Cap 1.

Contextul natural si socio-economic al zonei Bran

1.1. Localizare,delimitare si accesibilitate in zona

Turismul n Romnia se concentreaz asupra peisajelor naturale i a
istoriei sale bogate. Traversat de apele Dunrii, Romnia are un scenariu
sensibil, incluznd frumoii i mpduriii Muni Carpai, Coasta Mrii
Negre i Delta Dunrii, care este cea mai mare delt european att de bine
pstrat. Cu rolul de a puncta peisajele naturale sunt satele rustice, unde oamenii
de acolo triesc i menin pentru sute de ani tradiiiile. n Romnia este o
abunden a arhitecturii religioase i a oraelor medievale i a castelelor.

n ultimii ani, Romnia a devenit o destinaie preferat pentru muli europeni

(mai mult de 60% dintre turitii strini provin din rile membre UE), rivaliznd
i fiind la concuren cu ri precum Bulgaria, Grecia, Italia sau Spania. De
curnd s-a dezvoltat i turismul rural, ce se concentreaz asupra promovrii
folclorului i tradiiilor. La nceput de neneles, apoi greu acceptat datorit
lipsei sale de prestigiu, turismul rural s-a impus ncet dar consecvent, n special
pe pieeleturistice din rile dezvoltate economic, ri puternic industrializate si
cu gradde urbanizare ridicat. Turismul n spaiul rural este din ce n ce mai
apreciatde oamenii ce triesc i muncesc n condiii tot mai stresante. Nefiind
decretatdrept un produs ce eradicheaz stresul, turismul rural reprezint totui o
posibilitate de rentoarcere la natur, la tot ceea ce este pur, nealterat i curat.
Cele mai solicitate regiuni de turism rural din Romnia sunt zona de turism

rural Braov, incluznd Bran-Moieciu, Fundata, Rnov, Cristian sau Viscri, dar
i regiunile istorice, respectiv Bucovina, Maramure i Mrginimea Sibiului.
Alte zone care nregistreaz creteri ale preferinelor turitilor sunt nordul
Olteniei, unde au aprut pensiuni noi, cu servicii de foarte bun calitate, sau
Neam, jude care a gzduit Congresul european de turism rural. Romnia se
numr printre rile europene dezvoltate din punct de vedere al turismului
rural, alturi de Frana, Austria, Italia i Elveia. Pe baza experientei
internationale si a practicilor ntlnite n ultimii ani, n Romnia sunt
considerate ca favorabile dezvoltarii turismului zonele montane, litoralul si
Delta Dunarii, iar prin actiunile desfasurate de asociatiile ce au ca obiect de
activitate turismul rural si agroturismul, numarul zonelor si localitatilor rurale
atrase n circuitul turistic a crescut.
Dupa 1990, odata cu ntelegerea importantei turismului rural si agroturismului
si corespunzator cu elaborarea unor reglementari legate de dezvoltarea acestora,
primele gospodarii omologate au fost n zona Moeciu Bran Rucar. n acest
context, studierea experientei satului turistic Bran este n masura sa ofere
elemente de referinta pentru dezvoltarea n aceasta directie a altor localitati si
pentru promovarea turismului rural pe piata internationala.

Munii Carpaii reprezint unul dintre cele mai reprezentative elemente de

patrimoniu pe care le deine Romnia datorit potenialului natural, antropic i
tehno-economic de care dispune iar turitii au ocazia de a experimenta natura
uimitoare i de a nva despre conservarea i utilizrile tradiionale ale
resurselor naturale din zon.

Munii Carpai reprezint icoana brandului turistic romnesc Romania,

explore the Carpathian Garden. Toate aceste avantaje competitive contribuie la
valorificarea potenialului Munilor Carpai stimulnd mbuntirea serviciilor,
a infrastructurii i a calitii vieii comunitii locale, innd cont de faptul c n
zona montan locuiesc n jur de dou milioane de persoane. Turismul care se
practic n cadrul acestui lan muntos constituie un puternic agent de schimbare
i acioneaz ca un catalizator pentru trecerea de la cile tradiionale de via la
cele moderne ale societii actuale.
Judetul Brasov se gaseste in zona central-estica a Romaniei (sud-estul
Transilvaniei), in interiorul arcului carpatic, la intersectia drumurilor comerciale
care leaga Balcanii de restul Europei. Marea majoritate a teritoriului judetului
Brasov - circa 80% - se incadreaza in zona subcarpatica , la contactul Carpatilor
Orientali cu Carpatii Meridionali . Judetul Brasov ocupa cea mai mare parte a
depresiunilir Brasov si Fagaras, unitatile de relief avand altitudini cuprinse intre
400 si 2544 m altitudine. Zona dealurilor subcarpatice si zona montana ocupa
circa jumatate a teritoriului Brasov, restul fiind reprezentat de zona
depresiunilor Barsei, Fagarasului si platoul Hartibaci.
Regiunea se compune din doua unitati distincte: depresiunea Brasovului si
orogenul Carpatilor Orientali. La contactul dintre acestea s-au dezvoltat o serie

de piemonturi ca urmare a activitatilor factorilor externi, si anume: piemontul

orasului Brasov, piemontul Sacele, culoarul piemontan Rasnov.
Putine judete ale Romaniei au o imbinare atat de armonioasa a potentialului
natural turistic cu valorile culturale si istorice. Valorificarea elementelor
atractive ale cadrului natural s-a facut diferentiat, in functie de apropierea si
posibilitatile de acces fata de principalele centre de interes turistic. Astfel, doua
statiuni turistice importante (Poiana Brasov si Predeal) ofera turistilor o gama
larga de sporturi practicabile iarna sau vara. Dintre acestea putem mentiona skiul, snowboard-ul, inotul, tenis de camp, alpinism etc. Poiana Brasov, situata la
poalele versantului de nord al Postavarului, detine cea mai densa si mai
moderna dotare turistica montana din tara noastra: de la primul hotel modern
construit (Hotelul Sporturilor) la noile hoteluri de doua si trei stele, cu piscina,
sali de spectacole si conferinte, debarcader, centru de echitatie, baze sportive si
stana turistica. Doua linii de telecabina si una de telegondola asigura accesul
turistilor - si iarna al schiorilor - spre culmile Postavarului, la care se adauga,
sezonier, mai multe linii de teleschi.
Comuna Bran este una din cele 44 de comune ale judetului Brasov.
Situat intr-un loc pitoresc, la 24 de km de Brasov pe DN 73, care uneste
Brasovul de Campulung Muscel, Branul este un punct de atractie pentru turistii
romani si straini. Bran, impreuna cu localitatile din jur, reprezinta LEAGANUL
TURISMULUI RURAL ROMANESC .Asezat la intrarea in culoarul BranRucar, vechi drum comercial si strategic intre Tara Barsei si Tara Romaneasca,
Bran este pretuit pentru frumusetile naturii inconjuratoare. O statiune
climaterica de interes local, azi este o statiune in plina dezvoltare, centru
national al turismului rural, ecologic si cultural. Beneficiind de un loc natural
deosebit, apropierea muntilor Piatra Craiului si aproape toate localitatiile din
imprejurime de un specific traditional de mare valoare sunt de interes.

Branul se afla situate intre coordonatele 453057N si 25 22 18 E.

Branul este poarta naturala deschisa la trecerea din Transilvania n
Muntenia si culoarul dintre Muntii Bucegi si Piatra Craiului, nvecinndu-se cu
Tara Brsei n nord si nord-est, la sud si sud-est cu Dmbovita si Valea
Prahovei. Din punct de vedere al cadrului natural, zona se prezinta ca o
depresiune nalta ntre 800 1.000 m cu orientare NE-SV ce este delimitata de
valea rului Barsa, Muntii Piatra Craiului (cu vrfuri de peste 2.000 m Vrful
Omu 2239 m).
Ci i localiti de acces
Localitatea Bran se afla n partea de SV a judetului Brasov, la intrarea n
culoarul Rucar-Bran si are altitudini cuprinse ntre 700-900 m. Branul se afla la
o distanta de 27 km de Brasov pe DN 73; 109 km de Pitesti; 57 km de
Cmpulung; 179 km de Bucuresti pe drumul european E60. Accesul pe cale
ferata se face folosind reteaua Bucuresti-Brasov (166 km) si Brasov-Zarnesti
(cca. 30 km).

Pentru ptrunderea n Culoarul Rucr-Bran se poate opta fie pentru transportul

feroviar,cile ferate ajungnd n apropierea culoarului,dar mai ales pentru caile
rutiere.
n cazul transportului feroviar exist urmtoarele staii :
Argeel(Goleti-Cmpulung-Argeel) este legtura cea mai apropiat de
culoar,de la aceast staie pn la Dragoslavele sunt doar 7 km.
Trgovite(Bucureti Nord-Pietroia).Din Trgovite se pot folosi autobuzele
pe direcia Trgovite-Cmpulung.
Zrneti(Braov-Zrneti),de aici se pot folosi autobuzele pe direcia ZrnetiBran sau Braov-Zrneti-Bran.
Rnov(Braov-Zrneti),de unde se folosesc autobuzele pe direcia BraovRnov-Bran.

Cile rutiere ptrund n interiorul culoarului,aparinnd categoriilor de drumuri

naionale, judeene i comunale.

Cmpulung-Dragoslavele-Rucr-Bran(DN 73) are 74 km i este

modernizat,reprezentnd drumul transcarpatic al Branului,din care se desprind
osele judeene i comunale ctre toate aezrile i obiectivele turistice.
Trgovite-Voineti-Stoeneti-Valea Mare-Prav(DN 72A) are o lungime de
74 km i reprezint drumul principal de acces care ptrunde n culoar pe la
Stoeneti.
Predeal-Rnov(DN 73 A)deriv din E 15(Bucureti-Braov) a crui bifurcaie
are loc la Predeal.
Stoeneti-Dragoslavele,cu o lungime de 8 km este parial modernizat
,favorabil circulaiei auto i scurteaz cu 20 km accesul spre culoar prin DN
72A i apoi DN 73.
Podu Dmboviei-Stic-Pecineagu,cu o lungime de 21km,nsoete valea
superioar a Dmboviei.Este un drum bine ntreinut,dei nemodernizat,
practicabil n tot timpul anului.Acest drum faciliteaz accesul n culoarele
Tma i Otic,precum i ptrunderea spre munii Iezer-Ppua,Piatra
Craiului,aga i Fgra.
Drumul communal Fundata irnea(5 km) se desprinde din DN73,accesibil
aproape tot timpul anului i reprezint calea de access pre localitatea
irnea,precum i spre creastra Pietrei Craiului.
Drumul communal Fundata-Fundica(3 Km) se desprinde tot din DN 73,n
central comunei Fundata.Iarna este dificil de strbtut.
Drumul communal Moeciu-Fundica(8 km) se bifurc din central comunei
Moeciu,desprinzndu-se din DN 73 .Dificil de strbtut iarna pe sectorul
Moeciu de Sus-Fundica.
Drumul communal Bran Mgura(6 km),nemodernizat,permite accesul n
platform Bran i apropierea de cheile Prpastiei din Munii Piatra Craiului.

1.2. Cadrul natural

Relieful este accidentat i crete n altitudine de la nord spre sud. Culoarul
Rucr-Bran, strjuit de masivele Leaota i Bucegi, de Iezer-Ppua i Piatra
Craiului, prin particularitile sale geografice, constituie o unitate teritorial
bine individualizat.

Depresiunea este o platforma cu structuri de conglomerate si calcar n nord,

forme carstice n sud, ntinzndu-se catre bazine la Dragoslavele, despartite de
pasul Giulava (1290 m). n zona n zona se remarca un contrast ntre plaiurile
prelungi si vaile puternic adncite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei,
Valea Cheii), sohodoale, lapiezuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri
(Rudarita, Fundatica), doline (Fundata), polii (Obrsia vaii Izvorului), pesteri
(pestera Liliecilor), etc.

Aceasta regiune are o clima temperata de depresiune intramontana cu veri

racoroase si ierni reci. Temperatura medie anuala este de 5C, iar n zonele
vecine se nregistreaza valori cuprinse ntre 4C (Rucar), 7C (Brasov), 8C
(Cmpulung). n luna iulie, care este cea mai calduroasa din an, temperatura
ajunge la 25-27C, iar n luna ianuarie temperatura variaza ntre -10 si -15C.
Zona Bran este bogata n precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de
120 zile/an. n sezonul rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60
zile/an, iar grosimea stratului de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii
sporturilor de iarna). Vnturile predominante n zona au o viteza de 3-5 m/s.
Vnturile de vest aduc ploi, iar cele dinspre nord i nord-est concur la pstrarea
timpului frumos.
Din analiza acestor factori climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost
de vnturi puternice, strat de zapada bogat si ndelungat, ceea ce arata ca aceasta
zona are valente turistice deosebite.
Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform
orientarii reliefului catre bazinul Transilvaniei si spre Cmpia Romna. Exista
ape de adncime si de suprafata. Apele de adncime reprezentate de izvoarele
aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab
mineralizate si cu o potabilitate buna. n cadrul apelor de suprafata, culoarul
Rucar-Bran-Dragoslavele, are rol de cumpana de ape ntre bazinul muntean si
cel transilvan. Sunt doua ruri colectoare: Brsa n sectorul nordic si
Dmbovita n sud.
Din punct de vedere al florei si faunei perimetrul se afla n cadrul
padurilor de fag ce se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea
superioara cu coniferele. Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad
apar n Muntii Piatra Craiului, Leaota si Bucegi, n special la altitudini de 1400
1700 m, iar la altitudini nalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina si
alpina. Izolat apar portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din
cauza poluarii pajistile si fnetele nlocuiesc acum zona de padure. Sunt
considerate monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului,
bulbucii de padure, sngele voinicului.
Fauna este reprezentata n special n Muntii Piatra Craiului si Bucegi de
exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rsul, vulpea, etc.

Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte,

ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul etc. n apele de munte traiesc pastravi, scobari,

clean, boistean.

Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru practicarea diferitelor

forme de turism: n rezervatii, speologic, stiintific, etc.

1.3. Cadrul socio-economic de dezvoltare a zonei Bran

Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca fiind un
sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor n cresterea animalelor.
Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief.
Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si
coaste, ferite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbrcioara, Simon, Bran
Poarta. Aceste localitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu
gospodariile cunoscute sub forma arhaica de casa cu curte ntlnite si n alte
zone de munte ale Romniei, precum si n Europa, unde poarta denumirea de
gospodarie cu ocol ntarit. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest
perimetru sunt cresterea animalelor, lucrul la padure, att n munti ct si prin
pendularea ntre munte si cmpie. Predominanta a fost cresterea vitelor n
propria gospodarie cu varatul la munte, la stnele apartinnd obstei satului si
iernatul n gospodarie si la hodai.

Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a

climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramne ocupatia de baza a celor din
zona. Un loc important n economia acestui sat l ocupa mestesugurile si
industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea lnei. Tesutul este practicat n
fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizndu-se cunoscutele taluri n vergi n
alternanta cromatica alb-negru, saricile sau straiele din lna turcana cu firul
lung, etc. n cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului

pentru mobilier.

Alt aspect al vietii satelor din acest spatiu l constituie trgurile de tara bianuale
(la 9 august Trgul Pantelimonului, la 21 noiembrie Trgul Arhanghelului),
unde participa alaturi de braneni si locuitorii din zonele Muscel, Sibiu, Tara
Oltului, Tara Brsei, etc.
Populatia Branului este de 5343 locuitori,avand o suprafata de 6785 ha si o
densitate de 78,39 km2.
Ca activitati specifice zonei, avem cultivarea pomilor fructuferi, cresterea
animalelor si practicarea agroturismului prin agentii, pensiuni, gospodarii
agroturistice.

Cap. 2. Potentialul turistic al zonei Bran si al judetului

Brasov

2.1. Potentialul turistic natural existent in zona respectiva

n ansamblul micrii turistice din Romnia, judeul Braov ocup locul II (dup
judeul Constana), constituind cea mai important i frecventat zon sub
aspectul turismului cu caracter montan, concentrnd totodat o mare diversitate
de obiective turistice. Amploarea deosebit a activitii turistice a fost
determinat aici de numeroi factori. Este vorba n primul rnd de potenialul
turistic natural, de o mare spectaculozitate i diversitate, precum i de
patrimoniul cultural-istoric , alctuit din obiective variate ce au o cert valoare
turistic. Un alt factor l-a constituit faptul c judeul Braov se nscrie ntr-un
vast teritoriu de interes turistic n imediata apropiere a altor zone cu un
important flux turistic: Valea Prahovei, culoarul Bran-Rucr, zona Sibiu-Valea
Oltului, bazinul Oltului superior cu numeroase staiuni balneo-climaterice
(Covasna, Tunad, Malna, etc). Judeul Braov concentreaz n limitele sale
muni impuntori, plante i animale ocrotite, rezervaii naturale de arbori i
pajiti, chei, etc. Rurile, lacurile, mlatinile mbogesc atracia turistic a
cadrului natural, diversificnd oferta pentru turism (agrement, pescuit, vegetaie
specific, interes cinegetic).
Resursele turistice natural sunt relieful, clima, hidrografia, flora, fauna,
rezervatii.
n zona se remarca un contrast ntre plaiurile pre-lungi si vaile puternic
adncite de forme carstice: chei (Valea Rudaritei, Valea Cheii), sohodoale, la
piezuri (Giuvala, Fundatica), ponoare, izbucuri (Rudarita, Fundatica), doline
(Fundata), polii (Obrsia vaii Izvorului), pesteri (Pestera Liliecilor).
Culoarul Rucar-Bran este Supranumit si ,,o poarta in Carpati, ce face legatura
intre Muntenia si Transilvania. Culoarul Rucar Bran reprezinta, fara indoiala,
una dintre cele mai importante atractii turistice de pe intreaga suprafata a

lantului muntos. Fiind situat la o inaltime de aproximativ 1254 metri, culoarul

se distinge prin peisaje montane fermecatoare, de un pitoresc inegalabil. Situat
in grupa Muntilor Bucegi a Carpatilor Meridionali, Culoarul Rucar Bran
desparte masivele Bucegi si Leaota de Muntii Piatra Craiului si Muntii Iezer
Papusa, oferind de-a lungul intregii sale intinderi privelisti ce incanta necontenit
ochii trecatorilor. Accesul in acest taram de vis al plaiurilor montane se face
foarte usor, fiind strabatut de drumul national care leaga Brasovul de
Campulung. Renumit pentru serpentinele ametitoare si nesfarsite, Culoarul
Rucar Bran surprinde prin numeroasele obiective turistice din zona.

Masivul Bucegi este unul dintre cele mai populate si destinatia cea mai des
aleasa de catre turisti. Motivele sunt numeroase. In primul rand este foarte
accessibil, atat pentru muntomanii impatimiti, cat si pentru persoanele care
doresc o scurta evadare in natura. Masivul ofera cele mai variate trasee de
trekking pentru toate gusturile, de la cele mai usoare la cele mai dificile.
Varietatea stancilor este un motiv de bucurie pentru cei care prefera rockclimbing. Platoul Bucegi reprezinta o atractie importanta atat pentru turistii
romani cat si pentru cei straini, deoarece aici se pot intalni adevarate

monumente ale naturii Babele si

Sfinxul. Exista numeroase legende cu
privire la aparitia acestora. Asadar, nu
este de mirare ca Masivul Bucegi este
unul dintre cele mai populare.
Bucurati-va de minunile naturii ori de
cate ori aveti ocazia, insa atunci cand
porniti intr-o aventura montana, nu
uitati de codul eticii si pretuiti ceea ce
mediul incojurator va ofera.

Muntii Leaota sunt munti in lantul

Carpati, care fac parte din Carpatii
Meridionali, invecinadu-se cu Muntii
Bucegi si Muntii Piatra Craiului.
Varful Leaota, din centrul masivului,
este cel mai inalt punct cu o
altitudine de 2.133m. Aria geografica
a Masivului Leaota este delimitata la vest de raul Dambovitei, care il separa de
Iezer-Papusa; la nord se intinde culoarul Rucar-Bran, cu drumul national si
Magurile Branului, care il separa de
Piatra Craiului.

Masivul Piatra
Craiului este un
lant muntos
calcaros aflat la
sud-vestul
Carpatilor
Orientali dar
apartine lantului
Carpatilor
Meridionali
gasindu-se in
nord-estul
acestora. Altitudinea maxima a Pietrei Craiului este atinsa in varful Varful La
Om, cunoscut si ca Piscul Baciului, avand 2244 m. Abrupturile ce strajuiesc
creasta pe de o parte au o mare cautare in randul alpinistilor si nu numai. Intre
Varful Turnu si Umerii Pietrei Craiului intalnim abruptul nord-vestic care este
brazdat de numeroase vai torentiale, numite padine, si incins de brane care
formeaza adevarate gradini suspendate si totodata trasee preferate de turistii cu
experienta si incercati in ale muntelui. Abruptul vestic, desi are o intindere mai
mica, este la fel de salbatic, dar mai indepartat de localitati si cabane, fiind
cuprins intre Umerii Pietrei Craiului si Valea Urzicii. Vaile se contureaza abia de
la baza peretilor si dispar complet in zona marilor acumulari de grohotis.
Abruptul estic este ceva mai putin salbatic, avand pante mai domoale, unele
acoperite cu pasuni intinse care sunt intrerupte de mici insule de stancarii,
tancuri, muchii si pereti de mica inaltime.
Formele carstice din complexul Mgura-Petera-irnea se constituie n
obiective turistice naturale remarcabile. Satul Petera este numit astfel deoarece
se gsete n apropierea Peterii La Lilieci, cu o galerie de 160 m lungime.

Clima are un specific temperat-continental, caracterizndu-se prin nota de

tranziie dintre clima temperat de tip oceanic i cea temperat de tip
continental: mai umed i rcoroas n zonele de munte, cu precipitaii relativ
reduse i temperaturi

uor sczute n zonele mai joase. Inversiunile de temperatur nu sunt

numeroase, de aceea, temperaturile minime din timpul iernii nu se nscriu n
valorile extreme. Temperatura medie multianual a aerului este de 7,6 C,
temperatura maxim absolut fiind de 37 C n luna august. Numrul mediu al
zilelor de var i de iarn este aproximativ egal - 50 pe an. Umiditatea aerului
are valori medii anuale de 75%. Precipitaiile atmosferice au valori de 600 - 700
mm/an. Cantitatea de precipitaii este relativ mai ridicat ca urmare a
contrastelor diurne mici. Vntul la sol are direcii predominante dinspre vest i
nord-vest i viteze medii cuprinse ntre 1,5 si 3,2 m/s. Zona Bran este bogata n
precipitatii, numarul mediu al zilelor ploioase fiind de 120 zile/an. n sezonul
rece, numarul mediu de zile cu ninsoare este de 60 zile an, iar grosimea stratului
de zapada este de 40-50 cm (propice practicarii sporturilor de iarna). Vnturile
predominante n zona au o viteza de 3-5 m/s. Din analiza acestor factori
climatici reiese amplitudinea termica redusa, adapost de vnturi puternice, strat
de zapada bogat si ndelungat, ceea ce arata ca aceasta zona are valente turistice
deosebite.
Reteaua morfo-hidrografica din regiune este desfasurata conform
orientarii reliefului catre bazinul Transilvaniei si spre Cmpia Romna. Exista
ape de adncime si de suprafata. Apele de adncime reprezentate de izvoarele
aflate la contactul dintre munti si culoarul Rucar-Bran, ele fiind slab
mineralizate si cu o potabilitate buna. n cadrul
apelor de suprafata, culoarul Rucar-BranDragoslavele, are rol de cumpana de ape ntre
bazinul muntean si cel transilvan. Sunt doua
ruri colectoare: Brsa n sectorul nordic si
Dmbovita n sud.
Din punct de vedere al florei si faunei
perimetrul se afla n cadrul padurilor de fag ce
se amesteca la limita inferioara cu gorunul si la cea superioara cu coniferele.
Padurile compacte de molid sau amestec de fag si brad apar n Muntii Piatra
Craiului, Leaota si Bucegi, n special la altitudini de 1400 1700 m, iar la
altitudini nalte exista jnepeni, ienupari, flora subalpina si alpina. Izolat apar
portiuni de larice, tisa, amestecate cu molid, fag, dar din cauza poluarii

pajistile si fnetele nlocuiesc acum zona de padure. Sunt considerate

monumente ale naturii: floarea de colt, garofita Pietrii Craiului, bulbucii de
padure, sngele voinicului.

Fauna este reprezentata n special n Muntii Piatra Craiului si Bucegi de

exemplare ca: lupul, capra neagra, ursul, mistretul, veverita, rsul, vulpea.
Avifauna este reprezentata de: cocosul de munte, ierunca, acvila de munte,
ciocanitoarea, cinteza, pitigoiul. n apele de munte traiesc pastravi, scobari,
clean, boistean. Toate aceste elemente pot reprezenta motivatii pentru
practicarea diferitelor forme de turism: n rezervatii, speologic, stiitific.

2.2. Potentialul turistic antropic existent in zona respective

Delimitarea principalelor zone turistice rezult din mbinarea mai multor criterii ca
:individualitatea spaial, specificitatea fenomenelor turistice i perspectiva exploatrii
turistice integrale n condiii derentabilitate economic.
Branul este cunoscut drept o strveche aezare pstoreasc,n care nc se mai fac
simite influenele fenomenului transhumanei.n fiecare an,n ultima smbt din luna
septembrie are loc srbtoarea Rvitul oilor(oile coboar de la munte i sunt preluate de
propietari).

Principala atracie a Branului o constituie castelul medieval,depozit de

istorie,tradiie i legend,nlat n 1212 pe o stnc de 60m de un cavaler
teuton.
Unul dintre cele mai impuntoare monumente istorice ale Romniei se afl n
Pasul Bran-Rucr. Astfel, Castelul Bran se situeaz la aproximativ 30 de
kilometri de oraul Braov, pe oseaua ce iese prin vechiul cartier Bartolomeu i
care leag Braovul de Cmpulung Muscel, prima capital a rii Romneti,
acolo unde se ntlnesc Munii Piatra Craiului cu masivul Bucegi.

Construit pe o stnc, Castelul adpostete n prezent muzeul Bran, muzeu ce se

ntinde pe cele patru etaje ale sale. i dei turitii strini vin anual n cutarea
legendei Contelui Dracula, iar ghidul accentueaz latura mitic a acestuia,
istoria Castelul Bran i fascineaz deopotriv.

Tinutul
dintre Bucegi si Piatra
Craiului au
determinat o serie de
episoade
istorice inca din preistorie
si pana in
prezent, reliefate de o data
geografica si
istorica majora:
Trecatoarea
Branului. Fiind de-a
lungul
timpului una din cele mai
importante
legaturi transcarpatice,
Trecatoarea Branului a dezvoltat o istorie dinamica formata din cele doua
componente majore, activitatile comerciale desfasurate pe drumul ce o strabate
si de repetatele invazii militare care foloseau acelasi traseu.
Amfiteatru natural, strajuit la est de muntii Bucegi si la vest de masivul Piatra
Craiului, Trecatoarea Bran oferea prin deschiderea sa o larga panorama atat spre
Tara Barsei cat si spre dealurile si valea Moeciului.

Cetatea Bran a fost asadar inzestrata cu un domeniu format din sate ale Tarii
Barsei precum: Baciu, Cernatu, Satulung, Turches, Tarlungeni, Zizin, Purcareni,
Crizbav, Apata, Zarnesti i Tohan (ultimele doua facand parte din domeniul
pana in anul 1395), stapanii domeniului avand drept de folosinta asupra

padurilor si apelor, asupra vanatorii si pescuitului, asupra fantanilor si a

campurilor comune.

um a fost prevazut, amplasamentul fortaretei domina drumul, controland una

dintre cele mai importante cai de acces in Transilvania, evidentiind rolul sau
militar. Paza trecatorii era asigurata de garnizoana cetatii.
Castelul Bran este in mod curent asociat cu legenda vampirului Dracula fapt
care i-a conferit o faima deosebita, fiind vizitat anual de mii de turisti din tara
dar mai ales din strainatate care sunt atrasi de aceasta legenda.
Motivul principal pentru care turitii strini aleg s viziteze Castelul Bran este
reprezentat de legenda care s-a creat n jurul acestuia. Astfel, cea mai
reprezentativ legend a Transilvaniei, cea a lui Dracula sau a lui Vlad epe,
este legat incontestabil de Castelul Bran.

Mitul Contelui Dracula are la baz romanul de ficiune Dracula, aprut n

Marea Britanie, n 1897, avndu-l ca autor pe scriitorul irlandez Bram Stoker.
Personajele din romanul Dracula sunt rezultatul fanteziei autorului, dar
faptele Contelui Dracula i sfritul acestuia au la baz credinele populare
legate de existena unor fore ale rului, precum vampirii sau strigoii.

Domnitorul rii Romneti, Vlad epe, a fost asociat cu Dracula, dei datele
istorice nu confirm prezena ndelungat a acestuia la Castelul Bran. Cu toate
acestea, zona este promovat prin intermediul imaginilor unui vampir, care se
hrnea cu sngele dumanilor.
Legenda lui Dracula, devenit mit n secolele XIX - XX s-a nscut n strns
legatur cu figura istorica a principelui roman Vlad epe (1456 - 1462). Mai
mult dect orice, personajul mitic Dracula este cunoscut pentru cruzimea sa
nemsurat. Trasul n eap, unul dintre cele mai ngrozitoare moduri de a muri,
a fost metoda de tortur i execuie preferat a lui Dracula, de aici i numele
su, Vlad epe.Cruzimea pedepselor sale pentru lipsa de loialitate i onestitate
coincide cu numele su. n limba romn el inseamna "dracul".

Castelul Bran este cunoscut de turitii din ntreaga lume drept Castelul lui
Dracula. Acesta este i unul dintre motivele pentru care a fost inclus de ctre
jurnalitii de la CNN ntr-un top 10 al castelelor medievale.

Administratorii Castelului Bran, dar i oficialii turismului din Romnia insist

s scoat n eviden legtura dintre castel i Vlad epe, surs de inspiraie
pentru Bram Stoker atunci cnd a scris Contele Dracula. Conexiunile sunt
subtile, dar nu se poate nega farmecul nfricotor al acestei structuri masive.
Unele dintre piesele de mobilier expuse au aparinut Reginei Maria a Romniei,
o nepoat a reginei Victoria, care, dup ce a refuzat cererea n cstorie a regelui

George al V-lea al Angliei, s-a mritat cu regele Romniei, este prezentarea

fcut fortificaiei de ctre realizatorii topului.
Nu puteti vizita barlogul lui Dracula intr-o zi insorita, in care se aud zgomotele
facute de miei pe camp, nu? incercati sa vizitati castelul intr-o zi cu cer innorat,
cand frunzele copacilor au cazut si cand zapada incepe sa invaluie peisajul,
spun editorii ghidului Lonely Planet.
Castelul in zilele noastre gazduieste un muzeu de arta feudala (mobilier de
epoca, trofee de vanatoare, arme) si un muzeu al satului.

Castelul Bran este cel mai vizitat obiectiv turistic din ara noastr, cu un profit
anual de un milion de euro. Totodat, Castelul Bran se afl pe locul 2 n Topul
Forbes al celor mai scumpe castele din lume, el valornd 140 milioane euro.

Un alt punct de atractie al Branului il reprezinta casa in care a trait

Sextil Pucariu. Sextil Iosif Pucariu sau, mai scurt, Sextil Pucariu a fost un
filolog i lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical i teatral, publicist i
academician romn de origine aromn (macedo-romn). Lingvistul a scris
peste 400 de lucrri de o mare valoare tiinific, a iniiat i a coordonat
Dicionarul limbii romne (Dicionarul tezaur al Academiei) i Atlasul lingvistic
Roman.

Muzeul Satului din localitatea Bran este amenajat in curtea Castelului

Bran si cuprinde o serie de gospodarii taranesti din ara Brsei dar nu numai.
Pe langa acestea mai puteti admira si o serie de anexe gospodaresti sau instalatii
folosite in trecut pentru diferite activitati economice cum ar fi gater de lemn cu
apa, moara de apa si multe altele.
A fost organizat in urma cu peste patru decenii in parcul din vecinatatea
castelului, reliefeaza evolutia arhitecturii populare traditionale din satele zonei
Bran, in raport cu ocupatiile de baza, cresterea vitelor si lucrul la padure,
impletite cu agricultura, industria casnica de prelucrare a lanii si mestesugurile
legate de prelucrarea lemnului. Conceput ca muzeu in aer liber, Muzeul Satului
Branean prezinta principalele tipuri de gospodarii si locuinte, anexe

gospodaresti, constructii economice si

instalatii de prelucrarea lemnului si a
tesaturilor de lana, actionate hidraulic.
Principalele tipuri de gospodarii si
locuinte amenajate in interiorul
muzeului, alaturi de o serie de anexe
gospodaresti sunt raportate la ocupatiile
de baza ale vremurilor respective, cum ar
fi: agricultura, cresterea animalelor,
prelucrarea lanii si a lemnului, etc. Muzeul satului branean evidentiaza evolutia
tipologica arhitecturala de la case cu o singura incapere la case cu doua si trei
incaperi, cu tinda si diverse anexe.
Specifica asezarilor din zona Bran, gospodaria cu ocol intarit este regasita in
forma de "Casa cu curte", care dateaza din 1843. Gospodaria consta in casa de
locuit, grajduri si feirbatoare cu cuptor de copt paine. Casa de locuit are 4
incaperi (casuta, celar, tinda si casa mare) si este legata de anexe prin
intermediul unei polatre, pe care se
adapostea si uneltele si atelajele. O
alta gospodarie cu curte specifica
zonei Bran, reprezentata prin "Casa
Clinciu", este gospodaria pe trei linii,
alcatuita din casa de locuit si sura,
legate ,de asemenea, printr-o polatra.
Un alt aspect important care
evidentiaza ocupatiile traditionale ale
localnicilor de la acea vreme este prezenta principalelor instalatii de mestesug
popular: piua (folosita pentru ingrosat si finisat postavul destinat hainelor),
darsta (folosita pentru ingrosatul si scarmosatul lanii) si joagarul (denumit si
"moara cu scanduri").

Arhitectura caselor din zona Bran este

caracterizata prin realizarea unei
temelii de piatra, peste care se aseaza
pereti din barne de brad, imbinate la

capete, lipite cu lut si varuite cu alb. Acoperisurile caselor sunt fie in patru ape,
fie in doua, si sunt realizate din sindrile de brad. Casele au proportii armonioase,
incadrand placut peisajul montan de care apartin.
Interiorul tipic al caselor branene este caracterizat de tavanul cu grinzi aparente,
cu elemente geometrice si florale stilizate, de peretii lipiti cu lut si varuiti cu alb,
iar pardoseala din scandura de brad. Traiul zilnic al localnicilor subliniat in
interiorul locuintelor din muzeul satului branean prin amplasarea diverselor
elemente care au scop functional (vatra, masa, patul, leaganul copilului) sau
unul decorativ (icoane, obiecte de ceramica, articole textile). Mobilierul este
semnificativ pentru diferitele etape ale istoriei, de la cel cioplit din fag, pana la
cel sculptat din bran si pictat.
Muzeul satului din Bran este o marturie vie a acestei zone etnografice, bogata in
cultura si traditii si totodata, reprezentand un punct de atractie pentru numerosii
turisti care tranziteaza Branul sau petrec sejurul la pensiunile de aici.
Localizarea muzeului in curtea Castelului Bran ofera sansa de a vizita ambele
atractii turistice fara prea prea multe complicatii.
Parcul din centrul comunei Bran este situat langa parcarea folosita de
catre turistii ce vin la Castelul din Bran. Va atrage cu siguranta pe cei pasionati
de tehnica militara, aici fiind expuse cateva piese de artilerie precum si statuia
generalului Traian Mooiu.
Capela Stela Maris - Cripta reginei Maria Este o capela funerara
aflata langa raul Turcu din Bran. Acest
monument a fost ridicat in memoria soldatilor
romani morti in Primul Razboi Mondial.
Partia Bran - Zanoaga a fost
inaugurata in anul 2005, si este situata la mai
putin de 4km de Castelul Bran. Aceasta
prezinta o dificultate medie, potrivita atat
schiorilor incepatori, cat si celor avansati.
Partia Bran Zanoaga are o lungime de 1000 de
metri, si este dotata cu teleschi. Diferenta de
altitudine este de 170 de metri.

Pasionatii sporturilor de iarna se pot bucura de disponibilitatea Partiei Zanoaga

datorita de tunurilor de zapada artificiala, ce o fac practicabila si in iernile cu
mai putina
zapada.

De asemeni, partia este dotata cu instalatie de nocturna, pentru cei care doresc
sa schieze in timpul noptii.
La baza partiei, se afla mai multe centre de inchirieri cat si un centru de prim
ajutor. Pentru a alunga frigul, turistii pot consuma bauturi fierbinti sau
mancaruri traditionale la restaurantele din zona.
Din punct de vedere al cadrului socio-economic, Branul se defineste ca
fiind un sat agrar, cunoscuta fiind traditia locuitorilor n cresterea animalelor.
Pozitia si forma satelor sunt o dovada elocventa a adaptarii la formele de relief.
Pe platforme sunt amplasate satele Fundata, Sirnea si Magura, iar pe terase si
coaste, ferite de inundatii, sunt asezate satele Moeciu, Sbrcioara, Simon, Bran
Poarta. Aceste localitati fac parte din categoria satelor de tip risipit cu
gospodariile cunoscute sub forma arhaica de casa cu curte ntlnite si n alte
zone de munte ale Romniei, precum si n Europa, unde poarta denumirea de
gospodarie cu ocol ntarit. Ocupatiile de baza ale locuitorilor din acest
perimetru sunt cresterea animalelor, lucrul la padure, att n munti ct si prin
pendularea ntre munte si cmpie. Predominanta a fost cresterea vitelor n
propria gospodarie cu varatul la munte, la stnele apartinnd obstei satului si
iernatul n gospodarie si la hodai.
Agricultura se practica pe scara mai redusa datorita terenului slab productiv si a
climei reci, iar lucrul la padure a fost si ramne ocupatia de baza a celor din
zona. Un loc important n economia acestui sat l ocupa mestesugurile si
industriile taranesti legate mai ales de prelucrarea lnei. Tesutul este practicat n

fiecare gospodarie, iarna, la razboi, realizndu-se cunoscutele taluri n vergi n

alternanta cromatica alb-negru, saricile sau straiele din lna turcana cu firul
lung, etc. n cadrul mestesugurilor se mai remarca si prelucrarea lemnului
pentru mobilier. Unitati economice de stat nu functioneaza la nivel de comuna.
Datorita specificului zonei de munte, unde suprafetele sunt foarte mici si situate
pe pante mari, nu functioneaza unitati de productie mari, activitatea
desfasurandu-se la nivel de exploatatie familiala .
Unitatile economice specifice zonei sunt cele care prelucreaza produsele
principale si secundare zootehnice:daracuri de prelucrat lana, cojocarii si
blanarii, tesatorii de stofe si postav.
Populatia totala este de 5573 din care barbati 2771 si femei 2802
Comuna Bran se situeaza pe primul loc ca numar de populatie, intre comunele
care formeaza zona de influenta Bran, sau asa numitele "Comune Branene".
Populatia a inregistrat o continua crestere pana in anul 1990 pentru ca apoi sa
scada , datorita unor factori printre care si dinamica ratei natalitatii ajungand
actualmente la doar 5573 persoane, fata de 6029 la recensamantul din 1977 sau
de 5669 la recensamantul din 1994.
Din totalul populatiei 34 % locuiesc in gospodarii situate dea lungul cailor
principale de acces, diferenta fiind raspandita in restul teritoriului administrativ
al comunei. Mortalitatea infantila este 0.
Populatia pe grupe de varsta

Populaia pe medii si sexe

BRASOV
urban
ambele sexe
masculin
feminin
rural
ambele sexe
masculin
feminin

2008

2009

2010

2011

2012

440701
212064
228637

440434
211633
228801

439640
210845
228795

438507
209930
228577

440545
211961
228584

155941
78132
77809

157005
78750
78255

158673
79653
79020

160434
80632
79802

153383
795287
795697

Graficul populatiei pe medii

700000
600000
500000
400000

total
urban

300000

rural

200000
100000
0
2008

2009

2010

2011

2012

Structura etnica

romani
maghiari,secui
germani,svabi,sasi
alte etnii

Unitile locale active din industrie, construcii, comer i alte servicii, pe

activiti i clase de mrime

TOTAL
JUDET
Industrie
extractiva
Industrie
prelucrtoare
Transport,
depozitare i
comunicaii
Comer cu
ridicata i cu
amnuntul,
repararea i
ntreinerea
autovehiculelo
r i
motocicletelor
Construcii
Energie
electric i
termic, gaze
i ap
Hoteluri i
restaurante
Agricultur,
silvicultur,
pescuit

2007
19013

2008
20750

2009
20114

2010
18082

2011
16665

23

28

41

36

37

2134

2441

2035

1841

1719

1207

1356

1167

1094

1047

7413

7613

6840

6222

5678

1783
32

1896
30

2271
22

1846
27

1612
28

1111

1158

1243

1159

1055

425

2.3. Rezervatii natural si parcuri naturale

Tampa se inalta la circa 400 m deasupra orasului Brasov. Rezervatie
naturala ce se intinde pe o suprafata de 150 ha, Tampa este si singura rezervatie
peisagistica din judetul Brasov. Aici au fost descrise pentru prima data doua
endemisme (specii care traiesc numai intr-un anumit teritoriu) romanesti: crucea
voinicului (Hepatica transsilvanica) si obsiga barsana (Bromus marcensis). Pe
versantul nordic se intinde o padure deosebita, formata din mai multe specii de
valoare ornamentala si stiintifica, cum ar fi fagul, carpenul, stejarul, teiul, ulmul
de munte, frasinul, laricele, pinul etc. Versantul sudic, care este puternic insorit
si mai uscat, adaposteste ochiuri de stepa in care incercarile de plantare cu
arbori au dat gres in mare parte. De asemenea, Tampa adaposteste multe specii
de pasari, mamifere si insecte (aici s-au descoperit aproape 35% din totalul
speciilor de fluturi din tara noastra).
Rezervatia Stanca de Bazalt de la Rupea se afla la marginea estica a
Podisului Hartibaciului, la cca. 66 km de Brasov, in partea central nordica a
judetului. Stanca Bazaltica de la Rupea - Punctul cel mai vestic de aparitie a
bazaltelor din Muntii Persani se gaseste izolat in plina zona de aparitie a
formatiunilor tertiare ale Bazinului Transilvaniei. Rezervatia se afla situata pe
un relief colinar rezidual (stanca de bazalt) a carui suprafata se suprapune in rest
pe formatiunile sedimentare marginale ale Podisului Hartibaciului. Bazaltele
sunt compacte si nu au produse piroclastice.
Parcul National Piatra Craiului a luat fiinta in anul 1938, are o
suprafata de 14.800 ha. Avem:
-Rezervatia Peretele Vestic
-Rezervatia Piatra Mica
-Rezervatia Prapastia Zarnestilor
-Rezervatia Hornurile Grindului - Muchia Lunga
Se cunosc in acest parc 1000 de specii si 123 subspecii de plante superioare
(32% din totalul tarii) din care 53 specii endemice (41% total tara) garofita
Pietrei Craiului remarcandu-se prin gingasie si frumusetea ei. La fel de bogata si

diversificata este si fauna, in cadrul careia amintim Viperaberus, Cocosul de

Munte, Capra Neagra. Aici se deruleaza Proiectul Carnivorelor Mari din Carpati
ce are ca obiectiv mentinerea viabila a populatiei de lupi, ursi si rasi, cat si a
habitaturilor pe cuprinsul Carpatilor Romanesti.
Pestera Comana(sau Pestera din Poiana Manastirii) este arie naturala
protejata de tip speologic. Pestera Comana, este situata in partea centrala a
Muntilor Persani, amonte de satul Comana de Sus, jud. Brasov.
Pdurea Valea Bogii este o rezervatie geologica in Muntii Persani
(intre Hoghiz si Maierus pe 17 km). Formata in special din fagete adaposteste o
fauna bogata, fiind insa si teren de vanatoare cu regim de rezervatie cu un fond
cinegetic impresionant, cabane de vanatoare si izvoare naturale. Este domeniu
public al comunei Hoghiz in proportie de 60% si rest doemniu privat. Padurea
este strabatuta de o vale denumita "Valea Bogatii" si de soseaua nationala DN13
pe o lungime de 25 km.
Rezervatia Cotul Turzun este situata n bucla de 9 km pe care o face
Oltul dupa iesirea din defileul Racos, ca sa ocoleasca pintenul de bazalt al
Dealurilor Turzun si Harham (cele mai apropiate localitati sunt Mateias, Dopca,
Bogata Olteana si Hoghiz). Padurea Turzunului de pe malul drept al Oltului este
formata din stejari seculari, fagi si molizi, n care cuibareste o ornitofauna
variata. In partea de vest a buclei sunt bolti, hatisuri de salcii si rachite,
stufarisuri, alimentate primavara de inundatiile Oltului. Printre speciile de
interes stiintific si vanatoresc care traiesc aici se numara: rata salbatica (Anas
plathyrhynchos), rata mica (A. crecca), rata caraitoare (A. querquedula), rata
fluieratoare (A. penelope). In pasaj trec rata cu frigare (A. acuta), grlita (Anser
alblfrons), garfita mica (A. erythropus), sitarul (Scolopax rusticola), becatinele
(Gallinago gallinago) etc. Scorburile salciilor si stejarilor de pe malul Oltului
adapostesc vara porumbei salbatici, turturele s.a. In paduri pot fi ntalnite
animalele tipice acestui etaj de vegetatie (huhurezul, cucuveaua, ciuful de
padure, ciocanitorile, ulii, cerbi, caprioare, mistreti etc. Intreg teritoriul
rezervatiei are destinatie speciala, nu se vaneaza individual, nu se defriseaza
paduri pe ambele maluri ale Oltului si este interzis accesul.
Complexul Piscicol Dumbravita este cel mai important loc de
concentrare a pasarilor de apa din judetul Brasov si unul din cele mai
reprezentative din Transilvania, mai ales n migratie. Cuprinde doua sectoare

distincte: un lac de acumulare si un sistem de elestee piscicole si totalizeaza 414

ha. Aici s-au identificat peste 150 specii de pasari. Dintre ele, cteva sunt
incluse n directivele si conventiile internationale privind protectia faunei:
buhaiul de balta, strcul pitic, strcul rosu, rata rosie, crestetul cenusiu, crstelul
de cmp etc. Zona a fost numita "Delta Brasovului" sau "Delta dintre munti".
Complexul Dealul Lempes se incadreaza in categoria rezervatiilor
botanice. Acest complex constituie o componenta tipica a mediului natural
original din Depresiunea Brasovului si are o valoare stiintifica de necontestat.
Vegetatia reprezinta, prin asociatiile xerofile formate in postglaciar, acea
componenta a mediului pentru care aceasta arie a fost declarata rezervatie
naturala botanica. Arboretul este bine dezvoltat pe toti versantii si este format
din paducel, salba moale, salba raioasa, sanger, corn, lemn cainesc, alun etc.
Fauna este diversa, cuprinde si exemplare ocrotite de sorecar comun, acvila
pitica si cerb.
Rezervatiile Speologice sunt reprezentate de Pestera din Valea Cetatii
(Rasnov), Pestera Liliecilor (Moeciu) si Pestera Barlogul Ursului (Apata).
Piramidele de la Sona sunt movile botezate de catre localnici
,guruieti", si sunt ridicaturi ciudate de pamant, inalte de cca. 20-30 de metri.
Piramidele de la Sona, dupa cum mai sunt numite movilele uriase de la
marginea satului, au starnit multe dispute asupra originii lor, dar si datorita unor
fenomene ciudate care au loc in zona. Satenii spun ca apa asezata la o anumita
inaltime capata proprietati curative, iar carnea nu intra in putrefactie. Cele opt
movile de pamant se inalta pe un deal de la marginea satului si sunt amplasate
pe doua linii paralele. Unii mai spun ca guruietii aveau forme piramidale, dar
vremea i-a erodat.

Cap 3. Analiza circulatiei turistice pe judet si localitate

3.1. Structura turistica existenta in judet si localitate

Infrastructura turistic cuprinde toate bunurile i mijloacele create de om,
menite s pun n valoare resursele turistice naturale i antropice de care
dispune un anumit teritoriu. Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza
fr existena unei infrastructuri turistice adecvate, cunoscut n unele studii i
sub denumirea de baz material a turismului sau structuri de primire turistic.
Att volumul, ct i structura circulaiei turistice, dinspre zonele emitente spre
cele de destinaie cu patrimoniu turistic, sunt influenate de baza tehnicomaterial a turismului.
Baza de cazare reprezint componenta principal a infrastructurii turistice
ce impulsioneaz dezvoltarea de ansamblu a turismului, circulaia turistic i
condiionnd sejurul ntr-un teritoriu cu resurse turistice. Capacitile de cazare
sunt acele dotri care asigur turitilor nnoptarea i odihna pentru un anumit
interval de timp i n baza unor tarife difereniate n funcie de gradul lor de
confort, sezon i alte funcii caracteristice (alimentaie, agrement etc.).
Clasificarea spaiilor de cazare se face n practica turistic internaional,
inclusiv n Romnia, dup mai multe criterii:
- dup structura reelei de cazare se pot diferenia structuri de primire turistic
cu funciune de cazare de baz, precum: hotelurile, motelurile, cabanele, vilele,
hanurile turistice i structuri de primire turistic complementare, integrate
domeniului turistic temporara (campingurile, pensiunile, adposturile i
refugiile);
- dup categoria de confort (desemnat dup amplasamentul unitii,
caracteristicile constructive, calitatea i complexitatea dotrilor, diversitatea
serviciilor oferite, reflectat i n preurile practicate) se deosebesc, n
clasificarea romneasc, cinci categorii de confort, apreciate de la 1 la 5 stele
(de la o categorie inferioar la una superioar);
- dup modul de funcionare se pot distinge uniti de cazare cu activitate
permanent (cum sunt bunoar, hotelurile din marile orae, din staiunile
balneare i balneoclimaterice, cu posibiliti de vizitare sau de cur cu ape
minerale i termale pe toat durata anului) sau o activitate sezonier (n

regiunile montan se difereniaz clar dou sezoane de funcionare iarna i

vara) ori pronunat sezonier, specific pentru unitile de cazare din zonele
litorale temperate care nregistreaz un sezon de vrf vara, i un altul al cererii
minime, iarna;
- dup durata sejurului, Glvan. V. (2005) deosebete uniti de cazare de tranzit
(pentru sejururi medii scurte, uneori numai o nnoptare), de sejur (pentru
sejururi relativ mai lungi legate de perioada concediilor sau vacanelor n
staiuni) sau mixte (pentru tranzit sau sejur n structuri de cazare turistic
oreneti sau sezoniere);
- dup amplasarea n teritoriu i funcia turistic se pot meniona structuri de
cazare turistic n: staiuni montane, staiuni de litoral, staiuni balneoclimaterice,
centre turistice i localiti urbane, pensiuni turistice rurale;
- dup capacitatea fizic a unitilor de cazare se disting: uniti mici (pn la
20-40 de locuri), mijlocii (ntre 41 i 200-400 locuri) i mari (adevrate
complexe turistice, cu peste 400 de locuri sau uneori chiar 1000 de locuri)

3.2. Analiza circulatiei turistice pe judet si localitate

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic in judetul Brasov

Tipuri de
structuri de
primire
turistic
Total
Hoteluri
Hosteluri
Hanuri i
moteluri
Cabane
turistice
Pensiuni
turistice
Pensiuni
agroturistic
e

2007

2008

2009

2010

2011

471
54
9

493
60
9

482
60
3
6

474
65
5
6

526
80
7
8

13

14

13

19

22

137

153

155

155

176

200

206

198

177

186

Structurile de primire turistic cu funciuni de cazare turistic in Bran

Tipuri de
structuri de
primire
turistic
Pensiuni
Hoteluri
Cabane
Hanuri

2007

2008

2009

2010

2011

112
22
6
2

145
25
8
2

153
29
5
1

166
32
5
1

169
36
9
1

Capacitatea i activitatea de cazare turistic in judetul Brasov

Judeul

2007

2008

2009

2010

2011

Braov
Capacitate
a de cazare
Existent
(locuri)
n funciune
(mii
locuri/zile)
Sosiri (mii)
Innoptri
(mii)
Indicii de
utilizare
net a
capacitii
n
funciune
(%)

12634

15729

14728

985,0

17795

4704,7

4907,8

5034,8

5341,6

6041,1

556,8

582,0

451,7

510,2

642,8

1191,5

1279,6

985,0

1078,3

1329,8

25,3

26,1

19,6

20,2

22,0

Capacitatea i activitatea de cazare turistic in Bran

Bran
Capacitate
a de cazare
Sosiri (mii)
Innoptri
(mii)

2007
2896

2008
4290

2009
3756

2010
4780

2011
4968

113,2
229,9

120,0
235,4

97,3
177,9

103,1
198,7

146,7
279,4

Numarul total de turisti romani si straini din judetul Brasov

Judetul
Brasov
Total turisti
Turisti
romani
Turisti
straini

2008

2009

2010

2011

2012

510689
423702

495786
413567

510196
422094

642829
538327

637852
524896

86987

82219

88102

104502

112956

Nr de innoptari in judetul Brasov

Nr
innoptari
(mii)
Nr locuri
cazare

2007
1191,5

2008
1279,6

2009
1472,8

2010
985,0

2011
1329,8

12634

15729

985,0

1078,3

17795

2007
229,9

2008
235,4

2009
177,9

2010
198,7

2011
279,4

2896

4290

3756

4780

4968

Nr de innoptari in Bran
Nr
innoptari
(mii)
Nr locuri
cazare

Durata medie a sejurul pentru turistii romani in judetul Brasov

2007

2008

2009

2010

2011

Nr
innoptari
(mii)
Nr turisti
romani
Durata
medie a
sejurului

1191,5

1279,6

1472,8

985,0

1329,8

423702

413567

422094

538327

524896

2,812

3,094

3,489

1,829

2,533

Durata medie a sejurul pentru turistii straini in judetul Brasov

Nr
innoptari
(mii)
Nr turisti
straini
Durata
medie a
sejurului

2007
1191,5

2008
1279,6

2009
1472,8

2010
985,0

2011
1329,8

86987

82219

88102

104502

112956

13,69

15,56

16,71

9,42

11,77

Pentru a calcula indicatorii cererii si ai ofertei in judetul Brasov este necesara

cunoasterea unor indicatori, iar acstia sunt prezentati in tabelul urmator:

Indicator
ii

Capacitate de
cazare

Numar turisti

2007

12634

510689

2008

15729

495786

2009

14728

510196

nnopt
ri

119150
0
127960
0
147280
0

Sejuru
l
mediu

2,812
3,094
3,489

2010

985,0

642829

2011

17795

637852

985000
132980
0

1,829
2,533

Indicele modificarii cererii turistice globale

Ct=(Nr. Innoptari an curent/ Nr. Innoptari an precedent)*100
CG 0-i =(CG i)/(CG o)*100 Unde:CG i=Cererea turistica din anul i
CG 0= Cererea turistica globala din anul o
Ct 2008=107,39 %
Ct 2009=115,09 %
Ct 2010=66,87 %
Ct 2011=135 %
Concluzie: indicele modificarii cererii turistice globale a crescut, cu exceptia
anului 2010 cand a fost destul de scazut fata de ceilalti ani.

Indicele de variatie in timp a cererii:

IC= ( Nr. Turisti an curent/ Nr. Turisti an precedent)*100
Unde: IC=Indicere de variatie a cererii
IC 0i=

Ci
100
C0

IC 2008=97,08 %
IC 2009=102,90 %
IC 2010=125,99 %
IC 2011=99,22 %
Concluzii: indicele de variatie a cererii pana in anul 2011 a fost in crestere, insa
din 2011 este in descrestere.

Indicele de variatie in timpa cererii pentru fiecare mijloc de cazare

:
Tipuri de
structuri de
primire
turistic
Total
Hoteluri
Hosteluri
Hanuri i
moteluri
Cabane
turistice
Pensiuni
turistice
Pensiuni
agroturistic
e

CH 0i=

2007

2008

2009

2010

2011

471
54
9

493
60
9

482
60
3
6

474
65
5
6

526
80
7
8

13

14

13

19

22

137

153

155

155

176

200

206

198

177

186

CH i
100
CH o

a) Indicele de variatie in timp a cererii pentru hoteluri:

CH 2008=111,11 %
CH 2009=111,11 %
CH 2010=108,33 %
CH 2011=123,07 %
Concluzii: cererea pentru hoteluri din 2008 pana in 2010 a scazut,
regresul fiind in 2010 insa, din 2011,cererea de oferte pentru hoteluri a
crescut fata dde ceilalti ani.
b) Indicele de variatie in timp a cererii pentru hosteluri:
CH 2010=166,66 %
CH 2011=140 %
Concluzii: hostelurile sunt intr-o continua scadere.
c) Indicele de variatie in timp a cererii pentru hanuri si moteluri

CH 2008=100 %
CH 2009=66,66 %
CH 2010=66,66 %
CH 2011=133,33 %
Concluzii: din anul 2011,pt moteluri si hanuri au crescut din nou cererile
d) Indicele de variatie in timp a cererii pentru cabane turistice
CH 2008=107,69 %
CH 2009=92,85 %
CH 2010=146,15 %
CH 2011=115,78 %
Concluzii: cererile pt cabanele turistice variaza de la un an la altul.
e) Indicele de variatie in timp a cererii pentru pensiuni turistice
CH 2008=111,67 %
CH 2009=101,30 %
CH 2010=100 %
CH 2011=113,54 %
Concluzii: pensiunile turistice au avut un regres de 3 ani dupa care, in
2011, indicele de variatie in timp a cererii a crescut.
f) Indicele de variatie in timp a cererii pentru pensiuni agroturistice
CH 2008=103 %
CH 2009=96,11 %
CH 2010= 89,39 %
CH 2011=105,04 %
Concluzii: regres intre anii 2008-2010

. Indicatorul Duratei de sejur : Sm=

Nr
innoptari
(mii)
Nr turisti
romani
Durata
medie a
sejurului

ZT
T

2007
1191,5

2008
1279,6

2009
1472,8

2010
985,0

2011
1329,8

423702

413567

422094

538327

524896

2,812

3,094

3,489

1,829

2,533

Evolutia in timp a sejurului mediu:

S=(Sejur mediu an curent/Sejur mediu an precedent)*100
S 2008=110,02 %
S 2009=112,76 %
S 2010=52,42 %
S 2011= 138,49 %
Indicatorul evolutiei capacitatii de cazare:
ICC=(Nr. Locuri de cazare an curent/ Nr. Locuri cazare an
precedent)*100
ICC 2010=66,68%
ICC 2011=180,65 %

Indicele evolutiei innoptarilor

Iei=(Nr. Innoptari an curent/Nr. innoptari an precedent)*100
Iei 2010=66,87 %
Iei 2011=135 %
Gradul de ocupare al judetului
G=[Nr. Innoptari/(nr. Locuri cazare*nr. zile)]*100
G 2007=25,83 %
G 2008=22.50 %
G 2009=27,39 %
G 2010=27,39 %
G 2011=20,47 %
Indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia

Dt =
i0

Tt
100
Populatie
i0

Ani

2009

Populatie judet
Nr total turisti

2010

597439 598313
64282
510196 9

2011
598941
637852

Dt 2009=85,39 %
Dt 2010=107,44 %
Dt 2011=106,49 %
Concluzii: intre anii 2010-2011, densitatea turistica a fost peste media
densitatii populatiei judetului.

Indicatorul densitatii turistice in raport cu suprafata

Dt =
i0

Tt
100
Suprafata
i0

Ani
Suprafata
judetului
Nr total
turisti

2009

2010

2011

5363
51019
6

5363
64282
9

5363
63785
2

Dt 2009=9513 %
Dt 2010=11986 %
Dt 2011=11893 %
Indicatorul functia turistica

Dt =
i0

Nt
100
Populatie
i0

Ani
Populatia judetului
Nr. total locuri cazare in
judet

2009

2011
59894
597439 598313 1
14728

2010

9850

17795

Dt 2009=2,46 %
Dt 2010=1,64 %
Dt 2011=2,97 %

Cap 4. Analiza circulatiei turistice privind cererea si oferta

turistica la pensiunea Katharina din localitatea Bran

4.1. Descrierea detaliata a pensiunii Katharina

Branul este o statiune in plina dezvoltare datorat castelului Bran si mai ales
legendei Contelui Dracula.Zona Bran cuprinde comunele Bran si Moeciu aflate
la o altitudine cuprinsa intre 750 si 1200m .Clima este temperat cu veri
racoroase si ierni reci cu o temperatura medie anuala de 5 gr.C.
Comuna Bran cuprinde satele Poarta,Simon,Predulet si Sohodol. Satele din zona
Bran-Moeciu-Fundata-Sirnea sunt situate pe drumul inspre Transilvania, in Tara
Barsei - un vast podis pe care il strabate raul care ii da numele si care este
inconjurat de muntii Barsei, Bucegi, Ciucasului si Piatra Craiului.

Regiune extrem de interesanta din punct de vedere folcloric si etnografic, zona

Bran-Moeciu-Fundata-Sirnea a dezvoltat in anii din urma cu succes turismul
rural in orice sezon.
Zona Bran-Moeciu este unul din principalele repere in turismul rural romanesc:
este locul ideal pentru cei pasionati de natura si drumetii si totodata, este
renumita in sarbatori traditionale, obiceiuri si porturi stramosesti ce au
contribuit la faima ei.
Pensiunea Katharina este localizata in Bran, Predelut, la circa 800
de metri de Castelul BRAN-Dracula. Accesul se face din DN73 Brasov - Bran Moeciu - Rucar - Pitesti sau pe DN73A de la Predeal - Rasnov - Bran. Cazare la
Bran cu pensiune completa la PENSIUNEA KATHARINA Bran este garantia
unui sejur reusit, atractia principala fiind in primul rand linistea, aerul curat si
specificul zonei
de munte.
Cazare la Bran cu
pensiune
completa la
Pensiunea
Katharina****
Bran, situata in
zona de munte
Bran Moeciu.
Va invitam sa
petreceti
vacanta, un
concediu sau un
weekend, intr-un
cadru mai retras
si pitoresc, cu
privelisti
incantatoare spre
Muntii Piatra
Craiului, Masivul
Bucegi si
Castelul Bran, in camere mari cu un spatiu generos.

Pensiune turistic de lux, 4 margarete, este aflat la aprox. 800 metri fa de

Castelul BRAN - Dracula. Adresa completa a pensiunii Katharina este ca se afla
pe Str. Principala 100D in localitatea Bran, judetul Brasov.

Pensiunea dispune de camere de lux 24 metri ptrai (u-hol-ucamer), restaurant pizzerie, teras, sal de conferine capacitate 45 de locuri.

Construita in stil traditional specific zonei, cu aspect rustic dar in acelasi timp
dotata modern, pensiunea Katharina este locul unde veti gasi linistea si
intimitatea de care aveti nevoe. Interioarele frumos lambrisate, camerele mari si
luminoase, baile dotate modern sunt toate garantia unei vacante perfecte intr-o
atmosfera rustica. Se ofera cazare in:
- 8 camere duble - camere spatioase (24 mp), pat matrimonial, grup sanitar
propriu, TV, balcon

- 4 camere duble - camere spatioase (24 mp), 2 paturi, grup sanitar propriu, TV
- 3 apartamente - living si dormitor, grup sanitar propriu, TV, balcon.
Conditiile de cazare oferite reprezinta garantia unei vacante perfecte intr-o
atmosfera rustica.

Pensiunea Katharina pune la dispozitia clientilor sai o sala de conferinte, dotata

modern, cu peste 80 de locuri. Restaurantul propriu Pensiunii Katharina, situat
la parter, are o capacitate de 180 de locuri, si pune la dispozitie clientilor sai,
cele mai gustoase specialitati ale zonei Bran-ului, cat si specialitati
internationale.

Pensiunea Katharina organizeaza excursii locale, catre majoritatea atractiilor

turistice din Zona Bran - Moeciu. Va putem prezenta Pestera Dambovicioara sau
Prapastiile Zarnestilor, Piatra Craiului, Chisetorii, Drumul Carului. De asemeni,
va vom incanta cu legendele specifice zonei.
Curtea foarte larga este ideala atat pentru copii, cat si pentru adulti dand
oaspetilor un sentiment de libertate. In spate se afla o gradina cu pomi fructiferi
si iarba verde unde se pot organiza petreceri cu gratar si berbec la protap. Se
poate servi palinca, branza in burduf de brad si orice specialitate a zonei
Branului.

Clientii se pot bucura,de asemenea, de solutii multiple de recreere, pentru toate

gusturile. Mesele de Biliard si Tenis sunt rezervate special clientilor Pensiunii
Katharina, si sunt disponibile fara restrictii.
Pensiunea Katharina se ocupa de gazduirea diverselor evenimente importante
din viata dumneavoastra. Cu ocazia sarbatorilor Pascale, ale Craciunului,
precum si de Revelion se organizeaza mese festive. Restaurantul traditional
Katharina are capacitatea de 130 locuri si este ideal pentru organizarea de nunti,
botez, mese festive.

Pensiunea dispune de 15 camere dintre care 3 camere tip apartament. Toate cele
15 camere insumeaza in total 40 de locuri.
Restaurant - pizzerie de 80 locuri, terasa, foisor, gratar. La cerere se poate
organiza foc de tabara.
Sala de conferinte de 40 locuri in care se poate organiza si training-uri,
conferinte, seminarii, team-building, mese festive traditionale romanesti etc.
Mancaruri traditionale: bulz in paturi cu branza in coaja de brad, pastrama,
palincuta.
-biliard, tenis de masa, minifotbal, sala de aerobic si forta teren de joaca pentru
copii
-gradina cu pomi fructiferi si iarba verde unde se pot organiza petreceri cu
gratar si berbec la protap
- parcare spatioasa pazita
Optional: Transferuri de la gara Brasov, aeroport Sibiusau Bucuresti. Excursii la
Pestera Dambovicioara, Prapastii Piatra Craiului, Pisetorii, Drumul Carului.
Castelul Bran.

Obiceiuri si traditii in Bran

Invoieli Agricole privind Pamantul
Simtul proprietatii foarte dezvoltat in Zona Branului face ca pamantul sa fie
lucrat de catre proprietari, rare fiind cazurile in care pamantul sa fie dat sub
ingrijire altor persoane. Totusi, familiile batrane, ce nu-si mai pot lucra
pamantul datorita varstei inaintate il dau in arenda, cu un procent de 50%.
Masura Laptelui la Oi si la Vaci
Fiecare proprietar, primeste de la stapanul stanii unde isi trimite animalele
pentru varat, pentru fiecare oaie 4-5Kg de branza de burduf, 1Kg de urda sau 78Kg de telemea. De asemeni, proprietarii sunt obligati sa plateasca stapanului
de stana costurile aferente tratamentelor zooveterinare ale animalelor.

Pentru fiecare vaca, pentru toata perioada

de varat (1 Iunie - 1 Octombrie)
proprietarul primeste 6Kg branza de
burduf si 1Kg de urda pentru fiecare litru
de lapte mults la masurarea laptelui.
Masurarea laptelui se desfasoara intre
Sfantul Petru Nou si Sfantul Petru Vechi,
in mijlocul perioadei de pasunat. In ziua
aleasa de comun acord de catre stapanul
stanii si proprietarii de animale, se
masoara laptele muls de la fiecare animal
la cele 3 mulsori ale zilei respective.

Urcatul la Munte
Aceasta activitate are ca scop pasunatul animalelor. Astfel, in jurul zilei de 1
Mai ovinele incep pasunatul pe pasunile de la ses, in timp ce taurinele incep
pasunatul pe fanetele proprietarilor spre finalul lunii Mai.
La inceputul lunii Iunie, atat ovinele cat si taurinele sunt urcate catre munte,
pentru a-si continua pasunatul pe pasunile alpine.
Tunsul Oilor
Tunsul oilor se desfasoara pe perioada lunii Martie, cu cel putin 3-4 saptamani
inainte de iesirea la pasunat a animalelor.
Alesul Oilor
Alesul Oilor sau Ravasitul Oilor, este una dintre cele mai importante sarbatori
desfasurate in Zona Bran. Aceasta sarbatoare are loc dupa ce stapanii de stana
coboara de la munte, inapoind proprietarilor animalele definitivand intelegerea
cu acestia. Mai precis, proprietarii isi recupereaza animalele, primesc si
produsele lactate cuvenite, achitand catre stapanul de stana costurile aferente
tratamentelor zooveterinare. In Zona Bran, de-a lungul timpului, s-a

impamantenit obiceiul ca in prima Duminca din luna Octombrie, pe platforma

de la Vama sa se desfasoare activitati festive sub denumirea generica "Ravasitul
Oilor", aceasta activitate fiind organizata dupa anul 1990 de catre Consiliul
Local Bran si Centrul Agricol.
Cu aceasta ocazie se organizeaza o mare expozitie de produse din lapte, cat si o
expozitie cu cele mai frumoase exemplare animale. (ovine, taurine, caini
ciobanesti, cai, magari).
Construirea Stanii
Stanele sunt construite in general din barne de brad, cu acoperis in doua ape.
Stana reprezinta componenta de baza a complexului pastoral de munte, fiind
elementul cheie in timpul varatului animalelor. Stana are functii multiple,
asigurand in acelasi timp adapostul ciobanilor cat si dependintele necesare
procesului de productie.

4.2. Calculul indicatorilor turistici la pensiunea Katharina

Calculul coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare

nr innoptari
CUC(2008)= nr locuri disponibile x 365 x 100
1570
CUC= 40 x 365

x 100

CUC=10,75 %
Nr
innoptari
Nr locuri
cazare

2007
1595

2008
1570

2009
1430

2010
1120

2011
1350

40

40

40

40

40

CUC %

10,92

10,75

9,79

7,67

9,24

2007
1595

2008
1570

2009
1430

2010
1120

2011
1350

560

520

610

470

510

2,84

3,01

2,34

2,38

2,64

Durata medie a sejurului

nr innoptari

durata med= nr total turisti

Nr
innoptari
Nr total
turisti
Durata
medie

Indicele modificarii cererii turistice globale

Ct=(Nr. Innoptari an curent/ Nr. Innoptari an precedent)*100
Ct 2008=98,43 %
Ct 2009=91,08 %
Ct 2010=78,32 %
Ct 2011=120,53 %

Indicele de variatie in timp a cererii:

IC= ( Nr. Turisti an curent/ Nr. Turisti an precedent)*100
IC 2008=92,85 %

IC 2009=117,30 %
IC 2010=77,04 %
IC 2011=108,51 %

Evolutia in timp a sejurului mediu:

S=(Sejur mediu an curent/Sejur mediu an precedent)*100
S 2008=105,98 %
S 2009=77,74 %
S 2010=101,70 %
S 2011=110,92 %
Indicatorul evolutiei capacitatii de cazare:
ICC=(Nr. Locuri de cazare an curent/ Nr. Locuri cazare an
precedent)*100
ICC= 100 %
Indicele evolutiei innoptarilor
Iei=(Nr. Innoptari an curent/Nr. innoptari an precedent)*100
Iei 2008=98,43 %
Iei 2009=91,08 %
Iei 2010=78,32 %
Iei 2011=120,53 %
Indicatorul densitatii turistice in raport cu populatia

Dt =
i0

Tt
100
Populatie
i0

Dt 2007=10,94 %
Dt 2008=9,33 %
Dt 2009=10,94 %
Dt 2010=8,43 %

Dt 2011=9,15 %
Indicatorul densitatii turistice in raport cu suprafata

Dt =
i0

Tt
100
Suprafata
i0

Dt 2007=8,24 %
Dt 2008=7,69 %
Dt 2009=9,02 %
Dt 2010=6,95 %
Dt 2011=7,54 %

Indicatorul functia turistica

Dt =
i0

Nt
100
Populatie
i0

Dt 2007=51,96 %
Dt 2008=76,94 %
Dt 2009=67,39 %
Dt 2010=85,77 %
Dt 2011=89,14 %

Cap 5. Posibilitati de amenajare si dezvoltare turistica in

localitatea Bran
n ansamblul miscarii turistice din Romnia, judetul Brasov ocupa locul II (dupa
judetul Constanta), constituind cea mai importanta si frecventata zona sub
aspectul turismului cu caracter montan, concentrnd totodata o mare diversitate
de obiective turistice.
Structura i varietatea atraciilor turistice, precum i poziia geografic a
Branului determin practicarea unor diverse forme de turism.
Turismul de odihn i recreere constituie o form tradiional de turism
care se poate practica in Bran. SE pot face drumetii montane, sporturi de vara
etc.
Turismul montan sau turismul sporturilor de iarna este favorizat de
existenta masivelor muntoase. Muntii Bucegi prezinta peisaje foarte atractive cu
vai glaciare spectaculoase aici putandu-se practica drumetiile, alpinismul si
schiul de font si alpin. Muntii Piatra Craiului sunt cei mai grandiosi munti
calcarosi din Romania. Se impun prin creasta lunga de 25 km si inalta de peste
2000m. Aici se gasesc specii rare de flora si fauna. Muntii Ciucas prezinta
forme de relief megalitice. Este zona cea mai putin amenajata turistic, oferind
oferte de tip agroturistic doar in localitatile de la baza masivului.
Turismul cultural istoric- favorizat de existenta a numeroase vestigii
istorice, ca de exemplu Castelul Bran.
Turismul rural este practicat in special in zona satelor Bran-Moeciu.
Bogatia cultural-istorica a zonelor reprezinta locul ideal de petrecere a unei
vacante reusite. In ultimii ani s-a dovedit ca turismul rural a devenit o afacere
prospera, impunndu-se ca principala sursa de dezvoltare a acestor zone.

Turismul religios este practicat mai ales la Manastirea Sambata de Sus,

unde au loc in timpul sarbatorilor importante, slujbe ce atrag un flux mare de
credinciosi.
Turismul sportive este reprezentat prin alpinism, schi font, schi alpin,
vanatoare si pescuit sportive.
Ca principale puncte tari in domeniul turismului, avem: diversitatea
potentialului touristic, existenta unui patrimoniu diversificat (monumente
istorice si de arta medievala, sate istorice bine pastrate, vestigii din istorie,
cetati, biserici, muzee), ponderea mare a turistilor straini, capacitate mare de
cazare in diverse structuri de primire a turistilor, inclusiv pensiuni.
In contradictoriu, ca amenintari ce pot deveni posibile,avem: schimbarile
climatice risca sa afecteze activitatile turistice de iarna, constructii fara
autorizatii sau care nu respecta mediul inconjurator, pierderea valorii istorice
a unor monumente datorita reabilitarii necorespunzatoare, promovare
insuficienta, concurenta straina.
Strategia de amenajare turistica sau de dezvoltare a turismului la nivel
judetean si zonal este reprezentat de: infrastructura de transport trebuie
modernizata deoarece este necorespunzatoare (drumuri nemodernizate,
construirea unui aeroport); accesarea de fonduri europene pentru reabilitarea
monumentelor istorice din judet; dezvoltarea ecoturismului si a agroturismului
prin programe de instruire pentru turism; imbunatatirea retelei de informare
turistica; o mai buna implicare a administratiilor locale in promovarea
turismului; infiintarea de grupuri sanitare ecologice; oferte cat mai avantajoase
si in sezonul estival pentru a incerca sa edirectioneze o parte din turisti spre
zona de munte; oferta de produse proaspete din gospodaria taraneasca, preparate
de turisti sau de gazda la cererea turistilor. O importanta strategie in dezvoltarea
turismului o reprezinta promovarea si peste hotare a ofertelor turistice existente.
Alte proiecte care ar putea duce la dezvoltarea turismului ar fi: extinderea
domeniului schiabil din Poiana Brasov si a instalatiilor de transport pe cablu,
construirea colectorului de ape uzate, reabilitarea partiilor existente si
amenajarea altora, in conditiile in care partia Bradul este revendicata,
construirea unui teren de golf de 30 de hectare in Poiana Mica, realizarea unei
academii de tenis, amenajarea unor parcari pe o suprafata de 2 hectare,

montarea unui sistem de transport pe cablu dar si deschiderea unor centre sau
puncte de informare turistica.

Cap. 6 Concluzii generale pe judet si localitate, concluzii

in urma calculelor indicatorilor

Pe judet
Indicele modificarii cererii turistice globale a crescut, cu exceptia anului
2010 cand a fost destul de scazut fata de ceilalti ani.
Indicele de variatie a cererii pana in anul 2011 a fost in crestere, insa din
2011 este in descrestere.
Cererea pentru hoteluri din 2008 pana in 2010 a scazut, regresul fiind in
2010 insa, din 2011,cererea de oferte pentru hoteluri a crescut fata dde ceilalti
ani.
Hostelurile sunt intr-o continua scadere.
Din anul 2011,pt moteluri si hanuri au crescut din nou cererile.
Cererile pt cabanele turistice variaza de la un an la altul.
Pensiunile turistice au avut un regres de 3 ani dupa care, in 2011, indicele
de variatie in timp a cererii a crescut.
Regres intre anii 2008-2010 pentru pensiunile agroturistice.

Concluzii: Dupa anul 2011, la mare cautare sunt hotelurile,otelurile,

hanurile si pensiunile agroturistice. Pana in 2011, toate aceste locuinte au fost
in scadere,anul 2010 fiind cel mai deficitar.

Pe localitate si pensiune
Coeficientului de utilizare a capacitatii de cazare a fost intr-o scadere pana in
anul 2010 cand a inregistrat cea mai mica valoare.
Durata medie a sejurului s-a incadrat in valorile 2-3 varful valorii fiind in
anul 2008 iar cea mai mica valoare in 2010.
Indicele modificarii cererii turistice a avut cea mai mare valoare in 2011.
Anul 2009 a fot cel mai bun an cu cei mai multi turisti in pensiune.
Indicatorul evolutiei capacitatii de cazare fost de 100 %.
Indicatorul functia turistica a fost intr-o continua crestere.

Concluzii: Anul 2010 a fost anul cel mai deficitar atat in privinta pensiunii
Katharina cat si pentru locaitate, referindu-ne la capacitatea de cazare,durata
sejurului mediu etc. insa din anul 2011, toti indicii sunt in crestere.

Bibliografie

http://www.brasov.insse.ro
http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/Satul-turisticBran-Turismul
http://www.econtext.ro/dosar--2/analiza/hartaturistica-a-romaniei-care-sunt-cele-mai-nevizitatejudete-din-tara-noastra
http://atractii.ofertebran.ro/
http://www.statiunea-turisticabran.ro/turism_pensiuni.htm
http://www.tourismguide.ro/html/orase/Brasov/Bran/i
nformatii_utile_bran.php
http://www.travelworld.ro/judetul/brasov.html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Bran
Atlas informational