PRESA

REGIONALA

Prof. coord. :
Aurelia Lapusan

Student: Nelida Mustafa

Reelele sociale n mass media local
n ultimii ani, atenia mass mediei s-a mutat n mediul online. Prin prisma
targetului larg pe care reelele sociale l pot oferi, presa i-a creat propriile legturi
ceva mai directe cu publicul su. Astfel, ziarele i-au intensificat activitatea iar
tirile care sunt cuprinse n paginile ziarului se pot citi i online. Mai mult, unele
dintre publicaii prefer s ofere cititorilor din online i varianta electronic a
ziarului. Mass media local s-a adaptat de asemenea la noile tendinte. Aadar,
ziarul Replica a devenit www.replicaonline.ro, ziarul Telegraf este
www.telegrafonline.ro , ziarul Ziua de Constana este www.ziuaconstanta.ro , iar
televiziunea locala NTV este www.reporterntv.ro .
In promovarea tirilor i informaiilor venite din aceste surse, reelele sociale
constituie un important factor. Adaptarea este vizibil la nivelul fiecrei tiri,
ntruct platformele i-au creat propriile metode (ct mai accesibile publicului) de
partajare a informaiilor.
Aici intervine rolul reelelor sociale, care n momentul actual acoper aproape
jumtate din populaia Romniei. (Studiul din 2014 indica prezen a a 7,2 milioane
de romni pe platforma Facebook)1
n Romnia toate ziarele tiprite nregistreaz o scdere a numrului de exemplare
vndute. n acelai timp, se constat o cretere considerabil a numrului de cititori
online ai ziarelor i, de asemenea, o cretere a interaciunii sociale ntre cititori,
precum i ntre jurnaliti i public.
Studiul care relev aceste tendine este realizat de doi doctoranzi n domeniul
tiinele Comunicrii, Tasene Tnase i Ciacu Nicoleta. Acesta este intitulat
Interferene ntre Noile Media i Vechile Media. Rolul Social Media n
promovarea presei scrise i a fost publicat n Revista de Comunicare i
Marketing a Universitii Andrei aguna din Constana.
1 http://www.capital.ro/cati-romani-au-cont-pe-facebook.html

Obiectivele studiului realizat de cei doi cercettori au fost identificarea

principalelor instituii de pres scris din Romnia promovate prin Social Media i
analizarea contribuiilor paginilor oficiale de Facebook i a website-urilor
instituiilor media n promovarea presei scrise romneti. n acest sens, au fost
analizate trei ziare romneti de tip high-quality (Adevrul, Jurnalul Naional i
Evenimentul Zilei) i trei tabloide (Libertatea, Cancan i Click).2
Pentru identificarea rolului Facebook n promovarea celor ase jurnale supuse
studiului au fost corelate datele oficiale furnizate de site-urile
www.socialbakers.com, www.sati.ro i www.brat.ro.
Studiul prezuma faptul c vizibilitatea/audiena instituiilor de pres scris, care
interacioneaz cu publicul prin Noile Media/Social Media, a crescut considerabil
n ultimele 6 luni i faptul c tirajul ziarelor tiprite din Romnia a sczut n anul
2011, raportat la 2010, iar traficul site-urilor acestora a crescut n aceeai perioad
de timp. Ambele ipoteze ale studiului au fost confirmate n urma interpretrii
datelor.
Conform studiului, s-a observat o diferen ntre ziarele de tip high-quality
analizate (Adevrul, Jurnalul Naional i Evenimentul Zilei) i cele de tip tabloid
(Libertatea, Cancan i Click). Dac n cazul ziarelor high-quality tirajul cunoate o
scdere, n 2011, raportat la anul precedent, cuprins ntre 23% i 56%, n cazul
ziarelor tabloid, scderea variaz ntre 10% i 28%, n contextul n care numrul
exemplarelor vndute de tabloide i cele high-quality sunt, n medie, relativ egale.
n urma studiului realizat s-a constat o difereniere ntre cele dou tipuri de ziare,
raportat la numrul tirajelor i la numrul de cititori online, iar n ceea ce prive te
numrul de fani ai paginii oficiale de Facebook situaia s-a dovedit a fi oarecum
asemntoare:
Adevrul a nregistrat o scdere drastic a exemplarelor tiprite, de 56%. n
schimb, instituia de pres s-a reorientat ctre jurnalismul prin Noile Media,
cunoscnd o cretere, n medie, de aproximativ 40% a numrului cititorilor
2 http://ro.ejo-online.eu/900/noile-media-si-web-2-0/presa-scrisa-romaneascasustinuta-de-social-media

website-ului i, de asemenea, o evoluie a numrului de fani pe Facebook de

aproximativ 55%, n 6 luni, de la ultima raportare;
Jurnalul Naional a cunoscut o scdere att n vnzrile variantei print, ct i
n rndul cititorilor online, ns a cunoscut o cretere de 50% a numrului de
fani pe Facebook n numai 3 luni;
Evenimentul Zilei a nregistrat o scdere cu 25% a exemplarelor tiprite,
raportat la anul anterior, dar o cretere considerabil a cititorilor site-ului, de
la 37.000 la 50.000. Graie promovrii articolelor ziarului prin Social Media,
instituia de pres a cunoscut o cretere remarcabil a numrului de fani pe
Facebook, de aproximativ 57% n ultimele 5 luni.
n cazul ziarelor tabloide, nu au fost remarcate evoluii semnificate privind
numrul de exemplare vndute (scderea lor nefiind brusc), iar numrul cititorilor
online au crescut uor n anul 2011, raportat la anul 2010. Promovarea online a
tabloidelor s-a observat i n evoluia numrului de fani pe Facebook.
n ceea ce privete interferenele ntre vechile media i noile media (care
implic i reelele de socializare), se observ, n rndul ziarelor din Romnia, o
migrare masiv a cititorilor variantei tradiionale ctre mediul online. Acest
fenomen se nscrie n trendul mondial de scdere a tirajelor ziarelor i cretere a
cititorilor versiunii online a acestora. Mai mult, aceast interferen a condus ctre
un grad ridicat de interaciune ntre cititori i ntre cititori i jurnaliti, ceea ce
confer instituiilor de pres o mai mare credibilitate, respectiv vizibilitate. Acest
lucru trebuie coroborat cu ideea conform creia utilizatorii de Internet acord o
ncredere mai mare subiectivitii. n opinia lor, prerile subiective i interpretrile
personale date diferitelor teme le fac pe acestea mai interesante.
Noul model de jurnalism, prin gradul su mare de subiectivitate, prin opiniile
personale exprimate de jurnaliti i cititorii online, s-a impus n faa jurnalismul
tradiional, unde informaia este prezentat n mod obiectiv, iar opiniile subiective
ale jurnalitilor sunt evitate.
Studiul a urmarit principalele publicatii din TV si presa, stirile generaliste, presa
quality, publicatiile sport, publicatiile umoristice si tabloidele, in perioada 22
decembrie 22 februarie, cautand sa vada ce se propaga cel mai bine si cum se vad
stirile in social media.

S-a descoperit indeosebi ca social media functioneaza ca amplificator al presei

scrise, dar si ca romanii prefera sa sustina chestiunile cu caracter de implicare, cum
ar fi petitiile sau protestele ACTA. Publicatiile quality si televiziunile de stiri au cel
mai mare succes in mediul online, iar recomandarile pe canalele social media sunt
mai puternice decat orice alta metoda de promovare.
In ceea ce priveste Televiziunile generaliste, s-a descoperit ca stirile au o puternica
tenta de entertainment. Cu toate ca Antena 1 a publicat de 8 ori mai multe articole
decat ProTV, articolele ProTV au avut un grad mult mai ridicat de viralizare in
social media, fiind inregistrate in acest sens numarul de like-uri, de share-uri, de
comentarii si de trackback-uri. Spre exemplu, articolele publicate de ProTV in acea
perioada au primit de trei ori mai multe like-uri decat articolele Antenei 1.
In cazul Televiziunilor de stiri, Realitatea TV a publicat cele mai multe articole,
insa ProTV, cu toate ca a publicat de 3 ori mai putine articole, a avut parte de mult
mai multe like-uri si share-uri, iesind din nou pe primul loc in ceea ce priveste
gradul de viralizare.
Dintre Publicatiile Quality, Adevarul a publicat cel mai mare numar de articole,
fiind urmat de Evenimentul Zilei. Cu toate acestea, Jurnalul National si Gandul,
care au publicat un numar mai mic de articole, au avut mai mult succes in social
media decat Evenimentul Zilei.
In ceea ce priveste Publicatiile Sport, se observa ca in Romania sunt promovate
mai degraba stirile cu mondenitati din sport in locul stirilor pur sportive. ProSport
a fost publicatia cea mai bine primita pe Facebook, in timp ce GSP a avut mai mult
succes pe Twitter.
Cand vine vorba de Tabloide, s-a determinat ca prezenta vedetelor nu este la
nivelul asteptarilor si ca, in cele din urma, tot componenta social-emotionala sta la
baza stirilor. Cancan a publicat cele mai multe articole, fiind urmat de Libertatea si
Click, insa articolele din Libertatea au fost cele mai populare pe Facebook, primind
mult mai multe like-uri si share-uri decat celelalte.3

3 http://marketingportal.manager.ro/articole/ultima-ora-74/presa-onlineromaneasca-in-social-media-3400.html

Studiul numit Romanii in social media realizat de agentia eResearch arata ca in

prezent din numarul total al utilizatorilor de siteuri sociale 72% acceseaza zilnic
Facebook, 53% Youtube, 33% Google+ si 13% acceseaza zilnic Twitter. Dintre
acestia 44% sunt casatoriti, iar 35% sunt singuri.
In ceea ce priveste legatura dintre acesti utilizatori si brandurile care isi fac
campanii pe retelele de socializare, eResearch mai arata ca in proportie de 81%
sunt interesati de preturi, 79% de reduceri si promotii, 60% doresc sa afle
informatii despre produs si 59% despre metodele de cumparare.
Legat de acelasi aspect al, al relatiei brand-utilizator, reprezentantul Thinkdigital
arata ca atunci cand compania va face o postare doar 15% dintre fanii de pe
Facebook vor vedea continutul mesajului respectiv si doar 5% dintre prietenii
acestora vor observa interactiunea dintre fani si brand. Acest aspect arata
continuitatea mesajului.
Facebook-ul este privit de utilizatori ca un mijloc de entertainment, iar ei se
asteapta sa primeasca un tratament special pentru ca sunt acolo Adrian Stanescu,
partner Thinkdigital si Q2M
Principalul lucru pe care pe care trebuie sa il faca o companie atunci cand doreste
sa se promoveze pe un site social media este sa se focuseze pe brand page (pagina
de brand, n.r.) si pe continut. Ce facem atunci cand nu avem o comunitate suficient
de mare sau mesaul nostru nu se propaga mai departe? Aici intervin ad-urile de
Facebook, mai spune Stanescu.
Pe Facebook exista doua tipuri de ad-uri: market place ads si premium ads. Din
ultima categorie fac parte post ad-urile - care pot fi utilizate pentru a actualiza
continutul ad-ului cu continutul posturilor de pe wall, standard ad-urile si video adurile. Standard ad-urile au de obicei ca scop raspunsurile directe, iar Stanescu nu
recomanda o investitie mai mare de 15% pentru standard ad-uri din bugetul alocat
pentru acest punct al campaniei.
Pentru a putea stabili continutul acestora o companie trebuie sa tina cont de
sectorul industriei. In fruntea topului celor mai urmarite domenii pe Facebook sunt:
media & entertainement, causes support si fashion & luxury, afirma Adrian
Stanescu.

Studiul prezentat de eResearch arata ca 30% dintre fani se asteapta ca promotorii

campaniei sau al brandului sa posteze cel putin o data pe zi. 50% dintre utilizatori
interactioneaza saptamanal cu pagina de like a brandului, insa, doar 10% participa
la concursurile organizate in campanii si sunt interesati de premiile puse in joc.
La intrebarea cum va arata viitorul din punct de vedere al timpului petrecut pe
retelele sociale? In proportie de 44% dintre cei chestionati au raspus ca acesta va
creste, 30% ca el va ramane la fel. Eu tind sa fiu de acord cu cei care au raspuns
prin nu stiu, pentru ca este cel mai realist raspun. Pur si simplu nu stim cum vor
evolua retelele sociale, afirama Sorel Radu, owner eResearch.
In fine, ajungand la Publicatiile umoristice, se observa ca si aici domina tenta
sociala. Cu toate ca acest gen de publicatii au un numar mai mic de articole
postate, acestea sunt foarte vizualizate si share-uite in social media. Cea mai
populara publicatie umoristica pe Facebook este TimesNewRoman, cu toate ca
publicatia Catavencii a postat de 3 ori mai multe articole.4

4 http://www.dailybusiness.ro/stiri-media-marketing/rolul-social-media-cum-isi-potimbunatati-companiile-interactiunea-cu-publicul-78476/