Lucrarea de laborator nr.

Sisteme de ecuaii liniare. Elemente de grafic

1. Ecuaii matriciale
Fie ecuaiile matriciale A*X = B , respectiv, Y*A = B . Din algebra liniar tim c
soluiile acestor ecuaii sunt: X = A-1*B, respectiv, Y = B*A-1. Comenzile MATLAB
corespunztoare sunt:
X = inv(A)*B, respectiv, Y = B*inv(A).
Totui, pornind de la ecuaia de gradul 1 de forma a*x = b , a crui soluie este x = b/a
n MATLAB au fost introdui operatorii \ i / care calculeaz soluia ecuaiei matriciale n alt
mod dect clasica soluie de mai sus (cea cu inversa). Testele arat faptul c soluia cu
operatorul / este obinut mult mai rapid dect cu formula clasic, acest fapt devenind
observabil atunci cnd matricele sunt de mari dimensiuni. Astfel pentru matrice de ordinul
1000 soluia / a fost de 400 ori mai rapid.
n MATLAB soluiile ecuaii sunt:
A*X = B X=A\B, respectiv
Y*A = B Y=B/A.
2. Sisteme liniare
Din algebra liniar se tie faptul c sistemele liniare sunt de trei tipuri:
- sisteme compatibile unic determinate (care au soluie unic);
- sisteme compatibile nedeterminate (care au o infinitate de soluii);
- sisteme incompatibile (care nu au nici o soluie).
S considerm un sistem liniar de ordin n (adic are n ecuaii cu n necunoscute). S
notm cu A matricea coeficienilor necunoscutelor, cu x vectorul coloan al necunoscutelor i
cu b vectorul coloan al termenilor liberi. Sistemul liniar capt o form matricial A*x = b.
Se numete rangul unei matrice ordinul (tipul) determinantului cel mai mare nenul ce
se poate forma cu elementele matricei. n MATLAB exist funcia rank(A) care ne calculeaz
rangul matricei A. Mai definim matricea extins a lui A, obinut prin concatenarea orizontal
la A cu vectorul b (n MATLAB Aext=[A b]). Acum putem spune despre un sistem liniar de ce
tip este:
- dac rank(A)=rank(Aext)=n este vorba despre un sistem compatibil unic determinat
pe care l rezolvm cu formula x=A\b;
- dac rank(A)=rank(Aext)<n este vorba despre un sistem compatibil nedeterminat a
crui infinitate de soluii va fi determinat sub form simbolic mai trziu.
- dac rank(A)<rank(Aext) sistemul este incompatibil i deci nu are soluie.
3. Grafice 2D
Pentru reprezentarea grafic a dependenelor plane, se folosete funcia plot. Funcia
plot are urmtoarea form sintactic:
plot(x,y,speclinie) unde
- x i y sunt vectorii ce definesc punctele de reprezentat. Ei pot fi rezultai dintr-un
proces de msurare sau alt mod de determinare practic, sau pot fi calculai. In acest caz, x se
definete ca un vector cu pas constant, iar y se calculeaz ca o funcie de x. Atenie! Funcia
se definete cu ajutorul operaiilor cu punct (de exemplu: x=[1:.2:2], y=2*x.^3).

- speclinie este un ir de caractere intre ` ` i reprezint tipul liniei ce unete punctele

definite de x i y, markerul cu care se reprezint punctele definite de x i y i culoarea liniei,
puse n aceast ordine.
Tipul de linie poate fi:

Markerul poate fi:

Culoarea poate fi:

Comanda plot se completeaz cu comenzile pentru titlu, cu etichete pentru axa Ox i

Oy, cu indicarea prin text pe grafic al punctului de minim i de maxim sau a alte puncte de
interes:
>> title ('nume')
>> xlabel('nume axa x')
>> ylabel('nume axa z')
>> text(x,y,'text')
La comanda text valorile numerice indic punctul (x,y) poziia din fereastra graficului
de unde va ncepe scrierea textului.
Pentru afiarea de mai multe dependene pe acelai grafic, se folosete sintaxa:
plot(x,y1,speclinie1, x,y2,speclinie2,etc) sau se folosete comanda hold on dup primul
grafic desenat, revenirea n modul normal fcndu-se cu comanda hold off..

Specificaiile pentru linii pot lipsi, programul trasnd n mod implicit fiecare grafic cu
alt culoare.
Comanda legend permite o cale uoar de identificare a curbelor individuale,
specificndu-se ce anume s apar scris pentru fiecare curb n parte:
legend('text1','text2',etc)
Funciile grafice deschid in mod automat o noua fereastra figure daca nu exista nici o
fereastra figure deja afiata pe ecran. Daca o fereastra figure exista, MATLAB folosete acea
fereastra pentru reprezentri grafice. Daca exista mai multe ferestre deschise, MATLAB se
fixeaz la una dintre ele ce reprezint figura curenta (ultima figura folosita sau pe care s-a
executat un clic). Pentru a deschide o noua fereastra si pentru a o face figura curenta, tastai
figure.
Comanda subplot permite afiarea in aceeai fereastra a mai multor grafice sau
tiprirea acestora pe aceeai coala de hrtie. Tastnd subplot(m,n,p) fereastra figure este
partiionata intr-o matrice m x n de grafice mai mici si selecteaz graficul cu index p ca grafic
curent. Graficele sunt numerotate nti pe primul rnd de sus al ferestrei figura, apoi pe cel deal doilea rnd etc.
Comanda axis admite un numr de opiuni pentru setarea scalarii, orientrii, si
aspectului graficelor. Putei de asemenea seta aceste opiuni interactiv.
Implicit, MATLAB caut maximele si minimelor seturilor de date pentru a alege
limitele axelor. Comanda axis permite specificarea propriilor dvs. limite pentru axe si are
sintaxa urmtoare: axis([xmin xmax ymin ymax]) pentru grafice bi-dimensionale si axis([xmin
xmax ymin ymax zmin zmax]) pentru grafice tri-dimensionale.
Comanda axis va permite de asemenea sa specificai un numr de stiluri predefinite.
De pilda, axis square determina limitele axelor x si y de aceeai lungime. Comanda axis equal
determina incrementul pe axele x si y de aceeai lungime.
Putei folosi comanda axis pentru a face axele vizibile sau invizibile. Comanda axis on
face axele vizibile, aceasta comanda fiind cea implicita. Comanda axis off face axele
invizibile.
Comanda grid face sa apar sau sa dispar liniile de grid. Comanda grid on face ca
liniile de grid sa apar iar grid off face ca liniile de grid sa dispar din nou.
4. Grafice 3D
MATLAB definete o suprafaa prin coordonata z a punctelor situate pe un grid in
planul x-y, folosind linii drepte pentru conectarea punctelor alturate. Funciile grafice mesh
si surf afiseaza suprafee in trei dimensiuni. Funcia mesh genereaz suprafee de tip plasa
colornd doar liniile ce conecteaz punctele definite. Funcia surf afiseaza att liniile de
legtura cat si fetele suprafeei colorate.
Pentru a afia o funcie de doua variabile, z = f(x,y) trebuiesc urmai paii de mai jos:
1 Generai matricele X si Y constnd din rnduri si coloane, pe domeniul funciei.
2 Folosii X si Y pentru a evalua si a trasa funcia.
Funcia meshgrid transforma domeniul specificat printr-un singur vector sau doi
vectori x si y in matrice X si Y pentru evaluarea funciilor de doua variabile. Rndurile lui X
sunt copii ale vectorului x si coloanele lui Y sunt copii ale vectorului y. Sintaxa:
[x,y]=meshgrid([-xmin:stepx:xmax],[ymin:stepy:ymax])
mesh(x,y,z)
surf(x,y,z)

Pentru desenarea de figuri geometrice n spaiu avem trei comenzi:

- cylinder(y,n) deseneaz un corp de rotaie n jurul axei z generat de o
curb creat de vectorul y i avnd n puncte pe circumferin. Daca y este

constant atunci deseneaz o prism regulat cu baza avnd n laturi. Cu

ajutorul ei se pot desena i piramide sau conuri, dup cum numrul n este
mai mic sau mai mare. n acest caz z trebuie s fie o dreapt.
- sphere(n) o sfer cu n puncte pe circumferin.
- ellipsoid(xc,yc,zc,rx,ry,rz) genereaz un elipsoid de centru (xc,yc,zc) i
semiaxe rx,ry,rz.
Numrul funciilor i comenzilor de reprezentare grafic este mare i permite obinerea
de reprezentri grafice n diferite stiluri i modaliti.
Aplicaii
1. Fie matricile A, B, C definite de:

(vezi lucrarea 1).

S se rezolve ecuaiile matriciale A*X = B i Y*A = C.
2. Fie matricele:

S se rezolve ecuaiile matriciale:

a) AX+B=C,
b) AX+B=X,
c) XA+B=C,
d) XA+B=X.

3. S se rezolve sistemele de ecuaii:

4. S se reprezinte graficele funciilor urmtoare:

definite pe intervalul x[-2 , 2]. Reprezentarea se va face:

a) toate funciile pe aceiai figur;
b) fiecare funcie n figura ei dar toate pe acelai ecran.
5. S se reprezinte suprafaa definit de funcia:

(pentru a evita singularitile, se adaug o cantitate eps sub fiecare radical).

6. S se deseneze urmtoarele figuri geometrice:
a) un cilindru;
b) un paralelipiped dreptunghic;
c) o piramid cu baza ptrat;
d) un trunchi de piramid cu baza hexagonal:
e) un con;
f) un trunchi de con;
g) o suprafa de rotaie generat de funcia: y = x*sin(x) ;

h) o sfer:
i) un elipsoid cu centrul n punctul (0,0,0) si de raze: rx=1, ry=8 i rz=3.