Prof.coordonator:
Masterand:
Ghinoiu Mihaela-Denisa
Master MPMA an II
SIBIU
2015
Cuprins
1.Introducere........................................................................................................................................................................3
spumant................................................................................................................................................................................6
4.1. Materiale auxiliare....................................................................................................................................................6
4.2. Tehnologia propiu-zisa de obtinere a vinului spumant dupa metoda Champenoise.............................................7
4.3. Noutati in tehnologia obtinerii spumantelor dupa metoda Champenoise.........................................................12
5.Concluzii si recomandarii..............................................................................................................................................13
6.Bibliografie......................................................................................................................................................................14
1.Introducere
Vinul este o bautura obisnuita exclusiv prin fermentarea alcoolica completa sau partiala a
strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri. Taria alcoolica a vinului nu
poate fi mai mica de 8,5% volume.
Vinurile spumante reprezinta cea mai importanta si apreciata grupa a vinurilor speciale.
Acestea sunt vinuri efervescente (cu degajare de CO2), la care CO2 este in exclusivitate de origine
endogena. Vinurile spumante se obtin din vinuri naturale, prin a doua fermentatie alcoolica asa-zisa
secundara care se realizeaza in butelii speciale sau in rezervoare metalice inchise (cuves closes).
La deschiderea recipientilor, aceste vinuri degaja CO 2 sub forma de bule (fenomen numit perlare)
sau de spuma (spumare). Calitatea acestor vinuri se aprecieaza, in mare masura, dupa bogatia si
persistenta spumarii, ca si dupa finetea si durata perlarii.
Despre existenta vinurilor care spumeaza, se mentioneaza inca din Vechiul Testament.
Vinurile spumante erau cunoscute in Roma Antica si in multe tari din Orient. Franta se mandrea cu
vinuri spumoase care proveneau din mai multe regiuni viticole: Limoux, Gaillac, Champagne,
Etoile, Die, Saumur si altele. Paternitatea vinului spumant este atribuita calugarului benedictin Dom
Perignon, din regiunea Champagne (Franta) care in anii 1668 - 1670 a avut ideea de a pune in sticle
bine inchise vin indulcit cu zahar.
Inceputurile producerii vinurilor spumante in Romania dateaza inca din anul 1841 cand la
Iasi a fost obtinut primul vin spumant dupa Champagne, pentru domnitorul Moldovei din aceea
vreme Mihail Sturza, de catre renumitul agronom Ion Ionesu. La inceputul secolului al XX-lea,
industria de vinuri spumante ia avant prin transformarea pivnitelor de vinuri in fabrici de sampanie.
Oenologia si industria vinului din Republica Moldova au inregistrat succese cu adevarat
remarcabile si in prezent multe tipuri de vinuri seci, vinuri efervescente si distilate de vinuri
concureaza cu cele mai fine licori din lume. Viticultura este una din ramurile principale ale
economiei nationale care asigura industria producatoare de vin si alcool cu materie prima, productia
viticola este pe primul loc dintre produsele exportate din Moldova.
In Moldova se cultiva toate soiurile europene de struguri, Soiurile albe ca Chardonnay,
Aligote, Sauvignon, Riesling, Silvaner, Muscat, etc, se cultiva in regiunea centrala a tarii, iar
soiurile rosii ca Cabernet, Merlot, Malbec, Pinot Noir, Saperavi etc, sunt cultivate preponderent in
sudul tarii.
Revoluiile i rzboaiele au stvilit dezvoltarea constant a vinificaiei moldoveneti. Doar
n deceniul ase al secolului trecut s-a procedat la refacerea fabricilor de vin, apoi n deceniul apte
al secolului trecut i-au amintit despre cariere i hrube. Galeriile acestora au fost consolidate,
lrgite, amenajate. Cricova, Miletii Mici, Brneti sunt n prezent cele mai mari obiective
subterane de depozitare a produciei ntreprinderilor de ramur. Ele reprezint ntregi orae cu strzi
care se extind pe sute de kilometri i spaii pentru pstrarea vinurilor efervescente, a circa 30 de mii
de tone de vinuri de soi si a 2 milioane de sticle de colecie.
Sticla
pentru
vin
spumant
Dopuri de tiraj
Stivuirea sticlelor
Fermentarea la sticla reprezinta veriga esentiala a acestei tehnologii, ea influetand, in masura
hotaratoare, calitatea spumnatelor de tip sampanie.
Practica indelungata si stiinta au dovedit ca cele mai bune rezultate se obtin cand
temperatura din spatiul de fermentare se mentine intre 10 si 12 0 C, iar temperatura de fermentare
este de 12 10C, motiv pentru care levurile li se cer printre altele si insusiri criofile.
Avantajele desfasurarii fermentatiei la temperaturii de 10 12 0C constau in: inactivitatea
bacteriilor; cresterea treptata a presiunii (ca urmare a unei fermentatii lente), evitandu-se astfel
spargerile de sticle; sporirea proportiei de CO2 legat, cu consecinte pozitive asupra perlarii si
spumarii produsului finit.
Incovenientele unor temperaturi mari de fermentare (18 25 0C) sunt: spargerea unui numar
considerabil de sticle si pierderea vinului; o slaba incorporare si legare a CO 2, ceea ce atrage o
spumare grosiera si de scurta durata; stimularea activitatii bacteriilor patogene; formarea unor
depuneri aderente, lipicioase la peretii sticlei cunoscute sub numele de masca si bara.
La temperatura de 12 10C fermentatia in sticle dureaza 3 6 saptamani, perioada in care
presiunea atinge aproximativ 6 atmosfere.
Sub raport biochimic, principalele fenomene care au loc in timpul fementatiei la sticla si
dupa aceasta sunt legate de evolutia compusilor cu azot. In timpul fermentatiei, levurile consuma cu
preferinta azotul amoniacal si unii aminoacizi usor asimilabili, cum sunt: leucina, izoleucina,
metionina, cistina, acidul glutamic, triptofanul.
In cazul fermentatiei secundare in sticle asimilarea aminoacizilor si a cationului amoniu din
vinul de baza este mult mai redusa in comparatie cu situatia care are loc intr-un proces fermentativ
obisnuit. Continutul sporit de CO2 si proportiile scazute de oxigen din butelii inhiba, mai mult sau
9
mai putin, cresterea populatiei de levuri, ceea ce explica distributia diferita a formelor asimilabile
de azot, in cazul celor doua modalitati de desfasurare a fermentatiei alcoolice.
Dupa terminarea fermentatiei, buteliile se mentin in continuare stivuite, in pozitie orizontala,
inca 6 pana la 24 luni, cand au loc procese de exorbtie si de autoliza a levurilor. In urma acestor
doua importante procese biochimice, mediul se reimbogateste in lizina, cisteina si nucleotide. S-a
constatat ca produsii de autoliza contribuie semnificativ la imbunatatirea spumantelor obtinute prin
metoda Champenoise.
Pe toata perioada fermentatiei la sticle se controleaza: presiunea din butelii cu ajutorul unor
manometre speciale, numite afrometre, evolutia continutului in zahar si microflora.
Agitarea
sticlelor
si
refacerea stivelor, se practica
pentru prima data la 2-3 luni dupa
tirajare. Agitarea continutului
sticlelor se efectueaza fie manual,
fie mecanizat. Dupa agitare,
stivele se refac de o alta maniera,
cu intoarcerea sticlelor.
Prin aceasta operatie sunt
vizate: separarea sticlelor partial
golite prin scurgeri; inlaturarea
sticlelor sparte si a cioburilor;
stimularea activitatii levurilor in
eventualitatea unei incomplete
transformari a glucidelor adaugate;
desprinderea depozitului de pe
peretii sticlelor.
In continuare, agitarea sticlelor si refacerea stivelor se efectueaza la fiecare 5-6 luni.
Remuajul consta in aducerea pe dopul de tiraj a sedemintelui format din levuri moarte,
tartrati, produsi de precipitare intre taninuri si proteine, particule de bentonita s.a., in vederea
expulzarii lui in butelii.
Sedimentul este adus (in totalitate) in gatul sticlei cand este granulos, pulverant sau uscat.
In situatia unui depozit lipicios, aderent la sticla sub forma de masca sau bara, adunarea pe
dopul de tiraj devine dificila sau imposibila, obtinerea spumantului fiind compromisa.
In mod traditional, pentru aducerea sedimentului pe dopul de tiraj, sticlele se introduc cu
gatul in alveolele unor pupitre speciale, compuse din doua fete, prinse la partea superioara printr-o
balama, astfel ca ele formeaza un V intors.
Pe fiecare fata a pupitrului se afla cate 60 alveole taiate piezis, in asa fel incat permit
obtinerea diferitelor pozitii ale sticlelor. Cu cat sticle sunt introduse mai mult in alveole, cu cat ele
capata o pozitie mai aproape de verticala. La inceput sticlele se aseaza cu o usoara inclinare, pentru
desprinderea sedimentului, dupa care in fiecare zi li se imprima o serie de miscari oscilatorii, destul
de rapide (in dreapta si in stanga fata de axa), ceea ce determina un fel de vibratii, sedimentul
miscandu-se in spirala catre dop.
De fiecare data sticlele se aseaza in alveole de o alta maniera pe de o parte, printr-o rotire cu
, apoi cu si in fine cu , din circumferinta, iar pe de alta parte, prin introducerea lor mai adanc
in alveolele stativului.
Remuajul este efectuat de lucratori calificati, cu experienta indelungata si un remarcabil simt
de raspundere.
Volumul mare de manopera, cheltuielile relativ ridicate si suprafata considerabila de spatiu
construit, reclamate de remuajul manual, sunt motivele care au determinat introducerea in practica a
remuajului mecanic.
Dintre procedeele mecanice automate pentru remuaj cele mai favorabile aprecieri le
intruneste tipul GYROPALLETE. Utilajul se compune dintr-un container metalic Caisse-pallete
cu o capacitate de 504 butelii asezate in acelasi sens si Giropallete-ul propriu-zis, care este de
fapt un suport metalic constituit dintr-o coroana de orientare pentru rotire si un leagan basculant
pentru inclinare.
Programarea miscarilor se realizeaza printr-un microprocesor, in masura sa determine
pozitii, de la orizontal pana la vertical.
Functionarea fiind continua (24 de ore din 24), durata se reduce la 5-6 zile (Pusca, I.
1990).
Degorjarea este operatiunea tehnologica de expulzare a sedimentului, adunat in timpul
remuajului, impreuna cu dopul de tiraj, sub actiunea presiunii din butelie, exercitata de CO2.
Pentru efectuarea operatiunii de degorjare, sticla se tine cu dopul in jos, iar cu un cleste
special se scoate agrafa si se misca dopul de tiraj. Cand dopul este aproape scos din gatul sticlei,
degorjorul il trage cu o miscare rapida.
5.Concluzii si recomandarii
Vinul este o bautura obisnuita exclusiv prin fermentarea alcoolica completa sau partiala a
strugurilor proaspeti, zdrobiti sau nezdrobiti, ori a mustului de struguri. Vinurile spumante
reprezinta cea mai importanta si apreciata grupa a vinurilor speciale. Vinurile spumante se obtin din
vinuri naturale, prin a doua fermentatie alcoolica asa-zisa secundara care se realizeaza in butelii
speciale sau in rezervoare metalice inchise (cuves closes). La deschiderea recipientilor, aceste vinuri
degaja CO2 sub forma de bule (fenomen numit perlare) sau de spuma (spumare). Calitatea acestor
vinuri se aprecieaza, in mare masura, dupa bogatia si persistenta spumarii, ca si dupa finetea si
durata perlarii.
Este unanim recunoscuta paternitatea vinului spumant (sampaniei) calugarului benedist
DON PERIGNON, care prin anii 1668 1670 a obtinut un astfel de produs (Bidan, P. 1969). Se
apreciaza ca, probabil pe langa unele observatii si interventii voite, produsul a rezultat si dintr-un
joc fericit al intamplarii. (Stoian,V. 1975). In tara noastra, vin de tip sampanie s-a produs pentru
prima data in 1904, la filiala Azuga a firmei RHEIN, iar din 1913 a inceput sa produca astfel de
vinuri si firma MOTT din Bucuresti (Ciocan, C. 1973). In acea perioada, cele doua firme
produceau aproximativ 100.000 sticle de vin spumant pe an (Bernaz, D. si col. 1962).
Astazi, in Romania se produc toate tipurile de vinuri spumante (albe, roze, rosii si aromate
seci, demiseci, dulci) in mai multe zone, cum sunt: Jidvei, Alba Iulia, Blaj, Simleul Silvaniei,
Panciu, s.a.
13
6.Bibliografie
Banu Constantin Manualul Inginerului de Industrie alimentara, volumul I, Editura
Tehnica, Bucuresti, 2002
Marin Gheorghita; Camelia Muntean; Constantin Baduca Cimpeanu OENOLOGIE 2
Obtinerea, patrarea si conditionarea produselor vinicole, Editura Sitech, Craiova 2002
Tita Ovidiu Obtinerea vinurilor speciale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu,
2002
Cotea Valeriu Tehnologia vinurilor efervescente, Editura Academiei Romane, Bucuresti
Banu Constantin Manualul Inginerului de Industrie alimentara, volumul II, Editura
Tehnica, Bucuresti, 2002
14