Sunteți pe pagina 1din 14

Atmosfera . Vremea .

Meteorologia

Referat
Atmosfera . Vremea . Meteorologia

Elev(a): Anghelescu Alexandra Georgiana


Clasa a V-a A

Importanta existentei atmosferei


Atmosfer, cuvnt compus de origine
greac (de la a, atmos = ceat, aburi ;
i, sfaira = sfer), desemneaz nvelisul
de aer sau alte gaze al Pmntului sau al altui
corp ceresc. Atmosfera planetei noastre este
practic 100 % gazoas, fiind compus din aer,
contine ns si urme de substante solide si
lichide fin divizate. Atmosfera este numit
uneori si simplu, aer.
Omul nu poate trai in lipsa aerului atmosferic.
Prin respiratie, el inhaleaza aer din care, la
nivelul alveolelor pulmonare, oxigenul trece in
sangele arterial, iar dioxidul de carbon din
sangele din vene trece in aerul care este apoi
expirat .Oxigenul preluat prin respiratie este
fixat pe hemoglobina si dus cu sangele la
diverse tesuturi, unde participa la procesele de
oxidare (ardere) a substantelor organice, cu
degajare de energie.
Atmosfera este importanta pentru
:
- Dezvoltarea sanatoasa a tuturor
vietuitoarelor ( oameni , plante , animale ) ;

- Existenta apei ( H2O) ;


- protejarea mediului inconjurator si ocrotirea
beneficiilor acestuia .

Poluarea atmosferei si efectele


poluarii acesteia

Poluarea reprezint contaminarea


mediului nconjurtor cu materiale care
interfereaz cu sntatea uman, calitatea
vietii sau functia natural a ecosistemelor
(organismele viiti mediul n care triesc). Chiar
dac uneori poluarea mediului nconjurtor
este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi
eruptile vulcanice, cea mai mare parte a
substantelor poluante provine din activittile
umane.
Poluarea urban a aerului este cunoscut sub
denumirea de smog. Smogul este n general
un amestec de monoxid de carbon si compusi

organici proveniti din combustia incomplet a


combustibililor fosili cum ar fi crbunii si de
dioxid de sulf de la impurittile din
combustibili. n timp ce smogul reactioneaz
cu oxigenul, acizii organici si sulfurici se
condenseaz sub form de picturi, ntetind
ceata. Pn n secolul al XX-lea smogul
devenise deja un pericol major pentru
sntate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a
nceput s reduc calitatea aerului deasupra
oraselor mari cum ar fi Los Angeles n anii '30.
Acest smog este cauzat de combustia n
motoarele autovehiculelor si ale avioanelor a
combustibilului care produce oxizi de azot si
elibereaz hidrocarburi din combustibilii nearsi.
Razele solare fac ca oxizii de azot si
hidrocarburile s se combine si s transforme
oxigenul n ozon, un agent chimic care atac
cauciucul, rneste plantele si irit plmnii.
Hidrocarburile sunt oxidate n substante care
se condenseaz si formeaz o ceat vizibil si
ptrunztoare.
Majoritatea poluantilor sunt eventual
splati de ctre ploaie, zpad sau ceat,
dar dup ce au parcurs distante mari, uneori
chiar continente. n timp ce poluantii se adun
n atmosfer, oxizii de sulf si de azot sunt

transformati n acizi care se combin cu ploaia.


Aceast ploaie acid cade peste lacuri si pduri
unde poate duce la moartea pestilor sau
plantelor si poate s afecteze ntregi
ecosisteme. n cele din urm, lacurile si
pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite
de viat. Regiunile care sunt n drumul vntului
care bate dinspre zone industrializate, cum ar
fi Europa , estul Statelor Unite si Canada, sunt
cele mai afectate de ploi acide. Ploile acide pot
s afecteze si sntatea uman si obiecte
create de oameni; ele dizolv ncet statui
istorice din piatr si fatade din Roma, Atena si
Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate
de poluarea aerului este nclzirea global, o
crestere a temperaturii Pmntului cauzat de
acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi
dioxidul de carbon. Odat cu folosirea
intensiv a combustibililor fosili n secolul XX,
concentrasia de dioxid de carbon din
atmosfer a crescut dramatic. Dioxidul de
carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea
de gaze de ser, reduc cldura disipat de
Pmnt , dar nu blocheaz radiatiile Soarelui.
Din cauza efectului de ser se asteapt ca
temperatura global s creasc cu 1,4 C pn
la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac
aceast tendint pare a fi o schimbare minor,

cresterea ar face ca Pmntul s fie mai cald


dect a fost n ultimii 125.000 ani, schimbnd
probabil tiparul climatic, afectnd productia
agricol, modificnd distributia animalelor si
plantelor si crescnd nivelul mrii.
Poluarea aerului poate s afecteze zona
superioar a atmosferei, numit stratosfer.
Productia excesiv a compusilor care contin
clor cum ar fi clorofluorocarbonatii (CFC)
(compusi folositi pn recent n frigidere,
aparate de aer conditionat si n fabricarea
produselor pe baz de polistiren) a redus
stratul de ozon stratosferic, crend o gaur
deasupra Antarcticii care dureaz mai multe
sptmni n fiecare an. Ca rezultat,
expunerea direct la razele solare a afectat
viata acvatic , terestr si amenint sntatea
oamenilor din zonele sudice ale planetei.
Conform OMS (2009), circa 2 milioane de
oameni mor anual doar din cauza polurii
aerului, majoritatea n Asia .

Starea vremii

Vremea reprezint starea atmosferei


la un moment dat si ntr-un anumit loc,
determinat prin totalitatea elementelor
meteorologice.Cele mai multe fenomene se
dezvolt n troposfer,putin mai jos de
stratosfer. Vremea (prognoza meteo) se
refer, n general, la temperatura de zi cu zi si
la activitatea precipitatiilor, ntruct clim
este termenul pentru conditiile atmosferice
medii pe perioade mai lungi de timp. Cnd este
folosit termenul vreme fr o anumit
calificare, se subntelege c se face referire la

vremea Pmntului.
Pe Pmnt, fenomenele
meteorologice comune sunt vntul, acoperirea
cu nori, ploaia, ninsoarea, ceata si furtuna de
praf. Mai rar ntlnite sunt tornadele, uraganele
sau furtunile de gheat. Aproape toate
fenomenele meteorologice familiare apar n
troposfer (partea de jos a atmosferei).
Evenimente au loc si n stratosfer si afecteaz
vremea descendent, n troposfer, dar
mecanismele exacte sunt nentelese
deocamdat.
Vremea se produce n principal din
cauza diferentelor (de temperatur si
umiditate) dintre un loc si altul. Aceste
diferente pot aprea din cauza unghiului solar
dintr-un anumit loc, care variaz n functie de
latitudine, ncepnd cu tropicele.

Importanta studierii meteorologiei

Studierea meteorologiei este foarte


importanta , deoarece fara studierea ei
oamenii nu ar stii la ce temperaturi si la ce
fenomene naturale sa se astepte . Activitatea
n domeniu implic cercetarea conditiilor si
fenomenelor meteorologice ; prelevarea,
analizarea, evaluarea si interpretarea datelor
meteorlogice pentru prevederea vremii si
determinarea conditiilor climatice specifice
unor diferite regiuni geografice ; dezvoltarea
de noi teorii meteorologice sau mbunttirea
unora existente; dezvoltarea de noi sau
mbunttirea unor metode, tehnici si
instrumente meteorologice .