Sunteți pe pagina 1din 7

SUBIECTUL III ___________________________________________________

30 PUNCTE

Realizai un eseu cu tema ngrijirea bolnavului cu infarct de miocard, dup urmtoarea


structur de idei:
1. Definitia afectiunii.
2. Culegerea datelor
a. Enumerati 2 circumstante de aparitie;
b. Enumerati 2 factori predispozanti;
c. Precizati 5 factori de risc;
d. Enumerati 4 manifestari de dependenta (semne si simptome);
e. Precizati 3 examene paraclinice.
3. Precizati 5 probleme de dependenta.
4. Precizati 4 obiective de ingrijire.
5. Enumerati 11 interventii in conduita de urgenta in unitatile spitalicesti.

BAREM DE EVALUARE SI NOTARE

SUBIECTUL
III____________________________________________________________________30
PUNCTE
1. Definitie (2 puncte)
Pentru definitia corecta si completa sau pentru orice alt raspuns corect si complet se acord
cte 2 puncte ; pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
1

Infarctul miocardic acut (IMA) se caracterizeaza prin necroza miocardica ( pe o


suprafata mai mult sau mai putin extinsa ) determinata de o obstructie coronariana prin
tromboza.
2. Culegerea datelor (13 puncte)
a. Circumstantele de aparitie ( 2 puncte):
Pentru orice rspuns corect se acord cte 1 punct (2 x 1 punct=2 puncte);
pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

dupa mese copioase;

dupa efort fizic intens;

expunere la frig.
b. Factorii predispozanti (2 puncte):
Pentru orice rspuns corect se acord cte 1 punct (2 x 1 punct=2 puncte);
pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

ateroscleroza coronariana,

stenoza congenitala coronariana,

leziuni valvulare.

c. Factori de risc (2 puncte):


Pentru orice rspuns corect se acord cte 0,4 puncte (5 x 0,4 puncte=2
puncte); pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
-

Hiperlipemii;
Hipercolesterolemii;

Alcool;

Tutun;

Obezitate;

Stres;

Sedentarism;

diabet zaharat;

HTA.

d. Manifestarile de dependenta (semne si simptome) (4 puncte)


2

Pentru orice rspuns corect se acord cte 1 punct (4 x 1 punct=4 puncte);


pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

Durerea: retrosternala sau precordiala.


caracterul durerii variaza de la un bolnav la altul si este descris ca:
- o senzatie de constrictie sau in gheara"
- o senzatie de presiune, sau ca un corset de fier care impiedica
respiratia - uneori ca o simpla jena retrosternala, o senzatie de arsura,
de greutate sau apasarea suportabila. Durerea iradiaza in umarul si in
bratul stang, in regiunea cervicala, in mandibula, Durerea mai poate fi
localizata extratoracic, in epi-gastru, abdomen, brate, antebrate, coate,
pumni. De asemenea, ea poate iradia in orice regiune a toracelui,
depasind in sus gatul, iar in jos poate iradia in epigastru, hipocondrul
drept sau stang.
- Durata durerii poate fi de la 30 de minute, pana la cateva ore (48 de
ore), nu cedeaza la nitriti, apare de obicei in, repaus si determina
agitatia bolnavului.
Hipotensiunea arteriala- poate sa apara imediat sau la cateva ore, precedata
de o usoara crestere a T.A. (datorita actiunii stresante a durerii). Cand
tensiunea arteriala scade brusc, pericolul socu!ui cardiogen este iminent. T.A.
trebuie supravegheata tot timpul, fiind un element capital nu numai pentru
diagnostic, dar sj pentru prognostic si tratamenl. Hipotensiunea arteriala este
insotita de regula de tahicardie.

Febra, absenta la inceput, apare la 12-24. de ore de la debut (in jur de


38C).
anxietate extrema,
senzatie de moarte iminenta,
greata si varsaturi, mai rar diaree,
distensie abdominala, senzatie de plenitudine epi-gastrica,
transpiratii reci,

adinamie,

astenie
ameteli.
Uneori starea de soc domina tabloul clinic de la inceput, manifestat prin
paloare, tegument rece si umed, puls rapid filiform, alterarea starii generale,
oligurie grava.
Socul inexplicabil", edemul pulmonar, insuficienta cardiaca rapid progresiva,
tulburarile de ritm atrag atentia asupra unui infarct miocardic chiar in absenta
durerii.
De retinut: debutul atipic este frecvent, indeosebi la varstnici;

debut nedureros, mascat de unele din simptomele si semnele mentionate


anterior, care apartin complicatiilor infarctului miocardic acut. I.M.A. este una
din afectiunile in care evolutia poate sa duca la moarte, iar ingrijirea acestor
bolnavi constituie o urgenta medicala.
-

e. Examinarile paraclinice (3 puncte):


Pentru orice rspuns corect se acord cte 1 punct (3 x 1 punct=1 punct);
pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.
3

- electrocardiograma,
- examinari de laborator: sange, VSH (crescuta), fibrinogen (crescut), TGO (crescuta),
leucocitoza, creatinfosfokinaza (crescuta),
- coronarografie,
- ventriculografie radioizotopica,
- cateterism cardiac.

3. Problemele de dependenta ale pacientului cu infarct de miocard. (2 puncte)

Pentru orice rspuns corect se acord cte 0,4 puncte (5 x 0,4 puncte=2 puncte);
pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

Disonfort
durere
anxietate
senzatie de moarte iminenta
scaderea debitului cardiac
obstructia coronariana
alterarea perfuziei tisulare
prezenta zonelor de necroza
deficit de auoingrijire
intoleranta la efort
potential de alterare a nutritiei :deficit
greturi, varsaturi
potential de complicatii

4. Obiectivele de ingrijire.

(2 puncte)

Pentru orice rspuns corect se acord cte 0,5 puncte (4 x 0,5 puncte=2 puncte);
pentru rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

Vizeaza:
-

combaterea durerii,

combaterea anxietatii,

prevenirea complicatiilor imediate,


4

prevenirea complicatiilor tardive,

limitarea extinderii necrozei,

recuperare socio-profesionala.

5. Interventiile in conduita de urgenta in unitatile spitalicesti . (11 puncte)


Pentru orice rspuns corect se acord cte 1 punct (11 x 1 punct =11 puncte); pentru
rspuns incorect sau lipsa acestuia, 0 puncte.

1. Instalarea bolnavului n pat:


Transportul bolnavului se face direct n secie de cardiologie, terapie intensiv sau
medicin intern, cu targa, ntr-un timp ct mai scurt.

Mutarea bolnavului de pe targa in pat ( de catre personalul sanitar)

fara sa permita

bolnavului nici o miscare.

Asistenta va asigura un climat de linite, salon luminos, bine nclzit, aerisit.


Pozitie cat mai comoda in pat. Paturile trebuie s aib somiere reglabile pentru a se evita
pozitiile fortate.

2. Continuarea msurilor de urgen i prim ajutor:


La indicatia medicului:

sedarea durerii se va face cu opiacee (Morfin, Mialgin), Fortral sau amestecuri litice.
anxietatea se combate cu sedative (Fenobarbital, Diazepam). Se evita administrarea
concomitenta a sedativelor cu opiaceele.

oxigenoterapie.
3. Supravegherea funciilor vitale:
Monitorizarea (supravegherea permanent) n primele zile a electrocardiogramei, TA,
pulsului, respiraiei, temperaturii. In sectiile de boli interne mai putin dotate se monitorizeaza din
ora in ora si ori de cate ori este nevoie functiile vitale si vegetative( TA, puls, respiratie),
inregistarea zilnoca a electrocardiogramei si a temperaturii.

4. Recoltarea probelor de laborator:


Se va recolta snge pentru dozri enzimatice, fibrinogen, glicemie, determinarea
leucocitozei, VSH, colesterol, acid uric.

5. Prevenirea complicaiilor tromboembolice:


- Se administreaz anticoagulante: Heparin
sub controlul timpului de coagulare;
Trombostop , apoi funcie de timpul Quick (indice de protrombin).

6. Prentmpinarea hiperexcitabilitii miocardice:


5

Se administreaz Xilin 200 mg n perfuzie, i.v. sau 200 mg intramuscular.


7. Administrarea medicatiei:
- cu punctualitate pentru a evita emotiile, la pat, in pozitie orizontala.
- asistenta medicala va avea pregatite medicamente pentru eventualele complicatii.
- administrarea oxigenului.
8

Alimentaia bolnavului:

Mesele vor fi fracionate (5-6 pe zi) pentru a evita consumul de cantiti mari de alimente la
o mas.

La nceput se face alimentaie pasiv la pat, treptat trecnd la alimentaie activ. Dup
mobilizarea bolnavului, se poate servi masa n sala de mese.

Regimul alimentar va fi hiposodat i hipocaloric. n primele zile se d o alimentaie lichid


administrata lent cu lingurita, pireuri, ceaiuri, compot, supe, lapte, sucuri de fructe, ou moi,
evitnd alimentele care produc gaze sau ntrzie tranzitul intestinal.

Se interzice fumatul.
9. Urmrirea evacurilor de urin i scaun:

Bolnavul imobilizat va fi servit la pat cu urinar i bazinet la nivelul lui pentru a nu necesita
efort suplimentar.

Constipaia se combate prin laxative uoare sau clisme uleioase.


Diureza i scaunul se noteaz n foaia de temperatur.
10. Igiena bolnavului:

Baie general sau parial la pat pn la mobilizarea bolnavului fr a-l obosi i fr a-l
ridica.
11. Mobilizarea bolnavului:

Repausul absolut la pat este n prima saptamana in funcie de evoluia bolii.


Durata imobilizrii este stabilit de medic.
Dac bolnavul nu are dureri, febr sau alte complicaii, ncepnd chiar din primele zile se
pot face micri pasive ale degetelor de la mini i de la picioare.

Treptat se permite schimbarea poziiei n pat, micri active ale membrelor.


Mobilizarea se face progresiv ezut n pat, la marginea patului, aezarea n fotoliu,
ridicarea n picioare sub control pulsului i al tensiunii arteriale, primii pai numai n prezena
medicului.
12. Crearea unui mediu psihologic favorabil:

Se vor evita discuiile cu voce tare, chemrile la telefon.


Nu se va permite vizitarea n grup.
6

Se evit vizitele lungi.


Nu se comunic veti neplcute.
Se va facilita contactul cu bolnavii reabilitai, cu efect psihic bun.
13. Educaia sanitar:

Se instruiete bolnavul privind modul de administrare a medicamentelor, semnele


supradozajului digitalic.

Se recomand controlul periodic.


Se va incerca sa se restabileasca increderea in sine si capacitatea de munca anterioara
imbolnavirii.

Se interzice fumatul.
Se recomand un regim de via ordonat, raional.
Se insista asupra respectarii regimului alimentar.
Bibliografie:
- definitie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali, L. Titirca, Editura
Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);
- circumstante de aparitie (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti medicali,
L.Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);
- factori predispozanti, factori de risc (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti
medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 53-54);
- semne clinice (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca, Ed. Medicala, pag 42-44).
- problemele si obiectivele de ingrijire (Ingrijiri speciale acordate pacientilor de catre asistenti
medicali, L Titirca, Editura Viata Medicala Romanesca, pag 55);
- interventii:
- conduita de urgenta (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca ,Ed. Medicala, pag 44-45)
- ingrijirea in unitatile spitalicesti (Urgente medico-chirurgicale , L. Titirca, Ed. Medicala,
pag 45-47).