Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Criminalistica Subiecte Rezolvate
Criminalistica Subiecte Rezolvate
52-53
metodele identificarii criminalistice
metoda principala la care se recurge in identificarea criminalistica a unei pers ,ob,fenomen este examinarea comparativa
-fundamentul metodologic al identificarii=consta in selectare si comparare ii sunt proprii 2 faze:prima este determinarea grupului
pers sau ob suspecte pe baza unor elemente asemanatoare,in faza a 2 este adancita examin comparativa a carac asemanatoare in
scopul stabilirii coincidentei sau concordantei intre trasat reflectate in urma si cele reflectate de modelele de comparatie
-efectuarea examenului comparativ =in scop selectarii ob ce urm a fi examinate comparativ se procedeaza la cercetarea separata a
caracteristicilor generale si individuale oglindite in rma si apoi la cea a carac ob suspecte.
examin se efect pe baza unor modele de comparatie create experimental
pt obt modelelor de comparatie este necesar sa se respecte urm condit:
sa se cunoasca cu exactitate persoana /ob de la care provine
la obtinerea modelelor de comparatie sa se tina seama atat cat este posibil de conditiile in care s-a format urma la fata
locului
urma si modelul tip de comparatie sa contina suficiente elem carac de individ a fact creator
folosirea de modele similare avand aceeasi provenientain mom examin comparative
la stabilirea factorului creator al urm trb avute in vedere si regula conf careia pt identif crimin imp sunt determin calitative
Subiectul 2 - pg. 59-65
laboratoarele criminalistice ;principalele tehn si metode de investigare
metoda de examin microscopica
examin optica
lupa = cel mai simplu instrum optic de marit care nu trrb sa lipseasca din nicio trusa sau laborator de criminalistica.
cele mai utiliz in criminalistica sunt:lupele simple formate dintr-o sg lentila convergenta si lupe compuse alc dintr-un sistem
convergent de lentile
puterea de marire a lupelor se masoara in dioptrii ea fiind invers proportionala cu distanta focala ;puterea de marire denumita
grosisment
grosismentul reprez rap dintre unghiul sub care ob se vede prin intermed instrum optic de marit si unghiul sub care se vede cu
ochiul liber
microscopul optic= instrum optic de cercetare
microscopele se compun din 2 part princip: partea optica si partea mecanica +diverse accesorii
partea optica= form dintr-un obiectiv si un ocular fiecare se defineste prin anumite caracteristici
carac obiectivului sunt: grosismentul ;apertura; put de rezolut; claritatea
partea mencanica = alc din tubul mecanic care sustine ocularul ,revolverul in care se monteaza obiectuivele ,un stativ si o
masa cu dispozitive de deplasare grosiere ,talpa de sustinere a microscop....
sisteme de iluminare =se folosesc 3 sisteme principale : iluminarea laterala ,iluminarea prin obiectivul microscop si
iluminarea prin lumina transmisa
-metodele curente de cercetare in microscopie
vizuarea in camp luminos a obiectivelor opace si transparente
vizualiz in camp intunecat pt observarea bacteriilor vii ori celulelor
ultramicroscopia prin care pot fi depistate substante in stare coloidala
contrastul de faza met folos in cercet microamprentelor fara structura
polarizarea met intalnita in cercet unor subst optice active care au prop sa roteasca planul de polarizare a luminii
-tipuri de microscoape optice folosite in laboratoarele criminalistice
stereomicroscopul =el premitand examin in relief a suprafetelor obiectivului; se compune din 2 obiective si 2 oculare
microscopul comparator = alc din 2 obiective si un singur ocular impartit in 2 campuri ;este necesar ca cele 2 obiective sa
aiba carac identice ; iluminarea se realiz cu surse de lumina de acelasi tip avand o iintensitatea egala
microscopul de polarizare =intalnit la examinarea trasaturilor de cerneala si creion a hartiei ,fibrelor textile ;acesta contine
2 obiecticve denum polarizator si analizor in care se va atasa ob cercet
alte tipuri de microscoape optice : microscoapele de crcet in radiatii invizibile ultraviolete si inflarosii; microsc pt
masurarea dimensiunilor liniare sau a valorilor unghiulare ; microscoapele pt contrl regularitatii suprafetelor
Microscoapele electronice
microscop elec are o construct analoga microscop optic in locul razelor de lumina folos un fascicul de electroni ;partile sale
princip sunt: sursa de elec ; lentilele condensor si obiectiv si ecranul flourescent de observare
microscopul optic prin transmisie permit vizualizarea structurilor interne prin intermediul electronilor transmisi prin
structuri subtiri ale probelor
microscop elec cu baleiaj permite obtinerea unor imagini ale topografiei precum si ale compozitiei unor probe masive care
nu sunt penetrate de fasciculul lelctronic
avantaje: posib investigarii unor prob masive; claritatea mare in profuinzime; gama puterii de marire foarte mare
Subictul 3 - pg. 65- 68
metode de analiza spectrala
la baza respectivelor met sta raportul existent intre materie si radiatie
radiatiile electromag folosite cupr o gama foarte larga
raportat la modul de obtinere a spectrului avem : aparate spectrale cu prisma care se bazeaza pe fenomenul de dispersie a luminii si
aparate spectlrale cu retea se bazeaza pe fenomenul de disperisei de catre o retea de difractie
aparatul spectral part componente: o sursa de lmina si un dispozitiv de observare sau inreg a spectrului
avantajele analizelor spectrale :analiza spectrochim se carac prin preciziesensibi si rapiditate;pt efect ei nu sunt necesare cantitati
mari de subst; este indeispensabila in numeroase domenii \
analiza spectrala prin emisie= se efect prin excitarea mostrei in flacara in arc electric sau scanteie destinata determinarilor calitative
si cantitative
determinarile calitative = pp identif uneia sau mai multor elem chimice aflate in amestec pe baza spectrelor atomice sau
ionice
determinarile cantitative = destinate stab concentratiei unui elem dintr-o proba in fct de intensitatea radiatiei emise de
atomii lui
analiza spectrala prin absorbtie= inalt grad de senisbil , consta in analiza efect produs de trecerea unui fascicul de radiatii prin
mostra cercetata
variante ale analizei spectrale de absorbtie
spectrofotometira in radiatii inflarosii= posibil largi de investig crim folos in analiza urme- materie
spectrometria de masa = met analitica moderna de analiza structurala prin aceasta met pot fi identif compusi de natura
toxicologica pot fi analiz urm biologice
spectroscopia de absorbtie atomica = are drept modalit esent de investig tehnica unui fascicul de o amre puritate spectrala
alte metode de analiza spectrala
spectroscopia in raze x folosita cu succes la identif si stud subst cristaline sau ale unor alte combinatii organice
microanaliza spectrala cu excitatie laser posibil oferite de emisia de tio laser de a evapora parti de cateva zeci de microni
dintr-o proba reliz o analiza spectrala de emisie
Subiectul 4 - pg. 88 - 94
fotografia judiciara operativa
1.procedee de foto la fata locului
1.1 foto de orientare
serveste la fixarea imaginii intregului loc al faptei intre-un ansamblu de pct de reper sau de orientare de nat sa permita identif zonei
in care s-a savars infrct ori a avut loc un eveniment
in ip fofo executate in locuri deschise pct de orientare pot fi asnambluri de lcadiri
in caz locurilor inchise foto de orientare va surprinde exter cladirii incadrat in diverse pct de reper deter de particularit construct
invecinate
1.2 foto schita= destinata redarii intregului loc al faptei cu tot ce are el mai caracterisitic
1.3 foto schita-unitara in care se reda totalit locului faptei intr-un sg cadru pp alegerea pct de statie si a obiectivului cu distanta
focala convenabila
foto schita panoramica varianta a foto de orientare aceasta se clasif in : foto panoramica liniara =aparatul se deplaseaza
paralel cu locul faptei ; foto panoramica circulara= luare de imag prin rotirea aparatului sit intre-un pct central
foto schita pe sectoare redarea pe portiuni a locului faptei in conditii similare de iluminare cu acelasi obiectiv si la aceeasi
scara.
foto schita incrucisata= aparatul situat sucesiv in puncte diferite sau diametral opuse
1.3 foto obiectivelor principale =fixarea imag acelor ob care sunt in leg sau caare reflecta urmele si consecintele faptei infractionale
foto obiectiv princip va trb dublata de o foto care va reda pozitia acestui ob in ansamblul campului infract precum si in raport de
pozitia sau destinatia fata de obiecte principale
fiecare ob trb foto incat imag sa redea elem si detaliile sale carac de identif
1.4 foto de detaliu = specifice 3 faze dinamice este permisa deplasareasau modificarea pozitiei obectivelor in vederea punerii in
evidenta a detaliilor carac ;foto de detaliu trb inteleas intre-un sens mai larg
pentru execut unei foto de detaliu se vor alege: un obiectiv cu carac oprice ; filme cu sensibil cromatice; filtre pt punerea in
evidenta a detaliilor cu o culoare apropiata ; surse de lumina artificiala pt dirijarea luminii naturale
1.5 procedee speciale de foto la fata locului
includ mai multe categ de foto
a. procedeele de foto a urmelor
b procedee de foto a armelor
foto se face dupa revelarea urmelor ; aparatul de foto se instaleaza intr-o pozitie plan paralela cu urma
1.6 foto digitala
1.7 procedee de foto a cadavrelor =cadavrele sa fie foto in pozitia si starea in care au fost gasite
se va efect o foto cu aparatul dispus deasupra cadavrului mai multe foto din lateral
cadavrele dezmembrate se foto fiecare parte in locul si pozitia in care se afla apoi se foto intregului corp refacut
cadavrele inecatilor sunt foto o data in apa si imediat dupa scoatere
cadavrele spanzurate foto din fata din spate si din lateral
cadavrele carbonizate dupa foto in starea in care au fost gasite vor fi asezate pe o suprafata alba
1.8 masuratori fotografice =procedee de nat sa permita stabilirea dimensiunilor si dist diverselor obiecte aflate in campul
infractional
masuratoarea foto cu ajutorul riflei gradate sau foto bidimensionala face parte din met utiliz frecv in determin dimens
liniare sale urm si ob
rigla se aseza paralel si cat mai aproape de ob eal ava fi in acelasi plan cu suprafata masurata
masurarea foto cu ajutorul benzii gradate se aplica pt determin distantei dintre obiecte , met de aplica in mom foto schita si
a foto obiectelor principale
banda metrica confect din material plastic lade de 10 cm si cu lung de pana la 10 cm impartita in segmente de 10 cm
masurarile 3D prin folosirea unor plansete speciale prinn stereofotografie
fotometria imp met de lucru in topografie preluata si adaptata necesit cercet la fata locului
Subiectul 5 - pg. 98 - 102
Fotografia juridica de examinare
1. foto de examinare in radiatii vizibile
foto juridica de examin un ansamblu de procedee destinate cercet in cond de laborator a mijl materiale de proba
ea se clasif in : foto de examin in radiatii vizibile si foto de examin in radiatii invizibile
1.1 foto de ilustrare =scop consta in fixarea imag init a ob ce urmeaza a fi examinat a carac si dimensi sale .acest procedeu se
aplica mijl mater de proba care vor suferi modif prin examinare
foto de ilustrare este o foto in vederea examin
dom in care se aplica foto de ilustrare cercet tehn a inscris ; cercet unor mijl mater de proba ; expertiza unor corpuri delicte
pt execut foto se foloseste o masa speciala care dispune de surse de iluminare laterale precum si un dispozitiv de fixcare a paratului
de foto intr-o pozitie plan paralela cu ob de foto
1.2 foto de comparare una din met cele mai imp si mai frecvent intrebunint in examin de laborator traseologie balistica jud ; 3
variante ale foto de comparare :
foto de comparare prin confruntare proced se bazeaza pe confunt a 2 imag din care una un mulaj si cealalta mulajul creat
impresia
procedeul se aplica in ip identif pers dupa semnalmentele exter
foto de comparare prin suprapunere consta in suprapunerea a 2 imag dintre care una este fixata pe un suport transparent ,
met utiliz in traseologie
foto de comparare prin stabil continuit liniare sau prin juxtapunere
seveste la stabil identi unei pers sau a unui obiect ca urmare a determin continuit elem carac reflectate in urma
foto se raliz prin imbinarea unei sect din foto ce contine detaliile urmei cu o sect din foto impresiunii
clasificarea generala a urm faptelor penale se face dupa o serie de criterii care difera in fct de factorii de diferent avute in vedere de
autori
in lit noastra de specialit urm sunt impartite in 2 categ urm formate prin reproducerea constructiei exter a ob si urm formate ca
resturi de obiecte si de materii organice si anorganice la randul lor acestea se subdivid in fct de procesul de miscare in care sau
format
clasif urm dupa dif criterii are dr scop cresterea gr de precizie si claritate al formularii concluziilor cercet crimin in solut cauzelor
penale
2.1factorul creator de urma =pot fi diversi, alaturat acestui factor se intalneste si o clasificare in fct de factorul primitor de urme
2.2 tipul sau natura urmei si avem:
urme care reproduc forma suprafetei de contact a ob creator
urme sub forma de pete sau resturi de materii organice si anorganice
urme sonore urme olfactive
urme vizibile si urme latente
macro si microurmele
2.3modul de formare a urmelor acest crit are in vedere raportul de miscare in care se afla ob creator de urma si ob primitor de urma
iar pe de alta parte locul in care se fixeaza urma pe obiectul primitor
urmele statice create prin atingerea , apasare lovie fara ca suprafetele de contact sa se afle in miscare
urme dinamice ca rezultat al miscarii de translatie a unei suprafete peste alta
urme de suprafata si avem urm de stratificare form prin depunerea unui strat de subst pe sufrafata primit a urmei si urm de
destratificare prin ridicarea subst aflate initial pe suport
urme de adancime specifice suporturilor sau ob primitoare de urma cu un anumit grad de plasticitate in care se imprima
suprafata obiectului ce a format urma
2.4 alte crit de clasificare a urmelor : avem urme locale si cele periferice
Subiectul 8 - pg. 122- 131
2.Cercetarea si interpretarea la fata locului a urmelor de maini
2.1 consideratii privind formarea urmelor de maini = operatia de fixare si ridicare a urmelor de maini de la fata locului se realiz
inca de la inceput cercetarii si in fuct de modul in care sau format aceste urme
urm de maini statice sau dinamice =valoarea cea mai mare pt identif pers oau urm de mani statice
urm de suprafata sau de adancime in fct de plasticitatea suportului primitor de urma
urm de maini vizibile sau latente intalnite de regula la urm de suprafata formate prin stratificare ,urm latente sunt de o
calitate mai buna decat urmele vizibile
2.2 descoperirea urmelor de maini pt descop urm ueni infrct org de u.p va cauta sa reconstituie mintal fiecare faza a desf infrct
pentru usurarea procesului de cautare a urmelor crestelor papilare se recomanda folosirea unei lanterene cu care se va ilumina oblic
obiect pp a fi purtator deurma sau se poate pulveriza pe ob pp purtator de urma a unei sol pe baza de luminol
2.3 stabil vechimii urm de maini
stabil vechimii se face infct de fatori variati se este uneori relativa .determin vechimii urm papilare debuteaza din mom descop lor
dar ea continua pana in mom expertizei dactiloscopice
stabil vechimii urm este necesara pt alegerea mijloacelor adecvate de revelare
2.4 procedee de revelare a urmelor de maini latente
descop urm papilare una dintre cele mai dinamice domenii ale tehnicii criminalistice
--revelarea prin metode fizice = pulverizarea de prafuri sau pudre cu granulatie foarte fina ,subst trb sa indeplin urm conditii: sa fie
in contrast de culoare cu suportul pe care sa format urma ; sa prezinte o aderenta selectiva numai la materia din urma
revelarea urmelor papilare pe suprafete multicolore se realizeaza cu subst ultraviolete
raspandirea ca si indreptarea pudrelor de revelare de pe obiect se fac prin intermediul unei pensule fine din par de veverita sau fibre
carbon pt pudre se mai folosesc si pulverizatoare
-revelarea prin met chimice se bazeaza pe reactia dintre anumite substante chimice si componentele transpiratiei
revelarea cu vapori de iod reactia dintre vaporii de iod si sudoare determina o coloratie specifica avantajul consta ca poate fi reluat
revelarea cu reactivi chimici propriu-zisi
-revelareaurmelor de maini pe pielea umana posibila datorita unor japonezi
-revelarea si ridicarea prin metode optice =cu ajutorul laserului
radiatia de tip laser este proiectata lateral oblic sub un unghide 45 grade deter aparitia unei flourescente specif anumitor subst
secretate de glandele sebacee
2.5 fixarea si ridicarea urmelor de maini
sub raport procedural= princip mijl de fixare al urm il reprez procesul vb
sub raport tehn criminalistc fixarea pp si foto urmelor atat in cadrul ambiantei generale cat si in calitatea lor de obiecte
principale foto se realiz dupa revelarea urm latente
ridicarea urmelor de maini se poate realiza fie prin transferarea pe pelicula adeziva speciala fie prin efect unui mulaj
transf pe pelicula adeziva= numit si folio se face dupa revelarea si foto urmelor
ridicarea cu ajut mulajelor=se realiz in caz urm de adancime dupa foto prealab a lor
transportarea obiectelor purtatoare de urme=impune respectarea unor cerinte de manipulare si ambalare vizand
prevenirea distrugerii sau alterarii urmelor
2.6 intrepret la fata locului a urm de maini =o operat imp efect de insusi org jud interpret realiz si cu concursul crimin
Subiectul 9 - pg. 136 - 139
cercetarea la fata locului a urmelor de picioare
2.1 descop urmelor de picioare =primele care se cauta
descop pp cercet suprafetelor pe care este posibil sa se calce
-descop urm de picioare= aceleasi ca si in cazul mainii ;o masura importanta imediat dupa descop este aceea a conservarii
urmelor apoi este obligatorie maurarea urmelor
2.2 fixarea si ridicarea urmelor de picioare =in proces vb de cercet la fata locului se procedeaza la o descriere detaliata a nr si
tipurilor de urme de picioare descoperite
-fotograf urm de picioare =impune fix imaginii de ansamblu a gr de urme
-ridicarea prin mulaj a urm formate in adancime =etapa imp a cercet care se desf imediat dupa foto si event dupa desenarea
urm pe o coala de calc
2.3 particularitati in cercetarea cararii de urme =caracrea de urm constituie de asemenea ob unei cercet atente la fata locului datorita
reflectarii unor caracteristici individuale ale pers ,aceste carari pot oferii indicii pertioase in leg cu pers infract
elem ce carac o carare de urme : directia de miscare ; linia mersului; latimea pasului ; unghiul de mers
2.4 interpretarea lafata locului =interpret urm de picioare priveste atat urm luat izolat cat si intreaga carare de urme
cararea de urme cont date refer la directia de deplasare la carac mers sau la eventualele defecte anatomice
Subiectul 10 - pg. 158 - 163
2.cercetarea urmelor de sange
2.1 aspecte generale
in campul infrct urm de sange se prez sub forma de picaturi ,stropi,dare si sunt consecinta unei act violente exer asupra corpului
pers
in fct de natura suportului acestea pot fi absorbite de suport
culoarea urm de sange difera in fct de vechime , cantitate , natura suportului si factorii care act asupra lor
calitatea urm de sange poate fi influent de act exercitate de om respectiv pers care cauta sa indeparteze pata prin razuire spalare
2.2 cercetarea si interpretarea la fata locului a urm de sange
2.2.1 descoperirea urmelor sangviolente = o importanta deosebita prezinta dificultate descop urmelor de sange care au suferit
modificari ,cercetarea se fae in functie de loc si suport:
-imbracamintea si corpul pers antrenate in infrct =o cercetare imp se impune in prezenta aut
-portiunea de teren si obiectele aflate la locul savarsirii infractiunii sau in locul in care a fost descop cadavrul
-instrum folosite in savars infrct
-instalatiile sanitare care au putut servii la inlaturarea urmelor
depistarea petelor suspecte a fi de sange se face de regula cu surse de lumina care dispun de filtre de culoare capabile sa scoata in
evidenta urma
2.2.2 ridicarea urmelor de sange prezinta anumite particularitati indeosebi in cazul celor care se gasesc pe obiecte ce nu pot fi
transportate .daca petele sunt uscate se pot razui impreuna cu o portiune din suport
urmele dispuse pe suprafete ce nu se pot razui se solubulizeaza se se ridica pe o hartie de filtru .
la ridicarea urm sangviolente trb avut in vedere ca acestea pot contine si alte categ de urme biologice
ambalarea si transportarea urmelor de sange reprez un aspect care uneori este neglijat important este ca urmele pe care se gasesc
petele daca sunt ude sa nu fie transportate asa mai ales in material plastic
2.2.3 interpretarea urmelor de sange la locul descop lor este o activ cu o rezonanta in calificarea unter a imprejur savars faptei
2.3 expertiza biocrimin a urm de sange =este destinata sa ofere calificari de numeroase intrebari adresate de catre org jud
2.3.1 prima categ de intrebari adresate expertului biolog se refera la intr daca urma este sau nu de sange este de nat umana sau
animala
2.3.2 alte intrb vizeaza grm sanguine carora le apartine urma
mai dorim sa mentionam ca este posibila de asemenea stabilirea regiunii din care provine sangelel
Subiectul 11 - pg. 164- 166
cercetarea urmelor seminale
2.1 problematica generala =urm de sperma fac parte din categ acelor urme biologice intalnite in diverse imprejurari
formarea urm de sperma are loc prin depunerea pe diverse suporturi a lichidului spermatic ejaculat in mom unui contact sexual ,al
masturbarii sau ca o consecinta a unor tulburari neuro-psihice ;ele prezinta un contur neregulat oculoare gri albicioasa si sunt aspre
la pipait
2.2 cercet la fata locului
2.2.1 cautarea urm seminale impune examin corpului victimei ;urm de sperma sunt mai repede gasite datorita flourescentei lor
2.2.2 ridicarea urm seminale =necesita precautie deosebita pt pastrarea intacta a petei pt aceasta se ridica intreg ob purtator de urme
seminale transportul trebuind sa se faca in stare uscata
2.2.3 interpretarea la fata locului a urmelor seminale ofara date refer nu numai la natura ,mobilul si modul de savarsire a faptei ci si
in leg cu anumite deprinderi
2.2.4 expertiza biocriminalistica a urm seminale destinata stab faptului daca urma este intr-adevar de sperma si daca aceasta este de
origine umana sau animala
ea serveste la determinarea carac de secretor sau nesecretor a grupei sanguine precum si a vechimii petei
la o femeie in viata spermatozoizii supravietuiesc intravaginal 48h
Subiectul 12 - pg. 167 - 170
elementele de investigare si identificare biocriminalistica pe baza profilului adn
1.fundamentele stiintifice= primaprezent a struct adn sa facut in 50 de watson si crick
procesul de identif a unei pers incepe in mom in care aceasta lasa in scena crimei o urma biologica care contine material genetic
glbulele rosii nu au adn
urm biologice clasif in 3 categ:
-probe cu inalt grad de precizie in identif profil adn :sanfele luchidul semina; saliva
-probe cu potential in definirea profil adn :fluidul vaginal;secret nazale , parul
-probe cu potential in analizele adn mitocondrial
2.particularitati ale cercetarii la fata locului
cercetarea parcurge aceleasi etape tehnice tipice urmelor biologice de la descop la fixare foto, ridicare.
pt fiecare proba se va folosi un tip special de recipient care sa ofere o conservare optima si un transport sigur ;petele de sange trb
uscate inainte ;parul trb coloectat cu grija pt a evita ruperea tijei sau atingerea radacinii
3.efect expertizelor adn
-analiza prin metoda enzimei de restrictie =este necesar o cantitate suficienta de adn ce este supusa izolarii si purificarii cu ajutorul
unor detergenti si enzime cu mare specificitate ex proteina K 3 cea de-a 2 etapa o constituie decuparea adn cu ajotorul unor enzime
de restricite rezult analizei il constituie vizualiz fragmentelor adn sub forma unor benzi intunecate
-analiza prin metoda reactiei in lant a polimerazei = avantajul consta in sensibilitatea acesteia ,putandu-se folosi o singura data
monecula de adn pt a fi amplificata
Subiectul 15 - pg. 193 - 195
metode yehnici folosite in identificarea persoanelor dupa semnalmentele exterioare
3.1 portretul schitat= met menita sa inlature cel putin in parte neajunsurile deter de modul in care o pers aprecieaza sau descrie
semnalmentele exter
met consta in schit unui portret dupa descrierea martorului sau a victimei de catre un desenator cu calitati plastice fb
3.2 fotorobotul =met de identif cu ajutorul unui colaj foto de emel faciale preluate din foto ale semnalm unor pers dif
3.3 identi-kit-ul =la dispoz martorului /victimei este pus un album ce contine zeci de variante ale elem faciale fiecare elem facial
din album este reprodus separat pe o pelicula transparenta
in acest chit se mai gasesc accesorii ca mustati ochelari barbii diverse modele de palarii
3.4 mimicompozitorul si sintetizatorul fottografic
-mimicompozitorul se apropie de modelul identi-kit-ului mai perfectionata oricum ,dispoz are forma unei cutiiprevazute cu un
ecran pe ecran sunt proiectate succesiv elem faciale inreg pe filme de 36 mm
-sintetizatorul fotografic are la baza aceleasi princip de compunere a imaginii intr-un timp foarte sucrt se raliz un montaj cu ajut a 4
dispoz ce proiecteaza pe un ecran cate o zona a fetei procedeul se apropie de metoda fotorobotului
3.5 portretul robot computerizat are drept pct de plecare info furnizate de martor sau victima privit la elem faciale caracteristice
Subiectul 16 - pg. 195 - 197
metode crimin de identif a cadavrelor necunoscute
4.1 metoda supraprotectiei proiectarea sau suprapunerea imaginiii craniului necunoscut peste imaginea foto a pers disparute careia
se pp a apartine craniul pt a efect expertiz specialist trb sa dispuna de o foto realiz in conditiicat mai apropiate de foto
semnalmentelor
cele 2 imagini sunt suprapuse pe un ecran fotograma reprez principalul mijl de ilustrare a concluziilor expert antropolog
-suprapunerea elec a imag varianta perfect a supraprotect avand la baza combinarea electronica a imag caraniului necunoscut si
cele ale pers disparute dispoz se compune din 2 cam de televiziune o masa de mixare si un monitor tv rezult exam este fixat foto
4.2 reconstituirea fizonomiei dupa craniu =metoda consta in reconstit plastica si grafica a tesut moi ale capului potriv unor
standarde de grosime deter stiin intreaga operat se executa pe craniul cadavrului
4.3 identificarea dupa resturile osoase = face obiectul expertizei urmelor osteopologice
expertiza crimin osteologica este efect de specialistul antropolog care este in masura sa deter daca urm osteologice sunt sau nu de
natura umana ;se pot obt date cu privire la varsta sex talie
4.4 identificarea dupa sistemul dentar si lucrarile stomatologice = valoroasa pt unele elem specifice de individualiz pe care le prez
dantura unei pers
4.5 identificarea prin expertiza foto de portret = este recvent folosita de org jud in stail identitatii unui cadavru caruia i se poate face
o foto a semnalmentelor dupa efect toaletei sale
Subiectul 17 - pg. 199 - 203
caracteristicile de identificare a vocii si vorbirii
sunt necesare mijloace tehn speciale de evaluare de tip sonografelor acestea permit analize complexe ale carac generale si individ
fonoacustice 5-1600 hz,acesta aparate vizualizeaza carac vocii prin transcrierea lor grafica sub forma vocogramelor
2.1 carac vocii
-vocea are drept carac acustice generale : configuratia de ansamblu a formanatilor transcrisi pe vocograma ;durata de pronuntare a
unui cuv sau a unui gr de cuv ; intensitatea vocii
-carac acustice individ sunt form dintr-un compl de frecv alc din : frecv de rezonanta a cavit aparat vocal; frecventa specifica
sunetelor nazale si frecv vocii in examin frecventei vocii se are in vedere frecventa formantiala si mai ales frecv tonului fundam de
buna calit
2.2 carac vorbirii=vorb se carac in general prin particularit de expres si stil specif unui anumit gr de pers .elem de nat sa permita
individ vorbit se grupeaza in :particularit fonetice ;particularit fonetice straine ; defectiunile de pronuntare si particularitatile
lexicale
3. expertiza criminalistica a vocii si vorbirii
-stabilirea autenticitatii inreg audoi in scop deter falsurilor prin inlolc unor cuv cu altele apart aceleasi persoane dar rostite in alte
imprejurari ;stabilirea autenticit este de max importanta
-identif pers vorbitorului cu respect anumitor conditii de calitate privind inreg in litigiu si fireste avand la dispoz modele de
comparatie
-stabilirea eventualei deghizari a vocii si vorbirii deghizate sau modif incercata prin acoperirea microfonului cu o batista
Subiectul 19 - pg. 265- 269
3.Urmele formate prin folosirea armelor de foc =intelegem urmele create de arma pe cartusul tras iar pe de alta parte urmele
impuscaturii formate pe corpul victimei sau pe ob asupra carora si-au exer acti proiectilul
3.1 urmele formate de arma pe cartus
3.1.1 urmele de pe tub = se form in 3 etape succesive : incarcarea ,tragerea si extragerea tubului tras.;piesele principale
percutorul ,peretele frontal al inchizatorului ,gheara extractoare ,pragul aruncator si peretii camere detonatoare
-in mom incarcarii se formeaza urme dinamice longitudinale pe peretii laterali ai tubului prin impingerea cartusului in camera de
detonare
-in momentul tragerii apar in primul rand urmele percutorului si ale peretelui frontal al inchizatorului ce se form pe fundul
cartusului
-in momentul extragerii tubului se imprima pe marginea anterioara a rozetei urmele ghearei extractoare iar pe fundul tubului
urmele pragului aruncator
urmele ment permit din prima faza a cercet de identif sa se stab tipul armei cu care sa tras
3.1.2 urmele de pe glont =au un caracter dinamic si reflecta carac construct inter a tevii ghintuite astfel la la tevile ghintuite raman
pe glont stiatii
sunt imprejurari in care pot aparea deformari ale glontului daca acesta are un calibru mai mare decat al armei cu care a fost tras
deformari costand in alungirea sa
3.2 urmele de impuscare =urmele specif formate de proiectil urme denumite si factori primari sau urm princip ale tragerii exista si
urm secundare form in tragerile la o anumita distanta
3.2.1 urmele principale =rezult act direct exercitate se intaln sub 3 forme:
-urme de perforare =a ob cu o anumita grosime le sunt specifice 3 elem: orificiul de intrare ,canalul, si orificiul de iesire
-pe corpul uman =orificiul de intrare se carac prin lipsa de tesut diametru fiind apropiat de cel al proiectil marginile
orificiului sunt usor indreptate spre interior pe ele gasindu-se urme secundare ;orificiul de iesire nu prezinta lipsa de tesut
-pe imbracaminte sau pe alte obiecte confectionate din material textil orificul de intrare este mai mic decat cel de iesire
;orificiile de iesire de pe imbracaminte prezinta deseori si rupturi
-in cazul urmelor formate in obiecte lipsite de elasticitate =orificiul de intrare este mai mare decat diametrul proiectilului
-urmele de patrundere =sau canalele au un orificiu de intrare si un canal infundat mai mare sau mai mic raportat la densitatea sau
grosimea materialului in care a patruns glontul ;orificile de intrare al canalelor oarbe prezinta aceleasi carac ca si la urm de
perforare
-urmele de ricosare constau in adancituri /zgarieturi in fct de unghiul de lovire se de natura obstacolului aflat pe traiectoria glontului
;ricosarea face posibila lovirea altor persoane ori obiecte
3.2.2 urmele secundare = rezult act unor factori suplimentari ai tragerii altii decat cei specif proiectil urm secundare pot fi impart in
2 categ:
-urm secund formate indif de distanta de tragere
-inelul de frecare creat prin depunerea pe margina orificululi de intrare a unor particule de unsoare
-inelul de metalizare constand in depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafata proiectil
-urme secundare formate la tragerile cu teava armei lipita de corp/de la mica dist
-rupturile provoc de gaze la dis mai mici de 10 cm in fct de tipul armei
-urmele gurii tevii se form prin lipirea acesteia de corp
-arsurile provoc atat de gaze incinse cat si de la flacara de la guratevii
-urm de funingine rezult din combusita incarcarii de pulbere
-tatuajul consecinta patrunderii in piele a resturilor de pulbere neagra
-urmele de unsoare existente pe teava armei apar sub forma de stropi depusi in jurul orificiului de intrare
urmele secundare alre tragerii sunt importante pt deter dist de la care sa tras
Subiectul 20 - pg. 277 - 280
3.identificarea armelor de foc dupa urmele formate pe glont si pe tubul cartusului
procesul de identif consta in examinarea comparativa a gloantelor a tuburilor descop in corp victimei sau la fata locului cu gloante
trase experimental cu arma gasita in campul infractional
examinarea destinata identif 2 faze princip:
-in prima faza sedeter gr sau categ careia ii apartine arma
-in a doua faza are loc identif prin exam comparativ al carac individuale specif fiecarei tevi ghintuite si fiecarui ansamblu al
mecanismelor de tragere
3.1 identificarea armei dupa urmele formate pe glont =pp in faza initiala o delimitare a cercului armelor suspecte pt aceasta se iau
incalcul numarul golurilor si plinurilor ghinturilor
pt obt modelelor de comparatie se efect trageri experimentale cu armele examinate
tragerile se efect dupa prealabila vf astarii tehn a armei pt trageri se apeleaza la munitie cu carac asemanatoare celei descop lafata
locului
tragerile se efect in dispoz speciale num captotoare de proiectile la noi acest capatator de proiectile este o cutie lunga de 3m cu o
latime de 40 cm
dintre tehn de exam comparativa mentionam examinarea la microscopul comparator alete procedee constau in compararea
mulajelor obt de pe proiectil
rezultatele sunt fixate prin foto
3.2 identificarea armelor dupa urmele lasate pe tubul cartusului
se desf in aceleasi cond si faze ca si identif dupa urmele formate pe glont
captarea tuburilor de comparatie se raliz mai usor prin folosirea de pilda a unor saculete
mijlocul de baza in examinare il reprezinta microscopul comparator caruia i se poate adauga compararea de microfotograme
executate separat pt tubul in litigiu si cel tras experimental
3.3 sisteme informatice de identificare a armelor de foc
-identificarea dupa urmele formate pe gloante se realiz prin sis ibis
-identificarea dupa urmele formate pe tubul cartuusului efect prin sis drug-fire
Subiectul 21 - pg. 313 - 315
3.Stabilirea autenticitatii si vechimii inscrisurilor
3.1 stabilirea autenticitatii unui inscris sau a unui doc
determinarea autenticit unui inscr constituie o operat efecr curent de catre org de urmarire penala de catre inst de jud de alte autorit
sau reprez ai unor instit publ sau private
3.1.1 principalele elem comune in stabilirea autenticitatii unui inscris sau doc sunt urm:
-indeplinirea cerintelor legale privind forma si cont actului scris
-aflarea act interm de valid care in major sit este limitat la o anumita perioada
-corespondenta intre infatisarea pers si foto de pe legitimatie sau inscris pe care acesta si-l atribuie precum si corespond
dintre datele refer la identitatea pers
-examinarea elem de proiectie sau de securitate destinate sa ateste autentiicit unui doc si sa previna falsif sau
contrafacerea lui
3.1.2 principalele masuri de securitate destinate prevenirii falsificarii sau contrafacerii sunt:
-securitatea hartiei realiz prin modif ale compozitiei pastei hartiei si prin filigranare masur de protect activa a hartiei
inlocuiesc filigranarea
-imprimarea de securitate conceputa in fct de natura imprimarii
-perfectionarea elem succesori de identificare astf la doc de identif sa avut in vedere imbunatatirea modului de capsare a
foto si de aplicare a stampilelor sau timbr seci in prez se recurge la sis de luminare intr-o folie de plastic
3.2 stabilirea vechimii unui inscris =stab vechimii se impune si atunci cand anumite parti din inscris saunt redactate in perioade
diferite de timp contrar aparentelor
folosirea term de vechime previne anumite neintelegeri din partea celor mai ptin avizati
-neconcordanta =forma si continutul textului carac de fabricatie ale hartiei si cernelii sunt elem semnificative ale unui
inscris asupra carora expertul trebuie sa-si concentreze atentia
anacronismele pot fi sesiz inca din prima faza a examinarii din ortografia folosita de autor
-vechimea unui inscris mai poate fi determinata si prin examinarea carac hartiei si a gradului ei de intrebuintare in acest
sens se deter compozitia si modul de fabricare specific unei anumite perioade
-in acelasi scop se procedeaza la examinarea cernelurilor ele oferind posibilitatea stabilirii vechimii inscrisului ca urmare a
proceselor fizic-chimice pe care le parcurge
gradul de oxidare raportat si la condit de pastrare a inscris deter modif de nuanta de culoare a cernelii
-intersectarea trasaturilor de cerneala indica diferente de vechime
-elem de stabilire a vechimii ofera si tipul de instrumeent scriptural folosit in redactarea inscrisului
Subiectul 22 - pg. 319 - 323
2.caracteristicile de identificare a scrisului de mana
prezente mai ales in : limbajul specif scriptorului; modul de amplasare a tectului; forma sau aspectul general al
scrisului;particularitatile de constructie a semnelor grafice
termenul de caracterisitica generala nu trb interpret in sensul ca ar avea o valoare de identificare mai redusa in comparatie cu carac
specialesau particulare el definind aspectul general al unui scris
term de elem individual ar trb evitat intrucat :individual denumeste numai ceea ce este propriu unui singur individ neintalnit la
altul spre deosebire de elem carac particulare luate in ansamblul lor
2.1 caracteristiceile topografice ale scrisului = acest gen de carac vizeaza modul de dispunere de amplasare a unui text pe o coala
de hartie sau pe un alt suport el se afla la interferenta dintre carac de tip extragrafic si dominantele grafice si constau in:
-marginea lasata de scriptor care poate fi mare ,mijlocie sau mica lasata in stanga cat si in dr txt.
-marimea alineatelor la fel ca mai sus
-distantele dintre randuri elem specific pt modul de spatiere a scrisului care se interfereaza cu alte carac generale ale scrierii
-amplasarea diverselor mentiuni cum ar fi semnatura data indicarea pers careia i se adreseaza inscris
aceste carac nu constituie o categ absoluta distincta de insusiri specifice dupa unii autori ele incluzand-se in categ carac generale
2.3 carac generale ale scrisului de mana
dominantele grafice sunt constituite din acele particularitati specifice aspect general al unui scris formei acestuia pe baza lor este
posib clasif cu exactitate a unui anumit tip de scris acestea sunt elem valor in descop unui fals prin imitare sau deghizare
-gradul de evolutie a scrisului se numara printre cele mai imp carac dominante de individualizare intrucat i se atribuie un
loc aparte de sine statator in proces de identif
evolut unui scris reprez stud de la care o pers a ajuns cu deprinderea sau cu tehn de scris aprecierea se face in fct de niv de
coordonare a miscarilor potriv acestor crit un scris poate avea un grad de evol inferior mediu sau superior
-forma scrisului deter de gr de evolut de modul de execut a lit atat in caz scris cursive cat si in caz scris de tipar
-dimensiunea scrisului poate fi amre mijlocie sau mica
-inclinarea scrisului sau a literelor raport la unghi pe care il face axa longitudinala a unei lit cu linia de baza a randurilor
-coeziunea sau continuitatea scrisului reprez grde legare a lit intr-un cuvant
-viteza scrisului este determinata de rapiditatea grafica si apreciata dupa simplif constrct literelor dupa gr de legare a
acestora
-presiunea scrisului una dintre carac cele mai semnificative in scrisul unei pers ea se reflecta in grosimea trasaturilor si mai
putin in gr de imprimare a acestora in msa hartiei
-forma liniei de baza a randurilor socotita numai o crac generala ci si una topografica
2.4 caracteristicile particulare ale scrisului sau indicii de grafotehnica a semnelor grafice
carac particulare sau speciale ale scris se constit ca un gr de elem foarte valoroase in identif ele reflectand modul in care fiecare
pers sa desprins sa execute un anumit semn sau gr de semne grfice
indicii de grafotehn vizeaza atat construct de ansamblu a unei lit cat si a fiecaruia din gramelele ori trasat sale .
directia de miscare de executare a gramelor este si ea semnificativa in scrisul unei pers
carac speciale de grafotehnica alaturi de directia miscarii se reflecta in :
-modalitatea de incepere a executiei semnul grafic prin forma pozitia trasaturii sau a pct incipient
-finalizarea semnului grafic prin terminatii scurte sau mari dispuse dif
-legatura dintre grame
-modul de executare a depasantelor
-miscarile de scriere in plan vertical pot fi de flexiune si de extensiune
Subiectul 23 - pg. 326 - 329
2.cercetarea prin inlaturarea de text
inlaturarea sau stergerea de text reprezinta o modalitate de falsificare intalnita frecvet in practica jud penala si civila ea relizanduse pe cale mecanica sau chim fiind urmata de adaugarea altui txt
-inlaturarea mecanica =efect prin razuirea txt cu o lala un ac ori un alt obiect ascutit
-inlaturarea chimica prin corodarea sau spalarea cu anumite subst chim a unui txt in intregime sau numai partial avand ca
rezult decolorarea
-acoperirea - unui txt ori a unor semne grafice prin patyarea cu diverse substante de scriere ori de alta natura
examinarea crimin a txt sterse se desf in 2 faze ceea ce pp o etapa in stabilirea loc in care a fost altereat inscris si in a 2 etapa
refacerea txt inlaturtat
2.1 stabilirea locului alterarii= operat relativ usor de raliz in unele imprejur dator observ cu ochiul liber a portiunii de inscris alterat
in caz simple este suficienta iluminarea doc sub un anumit unghi
se procedeaza la o examin optica la stereomicroscop sub lumina incidenta fiind pusa in evidenta scamosarea hartiei
identif portiunii alterate este posib prin vaporizarea cu iod a inscris locul razuit colorandu-se in galben se mai poate apela la
pudrarea hartiei cu grafit
portiunea din care a fost inlaturat txt mai ales in cazurile de spalare chim poate fi depistata cu ajut radiatiilor ultraviolete
2.2 refacerea txt inlaturat =este in fct de natura materialului de scriere si de cea asuportului pe care sa scris inclusiv vechimea
scrisului
revelarea sau refacerea txt inlaturat este posibila prin metode fiz si met chim care pot conduce la modif infatisariii inscris
refacerea txt este posibila datorita existentei in masa hartiei a unor resturi ori particule din compoz mater de scrieri si datorita
urmelor de presiune create de instrum cu care sa scris
-metodele fizice = de refecere atxt scris cu cerneala au la baza radiatiile vizibile atat uv cat si ir
radiatiile uv deter aparit unei flourescente specif a resturilor de coloranti
radiati ir patrund in masa hartiei cu exceptia locurilor in care se gasesc particulele de cerneala
-met chimice = au la baza reactia dintre diversi reactivi chimici si compon cernelii sau creionului patrunse in masa hartiei
care vor intra in raact cu solut de revelare
metodele fizice sunt cele mai sigure
refacerea txt scrisecu stiloul cu bila este posibila si prin punerea in evidenta a urmelor de presiune form in masa hartiei cu ajut foto
de umbre
2.3 refacerea txt acoperite
revelarea txt se poate face prin examinarea inscris prin trnsparenta intr-o lumina puternica sau foto separatoare de culori
frecvent se folosesc radiatiile invizibile in special ir es mai apeleaza si la radiat roentogen cu ajut carora se realiz fotoelctronografii
Subiectul 25 - pg. 329 - 330
3.cercetarea falsului prin adaugare de text
aceasta categ de fals poate fi execut prin simpla modif a unei litere sau cifre
dintre variantele falsif prin adaugare de txt este si aceea a transferului de litere ,cuvinte sau cifre
falsul prin adugare de text se poate face atat de pers care a intocm inscris ori alta pers
3.1 cercet caracteristicilor grafice =este prima etapa incepand cu continuitatea logica a scrisurilor cu distanta dintre randuri si
dintre cuv si terminanad cu carac grafice particulare
elem grafice de natura sa indice falsul prin adaugare de txt se numara:
-ingramadirea ori prescurt nefireasca a cuv din txt in litigiu
-micsorarea distantei dintre randuri insot si de reducerea dimens literelor
-modificarea sau orientarea diferita a linei de baza a randurilor raportata la randurile exter
3.2 cercetarea materialului de scriere metodele cantitative
3.3 studierea modului de intersectare a trasaturilor =depist falsului prin adaugare de txt mai poate fi posibila pe baza datelor din
exam trasaturilor intersectate
constatarea succes trasaturilor incepe cu investigarea optica a locului de intersectare a acestora
Subiectul 26 - pg. 330 - 333
4.cercetarea falsului prin imitarea si prin deghizarea scrisului
4.1 falsul prin imitarea scrisului =printre cele intalnite mai frecvent in practica
4.1.1 falsul prin imitare libera se executa cu modelul in facata dar si dupa memorie
depistarea falsului prin imitare este posib datorita mai multor indicii de plastografiere : prezenta caracteristicilor propriului scirs al
plastografului ;ignorarea modului de executare si de dispunere a semnelor diacritice si de punctuatie ; depistarea unor carac de
ordin particular
fireste ca indicii de diferent neta sunt mai pregnanti in imitarea din memorie
4.1.2 falsul prin imitarea servila se execut prin urmarirea stricta de catre plastograf a modelului scrierii originale pe care il are in
fata falsif maipoate fi realiz prin copiere directa a txt sau semnaturii
depistarea falsului prin imitare servila este posibila datorita unor elem specifice : lipsa de spontaneitatein execut gramelor ;
grosimea uniforma a trasaturilor ; vitezascazuta de scriere
imitarea servila este precedata uneori de o executare a scris cu creionul
4.1.3 falsificarea de semnaturi =cele mai frecvente categ de fals ,indicii de falsificare a semnatu sunt aceleasi ca si la plastografierea
scrisului obisnuit indeosebi in cazul imitarii servile sau copierii
intrebarile vor trebui formulate cu lcaritate concis si precis intrebarile sa fioe formulate in masura posibilit dupa o prealabila
consultare a expertului sau a unui specialist
3.4 asigurarea calitatii materialelor trimise spre expertiza =reprez premisa de baza a obt rezult scoantate prin admiterea acestui mijl
de proba
-prima cerinta pe care trb sa o ondepl aceste materiale este accea a cunoasterii cu certitudine a provenientei lor
-a doua cerinta importanta se refera la calitatea pe are trb s-o prezinte materialele in sensul ca ele trebuie sa contina sau sa reflecte
suficiente elem carac pe baza carora sa se faca identif
este necesar ca urmele mijl materiale de proba sa fie insotite de impresiunile modelele de comparatie sau de obiectele pp a fi format
urm la fata locului .expertul i se va mentiona carei categ ii apartine fiecare obiect si care este apartenenta sa
Subiectul 31 - pg. 411 - 412
tactica ascultarii martorilor
marturia sau proba testimoniala cele mai vechi mijl de probatiune si printre cele mai folosite in cadrul proces jud in general si a
celui penal in special
administrarea probei testimoniale constand in ascultarea pers chemate sa depuna marturie intr-un proces face parte dintre acele
activ judiciare care trb respectata
din prespectiva deontologica pt reliz unui act de justitie de calitate ascultarea pers in calit de martor sau in orice alta calit procesuala
de catre org de u.p sau de inst de jud indif de poz acestora in procesul penal
1. reglementarea procesual penala
conturarea cadrului procesual penal in care este ascult un martor se impune pt sesiz acelor elem tactice care sunt indicate de legiuit
expl sau implicit
in calit de martor poatefi chemata orice pers fiz
in privinta dr martorilor ei sunt protejati de lege impotriva oricarei violente
2. Privire asupra valorii prebante si relativitatii declaratiilor martorilor
2.1 estimari privind forta probanta a marturiei din perspectiva psihologica
proba cu martori este privita cu o doza de neincredere
cancluzia potrivit careia declarat martorilor au un carac relativ a fost desprinsa atat din indelungata experienta jud dar mai ales
dintr-o serie de cercet sistematice ale caroro rezult au facutt sa se afirme ca proba testimoniala este aparent fragila uneori
inselatoare
2.2 principalele cauze ale relativitatii marturiei
-imprefectiunea organ de simt =ale omului insotita de o serie de factori obiectivi/ subiectivi
-procesele psihice distorsionate dintre care subiectivismul si selectivitatea psihica
-convingerea cvasi-generala a mediilor judiciare
-particularitatile psihologice org judiciar esent in luarea declarat cat si eval lor
marturia reprezinta o trecere a realit prin filtrul subiectivitatii martorului dar si prin cel al org jud
Subiectul 32 - pg. 412 - 416
Procesul psihologic de formare a declarat martorilor
marturia din persspectiva psihologiei jud am spune ca esterezult unui proces de observ si memorare involuntara a unui fapt jurid
urmat de reproducerea acestuia intr-o forma oarala sau scisa in fata org de u.p sau inst de jud
procesul de cunoastere a realit depinde de capacit fiecarei pers de a receptiona inf primite de a le prelucra
1.receptia faptelor si imprejurarilor de catre martori
1.1 receptia senzoriala
1.1.1 elem care def receptia senzoriala =a unor evenimente ca prima etapa a formarii marturiei contureasa un proces psihic de
cunoastere care parcurge mai multe etape
-senzatia cea mai simpla fotma de reflectare senzoriala a insusirilor izolate ale ob sau pers
aparit senz si ulter a percept este in fct de intensit stimulilor care act asupra analizatorilor
senz nu se naste decat in mom in care stimulul atinge un parag min capabil sa privoace senzatia
-perceptia este consecinta unei reflectari mai complexe care conduce la constientizare la identif obiectelor si fenomenelor aceasta
face ca procesul percept sa fie def dr un act de organiz a senzatiilor
limitele percept sunt deter si de calit org de receptie
1.1.2 factorii de distorsiune determinati de legalitatile generale ale senzorialitatii cu influenta directa asupra modului de receptie
modul de organizare a inf la nivelul cortextului =se constituie in structuri si configuratii permitant martorului sa perceapa
intregul inaintea partilor componente
-constanta perceptiei= fenom care deter o anum corectare a imagini fiind procesul de aseare in pozitia normala a unei
imagini
-fenomenul de iluzie =care conduce la perceptii eronate prin deformarea sub a ralitatii
-fenomenul de expectanta = prin care este pregatita se receptioneze anumiti stimuli filtrandu-i pe alti
-efectul halo fenomen care ne determina sa extindem necritic un detaliu asupra intregului
1.2 factorii de distorsiune a receptiei senzoriale a matrorilor din perspectiva criminalistica
1.2.1 factorii de natura obiectiva deter de imprejurarile in care are loc perceptia cei mai imp fiind:
-vizibilitatea= poate fi redusa de distanta de la care face preceptia de conditiile de iluminare de cond meteo de diversele obstacole
-audibilitatea este influent de asemenea de distanta de condit de prorogare a sunetelor specifice fiecarui loc in parte
-durate perceptiei reprez un alt fact obiectiv important de care depinde calitatea receptiei
-disimularea infatisarii alt factor de natura obectiva care nu trb neglijat este deter de insasi aut infract care incearca sa se faca
perceput cat mai greu in acest sens apeland ladeghizari
1.2.2 factorii de natura subiectiva reprez de totalit particularitatilor psiho-fiz si de personalit individ apt sa influent proces
receptiv
-calitatea organelor de simt reprez un alt factor psiho fiz esential pt o buna perceptie
-personalitatea si gradul de instruire a individ joaca un rol semificativ in procesul perceptiv
-varsta si inteligenta pers reprezinta alti factori subiectivi majori in perceptie
-termenul si gradul de mobilitate al proceselor de gandire= sunt factori dupa care trb facuta diferenta intre un individ si altul cu
privire la capacit si modul de rationa si de a distinge faptele sau date
-starile de oboseala precum si reducerea capacitatii perceptive ca urmare a influentei alcoolului drogurilor
-starile afective= indeosebi cele cu un anumit grad de intensitate au o influeta inhibitorie asupra procesului perceptiv determinand
alterarea sau dezorganizarea acestuia
-atentia =depinde direct calitatea si realismul info al perceptiei
-tipul perceptiv= daca fac ment mai sus depinde direct corectitudinea perceptie trb sa avem in vedere si faptul ca receptia senzoriala
mai poate fi in fct si de tipul perceptiv caruia ii apartine martorul .
Subiectul 33 - pg. 420 - 422
reguli tactice aplicate in ascultarea martorilor
1.Pregatirea ascultarii martorilor ; aspecte generale
pregatirea ascultarii martorilor este o regulaabsolut necesara necesar in faza de u.p si se cere respect in toate imprejurarile indif de
gradul de dificultate al cauzei
preghatirea audierii martorilor pp stud datelor existente la dosar
1.1 studierea dosarului cauzei =are ca scop principal stabilirea faptelor si imprejurarilor ce pot fi clarificate pe baza declaratiilor
martorilor
aceasta pp o aprofundare a tuturor datelor
1.2 stabilirea martorilor care pot fi audiati = se va face pe baza crit procesuale penale si criminalistice
1.2.1 in primul rand sunt identificate persoanelel care au avut posibilit sa perceapa direct faptele si imprejurarile cauzei dar si cele
care detin info indirect
1.2.2 in ip in care exita un nr mare de pers detinatoare de info este posibila o selectare a martorilor pe baza calit datelor pe care le
detin a pesonalit
1.2.3 clarificarea naturii relatiilor acestora cu pers implicate in savarsirea infrct fiind cunoscuta ca sentimente de genu prietenie
dusmanie fata de faptuit / existaltor interese
1.3 cunoasterea personalit martorilor = pp obtinerea de date cu privirea la profilul psihologic la pregatire si ocupatie
trb cunoscuta pozitia martorului fata de fapta
2.Elemente tactice aplicate in pregatirea ascultarii martorilor
se va face in fct de obiectivele anchetei si activitatile destinate soluti lor
2.1 determinarea ordinii de audiere =dupa stabilirea problemelor ce se cer clarificate /verificate va fi stabilita ord de ascultare a
martorilor
dintre modurile de simulare ori disumulare transpuse si sub forma verbala resp minciuna inv /inculp apeleaza la urm: refuzul de a
vb sau de a recun faptele; invocare imposibil de a-si aduce aminte; prezent de alibiuri
deseori in fata org de u.p dar mai ales a inst inculp isi retrag declarat facute anterior
modurile de manifestare ment pot fi uneori realmente sincere si justificare
Subiectul 37 - pg. 468 - 470
3.Consideratii asupra trasturilor de personalitate a magist sau a celui care efect ancheta penala
un bun magistrat at trb sa aiba intelepciunea lui Solomon logica lui Aristotel rebdarea lui Hristos rigurozitatea stiintifica a lui
Pasteur si inventivitatea lui Edison
anchetatorul trb sa aibe puterea sa recunoasca si sa-si conroleze anumite trasaturi ale personalit da natura sa se repercuteze negativ
asupra cercet
efectul Galatea este consecinta increderii in sine
efectul Pygmalion este si consecinta echilibrului intre pretentiile pe care le avem de la altii si pe care altii le au de la noi
-este importanta capacitatea de evitare a deformarii profesionale care poate conduce la exagerari in interpret declarat si a atidut
unor pers de buna credinta
-controlarea sentimentelor de simpatie sau antipatie fata de inv sau inculp
-apelarea la elem de permisivitate prin care se intelege accept unui individ de a fi stud psihologic de catre interlocut sau org jud
poate influent permisivitatea inv transparenta sa
cel care conduce ascultarea trb sa se lase cat mai putin sdutiat de invinuit
Subiectul 38 - pg. 470 - 473
Reguli si procedee aplicate in ascultarea inv sau a inculpat
1.pregatirea ascultarii
se impune o organizare riguroasa a acestei activ care se paropie de pregatirea ascult martorului
1.1 Studierea materialelor sau datelor existente in cauza
stud mater cauzei pp cunoasterea datelor efer la modul si imprejurar in care sa savars fapta la procedeele existente in acel moent la
dosar
la participanti .Studierea se efect cu maxima urgenta si operativitate
1.2 cunoasterea personalitatii invinuitului sau inculpatului =aceasta cerinta are o incidenta directa ,imediata asupra stabilirii tacticii
de ascultare
principalele elem de natura sa conduca la definirea personalit unui individ mentionam:
1.2.1 trasaturile psihice ale personalit
caracterul= defineste manifestarile de conduita cu semnificatei morala pozitiva sau negativa
temperamentul= trasatura ce determina diferentiera psihica a indivizilor in fct de capacit energetica si dinamica a comportam
aptitudinile =unele sens general altele special
1.2.2 factorii care au influentat sau conditionat evolutia somato-psihica si sociala a invinuit sau inculpat
mediul familiat sau social in care a evoluat si sa format
cercul de prieteni in general sis si natura realt sociale
nivelul de inteligenta
eventualele precedente penale
toate aceste date pot fi obt din stud materialului cauzei
1.3 organizarea modului de desf a scultarii
modul de interogare se circumscrie planului general de u.p ,organizarea ascultarii presupune:
-stabilirea cu precizie a problemelor care urmeaza a fi clarificate cu ocazia ascultatii
-pregatirea materualului prbator care urm a fi folosit in timp ascultarii
-determ ordinii in care se va face ascultarea
-stabilirea modalitatii de citare astfel concepute incat sa evite contactul cu diverse pers interesate in cauza
pericolul ingreunarii anchetei prin contactul intre inv sau intre acestia si martori este cu atat mai mare in cazul in care ei se afla in
stare de liberate
1.4 planificarea scultarii
-finalizarea pregatirii scultinv /inculpat se va materializa intr-un plan de ascultare intocmit pt fiecare invinuit sau inculpat in parte
pt elaborarea planului se va tine seama de orice situatie care se poate ivi in timpul ascultarii
cu ocazia organiz vor fi stabil si pers care vor particip la supravegherea celor confruntati
3.Reguli tactice de efectuare a confruntarii propriu-zise
3.1 Consideratiiprivind psihologia confruntarii
factorii psihologici specifici acestui moment care vin sa se adauge factorilor proprii moment unei ascultari obisnuite
plecand de la aceste elem org jud este oblig sa aigure o atmosfera de calm si de sobrietate atitudinea sa trb sa se carac printr-o
deplina obiectivitate ,va fi urmarita comportarea celor confruntati fara ostentatie
3.2efectuarea confruntarii propriu-zise
pt inceput este introdusa in incapere pers considerata mai sincera sau cel care solicita sa se recurga la confruntare
se recomanda ca cei confruntati sa stea cu fata spre org jud care conduce confrunt pers confruntate nu ai voie sa isi faca semne
intrebari;e si raspunsurie adresandu-se numai prin intermed org jud
primele intrb au carac introductiv pt a se stabili natura raport dintre ele
in continuare se procedeaza la adres intrb proced tactica destinata clarificarii contradictiilor
pe intreaga durata a confrunt se vor urmari cu atentie atitudinea reactiile celor confrunt care pot oferii info
dupa ascult rasp la intrb destinate clarificarii afirmat contrad org jud poate permite pers confruntate sa-si adreseze intrb prin
intermed org jud.
4.Fixarea rezultatelor confruntarii
4.1 Consemnarea in procesul verbal
consemn rezult confrunt se face printr0un proces vb
procesul vb este cititi clor confruntati sau dat lor spre a fi citit dupa care se semneaza pe fiecare pagina si la sf de catre org jud si
pers confruntate
4.2 Fixarea pe banda magnetica inreg pe banda videomagnetica ofera posibil fixarii integrale si obiective a intrebarilor si
raspunsurilor cat si a comportamentului
Subiectul 45 - pg. 551 - 554
2.principalelel probleme ,obiect al probatiunii care trb clarificate prin investigarea mortii violente
investigarea omorului se particulariz prin problematica sa specifica concentrata in cateva direct prinipale: stabilirea cauzei si naturii
mortii ,a circumstantelor de timp si de mod in care a fost savars fapta descop mijloacelor /instrumentelor folosite la suprimarea
vietii victimei
obiectul probatiunii il constituie tocmai aceste probleme sus-mentionate dar particulariz la fiecare caz in parte numai pe baza
raspuinsului la aceste intrebari este posibil sa se alcatuieasca un probatoriu de natura sa reflecte relitatea si sa stabil adevarul
2.1 stabilirea cauzei si naturii mortii =diagnosticul juridic al decesului stabilindu-se din coroborarea intrepretatii datelor obt prin
investigatiile crimin si cele antropologice
2.2 identificarea locului in care a fost savarsit omorul =cel mai bogat in urme cu privire la imprejurari se mai impune si gasirea
locului crimei
2.3stabilirea momentului comiterii infractiunii = rezultatele cercetarilor trb sa conduca la stabilirea momentului exact la care a
survenit moartea si la incadrarea in timp a activ infractionale desf de autor
2.4 determinarea modului in care a fost savarsit omorul= stabilit pe baza interpret unui complex de date de urme cu priv la intreaga
activitate desf de infrct
ne intereseaza pt incadrarea corecta a faptei
pe aceasta cale se stabilesc evoluita raport dinamic victima-agrasornatura eventualelor relatii dintre cei 2
2.5 identificarea faptuitorului si a celorlalti participanti =una dintre problemele centrale ale cercetarii de ea depinzand atat desf
proces penal cat si incadrarea corecta a faptei
2.6 identificarea victimei= odaa determ identitatea ese posibila determinare cercului de suspecti ca si a incadrarii faptei in fct de
calit sub pasiv al infrct
2.7.identificarea instrumentelor sau mijloacelor care au servit la savarsirea infractiunii = isi gaseste util si in incadrarea jurid a
faptei
2.8 stabilirea mobilului sau scopului infracti = stabilirea mobilului omorului este problema cheie ea prezentand importanta atat in
stabilirea fapelor si imprejurarilor cauzei a identif aut cat si in incadrarea jurid a faptei
3.modalitati de probare a infrct de omucidere
3.1 mijloacele de proba prevaz de c.p.p =sunt rezult unor acte procedurale : cercetarea la fata locului efectuarea constatarilor tehnstiin; ascultarea martorilor a invinuit/inculp si event a pers vatam ;efect de perchezitii; efect de reconstituirii ;efect de confruntari
-in cazul manevrelor frauduloase el este fortat sa se descopere si chiar adesea sa fie o pers importanta respectabila
2.directiile metodologice generale ale investigatiei
in esenta orice investigatie in acest dom pp adopatarea unor princip si init unor acte de investigatie cunoscute din materia
investigarii infrct impotriva patrimon :
-cunoasterea starii de fapt se eval prejud in mom semnalarii sau descop faptei
-ridicarea de ob si inscrisuri efect de percezitii in scop descop de doc
-audierea martorilor
-dispunerea expertizelor judiciare
- in ascultarea inv .inculp sa va urmari stail circumst operationale
2.1 cunoasterea cadrului normativ in domeniu
cunoasterea tuturor preved legale este indispensabila cu atat mai mult cu cat delicventul din lumea afacerilor urm sa act la lim
legala
2.2cunoasterea specificului activitatii eco-finan
printre cunostintele pe care le consideram a fi esent intr-o astf de investigatie se numara cele care vizeaza:
-struct si organiz admin a societ cu capital mixt ro si strain
-modul in care este tinuta evidenta contabila
-organizarea directiilor sau serviciilor intr-o banca
-modalit de efect a schimbmonetare internationale
2.3 stabilirea exacta a faptelor si imprejur cauzei =pt solut cauzei sunt capitale identif mijl folosite de delicvent stud si reconst
manevrelor frauduloase in intregul lor ca si in detaliu
este necesar sa se faca apel la fisele documentare ale escrocherilor si ale escrocilor
Subiectul 53 -pg. 656 - 667
Principalelel aspecte obiect la probatiunii care trb clarificate prin investigarea accidentelor de munca
4.1 stabilirea cauzelor accidentului
cauzele accidentului care desi sunt de o mare diversitate se clasifica de regula in 2 categ :
-cauze de nat tehnica mai frecvent fiind cele deter de functionarea defectuoasa a instalatiilor si utilajelor
-cele de nat organizatorica fecvent fiind lipsa luarii unor masuri corespunatoare de protectie a muncii
4.2 determinarea imprejurarilor in care a avut loc accidentul =prezinta int pt stabilirea eventualelor elem pe baza carora sa se fac o
incadrare jurid corecta
este necesar a se stabili daca acestea sa produs in timpul procesului de munca
4.3 determinarea consecintelor accidentului
org jud are oblig sa stabil consecintele accident de munca si existenta raport de cauzalit aspecte deoseb de imp pt incadrarea jurid a
faptei
4.4 stabilirea prevederilor legale care au fost incalcate= normele legale de protect a muncii trb sa fie cunoscute pt o corecta stabilire
a rapunderii penale civile sau admin
4.5 identificarea persoanelor care rasp de organizarea si conducerea procesului de productie =aicea intra pers carea au oblig sa ia
masuride de protectie a muncii cat si pers care trb sa le respecte
4.6 initiera masurilor de prevenire a atlor accidente = problema de a cari rezolvare resp conducatorul procesului de prodctie si
specialistii chemati in acest scop
5.cercetarea la faa locului a accidentelor de munca
5.1 luarea primelor masuri =este firesc ca primele masuri sa vizeze acordarea primului ajutor victimelor accidentului de
munca/avariei
cercetarea proprrui-zisa a locului faptei =urm sa se desf in linii mari potriv reg tactice proprii acestei activ
una din primele probleme careia trb sa i se acorde o atentie deosebita o constituie stabilirea modificarilor produse la locul
accidentului
2.2 obiectivele cercetarii propriu-zise la fata locului :
-stabilirea pozitiei ,starii instalatiilor massinilor si utilajelor
-cercetarea minutioasa a urmelor
-examinarea victimei
-verificarea si ridicarea doc a inregis diagramelor care pot cont date privit la desf proces tehno
-clarificarea eventualelor imprejurari negative in starea de fapt a locului accidentului