Sunteți pe pagina 1din 33

MASINI, UTILAJE SI INSTALATII PENTRU INDUSTRIA CARNII

1. Generalitati
Masinile, utilajele si instalatiile folosite in industria carnii sunt grupate in urmatoarele categorii
dupa destinatia acestora:
a) masini, utilaje si instalatii pentru prelucrarea initiala a animalelor;
b) masini, utilaje si instalatii pentru prelucrarea primara a carnii (transare, dezosare);
c) pentru conservarea carnii si produselor din carne;
d) pentru fabricarea preparatelor din carne, semiconservelor si conservelor;
e) pentru ambalarea carnii si produselor din carne;
f) pentru valorificarea subproduselor.
Tendinte. In prezent se remarca progrese tehnice in ceea ce priveste:
- ameliorarea productivitatii muncii prin realizarea de masini mai puternice si mai rapide
si mecanizarea partiala sau totala a operatiilor;
- ameliorarea conditiilor igienico-sanitare in vederea realizarii de produse cu un inalt
grad de inocuitate prin folosirea de materiale inoxidabile in constructia de masini, mecanizarea si
automatizarea operatiilor de igienizare;
- ameliorarea conditiilor de munca prin diminuarea efortului fizic, nivelului sonor si
termic, asigurarea protectiei muncii;
-

realizarea de economii energetice (termice si electrice);

combaterea poluarii mediului ambiant;

- aplicarea noutatilor rezultate din cercetarea stiintifica, care elucideaza unele procese
fizice, fizico-chimice si biochimice, pentru a se lua masuri tehnice de imbunatatire a calitatii
tehnologice a carnii, respectiv pentru conservarea acesteia: tratamentul prin soc de frig a
porcinelor 'in vivo', electrostimularea carcaselor de vita, oaie; conditionarea carcaselor inainte de
refrigerare, pasteurizarea semiconservelor in trepte succesive cu gradient de temperatura, etc.
La prelucrarea initiala a animalelor, in prezent sunt mecanizate operatiile de asomare, oparire,
depilare, parlire, razuire scrum, jupuire, despicare. Utilajele de abator sunt comercializate pe plan
mondial de urmatoarele firme: Banss Nijhuis, Gjerstrup, Van Wijinsberge, Marchand Meunier,
Seroba, Komplex, etc.

In directia utilajelor de abator se mentioneaza urmatoarele realizari deosebite: instalatie pentru


imobilizarea porcilor prevazuta cu dispozitiv automat de asomare electrica cu productivitate de
700 porcine/h. La asomarea electrica a porcinelor se recomanda folosirea tensiunilor de 300 V
(I=1,25A) in loc de 70-90 V, cu aplicarea electrozilor bitemporal timp de 4-5 s, fara consecinte
asupra calitatii carnii. Pentru recuperarea integrala a sangelui se recomanda utilizarea de
instalatii. Jupuirea carcaselor se face de sus in jos pentru evitarea impurificarii microbiologice a
acestora.
S-au introdus masini de spalat ' cu bice' a carcaselor de porc dupa sangerare, care pot fi utilizate
si pentru finisarea carcaselor dupa parlire. Depilatoarele firmei Banss realizeaza si operatia de
parlire cu flacara. Pentru economisirea energiei, parlitoarele sunt dotate cu recuperatoare de
caldura, avand in vedere ca gazele de ardere sunt evacuate la temperaturi mai mari de 300C.
Despicarea carcaselor se realizeaza cu masini automate CARNINA cu capacitati de 200 carcase
porc / h sau Banss cu capacitate 220 carcase porc / h care pot functiona cu carcasele stationare
sau deplasate pe corneier.
Transarea si desosarea carnii se face in prezent cu cutite manuale electrice, pneumatice cu lama
sau cutite electrice rotative tip Whizard; eforturile in directia mecanizarii fiind facute in principal
in realizarea unor masini pentru transare (firmele Ets Schlumberger si Ci Guebwiller). Pentru
dezosare sunt utilizate masinile comercializate de Seffelaar si Loven care opereaza la o cadenta
de 450 jamboane/h si masinile Baader utilizate pentru separarea carnii de tesuturile conjunctive.
Pentru maruntirea carnii, malaxarea, formarea de portiuni individuale si congelarea in flux
continuu a acestor portiuni preambalate societatea Ets Manurhin a pus la punct sistemul
GELFRA cu o productivitate de 1200 Kg/h.
Pentru fabricarea jamboanelor pasteurizate (formare , ambalare in recipiente rigide din material
plastic) se utilizeaza instalatia Gatineaucu o capacitate de 75 350 jamboane / h.
La conservarea prin frig a carnii si a produselor din carne preambalate sunt utilizate diferite
tipuri de congelatoare cu functionare discontinua, semicontinua si continua care pot fi
congelatoare cu aer, prin contact, cu agenti intermediari si criogeni.
Tratamentul termic (pentru fierbere si afumare) se poate realiza in celule SIF, GASNIER,
FESSMANN, VEMAG ,ATMOS, etc.
In liniile continue se utilizeaza tunele de fierbere si afumare KIS, CLASS, FESSMANN, cu
productivitati de 2-6 t/h.
Blansarea carnii poate fi realizata in blansatoare tip Konti-Koch, Anbert, Jet-Stream.
Sterilizarea conservelor poate fi realizata in utilaje de mare capacitate cu automatizarea totala a
ciclului pe baza de cartele-program, cu contrapresiune de aer, cu posibilitatile de rotatie a
ambalajelor pentru ameliorarea termopentratiei. Autoclave tip Lagarde, Rotomat, Lubca, etc.
sau sterilizatoare continue tip IMC-FMC Carvallo, Storck, etc.

Controlul greutatii recipientelor cu produse se realizeaza cu masini electronice cum ar fi: IcoreIlluminatronic, Techno-Europa, etc. Unele masini afiseaza si greutatea medie. Pentru etichetare
sunt folosite masini care imprima si informatiile necesare cumparatorului (greutate, pret, data
etc. Masini SCO TESTUT, BERKEL, DELFORD, HOBART, ETC.
In domeniul fabricarii preparatelor de carne sunt de remarcat:
Wolf preincalzitor care lucreaza cu carne congelata sau refrigerata,
cutere cu incalzire in manta si dotate cu cutite de mare turatie pentru obtinerea de emulsii
(ALPINA), agregate de emulsionare care pot fi prevazute cu incalzire indirecta sau injectie
directa cu abur: ksfd (ziS Karl Schell si Combicut).
Pentru umplerea compozitiilor in membrane naturale sau artificiale sunt folosite masini de
umplut sub vid cu mare precizie de dozare si cadenta de pana la 300 buc/min: matini Manihring,
Hely-Joly, Karl-Schnell, Alpina, Wemag etc.
In vederea recuperarii carnii de pe oare se utilizeaza o serie de masini si instalatii: PAOLII,
BEEHTIVE, PAK etc.
2. Masini si instalatii pentru prelucrarea initiala a animalelor
1. Instalatii de asomare
Asomarea este operatia prin care se scot din functiune centrii nervosi, pentru insensibilizarea
animalelor pe durata injunghierii-sangerarii, mentinandu-se functionali centrii cardiorespiratorii
pentru ca emisiunea sanguina sa fie completa.
a) Pentru asomarea pasarilor se utilizeaza: instalatii pentru asonare electrica prin imersia capului
intr-un bazin cu apa prin care trece curent electric la 60-80 V (0,3-0,5 A); asomare cu un cleste
de asomare in forma de pistol cu buton de conectare la maner sau se utilizeaza aparate de
asomare cleste cutit sau cutit electric [durata 2-3 secunde].
Se mai utilizeaza asomator prin inhalare de CO2: care poate fi de tipul jgheaburilor cu CO2 prin
care este trecuta pasarea, sau folosirea de masti speciale. De asemenea s-au utilizat metode prin
percutie cu un ciocan de lemn.
b)Dispozitive si instalatii pentru asomarea bovinelor si suinelor.
Dispozitivele si instalatiile utilizate la asomare sunt in functie de metoda aplicata: mecanica,
electrica sau asomarea cu substante chimice [narcotice sau gaze inerte (CO2)]
Dispozitivele mecanice sunt:

ciocanul de otel (2-2,5 kg) cu capete bombate cu 3,7-3,8 cm;


ciocan cu tija perforanta: merlina ; dispozitiv cu tija perforanta : cu
masca sau pistolul de asomare cu cartus detonant .
Instalatii pentru asomare electrica

instalatii cu aplicarea curentului pe capul animalului (care trece numai


prin creier). Furca cu cei doi poli la tensiune de 110 125 V se aplica cu o lovitura usoara in
partea occipitala a craniului la bovine;
la porcine se utilizeaza un cleste cu rozete zimtate si manere izolante;

Fig. 1 Cleste de asomare


instalatii cu trecerea curentului de la cap cu inchiderea circuitului prin membrele
anterioare asezate pe o placa de otel, cele posterioare fiind izolate pe un covor de cauciuc.
Metoda a fost considerata necorespunzatoare, fiind abandonata.
instalatii cu aplicarea tensiunii la picioarele animalului. Boxa are peretele din fata
glisant in plan vertical, fiind rabatabil care permite animalului asomat sa cada dupa asomare.
Instalatii pentru asomarea cu gaze inerte CO2
Pentru bovine sau suine instalatia se compune dintr-un carusel vertical montat intr-o groapa. Pe
acest carusel sunt fixate 3 4 nacele a caror centru de greutate se afla sub axa geometrica de
montare a nacelelor, acestea fiind mentinute in pozitie verticala in timpul rotirii caruselului.

Fig. 2 Instalatia de asomare a bovinelor cu CO2


Nacela este prevazuta cu o usa in partea frontala prin care se introduce animalul si cu un perete
lateral rabatabil prin care animalul asomat este evacuat dupa iesirea nacelei din zona de asomare.
Pentru suine se utilizeaza si instalatii de tip tunel pentru asomarea cu CO2.

Fig. 3 Tunel pentru asomarea cu CO2 la suine


La asomarea electrica la porcine: transportor cu 2 benzi in V.

Fig. 4 Schita restrainerului


a-actionarea benzilor; b-inclinarea benzilor;
1-sistem de actionare;
Efortul de jupuire F

W = F ds cos
W lucrul mecanic (Joule);
ds distanta strabatuta de dispozitivul de prindere;
a lungimea pielii jupuite;
unghiul de tragere fata de orizontala.

Fig. 5 Unghiuri de jupuire


a-jupuirea sub un unghi oarecare; b-jupuirea tangentiala; c-jupuirea normala;
dar

deci:

W = F 2a cos2

(J)

de unde:

F = 10.000 N pentru vite;


F = 5.000 N pentru suine;

F = 800 N pentru ovine.

2. Instalatii de jupuire
Jupuirea la bovine sau porcine este manuala sau mecanica . Jupuirea mecanica se poate asigura
cu ajutorul cutitelor discoidale sau prin smulgere de jos in sus in instalatii cu functionare
discontinua cu un singur cablu sau cu doua cabluri.
La inceput se asigura jupuirea partilor laterale anterioare, apoi se schimba punctul de aplicatie al
tractiunii, continuandu-se jupuirea partii posterioare.

Fig. 6 Instalatii de jupuire mecanica


a-cu un sg troliu; b-cu 2 cabluri
Sunt si instalatii la care jupuirea se executa cu doua cabluri unite intr-un singur punct,
fara schimbarea punctului de aplicatie al fortei.
viteza de jupuire la bovine 2,5 11 m/min.;
forta de tractiune 700 daN
sa elimine defectele de jupuire (aderente, rupturi, intinderi, etc.);
sa imbunatateasca aspectul merceologic al carnii si calitatea pieilor;
sa reduca durata de jupuire;

sa imbunatateasca conditiile igienico-sanitare in timpul lucrului.


In urmatorul tabel se dau caracteristicile jupuirii mecanice.
Categoria animalului Greutatea animalului

Forta maxima
necesara jupuirii

Viteza de jupuire
m/min

Rezistenta pielii la
jupuire kgf/cm

kg
kgf
Boi

800

876

2,5-11,0

5,60

Vaci

300

720

2,5-11,0

3,60

Manzati

120

330

2,5-11,0

2,45

Instalatiile de jupuire mecanica sunt de diferite tipuri:


Instalatiile cu functionare discontinua la care jupuirea se executa cu ajutorul unui
troliu (fig. 6 a). La inceput se executa jupuirea partilor laterale anterioare, apoi se schimba
punctul de aplicatie al tractiunii, continuandu-se jupuirea partii posterioare; la instalatiile la care
jupuirea se executa cu doua cabluri unite intr-un singur punct (fig. 6 b), jupuirea se poate executa
la orice viteza si in orice directie, fara a schimba punctul de aplicatie a fortei.

Fig. 7 Instalatia de jupuire mecanica cu curba de ghidare


a instalatia discontinua;

b-instalatia continua

Instalatii cu curba de ghidare (fig. 7 a) cum este si instalatia de jupuire cu actionare


hidraulica, la care pielea este prinsa si trasa cu ajutorul unor dispozitive hidraulice prin partile
laterale ale carcasei.
Instalatiile cu functionare continua, de exemplu cea de tip 'Omsk' (fig. 7 b), la care
tractiunea se realizeaza cu ajutorul unui lant prevazut din loc in loc cu carlige, pentru prinderea si
fixarea pielii nemaifiind necesara oprirea instalatiei.
Tot in categoria instalatiilor cu functionare continua face parte instalatia de jupuire cu benzi cu
viteze diferite. ( fig. 8)

Fig. 8 Instalatie de jupuire continua cu benzi cu viteze diferite:


A banda de fixare pentru membrele anterioare; B banda pentru fixarea si prinderea pieilor; C linie aeriana de
care este suspendat animalul de picioarele posterioare.

La aceasta instalatie, animalul este adus pe linia aeriana C legat de picioarele posterioare.
Picioarele anterioare sunt prinse in carligele benzii A, care au un anumit unghi de deplasare,
pentru a da diferite pozitii corpului animalului in timpul jupuirii, realizand totodata si deplasarea
carcasei pe linia C in sensul jupuirii. Portiunile de piele libere sunt prinse de banda B. Carcasele
fiind antrenate de banda A, capata diverse pozitii, pielea prinsa de banda B inainteaza si ea odata
cu carcasa, dar cu o viteza mai mica si in momentul in care carcasa ajunge in pozitia orizontala,
pielea ajunge la punctul de jupuire final.
Tot o instalatie de jupuire mecanica este si instalatia cu cilindrii pentru jupuirea viteilor,
la care jupuirea se realizeaza in pozitia orizontala a carcasei, pielea fiind prinsa in cilindri si trasa
lateral de pe carcasa.
Dupa efectuarea operatiei de jupuire carcasa trece la eviscerare, operatie care se executa fie pe
banda, fie direct in carucioare pentru colectarea tractului gastro-intestinal.
Eviscerarea este urmata de despicarea carcaselor in jumatati, care se executa fie cu fierastraul
electric, fie cu fierastraul actionat hidraulic. Aceasta operatie se executa fie de pe platforma de
diferite inaltimi, fie de pe o platforma telescopica, actionata de o pedala, care se ridica si se lasa
urmand linia de despicare.

1. Cazane, oparitoare si depilatoare pentru porcine


a) Bazine de oparire pentru porcine
Apa din bazinele de oparire are 60-62 C iar durata de oparire 5-7 minute timp in care
dispozitive asigura inaintarea carcaselor.

Fig. 9 Bazin pt oparire suine


1-masa primire porcine; 2-bazin; 3-transportor cu targi pt suine; 4-sistem de oparire laterala;
Bazine de imersie pentru pasari cu doua sectiuni si patru circuite (50-60C)
Apa la 52-55 C este barbotata. Deoarece penele de pe cap si gat se elimina mai greu, ele se
supun unei opariri suplimentare la 60-62 C intr-o instalatie plasata la iesirea din oparitul
principal.
b)Depilatoarele mecanice sunt orizontale sau verticale pentru porci.
Depilatoarele orizontale sunt alcatuite din doua valturi orizontale pe suprafata carora sunt prinse
palete de cauciuc.
Depilatorul vertical are forma unui tunel inchis prin care porcii trec in directie longitudinala.
Alte dispozitive de depilare sunt cele care folosesc aburul, radiatiile infrarosii sau ceruirea.
c)Dephumatoarele pentru pasari, sunt dispozitive alcatuite din bare de dephumare si tamburi cu
degete de dephumare care se rotesc in sens diferit unul fata de celalalt.
Finisarea dephumarii de realizeaza:
prin famblare si spalare. Famblarea se face la un arzator de gaz , 750 C, 2-3sec.
prin finisor cu tamburi cu bice.
Aparate cu vacuum pentru eviscerarea pasarilor

Eviscerarea se poate face:


manual (prin cloaca)
cu vacuumizare

Masini si instalatii pentru prelucrarea primara a carnii


Masini si instalatii pentru prelucrarea primara a carnii
1. Volf;

Fig. 10 Volf tip Tehnofrig-160


1-postament; 11-alimentare; 12-spirale alimentare; 14-carcasa cu mecanismul de taiere;

Fig. 11 Schema montarii corecte a cutitelor si sitelor ansamblului taietor

a-ansamblu taietor simplu; 1-cutit; 2-sita; 3-inel strangere; 4-saiba strangere;


b-ansamblu taietor complex; 1-vorschneider; 2,4-cutite; 3,5-site; 6-inel strangere; 7-saiba
strangere;

Fig. 12 Cuter rapid cu cutit disc


a) 1-cuva mobila; 2-discuri taietoare; 3-placa de fonta rasturnatoare; 4-placa de lemn sau
plastic; 5-dintii pieptenului; 6-capac;
b) 3-cutite disc; 10-capac

Instalatia Vemag pentru prematurare


Aceasta instalatie se foloseste pentru prematurarea salamurilor crude, jamboanelor si a altor produse sarate in
conditii de stricta climatizare cu admisie de fum.

Masini pentru masare, malaxare, injectare cu sare


Malaxoare mecanice
Masina de masat LANGEN MAS 80
Masina MAS-80 este formata dintr-un capac cu agitator spirala la care se fixeaza cuva cu
carne (carucior).
Dupa fixarea cuvei, in interior se realizeaza vid si se pune in miscare agitatorul spirala care
realizeaza o masare intensiva a bucatilor de carne.
Sensul agitatorului poate fi si inversat.

Prin rotirea spiralelor in sens invers acelor de ceasornic, carnea de la suprafata este impinsa de-a
lungul spiralei catre fundul cuvei si apoi in sus pe langa peretii cuvei.

Fig. 13 Masina de masat LANGEN MAS 80

Axul spiralei este sub forma a doua tuburi concentrice, prin care circula agentul de racire
(saramura).
Instalatia este dotata cu o statie de climatizare. atunci cand este nevoie, aerul este incalzit
intr-o baterie sau racit si dezumificat intr-un racitor. La nevoie se introduce si aer proaspat in
curentul de aer de la bateria de racire.
Instalatia prezinta urmatoarele avantaje:
-

masarea se poate cu sau fara vid;

viteza de masare (de rotire a bratului de amestecare) este variabila;

pozitia cuvei este reglabila in timpul functionarii;

sistemul de amestecare (masare) poate fi racit;

igienizarea este usoara.

a) Masare - injectare

Fig. 13 Schema de functionare a instalatiei de injectare masare Langen B-120


1-pompa saramura; 2-ridicator de cuva; 3-cuva cu saramura; 4-conducta; 5-cilindru de forta cu
piston; 6- cilindru dozare saramura cu piston; 7-cilindru cu ace de masare; 8-cilindru de injectare
saramura; 10-cadru cu ace de injectare; 11-cuva cu carne;
b) Instalatia universala de malaxare sub vid LANGEN tip V-2M
Cu aceasta instalatie se pot masa suncile intregi sau bucatile de carne cu sau fara vid. Ciclul de
lucru variaza intre si 12 ore in functie de procentajul de saramurii injectat pentru o capacitate
de 600 kg/ciclu.
Instalatia este formata din batiu, capac cu brat de masare si sistem de antrenare brat, dispozitiv
de ridicare hidraulic, cu imobilizarea cuvei etansate in diferite pozitii.
A) Utilaje pentru sarare
a) Percolator continuu pentru obtinerea saramurii limpezi
Fig. 14 Percolator continuu

1-buncar de sare; 2-rezervor cilindro-conic; 4-distribuitor sare; 5-regulator nivel saramura; 6-conducta alimentare

b) Agregat pentru sararea uscata a carnii

Fig. 15 Agregat pt sararea uscata a carnii


a- i. sare; b- i. carne; 1- buncar sare + carne; 2- malaxor cu snec; 3- clapeta; 4- volf.

Fig. 16 Agregat pt sararea umeda a carnii


1- volf; 2- dozator carne cu 2 snecuri; 3- malaxor cu rotor cu palete; 4- percolator; 5bazin saramura; 6- Dozator saramura; 7- Transportor.
B) Utilaje pentru maturarea bradtului
-

in flux discontinuu: in tavi fara picioare 40 b.


in tavi cu picior 40 b
recipiente pe roti 280 b

in flux continuu:

Fig. 17 Maturator fix pentru bradt.


1,2-rezervoare tronconice; 3-stut evacuare pasta; 4-clapeta obturatoare; 5,6-mantale racite cu saramura la 10

Capacitate de lucru:

M cantitatea de produs ce trece intr-un schimb (tone)

1- durata procesului de maturare(ore)


2- durata schimbului (ore)
densitatea brad. t/m3

Maturator rotativ
Fig. 18 Maturator rotativ
1. dozator;
2. rezervoare (6) cilindrice cu 16 sectiuni cu 800 l capacitate totala (50 l/sectiune);
3. sectie;
4. platforma centrala;

b) Malaxoare
-

cu cuva : transportabila sau fixa

Malaxor cu cuva transportabila

Malaxor cu vid

Calculul tehnologic al malaxoarelor


a) Productivitatea

- malaxoare cu functionare periodica

in care:
G greutatea sarjei, kg;
1 durata efectiva de malaxare, min.
2 durata incarcari-descarcarii (timp auxiliar) , min.

- malaxoare cu functie continua


Mo = 3600 s Wo = 3600 q Wo [kg/h]
unde:
s sectiunea transversala a strat produs, m2;
Wo- viteza de depilare a produsului in lungul malaxor;
densitatea kg/m3 800 tocatura de carne
-800-900 bucati carne
- 400 jumari
q greutate produs pe m2 de jgeheab
s = S = g/ > m2
S suprafata sectiunii transversale a cuvei (jgeabului)
coeficientul de umplere
- la malaxoarele orizontale
= 0,3 ..0,8 bucati de carne + ingerdientele
0,5..0,7 tocatura de carne

0,3..0,7 jumari
- la malaxoarele verticale cu inaintare fortata
0,9..1
b)Capacitatea cuvei malaxorului V
-

Malaxor periodic

Malaxor cu functie continua

c) Puterea necesara pentru malaxare

F- A = (0 + aW) A , [N]
forta de rezistenta a mediului
W viteza periferica a paletei, m/s;
rezistenta totala, N/m2
0 rezistenta initiala prospaturi 4-6 kN /m2
a = 4600-4800
- semiafumate 1,2-1,3 kn/m2
a =7800
A- proiectia suprafetei paletei pe F (m2)
D. Masini de umplut (sprituri)

Cu functionare: - periodica
-

continua

1-cilindru; 2-cilindru actionare hidraulica; 3-piston sptit; 4-piston actionat hydraulic; 5-tija piston; 20-teava de um

Fig. 19 Sprit hidraulic cu functionare periodica


V1-volum static;
V2-volumul spatiilor separate;
V3-volumul spritului mort;

Fig. 20 Mod de evacuare a compozitiei la spritul cu piston hidraulic.

Fig. 21. Tipuri de sprituri:


I-cu piston;
II-cu pinioane;
III-cu palete excentrice;
IV-cu un sg surub;
V-cu 2 suruburi;
VI- cu 2 suruburi si vid;
VII- cu 3 suruburi;
VIII- cu 2 suruburi conice;
IX-cu un sg melc si vid;
X-cu evacuare centrifugala;
XI-cu 2 melcuri si vid;

Calculul spriturilor
a) presiunea de sprituire

- coeficientul ce depinde de constructia capacului


= 1: capace plane
= 0,8-0,85: capace conice
D - diametrul cilindrului de umplere, cm;
d - diametrul tevii de umplere, cm;

W-viteza de curgere pe teava de evacuare


K1 presiunea (N/cm2) care corespunde rezistentei la curgere a compozitiei prin teava de
evacuare la o viteza de 1 m/s.
K0 coeficient care corespunde cresterii presiunii (N/cm2) la marirea vitezei de curgere de e =
2,718 ori
K1

K0

compozitii pentru salam afumat

16,90

3,63

compozitii pentru salam fiert

9,60

3,22

compozitii pentru carnati

4,47

3,37

b) Productivitatea spritului cu piston

= 1 timp deschidere capac +


2 coborare piston +

3 =

, s unde : = 1 incalzire manuala


= 0,5-0,8 incalzire mecanica
q- productivitatea in cas? kg/s
q-2-3 kg/s manuala
q-20-40 kg/s mecanica

4 durata inchiderii capac


5 - durata incarcarii intestinului pe teava

6- durata sprituirii propriu zise

unde: Z= nr. tevi sprit


S = sectiunea transversala a tevilor
w = viteza curgerii
7 - timpi de igienizare
c) Puterea motorului electric
-

pentru sprituri hidraulice

, Kw;
p - presiunea de evacuare a compozitiei prin tevi;
S sectiunea transversala a tevii de umplere
- randamentul transmisiei de la electromotor la piston
d)Productivitatea spritului cu vacuum si melcuri

M0= Z 0(M1-M2), [m3/s];


Z nr. snecuri
0 coeficientul care tine seama de frecarea compozitie-melc
M1- productivitatea maxima a snec, m3/s;
M2 scaderea productivitatii datorata intoarcerii carnii intre spira si carcasa.
e)Puterea motorului electric la spritul cu functionare continua

p presiunea maxima de evacuare a compozitiei N/m2

0 coeficientul de rezerva al puterii


1 randamentul transmisiei la melci
2 randamentul melcilor 0,5-0,7
c)
Masini pentru dezosat carne pentru pulpe: masina LANGEN TIP U 30; 60; 80. Cu o
productivitate de 400 piese/h sau masini pentru dezosat spate de porc sau vitel produse de firma
Storj-Protecon tip PAD-200 sau PAD-400.

Fig. 22 Schema masinii de dezosat PAD-400


1-piesa anatomica nedezosata; 2-parte superioara a presei; 3-placa inferioara; 5-os dezosat;

Fig. 23 Schema masinii de dezosat PAD-200


Pentru controlul carnii dezosate in ceea ce priveste prezenta eventualelor oase ramase, in
linia tehnologica se poate amplasa un detector cu radiatii X, comandat de un ordinator.
f)Masini pentru recuperarea carnii de pe oase

Masina STORK-PROTECTON
Principiul de recuperare al carnii de pe oasele de porc, vita sau pasare se bazeaza pe
faptul ca atat carnea cat si oasele supuse la presiuni ridicate se comporta ca fluide incompresibile
cu diferit.
Masina este formata dintr-o palnie de alimentare (1), cu camera de umplere, un piston de
compresiune (2), o camera de presiune (3), prevazuta cu o sita, o ghilotina (4), si un canal de
evacuare al pastei de carne (5), precum si o teava de evacuare a srotului de oase (6).
Oasele introduse in masina sunt zdrobite cu un concasor.
Srotul de oase se utilizeaza pentru obtinerea unui coagul proteic pe calea extractiei alcaline.
g) Instalatii pentru tratarea termica a produselor de carmangerie.
Pentru afumare, pasteurizare, hituire, fierbere sunt utilizate celule de tratare termica.
Alimentarea cu fum a celulelor se realizeaza cu generatoare de fum. Tipul reprezentativ este
generatorul Atmos.

Fig. 24 Generatorul de fum Atmos


1-corp; 2-buncar rumegus; 3-focar; 4-camera purificare uscata a fumului; 5-conducta evacuare
fum; 6- subar reglare debit fum; 8-palete de alimentare cu rumegus;
4. Masini pentru valorificarea subproduselor din industria carnii
a) Uscatoarele pentru obtinerea de faina din sange.
- Uscatorii simple: Instalatiile sunt alcatuite din cazane deschise, pentru fierberea
sangelui, iar coagulantul rezultat dupa presare sau dupa o simpla scurgere se usuca in dulapuri de
uscare incalzite cu abur la temperatura constanta de 80-90C in care sunt dispuse ramele din site

metalice, cu coagulul (3-5 cm grosime). Coagulul presat in presa de jumari se toaca cu un volf cu
sita de 9 mm.
-

Uscarea sangelui pe cilindrii

Fig. 25 Uscator cu valturi


1. 1-Hota de aspiratie; 2-Jgheab de alimentare; 3-cutite de razuire; 4- Cilindru de uscare
cu diametrul 1m n = 8 rot/min incalzite cu abur la 80-100C;
- Uscare prin pulverizare: Instalatia 'Niro' de atomizare pentru uscare prin pulverizare ca
la uscarea sangelui

Fig. 26 Instalatia 'Niro' de atomizare pentru uscare prin pulverizare ca la uscarea sangelui

b)Masini si instalatii pentru prelucrarea matelor

Fig. 27 Instalatie de prelucrare initiala a intestinelor de porcine


2-palete batatoare de cauciuc;3-benzi d cauciuc;
- Dispozitiv cu valturi pentru stoarcerea continutului intestinal
-

Masina cu perii pentru degresarea matelor

Fig. 28 Masina pt indepartarea seroasei si mucoasei la intestine


1,5,9-conducte pt stropire cu apa; 2,3-role ventilatie; 4-tambur neted; 7,8-valturi de stoarcere si
curatire finala;
-

Dispozitiv de sleimuire cu cilindri (razuire)dupa ce s-au intors pe dos.

c)Instalatii pentru prelucrarea deseurilor sau confiscatelor de abator in fainuri proteice.


Aceste instalatii functioneaza pe principiul autoclavelor orizontale cu pereti dublii (instalatii de
tip Hartman)

Fig. 29 Schita distructorului tip TIFF-1500


Procesul de lucru cuprinde trei faze distincte:
-

recoltarea, maruntirea materie prime si incarcarea directa;

sterilizarea, uscarea si separarea grasimii.

racirea fainii proteice si maruntirea ei.

Incarcarea se face 80-85% din capacitatea distructorului.


Sterilizarea se face cu vapori care circula in spatiul dintre peretii dublii si este eficienta cand
presiunea in interiorul distructorului este 3 atunci.
Durata 50 min. la 120-130 C.
Uscarea : se realizeaza sa presiune scazuta racordand interiorul la o instalatie de vid 400 mm
Hg , si incalzind cu aburi la 70-80 C. Vaporii din cazan, prin conducta trec la condensare si
dezodorizare.
Durata 4-5 ore.
Dupa uscare, materialul din distructor cade pe o sita vibratorie pentru a distruge aglomerarile de
material si pentru degresarea grosiera.
Extragerea grasimilor se face intr-o centrifuga presa la 2500 rotiri/min.
Racirea se face intr-un racitor cu pereti dubli.

Macinarea se realizeaza in mori cu ciocane alimente cu un snec dupa care faina se ambaleaza in
saci.
d)Masini de extras copite
Instalatii pentru topirea grasimilor
INSTALATIA DE LAVAL cuprinde:
- volf pentru maruntirea grosiera prevazut cu o teava de evacuare in care se aduce abur
pentru fluidizare;
-

rezervor intermediar pentru fluidificare si topire;

pompa pentru alimentarea dezintegratorului;

preincalzitor;

dezintegrator;

centrifuga orizontala;

rezervor intermediar pentru incalzire grasimi + apa;

pompa pentru alimentarea separatorului;

separator autocuratitor cu talere;

racitor cu placi;

rezervoare de depozitare temporara;

racitor final;

masina de ambalat.
a) rezervor pentru fluidificare + topire
b) dezintegrator cu cutite

Fig. 30 Dezintegrator cu cutite De Laval


1. cilindru de lucru 30 l;
2. ax cu cutite n = 1400 r/min
3. motor electric n = 2880 r/min.
c) centrifuga cu ax orizontal

Fig. 31 Centrifuga orizontala


1. toba conica rotativa;

2. snec.
d) separator grasime si apa De Laval