Parodontologie

CURS

III

2.Gingivite simptomatice, frecvent

hiperplazice , din cursul unor boli

sistemice
a.Gingivita din diabet
Diabetul este o boala extrem de importanta din
punct de vedere parodontal.
Doua tipuri de baza de diabet se descriu: insulinodependent si non-insulino-dependent.
DID (tip 1)cunoscut ca si diabetul juvenil sau cu
debut precoce (desi el poate aparea uneori si la varste
mai inaintate) este foarte instabil si dificil de controlat .
DNID(tip2) se adreseaza varstei adulte,debutand de
obicei dupa 45 de ani.Se poate controla prin dieta si
agenti hipoglicemici. Debutul diabetului <adult> are
simptome asemanatoare celui cu debut precoce, dar
intr-o forma mai putin severa.

Microbiologie:
La pacientii insulino-dependenti cu manifestari
gingivo-parodontale flora subgingivala este
compusa in principal din :
1) Capnocytophaga,
2) bacterii anaerobe
3) Veillonela parvula
4) Fusobacterium
5) Prevotella intermedia
6) Actinobacillus actinomycetemcomitans ,
7) specii comune atit diabeticilor cit si
nondiabeticilor cu leziuni gingivo-parodontale sunt
prezente in numar redus.

Manifestari orale asociate:

Xerostomia;

Tulburari ale gustului;

Candidoza asociata hiperglicemiei;

Alergii bucale nespecifice;

Parotidomegaliile :la pacientii cu DZ tip I si II;

10-25% din cazuri;
insotite uneori de
usoare cresteri a
glandelor
submandibulare

Simptomatologie:
miros caracteristic
de aceton sau de mere;
culoare modificat de la
rou deschis la rou-crmiziu sau
rou-violaceu n faze avansate
de staz;
sngerri uoare la atingere;
consisten redus, moale a
papilelor;

 frecvente ulceraii;
hiperplazie gingival generalizat,
de tip polipoidal;
polipi gingivali sesili,
cu baz mare de implantare
sau pediculai;

frecvent, pungi false;

uoar mobilitate,
prin edem inflamator.

Date experimentale
Un studiu al indicatorilor de risc efectuat pe un grup de pacienti cu
varste cuprinse intre 25 si 74 de ani a relevat:
-

indivizii cu varste peste 45 de ani,diabetici si fumatori,au un

risc de afectare gingivo-parodontala de 20 de ori mai mare decat al
celor ce nu prezinta acesti indicatori ;
- prezenta in santul gingival al Bacteroides forsythus si
Porphyromonas gingivalis creste riscul afectarii de 30-50 de ori.
- in DID tulburarile gingivo-parodontale apar dupa varsta de 12
ani, prevalenta intre 13-18 ani fiind de 10%, iar dupa 19 ani de 39%.
copiii cu DID au tendinta de a prezenta primele leziuni
importante in jurul
molarului I
si a incisivilor, tinzand sa se
generalizeze odata cu varsta.
Frecventa afectarii periodontale pare a fi similara diabeticilor cat
si nondiabeticilor pana la varsta de 30 de ani; dupa aceasta varsta
gradul distructiei este vizibil mai mare la diabetici .

b.Gingivita din carena vitaminei C

Nu este necesar ca pacientii ce prezinta carenta

vitaminei C sa prezinte gingivita. Acest tip de gingivit
este produs de placa bacterian.

Deficitul acut de vitamina C nu cauzeaza si nu creste

incidenta inflamatiei gingivale dar ii sporeste
severitatea, prin modificarea raspunsului gingival.

Forma sever a deficienei vitaminei C este scorbutul,

care poate aprea:
- la copii, n primul an de via ;
- la vrstnici cu deficiene de nutriie;
- n general n condiii restrictive de hran.
!!!Alcoolismul este un factor predispozant la
scorbut

Simptomatologie
tumefactie gingival cu ulceraii i sngerri la cele
mai mici atingeri
culoare rosie violacee
consistenta moale
halen
pungi false
mobilitate prin edem.

la pacientii cu igiena bucala buna, manifestarea

clinica cu modificari distructive ale gingiei si
parodontiului este redusa sau absenta.
la pacientii cu igiena deficitara, tabloul clinic se
agraveaza cu aparitia de pungi parodontale adevarate
si avulsie.

c.Gingivita din boli hematologice

1.Gingivita hiperplazic din leucemii
Formele principale acute ale bolilor
leucemice sunt :
- leucemia acut limfoblastic mai frecventa la
copii;
- leucemia acut mieloid mai frecventa la adulti.
o

Gingivita hiperplazica apare cel mai

frecvent in leucemia acuta, uneori in leucemia
subacuta si rar in leucemia cronica.

Leucemia acuta mieloblastica

Simptomatologie:
debut discret sau brusc si agresiv prin sindrom
hemoragipar;
manifestari in sfera maxilo-faciala odontalgii;
-adenopatii loco-regionale;

-tumefactii parotidiene;
stare
generala
alterata(astenie
psihica,
dispnee, fatigabilitate, paloarea tegumentelor).

Semne clinice:

gingie rosie-violacee, cianotica

gingivoragii precoce;

ulceratii suprainfectate si necroza

pe marginea gingivala libera
acoperita de false membrane;

hiperplazie gingivala
frecventa cu caracter extensiv
ce poate acoperi
chiar si in intregime coroana dintelui.

Leucemia cronica
Simptomatologie:
debut insidios si evolutie indelungata;
manifestari orale mai reduse;
tendinta de hiperplazie gingivala mai ferma;
gingivoragii discrete;

rare ulceratii,
mai putin extinse si
suprainfectate;
semne generale mai putin evidente.

2. Gingivita din anemii

Se descriu:

Anemia hipercroma macrocitara (anemia

Adisson-Biermer)
Semne clinice:

glosita Hunter:mucoasa linguala neteda,

lucioasa, de
culoare rosu aprins;

gingie cu aspect palid, lucios.

Anemia hipocroma microcitara (feripriva)
Semne clinice:

glosita,ulceratii orale (sindrom Plummer-Vinson);

gingie de culoare roz deschis.

Anemia drepanocitara
caracter ereditar
Semne clinice:
mucoasa gingivala si bucala cu aspect palid,
usor galbui;
la nivelul oaselor maxilare apare fenomenul de
osteoporoza.
Anemia hemolitica normocitara
(normocroma)
Semne clinice:
mucoasa gingivala palida;poate
ulceratii suprainfectate

prezenta

d.Gingivite din unele tulburri imunodeficitare

Agranulocitoza si/sau formele mai puin severe
de granulocitopenie (sau neutropenie) pot fi produse
de:
- infecii bacteriene sau virale;
- hipersensibilitatea la medicamente
- radiaii ionizante produse accidental
sau utilizate terapeutic.

Gingivita poate debuta brusc sau dup o faz

eritematoas urmat de ulceraii situate iniial la
nivelul istmului faringian de unde se extind treptat
dar rapid pe mucoasa jugala,gingivala,labiala.

Ulceraiile au caracter hemoragic i mai ales

necrotic suprainfectat.

Aspectul clinic este asemntor cu cel din

gingivostomatita ulcero-necrotic.

Gingivita hiperplazic din granulomatoza Wegener

o boal rar, caracterizat prin leziuni necrotice i

granulomatoase acute ale tractului respirator i renal;
gingia - aspect hiperplazic
-culoare rou-violaceu
- prezint ulceraii
-sngereaz cu uurin.
Gingivita din sarcoidoza

afeciune granulomatoas de etiologie necunoscut;

gingie- hiperplazic
-ulcerat

3.Gingivite hiperplazice , ca efect

secundar al unor medicamente
hiperplazica
hidantoinica

Gingivita

Hidantona=anticonvulsiv
ant
folosit
in
tratamentul epilepsiei.
Cu incidenta intre 3 si
85%, se descrie mai
frecvent
la
pacientii
tineri.
Aparitia si severitatea
nu
sunt
neaparat
corelate
cu
dozajul,
concentratia hidantoinei
in saliva, sau cu durata

Proces
cronic,hiperplazia
excizata chirurgical se
va reface in conditiile
continuarii
tratamentului,DAR
dispare spontan la
cateva
luni
dupa
incetarea acestuia.
Hiperplazia
hidantoinica
poate
aparea
in
absenta
factorilor
iritanti
locali(placa/tartru) si
poate lipsi la pacientii
la care acestia sunt
prezenti.
Prezenta placii doar
influenteaza

De obicei generalizata, hiperplazia este

mai pronuntata:
- in zonele anterioare maxilare
/mandibulare.
- in zonele dentate
Hiperplazia mucoasei in edentatiile
totale este foarte rara.

Simptomatologie :
Zona de gingie fixa este de obicei mai putin
hiperplazica, ceea ce o deosebeste de
hiperplazia gingivala idiopatica

Leziunea hiperplazica
- initiala

de dimensiuni
mici de forma unor
margele,

intereseaza
marginea
gingivala
libera
si
papilele
interdentare

nedureroasa
- avansata

hiperplazia
papilara si a marginii
gingivale libere se
unesc acoperind o
suprafata importanta
a coroanei dentare
ce

HIPERPLAZIA FARA
INFLAMATIE
SUPRAADAUGATA
ARE:
- un aspect
lobulat,
- culoare rozdeschis,
- consistenta
ferma
- un sant situat
la baza hiperplaziei
papilelor
si
a
marginii gingivale
Iibere sau,la limita
cu
mucoasa
alveolara
,atunci
cand cuprinde si

HIPERPLAZIA CU
INFLAMATIE
SUPRAADAUGATA
(DATORATA PLACII
BACTERIENE) ARE:
- linia de demarcatie
a
aspectului lobulat
stearsa
-culoare rosie sau
rosu-violaceu

TENDINTA
SANGERARE!

DE

Gingivita hiperplazica la ciclosporine

agent imunosupresor
doze zilnice mai mari de 500mg/zi
incidenta cca 30%.
Histologic si clinic fenomene asemanatoare cu
cele produse de hidantoina.

Simptomatologie
fenomenele hiperplazice
debuteaza la nivelul papilelor
interdentare mai frecvent in
zona anterioara acoperind
partial coroanele .

Gingia :

culoare roz,
densa ,
rezilienta ,cu o suprafata
granulara
cu tendinta redusa de
sangerare prin
supraadaugarea
inflamatiei septice
bacteriene.

Gingivita hiperplazica prin

antagonisti de calciu
Factorul etiologic :este placa bacteriana,
iar
aspectele clinice sunt expresia modificarii
de catre
medicament a raspunsului tisular fata de
inflamatia
bacteriana.
Substantele medicamentoase care
blocheaza canalele de
calciu folosite in tratamentul cardiopatiilor
se clasifica in
urmatoarele grupe:
- grupa Verapamilului
- grupa Diltiazemului

Simptomatologie :
caracter generalizat
predominand vestibular si in
zonele interdentare;
volum - variabil f de timp si doza
decolabila de coroana dintelui,
punand in evidenta depozite de
tesuturi sfacelate, acoperite cu
exsudat purulent

culoare : de la rosu congestiv

cu zone frecvent ulcerate pana la
rosu inchis, uneori violaceu in
zonele de staza( acoperite pe

alocuri de placarde fibrinoase alb-galbui )

consistenta gingiei
la inceput
ferma,
odata cu cresterea in
volum,devine moale, depresibila
la pacientii cu o igiena bucala buna :de tip
nodular, cu suprafata si consistenta ferma

Atributul
medicului
stomatolog nu este de a
recomanda bolnavilor cu hiperplazii gingivale prin
antagonisti de calciu renuntarea la acest tratament
vital ci de a actiona printr-o terapie locala
corespunzatoare.

GINGIVITA PRIN UTILIZAREA MEDICATIEI

CONTRACEPTIVE

Nu sunt corelatii justificate intre consumul de

contraceptive hormonale si aparitia unei gingivite
specifice.
Utilizarea contraceptivelor pe o perioada mai mare
de 1,5-2 ani poate fi insotita, la unele persoane, de
manitestari gingivale asemanatoare cu cele din
sarcina, dar intr-o masura mai redusa:
- mici cresteri de volum
ale papilelor gingivale
- congestie gingivala
- sangerari usoare

4.Gingivita si gingivostomatita
ulcero-necrotica
Afectiune inflamatorie distructiva a gingiei
ce
prezinta
semne
si
simtome
caracteristice
Se insoteste constant de afectarea altor
zone ale mucoasei bucale.

Apare la toate varstele dar o incidenta

mai mare s-a descris
intre 15-20 ani respectiv 20-30ani.
Desi a fost considerata de unii autori o
boala contagioasa.
acest lucru nu a fost
dovedit.

Factori favorizanti locali:

traumatismul direct al gingiei de catre dintii

antagonisti in ocluziile
foarte adanci sau prin migrari;

gingivite pre-existente, pericoronarite;

fumatul.
Factorii sistemici favorizanti:

deficitul in vitaminele C, B1, B2 (in alcoolism);

boli generale cronice casectizante:

- sifilis, tumori maligne;
- rectocolita ulcero-hemoragica;
- boli hematologice (Ieucemii,
anemii)
Factori psihosomatici:

stresul , nevroze anxioase , depresii

Semne clinice obiective :

ulceratii crateiforme la vf papilelor

interdentare (aspect decapitat) ce se
intind si la marginea gingivala libera;

suprafata
acoperita de o pseudomembrana alb-galbui-gri delimitata de
restul mucoasei de un eritem linear
pronuntat.

in unele cazuri suprafata

pseudomembranoasa e dezgolita expunand
o
margine
gingivala
rosie,stralucitoare,hemoragica
leziuni caracteristice ce distrug progresiv
gingia si leziunile periodontale subiacente
aspect crateiform-crenelat
al papilelor
si marginii gingivale libere
pe distante ce ocupa
unul sau mai multi dinti

leziuni sferice izolate pe palatul moale

ocazional la pacientii edentati total
hemoragie gingivala spontana sau
sangerare pronuntata la cel mai mic stimul
hipersalivatie viscoasa
rigiditatea fetei

Subiectiv:
durere radiata in oasele maxilare
-atingerea gingiei
-intensificata de
condimente,alimente

fierbinti,guma de mestecat.
halena fetida

trismus

adenopatie

stare generala alterata cu temperatura usor

crescuta in
stadiile usoare si moderate ale bolii
Evolutie:
alterarea starii generale -temperatura mare

Complicatii:
stomatita gangrenoasa sau noma,
meningita,abcesul cerebral,
septicemi

distructii parodontale intinse si denudarea

radacinilor.
Rareori, afectiunile pot retroceda spontan fara
tratament.
Sub tratament corespunzator,
reducerea suferintelor acute
locale si ameliorarea starii
generale.
Recidivele dupa tratament

Diagnosticul diferential :
- gingivostomatita herpetica;
- gingivostomatita aftoasa
- gingivite alergice si descuamative
- leziuni difterice
- sifilis
- tuberculoza
- leucemia acuta
- agranulocitoza
- candidoze acute

GINGIVITA ULCERO NECROTICA

GINGIVOSTOMATITA
HERPETICA

Etiologie:interactiunea dintre
gazda si bacterie
Conditii de necroza
Suprafata
epiteliala
distrusa;margine
gingivala
afectata;
Alte tesuturi orale rar afectate

Etiologie virala specifica

Rar la copii
Durata nedefinita
Nu se imunizeaza
episod acut

dupa

ACUTA

Eritem difuz si eruptie veziculara

Vezicule sparte ce lasa ulceratii
ovale sau sferice usor deprimate
implicatii gingivale difuze; pot
interesa mucoasa orala si buzele
Frecvent la copii
Durata 7-10 zile
Episodul acut poate determina un
un anumit grad de imunitate
Contagioasa

Contagiozitate nedemonstrata

GUN

GINGIVITA DESCUAMATIVA

PARODONTITA CRONICA

Frotiurile
bacteriene
releva
complex
fusospirochetal.
Marginea
gingivala
afectata.

Frotiurile bacteriene releva

celule epiteliale si cateva
forme bacteriene.
Implicatii difuze ale gingiei
marginale si fixe;alte zone ale
mucoasei orale.
Istoric cronic.
Dureroasa sau nu.

Frot bact variabile.

Istoric acut.
Dureroasa.
Pseudomembrane.

Descuamari
neuniforme/epiteliu gingival.

Leziuni
necrotice
marginale si papilare.
Afecteaza adultii de
ambele sexe, mai rar
copiii.
Miros fetid caracteristic.

Papilele nu sufera necroza.

Afecteaza
femeile.

adultii,

Nesemnificativ.

mai

des

Marginea gingivala.
Istoric cronic.
Nedureroasa daca nu se
complica.
Nu
sunt
procese
descuamative
generale;poate
aparea
puroi
din
pungile
parodontale.
Papilele nu sufera necroza
pronuntata.
Afecteaza adulti , ocazional
copiii
Halena nesemnificativa.

GUN

DIFTERIE

SIFILIS STADIU II

Etiologie: interactiunea dintre

gazda si bacterii, posibil
fusospirochete
Afecteaza marginea gingivala

Etiologie bacteriana specifica:

Corynebacterium diphteriae

Etiologie bacteriana specifica:

Treponema pallidum

Afecteaza rar marginea

gingivala
Membrana se indeparteaza cu
dificultate
Nedureroasa
Examen serologic normal

Afecteaza rar marginea

gingivala
Membrana nu se detaseaza

Membrana se indeparteaza
usor
Dureroasa
Examen serologic normal
Nu confera imunitate
Contagiozitate
nedemonstrata

Imunitate dupa primul episod

Contagioasa

Dureri nesemnificative
Examen serologic
anormal(Wasserman, VDRL)
Nu confera imunitate
Numai prin contact direct

Terapia antibiotica
amelioreaza

Terapia antibiotica are efecte

minore

Terapia cu antibiotice este

eficienta

Pericoronarite

Se refera la inflamatia gingivala in

relatie cu coroana dentara partial
erupta.
Locul de predilectie al pericoronaritelor
este zona M3 mandibular semiinclus
Dpv.clinic se impart in:- acute
subacute
- cronice
Etiologie: microbiana-streptococi
-stafilococi
-spirochete

Factori favorizanti:
spatiul dintre coroana dentara si lamboul
gingival suprapus este locul ideal pentru
acumularile de resturi alimentare si bacterii
malpozitia dentara
formarea de pungi parodontale in zona
molarului de minte mandibular
Simtomatologie:In forma acuta
subiectiv:
dureri la masticatie
dureri iradiate in zonele invecinate

trismus

hipersalivatie
lamboul interfera cu inchiderea arcadelor

gust depreciat

obiectiv :
mucoasa- rosu intens
- inflamata
-cu leziuni supurative
adenopatie
stare generala alterata,febra

Chiar si la pacientii fara semne clinice sau

simtome, lamboul gingival este de multe ori
inflamat cronic si infectat,cu diverse grade de
ulceratie de-a lungul suprafetei sale interioare

Complicatii:

frecvent
maseterului,

abcese de vecinatate:- in zona

retrofaringian,
-periamigdalian,
-uneori in loja temporala

rar:- edem laringian

- tromboflebita sinusului cavernos
- meningita acuta