MIJLOACE DE REALIZARE A

SISTEMELOR FLEXIBILE DE PRELUCRARE

Pe baza utilajelor existente: MUCN, depozite mecanizate sau automatizate,
calculatoare;
Apeland la utilaje noi, realizate de firme specializate. In acest caz
cheltuielile cresc de 3-5 ori, dar de cele mai mult ori este singura solutie
In functie de gradul de automatizare a proceselor tehnologice
se deosebesc trei grupe de SFP:
- Pentru productia de serie mica si mijlocie, cu automatizarea sistemelor
de transport-depozitare. In acest caz, pentru transportul pieselor, sculelor si
dispozitivelor necesare se folosesc containere speciale si sisteme adecvate
de comanda pe calculatoare.
-Pentru prelucrarea unor grupe mici de piese asemanatoare
constructiv. Piesele se prelucreaza in aceeasi succesiune (cu mici
deosebiri), ceea ce permite specializarea utilajelor pe operatii / tipuri de
suprafete, crescand eficienta utilizarii MUCN sau masinilor-unelte agregat
cu CN cu mai multe axe.

-Pentru prelucrarea unor piese diferite in serie mica. Sistemele

tehnologice au caracter universal, permit reglaje pentru noi tipuri de piese .

In functie de tipul pieselor de prelucrat, SFP se impart in trei categorii care

definesc tipurile de SFP specializate, respective masinile-unelte de baza din
componenta acestora si modul de fixare a piesei in vederea prelucrarii:
- Piese de tip ax strunguri echipate cu varfuri de prindere a piesei sau
cu mandrine cu varfuri;
- Piese de tip disc se utilizeaza strunguri cu prinderea piesei in
mandrina;
- Piese de tip corp se utilizeaza masini-unelte din grupa pelucrarilor de
gaurire-alezare-frezare.
FLEXIBILITATEA SI PRODUCTIVITATEA SISTEMELOR FLEXIBILE DE
PPRELUCRARE
FLEXIBILITATEA OPTIMA A SFP

Flexibilitatea eficienta a unui SFP este aceea care permite rezolvarea

sarcinilor prezente si a celor care pot sa apara in viitor. Aceasta se poate
realiza cu mijloace minime de productie si prin dezvoltarea sistemului.

Flexibilitatea se exprima prin raportul:

F=

Im
Is

unde: - Im reprezinta costul modulelor din structura sistemului tehnologic,

comune tuturor reperelor de prelucrat;
- Is reprezinta suma cheltuielilor de adaptare a sistemului la un anumit
reper.
Un mod mai complex de abordare a studiului flexibilitatii unui sistem
tehnologic nou este urmatorul, prin costuri se cuantifica:
- valoarea fondurilor fixe necesare sistemului tehnologic Ff;
- valoarea necesara conducerii fondurilor fixe Fsc.
Studiul flexibilitatii inseamna adaptarea in timp a cuplului de variabile
(Ff;Fsc) la variatia planului de productie Pp.

F Pp =(t )

f F f (t ); Fsc (t )

Daca o astfel de legatura se poate determina, sistemul tehnologic este controlabil.

Pentru adaptarea sistemului considerat, se impune ca ambele functii F si f sa

aiba aceeasi viteza de variatie:

dF df
=
dt
dt

Pornind de la aceasta relatie si considerand:

x - variatia planului de productie Pp;
y - variatia parametrului Ff(t);
z - variatia parametrului Fsc(t).
se obtine cerinta de flexibilitate a sistemului tehnologic:

dF (Pp + x )
dt

d (F f (t ) + y; Fsc (t ) + z )
dt

Conditia de flexibilitate optima a sistemului tehnologic, este data de relatia:

dF dx df

=
=0
dx dt dt

CALCULUL PRODUCTIVITATII SFP

CNC strung cu comanda numerica;

Msf - magazine de semmifabricate ( cu o capacitate de n SF);
RI robot industrial care deserveste masina-unealta (strungul CNC);
CE calculator pentru comanda.

Ciclul de lucru al celulei flexibile cuprinde urmatoarele faze:

1. Sistemul de transport automat aduce la magazinul de SF containerul
cu SF, iar dupa prelucrare tuturor transporta cantainerul cu piese finite la
destinatia stabilita initial prin program. Intensitatea de lucru a sitemului de
transport automat este data de parametrul [s-1];
2. Robotul industrial RI alimenteaza strungul CNC cu cate un SF din
magazinul Msf, cu intensitatea [s-1];
3. Prelucrarea cate unui SF pe strung, cu intensitatea

[ s-1];

4. Robotul preia piesa prelucrata si o aseaza in magazinul de piese finite

cu intensitatea [ s-1];
Acest ciclu se repeta pana la prelucrarea tuturor celor n piese din magazinul
de SF.
S-a stabilit coeficientului de incarcare a elementelor componente ale celulei si
a productivitatii acesteia:

- Coeficientul de incarcare al sistemului de transport kSTi :

k iST =

t f , ST
t t .c

1
1

1
1
1
n
=
= 1 + n

+ +
1
1
1
1

+
+
+
n

in care:

t f .ST - reprezinta timpul de functionare al sistemului de

transport automat al celor n SF/piese finite;

- Coeficientul de incarcare a RI :

1 1
+
n

+


=
=
1
1 1 1
1 1 1
+ + +
1 + n + +
n

1

RI
i

t f . RI
t t .c

- Coeficientul de incarcare a strungului CNC:

Str
i

t f .Str
t t .c

1
n

=
=
1 1 1 1
1 1 1
+ + +
1 + n + +
n

-Productivitatea celulei
piese/sec, este egala cu:

QCFP

flexibile

de

prelucrare,

1 1 1 1 1

+ + +
=
t buc n

exprimata

in

Un exemplu de celula flexibila pentru care s-au determinat productivitatea si

coeficientii de incarcare este urmatoarea:

Ciclul de lucru al celulei flexibile prezentate cuprinde urmatoarele faze:

1. Sistemul de transport automat aduce paleta impreuna cu SF in pozitia

necesara pentru robotul de transfer, stabilita initial prin program, cu
intensitatea de lucru notata cu [s-1];
2. Robotul de transfer alimenteaza centrul de prelucrare cu cate un SF,
cu intensitatea 1 [s-1];
3. Mana mecanica (manipulatorul) a centrului de prelucrare deserveste
succesiv cu scule arborele principal al acestuia, cu intensitatea 1 [s-1];
4. Dupa fixarea SF si pozitionarea, respectiv fixarea sculei in arborele
principal, incepe prelucrarea cu intensitatea [s-1];
5. In urma prelucrarii, acelasi robot de transfer preia piesa finita de pe
MU si o trimite spre depozitul corespunzator cu intensitatea 2 [s-1]; in
acelasi timp, in timpul procesului tehnologic are loc si readucerea de catre
mana mecanica a sculei utilizate in magazinul centrului de prelucrare, cu
intensitatea 2 [s-1].

Se obtin urmatoarele relatii ale diversilor coeficienti de incarcare, dupa cum urmeaza:
Coeficientul de incarcare al sistemului automat de transport a SF:

unde:

Sta
i

t Sta
f

t Sta
f
t tc

1
N

1
1
1
1
+
+ +

N
max[1 ;1 ] f max[ 2 ; 2 ]

- este timpul de functionare a sistemului de transport automat;

t tc

- este timpul corespunzator ciclului de lucru al celor N piese;

n - este numarul de scule existent in magazinul centrului de
prelucrare necesar pentru executarea piesei.
Coeficientul de incarcare al mainii mecanice:

k iMm

1
1

+
2 i
1
=
t is

Coeficientul de incarcare al centrului de prelucrare:

N

k iCP =

j =1

t tc

Coeficientul de incarcare a robotului de transfer:

1
1

2
j =1
1
j
=
t is
N

k iER

Productivitatea celulei flexibile de prelucrare, exprimata in numar

de piese prelucrate pe secunda:

QCFP

N

1 1
1
1
1
=
+
+ +

t buc N j =1 max(1 ;1 ) j max( 2 ; 2 )