Sunteți pe pagina 1din 23

ACTIUNILE CURENTILOR

DE MEDIE FRECVENTA
Sef lucrari Dr Elena Rezus

DEFINITIE

CMF = curenti alternativi sinusoidali cu frecv


cuprinse intre 1000 Hz (1 kHz) si 100000 Hz
(100 kHz), limite stabilite de Gildesmeiter si
Wyss.
In terapie se folosesc frecv de 3 10 kHz.

ACTIUNI BIOLOGICE ALE CMF

1. Ef sumatiei temporare: excitatia fbr n


mielinice este posibila numai dupa o succesiune
de perioade de c alternativi, deci dupa o
succesiune de oscilatii de MF, dependent de un
anumit prag de intensitate si un anumit timp util.
T util este cu atat mai mic, cu cat I de excitatie este
mai mare.
Cu cat creste frecv CMF, cu atat creste si nr per
necesare pt declansarea unui PA.

ACTIUNILE BIOLOGICE

2. Excitatia apolara sau ambipolara: excitatia


poate fi produsa la oricare din cei 2 poli si
concomitent, daca ei sunt aplicati simetric.
Conditii:
A. impulsurile de c alt tb sa aiba o forma simetrica.
B. CMF tb sa fie modulat in amplit, adica sa apara si
sa dispara lent, la intervale de cateva perioade de c alt
C. frecv c tb sa fie > 1000 Hz .

ACTIUNILE BIOLOGICE

3. Negativarea primara sau locala: la stimuli de


MF cu I subliminara, dupa trecerea unui anumit
nr de perioade, apare local o negativare primara
exprimata de descresterea pot. de repaus a mb
excitabile (depolarizare reactiva dupa Weyss).

PRINCIPALELE EFECTE
FIZIOLOGICE

1. Act stimulatoare pe ms scheletica, producand


contr ms puternice, reversibile, bine suportate.
2. Ef de stimul asupra ms netezi hipotoni (ai
unor org int)
3. Act antalgica
4. Act vasomotorie cu ef hiperemizant si
resorbtiva
5. Alte ef: decontracturant miorelaxant, trofic
si asupra str veg (stimulare a vagului)

POSIBILITATI DE APLICARE

1. IN SCOP DIAGNOSTIC

2. IN SCOP TERAPEUTIC
A. Procedeul de aplicatie cu un singur curent deMF
modulat
B. Procedeul prin curent interferential dupa Nemec

1. SCOP DIAGNOSTIC

Aplicatia locala a unui CMF provoaca contr


numai pe un ms normoinervat.
Intensitatea c necesar pt producerea contr ms tb
sa fie cu atat mai mare, cu cat frecv impulsului
de MF este mai mare.
Test electrodiagn cu medie frecv: in conditiile
unui raspuns contractil din partea ms testat, se
confirma si se evita un exam electromiografic.

2. SCOP TERAPEUTIC

A. PROCEDEU DE APLICATIE CU UN
SINGUR CMF MODULAT
FORME DE CURENTI:
Media frecv pura
Media frecv pura redresata
Media frecv cu modulare
In per scurta
In per lunga
In PS PL (dublu modulat)

TEHNICA DE LUCRU

TIPURI DE ELECTROZI:
Placa (10/10 cm)
Punctiformi (diam = 5 cm), pt zonele mici
Tip masca pt ochi
Inelari
Toracici
Palmari
Electrozi vacuum
Se apl pe zona dureroasa, I stabilindu-se la furnicatura
FRECVENTA:

5000Hz = ef excitomotor
1000Hz = ef antalgic, trofic, decontracturant
LP = ef antalgic, de activare a circulatiei perif
SP = ef excitomotor 20-50 trenuri/sec; biotrofic 50-100 trenuri/sec; antalgic 100-500
trenuri/sec

Durata sedintei = 10 min

B. PROCEDEUL PRIN CURENT


INTERFERENTIAL DUPA NEMEC

Incrucisarea a 2 CMF cu
frecv diferite, in general
decalati cu 100 Hz; la locul
de incrucisare endotisular
se realizeaza ef terapeutice
prin unde modulate in
intensitate.

CURENTUL INTERFERENTIAL

Rezulta din 2 CMF cu amplitudini constante, dar


cu frecv putin diferite.
Rezultatul este tot un CMF, dar cu amplitudine
variabila in fct de directia pe care il consideram.
Frecv de variatie a amplit este egala cu diferenta
dintre frecv celor 2 curenti.
Diferenta celor 2 frecv corespunde in cazul
electroterapiei unei variatii de joasa frecv.

C. INTERFERENTIALI AVANTAJE

1. Modularea intensitatii prelungeste ef de


stimulare al curentului alternativ de MF aplicat,
prevenind instalarea fenom de acomodare.
2. Utilizarea frecv purtatoare din domeniul MF
intimpina o resistenta electrica redusa din partea
tegumentului.
3. Pot fi utilizate I mai mari de curent, cu un ef
corespunzator crescut.
4. Interferentele de joasa frecv sunt considerate
cele mai active dpdv biologic la niv celulelor.

VARIANTELE MODULATIILOR DE FRECV


APLICABILE CU C. INTERFERENTIALI
CU FRECV CONST: 0-100
Hz:
1. F mici < 10Hz ef
excitomotor pe toate fbr ms
scheletice
2. F mijlocii: 12-35-50 Hz
ef decontracturant,
vasomotor, vasculotrofic
3. F rapide: 80-100 Hz ef
analgetic

CU FRECV VARIABILE
MODULATE RITMIC
1. modulatia 0-10 Hz (dif F
celor 2 curenti variaza liniar
crescator si apoi descrescator
in timp de 15 sec de la 0 la 15
Hz) act excitanta pe n
motori
2. modulatia 90-100 Hz ef
analgetic
3.modulatia 0-100 Hz ef
decontracturant muscul,
antiinfl, analgetic.

TEHNICELE DE APLICATIE ALE C.


INTERFERENTIALI

1. STATICA: electrozii se mentin in acelasi loc si


asupra lor se exercita o pres const
Electrozii clasici: tip placa, cate 2 perechi cu dimens
diferite 50, 100, 200, 400 cm2
Tip pernita
Cu vacuum

2. CINETICA: se utilizeaza 2 electrozi tip


manusa electrokineziterapie

EFECTE FIZIOLOGICE

1. Ef. excitomotor pe ms striata (act numai pe


ms sanatosi, normal inervati); F mici < excita
toate fbr ms;
2. Ef. decontracturant: se obt cu F medii 12-35
Hz;
3. Ef. vasculotrofic, hiperemizant,resorbtiv:
Act directa pe vasems neteda a vaselor sg
Indirect, prin gimnastica ms realizata de ef
excitomotor ms, cu producere de contr fiziol line.

EFECTE FIZIOLOGICE

4. Ef analgetic modifica perceptia dureroasa prin


diminuare excitabilitatii dureroase, dar si prin
combaterea hipoxiei generatoare de durere (act
vasodilatatoare);
5. Act excitomotoare pe ms neteda, este realizata
de orice formula de curent interferential

INDICATII

1. afect ale ap locomotor: stari post traum,


artrite, pperiartrite, artroze, discopatii, mialgii,
nevralgii, nevrite
2. afect vascul perif: tulb de circul art, venoasa,
limfatica
3. afect ginecologice: anexite, metroanexite,
dismenoree
4. afect ale org int: dischinezii biliare, distonii
functionale intestinale, afect reno-urinare,
hipertrofii de prostata

CONTRAINDICATII

1. afect febrile de dif etiologii


2. tuberculoza activa
3. neoplazii
4. stari casectice
5. b infectioase
6. infectii
7. pace maker cardiac

TIPURI DE ELECTROZI

1. clasici in forma de placa: 50, 100, 200 cm2


2. speciali
A. punctiformi: sunt 4 electrozi punctiformi cu diam
de 4 mm, asezati diagonal la distanta de 7 mm, pt
zone mici de tratat (nevralgii supraorbitare);
B. electrozii pt ochi: sunt constituiti dintr-o masca
oculara cu electrozi aplicati deasupra globilor oculari
si 2 electrozi pernuta plasati in diagonala peste
apofizele mastoide;
C. electrozi inelari toracici: 2electrozi in forma de
inel

TIPURI DE ELECTROZI
D. electrozi palmari (manusa): electrozi cu suprafata
mare ce se aplica pe palma; 2 electrozi placa de 200
cm2.
E. electrozi cu 4 campuri: o perna plata de 17/17cm,
cu 4 electrozi cu supraf mare, dispusi diagonal,
numiti electrozi tetrapolari
F. electrozi cu 2 campuri: o pereche de pernute plate
(17/9,5cm), cu cate 2 electrozi mari, aplicabili doar
perechi

TIPURI DE ELECTROZI

3. Electrozii cu vid (vacuum) sau ventuza (2 E


ventuza cu 2 E placa; 4 cu 4)
Atentie !!!
Buretii de cauciuc introdusi in acesti E sa nu fie prea
umeziti.
Este interzisa umezirea cu sol chimice.
Se regleaza initial un vid complet pt a crea o buna
aderenta la tegument in zonele bombate sau flaste.
Se regl subpresiunea realizata sub ventuze pana la
atingerea unei valori de 0,4 kg/m2,indicata la
manometrul aparatului.

TEHNICA

Frecv fixata in fct de scopurile terapeutice


Intensitatea curentului: tb sa creasca progresiv,
iar la sf sedintei sa fie redusa progresiv. Senzatia
este de furnicatura puternica, dar bine tolerata
placuta. Dozarea va fi la I joasa sau medie.
Durata sedintelor: 15-20 min electrozi placa; 10
min electrozi ventuza.
Nr. sedintelor: 6-8, 14-16. Cand se recomanda
un nr mai mare de sedinte >12, se recomanda
intercalarea unei pauze de14 zile. Aplicatiile se
pot face zilnic sau la 2 zile.