CONCASOARE CONICE

1. Caracterizarea Generala
Concasoarele conice sunt folosite pentru concasarea grosiera, mijlocie si
marunta a materialelor de duritate mare si medie. Ele sunt intalnite cu
preponderenta in industria materialelor de constructii. Denumirea se datoreaza
formei conice a organelor active, conul exterior fix 2 si conul interior
mobil 1 (fig. 1). Conul interior, mobil, poate avea o miscare circulara excentrica
sau o miscare de translatie in plan orizontal astfel incat materialul care se afla in
spatiul dintre cele doua conuri este maruntit continuu.
Procesul de maruntire se desfasoara analog celui din concasorul cu falci:
datorita micsorarii continue a fantei dintre cele doua conuri, de la cota maxima ,
ce corespunde zonei de alimentare 4, la cota minima, materialul este
comprimat si zdrobit. Descarcarea are loc in zona 3, unde cota radiala a fantei
de descarcare este ce corespunde dimensiunii maxime a materialului maruntit.
Rezulta ca produsul concasarii are aici un spectru granulometric larg, intre
dimensiunile si adica este caracterizat printr-un coeficient de supradimensiune
Pentru concasare mijlocie si marunta se utilizeaza concasoare conice cu
arbore in consola.
In comparatie cu concasoarele cu falci, concasoarele conice au urmatoarele
particularitati:
a) avantaje:
-

consum de energie mai mic pe tona de material concasat;

debite mai mari;

functionare mai linistita;

lipseste mersul in gol si nu este necesar volantul;

concasarea se face continuu;

alimentarea se poate face din orice directie.

b) dezavantaje:
-

dimensiunile maxime ale materialului alimentat sunt mai mici decat

la concasoarele cu falci;
din spatiul de lucru pot scapa bucati plate, lungi;
in cazul alimentarii cu materiale cu plasticitate ridicata exista
pericolul infundarii;
constructie mai complicata;
pretul de cost este mai ridicat si sunt mai greu de intretinut decat
concasoarele cu falci.

Clasificarea concasoarelor conice se poate face dupa mai multe criterii:

a)

Dupa pozitia arborelui sau axei geometrice verticale:

-

concasoare cu arborele suspendat intr-un lagar superior (fig. 2);

concasoare cu arbore rezemat intr-un lagar inferior (fig. 3);

b)

concasoare cu arbore fix in jurul caruia se roteste un arbore tubular cu

excentric (fig. 4).

Dupa felul miscarii conului mobil:

-

concasoare cu miscare rotativa, oscilanta, excentrica fata de conul fix

(fig. 2 si fig. 3);
concasoare cu miscare de translatie in plan orizontal (fig. 4 si fig. 5).

Fig. 2

Concasor cu arbore suspendat in lagar superior, cu miscare rotativa a conului

interior, actionare din doua parti, fara sistem de amortizare, pentru concasare
grosiera

Fig. 3
Concasor cu arbore rezemat in lagar inferior, cu miscare rotativa a conului
interior, actionare dintr-o parte, cu sistem de amortizare cu arcuri
Fig. 4
Concasor cu arbore fix, in jurul caruia se roteste arborele tubular cu excentric;
conul interior are miscare de translatie in plan orizontal; actionare dintr-o parte;
fara sistem de amortizare; pentru concasare grosiera
Fig. 5
Concasor cu miscare de translatie in plan orizontal a conului interior, cu sistem
hidraulic de amortizare la capatul inferior al arborelui

c)

d)

Dupa felul actionarii:

-

cu actionare dintr-o parte (fig. 4);

cu actionare din doua parti (fig. 2).

Dupa tipul sistemului de amortizare utilizat:

-

e)

fara sistem de amortizare (conul fix se imbina rigid cu batiul, fig. 2 si

fig. 4);
cu sistem de amortizare cu arcuri (fig. 3);
cu cilindri hidraulici/pneumatici sau cu sistem hidraulic la capatul
inferior al arborelui (fig. 5).

Dupa anumite particularitati tehnologice:

concasoare pentru concasare grosiera,
materialului alimenta(fig. 2 si fig. 4);

dimensiunea

concasoare pentru concasare mijlocie,(fig. 3);

concasoare pentru concasare marunta,

Concasoarele pentru concasare grosiera se caracterizeaza prin:

maxima

grad de maruntire
spatiul de lucru este format intre tronconul exterior cu baza mare sus si
tronconul interior, cu baza mare jos;
unghiul la varf al conurilor este relativ mic.
Concasoarele pentru concasare mijlocie si marunta se caracterizeaza prin:
grad de maruntire
spatiul de lucru format intre tronconuri scurte cu inclinare relativ mica, ambele
cu baza mare jos;
unghiul dintre generatoarele conurilor, in partea dinspre varf, este relativ mic,
iar in partea inferioara generatoarele sunt paralele, ceea ce asigura un produs
marunt, constant;
alimentarea se face cu bucati mici de material.

Constructia Concasorului
La concasoarele pentru concasare grosiera trebuie sa se asigure atat
posibilitatea trecerii fara dificultate a materialului concasat cat si o eficienta mare a
procesului de maruntire. Ca urmare, suprafetele conice au panta mare (fig. 8).
Gradul de reducere a dimensiunii materialului la aceste concasoare, dat de raportul
intre latimea fantei de alimentare,, si latimea fantei de descarcare, este in cazurile
din figurile 8, a si b, respectiv , in cazul din figura 8, c. Valoarea latimii este data
de relatia , unde este dimensiunea maxima a materialului de concasat.
Concasoarele conice pentru concasare grosiera utilizeaza doua tipuri de
profiluri ale spatiului de lucru:
- profilul liniar, cu unghiul de concasare constant pe inaltime (fig. 8, a), caz
in care este posibila infundarea zonei de evacuare cu material concasat, datorita
capacitatii de trecere mai mica decat capacitatea de intrare a materialului in zona
de alimentare. In acest caz unghiul de atac
- profil curb, cu unghiul de concasare variabil pe inaltime (fig. 8, b si c), caz in care
se asigura un debit mare, deoarece deplaseaza zona cu capacitate mica de trecere
spre alimentare, unde insa debitul capabil este mai mare. In acest fel se evita
infundarea zonei de evacuare, se obtine un produs mai uniform, uzura blindajelor
in zona inferioara este mai uniforma decat in cazul precedent. In acest caz unghiul
de atac variaza intre valorile. In zona curbilinie inclinarea variaza constant intre
limitele
In figura 9 este prezentata constructia unui concasor pentru maruntire
grosiera cu rezemarea arborelui la partea superioara. Arborele 5, pe care se afla
conul mobil 6 protejat cu blindajele 20, este suspendat in reazemul superior 7.
Partea inferioara a arborelui este asezata liber in alezajul excentric, inclinat al
bucsei 4, care se afla in interiorul lagarului 1 si care determina miscarea rotativa
excentrica a arborelui 5 (miscarea giratorie de precesie regulata) in raport cu
suprafata interioara a conului fix 9, protejat de blindajele 8. Suprafetele blindajelor
pot fi netede, profilate sau mixte. Suprafetele netede au rezistenta la uzura mai
mare si sunt recomandate la maruntirea materialelor cu duritate foarte mare.
Suprafetele blindate determina un consum energetic mai redus al masinii dar si un
produs mai uniform maruntit.
Arborele 5, prin intermediul piulitei spintecate 16, se reazema pe
inelul 17 (fig. 9, b), care se sprijina pe bucsa 18. In timpul rotirii arborelui 5,

bucsa 18 are o miscare de rostogolire pe suprafata inelului 19, iar suprafata sa

laterala aluneca in interiorul suprafetei conice a bucsei 12, asezata in cupa 26 a
traversei 2 Prin rotirea piulitei 16, in urma ridicarii cu macaraua a arborelui 5si a
conului mobil, se poate regla mecanic, in limite restranse, fanta de evacuare. In
acest scop, in capatul arborelui se afla o gaura filetata pentru introducerea unui inel
de ridicare. Capacul 13 protejeaza reazemul impotriva prafului. Prin teava 21 se
introduce unsoare consistenta in lagarul superior.
Alezajul conic al bucsei fixe 12 permite arborelui executarea miscarii conice
circulare. Piesele 17 si 18 sunt asamblate intre ele prin cep inelar ceea ce elimina
uzura acestora pe suprafata de contact.
Conicitatea bucsei 12 trebuie sa fie egala cu unghiul de precesie, . Daca
bucsa 12 este cilindrica, atunci conicitatea bucsei 18 trebuie sa fie egala cu unghiul
de precesie.

Concasoare conice pentru concasare mijlocie

Concasoarele conice utilizate pentru maruntirea mijlocie se diferentiaza fata
de cele utilizate pentru maruntirea grosiera prin faptul ca au o zona de lungime , pe
conul fix, paralela cu suprafata conului mobil (fig. 10). Distanta dintre cele doua
suprafete se alege in functie de marimea granulelor materialului macinat. In timpul
miscarii sale, conul mobil face cu orizontala unghiuri care variaza de
la la , unde este unghiul de inclinare a conului mobil; - unghiul pe care il face
axa mobila cu cea fixa
Concasoarele conice pentru macinare sunt cunoscute si sub de denumirea de
glanulatoare. Macinarea are loc prin actiunea fortelor de strivire si frecare la care
sunt supuse bucatile de material atunci cand ajung intre suprafetele conice active
ale conurilor fix si mobil. Gradul de maruntire la aceste masini ajunge pana la valoarea
i=5.
Concasoarele conice pentru concasare mijlocie si marunta se construiesc cu
arborele in consola, conform schemei din figura 11. Materialul de maruntit este
introdus pe la partea superioara a masinii de unde ajunge pe talerul de
alimentare, Rolul acestuia este de a realiza o distributie uniforma a alimentarii.
Materialul este strivit intre placile de blindaj ale conului mobil, 1 si conului fix, 2.
Corpul conului mobil este solidar cu arborele masinii. Arborele este sustinut in
reazemul sferic, 3, care preia atat greutatea conului cat si componenta verticala a
fortei de apasare. Miscarea arborelui este transmisa pe la partea inferioara a
acestuia, prin intermediul unui angrenaj conic, pus in miscare de un motor electric
si o transmisie prin curea.
Spatiul dintre cele doua conuri, numit si camera de macinare, se ingusteaza
spre baza conului, unde, la iesire, cele doua suprafete conice sunt paralele, fapt ce
duce la maruntirea prin frecare. Generatoarele se executa in trei tipuri diferite in
ceea ce priveste profilarea organelor active:
1-

normala - pentru concasare mijlocie (fig. 12, a);

2-

cu conicitate mijlocie pentru concasare marunta (fig. 12, b);

3-

cu con scurt, in forma de ciuperca pentru concasare foarte marunta (fig. 12,
c).

Distanta C dintre cele doua conuri, la intrare in camere de macinare, este mai
mare la concasoarele pentru concasare mijlocie si mai mica la concasoare fina.
Totodata si lungimea B a zonei de evacuare difera, astfel incat ea este mai mare la
concasoarele pentru concasare fina.
Pentru a studia fenomenele care au loc in timpul alunecarii bucatilor de
material intre fetele conurilor se considera schema din figura 13 unde este
greutatea bucatii de material.
Forta de greutate se descompune intr-o componenta normala si una paralela
cu planul de alunecare conform relatiilor:

mentenanta

Anexe

Fig.1

Fig.2

Fig.3

Fig.4

Fig.5