Instalatia de santina

1.Instalatia de santina
In conditii normale de navigatie, la orice nava apar diferite acumulari de ape reziduale ce trebuie
evacuate. Cauzele care conduc la aparitia acestor acumulari de apa sunt: scurgeri prin
neetanseitatile instalatiilor cu tubulaturi; condensarea vaporilor de apa pe peretii metalici ca
urmare a variatiei de temperatura de la zi la noapte; scurgeri din ploi si din spalarea puntilor;
scurgeri din spalarea magaziilor.
Existenta apei reziduale la bordul navei face ca partile metalice sa corodeze, izolatiile si
vopseaua sa se deterioreze, sa se deprecieze marfa, inrautatindu-se conditiile de exploatare a
navei. In afara de rolul de a evacua aceasta apa reziduala peste bord, instalatia de santina mai
indeplineste urmatoarele functiuni: eliminarea apei care ramane in tancurile de balast si pe care
pompele de balast nu o pot elimina; eliminarea apei din compartimentul de masini in caz de
avarie; instalatie de rezerva pentru instalatia de balast; separarea hidrocarburilor din apa colectata
in santina compartimentelor in care exista reziduuri petrolifere; sa realizeze drenarea tancurilor si
coferdamurilor atat pentru nava cu asieta dreapta, cat si pentru inclinari longitudinale da pana la
5 si transversale de pana la 15;
in cazul submarinelor unde transferul balastului din tancuri si golirea tancurilor se face cu aer
comprimat, instalatia de santina ajuta la eliminarea resturilor de apa din tancuri.
Functie de natura compartimentelor:
-instalatia de santina a compartimentelor navei
-instalatia de santina la comp in care apar reziduuri petrolifere
La navele la care probabilitatea aparitiei gaurilor de apa este mare (spargatoare, nave militare,
etc.) instalatia de santina la compartimente va f i utilizata pentru golirea compartimentelor etanse
inundate, numindu-se si instalatie de salvare. Aceasta are pompe puternice, si o tubulatura de
aspiratie cu ramificatii in toate comp in care pot apare gauri de apa, periculoase pentru vitalitatea
navei.
La navele obisnuite, instalatia de santina va fi utilizata, in special, pentru eliminarea apelor
reziduale,
Uneori, la compartimentele la care posibilitatea inundarii, este mare (CM), in afara sorbului
instalatiei de santina se mai monteaza un sorb cuplat la pompa cu debitul cel mai mare, care ar
reprezenta o instalatie de salvare individuala pentru C.M.
2.Elementele componente ale instalatiei de santina

Instalatiile de santina se compun din urmatoarele parti:

pompe; tubulatura magistrala (principala); ramificatii;. armaturi;separatoare.
Pompele instalatiei de santina sunt de tip centrifugal sau volumic. In cazul pompelor volumice
sunt preferate variante de pompe cu piston verticale care au patru fete de lucru. Pompele
centrifuge trebuie sa aiba posibilitati de aspiratie foarte bune si, in plus, este necesar sa fie
autoamorsabile.
Tubulatura magistrala este tubulatura principala a instalatiei de santina , se executa din otel
zincat
Ramificatiile fac legatura intre compartimentele navei si tubulatura magistrala
Armaturile instalatiei de santina au rolul de a asigura functiile instalatiei. Ca armaturi se
utilizeaza sorburi prevazute cu clapeti de retinere, filtre, valvule, valvule actionate de la distanta,
casete de distributie si de manevra, armaturi de reglaj
3. Scheme functionale ale instalatiilor de santina
De cele mai multe ori, amplasarea pompelor de santina se face in CM. Magaziile de marfa se
dreneaza fie prin intermediul unor ramificatii de tubulatura proprii care fac legatura de la putul
de santina la casetele de manevra, fie cu ajutorul unei tubulaturi magistrale, prevazuta cu
ramificatii la nivelul fiecarei magazii.
Tubulatura si sorburile de santina se dispun in asa fel incat sa se asigure drenarea tuturor
compartimentelor etanse cu oricare dintre dotarile instalatiei de santina, cu exceptia picurilor
drenate de pompe separate si a tancurilor permanente de combustibil si apa.
Tubulatura de santina trebuie trasa, in general, in afara tancurilor din dublul fund. Sunt situatii
cand acest lucru nu este posibil (la mineraliere, petroliere, frigorifice, etc.) si in acest caz, tubulatura se instaleaza prin tancuri sau prin tunele realizate intre fundul navei si puntea dublului
fund.
Tunelul liniei de arbori se dreneaza printr-o tubulatura ce se racordeaza la tubulatura principala
de santina. Tubulatura de drenaj a tunelului are orificiul de aspiratie in pupa tunelului.
Picurile pupa si prova se dreneaza de regula cu pompe cu actionare mecanica independente sau
chiar cu pompele principale ale instalatiei de santina. La navele mici ale caror picuri au
dimensiuni mici, drenarea se poate face chiar cu pompe manuale.
Drenarea putului de lant si a altor compartimente situate in prova peretelui de coliziune sub
puntea peretilor etansi se poate face fie folosind pompe individuale cu actionare mecanica sau
electrica, fie ejectoare.

Pentru colectarea apei, instalatia de santina este prevazuta cu puturi de santina amplasate la
puntea dublului fund in cele doua borduri ale sectiunii transversale si la pupa compartimentului.
Traseul tubulaturii de santina trebuie ales astfel incat sa aiba o lungime minima cu un numar
minim de coturi

Instalatie de santina in afara C.M. fara tubulatura magistrala la o nava pentru transport cherestea,
l - ramificatii
2- puturi de santina
3- casete de distributie
4- sorburi

Instalatie de santina in afara C. M. cu tubulatura magistrala la o nava de tip mineralier.

1- tubulatura magistrala
2- ramificatii
3- puturi de santina
4- sorburi
5- armaturi comandate de la distanta.

C)
1- trecere etansa
2- sorb

d)
1- trecere etansa
2- clapet cu retinere
3- sorb

in fig c) este prezentata o varianta simpla numai cu sorb, iar in fig.d) in putul de santina se afla si
clapetul de retinere

In figurile e, f, g sunt prezentate variante de tragere a tubulaturii instalatiei de santina.

- tubulatura montata in afara dublului fund;
- tubulatura montata in spatiul dintre gurna si marginile DF;
- tubulatura trasa prin dublul fund.

1- pompa de santinia 7 - separator de santina

2- pompa de balast 8 - caseta de distributie
3,4,5 - casete de valvule
9 - filtre
cu retinere ale instalatiei
de santina din afara C.M.

10 - puturi de santina
11 - sorburi

6 - pompa de santina C.M.

Pompa de santina l poate aspira din orice compartiment si din orice bord. Selectia aspiratiei se
face cu ajutorul casetelor de valvule 3,4,5. Acelasi lucru poate fi realizat si de pompa de balast 2
care o dubleaza pe cea de santina. Tot pompa de santina poate realiza drenarea CM avand
aspiratia legata prin traseul de tubulatura LI la caseta de distributie a C.M.
Pompa de santina a C.M. 6 aspira prin caseta 8 din puturile de santina ale compartimentului de
masini si refuleaza peste bord dupa o prealabila separare in separatoarele de santina 7.
Separatoarele de santina trebuie sa asigure obtinerea unei concentratii de hidrocarburi in apa mai
mica de 15 p.p.m. (parti pe milion), concentratie considerata practic inofensiva pentru mediul
marin. Precizarea limitelor si a restrictiilor privind deversarea produselor petrolifere precum si a
dotarilor fiecarui tip de nava cu sisteme de retinere a produselor petrolifere din apele deversate
este facuta strict de organisme internationale (Conventia internationala MARPOL 73/78).

Pentru deversarile in afara bordului, MARPOL 73/78 face urmatoarele precizari:

Toate navele de tip petrolier aflate in stationare sau in mars in limita de 50 mile marine de la tarm
pot deversa numai balast curat avand o concentratie maxima de hidrocarburi de 15 p.p.m.
Cantitatea maxima de deversari pentru aceasta clasa de nave este de maximum 60 de litri pe mila
marina, dar mai putin de 1/30000 din incarcatura totala.
In interiorul zonelor speciale, navele de tip petrolier pot deversa numai balast curat cu maximum
15 p.p.m. Prin zone speciale se intelege: Marea Neagra, Marea Mediterana, Marea Blatica,
Golful Arabic, Coastele S.U.A.
Toate tipurile de nave cu exceptia petrolierelor, avand un tonaj brut mai mare de 400 TRB, aflate
in interiorul zonei de 12 Mm de tarm, vor fi obligatoriu echipate cu separator de santina si cu
filtru si nu vor deversa in afara bordului decat ape cu o concentratie maxima de hidrocarburi de
15 p.p.m. Pentru navele din aceeasi categorie, dar avand un tonaj brut mai mare de 10000 TRB
vor fi in plus prevazute si instalatii de masurare automata, inregistrare si comanda a
descarcarilor.
In afara zonei de 12 Mm de la tarm navele cu tonaj brut mai mare de 400 TRB trebuie dotate
obligatoriu cu separator de santina, putand sa deverseze ape cu o concentratie maxima de
hidrocarburi de maximum 100 p.p.m.
In interiorul zonelor speciale toate navele, cu exceptia petrolierelor avand un tonaj brut mai mare
de 400 TRB aflat, in stationare, vor fi echipate cu separator de santina si filtru, putand deversa
apa cu maximum 15 p.p.m. iar in mars, aceleasi tipuri de nave dotate numai cu separator pot
deversa apa cu un continut maxim de hidrocarburi de 100 p.p.m.
Sunt scutite de la aceste obligatii navele care au un tonaj brut intre 400 si 10000 TRB care
transporta balast cu tancurile de combustibil daca acestea pastreaza balastul poluant la bord
pentru a fi predat ulterior la instalatiile de primire, precum si navele dotate cu tancuri de
colectare pentru retinerea completa la bord a apei de santina cu continut de hidrocarburi, pentru
a fi ulterior predata instalatiilor de primire