http://w

ww.face
book.co
m/manu
ale.onli
ne
http://ww
w.faceboo
k.com/ma facebook.com/manuale.online
nuale.onl
ine

torie
Manualpentruclasaa Xl-a
AlexandruBarnea
(coordonator)
VasileManea
EugenPalade.
FlorinPet
BogdanTeodof,escu
':'li
,,iL
iiii

WWEilffi-T
WWUJO*
WETW
# ATIE|"SI CERCHTAFI!

wWwwww
yn*ntrw,
[Yllmru.tril
*Xnwrt
mW,#-a
AlexandruBarnea
(coordonator)
VasileManea
EugenPalade
FlorinPetrescu
BogdanTeodorescu

Coninr

Rfornli;
Oladu
ConLdr.Cdslian
Facultalea
delstode,
BucureQti
Universitalea
Pto.9r.I loanHalmaghi,
cologiul
National
"Unirea",
B|agov

pdnOdinulminislrului
Educaliei
Manualul
a fqstaDrcbat
9i Cercettiinr 4446din
Nalionalpenb!
in uma ovaberiicalihlivsoqanizatedocatlConsillul
19.06.2006,
prcgrama
anagiesto
cu
ln
confotnibb
Manualelor,
roalizat
Evaluarea
siDifuzatea
Crcet?tdi
nr.3252din,|302.2006.
Educalioigi
liticdaploba6pdnOrdinal minislrului
manualului:
Datedespruaulori9i contibulialorla elaborala
Bamss
Bof.univ.
dr.Alxandru

glintiic(din1968)la
ln sto e aniicaI afteologeCrcElor
Doctor
ln stoie{1983)specalzal
lstorie
a llnverDecan
alFacultalide
alAcademii
Romene
dinBucure$i
deArheoose
lnsiltulu
din
a Societiliide Stiinlelstorice
Din 1999 pfm vicepreqedinte
sildtiiBucrcg (19962004).
studiiqilucrdidespe_
Autor
a nume@se
deAlheologe.
a comsieiNa!onale
Ronrania
9 pegedlnle
(1979).
alcoeclivului
Romane
Coordonator
Parvan'aAcademie
Distins
cupremiul,vasie
cialitale.
a lx_a(CoRlNl2000)9ia X (CORlNl2004,
dislorepenlrucaseLe
de autoia unormanuale
lic
prccesulde
controlu
asrguat
elaborare
a acesiuimanualgia
Sliinl
2005).Acoordonal
PlDl gr. I VaslleAu'BlMana
de hto e (1994_
al ComsieiNationale
PDfe;ora tLceuIeorelcdinCodea0ud.Br"9ov)Menrbru
lil
B9ov
a Socielalri
(1995_1998)
Pteqedinle
a
alei
B9ov
1998)silnspeclordespeciaitalelalS.J
glsludliinpublicali
despeciali'
adlcole
lasesiunid
comunicdri
Lucrdd
de91inlelstorice
$ilnlJice,
2005)
c asele
a lx_a(CORNI2000),aX a (CORlNl2004,
manual
deislorepenlru
laie Coaulorla
din
acest
manuaL.
(in
12-14
22,23
AeaboEl
teme
e
10
colaboEre),
NT
2004)
X
a
SAM
a
s
{CoR
Prof.9r. I dL EugenPalade
2000+'(din
Educalia
Euopeana
al Fundatie
de ntegrare
,Centrul
al Depaimenlulu
Coordonator
din
ui Preunivercilaf
Prolectului
de Refornda lnvalamantu
20021A coodoiiaiinpementarea
Rom6na,tinanlatde BancaMondiald
si de GuvemulRomanei(19932002)A padicipal
SeioiaBosnlaa iianualelof
d reformd
la procesul
9coare9 de^ollareculrculaddinSlovenia
de manuale
de islore
didactic
Aulorde lucrdicu cracler
HetegovnaAzerbaidlan.
ai coautor
nranual.
10
ele
1-5
din
acest
AlabotcaD

G.l\4oldoveanu
Redactor:
zatd:
compute
Tehnorcdactare
Corina
Roncea
Valea Moldovan
Copeda:
EdihraCORINT

LauderReul
BuculeglDoctorand
a $maa evreiascd
ProlesorlaScoalaNr1Paitelmon.llov,9i
in Cons a l\,llnisler
aEdeAnaliza
lvlembru
b PArvan'alAcadmlei
Arireo
oge ,Vas
allnstilutuluide
in 9colile
pdvindprcdarea
sio e e!rciesli9i a Holocauslului
Didaclice
a Malerialelor
siAorcbarc
A publicat
in ma multetai eu.opene
a.A umalcLr$urI a idcut! ziiede speciallza
dinRonran
la storia
evreior(Nolocauslul).
studiicuprlvirelamonumentearheologicedepelerloiulRomanieig
acesl
nrai ua.
6-8 19' 21dn
A e a b o ra l l emee

Teodorcsdr
Pof. gr I dr. Bogdan
despecE_
Bucureltlnspector
la Liceulteorelic
VctorBabeg'din
in islore(1984)Pmtesor
Dociof
l i ta l e i n l v l EN {1991-1998)sl ,di nl 99l ,mernbrual C omi sei N al i onared est odSecr et a
mmaneascl9l
A pubicalstud de isiorienredie
1991)alsocieldtilde
$tlintektoricedjnRomania.
a lv_a(CoR|NT
de stodepenlruclasele
Aulorsau
coautor
la manuale
demetod
caoredariljsloie.
2004,2005),
a X_aSAM(CORINT'
2000)a X_a(CORINT
200),
a V-a, a Vil a, a X-a(CORINT
girecapituErile.
11,15"18
9,10(inmlaborare)
2004ia xfa s a Xl-a Aelabomttemele

Rsdadia
9iadminisbalia:
nr 54A,
Strl\,,lihai
Eminesou
sector
1,Bucurcgti
9.47.97,
Tel./Fax:
021.31
02'1.319.48.20
3
ISB:978-973-i35-362
Difr.Eara:
Edituni
CoRlNl
suntrczeruate
145,sector
6,
asupacesieiucrafi
Plevnoinr.
drept!rlie
Calea
Toate
EDITORIAL
CoRlNl
po$lal
Bucurcgli
a
GRUPULUI
060012,
comDonente
cod
oarte
Tel.:
021.319.88.22i
021.319.88.33;
a Romanii
CIPa Bibliolecii
Nalional6
Des.riera
0748.808.083;
Barneai
psntudasaa Xl / cootd.:Alexandru
lstori:manual
0758.225.443:
ForjnPetescu,
l\4afea,
EugerPalsde,
VasileAure
021.310.15.30
Fax:
021.319.88.66;
: Coint,2008
Bogdan
TeodorescL.
- Bucurc9i
vanzari@ediluracorint.ro
E-mail:
sBN978,973-135,362-3
virtuall
Magazin
(cootd.)
A exandru
. Earnea.
wwwgrupuconnLro
ll PaadeELrgen

la:
Tiparul
executat
S.A,
FEDPRINT

94{100){075.35)

Degteaptd-te,
rom6ne!
Versuri:
AndreiMuresanu
Muzicar
AntonPann

De$teapt6-te,
romane,
dinsomnul
celdemoarte,
in carete-addncird
barbarii
detiranr!
Acumoriniciodate
croiegte-ti
altesoarte,
Lacaresese-nchine
gicruziiteidugmani!
Acumoriniciodata
sedemdovezi
la lume
Cd-nastemanimaicurgeunsdnge
de roman,
piepturi
pAstrem
cufald-unnume
9i ce-na noastre
Triumfdtor
in lupte,un numedeTralan!
Priviti,
merete
umbre,
l\4ihai,
Corvine,
Stefan,
Romana
natiune,
aivogtri
strAnepoti,
Cubratele
armate,
cufoculvostru-n
vine,
libertate
orimoarte!"
,,Viatd-n
strigdtoti.

E
L ur$pa c#nt#r''l1pffir
ffinffi
Europa
r6zboiului

filmului
lulViltoro
deSica,
(1S48)

opus6de inlregulconti'Rezbtenla
luiHitlera constiluil
decio
nenidrclaturii
de dupi Al
sulsee ml$cedeuropene
DoieaR6zboii\rondial,
o altdsu|s5liind
Razboiul
Rec:feraceido1malidespoli
ai secoluui
XX,Hillerqi Slalin,nu ar fi
posibil
pocesulde unificare
eurofost
penlru
peane,
carea generai
inhiaoa$
in istoriaconlinentului
insfitulii
transnaevolulia
durabile.
Daca
analizdm
lionale
de solidaritate
ln Europa
sentimenillui
panein prede la Salamis
de la Bdldlia
pecatdeslmple,
zeni,gesimo explicalie
pe atatde apasabare:
Europan! s'a
penlru
aliatniciodate
ceva,cidoarimpose face
kiva a ceva.UnilateaELrmpei
malales
in defensiva
comuneimsimlitd
pokivalnuipericol
comun,
imaginar
sau
dispare
real,iardaceprimejdia
dispare,
9i unitatea.'
(HagenShulze,Slal9i ,atlune
in isloia europeane,
1994)

genemle
Compehnle
:

cretrebuie
safrefonnale
pin procesu
depdarc-invalarc
a discjplinei
ISTORIE
in clasaa XLa
1. Ulilizarea
eficienta comunicdrii9i
a limbajului
despecialilale.
demersurilof
2, Exe6area
$i actiuni
iorcvicedernocrat
ce.
3. Aplcareaprinclpiilor
si metodelof
sulselor
slofice,
adecvate
in abordarca
4. Foosirearesu$elor
caIe sustln
permanenta
invdla@a

ALDIVERSIATII
EUROPA_
SPATIU
in careamintratin urmecucetivaania adusEufopa
inceputul
secolului
politic:
unitatea
derealizarea
unuimaivechiproiect
maiaproape
caniciodald
in acestmoment
unastfelde proiect
aplicabil
Dece a devenit
eufopeand.
lJnreputat
istoric
contemporan
Schulzemaidevreme?
- Hagen
istoicqinu
pentru
nu
s-a
aliat
niciodatd
ceva,ci
lungul
isto
ei
sale
afirma
cede-a
'Europa
Europa
sfarsitului
lmpotriva
cuilrebuia
seseuneascd
doarimpotvaa ceva".
globalaaceasid
intrebafe
compode
doudaspecte:
desecolXX?Rdspunsul
gi...Europa
insdgi.
lizarea
punein falastatelor
provocari
globalizdrii
cdrora,
continentului
Fenomenul
piele
pol
econoeconomica
cualte
in modevident,
nule facefajd:competitia
(SIJA,
Japonia)
saucuunimenspotenlial
dedezvolmicemullmaiputemice
giintehnologie,
protedia
investiliei
in gtiintd
India),
nevoia
nrasive
tare(China,
etc.
impolriva
subdezvoltAii,
a
lefoismului
mediului,
lupta
trebuie
timp,Europa
sAseapere9idesine,ma exactspusde
in acelagi
secolul)(X.
Cdci
manifestare
cuDotential
deconflictin
lotceeacea insemnat
intfemaimulte
confrunled
Europa
ultimului
secola fosto lumea permanentei
destinului
contiavand
uneori
fezultale
traglce
asupra
tendinte
dedezvoltare,
poiitic,
pdlea
cu
incepuiui
secolului cdaduce sine
nenlului.
Astfel,
subfaport
parlamentare.
Evoluand
spleforme
national
victofia
statului
9i a democfaliei
paroxistice,
celordouAma deacela$i
nationalism
s-aaflatinsala originea
mondiale".
careaupurtat
numele
de,,razboaie
zastre
aleomeniril
pariamentald
ea la inceputul
liberald,
a$acumse manifesta
Democratia
RizboiMondial
secolului
XX,nua reusitnicisdevitePrimul
$inic sAgestiofavorabil
manifestdrii
sale.S-acreatas$ellerenul
nezecorectconsecinlele
cu
forma
sa
extremd,
hitlerismul.
Speculend
sentimentul
fascisle,
alternativei
gi consecintele
socialeale crizelor
economice,
acestaa generat
national
De$iincheiatd
demaibinedeiumetate
a anibr1939-1945.
marea
catastrofd
continue
sd nascdpasiuni
mondiald
de secol,ceade-adouaconflagralie
$i
dimensiunilor
saleapocaliptice.
nebdnuite
consecinle
dalofitd
sd-Sireleve
picii,ci declan$area
unui
nua insemnat
insdinstaurafea
Sfarsitul
rezboiului
Razboiul
Rece,
intrevestul
democratic
alttipdeconflict,
I estulsovietizat.
esticea contidinURSS,
extins
la niveluljum6telii
Experimentul
comunisl
generat
o
nesfaryita
suferinld
umand.
Disparilia
sadupd
european,
a
nentului
procesul
in Europa
de Est,dar
s-a
1989a dato noudqansidemocratiei
Acesta
fecrudescentd
a
nalonalismului.
lung,complicat
de
o
dovedit
Siinsotit
inlervenlia
rdzboiul:
Bosnla,
Kosovo,
betranllui
continent
Croatia,
a readus
de
fi
monopol
al
estului,
nalionalismul
in lugoslavia.
Depade a un
NATO
9iseparatismul
pebazeetnice
continud
sesemanifeste
Siinvestulconlinentului,
fiind
mai
cunoscute.
cel
basc
intre
cele
cazurile
idandez
Si
pentru
pelange
sai,
culturd
o bundpartea cetdlenilor
Agadaf,
9ibunestare
[.iai
mult
chiar,
dupd
ce
)(Xa aduscusine9imultesuferinte.
Europa
secolului
economic,
vreme
demaimulte
veacuri
dinpunctdevedere
dominaserd
lumea
vazul,
dupd
Al Doilea
ui
de
civilizalie,
statele
europene
s-au
militar
al
nivelu
!i
in situatia
dea numaiaveauncuvant
despusin competilia
Rdzboi
Mondial,
pentru
gbbale.
unpericol
eainsdsi.
Eufopa
devenise

-t

ir

Modulul I
mereferIalragedia
Europei.Acest
nobilconltnenl
cuprndecelemaj
"Asteziaqdorise
fiumoase
regiuniale
lumi,bucurandu-se
de unc|maltempeGi
9imaicullivate
!iechitibrat(..).Esbfentana
crcdintei
cregtine
Estetaoriginea
celormaimutte
9laeUciicfesline.
.r rLri,a arleiii a lilosofret
aEl ;r Andcl^ilate
cil $iin timouri
e roderne.DacaEuropa
arfi foslunitaln impddalkea
mogleniiisae
prospedtalee
comune,
feicirea,
Qigtoa sa
ar fi foslfed limile.(..) lotuqi,Furcpaa fostlocuicarea respandit
aceasedede
infrico9dloare
dispute
nalionaliste,
iniliale
denaliunile
leutoficein
pe
cregtere
deputerc,
carcl+amvezuiln acestsecolXX9ichiarpeUmpul
pacea$i
viJii
noastre,
distrugend
tulbur6nd
vlitorul
intregii
umanilli.
Uneledjnlrestatelemaimiciau
9i cafeesleslaa a calea iosl rcdusdEuropa?
@cuperat,
inlr-adevaa,
pi(jale saleo marcmasadeoameni
teritoriile,
darpesteintinse
chinu'ti,
flrmanzl,
epuizali
qi
la runeteoraQetor
Sidezoentalise uitecu gu cascata
locuinjelor
lorSiscruteazd
orizonturile
1na$leptarea
econornie
gimondia
unornoipedcole,
europene
a unornoiljranii Redresarea
e,
saumomenle
deteroare.
Pinlreinvingeloi
p nlrcinvlnli;o
obectva Contefinleide
estezarvamaimultorvoci;
ta
Fncipalu
tdsti tAcefea disperarii.
BetlonWoods
(iuie 1944)
Astaestetot ceeace au europenii,
grupaliin atetde mulle
qial PlanLriui
Marchal(alit din1950)
strrvechistate
astaeslelol ceeacerasagennanici
a oblinut
sia9tindu-se
$inal;uni,
unii
pealliiinbucdligifaspandind
pdpeduiinlung$iin lat.(..) Domnitor
eipotinci sJ se
inloarca
(Winslon
Churchill,
Znrch,1946)

@medului
inlemalional
,Dinamca
estefoadeputemice,
Aceasta
ascunde
in spatele
sduglobalizarea
industriei,
ca efecta doudiipuride mi9ce. Pedeo pede,intreprinderllelncerc6nd
s, cucereasca
noi pielegr,pe calede conseclnle,
s, se aprople
de
potenlialii
pedattdparle,anu,
clienli.
Estealitudinea
maitorlnircpdnderi
mutiinalionale.
miteinlrep nderitrebuiesd-gitransfere
o partea produ4ieipenlrua scideapretulmainii
delucau,
ASasefaceceindustna
eleclfonice
feallzeaze
o marepartea comDonenlelorde
bar5ir AsiadeS io-Fst
4ternal;onaliza.ea
coTelurrSia irdustneimpticJ
lIUi 9i9a1tce
de caplati1|er
lalional.'rebue 'ilanlalcorerlulroloial. investilile
inlenaliofate,
tbuieacopeile
riscurile,
lepartizate
dividendele
etc,Dinamica
fnanciara
este.de
atuncialimenlata
de o
novoe crescindldecapLaluri
lrans'rorlal'ere.
Ladceasla
seadaJga
migc3rie
fnarciarendscute
petrotiele
dinexcedentele
ateOPECsaudinexcedeniete
oblnuledejalonezi
sauie gemanicare
cau6plasamenle
in zonele
cedlc lpsedecapltallri.
ln general,
capitaluile
inlemalionale
rcplezint,
o masdgigantca
aflalepemanenn
mi$care
pianelei.
in celepahucolluriale
Pepietele
deschimb,
volumul
tranzacliilor
colideneeslede circa900mlliarde
dolari,
echivalentul
PIB-ului
anuataJFntei.pin compa'al;e,
reze1/ele
loLale
aleoancilor
cenfia'e
nu seridicadec6ttaci.ca70doe m,bane
dedola.'
(M Albetl,Capitatisncantracapibtisn,1991)

ACfIYII ATEINDEI'TNDENIA
r Citilicuatenlie
documentele
Ll.mdtoarele
sarcinide
lucru:
$irezolvati
1- Anallzati
descrieti
imaglnea
Europeioferitd
de
documentul2.
9i
2. ldentificali
doldposibile
semniflcalii
penlru
aleacestei
imagini
situalia
in carese
gdsea
Europa
lasf6qitul
ceuideAlDoilea
Rdzbot
t4ondial.
Comparati-vd
optiun!
lec! celealecolegulLtide
bancd.
3. denlficali
cauzele
careaucondus
laaceastd
situalle.
Sepuleapreveniacesl
punctulde
coniiict?
Argumentati-ve
vedere.
4. Carea fostsolulia
pentru
ieghea
dincrizageneraia
derezboi?
ke aceaste
solulie
qiaslpraEuropet
efecle
sfargitului
secolulll
alXxlea?Argumentati
respunsul
dal.

CompelenF
spq'fi
ce modulului
POPOARE
SPATIt
|STOR|CE
$t
1,1Formularea,
in scrsQioral,
a unor
opini refertoare
la o lem,de istoe.
z EaooraTea
Llneargument,rl
*3.2.
Compararea
relevanle
surseof
slorcein abodarea
unuisubiecl
Continulurile
specilice
$ competenlele
prin(") sunlobligaioiinumai.
marcale
la speciallza
le care au prevdzuie
]n planulcadru
2-3 ore de /sto,epe
saplamena.

Modr.rhilI

PA$I
PREMISE
ALEINTEGRARII.
PRIMII
peargumente
europene
nus'abazat
numai
negative
Constituirea
unitdtii
9i
penevoide
De-alungul
indelungatei
saleistorii,
auexistal
numeroase
aparare.
europeana
incefcddea punelumea
subsemnul
unorvalori
comune
Sialunei
grecoPdmele
tentative
conducericomune.
temporarreu$ite
apa(inAntichitilii
identjtatea.
romane,
civilizalia
dincare9iastazi
maitotieuropeniiisi
revendice
la urmat
incercarea
decreare
a Europei
creqline,
stindard
subcaregener4ii
politici
oameni
au
luptat
impotriva
intregide cavaleri
,necredincioqilor".
9i
seculare,
suveranii
Franteiincearcd
in douiran'
Animati
devalodmaicurand
(Ludovic
impund
in
fruntea
unei
Europe
al
XIV-lea
durisdse
unite
9iNapoleon
politice
Proiectele
aufostdublate
deceleculturale,
Europa
incerBonapade).
sdseautodefineascA
fiepep ncipiile
umanismului
candin maimulleranduri
fiepecelealelibefidtiigi
democraliei.
9irationalismului,
viitoru
Eurcpa
incepeasd-qiconslruiascS
loate
Cemairdmdsese
din
acestea
la sfarsitul
cluideAl Doilea
Rezboi
(afbdin1947)
guverne
Mondial?
Ruine,
milioane
devictime
umane,
dispefare,
vremelnic,
un
ingenunchiat,
lipsitde oriceposibilitate
de reacliein falamarilor
continent
politice
(SI.JA
a modelelor
aleacestora.
invingdtori
9i URSS),
$i a practicilor
au
inleles
atuncicd
singura
de
salvare
era
...
unitatea.
Politicienii
iansd
eraimp64itd
in dou6,primele
demersuri
auvizatzona
DafcumEuropa
poli{ci
precum
au
fost
vizionari
vesticd
a continentului
suslinute
de
oameni
$i
giRobert
(Franla),
(Gernania),
Schuman
KonradAdenauer
Paul
Jeanl\,4onnet
(Belgia)
(llalia).
Alcide
HenriSpaak
de Gaspe
Acesteinilialive
auaperul
$i
pierdule,
imediat
dupdrdzboi,
cand,in cdutarea
valorilor
la Strasbouru
s-au
pusbazele
(1949),
Consiliului
Eufopei
organizalie
ce-9ipropunea
sa apere
statuldedrept$idrepturile
omului,
a9acumfusesera
eb delinite
democratia,
Naliunilor
Unitecu numaiunan maidevreme.
Principala
sa
de Ofganizatia
fost
adoplarea
Conventiei
Europene
a
Drepturilor
Omului,
considerealizare
a
Rob{tSduman(188F1963)
polilicdinistofiecaresubordona
ratiunea
ral primul
document
de statdrepodginddinprcvincia
Lofena,
denaturilor
individului.
gemandpanain 19'18,
a
$onalitate
audeterminat
Dificultdlile
economice
Franla,
Germania
Federale,
Olanda,
devenilminislrul
de extemeal Flanlei
gi
Belgia,
ltalia
Luxembufg
sd
treacd
la
aplicarea
Planului
Schuman
de
creare
perioadi
penlru
viitorul
ink'o
vitaE
(1951).
Europene
a
Carbunelur
Olelului
lncununata
de
succes,
a
Comuniieli
(19481952).
Pfin
Franlei
ii
9ial Eurcpei
passprecrearea
a fostprimul
viitoarei
unitdlieconomice
europene,
proiectele
initiativa
salepolilice,
a devenit
atalun
prim
expementlegatdecrearea
institutiilor
suprastatale.
Cdci,din
simbol
al reconcilieni
ftanco{emane, dar9iun
perinlii
cai$ snuldinlre
Europeiunite. acelmoment,
politica
economicdin
amintiie
iegea
domeniile
desubautoritatea
naliuFilor
semnatare
a uneiinalteAutotdliSupranalionale.
9iintrasubaceea
Tratatuluide
laRoma
Pasuldecisivin
acestsens
a fostfdcutprinadoplarea
(1957).
gase
Cele
stateeuropene
semnatare
decideau
sd constituie
o piatd
a salvaEurcpa
dincrunla comund
peniru
produsele
qiindustriale.
loragricole
Deasemenea,
conveneau
'Peniru
neirebuie
mizerie
Sideladezaskulfinal,
unei
uniuni
vamale
in
interiorul
cdreia
bunurile,
serviciile,
capitalurile
asupra
ii
ln familia
eurcun geside increde@
puteau
sd circule
liber,punand
astfelbazele
Comunitelii
Econopeane.
(...)Careesleremediul
absolup pe|soanele
procesul
politicd:
Totodatd,
continua
de integrare
din1965,
famillei miceEuropene.
Acestaconsldin recrcarca
pecarelereprezintd,
de[,linistangajeazd
apoiiau
demultdin deciziile
Consiliului
statele
eurcpene
saua celsepoale
uneislructun nagtere
aceasla
European
Parlamentul
Cudea
de
Justitie.
9i in dezvoltarea
ii
caresa-ipermiHsd traiascein pace,
nuaufostscutite
neimIncepulurile
Europeiunite
deezit6ri,
concretizalein
siguranl,$ libertate.
Trebuie
sd crcim plicarea
integrarea
militare
a
l\rariiBritanii
sauin fefuzul
Franlei
dea accepta
unfeldeSlaleUnite
aleEurcpoi.'
prin
inteEuropei
crearea
unei
comunitdli
europne
de
ape|are.
Drumul
spre
(Winslon
Z0rich,
1946)
Chuolrill,
gra.ea
fealdefaincdlung.

Popoars
9isAitiiistolEo

politciilibelale
,ln loculmdsuni
atiadusin Jume
o asdelde potilicd
elnog.afice
$i
aireologicd.
Aceastavd va devenifatald.(..) Ceveli spunecandintr-ozi vorvenistavli
Prusia,
Pome|ania,
Silezia,
BedinLtl,
cacinumole
lorsunlslave,cend6i
9ivorreclama
vorsavaqipemalulOderulJic
peraut[]tosstei.
seGrsilivoiacum
c5nd.cuaj,IorJl
he'iii,vorindica
saielocuile
odinioara
(..)cemanias.aurcatpeuncal
defiburistave?
ob?znicaisemel.
careo vapudeunoenL-9idoreste.
(Scr'soare
t 'njseir 1870de EmeslRenan
ului prieter,
dupaanexaa
AsacietS,
a Lolenei
la lmpeiulcermanpeconsiderente
istorice
9inalionate;
texfcitafdupeHagenSchulzeStatQinaliunein istoia euopeane)

polnice
,GmnileJe
au bst ezLttarul
ulei evoluiii
istoice$i etn,ce
impresonalle.
Jl
aspiraliei
desecolespreunitalenationaE
cu
pdn
siguranl6
n!
i-af
fi
trecut
nimenul
Si
mintes! le dizoive.inainle,ele eraumodilicate
pdncuce.irisangeroase
saucdsebdi
alanjalo.Azi estesulicientse le anulezi.Cranilelenoasheeurcpenear bebuisd inqradeascl
dinceil cemaipdlin
schimbu
oeidei.expenenlj
Deasupra
nalbti bunuri.
nalismelor
lnvectite
vatrebuipe
viitorsasteasentimentu
sotida4tdliinaliLnito.
I\renlul
lalionai6nul.iia foslinler'eierea
Jneifiadili,
Intemo
solide;ncadrul
iia uneistrJclLri
slaiulLri.
PeaceastA
tundalie
vechevatrebuiridicatd
o noueconstruclie.
Suptastafulva
fi agezatpe fundamenluJ
nalional.Asffet,trecutulgloriosnu va fi negat,dar onergiile
nalionale
vornagleprinfolosirea
lorcomund
in slujbaentileljisupraslata,e.'
Schrman
{Robert
despre
rlporlud.nlre,nlegrarea
europeare
nalronale,
$iislona
ln HagenSchulze,Sialtl raliure ln istoia euopeana

Comufitalea
Europeana
a c,rbune
u SiOlelullilalig)

;a

!tl

,,Speranlele
legaiede erlindere,
odinioad
deosebil
de ma , s-auercSiaglepEfile
dalin ultmii 5 an creau lreculde raprabu$irea
comunisnuluii4
EuropsLa - Mai
2004,
in spatele
l4adeicreate
descudaatmosfera.entuzjastd
seascundeau.
deambele
pa(i.lnspeoalgiji.;nvechile
slalenembreersta tementegate
de migrarca
tocuritor
deTuncl afruxul
neconuoral
de'odi demuncainlensificarea
problemelor
ln zonele
de
frontiera,
frnanciard
institulionatd
drccum
a Uniuniiprin
extinderca
$i
la 25de membi.^sisuprasolicilarea
In randu'noilor
membri
domind
o dezamagirc
calenupoateli trecul,
cuvederea:
15anidelranzilie,
dedeschidereeconomicd
gidealiniere
taslandardele
IJE
nuauconlribuit
apmape
cunimlcla inbunatelirea
pentru
mndiliibrsociale
maio,itatea
populaliei.
Tranzilia
a fostlnsolitade mai costurieconomice
$isociale,iarbogaiaIJEn!
s-aadtatprcageneroase
faldde noiiei memb,i.
Dela ade|alea
ca atarcse agteaptd
oulilpetermen
scurt,sperallele
fiindildreptate
spregenenlhunAoate.carca.ltebr sdtdiasc.S
maibine.Totasa.$ ldanda
a fo$ membr,UEaproape
20deani,rra,nte
dea aveapartede un lake-ofspeclaculos."
(MicnaelEhrke,ivouaEurope:econor:/a,polica $i societatea
in ca\ talisn uI postcanuntst,2005\

l0lebruarle
1953pnmullfen
comuntl&
cuc,rbune
lrecegranila
dintfe
Ffanla
! Luxembu

ACTIVIIAfE NDTPENDENTA
Studiali
cuatenlie
documenlele
urmetoafele
sarcini
delucru:
9irczolvali

1. Explicali
semnilicalia
afinnaliei
luiEmest
pohivit
Renan,
din1870,
crreia,Gemania
s-aurcatpeuncalobraznic
carc
aisemet,

o vaPurla
unden!-$idore9te.'
2, ldentificali
evenimenlul
istoric
lacaresereferidocumentuJ2.
3. Aumaiexi6tal
episoade
dinistoria
secolului
alXxleain careGermania
a avulo atitudine
asemenetoare?
Exemplificaji.
petemaraportulli
4. organizali
o dezbatere
deforledinlre
instituliile
giguvemele
comunitare
nationale.
5. Formulali
unpunct
devederc
referitor
lacolaborarea
dintre
slalele
europene
in cadrul
viitoarei
lJniunii
Eurooene.
6. Consiruirea
Europeiunile
vaaveadrcptconsecinle
dispaijia
naliunilor
europene?
Arglmentali
rdspunsul
vostru.
7

INTEGRAREA
EUROPEANA

t-

pieteicomune
procesul
Dupdcfearea
europene,
de ntegrare
europeane
pedouddifeclii:
peorizontald,
prininteg|afea
denoistate,
s-aamplificat
Sipe
prin
pfocesului
verticald, adancirea
integrdrii.
Europei
unites-arealizat
in maimultevaluriAstfel,
in 1972,
la
Extinderea
piala
parte
comund
europeand
Belgia,
Franla,
Germania
- dincarefdceau
Dtapelul
european
Federald,
ltalia,Luxemburg
Olanda
au
aderat
Marea
Britanie,
lflanda
9i
9i
Repqc qorolo5icc ale irtsgriril
('1981),
in anii'80s-aual6tufat
Danemarca.
Grecia
apoiSpania
SiPortugalia
(1986),
iarin ultimul
deceniu
alsecolului
alXx-lea
Auskia,
Finlanda
SiSuedia
1949- Crearea
Consiliului
Europei.
pedeo
(2003)
ultimulvaldeaderafe
a lostqicelmaispectaculos,
1951- Consiituirea
Comunitejii
Europene (1995).
a Cerbunelui
a
olelului.
parte
(zece),
pe
parte
numerului
mare
al
iaf
datofiti
statelof
acceptate
de
alta
9l
1957- Tlalalul
dela Rorna.
prezentei
giCipru
in acestgfup- aldturi
delvlalta
state
datodld
- a primelor
polillciagicolecomune.
1962- Lansarea
fostemembre
ale,,blocului
comunist"
Cehia,
Slovacia,
Slovenia,
- Polonia,
1986- fratatulde
]a Luxemburg.
pas
pfeconizat
pentru
Letonia
Ungaria,
Estonia,
Lituania.
Urmdtorul
este
1992 Tratatulde
la l',4aashichl.
9i
1995- Inmin vigoare
convenlia
Schengen. 2007,
25".
candRomania
sdsealafufe,,celor
ii Bulgaa urmeaze
pivindmone1999- Seadopld
hobrarea
pozitive
Spectaculoasa
extindere
teritoriald
nuarfi pututaveaconsecinle
daunicdeuropeand.
in absenla
asupra
viitorului
european
continud
i procesului
deintegmre
ecopieteicomune
prinsemnarea
nornicigi politicd.
Consolidarea
ActuluilJnic
prinTratatul
European
a iostcontinuatd
delaMaastricht,
cafefacetrecerea
de
T|rhtuldelaMaashicht
la
inlre
la
Con
un
tatea
Edropeand
Uniunea
Europeana.
cele
douA
etape
exista
pa4icontratat,
lnaltele
,,Pnpfezentul
in 1992luandu-se
majore,
cu
caitativd,
decizii
cafeneamintesc
factanieconstituie
intreele o Uniune o difefent6
(...)
de'Stateb
Unite
ae Europei'.
Ceamaivizibild
dintfeiniliativele
adopEuropeane.
adevdrat
Prezentul
hatatmaoheaza
o noud talea fostaceea
deinloculre
a monedelor
nalionale
cuo monedd
unicd,
Euro,
in pocesulde
etapd
c@are
a uneiuniuni rcalizald
in 2002.Refotma
monetare
liberacirculatie
a capitalua facilitat
(...)intrepopoarcle
Europei,
incaredecirilor
corstituindu-se
inlf-un
oas
decisiv
sore
armonizafea
economiilof
stalelot
ziileluate
deceldsudcalrnaiapoape
membre.
in acelasitimp.monedaunicda devenitun simbolal Uniunii
acestei
uniuniesie
de
leni.(..JMlsiunea
ao0aniza
relaliile
dinke
slatele
membre Europene,
dar9i unrdspuns
al acesteia
la tendinta
deglobalizafe
a pielelor
peprincipille
qiinirepopoarcle
acesto
financiare.
Revolulionard
estegi introducerea
ceidleniei
europene,
devenitd
conteiSisolida
l lii.
in
la Schergel
din1995.
in virtutea
acestuia,
uniunea
iglpropune
drept
obiecllve: opeGlionaleurmaacorduluide
pagaportului
pottrece
eurcpean
libefpesle
ffontierele
membre.
. prumovalea
statelor
unutprcgres
economtc posesoii
prin
social
echilibrat
durabll,
mai
ales
provocdrlle
globalizdtii.
Acesta
nua fostinsd
singurul
rdspuns
alEuropei
la
$i
Sl
$earcaunuispaliuferefronliereinte- Astfel,
Consiliul
European
de la Lisabona,
din2002,a lansalo strategie
de
pinconsoiidarea
e@nG
doare,
cleziunii
pe'10anial cdfeip ncipal
obiectiv
eratransfomarea
Europei
din
miceSisociale
uneiuni- dezvoltare
Qip n stabilirca
punct
vedere
economicin
cea
maidinamica
maicompetiuv6
a
presude
economie
unieconomice
care
ii
9imonetare,
(...);
pune
unica
o moned,
Iumii.
CunoscutA
subnumele
de,,Procesul
Lisabona",
strategia
reprezinld
unul
. aiimarca
identtalii
salepescena dintrecelema indrdznele
proiecte
lumea
de dezvoltare
din
contemporand,
lnlemalionald,
maalesp n creaa
unei
implicand
o
cregtefe
economicd
durablld,
locuri
de
muncd
cregterea
coeziu9i
polilici
externe
comune,
9idesecuritale
niisociale.
prindelinirea
nclusiv
uneipollicide
la
apeaare
comune
carepoate
conduce,
Dezvoltarea
UniuniiEurooene
nu a fostinsdo cursdfdrdobstacole.
potrivit,
momenlul
lao ap66comuna; Extinderea
legate
noilorstate
membre
in
a creatcontfoverce
dereprezentarea
. consolidarea
prote4iei
drepturilor
9i
politice
produclie
instiiutiile
europene,
de
cotele
de
in
diferite
sectoare
de
actinle@selor
locuitorilor
stale
or membrc
iarpopulalia
ainceput
sesebamadeexodulmuncitopininsiil!irea
uneicelalenii
a lJniunii.' vitate,
leribrdezvoltate
(Semnal
la7 februarie
1992
lorproveniti
dinnoilestatemembre,
ceeacearputea
deiermina
o cre$tere
a
vigoare
la
1
noiembrie'1993)
$iinlratin
gomajului
tocmaiin
labugetul
comunilar.
ld lecucelemaimaricontribulii

ModululI

Extinderea
Uniunii
Europene
L:]

nuselmpade
inlrcnaliunile
,Moneda
suvelane
ii nu existaniciun exemplu,
contemporan
sau istoric,de rnonedd
gllatdin comun
demaimulteslale.
Esleexaclcalcllulpecare-l
facpanizaniimonedei
comune
Eum,carevorsa
politicddispensanimpundunificarea
du"se
deacordul
explciialconceldlenilor
(tehnio al creeriinoii
or, pin artificiul
Darconslauclia
unuislaldedimensi
uni conlinentale
vineimpolfivaluluror
exigenlelof
9i iuluroriendinlelofdin
economia
conlemporand,
demaibinede
!n sferlde secolloatema le organizalii
publice!i privalecduEndeticienla
in
dimensiunile
mici
lJn supeBiatcontinenlal
va fi rnai
pulineficace
spreimpozlte
$ivaconduce
supimenlare,
caresevoradauga
impozitelornalionale
existente.
Sup mandconcurenla
inte slalelenationale,
nusevor
marpmducereforme
e vechilor
slructui
pecontinenl.'
ca franeazd
dezvoltaea
Rosa,
{Jean-Jacques
Eroarcaeuropean4,
C'assel,1998)

!'

state
el
Slatemembre Cfree depehadArcprcznla
aleUE
1.LUXEMBURC5.VATICAN I BOSNTA
NA
9i|-]ERJEGOV
:':."'
'

'

2. VONACO

O I\DOFRA

1. SA\ VdC NO

8 LROATa

..LL( -FNsrFt\ 7 vo.Do/a

lno urLlonrq!

O SFABA r VU\ -\LCC-

vrcFDo\rd

ACTIMTATE
INOEPSNDENIA
Studa! cuatenlie
documentele
urmdtoare
e sarcini
delucru:
$irezolvati
pecaregilepropun
1. Enurnerali
obieclivele
staleie
europene
semnatare
a e TratatuluidelaMaaslrcht.
2. Pe bazaclno$tinlelor
anteroare,
decideti
daceioateacesleobieclive
au fost
alnsesaunu Exemoliiicali.
3. Caredirl acesle
obieclve
aleUniunii
Europene
credeli
cAesb ma mporlant
pentru
asigurarea
viilorului
acestela?
Argumentati,va
raspunsul.
punciulde
4. Expdma!-vd
vedere
refertor
la beneliciile
introduceri
monedei
unice,
utilizAnd
argumenlele
oferite
dedocumenlele
1 $r2
ntree!rcpeni
exsteo unanimilate
depererireferitoare
ia etectele
benefice
ale
unifcdi europene?
Argumentali
rdspunsul.
6. identiiicali
celemairecente
elapealeextinderUE.Decideti
asupra
elernentelor
comune
deoseblordlnhenoilestatemembrc
Qiasupfa
S candidale.
7. lncercalisa
explicat
deceextinderea
UEs-aprodus
in aceastd
ordine
a include
i
undn0tmembt.
8. Alcdllrli
uneseuargumentativ
punclul
in careseveprezentali
devederc
legatde
pelspectivele
potenlal
Rom6nieica
rnembru
al UnilniiEuropene
d n 2007.

EuopaSilumoa
ln socolul
XX

Prmiipa9lsprcrealizarea
Europei
!niteaufostdeterminalide
necesi,
generat
lateaie$iridin namsmul
deceldeAlDoilea
Rezboi
lvlondial,
celqidenevoja
dea oieriundspuns
provocar
adecvat
lorglobalizerii
Procesul
unilicdrs-a desfdsural
atatin planeconomic
cat$ in domeniul
asigurdfii
dreptuf
lorornului.
Inlegrcaeuropeand
s-a prcdus
prinadenu numaipe orzontale,
rareade notstalein cadrulmai
multor
vald deextindere,
ci 9i pe
verlcal,p n lransferul
uneipedi
a declziei
spreoqanismele
supmnalionale
Dupd1989,aderand
la valorile
democmlie
econo9i la principiile
rnleidepiajd,Romania
a redevenit
parteactivd
a noiiEurope.

*Eunop^gl
spatriie
extrneLiropens
deeivilieatts
RECIPROCE
INFLUENTE
COTOI,IZRNII:
APOGEUL
austat,de-alungul
continenle
celodalte
Relaliile
dinireEuropa
$istatele
variate
Aceasla
a imbrdcat
europene.
dominaliel
subsemnul
moderne.
epocii
polifta
culturala
influenla
h
controlul
economic
forme,
delastepanhea
ai
lorcivilizaeuropene
civilizatiei
desupeoritatea
Convinse
9idemisiunea
pielededesfacere
a
prime9ideintinsele
demateriile
toare,dar9iintefesate
autransformat
statele
europene
exlmeuropeand,
produselor
delumea
oferite
in colonii.
Randperand,Portugalia
aleglobului
intinse
suprafele
9i Spania'
penku
unor
includerea
MareaBritanie
apoiOlanda,
9i Franlaau concurat
al
propriile
Spresfa$itulsecolului
impeicoloniale.
teritoriiin
catmaiintinse
proces
a
fost
Apogeul
acestui
ltalia.
liseadaugd
Germania
acestora
XIX]ea,
9i
al Xxlea,candceamaimarepafiea lumiiera
secolului
atinsla inceputul
India'Asiade
puteri;
african,
intregul
continent
aproape
intremarile
impdfitA
ColonzaeaAiricil
coloniale
pd4i
impefiilor
ale
deveniserd
componente
Australia
sau
Sud-Est
francez,
idiicia unupictor
in viziunea
proces,
sacitre
expansiunea
(1900)
NiciRusianua foststriinedeacesl
Rochegrcsse
europene.
Geoqes
imperii
alelumii
intr-unul
dinlrecelemaiintinse
estsi nordtransformand-o
Euppa
spre
XIX]ea
a
marcat
deschiderea
al
Sfargitul
secolului
!i a celor
precum
dintrespatiile
de cultulaextraeuropene, China$i
intr-unsPi- maiconservatoare
,Dondsi reglementeze
condiliile Japonia.
inlolegere
mulualA
in primul
6ndtransritdebunA
a insemnai
deschiderea
Daciin cazulJaponiei
edi
come4ului
dezvo
celenaifavobile
pute ale
dintre
marile
intr-una
transformarea
acesteia
fer de tehnologie
9i
aleAlricii
indifeteregiuni
Sl lumii,cucerirea
9icivilizaliei
intre
eufopeni
pieleichineze
o
acerbe
competitie
a declangat
avaniajele
futurorpopoarclor
sdasigure
neobserdeSudnuautrecut
spaliialeAmericii
Niciinlinsele
princi' ginord-americani.
peceledoue
fruvii
navigalieilibe
poliiice
parte
de
sub
dominalia
prima
al
XIX]ea
a
secolului
in
vate.
Eliberate
(...)
palealeAfricii
i do ndpedeaeparte
tenlaliea
in
scurt
timp
vor
ceda
sbtele
sud-ame
care
neinteLegerile
sd previne
9ispaniole,
ii conteslaliile.poftughezd
pecarele-arputeadicain viilolnorie capitalurilor
europene.
pecoasia
Africii9ipre_
pand
fueriin posesiune
gipolilice
putedeconomice
alelumiifusese,
dinttemarile
Competitia
de
a
de
mijloacele
acelaiitimp
ocupaliin
inteleindkectd,
dat,deatunciincoace,
XX,maicufand
secolului
lainceputul
a
moraE
crc$obunestarea
!i materlald
se
loveau
interesele
britanice
direda.
ln Africa,
inlrdin coliziune
participanleseleacestora
populaliilor
statele
indigene,
in
Ameicade Sud
germane
in
China
italiene,
fianceze,
de
cele
direcl
9i
$i
maimultor
au cizrt de acodasupaa
iarpe
cu
SUA
sau
Japonia'
intre
ei,
cfl
direct
atat
seconi'untau
europenii
9i
caemenlionami
chestiuni,
dintre
cu
nemijlocit
intrase
in contaci
inainte coastele
Rusiaimperiald
caredeacum
Art.34.PuteEa
deestalePacificului,
pe
coasleuntefitorru
valualn slapenire
inleresele
iaDoneze.
(..)vainsoliactul
african
lecontinentulli
lumiiin ansamblul
dezvoltarii
pecareeuropenii
aupus-oasupra
Amprenta
adresa6celoF
spectivcu o noiificare
coloniale
esleunsubiect
popoarelor
imperiile
inclusein
asupra
alepezenluluiacl, sdu$imaiales
lalleputed
semnatare
poatatconsecinle
c6auexistat
dea ii fostcbffcat.Sigurestefaptul
(..Jrccu' departe
semnatare
Ad.35.Pulerile
pietededesfaintinsele
aufostbilaterale.
cetsinegative
unei zilive,
9icdinfluenlele
exislenla
deaasigura
noscobligatia
metropolelor
au
in
favoarea
qi
exploatate
penlrua iacesa fie cere,cat bogatele
resurse
nalufale
autoleli suflciente
locuito'
puteri
auoferit
eulopene,
respectate
dptuledobandile
madlor
la dezvoltarea
9iliberla- contibuit
substantial
teacome4ului.'
De
orientale
civilizalii
strdvechilor
cunoaiterii
continent
rilorbdfianului
$ansa
lActulgenenlal Confehtei cealalte
populaliei
parte
a
fost
atrasd
o
a
parte,in activitatea
economicd
9i
dela Betlincupiire lasqqeniea
tine
ferate,
numero$i
drumuri
cdi
s-au
modernizat
crnstruit
s-au
locale,
9i
9i
asu?ra
Afticil,1885)
occidentale
in marile
univetsiteti
sastudieze
aufosttrimigi

10

Inacelagi
timp,contactul
adeseod
brutal
cucivilizalia
europeani
a afeclat
dezvoltarea
fireascia culturilor
kaditionale
inAsia,inAlricasauinAmerica
de
Sud.Continentul
practica
pracafiican
a resimtit
duferos
comertului
cusclavi,
perspectivd.
ticatdpandtaziu,in secolul
alXlxlea.Dinaceastd
colonialismul
areo mareresponsabilitate
pentruprocesul
de subdezvoltare,
agacums-a
manifestat
in secolul
al Xxlea,darpecEre,desigur,
nuil puteaprevedea
la
aceadatd.

Planlalle
deceailnCamerun

f;t
til

..
njcio lndoiaE
ceinFozi (..)celedoue
,,Fdrd
complementarc,
Sahaaa
linuturi
9i
Sudanul,
vo.constilui
coamaiminunatd
colonie
tanceza.
Nicio altafdraa excepla

'ndochina.
nusevapulea
Penku
compara
cuaceasla,
a consetua
SuddnJl
ti Sahar;
$i
a lepuleaexploala
in acelagi
timp,estoabsolut
necesate
construirea
fa|, niciointaaiere
a unorceiferate
lEnssshariene,
Observalt
cl vooimraplural:
spunerni$eca ferate
lnssahariene
transsahadene
Sinua uneicdiferate
Aslainseamne
sefnalizim
pe
foarte
repede
T.anssahadanul.nigerian,
dejaalizat
o dislanla
de700dekmdela.oran
maimultde1700dekmde
Siundenu.ne|aman
construit,
gisprcmafea
apoihanssaharianul
dinCiad,
ca,spremarea
noastd
fugine
O mlsiune
calolicd
in lvlalaysia
(1927)
paguba,
peo distanld
nosk6
nde alizatdecel
de330kmdelaPnirippevtte.
Dinmomentulln
caunuldintre
acesre
dou6tnssahdrie4e
vaiidalir exproatare.
nevomedifca
faclilalibr
asupra
miciofer{e
deaceastatrirep
ndee.t..,
$iaprotLdlor
a cinceaparledinlume
,Actualmentg,
nevomaploc
cualentie
asupra
constnrii celuide-aldoilea.'
neesletribuhdin modvoluntarCem.Sahara,
(P Lercy-Seaulieu,
SudaNli caileferaletnnssahanene,
19M)
piileAmericii
deNord,
Rusia,
iatZl
dmpufilenoaslre
degrau;Chicago,
Odesa
sunthambarele
gilerib
noastre;
Canada
ACTIVI'AT! IND'PENDEN'A
baltice
sunlpddudle
noashe.
Iumde
noastre
deoisuntinAuslralia,
cirezilg
de
Studiali
cuatenlie
documenlele
urmabarele
sarcini
delucru:
9irezolvali
vile
in
America;
Peru
ne
expediazd
ainputeri
1 . Stabilili
laportul
defortedintemarile
coloniale
alelumiilnsecolulXX.
giAustraiia
aurullor
Chjna
p n caresAdemonstrati
2. Rsalizali
unproiecl
motivele
carcaucondus
la acesl lul,Califomia
pentru
cultve
cai
noi,
iar
lndiile
Odenlaportdefo4e.Luc|alilmpreund
pahu
cuallitreisau
colegi.
hle orienteaze
cdte noireuridecafea,
Analizali
modullncarepriveau
britanjcii
sensul
noliunii
decolonialism.
Explicati zaher$mirodenii.
Franla
ront
SiSpania
deosobidle
faledesensulcomun
alcuvenfului.
podgoriile
noastre,
spaliulmediteranean
4. Evaluati
avanlajele
oblinule
demelropole
dinexploatarea
coloniilor
eslelivada
noastra;
bumbacul
ni-ladupunct
Expimaliun
devedere
gidezavantajelecemdin
refetorlaraportuldintre
avanlajele
Statele
Urile,
c9idin
multealte
coloniilor
in raport
cumehopola.
pe(ialelumii."
puteri
(4.Siegfried,
Comparali
situalia
madlor
coloniale
alelnceputului
desecolXXcusiiualia
Ain
britanice
in
secalul
XX,1975J
loracfuald.
ldentificali
asemenerile
sideosebirile.

Modulul I

DECOLONIZAREA

pozillampedilor
pirea
Inprimele
decenil
alesecolului
alXx-lea,
coloniale
de metrounaconsolidald.
Proieciele
economice
aplicate
$ide infrastructufe
poleincepuserA
pozilive,
puteicoloniale
sd dearezultate
iaf pincipalele
l/lafeaBritanie
aveause iasdinvingdtoare
dinambele
europene,
$i Franla,
al coloniilof.
Foade
rdzboaie
mondiale
aportului
economic
$idatofitd
$iurnan
Rezboi
l\,4ondial
a inceput
insdunproces
inverc,
curand
dupdceldeAl Doilea
paradox?
Cumsepoate
explica
acest
aparent
anume
celaldecolonizAfii.
proPimeleexplicalii
tfebule
cAutate
in chiarpolitica
economicd
9isoclala
in colonii.
celemaicontromovatd
demetropole
Electele
acesteia
suntdintre
demulteoriinsensnegativ
nivelul
vercate,
influentand
Fiitmuldedezvoltare
a coloniilor.
Cdci,intfoducerea
economiei
detipindustala duspe
economicA
iarpedealtdpartela dimideo partela modernizarea
economiei
coloniilof,
disparilia
intregi
sectoare
economice
traditionale,
mai
nuarea
sauchiar
unor
pfodusele
deagriculture.
Deasemenea,
deserierealizate
alesa celorlegate
mainumeroase
gi maiieftine,
in sistem
defabricd,
audistrus
micapfoductia
pe
asigura
farnilii.
Astfel,
ter,nen
scurt,
detipartizanal
care
tfaiula numefoase
goculprodusde
s-audovedit
a nu fi fosl pregeiite
sd suporte
coloniile
ialionaaa Indiei,
in mljocu
deelibelare
gidemodul
susln6lof
sdi(pdularcprczenEnd
tehnologiile
deorganizafe
a producliei
impus
deeuropeni,
carea
unmarS
depDtestdn1930)
generat
probleme
Acestea
au
fost
mari
sociale
in intreaga
lumecoloniala.
demografica
inceputd
incddinanii'30ca
amplificate
decregterea
accentuatd
sistemelor
europene
deasigurafe
a sdndtelii
i
umarea introducerii
9idiminuafi
,,Dela mtloculanilof'50,decoloniza- mortalitdtii
infanUle.
Nedublatd
de politici
adecvate
de ocupare
a fo(ei de
reas'a aflatin aentrul
activilalibr
ONU.
muncd,
creqlerea
demograficd
a condus
laaccentuarea
$omajului
ii ladegraDupececalea
spreindependenld
a colG
vielii.
darea
ca1it6lii
la incepuide lupte
niilorfusesernarcata
proces
in totiacegti
ania avuloc$iunspectaculos
dedezvollare
a unei
(deeliberare),
sengemase
aceslproces
puiut
a
li deviat nu in ultimulrand intelectualitdti
Fomatd
elitd
nationale.
in ma leunivercildtieuropene,
aceaste
tjnite- pe o pisl6 s-avdzutexclusa
mullimlaNaliunilor
politica
giadminislrativd.
delaputerea
DeaicigipanA
ladezPrccesulde
ordonaE
decolo- voltarea
9i pa9nica.
uneirniscdri
nationale
deeliberafe
nua fostdecatunpas.Aceasla
a
nlzarea avul eleclesubsiantialeqi la
politice
fostimpulsionatd
deprezenla
unorperconallteli
dep m rang(Gandhi
ljnile: sialelerecent
nivelulNatiunllor
Leopold
neagrd,
Bufghiba
in Tunisia,
Ho
Nehru
in
India,
Senghor
in
Affica
9i
deveniteindependente
au aderal a
gi
in
Vietnam),
care
au
devenit
simboluri
ale
aspiratiilor
spfe
libertate
lvlin
Organizalle,
astfelincatnumdrumempopoare,
briloracesteia
s-a imbogilitdoarinlrc
unele,
cain cazulVietnamului,
fiinddirectsprijinite
de
alepropriilof
noi
In
1965,
118
19559i1962cu50 srare.
puterile
comuniste
alevremil,
conduse
deURSS
de
China
comunista.
9i
slatefrceaudeja pade din Nalunile
imediat
celuideAl
Procesul
de decolonizare
a debutat
duodincheierea
geograllce
llnile,i dislribujia
a memproclamat
lvondial,
candVetnamul$i-a
unilateralindependenla
DoleaRdzboi
brilors-aschlmbal
9i ea in modfunda- (1945).
p
n
llodalitdlile
care
fostele
colonii
au
trecut
Jaunnoustatutpolitic,
mental.Dacain 1945feceaupanedin
pe expeienla
independente,
fost
vafiat.
Bazandu-se
doacela
de
state
a
numaistatenord-9i sud'
ONUaprcape
qi
preferatd
amecane sialeeuropene,
in decuFul banditd
anterior,
negocierea
a fost
in cazulcoloniilof
bdtanice:
in
valululde
decolonizare
s-auadeugat
mai
l\rarea
1947,lndiei9i altorcoloniibritanice
li se recunoagle
independenta.
alesstateasialice
ulteor !i
Siafricane,
membre
ale
Britanie
a valoficataslfelexperienla
anulul1931,cendstatelor
statedln spaliuloceanicai caraibean.
I se acordase
o largbautonomie.
Connonwellh-ult'i
lor care
Astfe ONUs-adezvollat
dintr-un
pollda
generalului
efodului
de
Gaulle
dea inlroduce
refomedupA1944,
in
fuseseabetultinilialmaialesdiniostii
produs
destrd[.area
imperiului
colonial
irancez
s-a
mai
cu
seamdpe calea
alialidinceldeAlDoilea
Rezboi
l',4ondial,
(1946-'1954)
mondial6." rdzboiului
ASas-aintamplal
in Indochina
sauin
inlr-oadevdrate
organizalie
de eliberare.
(Gunther
Wimmer, Algefia
Unser,
I'ilichaela
(199-1962).
Incazullvlarocului
independenla
a
fosl
oblinute
SiTunisiei,
1995) pecalea
negocierilor,
darsubpfesiunea
unorample
migcdri
degherild.

12

PopoaBgispa!
inorlcs'

procesul
Lainceputul
deceniului
al optulea,
dedecolonizare
s-aincheiat.
Nuaudisparutinsd
acestuia:
rezboaiele
civile
datorate
artificialitejii
Siurmdrile
granitelor,
apartheidul,
subdezvoltarea.

r-lz)
Viohamulul
$i MinFldameindop6nd6nla
propileprincipii:
francezi
igireneage
liberta,Demaibnede80deani,imperialigtir
iea,egalitatea,
fraternitalea;
eiauvlolatpamanturile
stremo$ilor
nostri,
ne-au
oprimat
(..)ln domeniul
politic
privat
(...).Eiauconstituit
compalriolli.
ne-au
detoalelibearalib
penlru
irelgimuripolltice
in nordul,
in centrul
a distrJge
unitatea
9iin sudulVletnamului
Tdsrranatorala,
paneJarnaduve,
poporul
Eine-au
exploatai
ei auredus
nostulaceamaineagd
peduile,
(...)
mizerie.
Eine-au
furatorezaiib,
minele,
mater
ilepdme.
pentru
in toamna
anului
1940,
cand
fascigtiijaponezi,
a selupta
cutrupele
aiiateau
penlrua organiza
rfvadatIndochina
noibazemilitarccolonialiglii
fiancezi
s-auagezat
in
genunchi
pentru
a le cedalaranoastra.
Dinaceste
molive,
noi,membai guvemului
prov
zo u,decb6min
numele
intreguluipopor
vielnamez
lnioialitate
detoale
eliberea
_apolude
cololrale
cJFranla
imoe'ialiste.
2 seprembie
1915)
{Hanoi,
fo

nationa!,
carca mamataialde putemic
,De-alungulRazbouluRece,problema
perioada
dlnlreceledouarazboaie
mondiale
a ajunssafe dalduitarii,
ln iavoarca
confiurrariroeologce
bipolare
ca'ea s'e$irrlJmea.E5d"ndoiaa
c, naliunea
nua orsplrur
politic,
dn orizontul
decolonizarea
fiindopemiqcdrilorde
nationale.
eliberarc
prcpiu-zis
Insedimensiunea
nalional6
a lostin ceamaimarcpadea timpuluimascatadeo reloicemarxizanta
ln sfansdbgaludcu unintemalionalism
decon'
$iaflatd
pentfi.r
venienF.
Aceasta
st|alegie
dedisirnulare
prczenla
conuundeme6obligaloriu
n gtiidinlumeaa treja,de la Chlnala Cuba,lrcc6ndprn lugoslavia,
dalde carcnu au
fosiscutiliniciceilalli
lide ai anlicolonialisrnului.
Nasserfn
Egipt,
cal$lpomotorii
sirieni
ai Partidului
BaasSocialist
nuauuitatsi asociezenalionalismul
lorlumulluos
cu un(socialism
arab,la feldepalelic,
cares-arezumai Tnprincipal,
la etatizarca
economiei.
Pe oadaRdzboiului
Reces-asiluat,agadar,
sJbsemnueu?niA.iiral olalisnuui.
(AlainDieckhofiNaliune9i /t ure de stat 2003)

Scen6
debucuielaAlger
(iule 1962)
dlpaprocamarea
independenlei

,Cineva puleanegafapiulca treizeci

de ani din vialameaau fostpelreculi
beland
in van,cu rebda|e,
cLrmodelie
qibafilao poanelnchisa
ii cumodestie
cadal ? Care au fost fructele mod+
|aliei?Ultimii
heizeci
deaniauvezutcel
mai mafe numdrde legi restdngend
drepturile
9i progre$lnoslrude pana
acum,
Amajunsin eiapaln caronumai
avemdrcptud
deloc."
pre$edinte
(AlbedLLrlhuli,
al
Congresulu
Nalional
African,
Letny peoplego, 1962)

ACNVITATTNDfPENDENTA
1.

2.
3.
4.
5.

Sludiali
cuatenlie
documentele
unndtoarele
sarcini
delucru:
$irczoivali
poporului
oamenii
noslru
autr6it
,,Apoi
ldentificalice
b prinintermediul
c,roracoloniile
auincercal,
d!pdceldeAlDoilea in modpa9nic
subconducerea
regilorloa
Rezboi
[,4ond]al,
s6-Si
oblina
independenla.
mScat
liberqipiinideincredere
in
9is"au
l,4enlionali
motivele
careaucondus
laobtinerea
independenjei
colonillor.
susul9iinjosul!aii,fad obstacole.
Tara
grupde4-5colegi,
pemanl!|,
Stabilili,
intr-un
careaulostunrAribcampaniei
non-violenle eraa noastra,
Noiocupasem
padule,durile,amextras
bogeliile
suborcmovate
deo oarlea liderilor
oolitic
afrcani?
solului
loate
bogAliile
aceslei
frumoase
Dececredetice
inijiativa
campaniei
non-violenie
nua fosiincununata
succes.
de
9i
pmpiuiguvem,
stabilil
n*am
Credeli
cdluptapentru
oblinerea
independenlei
dealtecono- lari.Ne-am
a fostsaunulipsita
propriile
controlal
armate
organizat
$iam
politice?
punctulde
lalli
Argu
mentali-ve
vedere.
come(u1."
Carecrede!caa fostideologla
luplade
carea influenlal
ln ceamaimarcmdsura
(Dinbiograna
luiNelson
Mandela,
1986)
emancioare
a coloniiloT?
l4otivati-va
oolilnea.

13

Mod{h.d I

GLOBALIZAREA

|achetei
rezullal
alcooperedi

l ,l ._
,,Existamai mulie proceseinlerelalionalecare definescglobalizafea,
Malshall
l,4cluhan
Acumcabvadecenii,
a vorbitdespre(satulmondiab,(...)
sury nzandcu aceaexprcsieesenta
tehnologii
fenomenului
drnzilelenoastre:
aleinformaliei
carenepunmaiiuie$imai
desin legdtlrduniicuallii;mfirprimarea
prinnoilehnologii;
inlermnecdislanlelor
laa QicreqleDa
dependenlelor
reciprcpielelor
ce; integmrea
iinalrciare
Si comerciale;
iniernalionalizarca
crescande
a
producliei
(pdnintemediul
limelorcll
globald);
apariliaunorprobleacliviiaie
me (planetarcr,carenecesitaaborderi
globale;
raspandirea
de compoamente
presupuse
rationalicligee
a
exprima
Si
iaiea unui lromo oecanonicusce nu
giemolii(..J(locale);
cunoa9te
frontiere
dezvoltarea
apailia unuihonog/obalus;
deidentilali
|ransnalionale
etc.(...)
Meritasa evidenliezcA dezbaterea
privindglobalizarea
nu lrebuiedisociala
aledeceniilorttecule,
In
dedoudprccese
pfimuldnd,
marcferlacrderea
sjstemuluicomunist,
carca lnsemnat
o extinde
geograJic,marea sistemelofbazaiepe
depiata.'
economia
lDanielDAianu,Gbbalizarea:
2001)
intreelogiiFircspingerc,

14

Europa
secolului
alXx-leaa lostunuldintreprincipalii
acloriaiglobalizerii,
ferromen
al lumiicontemporane.
lnleleasa
de
cetmaispectaculos
ca proces
suprimare
a oricdrei
barieledintrestatele
lumii,globalizarea
s-amanifeslat
economic,
maicuseama
initial
tndomeniul
dupdceldeAl Doilea
Rrzboilt ondial.A inceput
sd se vobeascd
tot maidesdespre
existenla
uneieconomii
puieri
alecdreipolitici
dedezvoltare
suntdeinlte
in comun
demarile
mondiale
propilepolitransnationale
i9idefinesc
economice
alelumii,ia.intrepindeile
lumii
carenulincontdeg.anilele
statelor
nalionale.
inttestatele
ticieconomice,
gifnanciad
totmaiaccentuatd.
astfel
o intedependenle
economicd
&acreat
defat6,conceptul
insdo marevarietate
daspecte
ln momentul
cuprinde
politice.
potenlat
factorii
culturale
Printre
careau
alevietiisociale,
$i
Siacceglobalizdrii
potfi enumerale
a
dezvoltarea
fdrdprecedenl
leratfenomenul
i ii transporturilor,
mig"
lehnologiei,
cuconsecinte
majore
la niveiul
comunicd
precum
unorprobleme
carenumaipotfi depdqite
carea
capitalurilor,
Siaparitia
precum
poluafea,
prinefortul
nalionale,
crizele
economice,
subdezstatelor
(SIDA,
forleide munce,
fdspandirea
maladiilor
voltarea,
migfalia
turismui,
gripaaviard,
boala,,vacii
nebune")sau
terosmul.
globalizdrii
fenomenului
a fostunul
Nevoia
dea oferiunrdspuns
adecvat
careaustatla bazaconstrucliei
Europei
unite.lmpreund.
dintreargumentele
importantd
in raport
cucelelalle
statele
europene
aureu$n
saocupe
o pozitie
programe
pute economice
alelumii.Penlru
aceasta,
europenii
auelaborat
de
comune
in domeniile
industal, agricol
dezvollare
9i al cerceteii$tiintifice.
programului
aufoslobtinute
in cadrul
spatial
european
Rezultate
remarcabile
proiectul
in
cusucces
a rachetelof
concretizat
'Aibus"sauin lansarea
'Adane.
pentru
Europei
uniceaufostinitiativele
Deosebit
deimportante
consolidarea
qiculturd.
programele
Tempus,
Deunmaresucces
s-aubucurat
dineducalie
Leonardo,
facilitat
cunoa$terea
reciproce,
a9ezaErasmus,
Comenius,
cafeau
pebazecomune,
programelor
de
educationale
compalibilizarea
reasistemelor
precum
umane,
valofificarea
traditiilor
specificului
dezvoltare
a resurselor
$i
ii
national
ca partea uneiidentitdtii
comune
europene.
Fenomenul
cultural
globalizdrii
veniiedin
a induseuropenilor
derespingefe
a influentelor
Sireaclii
maicuseamd
dinAmerica.
Extinderea
nelimilatd
a lelelelor
altezoneculturale,
produselor
lvlcDonald's,
olensiva
CocaColasauPepsi
Colaaufostpercepute
genentd
europene.
Uniformizarea
culturald
de
caatenlate
lavaloilecultu|ale
pe releaua
de
comunicaliilof
in limbaengleze
internet,
muzica
dezvoltarea
in egalamdsura
reactii
negative
ataldinzona
sofginte
amecaneaugenerat
catgidinparleanoibrstatemembre
saucandidate
care-li
culturii
franceze,
propriilof
eufopeana
valoriculturale.
Reaclia
asimilau
inlegra.ea
cupiefderea
genefale
a europenilof
in ialaproduselor
americane
a fostinsdmaimoderatd
inilial
deseofi,
favorabilS.
chiar
decatsecredea ii,
globalizinifdd
simtcritic.
credcenuareniciun
senssafiipentru
sauirnpolnva
globalizirii,
(.-.)"E0
nufranarea
ei elic6,aceasta
este
Cualtecuvinte,
ci implementaa
provoca@a.
in acestcontext,aSdorise fobsescdenumifea
de (globalizare
efct), tertnunghlformal
dintreielemente
esenliale:
come4liber,
cunoa9"
mencaremnshdintr-un
teregidemocftrlle,'

presedinlele
(Guy
V$ofslandt,
uniunii
Europene,
2001
)

l:"iot1ii,i i

_:-l

un interesmajorpentrucreaBade zonecomer,Acestsfargitde semlXXcunoa$te

ca un lnstrument
care
claleregronale,
Aslazi,Comunilalea
Europeand
esteperceputS
(...).
poatepemiteo zonadeprospelatemaimultsaumalpujinindepndenti
prn acoduldin 12august
Recent
s-acrealzonanod-amerlcane
de fberschimb,
(..) taxelor
prevede
1992(NAFTA),
semnai
de SIJA,Canada
Mexic,
care
suprimarca
Si
vamale
inlreceleteilari.
Putemevocaexislenta
uneizone
gionalnonforma
e in Aslade Sud-Est
in jurul
Japoniei,
careunesclerib dlnzonecu veciniilor
linandcontde legetule economce
aflatiln dezvollare
raoida.
pivlegiate
constilu
e odenat!Trebuie
rcmarcal
cercalizarea
uneizone
comercale
(...).Eslemolvulpenttu
carccineva
s'arpuleaintrcba
dacemu[
rcap ncipiilorGATT
puiemica
a come(ului
I lale|alismul
comerclal,
carea permis
cucertiludine
dezvollarea
nuesiein pelcol$idaca
crearea
sau
internalionaldupe
celdeAlDoilea
R,zboiMondial,
consolidarea
unorasemenea
zonenu rcprczinH,
linalrnente,
un respuns
de llp protececonomice
acllale
lonistla difrcLrlldlile
(Univercalia
194, Erciclapedia
Unive6alis)
il

(Japonia)
Fasffood
McDonald's
la Kyoto

de credinla
h nesfargil
in carleSieareprez
nlaprcfesiunea
a
,O ideeesterepelala
(Problema
globalizare.)
ciinsufrcienla
Ivulte
autoruluir
azrnuesleglobalizarea
excsiva,
grupufia!inle@s
polilicilor
pfotectioniste.
in sustinerea
de la siderurgigl
i ame.icani,
ale
carorprelud9i iarifesuntprotejatein ciudacostuluienormpe careil rcprezintapenlru
pentrua depdgi
restuleconomiei
americane,
la fermieiisubvenlional
o ce concurenle
pepiale.Puterea
polilicia aceslor
grupuri
impinge
la opliunidlicileSia ldcutadeseoi
prezenta
unorpolitici
ba erclolecomposib
i implementarca
sensibile
Este$ocanlb
pmteclioniste
nomice
rnAsu
lor
chiar
in
ca
afinn5
adeziunea
lor
totalA
fa16
de
a
9i
!i F
mmendiiberpmtectionisle
Wdf recunoage
celerib saEceslferein modrcal.Lovilede badelele
Si
peniru
visudde$ade
arli,toluqi,
avand
asupra
mesuniin
caresepotizola,
eleglobalizarea
o opodunitale.
Aqumenlele
Elru gnorenicirclulunei
olenledeautorsuntconvingatoae.
guvemed
sandbase,caresAprcteieze
drepturile
libedelile
i6ra
de carenu beneiciaza
Si
deacsle
avanlaje
lnteagapopulalie.
Exemplulnegaliv
esleNigeda,
marcprcducalotde
petol,darcuo economie
unmodel
slagnanla,
a careibogale estersipiEdeguvemanti,
pedrutaribin caretoatebeneiic
in mainile
conducitoare.'
ileajung
uneipdturi
(Prezeniarca
fdculedeYalelJnive6iiy
Presslucrariiui f,,larlin
Wolf,
Wotks)
WhvGbbalization

-.,ieaucerearctutuistatuluidepinde
decimaipulin
deglobalizare,
cetdelocul
pecarcildetinenaliuneain
iera/nia
mondiaE.Peniruloaie aceleslale-naliune
ca nu sunl (campionii)globalizrril,
globalizarea
nu bse decatdoudoplluni,
aceeasuveranisle
sauo slGlegie
deinchide@fala de exte or, prcmovatdde
unli,darcarcn-arputea
lidecalun(drum
cu sensunicr cdtredezasiru,saugrupafeain ansamble
rcgionale
deo mefime
pentru
sulicienla
a 1efacevizibile
ti apara
inlercsele,
de a dezvolta
sinergii
$i a regdsiunspaliuveriiabil
desuvenitate
Si

t{lll.-}lA"T: 1}'{fElllf lEirT,n

illcrLr:
Studialicu
atenlie
documentele
urmdloarele
sarcinlde
Sirezolvali
priflcipalele
acestora.
1 . ldentifrcali
zonedeliberschimb
dinlurne
6
9icomponenla
posiblle
doua
2. Comefilaji,
cu colegul
de bancd,
avantajele
dezavanlajele
celor
9i
problemele
prcleclionisrnul
soluliila
lumiicontemporane,
Siiberuschmb.
a zonelor
deliber
Carca fostreaclia
statelor
europene
falddeiendnladecreare
schimb?
Aumenlal
vedere.
-vdpunctulde
Organizaji
o dezbaterein grupuri
alcetule
d n calivaelevi-pelernaraportului
"
proteclionism
dintre
liberul
schimb.
Si
pentru
viitorul
Caredinireceledoudpolitici
economice
credeji
cdeslefavobiE
economiei
rornanesli?
penku
princaresdprezentati
Realizali
unproiect
aceiemdsuri
luaiedeRomania
pregetirea
lJniunea
Llrclali
irnpreund
economieiin
vederea
aderdriiJa
Europeani.
cualliheisaupatrucolegi.
Europa
ln scolul
)C(
9ilumsa

(Regis
Benchi,
lst1rbnonllializerii,
Vuibeft
, 24031

'i::tal

1"1;i,-{ill.i.:.:--

--t

Crearcama lor impeiicoloniale

esleconsiderala
unsemnal dominalieipolitice,
economice
9i cultuIae pe carestatele
europene
au
exercilaLo
asupra
ltmii.
Inlluenlele
intrecivilizatia
eurcpeane9ispaliul
extraeuropean
aufost
reciprcce,
dar expodulmodelelor
de dezvollare
eurcpene
a produs
Qiefeclenegalive:subdezvoltarc,
rdzboaie
civile,apadheid.

* nmltwffi
tiuitunatrffimffiry#asc&
wurnmr,and
lr

nouArrrriu
urgcRneR
oeroer
DINPRIMA
PARTE
A SECOLULUI
XX
Cultura
romaneascd
a secolului
alXx-leaa fostdominatd
pandlaceldeAl
Doilea
Rdzbol
Mondial
deo pepetuaconfiuntare
intretradilionalism
9i mopentru
dernism,lntre
optiunea
inchldefea
gi
insine tentatia
modemitdlii.
Astiel,
pagoptisld
in bundtradilie
inceputul
veacului
XXa continual
sd
$ijunimisld,
propund
qi alevieliirurale,
valorile
nalionalismului
fiein varianta
semdndtoristd.fiein cealoDoranistd.
Angoasa
induse
de PfimulRdzboi
Mondjal
augenefat
ins6o
SideziJuzla
putemica
tendinld
denegare,
uneoriin
bloc,a valorilor
cefundamenlasere
cuL
turaromaneasce
depandalunci.
Ceund
noivalori
modalitdlide
exprimare,
9i
qi gandilorii
artjgtii
romani
au datculturii
autohlone
aceadimensiune
europeand
decareaveaalatanevoie.
incercarea
demodernizare
s-amanifestat
oe
pulin
cel
trei
direclii.
Consianlin
8rancu9,
unme$gerdeseamA
Primii
contestatari
aufostsimboliglii.
Dela l\racedonski
laGeorge
Bacovia
alcullur
i rcmane$t
h lLrme
aceglia
aureprezentat
unpimmomenl
despargere
a tiparuSilonl\,4inulescu,
luitradilional
latendinlele
cultuieuropene.
DegipealtecoorSideracofdare
donale,
aceeagi
tendint6
a
fost
cultlvatd
demodernismul
leoretizai
viziuniilui Bdncugi
Qisustinut
"lvodemilatea
deEugen
Lovinescu.
este autenlica:ea se inlregegieintr-o
epocein careartaeuopeanA
caulate Plinede semnificatii
esteSiconlibulia
sciitoritor
romani
la intemeiarea
lo i neexplorate
unei avangardismului
- din rcvelarea
european,
pfomova
migcare
culturali
care
ruptura
completd
crcaliimiienare,
incarcatlde sensui cu estetica
'1916,
panaafunci.
punebazele
de
ln
Tristan
Tzara
dadaismulilosoliceprolunde.9i din descoperirca
lui esledrept,
in afaragranitelor
romanesc
este
terii-, iarsuprafealismul
acelorfluxurisubteranecarepoart?l,in
considerat,
precurcor
datofitd
lui
Urmuz,
un
al
celui
irancez.
Allernativa
indepartatele
vechimi,
:deiti formeartispunct,
a fost sustinutegi prinrevisleptecumContinpotanul,
ticede la un tip de civilizalie
la altul, avangardisld
geoglalice.
despAdile
de vasteiniindefi
lntegrcl,
Unur.a.Delideschizdtor
dedrumuri,
avangardismul
nua jucalinsd
Artalui Bdncugirealizeazd
o snlezi,
unroldeosebit
in cultura
romaneascd
a secolului
alXx]ea.
le.menal afimalieiii al conslrucllei:
o
Personalitdlile
romanegti
carevoraveacelmaigreucuvant
despusin culsinlezea fomelorp mordiale
dincare,
tura
europeand
a
produs
secolului
au
fost
insd
exponenlii
unui
al1
al culturii
pin vrcmi,s-au mmilicalneconlenit
romane$i
interbelice,
exponenlii
Tinerci
Genetalii.
Aceaste
migcare
de
ideis-a
direc!
ileadeilumii."
ndscut
in
1927,
odati
lansarea
publicistica
cu
in
vremii
(DanGigorescu,
a luilvlircea
Ellade,
cel
Erencug,
1980)
careaveasddevind
liderul
necontestat
al generaliei
sale.Contemporand
cu
mi$c6ri
similare
din
Franta
alte
evopene,
Tenera
Genera
cuprinde
e
$i
ldri
Brancu$i,
nonconformigtiprecum
EmilCioran,
Eugen
lonescu,
ltlircea
Vulcdnescu,
l\rihail
Sebastian
sauConstanlin
Noica.
l\,,lizeria
qimorald
propde
mateiale
sferqitului
P muluiRdzboi
l,,londial
eraasimilat6
deaceglia
unuiegecal ordinii
Siatvapandatunci,
lodlofpromovate
temeinic
motivde,deta$are
agfesivd"
in raport
cu ,,idealuile
inaintagilol'.
Scrsorcetreun provincial
(Mircea
Eliade),
Nu
(Eugen
lonescu)
sauPeculniledispefirii(Emil
Cioran)
vordevenj
expresia
acestui
fefuz9iadevarate
manifeste
alesphiluluianilor'30.

16

:" l r'':j rr't

Cunosculiqi
subnumele
deGenealia
Citerion,
aceglia
auorganizat
cicluri
populadzare
prilejuite
deconfeinle
de
a cultui, dezbalerile
deaceslea
deven'auschimbal
inlol
,Ceiter bdrball
initeeidoaramabilitall.
n ndocazii
polilice
Doidin'
deconfruntare
a unorpersonalitdti
deofientdd
dlntrecele deauna
El
maidiferite.
Eranurnai
unuldintreaspeclele
cafeilustreazd
spiriludemocra- treei,CloranSiEiadeaufoslfascigll.
(n.n.
Cioran)
a
vAzut
in
nalionafsociatc aluneisocieldti,
cearomaneascd,
careevolua
spremodemitate.
lismexpresia
qi
unei(barbari
crealoarer
propusb
Alternativa
de TenercGenerulie
a fostinsdintoarcerea
cdtre qi-apuspana,gendirea indoelilein
$i
auiohlonism,
ortodoxism
Angajaliin
zonapolitic6,
ace$Ua
s-au slujbaacsleibatbarii.
$iifalionalism.
Ela vazutcuproapropial
rapiddemigcalea
deexlfema
dreaptd,
ca,dealtfel,
marea
majoritate priiluiochlcum
od neanazista
domnea
a intelectualitdlii
fomanegtl
interbelice.
in falaunei
Romania
se raliadinnoumlgcArii
de la Berlin$i s-aentu2asrnal
saingroape
univelsalsdeieuropene,
deastddatdnalionaliste,
darc! tendinte
fasciste
9ifascizante. naliunicapablle
ca9iacumcincizeci
dean,in lumeprcapulinisunl
,Astdz,
acera
carcauauzildenoi.Candp vimucturiledin
inieorSi,in
incercaaea
dea nearogao anume
vizlbiilalenlemalionald,
suntemobligatis,!nemseama
deadeverul
oblecliv,
numele
noast de rcfeint5suntBdncu9i,
lvirceaEiade,Eugenlonescu,
Cioran,
evenlual
VlclorBrauner,
Luca,Trislan
Tzara,
Gherasim
(Benjamin
l\,{arcel
lancu,Fundoianu
Fondane).
Spuneventua
pentru
cadimensiunea
avangardist
a lilenluriinoastre
n-afost
nlcodat,cu adev,ratun titlude onoarcculturaanalonale.
Tocrnarin
acesicontexl,
alnumelor
inlernalionale
citabie,
ceea
ce pares, 1edoadperoi mdi1rt e hplr ca FninesLJtu e
unNovalis
sauunH6lderlin,
c5Blaganue unTraklsau
unRilke
un
Tosloisau
un
Flaubed.
Dand
aceste
exe|l]iiniciRebrcanu
ple- la cae aSpuleaadauga
desluleatelede acelagi
calbru- nuvrcausercbtivizez
in vreunfelvaloarea
acestor
ma
sc.iilori
ai nostri(cucinealii sr'iinlocuim?),
ci waudoarse
preocupalS
aralca suntem
o culfura
delnchiderca
in noiin$ine
(..) Si1u de desch'deea
sprecerlallii de acliziliora'ea
unri
poziiiv
concepl
"
a traductibilltdlii
intercultural
9ial dialogului
(Gheorghe
ronene de az pe nAine.
C,eciLr. Crr/tura
in ,observator
cullura',nr 276,2005)

(..)
mul,dupecea lchidatumanlsmLrl.
Mircea
Eliade,
de asemenea,
a las,
punschemdrii
pe carel-a
fascismului,
impodob
t cufarmecele
arnbigu
e aleune
<renasler
spirltua
er qialeunei(rcvolulii
giviriler.Ela propoveduilin
ascetice
saleleromane$ti
ca unadevdktl4essia
a]
uneireligiiarno(ii.Scrierile
lui propova,
duiescun (creqiinism
cosmc, purificat
(..)Celmai
deorceinlluenl,evreiasca.
uimitor
estepoatecdvigoarea
mnvingerilorlui fasciste
nu esteegaalA,dupa
dzboi decalderebddtoarea
slmtegie
cu
carele ascunde
nereg@tand
nimic(...)
Este9ie unfost
9iEugdneonesco?
fascisl?
Nic porneneal,l
El esle,dimpo,
tive un democrat
convins
inci de la
pe dii
inceputul
anilor'20.I'a detestat
rnagistd
aitineretu
u roman,
a luptatirnpol valor$ $-aadtatdezgustulvAzend
peste
cumcade<dernonul
sadismuluir
micalu Romanie.
(DanelRondeau
in ,fExpress',
rnai2002)

;t

l.t .:t') ."! ',: i:..i.:.::,t:.:i"j:i::t.

Mircea
Eliade
lonesco
suntrecunosculica
tre rna clasicia
,.EmllCion,
SiEugdne
cullurii
fEncezeqi eumpene
Sludialicu
dina douajumatate
a secolului
al Xxlea. (...)Acegllrel
alenledocumente
e Qtre
brbalivofizbuti,
dupdcevorfipafcurs
totuqinlsie
impund
zolvali
sarcinile
lraiectoriiaccidentate
sase
dellcru.
ca maeqtrcvasineconteslal,
liecare
in dorneniul
sdupropru:Cioran
caestelai apoca- 1 . Cioran,
E iade9i onescu
apa(incu
p mulscritorfrancez
iipse(..); lonesco,
carea fostpublicat
in Umpul
vieliiin LaP/-iibde,
tu i romenesau celeifranceze?
ca p nt al absurdului;
Eliade,
ca (unuldintrccimarma istorici
dinepoca
al rcligiilor
punclul
Argumentali-vd
devedere.
prctutndeni
noastre),
conform
uneiformule
reluale
a moartea
ui,in 1986.
2. Caresuntdominantele
culu i rornaNue de mirare
ca o asffelde pedomanld
a lesalmulttimpin planudolperioada
necelmaimultmedializate?
Exista
rom6neasca
a biogmlleilor,
dacdnuignola,oicumredusd
la statltude (preistorle)
a ecultuiromane
cafenu
$iaspecte
pentru
pafcufsului
(..)
faramarepeninentd
inleegerea
lordedupdrdzboi.
aufostsuficient
valorificate?
penlru
Dinpunctulde
vederc
alrecepbrisr
nolasadeexotism,
faptuldeloc
banalde
Sunle!de acordcu fomularea
din
geseasca
a se liformalla umbraCarpallorva
contjnua
totuglsa-Si
loculinconstruhea
predoclmentu
I 2i'Sunlern
o cullurd
mituluiin timpcecligeul
atatdeinddgildePaulMo6nd
cupriviea unBucurcitidintrc
ocupatd
deinchiderea
in noiinsine'?
celedoudrezboaie
zugravit
ca (un micParisal BalcanilorD,
francofon
va
!icosmopoit,
lloUvali-vd
rdspunsul
(ceitreimafi
inchide
deminune
cercul.
Cioran,
Eliade
vordeven
romanide
la
9ilonesco
publice
Crcdeli
cdopinra
europeana
ParlsD
Tnttuna
Decareil invoc5
oresaiterare'
este
interesau
de
cunoagterea
valo(Alexandra
LalgnefLavasline
Ciotan,
Eliade,
lonescoujtareafascismului,20021
,
:l

rilorculturii
romane?
Argumenlati.

Europa
ln secolul
XX
Sllumea

17

INTRE
MILITANTISM
CULTURA
SIAUTONOMIE
Refuzand
caraclerul
minoral culturii
romane
depandatunci,
influenlali
de
politice
orientarea
multor
palrulea
a
staleeuropene
in deceniul
al
9ifascinati
pecarelevehiculau
precum
deideile
in r.ediu{
universitar
alvremiifilosofi
Nae
romani
lonescu,
mu|liintelectuali
sevorapropia
demigcarea
legionafd.
Degi
gradulde adeziune
a va at de la o persoand
la alta,intelectualii
romani
ai
peioadeiinlerbelice
penlruamplificarea
au o maretesponsabilitate
acestei
politicinceinsuficient
migcdri
- fenomen
studiatgi cunoscul
-, pentru
politicd
tfansfomarea
saintr-oorganizalie
cuecouin mase.
Sendgtea
in acelagilimp
o nouddirecliein
evolulia
intelectualitdtii
romane,
anume
ceadesustinere
a fegimurilor
totalitare.
Caci,dacdpeEliade
SiCioran
gradede apropiere
ii gisimin diferite
falade cardade Fier9i de lideiei
politici,
dupecelde-AlDoilea
Rdzboi
lvlondial
prea fostrandul
altorcreatod,
cum
lvlihail
Sadoveanu
sau
Zaharia
Slancu,
sd
colaboreze
indeaproape
cu
publcalln
Coperia
unuircman
1948proaspdt
Descuf
deZahada
regimul
comunist
instalal
Siaicu
subobldduke
sovieticd.
Cultura
erapecale
o cartecarca raspuns
sociale'
,comenzi
sAparcurgd
tristuldrum
alintregii
societdli
romanegli,
abandonandu-9i
valorile.
a acelllmoment
3l sloreifoaslre
lntimpceCiofan,
Eliade
lonesco
incepeau
stralucite
ca
ere
literare
9i
9igtiindeparte
de
in
Occident,
pfin
sfar$ind
fi
a asimilati
culturii
franceze,
tifice
1ard,
pfolelcultismul
in Romenia
inilorea
deinspiralie
sovieticd.
Tnspiritul
,,lupteide
clasi",societalea
fomaneascd,
inclusiv
cultufa,
eraimpdditd
intre,,noi"
9i,,ei',
pd(jiind
cele
dou6
agezate
in
raporturi
d
ihotomice:
nu
e
noi,
cu
e
impo,Cine
,Culturamm6nateazasistemalic
iqireain lume,in tmpceconsumato
t
va
noadd",
iatd
sloganul
specific
epocii.
iei
publicla,
dilecli,tieei crilicillterarisau
Incepululanilor'60
marcheze
o noudcotitud:
urmand,
dinnou,orientarea
se impied;cA
in grcpibcadilornescrise. politicd
a vremii,
cultura
romand
pesinein o entarea
seregdsegle
cdtrenaDacane pulemlludacu scriilori
ca Regi
viata
rurald.
Abandonarea
teoriei
staliniste
a
luplei
de
clasd
s-a
tradus
beanu,Eliade
sauCdfldrcscu,
in schimb lional
prjntr-o
relaiivd
liberalizare
a
vietii
culturale,
o
nomalizare
a relaliilor
interumaau dmas nescrise
c6rlifundamentale
puteau
ne
recuperarea
unofa
dintre
autorii
inlerbelici
ale
cd.or
opere
ii
0 culture
carconteaza.
PentrLr
serui'ideeanalionald".
Deal$el,
aceasta
aveasdfiefolositideintelec,,idee"
in timp ce criticijinGearce
sa nete'
penlru
a incerca
sdevadeze
zeascddrurnulp n halisurileculturii tualiiromani
dincadrul
ideologic
ingustdepand
puliniaulorircmanirLr$esc atunci,
autohtone,
fiesprespecificul
local,fiespreuniversalilate.
pe pialaintemajionalS.
s, pdlrunda
La
inceputul
anilor'70a insemnal
tevenirea,
in fomedemanifestare
difete,
pe careo avem,Premtul la intransigenla
vlzibilltatea
primelor
postbelice
decenii
restrangerea
la
maximum
a
Si
Nobelpenitu literatud ne ocoleslein
oricdror
relatii
cu
lumea
exterioad,
chiaf
cu
cea
apa{inand
so,,blocului
9i
conlinuare.
Culiura
noastrd
rAmene
marpartea milcefibrde ideigi a tendintelor
cialist".
Romania
nu a devenit
de
ginal,,in opinla
specialigt
lor,!ipenfuce
prezente
in cazulvecinilor
noglri,
rdmanand
blocatd
intr-oparadig,
ii lipsescanumilecarli.Astfel,criticul schimbare
mddesorginte
stalinisld.
In aceasta
precum
Nicolae
l\4anolescu
atmosferd,
evenimente
spune:(Nuavemin
aparilia
culturanoashdOdiseea,Don Quijote, Jumalului
de la Pelini1,o cartecu Si despreConstantin
Noicascfisede
Faust,Rezboiqi pace,Muntelevtej Ei
GabielLiiceanu,
dezbaterea
aparenl
pulinilor
liberda unoridei9iactivitatea
Urbe,adiceexactacebce{i ca asigu- artigti
dizidenti
reprezentau
maicurand
exceplia
decalregulaeste
'Romania
re universalrtaiea
uneiculiuri,
Nugliude
'70,scditorul
ocupatd
de
romeni",
spunea
sugestiv,
spre
sfargitul
anilor
dizident
cenule avern.)
Negrici
$icriticulEugen
PaulGoma,incercand
sd ilustreze
dramatraitede Romania
lui Nicolae
cde ci ne lipsescacelelextecarc
Ceauiescu.
Aceaste
rea,itate
grad
durda accepiatinsd
unanumit deautonofunclioneazd
ca n$te (acle de identimiea domeniului
cultural
carea permis
afirmarea
a celpulindoudgeneratiide
tater.Le-amp erdut,lefa sificlm,lecompieEmdupdinterese
arli9li,
ceaa anilor'609iceaa
$idupaloane.'
'optzecEtilof.
(C,ElinaGeorue,
in acestcontext,
momentul
1989,
carea aduscusineredeschiderea
cdtre
CAiilecaE lipsescdincultueronAnA, lume
plina
deconvulsii,
spredemocralie,
apare
cao
Sjreintoarcerea,llmidd
9i
in,Cotidianul",
13decembrie
2005)
pentru
noudSansd
alimarca
dimensiunii
europene
a culturii
romene.
Vafi ea
valorificat6?

trl

18

Popoaro
9i6patijisbrice

.1

L)

poslbelicA
.Putem
vobiin literatura
noastre
despre
doui ma Q soidegeneraliide
geneElia
p n mutatiile
crealie,
'60Sigenelalia
'80,sufcientconsolidate
de
Sijusiifrcate
ordinisioficpetrecule
in aceiani.Amputeavorbidespre
o a lreiageneralie
antebelicS,
pBajma
af.matasauin
culsdeallmarein
dzborului,
aicereirepzentanli
ausuferit
dln
petrecute
schimberib
dupe
incheierca
at6tdepuliniavorabiD
a pdcii,ce a adusun
dn
poelirernarcabili
p.ecum
gimtotallarpenlrumaibinede40 deani.Astfel,
GeoDurnilrescu,lonCaraonConslant
Tonegaru,
Aug.
Doinag,
Ben
Codaou
sau
Alexandru
9t.
Llngu,precum
sauNicolae
Babteaufostrccupelalicu
$i PetruCla, lonNegoilescu
politice
maeinlerziere,
maialescd uniidlnlreei au suierilororile
inchisorilor
stalinisie
(genetiepiedutdr).
raceasla
ar li dejapomenita
Alliis-au(rcabilitat,
in perioada
de
alivaliberalizare
a Romanle
comunsle,
descalificandu-se
moral"
dinpunctdevederc
(ClaudiuKomarlin,Generalana, - o introducerc,
2405)

ir

goculdin1971,care,la inceput,
n-aalinsdecalcultura,
au venitanii'80,in
,,Dupa
(deceadlnanii'50),carenumal
cursul
cdrora
s-aIeinstalat
lemaa,o leroare
diferjta
presupunea
dec6lrafeo arester
. darcarea insemnat
o supravegherc
in masd,descurajarea
rclaliilorcu
sireinetaba
ameninleride
totfelulelc.,
intr-un
Sllimilarca
Sicuslrdinii,
(..)a aceluia$i
cuvent,
o fomaactualizate
terosmdeslat.
(iimpul
puseinevilabil:a
trcbure
fosl oare,cuadeveral
lnlocuit
$i aluncio inlrcbare
progresiv
poslbelici?A
almarxismului),
in socielatea
omaneasce
ie$itaceastd
societate
polilice,
djnllparele
sociale$
economice
slabilite
de(clasiciiD
maxismleninismului
Side
(viu)allJRSS?
exemplul
Cuexceplia
libemlizSrii
(nu
controlaie
dinanii'60,schimbarea
rcforma,
cScrar
fiuntemenprealae pen1ru
realilatea
comunisla
aliohlond)nu
a atins,
(..) Dac.e
prindimpul
defapt,societalea,
nicibazaeconomic5,
ci doafsuprastructura
prcgrcsiv
discontinuu
almaftismuutinlelegem
unlirnpdorninal
despi lul@volulionar
gideconsecinlele
lui atunciva
lrcbui,cd sa admitem
ce (...)Romania
a ramas,
din
palrudecenii,ln
1949$ip6ndin 1989,pin urmarc,
cadrul
acestui
timp,oiceiehadilii$i
coniinuitali
af ii rcdescoperit
inketimp."
\MtceaMatlin,Culfinaronaneinte canunisnqi nalionalisn,
in ,22",decembrie
2002)

Debu6nd
or un volumde pamdiiSingut pnntu poet (1964)-, l\,larn
Sorcscu
reu$ea
nunumaisazambeasce
SisAl$i amuzeciljtoriipe seamaconfraelemenle
e car
lrbrsei,ciSisedetecleze
poeziei
acteristice
acestora.
la{dun exemplu
elocvenl
ln aceasle
prvinlb,in carcesteparodiat
unautorcu
oarecare
nolorietate
ln epoca,
NicolaeSbian- I4snel
MaestuluiciznarDab le Tudose,
celcarcni-a bAtulpinul blacheula
pantof,cendinplinean15ani.
p ciorin falata.
Stamintr-un
pingeaua
I\,langara
meabAlae..
parcaimicanta:
9i ciocanul
,Durigaq-ai
- ffaleNicolae?"
Catenuiivln,e cert,in minte
Omululcand
e gatadezbor?
pedinainle
l',4ulte
imilrcceau
Cumstaleam
againtnrnpcor.
Talpile-mi
cr6pale-or
sddomneasc,
Inpantoflinoicum
e cureaua...
Darungandincepese-ncolleascd:
Fralior,
darmeit eupingeaua?

Ce-am
fecdeupand-acum
cu har
falaofigicul- Punprcblerna-n
Casbvina,ala,uncizmar
Studiall
cuatenlie
documenleie
urmdloarcle
sarcini
delucru:
Sirezolvali
meas, bala-un
cui?
Carecredeli
cAaufosldomnanteecutufi romane
dedupA
AlDoilea
Rdzboi
l\,4ondial? Lapingeaua
pecareregmulpolitic
Evaluali
mpactul
comunist
l-aavutasupra
cultui romane Cunoscand
demicununicsens
dupe1944.
Amzvacn
t dlnbrazd,categoric.
penkuliteratura
Incercati
proletcullisle Cinn-acilitdemne-unvers
sd identi{icati
cateva
elemenle
delinitorii
Poabserne-nlure
ap orcl
surprinse
in parod
a lulMadnSorescu,

Ai-f lvlr.J.f E fl;.t 41'{}D1,qT/{

:
1.
2.
3.

postbelce
A avlt cultura
romaneasca
o dimensiune
eurcpeana?
Arcumenlali-vd ..Azidesca[
a campuu
opincb
punctul
grupde4-5eleviQiconfruntati,l
devedere
intr-Lrn
cucelalcolegibr
las...
Sinojiladealuluio
princafesaurmailideslinul
Realizali
unproiect
a celpllindoioarneni
dec! lure
Coada
vacii,cao horcdlnca,
perioada
romani
a cerorcaferda incepul
in
interbelice
in tmpul
EsletuiulmeucAirePamas.
$i a continuat
regimul!i
cornunist.
UtilzaljSi
irnpresiiculese
delapdrin!l9i
b!nici.
lnima-Si
inalevalvaha.
Existd
unEportdeconiinuitate
intrccultura
romand
nterbelicd
$lceaposlbelice? Plecdinsatulmeucao solie.
punctul
Argumentati-vd
devedere.
Puneliermaimulilatalpaaia
Cunoa$teli
rnitrative
sauproiecte
cultunle
locale
carcpolsdconsolideze
caracterul Lunge drurnupanh poezel
european
alc! lLrrii
lomane?

gilumoaln
Europa
socoiul
)C(

19

inu*n7wri:i\in
*urnpe,r;,n
W*rn#*nim

occtDENTALE..
iupneuruA
cuDEMocRATTLE
pentruasigu|alea
intreputerile
intrepinse
unuiechilibru
Toateefofiurile
ladeclangarea
deevenimentele
careaucondus
europene
aufostspulberate
poiitice
a seAfostmomenlul
carea bulversal
lumea
Razboi
lvlondial.
Primului
gir
generat,
lung
de
direct
sau
indirect,
un
Xx-lea,
momentul
care
a
colului
al
primul
[.londial,
atac
cares-aunumitAl Doilea
Rdzboi
nefericite
evenimente
politice
locale.9i
Receginenumdratele
conllicte
nucleaf,
Rezboiul
$imilitafe
dedicate
dezarmerii
numeroaselof
iniliative
aceasta,
in pofida
9i
9iconfeinte
(1858-1922)
Takelonoscu
perioada
pAcii,
interbelicd,
cat9i dupdceade-a
organizate
atalin
asigurdrii
a inhalin
Doctor
in drcpl,avocat,
Romania
in acestpeisajpolitic
mondialS.
Undes-aplasat
douaconflag|alie
al
viajapolilicd
in 1883,ca membru
s'a aleturat international?
Partidu
ui Libeml.
Ullerior
jumdtate
lucruesteacelacd,celputinin prima
Poabcecelmaiimportant
iarin 1908a
opoziliei
conseNatoare,
condilia
demicd
a incercal
sa-$idepdgeascd
alXx]ea,Romania
pus bazelePadiduluiConservator a secolului
putere,
politica
europeane.
a
idcut
acest
sd
iie
un
factot
activ
in
reusind
Democral,
9i
in 19'14,
in
national.
ASas-aintamplal
in
sdlinaconideintelesul
Llinistru
de exteme
al Romaniei
lucruincefcand
ma multeranduri,
a fostinllatorulsis' 1916,
lui gdselte
interbelicd.
Astfel,
inceputul
secolu
in 1918,
cat$iinperioada
temuluide alianledntrc Romania, Romania
pensuficientd
a TripleiAlianle,
darpdstrand
o distanta
camembrA
Cehoslovacia
$rlugoslavia.
fomane
legitime
inTlansilvanja
trua linecontdeintefesele
9iBanat.
S-aimpus
alalin viatapoliceinler'
de
seimplice
in rdzboi
alaturi
1914,
desi
a
fost
insistenl
invitau
sa
Tn
anul
prn
ne,cat $i pe planntemalional,
prudenla
pfeferat
a
neulralitdlii.
de
Austro-Unga
a,
Romania
Germania
Si
ni!ativa,
lnteligenle,
talent
oratoric
aio
punctul
de vedereal liderilot
seude oiginegemandacceptd
Suveranul
intrltlepoliiicd.
deosebite
al
politici
decoroane,
confimand
caraclerul
constitutional
reunili
in Consiliul
raliere
la
blocul
l\,4ai
mull,
in
1916
se
ia
decizia
istodcd
de
monarhiei
romane.
politicanglojrancez,
anului1918,constituirea
de careestelegatdreu$ita
e dzboide cinciani.Vaint
l\,4ari.
Romaniei
,Acesta
Anglia,
va lntraltalia,vominttanoi$inu
politicd
pandin prcajma
Doilea
vafi mentinutd
celuide-Al
Aceasta
o entare
se poalesa nu intregiAmeca.PenSqi
perioadd
in numeroasele
in careRomania
a fostimplicalA
l\,4ondial,
Rdzboi
Japonia
va intla,Va li vai de omenire.
politica
Natiunilor
deasigurare
menite
sd
aplice
Societalii
initiative
diplonralice
Dardeunlucrusunts gur:cbAllalivorf
pdciisia
trebuie
amintil
rolulactiv
colective
in
Eufopa.
inlrc
aceslea
securitdtii
cuochii a
defintivv clorioqi
9icavoivedea
precum
politico-militare
Mica
fegionale,
constiluirca
unoraliante
alRornanieiin
rneiRomania
l,lareSi vomvedeaalte
lugoslav'a.
lnlelegerea
lucrui ma . Vomvedeamultetmnu
(19211.
impreura
cu Cehoslovacia
inlelegere
Si
ii
prebusindu-se;
vornvedeanascand
atot- Balcanicd
(1934),
lacaremaiparticipau
Gfecia,
Turcia
9ilugoslavia.
puternicia
(...)vomvedeaome'
Amedcii;
romaneascd
la Sociea fosturmatd
Aceeasi
liniepoliticd
9iprinprezenta
nireafdcandun marepasspaestanga,
(1928)
Pactului
Briand-Kelog
noaslre
fiind
semnatarb
a
tatea
Naliunilor,
tafa
spresociallsmul
revolulionar;
vornvedea
pentru
la
rdzboi
fezolvarea
conllictelor
dintre
la renuntarea
casolulie
gene- refedtof
multelucrurima , darzguduirca
de la
la confeinlele
internationale
dedicate
dezarmirii
cao sedcie state$i participantA
raEvaiiasadeionidabjla,
groazniclva slSpaniomenirea
foarte ceneva
(1931
qi 1932-1934).
toaleiniliatiDeasemenea,
Romania
a suslinut
rnultiani.
Dinlr-o
crizevominttalnlr-alla, velecarecondamnau
de
agresiunea
militard,
fiecderavobadeceagermand,
(...)generalia
mea9i a la vof vedea ceaitaliand
suslinesaujaponeze.
Erao confirmare
a optiuniiRomanieipentru
zile
Romania
lvare,darnuvormaivedea
pofidaascensiunii
politice
feme
a
extremei
dernocratice,
in
fea
regimurilor
oune
gakelonescu,
1914) dreDte
romanesti.

20

f r0L.1tuiI

Prezenta
romaneascd
activepescenapoliticd
intemalionale
in perioada
ntebelicd
a foslcompletatd
polonia
deacofduile
bilaterale
incheiaie
cu
sicu
'ta'ia.
Aces(e
tratate
completeazd
se4ainiliarrvelor
diplonalice
careauco;s _
tuitsistemul
de securilate
colectivA
al Romaniei
interbelice
$i au fdcutca
Romania
sdaibeuncuventde
spusin politica
europeane
a vremii.
Succesele
politicii
externe
romanegti
sedatoreazd
linieipoliljce
adoptate
deguvemele
vremii,
dar$i pfezenlei
unordiplornali
deexceptie,
precum
Takelonescu
9i
Nicolae
Titulescu.
primului
in momenlul
izbucnirii
,Pane
Razboi
guvernete
lvondial,
Romaniei,
fielibe_
rale,fieconservatoare,
puterile
nuaumodificatoientarea
politiciiexleme
romanegispre
Centale,
adicesprccermania
Nicola
(1882-1941)
Titulescu
Tratatul
secretdealia;jaincheial
ii Austro-Ungaria.
cu
acestea
reinnoil.
9i cu ltalia1n1883a fosiperlodic
A fostungeslde hedarea cauzei
Remarcabil
diplomat,
ministru
de
nalionale
emancipa
a romanibr
9ia lupteide
transitvdneni?
Nicidecum.
SuveEnitatea exlerne
al Romaniel
in maimullerana Romanieierau
pusein pericot,
SiintegtateateitoriaE
in aceaperioada,
deRusia.
iar
duri,pre$edinte
alAcademiei
Diplomapenlru
0 viiloare
intregire
a statuluinalionalacesta
lrebuia,
maiintai,
sdexiste.
incat.ta
tice
Internalionale.
In
calitale
de
reprcmomenluloponun,
saaibefoiadea-$iasuma
responsabititalea
infapiuiii
idealului
ca.e
zentantpermanent
al Romaniei
la
animapeomaniidepeambebpe4ialeCarpaliior,'
Societatea
Naliunilof
(1920-1936),
apoi
(9erban
Radulescu-Zoner,de pregedinle
al acesteiorgan
zalii
lnteesutnalional9i ctasapol icAdinRonqnjain secolut
aty\Xlea.lgg'\
inlernalionaie
(1930-1931),

Titulescu
a suslinui
numeroase
politice
iniliative
pacii$i a stabiiitalii
in lavoarca
interi
nalronaE.
I

L: ]
.PrcledrreleReoublici.
Cehosrovace
Sa regeteRonaiiei(...)s-aL
ii Majenarea
^rryeres
Inprvtnta
umabarctor
stioulali!ni
ArL 1.Incazulunuiatac,
neprovocat,
dinpadealJngaeiconlraunejadininaltele
A{Il'/rT \It iIrDtf E}JDi}tTA
Pd4i.Conba6tante,
parleseobtigia veniinaiutorup6diiatacaie.
cealalta
(...)
Ad 4. inscopdea coodonasfoderile
torpagnice,
guveme
ambele
seoitge sdse
t Studiati
c! alenliedocumentele
$i
consfdluiascz
in privinla
chestiunilof
de polticaextemd
careau legdture
cu -portufite
rezolvali
umdtoarele
sarcindelucru:
lorcuungaria.
(...)
'1. Dececredejica
despreTake
lonescu
,41.6 Prezenta
convenlie
vaficomuntcata
taSocietatea
Nallunilor,
clnformpaclului.,,
se
spuneci
afostun
mare
diplomat,
(Convenlia
de alianladefensiva
inheRegatuJ
Romaniei
Cehoslovaci
$i Republica
darSiunvizionar
altirnpului
seu?
22 apilie 1921-, patiea Wocesutui
de mnstitulrea Micitinlelegeri)

2. Aeumenlalide
ce,taputinlimpdeta
incheierea
PrimliuiRezboi
l\,,londial,
Rornania
aincheiat
o seriede
tratate
de
aparare
cu
slate
1.
din
Eufopa
Asistenla
,(..)
mutualA
in cadrut
Socieldlii
Naliunitor
(ca,de eremplu,
in tratatul
Centrald
cehoslovac
saufmncez)
carese nuvizeze
$idinBalcani?
in modspecial
unstat,ci,in genel,orice
agresoreuDpean,
3. Au fost acestetratateeficlente?
2. Intrarea
in acliune
Aduceli
unarglmentin
a fiecdreia
giun
dinceledouet6 sevafacenumaicjnd Franlava
favoarea
_,
li int|alin actiune
altulindefavoarca
respunsu
uidat.
3.Guve;ulURSS
recunoage
4. Explicali
ce,in virtutea
pentru
diferitetor
motivul
sateobtigalii
deasistenlr,
careNicolae
trupelesovElrce
nuvorheceniciodale
jncluderea
NistfuJfaaa
o ceercformald
Titulescu
pentfll
a insislal
in acestsensdinpadea
guvemului
regalaJRomaniei,
la felcumguvernul
(...)Romaniej
in protocolulcu
cunoagte
cd trupete
URSS
a adicoiului
2.
rcmane
nuvorlrcceniciodate
NistulinURSSferao cercre
formatia ouvernuiuiURSS. t Evalualr
prevederib
prclocolului
ne4. [d cererea
guve.ru'riregaal Ronarietruoee sovietice
lreb:iesa se ,etrag6
goclatde lltulescu9i Litvinov
din
imediat
de peledtoriul
romanla eside Nistru,
dupecum,tacereaguvernului
IJRS-S,
perspectva
obiectivelof
Socieleji
ttupele
romene
lrebuie
seserctraga
petedtoriul
imediatde
URSSla vesldeNistru.'
Naliunilor.
(Prolocol
negocial
demini$lrit
deexteme
ai Rornanieiai
URSS,
Nicolae
Tilulescu 6. Dacdatifi fostministrul
de externe
privind
Lituinov,
pactudeasistenld
_ 21julie1936.
SiMaxim
mutuaE
mmano-sovieljc
aJ Rornaniei,
ali
fl
pactul
sernnat
odaEcuindepenarea
luil'ilutescu
dinfunclia
de ministru
deexie.ne.
de asistenldmutualacu URSS?
pentru
negocierite
pacluluiau
semnafea
fostabandonale,l
Argumentalivd
opliunea.

Europa
Tnscolul
XX
ii lumoa

21

DEREGIMURI
AUTORITARE
...$IALATURI

pietenlle
Inpolitica
iatie
Sladverc
primejdios
Tto,prczenlal
caund!9nran
inlr-ocaricaturd
dn anistainsmulu
cutabeluri
! unprcgedinte
a utimasaintanirecuCeauSescu

tl l' I
politicil
externe
a Roma,Odeniarea
ne, in cadrul
celordoue
rnarinaliuni
ale
Axei,esteLnfaplimplinil.
Aceas6orien'
tarcnu esteo intamplare
sauo aclune
prineain vechi
de moment,
c rcinlram
tradiliialestatuiinostru,
tfadilica au
cenumai
fostruptepentru
consideraliuni
sunl actuale$l cale eraudepiqitede
incecu fiut lnalnlea
acluaevenimenle
"
uluiconfict
p m-ministru
(lonGiguttu,
in
8 iulie1940)
al RomAn
ei, ,Univelsul",

perfomanlelel
Nusuntfoartemultelucruri
defemarcat
in ceeadepfiveste
'1940.
politicii
Romania
externe
romane$ti
dupd
Dacd,din1938,
abandonase
politicautoritar,
fie el de extrema
spatiul
democfaliei
opiandpentruregimul
polilicii
milihre,
dreaptd,
stanga
saudefactura
anul1940a marcat
ii pdrdsirea
Penlru
externe
tradilionale.
o lungdperioadd
detimp,Romenia
s-aaflatmai
hitledste,
cea
intaiin tabdra
Germaniei
apoiin
sovietica.
a liniejpoliiice
deeveniDecizia
deabandonare
lradilionale
a fostprefatate
petfecute
pdrlia teritoin aceian:piefderea
mente
ttagice
uneisemnificative
favoarea
URSS,
hortiste
Niciceea
ce
riuluinationalin
a Ungafiei
lia Bulgariei.
Romaniei.
lvotivatA
de interesul
nalional
va uma nuva fi insdin favoarea
participare
(nevoia
a Basarabiei
a
Bucovinei),
decizia
de
de recuperare
9i
hitleristd
laatacul
impotriva
URSS
vaegualamentabilin
alAturi
deGemania
Curajoasa
hotdfare
de repozitionare
a
stepacalmuciii la cotulDonului.
1944,
indeosebi
regelui
Mihail, nua fostsufi"
Romaniei
la23august
datoratA
plasatd
noastrdfiind
lasfargitul
razboiului
intabdfa
statelor
invinse,
cientd,lara
politice
qieconomice
ceaudecurs
deaici.
cutoateconsecintele
Romaniei
dea seexprima
asupfa
destinului
sdupolitic
a fost
Capacitatea
de cinicadecizie
de la laltaprivind
impdrlirea
lumiiin zonede
impiedicatd
prezenta
precum
de
militare
sovieticd.
Peioada
de revenire
a
influentd,
$i
plasatea
in
Romgnia
a
fost
astfel
extrem
de
scutlA,
sa
in
regimului
democratic
pentruevolulia
decisivd
regimului
zonade inle.esa URSSdovedindu-se
politic.
lmpusprinfo(d,regimul
comunist
a scospentru
o jumdtate
desecol
pe
orbita
democraliei.
Romania
a
ajuns
membrd
a
Tratatului
de la
larade
partea Rdzboiului
Vargovia
devenind,
directsauindirect,
Si a CAER-ului,
pentru
pozilia
Rece.Sugestive
slatului
roman
in primii
anidedupdinslalarea
politicd
desorginte
stalinistd
aufostatitudinea
falddeautonomia
a
regimului
lugoslaviei
luilosifBrozTito,precum
condamnarea
revoluliei
maghiare
din
9i
1956.
Anul1965aduceo perioadd
derelativd
destindere
atetin planintem,cAt
perioadd
precum
in aceastd
seiaudecizii
majore
recunoaStesiin celextern.
primatardsocialisg
reaRepublicii
Federale
Germania,
Romania
devenind
relaliile
diplomatice
cuacest
stat.Desigur,
refuzul
Romanieide
carea restabilit
lainteruenlia
miltard
in Cehoslovacia
din1968ramane
evenjmena participa
pentru
tulcelmaidiscutat
disputal
al
acelor
ani.
Discutal
admirativ
semnifiSi
polilica
Romanieide
catiasain detasarea
lt/oscovei,
dardisputat
dinperspecin Romania
tivaa ceeaceavease seintamole
socialiste
a anilofumAtori.
independenla
in acela$i
timp,
Cdci,a9a-numita
fal6de URSSa insemnat,
pentru
national-comunismului,
semnalul
debutul
cafea evoluat
sprerevenirea
la
izolarea
Romeniei.
lapracticile
stalinisle
diplomatica
a
Si
Incapacitalea
economici
a URSS
dea conlinua
cursainarmebr $ireforinitiate
del\rihail
auduslaprdbu$irea
blocului
statelor
melepolitice
Gorbaciov
A fostmomentul
reveniiiRomaniei
intrestatele
democrasocialiste
in 1989.
spectaculoasa,
datorald
revolutiei
televizate
in direct,
licealelumii.O revenire
p
umane
1989.
n
sacificiile
din
decembrie
iitragicS,

I ir-Crl-.1
I

politicii
Scopul
externe
fomanegli
vadeveni
dinacestmoment
fecucerirea
folului
pecareRomania
iljucase,
candva,
in Europa.
in acestsens,integrarea
in NATO
giin structurile
Uniunii
Europene
audevenit
linlelecafeaujustiical
politicd
deciziile
de
extefnd,
intreacestea
cejereferitoare
lasuslinerea
intefvenliei
militare
a NATO
in fostalugoslavie
fiindceamaicurajoasd
dintre
cele
ceaumafcat
inceputul
acestei
noiDoJitici.

[,lanfestarea,enluziaslA
a adezi!ii faldde politcaregimLrlLri
comurisl
a devenit,
culimpu o obtgale
9 a conducdloruiuis,u

procesuluide
deIainceperea
,,Laundeceniu
destdmarea
lagirului
sociaJist
separe
cAuneleperconallteti
occidentale
au inceput
sd inJeleaga
ce dispalia dusmanului
sovelic a lesatlumeademocratici
ied eperede potlticiexterna
in
acela$i
timp,
91,
peEpectiva
deschizandu'i
globalizertiamputeasplne,chiar,
gtobatizdriobligalia
ia impus
sdsetEnsfomepesine,sa qischimbe
priorttdtile,
mesajut,
abordedb
ideatice
deoperarespIeaseadapta
nouluiconiext
!i modul
camclefizat
denoiriscuri,
noisfideri
sfaQiirlordiniimondiate
$ noi$anse.In realilale,
bipolare
nu inseamna
caDitutarca
b oculuiresalean9iinslaurarea
suprcmaliei
blocutui
occidental,
ci deceslluneijogici,
al
unui mec3nism
de funclionare
a ornenirii
ca|e trimilein neiiinleambeleblocurj.
Neinjebgand
aceasta,
Occidentul
a vobitdespre
<exiinderea
NATOD
sau(extinderea
IJE)cadespreoirnpingere
a lrcniierelor
salesprcRaserii
a teritoriilor
ori9io lnglobare
enialein spaliulcivilizaliei,
odinii9i cutluni
apusene
s-adeptasat
sprenord,
ii lotodata
purlalmaimultdevechiulreflex
at indignddi
Rusiei
decetdenevoile
satercatedesecu_
itale,in trmpce(eslicti
(rcconciliere
ex-comunigtir
sea$teptau
lao adevArate
a Europei
gi la (reuniflcarea
c! eainsa$i,r
EuropeiD,
ca$ia universuluieuro-aflantic,
Faptul
ce civilizalia
vesleurcpeana
eslesuperioad
asiAzi
ceteidinpartea
odenbE
a continenlului
nuinseamna
nicicddrumul
deufinalestealdizolvdrii
culturii
sauculturilor
r,seritene
ln celeoccidenlale
nouaordine
9inicicenuesteindispensabilca
$rnouaai_
iecfura
euro-allantice
sa lie prciectate
lmprcune
gj eurode ioalepopoarele
europene
atlanticeca sin{ezda valorilorii experientelor
lor islo ce. perceperea
exaca a consecinlelor
decalajului
in n velutde
dezvoliare
dinkeEst$iVestarfrtrcbuit
9isemniicatiei
sd conduc,a conclu/ac3 inairloe a,i se otenAcordul
de la l\,idastncnt,
statee
EJropeide
FstaLnevoiesS
p neascaur Planl,tarshat.
irtr-adev6r,
I\,talshatr
irirte de
Maaskicht
inseamna
agregarca
prif dezvolare
stabittdlii
pin inlegra|e,
cu stabilitatea
dezvo[arii
revenindu-i
rolunal!l defundameni
at coopererii
9i caializalor
Siintegdi,
alheceriide
la shategta
qjde1adiptocomune
loculudesumanulab ceaa prciectetor
matiadisl butiva
la ceainteg|ativd."
(AdrianSeven, Tranzitia
rcaH- de la goculfAdbnpie la spennletepieKtute)

lrupelorceor cinctt,ri
"Pdkunderea
socialisle
in Cehosovacia
constiluie
o
maregre9eaE
penlfir
9ropfimejdieglava
paceain Eumpa,
penlrusoarlasocials,
muluiin lume.Estede neooncepul
in
lumeade aslezi(...)c? un statsocallst
ca statesocialiste
g
se incalcelibedatea
independenta
alluistai.Nu exidenic o
justiiicare,
nu poalefi acceptat
nici un
motivpenlru
penlru
a admiie,
o clipdnumai,ideeaintervenliei
militare
in trcburile
unuistalsocialist
fralesc.
(..) Amhotadtca incepand
de asldzi
gdzibr pairiosa trecemla conslituirea
tice inarmalealcatuiedin muncitori,
qi intelecluali,
aparetoare
ateinde16ranl
pendenlei
pat ei noastre
(...)
socialiste.
S-aspuscd in Cehoslovacia
existdpedcolulcontrarevolulie
i se vorgasipoate
maineuni caresA spundc5 $t aici,in
aceasta
adunare,
se manifesiA
tendinle
conhaevolulionarc."
(NicoaeCeausescu,
cuvanlarc
rosfilA
la 21august
1968,cuprilejulintervenliei
armatelor
TraiatLlut
delavargovia
in
pentru
Cehos
ovacia
inAbu$irca
la praga')
"Primbveriide

ACNVITATEINI'81':NDNIA
i Sludiali
cuatenjie
docurnentele
urmdtoarele
sarcinide
lucru:
$irezolvati
politicimpodant
in zonaEuropei
1. Precizali
careaufostmolveleintervenliei
militarc
a unortrupealeTratatului
dela
Cenlrale
Balcant.
Vaeovia
$iin
impotriva
Cehoslovac
el,in 1968?
inlerbelicd,
Carea foslurmarca,
toateinilialin panextern,
a attudinii
adoptate
deNicolae
Ceausescu . In pefioada
falddeinvadarea
veiediplomatice
ale Romaniei
Cehoslovaciel
decetrelrupealeTraiatulLri
au
delaVarqovja?
polilcasecurilalii
Comparali
atitud
neaRomeniei
colecUve
faF deintetuenlia
impotriva
revoluliei
maghiarc sustinul
giceafalSdeinlerventia
din1956
d n Cehoslovacia
drn1968.
Expticati
diferentele. , in pe oada1940-1944,
manlfestdrile
Cons:derali
cain Rom;r.a
exis6ur ,i-gurounct
peplanintemaliona
deveoere
re.e or,a:ltegr;rea
aleRornanreiau
tn Uniunea
Europeana?
Darreferilor
laconsecinlele
integrarii?
lostmarcale
deaulorta|smul
antoorganizali,
in grupuri
rcskense
de4,5elev,o dezbatere
refeloarela inlelesul
nescian,
iatulterior
dece alregimLtsntagmel
deladiplomala
d stribulivd
,lrccerea
laceainlegrativd".
cudiieilele
i luicomunist,
salefele

Eurcpa
ln sgcolul)o( 4
Silum6a

SNDIVDECM

"{'Srigmr*
ffintsnr,w
ffiwurffir)&
&nk
rytL"hnltaiw
V|Z|ONAR
0MPoLtTrc
$t D|PLoMAT

(1892'1
Grigorc
957)
Gatuncu
Proven
nddintr-o
famille
boiereasci
doctor
in dreptal $colii
dinl,4oldova,
decorat
cuOdinul
deDreptdinParis,
in urmaparliclpdrii
MihaiViteazul"
laprim
mondial
afostministru
ulrdzboi
intre anii
de extemea Romaniei
1938'1940
A perdsit
Romania
in 1941,
la NewYorkSi
stabidu-sela Geneva,
publiDiplornat
vizionaf,
apoila Paris.
profesor,
un
cst scriitor
a
devenit
9i
romanesc
rnembru
activalexilulu
$ial
A fosiun ferml$carii
anticornunisle.
ventsuslinAlor
al creddiune Europe
federale.

E
,S5 uamacumdintrctoaleipolezele
(..)$ianume:
singufa
carcmdpreocup,
victora(Naliunilor
Uniler.E o ipoleza
poatetol rnaigreu
care,pezi ce fnerge,
fl trecutecu vederea.
Taranoastdva
aveade lrecui,in acestcaz,prindoua
grele:unul,candvictoria
momenle
mililad a allalllof
vafi resmliteb hotarele
!i
in ziua
apoipeteritoriul
larii,9i al doilea,
lordepace
indepairate,
drepl,
a negocie
Aceslemomentenu sunt penkunoi
panain zlua
deopolvedepdrnejdloase:
peciimultese pol inlampla,
uniidinte
a ialipotobosi,
allilsi vorputeasrenge
puleileglvalorilica
zervele,
vomvedea
de (inleres
dsbrndpincipiideechitate
generab,
de echiibru.
Vompuleaalunci
pleda
cu soti de succescauza
$l noi
tarl noastre;vom apara drepturle,
pozilia
eurcpeana
a
hotarcle
Qlmisiunea
Rornan
ei.'
(Grigore
Gaiencu,
Scisoarc
adrcsatb
maregalului
Anlonescu
in iunie1944)

24

lstoria
interbelica
relinenumele
unorma personalitdli
ce auadusfaimi
politicij
Takelonescu
Titulescu
ex{erne
romanesti.
sunt,fdr6indoiale,
9iNicolae
dintre
ele.Scisdin perioada
comunistd,
aceastd
istorie
a
celemaicunoscute
politic,
dinmotive
de ordin
altevarfurialesocietdlii
treculinsasubtdcere,
qifinianali$ti
politiciprecum
marcd
fomanegti,
intelectualide
Grigore
Gafencu.
valdinParlidul
Nalional
Gafencu
a
l\y'embru
defrunteal noului
Taranesc,
pub
perioada
ice
in
1928-1933.
Aldtui
de
alticativa
ocupat
maimulte
demniteti
a acceptat
in 1938oferta
regelui
Carolal ll-leadea
tinerimembfi
aipartidului,
portofoliu
pentru
intr"un
extemelor,
moment
demaximd
tensiune
soarocupa
garantii
politicii
politice
Anglla
Franla,
de
colectivd
ta
a Europel:
securitate
9i
pandin acelmoment,
germane
giacceptau
cedauin falapfesiunii
ocuparea
Semnarea
lfatalului
de la l\,40nchen
eradublatd
de seroase
Cehoslovaciei.
probleme
in rela{iile
romano-gemane,
asociate
lichiddrii
decdtreautoriteli
a
fruntecuComeliu
ZeleaCodreanu.
unuigrupdelegionariin
politicnefavorabil
pe Grigore
nu l-aimpiedicat
Gafencu
s6-9i
Contextul
fald
de
traditionala
aliantd
cu
Franla
cu
ltlarea
manifeste
ataiamentul
ii
in
Bfitanie.
Caurmarc
a efortului
sdudiplomatic,
Romania
feusea
sdobtina,
gi
a garantiilor
anglo'franceze
referitoare
laindependenta
1939,
o reconfirmare
granilele
Nici
relatiile
diplomatice
cu
Gemania
nu
sunt
neglijate,
Romaniei.
acestora
fiindmarcaid
de incheierea
in acelagi
an a lratalului
nomalizarea
pandla urmd
Efortule diplomalice
romano-german.
s-audovedit
economic
pe
intf-una
zadarnice,
Romania
intfand
dincelemainegre oadedinistoria
sa,
Basarabiei,
Bucovinei
de Nord.
marcate
de pierdefea
!i a Transilvaniei
in 1940a linieipolitice
exteme
l|adilionale
labloculgerSchimbarea
9imlierea
pdrdsirea
manojtalian
a deteminat
decitreGdgore
Gafencu
a demniEtii
de
nescutdin
ministrulde
externe
a 14fii.
Gestpolitic
simbolic,
Si,unanmaile|ziu,
extemd
rcmeconvingerea
c6 nu maiaveanicio gansdsdreaducipolitica
pledat
pe
pentru
I
trad
itional.
Nu
inainte
de
a
fi
iegirea
Romaniei
neascA fdga$u
cuGermania
hitledstd
eiAlialilor
dinalianla
$ialAturarca
a insemnat
inceputul
Plecarea
la Geneva
uneinoletapedinvialadiplope
parte
pedealldparle
dedicatd
de
o
misc6di
anticomuniste,
matului
roman,
politic
oficial,
Gafencu
a
cre6i Eufopeunite.Deginua avutniciunmandat
repfezentat
interesele
Romaniel
ale
slatelor
Europei
de
Est
intrale
dup6
cel
9i
in sferadedominatie
de-AlDoilea
Rdzboi
[,londial
sovietica.
unitdtrebuie
sdcuprinde
a6t vestul,
catii eslulcontiConvins
cdEuropa
diplomatul
romannu a economisit
niciunefortpentru
a
nenlului
european,
decoagulare
incerca
sdexplice
nevoia
a exilului
de
dirijare
a
efortului
acesSi
revenirii
liberal
tuiasprepregdtirea
comuniste
a unfegimeconomic
terilof
9ila
valorile
slatului
dedrept.

3C

'ec
l tl

ac

sin

tic

lnl
inc
ta

nic
an

[40

rllo

AC
1.

2.,

3.,

4. 1

5. I

Bogala
publicislicd
activitate
gi numeroasele
confefinte
staumdrturie
in
acestsens.In 1949,Grigofe
Gafencu
a devenit
membru
al Comisiei
Europei
Centrale
problemarica
careavea1nvedere
sEletor
Europei
SiO entale,
deEst
rccent
cdzute
subdominalie
sovietica.
in aceslcadruaufoststabilite
princ!
p ilecarevoroienlarealizarea
in deceniile
urmdtoare
a unuifascinant
si.in
acelagi
timo.izbevibr
prorect
ool.tic:
Europa
unib.
O stangere
demana
intresemnalaii
Paclutlt
Ribbentrop-tvtotolov
penlru
a pecelluit
deceniistoria
Ronreneisia
allorl6rieurcpene

dnd pe rand,Berlinut,
Londra,
"Fapluldea vizitain toiu fi mantdtoreuropene,
PrisJl
oretrtindeli.
$iRo.laeraird|alnel.Etag mailrd.,,/reldea soune.
cuaceeagl
s ncentate.
cuvrnle
deDacelndr;/neala
pecare|e-dnaoJscJ
a EbdlildeDl:n,
Dosa.ele
nile dir caaloie(...).cadealfelmanLriskle
di1presa9idiapJblic.
dovedesc
ca po!
I'canodstaa fosrinlelease
preluiD
9i
poziliile
astfetcagigate,
sldngend
legdturile
intrestaleledin
_ Amciulalseinteresc
Inlelegerea
qi taAtenanu e|afdd iscu.i.puteam
Balcanice.
Cdldtoa ia Ankara
sEbl
incederea
Beiinulur
noastr6,
schimband
cuvinte
bunecuturcii.toc!i Romeiinpolrtica
maiin toiulmultdisculalelor
negociefi
anglo-francolurce.
(...)
Polilica
noasmdeechilibru
penkuo politicA
nepfegitise,
in cazde rdzboi,
de neutalitale.CrndGe.r'lania
a declarar
rtboi Polofle.nJ aveamoe irrvelil. oolonta
respinsese
ln maimulterenduipropunerea
noasta- pecarcnuamimpus-o
dealtfel
'ri.iodala
cu preanL 6 energie
gere.a l.., Nu
- dea da aialleinoaslu1caracter
a.'l nsislar.
Inlervenlia
Rusiei,
fire$le,
ne-arn pututpuneintr-ositualie
grea.Trupele
tusesti
au
polonchiarin ziuain crcguvemul
lrecutins, hoiarul
polon,in ituntecu pre$edintele
l',loscicky
RydzSrnigli,
s-arefugiai
in Romanla.
Allanlanoasldcu potonia
9i maregalul
erao chestrune
cenusemalpunea.
Voinla
noasird
deneutralitate,
careseafimase
qicapetase
delainceputul
confliclului
princeledouAmmunicate
o conslinlire
oticiala
- alConsitiulutde
l,4inisl.i
sl al conslierlorreqerui-,a fostitir rAincair Jna inreruellei
lse9li (...1
(cigorc Gafencu,
hseDnd,potitjce.1929-fi3q

,,Paamenluls-a intrLlnitpentrua
pAstra
o clipade bcere.$edinlaa fost
apoiridicala
in semnde doliu.Lacrimi
inebugile,
simleminte
de supemre
$i de
revofte,marcnervoztate.
Amcilltcu begare
deseama
schimbul
de note lelegraficedintre ru9i Qi noi
Notele
tusegtisunl
abiiecaformdSifond,
modeEleca lon 9i de o perlldie
foade
binesocolltd.
Notelenoastre
suntgDgil
concepule9i ioade proslfomulate.La
preienliileruseqlireferitoare
ta drcptudle
istoice 9i etniceale Rusei asupra
Basarabier
nu am dspunsnimlc:ntcio
punercla punct,ntciuncontraargument,
niciun prolesi.
Ne-ammullumi{
sa rdspundem
(...)cl suntem
gatasdstdrnde
vorb6.1...)Fapt
e cl ne-amplecat
in lala
fo4ei,fdrds-ospunem
SlArasesleruim
asupra
bunuluinostru
drept.(...)
Ampierdut,
deci,Basarabia:
1.iiindcaRusia
nua.enunlal
niciodate
provlncie
laaceasld
sdse
Sie hotarate
foloseascl
deoiceprilejpentru
ca,sprijiACJ1YIT
ATEINDEPENDENTA
niE pe uriasaei pule,sd ajungadin
nou
la Dunere;
(...)
r Studiali
c! atentie
documenlele
Ltrmdtoarcle
sarcini
delucru:
Sirezolval
2.
liindcd
oricarc
pe
ar ti fostpotilica
'1. ldentificati
politicii
orienlarea
externea Rornaniei
in timpce la conducerea carcam f urmalofalAde Germania,
Vinister-luioe
Exrerne
seafldG.igore
Ga'ercL.
Reich'ular
fi sacilicatocandinleresete
2. A datpolitica
externa
a Rornaniei
rezlltatele
scontate
in peioada1938-1
940? noastrelaDundrc{...)penttue-iiacoperi
Argumentati-vA
respunsul.
spaiele
inspreRusiainlr-unfezboieuroorganizalio
pegrupuride
dezbatere,
34 elevipetemapoiiticii
externe
rcm6neqti pean;{...)
in conlexlul
inlern
al anilor1938-1940
giincercalisd
rdspundelila 3.llindcdllalia,carein limpuldln
9iinlemational
urmd
intrebarca:
Sepuleau
evitapierderile
le toriale
aleanului1940prinpromovarea ne f,g:duisesprijinul
Gemaneiin caz
unofliniidepoliticA
exlernidiferite?
de agresrune
tuseasce,
a inhalin dzboi
Pierdeile
teritoriale
inrcgstratede Romania
angajamenle
in anul1940aufostuneveniment insu$indu-sitoate
e 9iloate
peisajulpo|lic
singularin
alitudinile
Gemaniei;
inlernalional?
Dattexemple
calesavdsusline
optnia.
4.frindca
singurulnoslru
Realizati
sp n adeverat
uneseuprincaresaexplicali
moiivele
careaucondus
lapiederile
leritos,apdbusit.'
nalealeanului
1940,
politic
qicelextern,
reconslituind
contextul
intern
cureferke 9ial,fodaanglojranceze,
(Gtigote
Galen
r,
Jurnal.
1940-1944
la pozilia
luiGigoreGafencu.

4i

tldduLrl I

LUIGRIGORE
GAFENCU
EUROFA
UNffAiNVIZIUNEA

peniru
Pledoaria
luiGrigorc
Gafencu
uiile9-agdsit,
creaauneiEuope
peste
n magine,oSednla
ani,implinrca.
a Bruxelles
a Consll
ululEurcpei

tJ,l
se cred,aia cumv-ammai
"Conlinui
spus,M nimicnu va puteaimpiedica
creareaEurcpei9i ea se va face.Ea5e
din neleficire,
va facefdrdentuziasm,
cdcifenunlarca
la prerogalivele
9ialribu"
telesialuui nationalestedificilaSiridice
in fiecare
zi obiectii
$i tomerinoi.TotuSi,
ea se va face,deoareccaEcterdseu
prina se impune
sfar$e$te
de necesitaie
chiai$icelormaireticenli.'
(GigoreGafencu,
madie1953)
';
plindo
sd aducem
unomagiu
"Tinem
emoliepoporului
ungarpentruluptasa
eroicaimpotrivaoprcsodlorpatdeisale,
opresoriipatriei
carc sunl deopotrivd
in fala
noasire,$i nelnclinamrespectuos
tuturorcelorcare,bdftaligi
sacficiului
noasha
iemei,aucazutpenlruliberlalea
mmuna.
Prcchmaminlrcaganoasraso daride
latecu loateevendicab formulale
unguriin cu|sul acostei
combatanlii
luple:ca 9i ei, decladrn
ci leluitulufor
efodurilor
noastreesleacelade a obline
alegeri
liberc;(...)ceem,de asenenea,
(...)despinderea
noastEdeTralalulde
la Va$oviacarea incluslara noastrd,
al
conkavoinleisale,intr-unblocmilitar
Esiuiul,
conslituil
de URSS-'
(l\,lo!une
redaciale
deemigElia
revoluliei
dinParisin sprijinul
rcmand
o
ungadin1956,dupeceauascultat
Gafencu)
aloculiune
a luiGrigorc

t6

sauparizian,
Gdgore
fie el celgenevez,
new-yorkez
in perioada
exilului,
vdzuleca
a unit6{ii
eulopene,
tolalideiide realizare
Gafencu
s-adedicat
provocdilor
bAtranul
continent
seconcu
care
a tuturcr
dificultdtilor
solutie
Si
ale
Al
Doilea
Razboilvondial.
Toate
celelalte
aspecte
celui
de
frunta
lasfargitul
luptaimpotriva
polilicii
reconslructia
economicd,
Planul[rarchall,
europene,
pentrua conduce
armonizale
raportuile
cu URSS,tlebuiau
comunismului,
unitd.
ultim,Eufopa
spreobiectivul
politice
configuralii
a conlinenlomanasupra
viitoarei
Mziunea
diplomatului
nuela
federalist
elvelian.
Gafencu
influentate
demodelul
tuluia foslputemic
insugipropunea
incddin
in aceglitemeni.
W.Churchill
caregandea
singurul
patruconfederatii
reuniie
in jurula
european
cuprinzand
1940uncontinent
impdrtitd
ln doudsferede
vizauinseo Europd
cincimaripute.Altepropuneri
statele
EuropeiCenkale
altaingloband
influente,
unaoccidentale
$ideEst.
$io
perspecoferd
o
ale
dzboiului
din
Est,
eafencu
in lucfarcasa Prcliminaii
eravdzutd
careunind
maimulte
sfelelor
deinfluentd.
Eurcpa
tivdopusa
teoriei
deSud-Est,
deEst,ptecum
deNord,deCenlru,
confederatii,
Sio confederalie
lugoslavia
sd reuneasca
Romania,
Bulgaa, Grecia,
caretrebuia
$i Tufcia.
politicd
Vestul
sAcuprindd
in egalemesu|d
Nouaconstructie trebuia
9iEstul9i
politice,
precum:
crearea
uneipute economiexigenle
sdrdspunde
anumilor
in
industriale
cele
agricoie
sd
fiereprezentate
in carelesursele
ceeufopene
$i
prosperitdlii
Vesl
spfe
Est,
meneconomice
dinspre
modechilibrat,
extinderea
politice
fiecdrui
statmembru,
apdraa
organizifii
specifice
traditiilor
tinerea
Si
gia libertdlilof
asigurarea
secutdtii
fundamentale
aleomului,
readreptudlor
punea
a$adar
unmareaccent
alEstului,
Gafencu
sociale
etc.Cateprezentant
politice,
pefespectafea
identitdlii
statelor
peprolejarea
economice,
intefeselor
nu se
pi(i a contlnentului.
in
viziunea
asupra
noii
Europe
cum
acestei
9i,
pentru
puteafaceabstractie
de raporturile
cu URSS,
Gafencu
s-apronunlat
pa$nice
acesteia
urmand
sd-l
cuputerea
delaRdsdrit,
menlinerea
unorrelatii
euro'
secudlelii
de MafeaBritanie,
unrolmajorin asigularea
revini,aldturi
pene.
europeand
trebuia
sAse
cuadevdmt
viabild,
conslructia
Pentru
a deveni
principiimorale
gamn'
pe
se
care
in egale
mesurA unsetdevirtuliside
bazeze
pe continent,
existente
in acel
depa$ifea
divizArii
tezepaceaqi secuitatea
prin
p
ncipiilot
influentA,
tespectarea
istoric
sferelof
de
moment
Sicombaterea
pdncipii
includea
Viziunea
sa asupEviitoarei
Europe
intemational.
dreptului
precum
o ordineeufopeand
de puterede naturasa promoveze
echilibrul
principi
pacea
gi
Toate
aceste
colaborafea
intenalionalS.
durabild,
corectd
$i
pastratin
lumii
totalitate
actualitalea.
dinlrestatele $i-au
alerelaliilor
ocaziipenlrua"giafimaprincipiile
a avutnumeroase
Gafencu
$ifilosofia
politice.
din
libemlilol
europeni
estepafliciparea
sa la intelnirile
lmpodantd
pozitie
comu'
ludrile
de
impotriva
1956.
De
asemenea,
au
continuat
1955ai
pentru
in 1956,
crimele
sale
acuzand
in modpublic
URSS,
nismului,
Gafencu
procesul
de
manifestandu-qi
in
legdturd
cu
sceplicismul
impotriva
umaniulii
9i
de
a
eforiurilor
depuse
Recunoa$terea
internalionald
deplina
deslalinizare.
'1956,
preledinle
produs
in apfilie
candacesta
a fostales
s-a
Grigofe
Gafencu
a
o recunoa$tefe
a Federalistilor.
Eta,in egaEmesure,
Europene
al Uniunii
unite.
larealizafea
Europei
rclului
exiluluifom6nesc

. :l

compatrioli,
"Dragi
l\,la@a
iligcarecaredelermind
popoarele
vechiului
continenl
sa se uneascipenlru
a tormao Europe
Unitearepentrunoi,ceiiatliromani,
o importanla
deosebiti.
Situald
lntr-unul
dinpunctele
celemaiexpuse
aleconlineniului,
Rornania
a beneflciat
de mai
nrulte
oridespiijinul
ideiieuropene.
in timpurile
strevechi
Siproledia
aieistoriei
noasire,
poporul
romanrczisladejata frontiercte
saledin Est,luptandpentruaperarca
ideii
cregtine
carefl legade Europa.
I\,taitaz
iu,ln secolul
trccul,subegidaEuopeiiia unei
odinidedpteuropene,
unite,etiberale
dedubtaconstrenoe@
Ta.ibRomane
a suze_
?nitaliiturcest
r$esc.s.aLlrezirrao v alaloua ln sfa-.S
Sia orolecroraiutL,
I ir ztete
noastre,
impA4irea
a/oitradefectuate
pentru
ln detdmentut
Europei
a lnsemnal
Romenia
piedorea
libeneli|olsi
a lndependenlei
sate.
Acestea
penlru
suntmotrvele
cafepoporulrcman
a considerat
dintoldeauna
celdeea
europeand
ii puteagarania
ordinea
Sitibertalea.
Sdcil6mcalivadintresbdbunii
no$l careauaderat,
precursori,
canigteadevdEli
la
cauzaEuopeiUnite?
AuretPopovici,
apostol
al fedetismului
dunereani
Takelonescu.
care,lncddin1914,p.evedea
ci lulburerib
europene
nuvorluasfar$il
decatdupelnte_
meieaSlalelor
ljnilaleEuropei;Nicolae
TilLllescu,
care$i-aconsacmt
lalentulsitoate
penlruirclaurarea
e{ortunle
securialri
coectiveS:aLneiordini
pot,ceurilare;inlralsil,
Luliu
Maniu,
carcn-aincelalsdrepete
cr, pentru
aleFuropei,
nl]po;te
lefitemicisimari
exista
salvare
giinfederalism.
decelin uniune
politicii
Fideli
hadiliilor
noastre
tijndcereatizarea
Europei
ljniteasigurand
Siconvjnsi
securilatea
ldilorincalibereSilibertalea
modde a salva
lari|oldinEst,estesingurul
exFlenla
natiunilor
ewopene
lorcomune,
ne-amhot:iret
se panic!
ii valoiteciviiizaliej
penlru
oar le Mrscsrea
crearca
JneiEurcpe
unlesi ttbere,
(cigore Gaiencu,
,Ape/in favoateaconstjtuhii
uneiCrupei Rom'ne
penlruEuopaUniE,cene\a, lunielg49)
I

ce se numeqte
MbcarcaEuropeane
- denumiecarcdesemneazA
aFt o orca,
'Ceea
lizalieintenalronala
penttu'ntplurea
ce mil'reaza
uliJntiFuropene,
olr Aiansarblul
eforiudlor
depuse
in Europa
in vederea
rcalzaril
acestui
in limpul
lel _ a tualna$tere
.azboiului
jasiarsitulu;ul
o sinteza
a sentimentetorca
inforesc,
Sireprezintd
in genet,
giplanuride
calaclism:
speranje
viitor,
bucuria
dea fi lamasin viataprintrc
a6tearuine,
o-nevoie
impeoasede a incepeo operdde reconstru4ie.
S-avorbitdesprcEurcpa
la
sftlr9ilul
iiec6rci
manrastumdd
rezboinice.
Cuceritoii
aveaupropa ideein bgetudcu
popoarele
aceslsublecti
aveaugieleideilelor"
(Gfigore
Gafencu,
strasbourg
1957)

ACNVTATEIND'PENDTNIA

Grigore
Gafencu
in 1939

nufe dim seama

cetampterdut
"inca
pnn
moarlea
luiGrjgore
Gafencu.
Numd
gandec
numaila norromaniidin
exil,dar
intreaga.
Dincolo
ii la tolicejdinlurnea
de fronlierele
noastre,
nimeniaituln! a
avul rcnumele
lui Oigore
$i presiigiLrl
Gafencu,
E nureprezinle
numaiceea
ce
(inleres6.
norsuntem
obignuili
senumim
br romenesti,
dal $r celeae vecinilor
nostrl.
Elerapudetorulde
cuvanl,
ascul,
tat 9i especiatde ioatepopoarele
op matede dincolode Coirinade Fier El
ela, in acelagilimp, un (european)
pentrucd a lnlelescd soluliaerafederalizareaELrrcpei.(...)
Sub !n aspect
seninii submascapotilelit
9i elegantei,
GrigoGafencu
ascundea
o maregltintA
poli|ice.
Elsecornpldcea
sAdeaimpresia
celordlnjutuls6ucd nu eraun agreslv,
ca nUavea(un temperamenl
decombalantr,caeramaidegrabe
un(intelecllal
de cabneb.Aceasllegendd
i-apennis
seufcepecelemalinalte
treplealepoli,
tci europene.
Odatdaiunsacoo Si in
mornenlu
candel se considera
a li cel
mai aproapec6ndzectde canalede
tadioll inrcgislrau
din
9i sutede ziari$ti
lumea
inlrcagd
fl slenograliau
- Grgore
pronunla
Gafencu
iinigii,prccissicu
atenRusiei
sovielice
aJ
lie,lechizlloriul
Si potiiiciioccideniale
decoexistent6
pasnlcd.'
(i,4ircea
Eliade,
1957)

I Studiali
cuatenlie
docurnentele
unnetoarele
sarcinide
lucrul
Sirezolvati
1. A avutteoria
luiGrigore
cafencu
despre
federalizarea
Eurcpei
unsuport
istoric?
Areprczentat
elo vocetzolatd
in epoca?
Caministru
de externe
in anidifi-I
2. Explicati
penlru
motivele
careideea
demigcare
eufopenA
a fostputemic
susttnug
crli penlruRomania
(193S-j940),
i
politorcmini.
deoamenii
Grigore
Gafencu
a suslinLlt
menti|
3. Realizali
princaresddemonshali
unproiect
pozilia
diplomatLrlui
G gorecafencu
nercatradilionalei
alianle
cuFranlaI
fatddemilcafea
europeand.
B tanje.
SiMarea
I
4. Dececredeli
cd,deQi
vecheideea
deunitate
europeane
a prinscontur
abiadupe . Plecal
dintare,dupdrAzboi
s-a
desf6r$ilul
ceuideAl DoibaRelooiltrondiar.
Orga.ilali
o dezoarere
tn caresa va
pedeo parte,
dical,
luptelimpotdva
punctele
confruntali
devedere
c! acelaalaltorcoleqt.
pedeallacrearii
comunismului,
iar
5. Realrzali
uneseup r carese evaluali
aclualitateaviziun urGraoreGafe-cu
uneiEurope
unile.
despre
Europa
unile.

PaovEuonr,rl-*__l

Europa
ln socolul
)fi
9ilumea

27

wffi.t"M.
.lmaginem
1$8$
dupa
internalinnala
\nprr;sm
ffinrn&niei
iNRtttt'so
RouArutrt
IMAGINEA
in ceeace privegte
generald
a pleseiinternalionale
O caracteisticd
foartebineinformatd;
cda fostdelainceput
dupe1989esteaceea
Romania
aceasta
ptecizam
a
interpfetat
sd
cd
se
cuvine
timp,
in acelagi
$i prezentat
prop
mai
importante
pfop
gi
interese
Cele
ilor
conform ilorvalori
informatie
deRomania
a fi interesate
publicatii,
cares-audovedit
celemaimari,
cutirajele
york
Tine
Le
Monde
Tines,
Le
Figaro,
Nelt
sunt
dupa1990
$i
a ie$itdinconulde
1989,Romania
dindecembrie
Odatdcu Revolutia
in
lumiiprintransmisiile
detoataatentia
in careintrase
umbrd
9ia beneficiat
translainceputs-a
Dinpdcate,
entuziasmulde
niiRomane.
direct
aleTeleviziu
pe
parcursul
Tn
acei
ani,
anilor'90
tot
rezerval-obiectivi
fomatintf-oatitudine
de
refome
treptatdincauzalipsei
s-adegradat
Romaniei
Si de
imaginea
pentru
utmadala
Nicolae
CeauQescu
radicale
in economie
schimbdri
$isocietate.
uiCenlral
Comitetu
in balconul
Britanie,
l\,'latea
giindeosebi
Unite,
ceadinStatele
Presainlernalionald
(BucurcSti,21
decenrb
e 1989)
dupA
silualia
Romanlei
de
- a fostfoarteinteresatd
FranlasauGemania
mediu
desprepoliticd'
Au fostpublicate
articole
prdbu$irea
comunismului.
piercu
incidenle
natu|ale,
mediu
de
afaceri,
catastrofe
social,
mediu
sindical,
in E5t
Sr,himbarc
performanle
sportive.
omeneqti,
,l45de membai Consiliului deridevieli
,Cei
politic,
instabilin
anii'90,chiardacderain
mediul
Pfimulplanl-adelinut
parlamentul
Fmntului
Sa|vAi Nalionale,
noiiputeri
dela
constiluilea
relatat
despre
inienallonal,
a
Presa
provizou rcman,au votaidizolvaa dezvoltare.
Romaniei
pagii
in
conducerea
feculi
de
aceasta
despre
F.S.N.,9i
ioF Bucufeqti,
pentru
a lasabc liberuneiadundd
istodce,
politice
peste
inte F.S.N
a sesizatluptele
hota.e
, gipartidele
de
Presa
rnultor
mai
matedin reprezenianlii
masurile
a semnalai
Deasemenea,
celoraflatilaputere.
cuvictoria
padide.
Frontului
SalveiNalio- teminate
Consiliul
Romania economice
Occident
paqii
apropie
ide
nale(F.S.N.),
carca guvemat
fdcutiin
dilectia
luate9i
popuhredindecembrie
de la revolulia
publice
in legaturd
internalionald
CelmaimaleQocpecarel-aavutopinia
Nicolae
ceLare{umatpepresedintele
Acegtia
orfelinate
abandonaliin
desitualia
copiilor
a fostprovocat
cuRomania
aredegendsese orga'
Ceausescu,
orfelii.
Foarte
multicopiidin
mizede,
la
limita
supravietui
de
treiau
in condilii
lntf-unpanidpolitic
nizeze
aisaparticipe
prezentate
au
latextele
HlV.Reacliile
cuvirusul
nateerauinfectati
9iimaginile
laalegeri."
a copiilor
dinRomania
deadoptie
o putemica
cerere
A apdrut
1990) fostimediate.
(NewYor'k
Imes,4 februarie
manage
eze
situalia.
care
sd
internalionale
fundatii
sauauapdrut
dinPiata
demonstraliile
despre
a relalat
cusimpatie
Presainternalionald
cand
din13'15iunie1990,
qicuconstefnafe
evenimentele
despre
Univefsildtii
au
fost
minedade
aga-numite
celelalte
invadat
capitala
au
ffinerii
tdrii.$i
poate
spune
ce
aceste
pe
p
pagini
Se
ziarelor
striine.
ale
Drezente mele
Romania
ceeacepriveqte
entuziasmuluiin
9i
auduslaatenuarea
evenimente
dinstreinitate
ziarelor
in paginile
aceasta
decaresebucura
chiara simpatiei
defotbal
delacam'
performante
nationale
a echipei
inafaredeexceplionala
'1994,
in
publicul
fost
informat
dreina mai
Unite
din
plonatul
dinStatele
mondial
prima
a 'Partenerhtului
dealtfel,
decdtreRomania,
semnarea
aceianidespre
a se apropiade
i
noastrc
de
pace"
despre
tentativele
pentru
cu NATO$i
la
qi
totalital9i
comunist
detrecutul
dea sedesprinde
Europeane
Comunilaiea
(februarle
1990)

r!

%'&

a opozllei
l/anifeslalie

qi spaliiistofice
Popoafo

Modtili

Noiilkled
deh Bu.u69tiaud.sdtl6u9tibri
intgative
provi/orie
.Corducerea
a.egalizat
ast,zitibe?
peo scara
inilidtva
mai.,tare
decit
a exislat
incei45dean'decomJnisn
in acest
sensa fosrse11aL
ur oecret
dec6ke
preQedintele
inledrnar
lonlli6scu."

1990)
{NewYorktmes,6 febtuade

Copllor6ni bolnavid SIDA O tgistali.a negljedi

injffde 60 suntlaelajulaltrciJea
atspitalutuiinsatubru,
pensinguactinica
"Copiii,
lrubolnaviide
SidadinRomania:
In acdea$i
camedsuntdoicopiiinpat.lntr-omicercpatrucopii,aproape
zerve,
mo(i,zeceau
pdtud.,'
acoperitide
osingurd
york
llmes,
8 februarie1990)
l,il/e

O glaveprcblem,
soca,,
copiiidin
orfelnalele
omanesl
in 1990

dt
E\oluliin Eumpa
.Demuezie.mi deromenmdnresteaza
ir pialaunive.sil,lidn
Bucu,e$h
(..)
demonstrand
rezistenla
potitice
dJcand
demonslraliile
penoitndttimj.'
9i
(NewYorkTines,1nai 1990)

Minilrcmani
vinlaBuotmfliul
mined
dinnodulRomanie]au
,[,4iide
descins
aslaziin
capible
cubatedetemn.
bas_
loane
dincauciuc,
penhu
cerand
dzbunarc
lulbudnle
antiguvemameniale
demiercuri,,'
(Newyorkfr@s,jS iunie1990)

Romanb
planului
s-eaEtural
NATO
a devenit
a;teziprima
,Romania
nalune
cares.ainscs olicialin
pfin
noutprogram
caae
NATo
seofere
sj colaboreze
cufoslele
inamice
dinTmlalulde
laVargovia,
,efuzan_
du_le
calitatea
demernbru
cudrepturi
deprine.'
27)anrade1gg4)
\Newyo* Tines,

ACNYTATTINDE?ENDINTA
1. Analizalicu
toaleatenlia
informaliile
reprodlse
publicalie,
dinaceeagi
Newyork
Iimes.Comentali
modulcumau fost percepute
evenirnentele
relataledin
Romania.
Ceirnpresie
oredeti
c, gi-apuiutfomadespre
uncititor
al
laranoastre
publicatii?
acestei
2, Citilidocumentul
3 gl pdviliimaginile
alelurate.
Dezbateti
cauzele
careaudusla
situatia
o4anilor
dinRom;1ia
ir a., 90.precizali
cunaLevo'Jar
tucruri'e.
3. ldenliiicali,
cu ajutorul
pentru
documenlelor,
5 elemenie
caracteistice
imaoinea
Romerier
in anii90.Argune.tal
oececreoelcddelae.ljziasnJlrelatrr';evolujiei,jn directs,aajunsla o scddere
qlincrederii
a intercsului
manifeslate
de
intemationale.
Prcsa
3. Descrieli
starea
despirI ajucitorllor
dinirnagine,
Siexplicali
catQia iubitorilor
fof
baluluidin
tard.

Echipafalionaa a Romefie
bucurandu-se
pentruunnougolirscris
la Camplonaiu
l4ondialde
Foibal

(suA1se4)

RoMANttEl
iri tueetruee
suRVENirE
EVoLUTti
a
Romaniei
in pfesaintemationald
cu anul1999,imaginea
incepand
in
vehiculate
frecvent
incepulsdseimbundteteascd
$ise scapede cligeeLe
gi bolnavi,
delincvenld
copiiabandonali
cer$etod,
aniide dupdrevolulie:
9i
unor
faclori
interni,
cat
imaginii
datorat
atat
unor
imbundtdlirea
s-a
sdrdcie.
9i
internationale.
evenimente
dupe'1989,
lal Romenia
economice
ancucrestere
Anul1999a fostprimul
an,
pentru
ln
acelagi
investitofii
straini.
tol maiatfactivd
a inceput
sadevind
Acest
penlru
Europeand.
adeErea
la Uniunea
negocierile
Romania
a inceput
de
capitole
etapede parcurs,
un calendar
de aderafe,
lucrupresupunea
prin
aldtuimbundtdtit
lmaginea
Romanieis-a
finalitate.
incheiat
9i
$ioanumitd
in
deNATO
loviiurilor
aeriene
aplicate
intemalionali
in timpul
rafealacoaiilia
qi lfak.De$iinplanintemacestlucrua dusla elodarea
Afganistan
Kosovo,
pn
in planextern,
pre$edintilot
EmilConstantinescu
imaginii
9i lonlliescu,
prestigiul
in Romania
au
asumate,
respectarea
angajamentelor
9iincrederea
crescut.
din
copiilof
sensibild
la problema
a foslin continuare
Presajnternationald
qilaaceea
Dealtel,in anii'90auavutloc
a adopliilol
internationale.
Romania
insdilegal.
Uniunea
legal,
foarte
multe
unele
numercase
adoptiiinternationale,
problemeicopiilof
aceastd
cale,
abandonalipe
tezolvarea
Europeand
a criticat
Romania
a suspendal
ceretea
Uniunii,
inanul2000,la
astfelcd
$iinterzistoate
de prese$is-afdcutun
Acestlucrua fostcomenlat
internationale.
adoptiile
mbsuri.
loobypentru
anularea
acestor
adevarat
obliinternationald
a fostanularea
curezonanld
in presa
Unalteveniment
l\4dsura
a
fost
pentru
in spatiul
Schengen.
gativitdlii
romani
laintrarea
vizelor
semnilicalive
alerelali or
Momenlele
ilegali
romani
privitd
curezervd,
deteamaunorvalurideemigranli
lainceput
inall
romano-amercane
la nlvel
temeri
au
fost
nejustiilcate.
a
dovedit
cd
aceste
in
Europa.
Realitatea
cupriotaledepesa
auioslprezenlate
cumaI fi
naturale,
s-areferit
adesea
Presainternationala
(imaginide
lainElnrolicaledinluie 1997,
$ilacatastrofele
2005)
noiemb
e 2002$idecemhe
cugdpaaviard.
dinanii2005li2006
inundatiile
Filupta
din Della
gemane
mod
special
este
intefesatd
in
Presa
Si de situatia
itt
presei
deincefmediuluigi
suntlegate
deconservarea
Dundii.Preocuperile
L-,- -l
carear
la canalul
Bastroe,
ToMiva Romrnieids a sbpe t$intreprinse
deUcraina
careadeooirea lucrerilor
cul d 6opiia dat o lo\iiturabdtl, unul
Deltei.
sensibile
in ecosislemul
afiaaemodilic6ri
numtrdefumililpnazumlive
unuimosunlvlclimele
,Jotiacegtia
ratoriuasupraadoplilofinlernationale
anunlat
de llniunea
Eurcpeane,
sugerat
prealabilin
Idrenjciunfeldeavedismenl
luna iuniea acesiuian, Intezicerea
pentru
unandezilea suruenil
adopliilor
ca raspunsla un rapodal doamnei
rapoatorul
UE pentru
EmmaNicholson,
fomane|a
Romana,in carcguvemLrl
acuzatc, pemiteca aceglicopiisa fie
purSisimpluvanduti
celuicareljcileaz,
celmaimult.'
(Firanc,'al
].mes,15decembe 2001)

30

a seduceint-o
numalaunevoie
devizepentru
cetdlenii
romani
,Dela 1 ianuarie,
spatiului
lJniunii
Eurcpene
carcinseamne
majorilalea
Schengen,
laE din spaliul
din
mmunisu9iunadinlrecelemaipulindezvollate
o laredinfosh Europa
Romania,
candidate
la
punci
de
celelalle
eraobligatd,
spre.deosebi
devedere.economic
lari
imiglanti.'
necontrolat
de
masud,
de
teama
unui
allux
laiceast
exlindere,
6 ianuaie2004)
\LeMonde,
cain Romania
s5suileun
llniunoa
Europeana
in 2007lace
adedriila
'Perspectfua
ventde.prospe.itate-"
lLe Monde,5 'x'ai2AM)

Rodniacadtg!lofuld6lhqsdercal uniuniiElmpene
h c6acepdvoqb
economia
agteptatul
Rapofi
,Jndelung
ai Comisiei
Euopene
demaine
varnentiona
faptul
cd
deplaldfunolionaEr,
unreper
slabilit
delJniunea
Eurcpeana
taraare(o e@nomie
in
voderea
adererijTesiulp vitorlastatutul
deeconornie
depiatafuncljonah
atRom6ntei
rcprczinld
unadinlrecelemaiimportanie
incercAriin
drumul
ceheaderarea
la Uniunea
EuropeanS,
i,rh-un
momenl
in careRomania
esleaproape
da inchei6
negociedle
cu
Comisia
Europeane."

irrtwl,,{A
Yju

lFinancialTimes,5 octonbne2004\

i']
lnahteai rndih UEln 2007,mmeniitrcin fne ia |Efonne
lnsd,in line,Romenia
,Adufalo ve9nicie,
s-alrezii.Taraesleaidoma
unuinale
crcconiorm
unuiconttact atilierea
ta UEin 2007- hebuie
Saniier,
sa fieierminat.
Prclutindenis-a
kecutla treabd
cu patos,
refofinele
suntintimprecoddusela indeplir'rc Totma mulliilvestiio'i
skbinisrrt convn$icaroJlcu5sp refor",te
esteirevesbl
pentruRomaniaa lnvestiorilor.
9i ci a9leplatainteglarein UEa cresculatractivitatea
Insaultmaba erelnaintea
rniegreiiin UE n-afostridicatd.
Cancelarul
Schrdder
si
"nsaConsi.iLl
GijrterVerheJgen
aLreconlTatoalaInlegraii.
uE vahotd oacasede;
pentrua nurata
undeverdeintegdi Romaniei
la 17 decembre
la Bruxeties.
9i&llgariei
ocazia,
Romania
lrebuie
juslitiaqi
s, ducdla indeplinire
incacetedouechuzereslante:
precum
lrbem
concunle,
mediului.
Altfesendtuie
acestvisd+a inlGin UE
Siocrotiree
deodaldcu Eulgada.in caz conlrar,Romania& inlra intr-o noue disculieabia in
pnmavafa
2005,preateaiupenlru
a maiiiintegtatin 2007."
Zeitung,22noiembde
2004)
\FrankfuftAttgenejne
.-;i: l
C|BStga oconomice
a Romanioi
a{ngun nivolrocord
a foslun(boomyeaD
pentru
?Anul2004
Romania.
Comisia
economicd
a LJE
a aprecratcregterca
economicl
la 7,2%,maimulldecatseaglepta.
privaia crescul
Consumul
cu8%,ceamaimarecre$ercde 15ani.Peduratamedlese prcconizeaza
o crestere
econom
c3de sqodrral 1esprreDii( Rilze direc'orul
Came.eGernane
de Comel
dn Bucuelli.Cucele22demilioane,
Romenia
vafi, dupapobnia,lara
no! integrah
in
lJEcuceamainumemasd
populalie.
Romania
vadeveni,
odatecucreslerca
nveluluide
tlaiSial ce$igului
totmaiinteresanti,
ne-aspusKlauslvangotd,
9io pial6dedesfacere
prctedintsle
gemanpenl.!Europa
Comitetului
economic
de Est."
(FkanciatTinesDeuEchland
24 noiembrie
2004)

Canaul
Bislroe
Si
grpaavara
if 2006

,4

ingrilorarc

Artcolde6prcDelh Dunadi
9i canaldBasloe
pasdrllor
esteapreciate
,,indepeftarea
de cete membl asocialiei
Wo d Wide
Fundfor Natufe(\41/F)ca liinddoar
inceputul
uneicalastofeecologice
mai
plutitoaresapd
marl, Excavatoaree
a$a-numilul
canalBastroe
(lungime
I km)
p n padeaucranean,a Dellei.
Proieclu
aceslaaf puleadislruge
petemenllrng
loatecele400000de heclare
de ten
umed,Acest
p nlrecele
tercnsenumArd
mar imponante
sistemeecoiogice
din
lume."
(SAptmanalui
gennan
FOCUS,
30augusl3 septembre
2004)

ACTIMTATE
JNDT'NDENTA

Pnovelronnl

1 . Analizali
documentele
2,3 qi4!Carecredelicd
aufostmotivete
schimbdrii

Rornenia
a lost mercuin atenla
agentiilor
de presa9 a mass-medieirnternalionale
lmaginea
Romafiei
dupA1989
poalefi caracterizald
caentuziasE
imediat
dupdRevolulie,
dezamag
le $ plinddecligee
inanii90girealrst6in anii2000

in binea imaginii
Romeniei?

2. Citilidocumentul
L Cumapreciali
prcblemei
evotutia
copiilof
orfaniin

Romania,
in anii1990falddeanii2000?
ln cefelconsideratl
cda afectat
probiemd
aceasta
imaginea
internalionalA
a Romeniei?
Ordonali
in ordinea
importanlei
evenimentele
cuefectpozitiv
9iclasificali
Si
pecelecuefectnegativ
cucafea fostasociatd
Romania
dupdrevolulia
din
decembrie
1989.
Europa
9l lu|hqalr secolul)U

31

RECAPITVLARE
/ EVATVART

er.rrop*nm
Antmmedente
almintegr&rii
Lq_l

Dou6maginlcaracle
sliceEuropei
urban,,
avand
drcpt
medleva
ercviiizatia
criteriu mordia
banul,
rurad
Siclvilizatia

a conla UEa 10noistate,

revista
franceza.,,L'Hisloire"
ln 2004,odaldcuaderarea
de
acestui
evenimeni
subtillul
BYEYALTAI
DuRideau
sacralunnumarspecial
'GOOD
Gefemek,
istoric,
fer; la Grande
Eurcpe".
Cuacestprileja tosl nletuieval
9i Bronislav
alAfacerilor
Exleme
in Polonia
democrata.
lald,in rezumat,
dspunsulsau
fostministru
la o inhebafecareaveain vedercmodulin6arepol li explicateunelercticenlefalede
incoDoEreain UEa a6torstaiedineslulEurcpei,in majolalefostecomuniste.
lnlrc noiivenili9i vechiledemocralii
occideniale
nu trebuiese neiacd s,
,,Diferenla
noslru.
Frcniierele
siabilite
a6t de inddecinate
in istoria
conlinentului
uitamdiviziunile
in secolulalXl-]ea
le refacin paltepeceleslabllite
dupacldeAlDoieaRrzboil,londial
(ortodoxd),
inlrebiseicaomand(catolica)
bizanfne
o
dupaMareaSchismd
Sibisedca
politici
culiufala
scindat
Eumpa
in
doue
mari
blocuri.
separalie
religioasi,
c a
9i
Te b
pentru
at infruenlelofVestului,
caapadin
lumil
careintrain 2004in ljniunesuntexpuse
giEstului,
polilic
cel
ca,ua
ilsunl
datoare
ctolice
iQipmlestanie),
Simenial.
foafte
Darmaiesteo ruptudinire Eslsi Vest,esteaceeaa doudmodeleeconomice
apirulein secolu{
el Xx-lea:de o parteo Europa
de prediferite,
darcomplementare,
piate,
ponderenla
economieide
departea
cealafta
o Europe
ruralS,
ca
ubana,deschise
prime,
prclungege
panein secolul
rnalei
undeSerbia
se
al Xlxlea,in vrcme
fumizeaze
in coirsecin!6,
a
a dispa.utinca
dinepocamedievali.
bfighezia
ceinvestulmntinentului
fomarcainstiiullilor
mentaltalii
secolului
alXIX-lea,
dmasslabein Esipanah sfarqilu
9i
oemocralice
av6nodesule l.'
(,1'Histoire",
286,aprilie
2004)

p6llonulPdnoipblor
uneuFpon
Unit* CaolI
luiCarol
sepoate
facemaisimplu:
dacafuem
iteiibdebaza
domniei
,,Evaluarca
vornvedeace ln ciudalimibrilorimpuse
devremi,CarolI aparcsuraleIJESiNATO,
pomotor
pdnzator
fondator
deins:itulii
debazeab slaluluili
socieldlii,
al
deeuropean:
,Oricjne
Sliefoaiebinecein spalele prcfesionalismului
polifica
gireformator
ln
strateg
alfodelor
amale,lncura$ieconomie,
zldurilor
unuioragmedieval
siauaBturi jalor
polifice
pin
nalional),
vocoeutopeana
alputerii
sofr(cuture,
exlema,
tladilii,
specitic
podgoreni,
nobiligi
canonici
$ishrdenti,
pelsonal,
proiecie,
puterea
ului
crealor
de
institulii
interitor
al
slatului
excelenle,
exemp
9i
proletar,
aristocfali9i
negustoi
Slme$iejoculrcgional."
pa|alelcu
in
adaptarea
la
al
suve.anildlii
9i
proletari.
(...)Cu
antreprenori
Sugad,
9i
(Principele
Radu,Rege/e
CarclI, o voceeurcpeane,in
zilei',10mai2006)
,,Evenimentul
ioaleaceslea,
modelul
socialuftanil
reprezinte
buehezul,
iarciteiuldedifercnlere
eslebaryrl.'
(omulmodern,
Polirom,
1999)
pozilia
ponlru

tl

a-Siconsolida
in
Sovioticia aclionatdecisiv
,in 1945,Uniunea
allundevaln
Europade
Est,lnirucal,
Romania
maicudnddecetodunde
b felcapeweRomania
erapoarlade inirarespreBaicanisi
Stambr.Deoaraliaprivind
rnealarilor,
(adopiati
la
lalta
1945)
nu
a avutniciun rclln fixarea
Euopa
eliberate
la
12
februarie
spatiul
rcmanesc,
dearbanizarea
Jn
fajAdeRomenia.
Notiunea
carea umatrclragerisiapanidi
rcmane politicii
Sovielelor
deglvemedemocraiice
Silargrcprczenha unoralegeri
libere,
stipulaie
in Declaratie,
erain conlEdiclie
a fosl maigfavadecatin alte provincii.
live,inslalate
ca urmare
(...)Revilalizarea
a. frlmpie'
u6anaa inceputcel
cuteorja$i practicasovietic,9i,daci arti fostaplicaiein aceslcazpartjcular,
pe ca majoritatea
pomirc
Anlipatia
sensiunuiguvemprjeten
maitaziuii la unnivelde
dicatinslalarea
Sidocilla Bucure$li.
qidodnla
laldde lJniunea
dea menline
bgeturile
lradi
frind
romenibro
resimteau
Sovietici
bil mai redusdecatin Occident,
perspeciivele
putere
prosovietc
sd
faceau
ca
venkii
la
a
unuiregim
semnifrcative
abiain secolele
Xl l-XlV'
cu
Occidentul
tonale
(Bogdanli,lurgescu,
/slorie@rnJnerscd, fe foadei 6parbte.
(K.Hitchins,
Humanitas,
1996)
Romeria1866-1947,
btorie univeEale, 1994)

I;t
t1 )

PopoaJs
9ispaliiistgdc.e

Teoriainsllan'l5lii$i oftdele ei
pe mmeni,
,lnce-ipdvegle
metafofa
insularitegi
lore tegalddeciiiee
$i a unicitalii
lradilionale
detipul(Poporul
roman
esleo tnsula
delalinttate,
intr-omas6sbvAr.(e;ioTaI $i i mi.amlLl
.sloici {inbrmenI ceteDtu
ui srLdu a uicfeorqt-eB.rtianrralcr;tinuiuliilatini|elli
romanesti
inh-ozonSa Europei
intr-adevdr
cezutasubputerea
nea,
mudlor
slave,carei-auprcocupal
de mutlpe islorlcti
romani
a
Sistdini.O altdvarianH
mitului
insuladtalii
romaneQli
e ceeaces,anumitmitulcetdti
asediate.
AtAtdediferitide
ceiiinjurgiliregte
superiorilor,
romanilsunl
cokopitoare
alevecinilor.
(...)
!intapofletor
Lainceputul
epocii
moderne,
crndclasapoliticd
ainceputefoftu
le demodernizafe,.mnservaloli6mul
autohlon
doreasepbstrcze
o greudefinibjld
ldentilale
ii specliicilate.,'
(D.Maleescu,
MarcaBdlanieQiRonenia,douAinsujede euroscepticjsn
in Europa,
in,Secolul
20',1-2-312000)
10decernh
e lg8g
Vaclav
Haveanunla
fomarca
noltuiguvem
alCehoslovacei
Gdgorecafrnoula CongFsulEuropeid6la Haga
(Europar
clvantul
,Nicdieri
nuvibreaza
rnaipuiemic
decaiin ldrite
Simaiemolionant
dinEst ldeeaunitelii
eurcpene
pentrLr
inseamne
aceajumatale
a cdntnentuuio promi,
sunedepaceSiinacelagitimp
o promisiune
deellberale.Am
convingea
caexprm seniimentulprofund
prccum
altariimele,
carcimpertdFsc
soarSipeacetaallailorvecine
taRomanier
candalim aicisolemn
tidetitatea
lorfali deEuropa(...)L{aiimportant
decet
pnncipiul
men sa holdlasce
fomaconstjiullonate
a Europei
unitemiseparea fi prnci_
piulcare
asgud conlinuiul
noiiordinieuopene.
in vederea
organizerii
vieliipoitice,economice
a comunildlii
europene
lrebuie
stabiJite
9rsociale
gulicarese ganteze
libeF
t6lileindividuale
si determine
cooparaEa
econornicaintre
$tnalionale,
slate,sindicatesi
munciloitisa L.n,?ascail nod elicient
ioeatutjustilieisociate.
(Dindrscursul
luiGrigore
Galencu
taCongresut
Eurcpel
dela Haga,
plenard
in Sedinla
din7 rnai1948)

VaclavHav6l,scfiilorSiom poiitic
ceh.A publicat,
in 1977,manifestul
Carta77 ptin carecereaautoriulilor
comunste
de la Pragarespeciarea
drepturilor
omului.
Preged
nteai Cehosovaciei
postcc
(1989'1993)
muniste
ulteriof
al Re$i
publicii
Cehe(1993-1998,
1998-2003).

As6zi ne aflam1ao rdscruceistoric,. Alegemdirccla noastreviitoarc.

o gandilecompbxe.
Dupdce crtilldocumentele
1 9i 2, precum
polonez
Brcnslav Aceaslanecesitd
$iteonaistoricului
Nu-ide
ajunssa
cunoslifegutite
deckcuGeremek
despre,,ramanerca
in urmAdurabila"
a O enluiuiorlodoxfatdde
a!le,
sd
le
adopli
se
le
invel.
Trebuie
9i
Occioel.ul
calo.c,formJlalt
o opir'e.confrLnL6nd
agJnerlelepro r, c;nka.
sb
inlelegem
clarunde
slationem,
ceproAlcdluili
uneseudeo pagind
in caresAprezentati
cultura
rornaneasca
dinper- pritalearelmomotivape
careo avema
spectiva
sintezeiintre
celedouelumidespdrtite
deschisrna
din10S4.
dispozitie
in acestmoment
$lce pericole
Deiinili
primulut
europenismul
regeal Romeniei.
Cdutali
infolmalii
caresd dea ne p6ndesc.
(...)Am inse impresia
ci
conlinut
celpulinuneiadinacesie
caracle
slrciPrezentali
colegilor,
inir-lnscurl suniemmereuin lnlarziere,
Cd vinanu
discurs
de5-10fraze,
rolulmonarhieiTn
istoria
fornanibr
esledoafa pe oadeidiliclle
a moglenidi
Argumenlali
dececrcdeti
ce Declamlia
delaYata privind
Europa
eliberatd
nua
grclepecarelrebuie
seo geslionem,
cigi
putuiaveapentru
Romania
eiectele
scontale.
a noasld,dspulele
meschine,
inclinalia
,,,idenUlicali
Cualutorul
docurnentulu
despre
teona,insularileli
Sialtestereotipuri sprecearld,lipsalncrcderirecipmce,
prejudecali
careseintalnesc
frecvent
in isloogatianoaslrd
$i
Ceavantaje
lncaunuiade ceElati,
ne-ar lipsagenerozildlii,
conferi
pescuat
rcnuntarea
trcptatilaeie?Discutat
incapacitatea
cucolegul
debancd
de a purlapovara
acestsubiect.
Alegeli
dintextuldiscursului
(..)
!i Gf.cafencu
acelparagraf
6arcdefine$te
in con- lbenallirccentdobandile.
Agadato datain plusprofesionaceplia
saEuropa
unite.
CompaEl
aceasid
opinie
cupropnile
voastre
a9teptArl.
de responsabililatea
Retinelid
n documentll7
ceconsderd
Vaclav
Havelcd
esleesen!aiinntegrarea iismulneprotejat
umanA
nuneVasalva..'
europeand
a leriisale.Abordati
slbectuldn peNpectiva
integrd
i Rornaniei
ai
(Vaclav
Havel,
apreciati
inir-un
scurtdiscurs
decedeprnde
proces
in rnodesenlial
acest
Sicene
Medwi
de
vare,
1991)
impiedice
peacestdrurn.
saavansdm
mairepede

VAforiffcAti-vi ctrrlo$tt.||tllel

Madutulll

profesiona
OupatllEistatute
TRADITIONALE
ocuPATil
$l MODERNE

xx
insecolul-

existenta
aufostobligati
sa-$asigure
Dincelemaivechitimpui,oamenii
Siaufacutacestlucruculegandroadelepemantuluisauvanand
pecarele-au
plantle
animalele
apoisdcullive
lice.Auinceput
9isdcreascd
subsolului
nenumiratele
bogdtii
alesolului
sddescopere
domesticit,
!i sdle
9i
oameni
cu
li
s-au
aldturat,
in
timp,
prelucreze.
Aqricullorilor
Simegte$ugarilor
hlanei
Pesle
lotln lume,
asigurarea
penlru
a se
profesii
aveanevoie
cudiverse
decaresocietatea
altepreocupdri,
ocupalie
a oamenilor
dmaneprinopala
dezvolta.
pregdtre
intencarepresupune
esteo ocupalie
ln zilelenoastre,
"profesia"
profesionale
care
deontologice
exista
asocialii
Deobicei,
sd$istudiu.
Sicoduri
meserii
deacestgensunlcele
uneiptofesii.
Celemaivechi
regulile
stabilesc
Xlxlea,
invenliile
preol,
sau
avocai.ln
secolul
al
militar,
doctor
de
$iinovaliile
profesionale,
in
statutelor
specializdrilor
audusla aparitia
$ila diversificarea
alevietiimateriacerinlelor
totmaicomplexe
sAr6spundA
a$afelincalacestea
leSispkituale.
ca
lafeldeimportante
zeazdprinschimbiri
alXxleasecaracte
Secolul
profesionale.
in ceeacepriveste
statutele
anteioard
in perioada
$iocupaliile
dinspaliulprivat
traditionale
la migrarea
ocupaliilor
in primulrand,asistdm
public
in 1906,
(lnafaracasei).
Lainceputul
secolului,
(casaproprie)in
spaliul
de pererade 1,5milioane
celorcarelucfaula domiciliu
in Franla,
numdrul
a
l\,'lunca
salaiate
doar350000depeEoane.
iarin 1936rdmdsesere
soane,
intrepdnde
le
defamilie.
treptal
inlocuit
iar
perjoadd
in Europa,
asistdm
lao noudexplozie
demograflce
in aceastd
totmaispectaculoase
totmainumeroase
inventiile
9icuconsecinle
Siinovaliile
viata
definitiv
oamenilor.
auschimbat
pecontpropriu
devindincein ce mai
animalelot
Agricultura
Sicresterea
agricole,
iarfermiedi
putinrentabile,
ma leexploalalii
eficiente
dovedindu-se
a suptavietui.
s6cautedelucrulaora$pentru
suntobligali
schimbare.
Atelierele
suntinh-ocontinui
urban
ocupatiile
Dar9iin spaliul
trepiat,
darsigur,de complexe
suntinlocuite
9i muncamanualiin general
in
Deja,in Franta,
suntdincein cemaibineotganizate.
industriale.
Fabricile
cemodulului
Codpebnlo
spcifi
peisajulurban.
fabricilot
se
Spatiile
bine
delimitate
in
1909,
toatefab cileerau
SOCIETATEA
OAMENII,
ploductiei.
La marginea
orafelofse configuspecializeaza
Sise adapteazd
IDEILOR
$ILUMEA
industriale.
cartierele
reazd
zonele
$i
unoropinii
1.3Compalalea
$iaquun moment
de cotiturd
Mondial
a insemnat
Primul
Rezboi
si in ceeace
reieriloare
la o iemade
mentedifedte
pierderile
deviti
giprofesiile
de
priveqte
oamenilot
Trauma
catzatd
ocupaliile
istone.
produclia
femeiiau fosttot
de mase,emancipafea
mecanizarea,
vdc
omenegti,
2-1.Cunoagterea
$ asumaea
ptofesionale.
dezvoltd
foartemult
ilorceteleniei
democialice.
Se
de
schimbare
a
sialutelor
atabamotive
comenlarea
sulselol
3.1, Seleclaea
Si
profesiile
dinmadle
o|a$eamericane
legate
devialacotidiand
$ieurcpene.
,istoricepenfua suslineJcombale
un
politice,
sd oblind
femeile
auinceput
activiteti
Caumarea uneiintense
punddevedere,
in
neseriipecareinainte
nuaveauvoiesele practice.
dea praclica
dreptul
practice
pildd,
sd
meseria
1914,
femeile
au
dreptul
incepend
din
Romenia,
de
Romane
iardin19'19
aupututlucralaCdileFerate
deavocat
Dledant,

t'4si,rl'ii !l

i1

P|ugpribbaamedcana
gi polfticaprolurilorli a saladilorpreconizag
de HonryFod
eslesascadprduite,saexiindoperaliite
,Principiulmeu
pedeclionez
maqinile
iisA
rcasl.TrcbLie
nolalcareducerea
plrntorvtnepeprnrttoc.Nuamc;rsioe?t; c o_
ddlacostLlde fabr,cali
ca un llcru fir. 1 consednla.
am incepJtprinreoucerea
prelulorpentru
avindemaimult,lnaintea
compeliliei.
Num-apocupal
costulde
tabri_
calie.Pretulnoude venzarca obligaicostulde fabriclies, scad6,a fo(at toateseruiclleuzineisddeacelmaiinatiEndament
poslbjt:
prEului
scederea
peiiecae
a obtigat
sacaulecelmaimicprof{.Aceastprovocare
m.aajutatsdgesesc
maimu]bideinoj in
malefl
defabricalie
Slv6nzare.
Dinfedcire,
Balariile
mai aucontbuillascedrea
costuluide
labricalie,
munciloriiau
deventdin ce:n ce Fa,.ndLstaati
odatascLtilde prcocupalerler;arerulcri tor.
Fxareasalarrlorpnlru
Tiuade8 oreta5 Oolar.a
fosruiao,ntrecele
ma.buleeconomi,
pecarele'amfdcut,daridicandacestprclta6 dota, amcagr:gat
maimutt.probabil
cd
aSfiputuigasioameni
ca|epenlru
3 doiaripo
zisernunceasce
penlru
cetpbtesc
6 dolai,
lolL$;
arli loslnecesar
doisautreioirkeace$b
murcloide3 dolar,penrrJ
a trioc.liunL
Onheoamen'i
meim3rbtneplrtili l4uncapnmibrar. insemnar nullemarifl.mdi
-|ai
multdfodamofice9io cregtere
considebiE
qichettuielitor
a confuziei
Prcjuldevanzare
fixatdenoine-a
adusintotdeauna
beneticii,
siagacumnu,miima_
grnez
pendundevoiurEa
saladie,
nu-miinchipui
paneundevorscldeaprelurile
devanza@,NUeslenicio lndoiald
insaci acestproces
Vacontinua,"
lH. Fotd,Mylifeandny wotk,192i)

Numiruldo
aniicrizei
$omeriin
(lnlnii)
192glg$ 19311S3219A
518H6
2964640310477
13359
Unib
Mass 12A4$94 266630372821
Bdbnie
Gomaiia24843041474429835599
Franla g u 72 tt 36

i ?

. Aiatzend
datete
dintabet,
veltconstata
cd Marca
Crizd
Economtcd
(1929-1933)
a

alecblmlioane
de oanenidtnSUAti dn
Europa.
ceamalaledata
iaraeuropean,
a
fostGemania
Aic ffza a avutconsectnle
gveinceeaceprvegte
slatutu
iiocupalite
oarnenilor
Dnle larb occdenlate,
ceanai
pulrn
afedala
a lostFarla.

iel

l-.::--l
,Oriadmitem
ca singurul
roi tegitim
al
Ierielieste
dea f,solieqimama$iatuncj
g
Saradafn MatosBdbnietntE 19iS i924
bidatiitebuies5-91
facedatoria
dea le
,,Sepoldelemtna
dou6origini
alesereciei:
ceaa familiitor
incomptete
(taiel$i solul
pe toatein cdsdlorie
lua
a
le
asigum
$t
este.decedal
giceaa famitiilorin
sauinvalid)
carebarbalul
muncegte,
darnucigtig:sui_
mijloace
de lrat,ori recunoa$tem
ce din
crert In primulca?.existerladepirdede ceeace clsriqafemeia copi,i(lil;ri saL,
,i
cauza
noastra
parle
mare
din
femei
nu
aourtr).
rr oudaerElerlev,duvelorde
,?boi.
numdrLl
aceslor
faq riis-a'looii:car
propolfl chernate
laimplinirea
aceslei
misipolionalin".I:cinesu.d.Saracrisrnrra.a'taoroapepesletol,cuexceplaoistrclulji
unisile deschidefi
,9,15:clrire
caibp n carese pot
'nin'erSten'ey.
S tualtas-aarrel:oratOin
e ir careverituleste
irfero.veni_ intreline
singure.
lLluinediLii caresuntsLslnuede acltLli,e0e canErenL repre.,,nte
dec6l2 5o.o
di1
Cauzaaceslorfemeto apdremnoi,
?mr,r|e
mLlcrtoregitnu
an gdsildecal3b0deca.?ur:
ink_rno,asoe100000detocuiloi. leminl$iii,
gipenlruelerccam6rn
drcptul
Tolalulesie
aprcximativ
la jumttate
fatAde 1913.
le
Inslruclie
la
munca.'
9i
Aldoilea
tipdesafecie
(satau insuficient
in ciudauneimlnciregulate)
a regresal
cu
(Discurs
alluiC.V Fcainescu
inAuia
mullmaimult.
Pciic,satariite
ceternaiioase
au crescut.
pu6msi neima_
Bineinletes,
Unrversilelii
din
tali,
29
martie
1898)
ginamce
anumite
secloare
industdale
nupolsuporta
unasemenea
nivelsaiari|,
darnicl
1use poatesLsline
cd 5alanile
sL4lcad,/d
Lvidenla
.urc araucJ sataiite
Somatulur
lorlor'recalificali
t,;
aucrescLrr
In ult,mii
zecear, matnull deceiLelealelu.reto.ilor
calill_
cali.Astfel,
in timpcesataul lunaral muncitorilor
s_adublal,
cegterea
costuluivielii
nu
DrEpfud
cerutedefumeiletolnane
s-aridicat,
pandin varaanutui
celp{rtin
1924,decalcu 70%.Sat;.iulactualmedjoesle
in
1912
de42-46deSilingipe
gjpermite
sap8mAna
intrelinerea
uneifamiliicu
uncopiJde
valsH
gcolara
prlncipiului,ta
in p{us.Numiruifamiliitor
1.Aplicarea
culreisaupalrucopiiaffale
muncd
egasubtimitadesdddes-a
d mrnuat
considerabil.
e$1".
Pedeo parle,salariile
aucsculmaimultdecelplelularticolelor E, salariu
deprim6necesitate
2. Admilerea
iar,pedeajg pane,numerulcopiilora
femeitor
in prcfesiunite
scdzut.
Aceqti;ojfacioau
anlnalo diminuare
liberale
deavocelnolarelc.
elalivda sareciei.'
3 Admilerea
ferieilorcomeBante
la
Schootof
lstudjualizatdeLondon
Economtcs
lg27l
camerele
decomefl.
Qitnbunalele
4. Admilerea
femeibrin invaldmantul
univeBiiar
superior
dedirecSiin funclia
1. Analizali
prjncipiul
pe6ares-abazat
loaredespilale.
economic
slccesul
luiNenry
Ford.
2. Comentati,
5.Admiterca
impreund
femeilofln
cLtcolegul
corpomlii,
debancd,
somolivele
datoritd
cirora,in anii,20,
cieleli
de
administralie,
nivelul
detraidinl\,4afea
binefacere,
caiBritanie
a crescul.
laleqiasislentA
pubicd.
3. Ceimpacl
as{ipm
familiei
credeli
caa avutemanciparea
$isocietelii
ferneii?

1(lryil|Ir.liltilFlitllt:1_

Economie
ln lumeaDostblica
Sisocietate

Modlriul tl

ocuPATI
UMANE
XX
LASFARSIUL
SECOLULUI

penlru
magnisugeslive
anideinceput
in domeniul
airevoluleice
s-aprodus
Xx
tehnologiei
informaliei
in secolul

36

a secoluluiXX
revolulii
tehnologice
succesive.
Adouajumatate
a cunoscut
profesionale
in
functle
de
aie
oamenilof
s-au
adaptat
Profesiile
statutele
$i
puternic
munca
fizicda fostdescalifiin ld le
industfializate,
aceslerealitdli.
emigranlilor.
ltlunca
in agriculturd
a devenit
coordocataSildsaldpeseama
persoane
cu
de
asemenea,
cu
emigranli
sau
cu
nai6,mecanizatd
Qiexecutatd,
parte
pentru
o importantd
deinstruclie.
Industra
a remas
ungfadmaiscdzut
lo{a demunce.
Acestlucrus-aintamplat
in vestul
ceacateocupe
a Eufopei
pend
in anii
dinaniiimediaturmdtori
rdzboiului
mondial
dezvoltat
al Eufopei,
9i
'60.in lefibdincentrul
pfocesul
indusiializafe
a
inceput
de
SieslulEuropei,
undeclin
dupdcaderea
regimurilor
comunisle.
in anii'60$ia sufefit
aleoamenilof
dinsocietdlile
dezvoltate
dinanii'80sunt
Ocupaliile
majore
Aparitia
computedenoiletehnologii
informationale
celelegate
I deservicil.
profesionale.
l\,4eseriile
tradilionale
in 1981,
a schimbat
statutele
ruluiperconal,
de
industie
fost
inlocuile
treptat
cu
meserii
legate
egatedeagriculture
au
$i
publicul,
publicitaie,
finante,
turism
elc.
informaticd,
relatii
cu
televiziune,
modautonulin economijle
stalelor
multinalionale
Societdtile
9icorpofatiste
comercrescpfoductivitatea
munci, volurnul
schimbufilor
derne.
in acestea
financiare.
ciale9ialtranzactiilor
industrializarea
forlatd.
Acest
incepand
cuanii'60s-aincercat
in Romania,
importante
in alegerea
meseriilor.
Formarea
fenomen
a produs
schimberl
9i
gifo{atda indusiriei
principalel
categorii
auduslacrearea
dezvoltarea
rapidd
"n Rom:rnia
in 1950,
era'rinrea co.nunismu
ui -clasamunciloare.
sociale
'.2 milioane
in 1985.
gistrali
demuncirori.
dincare650de rii in ildustrie.
industrie.
orajungea
la6 milioane,
dincarejumdtatein
numdrul
lotalalmuncilori
pe piajamuncii
contemporand,
mesedile
celemaisolicitate
in Romania
(ceea
suntceledininduscenuinseamnd
cAsunttoatelafeldebinepldlite)
(confeclii
lT
imbdcdminte,
cusdtor
feteincdlldminte),
in domeniul
triau$oarA
programator,
web),in
(analist
infomatician,
administrator
de fetea,designer
(zidar,
(agentasigurari,
in domeniul
serviciilor
zugfaybetonls0,
constructii
vanzdtof,
blcdtat,coielaf-paiisef,
agentde pazd,ospdtaf,
agentcomefclal,
pfelucratoare
(tamplar,
cu
Idcdtul,
sudo0.
Profesiile
brutaf),
dargiinindustria
proiectate,
tehnlcian
suntcelede desenatof
tehnic,
ceamaislabdceulare
pin a9chiere,
prelucrAtor
chimist,
metalurg,
inginer
aeronave,
inginer
inginer
operatof
chimisl.
frezor,
sculer-matriler,
lT - informatician,
l\,4eseriile
cuunpotential
maresuntceledindomeniul
pagini
web,iardindomeniu
seNiciilor
administratof
de feteaSldesigner
asigurdri,
bfoker
auto,agentde vanzdd,
agenlde
mecanic
auto,tinichigiu
merfui,agentdepublicitate.
ptedomind
Romaniei,
estesemniicativ
faptulcd
salaatii(cu
Peansamblul
ponderea
persoanelot
iar
darmoderatd
a numerului
lor),
o scddefe
constante,
specific
de piatd(chiar9i in formare),
uneieconomii
cu statutprofesional
o
lucrebrpe contpropriu,
lucretor
famllial
a inregistrat
respectiv
$i patron,
populaliei
modestd.
ocupate
dupd
statutul
constantd,
dar
Slructura
creqtere
profesionaleste
iaaltul.
difefenjiate
delauntipdeactivitate
gilumea
idgllor
Oamenil
sociDtatea

Stalisticile
afatacdlucralodi
pecontpropriu
auceamaimarepondere
in
(480/0),
agrlcultura
patfonii
suntprezenli
maialesin come((8%)9iin releaua
dehoteluri
(peste
4%),iarsaladalii
sunlprezenli
in pfopo{ie
$irestaurante
de
82%in come4$i pesle90%in celelate
domenii
deactivitate.
O expresie
a
dezvoltdrii
privat
sectorului
ponderii
esteSicfegtefea
salarialilor
dinacestsecponderea
lor:in '1995,
salarjatilor
privat
dinseclorul
erade12%;in anul2000,
ponderea
aceslora
ajunsese
la aproape
40%dlntotalul
saarialilor;
concomF
tent,ponderea
public
salafiatilor
dinsectorul
a scezut
dela83%in anul199b
la47%in anul2000.

lrl

CeplofosieT$idorescIinerii?
se devinjurisl
saueconomist,
urmand
o facullate
de prcfl.DacaacesleDao'Vreau
fesriru vo.naiaveacllla.e in Roralid voipte.an st.arr)tale.
il vacanla
a! v.e; sa
mdangajez
capicolila.Am
fostla unpatron
gimi-az s c6indeplinesc
condititie,
adicaam
' (G 8.,elevdtaLiceul,HenryCoanda')
indllrmea
cerutd.
Sigreulalea
conlcAu.mezun llceucu protitiehnic,
,,Tlnand
aQvreasa dautapolltehnice
saula
ASE.Celmaimarevisal meueslesi pecin sldinriate.Secaqtigd
maibtne9i mi-as
ajuta9ipd nlil Tnvacanta
careurmeazA
picoit, ,
o samaangajez
(C.M. etevdtaLiceul,Henry
Coandd')
pare
dLl ca am aes Facultatea
,,Nu-mi
d RelaliiEconornice
rtenalionaleliilocaam gasr exaclceedce ar carlal,sirgJ.tr
impedlmentfl
corslltuie
lipsaexperienlet.
Voipleca
in strdin6tate
dace
nu-migasesc
de lucruaici.SuntdinTecuct,
darvreausdmdstabilesc
in CapitaE'(D.
i\,1.,
studentz
in anu lVIaASE)

Modulut ll

lt
Rapodprivindcdzapolrolierdg obcl6le sale esuplaeconomioi
mondialo
(973-197S)
petrolu.
,l\,lJreadepattuoi a prelulut
uiin decembie
1973a ampliiicat
in prinuldnd inflatia,
apoirecesiunea
in lA le
indusirializale.
Dupdacestprim Soc
pelrclier,
cre9ierca
economlcd
a scazut
bjumatate,
inflalla
s-at.iplat,
iargomajul
s'adublat.
A doilea
in 1979,
$oc,suruenit
duparevolulia
irananda provocal
o
nouainceiinire
a cregte, menllnerea
inflale$ o noudcre9te|e
a $ornajului.
Cregle.ea
pelroliere
chelluielilor
-65 de
pe an * a dezechilibrat
mrliarde
baantransformefile
teledepali,accenluand
$l
dezechilibrele
amoGatede mai mult
lrmp,conducand
k dereglarea
sislemului
monelar
rnternalional'

pecareo umez,dacenu-migasesc
multfacultatea
,,De9iimiplace
delucruln domeniu,
e posibilsa
marcprofilez,
dafn-asiacecvasub
nivelulpregetidi
mele.Candeslistudeni
rnairnerge,
dardupi ceobli
diplorna,
nu.EusunldinAdjud,in loamna
im daulcentaSivreausa
ramdl r BucL'esli.
(L A. sfudent,
in drj lV a ASFJ
i;l

L9i
20doad dedezvollare
6conomice
impefuoasa
(1953t973)
a stdtelor
occidenhl6
a.Socieutlil6
mulllnalionalo

EvoutiesauifvoLrtie?
societatilof
mullinalonale
,,Operajiie
exerctAo influenld
tmporlante
asupra
dinamlcii
. Omul$iunetee
saeaudevenit
creslerii
comerciale.
Adeseoi,acestesocieleli
Sischimbuilor
expodeo propo4te
mai
dn cein cema compicall
maredinprcdu4ia
lofdecatsocieteltb
a cdrorproduclte
selimiteazd
talerito|unaltonal.
dar,pote,
$ maipeformanl
9 mai
l',4arile
unildliiniernalionale
carereatizeaza
investilii
dircciein intreaga
tumetinddince
indeplrlide
nalld Siurideceilatl.
in ce ma muftsa conside|e
pialainternalionala
drepiun ansamblu
unic carenu rna
corcspunde
decupalelor
nalional.'
ACTIY
II A^rc,N'/D?ETDLNTA
b. Libodalea
de cirdllaliea indivhor gi seMciito.
,ln Eulopa,fecntele
migral
i iniemalionale
pemts
ale rnuncito
lor au
adaptarca '1. Anazatr,in grupuride 4-5 elev,
pmducltv
panea nivelul
eiorlului
cererii,
timtandinftalta.
pafiziand,
Regiunea
RuhFUt,
efectele
crizeifesurselor
lradiliona
e
t unghiulindusraldinnordu
ltaieiauabsorbil
unnumer
considerabil
de(emignli)din
pieleimuncit.
asupra
alie@giunalel5rlorrespecl
ve saudinafa acestora.
Contdbulia
efedve a creslerli
Precrza!i
rolulglobalizdrii
asupra
anJa,e
a ro4eideruncain ErroprO,cioeltaEpoar
frevatJar;
tr maiTuhde500000
mesetulor
profesionale
statuleor
$
demunciori,
aceste
nrigmtii
inlraeuropene
aducand
o contibulecea depA$it
toateprchadtionale
viziunile,
Resursele
de men:de ucruskaindauatenlatpenuria
de fo(e de muncij^n
Cerceiali
felulcumfo4ade mLncd
(lrnpoi(atoarc),
pefinilenduje
in
producliei
afaracreQlerii
lerib
SifdfareacreQleriisala
d n Rom6nia
peteiinter
s'aadaptat
rillorqiprelurilor.'

nalr0nae.
Economie

37

(a)

TEHNOLOGTCA
NOUA
EVOLUTTE

grTNFoRMATTONALA
$rOCUPATIILE

pepiatafodeidemunce
importante
cuanii'80auavutlocmutalii
incepand
laresuBe,
a globalizdrii
economice
deevolutia
accesului
cauzate
9ia integridi
a
tmului
de
dezvoltare
politice.
induse
deaccelerarea
Pelangtschimbdrile
permanente
i), mediul
pietelor
(subefectul
conjugat
al inoverii
9ial globalizd
profund
modificat
de revoin
societatea
informalionald
este
socio-economic
iuxul
intemetului
ilustreazi
majorddinultimiiani.Aparitia
lutiatehnologice
o seriededescoperiri
infeagasocietate:
al inovifiicaremarcheaz5
constant
permitpunerea
inovante
gtiintifice
la puncla tehnologiilor
9i convergente.
primd
regulile
in economie,
undemodifice
intl-o
etapd,
Acestea
suntintroduse,
jocului
(inprofunzime,
iar,intr"oa douaetain cazulintemelului),
concurenlial
pd,acesle
functiondrii
sociale.
inovatii
modifici
bazele
permanenta,
interconectaschimbidlor,
tehnologici
accelerafea
Inovarea
ale
constituie
elemente
caracterisice
a cunogtinlelor
a
actorilor
reamondiala
9i
gi
invechire
accelerati
Produsele
serviciil
sufere
o
economic
actual.
mediului
Astfel,
diferentehnologice
concurenlei.
efectalevolutiei
subdublul
$ialjocului
o
avute
in
vedere
este
din
ce
in
ce
mai
efemere
febuie
tehnologice
$i
tiefea
energii
investilii
consiun
efort
continuu
care
necesite
dinamicd
anumitd
9i
$i
in ultimii
dealianld
Fenomenele
derabile.
- totmainumeroase
Sidefuziuni
astfeloexplicalie
esenliald.
ani- i$igdsesc
nu maireprezintd
a detineo anumiie
tehnologie
in lumeacontemporand,
petermen
cear putea
li apirat$
garanlia
nelimiiat
unuiavant4concurenlial
umane
aleuneifirme
- manacaresursele
mentinut.
Estemultmaiimportant
ci 9ise
gerii$iangajalii
deprinderi
adecvate,
sdaibdcunostinle
- nunumai
$i
pentru
gi comportamente
a puteafacefataprovc
atitudini
active,
manifeste
globalizate.
cafibf economiei
(munca,
petrecerea
cuadministimpuluiliber,
contactele
umane
Activitdtile
"
etc.)sevorbazatolmaimullpe,,reprezentA
tratia,
cubdncile
9ialteservicii
perealitatea
insdgi.
Adaptasimbolice
sauvirtuale)decat
alefealititii(imagini
plovocare
laadresa
sectoainformationald
constituie
o mafe
realasocietatea
a fumizorilor
de
a califlcdrilof
a inlreprinderilor,
reloreconomiei,
9i profesiilor,
Peisajul
rural(a),celindushial(b)Sicel serviciipublice
plus,seproduc
spectaculoase
inorgaschimbari
sauprivate.ln
ln portcuaclivltalile nizarea calitalea
urban(c)sdsfinesc
muncii.
$i
pcarcoamenii
le desfegoad
in cadrullor
trebuie
sdfietotmaiiexibilepentru
a operain noulcontext
lnteprindedle
(imagini
aerisn)
personalizare
li
inovare
rapide.
Angajalilor
calitate,
de
de
de
decompetilie,
9i
gifome
lanoilecaliflcdri,
sarcini
seceredincein cemaimultseseadapteze
pldtitd,
giactivitatea
intrefunctia
munca
a muncii;
aparnoirelatii
deorganizare
problemd
pastarea
maiord
de
munc6
devin
o
sau
locului
depuse.
Obtinerea
pentru
in noultipdesocietate.
vialaindivizilor
pulend
pfoduce
marimutatii
la scatasociale,
informationale
Societatea
posibiliteti:
eliciente
a
o utilizare
mai
diverce
noilocuride muncd,
deschide
astfella
(nunumai
contribuind
umane,
ci 9imateriaie
resurselor
9ienergetice),
individuale,
noifome
creqterea
veniturilor
a
bundstdrii
durabili,
dezvoltarea
Si
maicoerendezvollare
regionale
maidesceniralizale,
deorganizare
9iurband
o societate
maidemocratice
astfel
ta,asigurand
9imaidescentralizatd.
:,'
@runft$tddarir$1uftbtueikrlr,:

Modulul
SodeEhapobltndustiaL
gl infonna@(,lg82)
ACT]MIATJ}IDEX'!NDENTA
indushiaE
a intervnil
exact:nmomeniul
Tncareeconomiile
noaste
"Nouarevolulie
ax trebuitsAinfruntemafeacreqlerca Somajului.
La origineaacesteirevoluliigasimu;
1 . Analizali
daleledin tabetut
3. CoEnomen
ecoromic
cumLltmattmportanl
decAc.e$le,ea
prolutui
petotdlui.
ponderea
c; ;pre?,nb
mentali
dive$elor
domenii
rolusrureveninent
Jnicin isiorialJmirprinamploarea
efecielor
sar;.Acost
de activiiate
$trapdiBtea
concluziib
$i formulali
'enornenmaipuljncrrnoscut,_dr
cuconscinle
decisveesteLtrnabrut.:n dqp ce prelul
ce
se
impln,
perolulr,r
j970-1900.
s-arultiolicat
cu 15inrc
cetatLrnital.i
dememoieinfor.na
; s'_a
Caraclerizali
etectele
socieldtii
infordivizal
cu 100graliemicroprocesorutli.
malionale
prcfesiilor
asupra
contemInlimp,lolulse
vasch,mbain
p.opr,etatea
Ioaledoneniile
vieliiecono,i:ce
d sociate.
'evorulrer
mcropocesorJtui
esledea nultiplica,
if cvas,btalitatea
acftvalilormijloacoie
Comentali
pozitive
aspectele
9i necire ooiasigura
lnlocurea.
intr-oraniereh acelagil,rprentabtla
giagreabila,
a oane_
galrve
aie
apariliei
intemetllui
asunrcrdecalrcmasini

praacliviirlii
oamenilor
Analizali
siatulele
profesionale
cla,
sice9i celeulhamoderne
in llmea
contemporand.
comenlalr,
impreune
cucolegii
declas6,
pecare
impaclul
descoperirib
glilntiiice
il au asupra
ocupaliiloroamefilorgi,
implicit,
asupramodului
cumi9iasiguid
existenta.

20 d6 anldo dszvolbrcocoiomtc!impotuods!a shHir ocddonbb(19591923)

RogEsulthnlc
linanciarda inlrepinderjlorsra unuldinfactoriide dezvoltare.
coldlalltind
"Puterea
cercelarea
tehnologicr,
ctci inovaliaa devenitarmadecisjvda concurcnlei,
Dacainovalia
a devenrt
formaTod6m6
a corcurenlei.
ebnuipecaeo intreprindere
il_consacr;cercearii$liinlificegi dezvolHi tehnicoare o impodanJa
decisivr.Aceste
efoduriau
cas@pnunumaic.esterea
fadrncetaadescopeddlor
gtiinlifice.
ci $,scJr_
readinceir cemdimu a dnJmutui
:nduslri_
detades@penrea
taerdoatarca
$tiinlifict
aE acasla
penlrua lrecede la
esteldsarLracaractesl,cAa economiei
moderne,
lnvenli6
laexploatareaacesteia
aufostnecesa
: 1j2anipenlrufotog|alle,56deani
pen,
trulelefon,
35 de anipentruradio,15ponlru|adar,12pentru
leleviziune,
6 anip;nfu
bomba
atomice,
5 aniqi8 llni pentru
tEnzistor,
3 anipent! circuifut
inlegrai.,'

Porsonalul
uniutlilor
actvdinindusldo,
cor|stuclii,
cqre49ialtsseryicil
pacliviEli,
ln pedoada
199$2(X)1,
dinzonaBucursli
lfov

O imagine
deansambtu
asupra
uneizone
devad
a induslrei
componenlelor
eleclofice,
Silicon
Valley,
la norddeSafFEncisco

flnourpirrnn!
oameniiau
continuai
' InsecolulXX,
sa praclicerneseriihadilionale,
legatede cullivarea
plantelor
9i
cre9terea
animalelor,
dar numeall
celorcuastfeldeocupatii
a foslin
conlinud
scidere.
Revoluliib
tehnologice$i infomationale
succesive
aumodiiicat
kevelsibil
slatutele
sociale9iprcfesionale
aleoamenibr.
4 In secolul
XXs-auconsolidat
ocu78U1
paliilelegatede spatjuturban,
induslde
40418
$i servicil
$i s-aualirmat
altelenoi,iegatede mass-media,
publicilale,
relatiicu pubticul
SitT
(relele
infofinaliona
e
intemet).
(Anuar
Si
stalistic
Roffinla2000-2002,
Institutul
Nalionat
deStatis|cd)
Economlo
9ir

39

f'l rgrmu:it
nn lurnwm

*wnt*rnpmrm

ALEMIGRATIEI
cAUZE
permanente,
sauin grup,
individuale
presupune
o migcare
umane
Migratia
pe
in
alte
dintf-o
teritoriu altteritoriu,
dintr-un
a oamenilof
lad Astfelde
lad
cu
istoriei
umane
migcAau avutlocincdde la inceputurile
9i au continual
pana
a
secolu[n
a
doua
in
contemporand.
epoca
diferiu
intensitate
iumdtate
alXx-lea
iarinsecolu
a migralieiurnane,
a avulloco accelerale
luialXlxlea
a fenomenului
fdrepfecedent
o cre9tere
s-aprodus
O ca catudcuunsensusordedescifrat
ea poatefi
poate
fi
iorlald
sauliberd.De asemenea,
umand
l\iligralia
(,f Express
1971)
, mariie
migratie
definitivd,
pentru
pedoadA
timp,
sau
limitata
de
o
temporard,
. in Ffanta
mediutu_ migralie
aceorani,
oamenildii
poate
acofdul
autoritdlilor,
fAcuta
cu
mai
fi legald,
raletaunevoilsapecela o$,ii condilie pentru
toateviata.lvligratia
o
disparea
in carela liecarezeceminute
autoritdtilot
fdcutd
fereacordui
sauilegala,
confomlegilof,
incercali
sd
exploatalie
agricolindividual5.
pentru
se decidsd-gipdrdseascd
careoamenii
Existemaimultemotive
situalia
cuceadlnRomania.
compa|all
profesionale
plece
in altetard:dinmotive
undes"aunescut
locurile
$ alegsd
sd
(cautd
sauunlocdemuncimaibun,doresc
unlocdemuncd
segaseascd
deceleale
pfofesional),
polilice
(auideipolitice
diferite
dinrnotive
serealizeze
din
suntpersecutati),
ialdinacestmotiv
autoritdlilor
9inupotsA9ileexprirre,
bun)'
din
(nuaudincesaucucetrdi$icautauntraimai
motive
economice
(iot
pensie
tetmgeiila
persecutiilor
inare
deoricetip),dincauza
cauza
{discfirn
ie$rrea
retfag
dup6
Europei
se
bogate
din
nordul
dintdrile
maimullioameni
dinsudul
in zonecu climdmaiblandd
la pensie
Siniveldeifai maiscdzut
cd
(sestabilesc
intr"oanumitd
senlimentale
Eurooei),
dinmouve
latdpentru
perconale
sau
din
motive
cu
acea
culturale
slmtafiniidti
tard)
al
cu secolul
foartemai pecarele-aluatincepand
Datoriuproportiilor
prinlegeDeobi
sdfiecontrolatd
a inceput
)filea, migralia
9ireglementatd
pe
p
deemiglanti
pus
ve$te
numelul
restrictiiin
ceea
ce
a
fiecare
cei,
tare
auloli'
de
dofinta
primi
mdsuri
sunt
motivate
Aceste
careii poate
9i integra.
piatamuncii9i nivelulde traidintaragazdd,
tdlilorde a nu dezechilibra
pieleimuncii
iemigranli
duclaingreunarea
muncito
deoarece
9ila ieftinhea
pentru
pus
restrictii
pentru
state
au
care
unele
Altemotive
fo4eide muncd.
veniti
deoatece
multiemigranli din
suntcultulale,
intrareain
taraa emigrantilof
gazdd
in societatea
altespatiicutulalenusepolintegfa
pot
pimul
stinulativi,
fi,
in
rand,factoti
migratia
l\,4otivele
caredetermind
pe
pdrdseascd
factori
sunt
Astfelde
o regiune.
sd
careii determina oameni
politice,
religioasd,
dezasintoleranla
bolile,percecutiiLe
foametea,
fezboiul.
motive
este
populatie
categorie
de
etc.
O
alte
le
de
schimbu
trelenatumle,
pe
intr-o
legiune
careii atrag oameni
de factorifavorizanti,
re0rezentatd
motiveie
material,
do nladeca9tig
deaventurd,
aicispiritul
Putem
identifica
este
domlnatd
politicd,
Dacd
migratia
religioasd.
toleranla
stabilitatea
familiale,
iardace
estedoml"
volunlard,
avemdea facecumigralie
deiaclofifavoizanli,
migratiei
Cauzele
stimulativi,
avemdea facecumigraliefo{atd
natadefactori
inundalii'
secetA,
natufale,
umanemaipot fi legatede mediu(dezastre
epidemii)
saude socieiate
cutrernure,
de teren,eruptiivulcanice,
lori lmigfanl alunecdi
le ln caremlaumunc
"Bidonvi s (demolatin
politicd
(persecutii,
saucrizeeconomice).
instabililate
1S73)
la Sainl'Den

ta

Modutnl ll
OedaraliaUnivaaraE
a Drpfudlo.
Omului
lmigranlii
sefieprvilica o povad.Aceiacareisi riscavielile,
$i reiugalrinutrebuie
alelorgialefamiiilor
lor,suntce careadesea
auceamatmareambitie
sd-$rfacd
o viate
penlru
maibun,Sisunldispusisa
mLrnceasce
asta.Einuigipardsesc
mediul
familial,
cul
pentru
turadeiarnilie
o vialedesubjugarc,
inlcliunsaudiscriminare
la miidekilometri
depairare.
Eidoresc
o vialgmaisiguraqi maiprospodpenirucopiiior DaceI seddo
puna
practicd
sa-9i
In
celemaiimportante
abililSli,
rcspec6ndu-se
egalitatea
9ansa
in
marca
ior
malotalevorli valorclipentru
socielale."
Sanselor,

(Tnmii)
Aiuxuldepopuhlio
draina,1990-2001

Refugiali
kurzlinghesu
ndu-se
seiaapdd itr-ocistern6
a frcntieta
tlrco-irakana
(1991)

DoqJmenb
carclsglomenbazi
migra$a
conbmpoEna
. Convenlia
din1951dela Geneva
cu
pdvilastatutul
refugialilor
. Declalla
din1984de la Cartagena
. GhidulUNHCR
cu privircla proceduri$ic leriidedeleminare
a statutului
derefuglal
. Declaralia
Universale
a Drepluribr
Omului
. Pactulinlernalional
cu privirela
drepludle
civilegipoilice
. Pactulintemalionai
cu privirela
giculturale
drcpluileemnomice
sociale
. Conventia
cu [vire la elminarea
lulus formelor
de discmnarcimpotrivafemeilor
. Convenlia
din1984irnpotriva
tortuii
a
saupedepse
crude,
S altortratamenle
gidegEdanle
inumane
. Convenlia
Europeana
a Drcpturilof
Omud !iProlocoalele
adilionale
(Tendinle
in migralia
internalionaa,
ParisoECD,2003) . Convenlia
cu privire
la slalululpeF
soanelor
apalride
. Convenlia
cu p virela feducerca
AC'NVTATEINDESNDENTA
apatidiei
. Convenlia
pdvind
Drepturile
Copilului
1. ldent
flcali9iexplicali
cauzele
rnigralieiumane
in lumea
contempokne.
. DirecUva
Consiiului
2003/9/EC
dln
2. Apreciali
factorii
stmuativic! ceifavorizant
aimigratjei.
Sicompa|a!
prlvire
27
lanuarie
2003
cu
la
slabilirea
pentru
3. Cornentati
p n lege.
motivele
caremigrala nlernalionald
estereglementata
standardelor
minimepentrup mirea
Lucr6nd
in gruplrd n cAte4-5elev,reazaliportrctul
celuidispus
sAemigreze.
solicilanlilor
deazil
ldentificali

caliteli
aleacesl!a.
$idefecte

E@noni9

41

xx
m irucepuruL
MTGRATTA
UMANA
sEcoLULUt

Refugiali
agtsdand
inlr{n punctdelrcnzit
sainirein mulldoitaAmerica

Evfeirligo9idinRusla

a perseculiilor
Eipot
migreazd
dincauza
sdraciei,
a rezboiuluisau
Oamenii
sauexpediali
impotdva
voinlei
lor [.,lultiallii
s-aumutat
fi mutalifo(at,
deportali
gi
pic
pentru
va
mai
bund
Tn
alt parte.
crezut
au
speral
cd
viala
fi
un
doar
cdau
persoane
unorgrupuri
relativ
marid
intr-operioadd
Plecarea
sausosirea
plecarea
diverse.
Uneori,
detimpa declangatin
modfirescreactii
relaliv
scurtd
pentru
(pentru
naliune,
comunitate,
eravazuta
cao marepierdere
oamenilor
cao mare
penhu
taxe),
iaralteori
sosirea
loreraperceputd
armate
saupentru
amentnlare.
pentru
cacei
moment,
lacontextul
european,
sepoate
spune
Limitandu-ne,
perioadd
pentru
o
lunge
de
dacenusuntizolati
sistematic
maimultiemigranli,
in societatea
receptoare.
In oricecaz,copiii9i delinitiv
timp,se contopesc
autohtone
a
Pentru
o parlea populaliei
nepolii
lornumaisuntprivilicastreini.
lua
le
le
vor
slrica
monla,
le
vor
cl
noii
venili
vor
dilua
cultura,
existat
teama
in EvulMediu,
ln uneleregiuni
eraudiscriminali
femeile
Oile vorpocilimba.
protestantii,
in aproape
toateregiunile
in alteregiuni
eraudiscriminati
catolicii,
eraudiscriminati
evreii.
aucontribuitintotdeauna
ladezvoltarea
Emigrantii
lerilorundes-auaqezat.
tehnici
noidintr-o
comerlul
Eiauadusadesea
latdin alta,austimulat
!i congi au contbuitla deschiderca
unornoipiete.
regiuni
tacteleintrediferite
gifeluridemancare,
iarln timpuneledintre
auadusnoiobiceiuri
Emigranlii
pdmitoare.
pastele
de societatea
Deexemplu,
au fostadoptate
acestea
9i
pizzadusedeemigrantii
adusdeemiitalieni
sauobiceiul
bradului
deCrdciun
grmani
grantii
Uniteaudevenit
obiceiuri
alesocietdlii
americane
in Statele
Si
englezide
lasfargitul
inloaulumea.
L4igrarea
inginerilot
aufostapoiexportate
pecontinentul
fotbalului
european.
secolului
alXlxleaa duslardspandkea
in
remas
ca
o
forme
a
friciide
schinba.e,
specialde
Teama
deemigraniia
intr-ocontinud
schimbare
de-alunin culture.
Aceasta
este,oricum,
schimbare
gultimpului.
unor
ala cumle cunoa$tem
noiastazi,
suntrezultatul
Cultudle,
migralii.
secole
de
la migralia
umand
dinsecolel
XIX$iXX,secuvine
sepreReferindu-ne
a avutefectefoarteputemice
atatasupradezvoltdrii
cizamcaaceasta
tdrilorin
catgi asupra
dezvoltdrii
din
care
s-a
fdcut
carea avutlocemigralia,
ldrilor
persoane,
Europa,
au
de
majoritatea
lorfamiliiserace
din
migratia.
l,,lilioane
America
Se estimeaz6
ce 12
in Statele
Unite,
de SudgiAustalia.
emigrat
au fecut princentrul
de tranzitde pe InsulaEllisdin
milioane
de oameni
unpuncldeprimire9idetranzital emigranlilor
NewYork.Aicia fostorganizat
punctcarea functionat
Unite,
intreanii1892-1954.
in Siatele
careveneau
de migratia
spre
caracterizatd
intre18709i 1924a existato perioade
din
estul
Europei,
zone
mai
slab
dezvoltate
Ameca a oamenilor
$i sudul
erasd-9i
economic.
Pfincipalul
scopal acestor
oameni
dinpunctdevedere
o vialdmaibune
decalavusesere
acase.
construiascd
au
al Xx]ea(19001924),
18milioane
deemigtanti
Lalnceputul
secolului
i alXx]eaauemigrat
cdtre
Ameica
Unite.
Lainceputul
secolulu
sositin Statele
gemanidinnoldulii estulGermaniei
aproximativ
egal
in special
9i italieni,
(40%dinsud,20%dincendezonele
deundeauemigrat
impe(iliin funclie
trusi40%dinnord).

!4rdfllul li

ln 1880a inceput
migralia
in masda esfeuropenilor
spreAmeca.Fenopdn6la izbucnirea
nenula continuat
rezboimord,al.
in ceeace
orimului
prive$te
migralia
italiand,
easeimparte
in treiperioade
clasice:
1. 1876-19'14L
dinnumarul
totalde persoane);
(unsfertdinnumarul Li
2. 1915-1945
0umdtate
depersoane);
postbelicd
(!n sfertdinnumdrul
3. perioada
depersoane).
intre18809i 1913a avutloco emigrare
masiv6,
un adeverat
exodal
evreilorru9iqiesl-europeni
spreStaieleUnitealeAmericii.
Aproximaliv
2 milioanedeevreiaupdrasit
Rusia
intre1880Si1913cudirectia
Slatele
Uniteale
Ameficii.
Inainte
primului
peste5,5milioane
deizbucnirea
rdzboi
mondial,
de
giRusia
evrei9ipolonezi
pendinAustro"U
ngaria
aulraversat
teritofulgerman
trua seimbatca
laHamburg
cudestinalia
NewYork.
lnainte
deprimul
guvemul
rdzboi
mondial,
american
a practicat
o polilicd
a
deschise"
in ceeaceprive9te
emigrarea,
fdrdsdsepreocupe
in mod
,po4ilor
specialde
numirul,
de pregdtirea
saudeoriginea
celorcaredoreau
saemigreze.
Cutoateacestea,
auapdrut
totmaimulteproiecte
delegicaresdreglementeze
migralia
atatdinpunctul
devedere
al numarului,
catgial pregdtidi
emigranlilor.
Lga
Str,GuvmaFa
(f891)
olaloaamedcano
cepopulalia
dinNewYori(esteformate
ln pmpo4ie
de8070
dinoameni
,,Seestimeaza
caregaunascut
in dlainebb9idincopiiaicelor
nesculi
instreinetaie.'
Aceeaiistualre
giorase
seilullrcaii inmulle
allestate
arericale

t1

Tar.

Locultod
nesculi klanda
lnaft.ashtului Anglia
Massrchusst6
Altetdri
9ia ora9ului
(1890) Total
Eahinolg

Numrf Prucdi(%)
260000
76000
321000
657000

4o
12
48
100

Nullsf
41000
13000
15000
69000

PEgodirbls
Willlam
Tafre)qlicdd6c6nu66lEdgacodcuclsuu carcpevedca
6mi0anliianalhbolinusur pdmilih SUAa9aqrmorapEvdartln FoiedulActilui
(14bbruad
imigrnrii
t9l3)
multe
contine
amendamente
valomase
laacluala
Lege
,Documenful
aimigr,iicare
vof
asigura
maimaresiguranld
ln excluderea
imigranlilor
nedog_Dareunumdpothotdrise
sennez
principiile
undocument
care
lnpunclele
salepdncipale
violeaza
careartrebui,
in
opinia
mea,sdfiesuslinule
culadein reglementarea
lmigraliei.
l,lereferlateslulgtiinlei
decarle,Nuootaorcba
acesliest,"

Numdrul
doemig|anli
analftbo!
sosililn
SUA
I
l h hc.putuls6colulul
)O(
Anulsoddl
tn SUA

Nurdrul
ds analtrbli

1896
1897
1898
1899
1900
1901
1go2
'1903
19M
1905
1906
1907

83196
44580
44773
61468
95673
120645
165105
189008
172856
239091
269823
u3 402

Odniialgoam6nllor
despmigralo
ceauzimereu
suntnumai
lucrui
,,Tot
negalive
despre
emigranli.
EuSifamilia
rneasuntem
emigmnli
dinZimbabwe.
Locr.ilm
aicilegalSlcontribuim
la sistemulguvemamenlal
de lmpozite
dal
deocamdau
nubeneliciem
deel.Doar
pmcesul
candsevafnaliza
denatura"
lizare
vompulea
faceacesilucru,
Sunt
numeo$
cetcarcasemenea
nouaau
sosit9iseadapleaze
foarle
binelanoul
stildeviale.'
I\4area
Britanie)
fisilsi,
artebuisesleain propriile
"Oamenir
pentru
|o|teri9isa
munceasca
imbundtalireavieliilorin locsa pdveasce
cu
ochiinvidiogi
realizdrile
altora.
Illigmlia
artrebui
reglemenlald
strict."
(AnnSmilh,l,larcaBritanie)

se adapteaze
la
'Dacaemig|anlii
legile
dinla gazda,
eivor
9iobiceiurile
AENVITATII}IDEI'INDEN]'A
contribul
Ia prcsperitatea
comund
ii ar
tebuisdfiebineveniti.
Daclnuo lac,
1. identificali
zonele
deorigine
alemigraliei
lmanelainceputul saurep|ezintl
9icelededeslinatie
unpeicolla adrcsa
sosecolului
alXxlea.
cietaliigazdd
depiua-, ei
-tercdsm,
2. Carecredeli
cdaufostconsectnlele
mariimgratiidelainceputul
secoiului
asupra arlrebui
(Jose,
expulzali.'
Spania)
emigranlilor,
farniliilof
lor,nrdeordmaseacase,
vecinilof
dintaradedeslinatie?
3, Cililidocumentul
3.Precizali
afa6.'
caGesteprincipiulde
,Sa.ilinom
bazecaresl6la
bazaemigrdii.
prinproiectul
Cumapreciali
iniliativa
suslinutd
Legiiimigrarii?
Sunteli
deacordcu
(David
Kendeil,
Il,larca
Britanle)
pozitia
adoptatd
depregedintele
William
Tafr?
Arglmentali-vd
opinia.
Economlo
Slsocidtah1nlumoaposftlic!

,$

Modulul ll

INTERBELEA
iN PERIOADA
UMANE
MtcRATil

cdvorajunge
Pornnda drumc! speranla
la unlmanallinigii9 bunastbri

,Dacacrcetezpopulatadln cele
din
ma rnultejd S istoiapopoarelor
acee ldr, vei descoprca sldmosi
Credcdeste
lu!rorauveniideundeva.
pursi simp! omenesc
sa
ca oamenir
simtacu adevrratnevoiade a se
Austtala)
in at loc'(And|ew,
rea$eza

fostunul
lvlondrala
Primul
Rdzboi
almigralie
umane,
vedere
Dn punctulde
ln
uma
conaleepocii
contempolane
evenimente
dintre
ceemaiimportante
revolulie
o noud
(1914-1918),
lumea
a cunoscut
mondiale
flagfaliei
9iputemicd
ceuta
de
oamenii$ivor
implesionanl
iar
un
numdr
demograficd,
economica
9i
s-au
in
care
decal
in
acelea
prospetatea9i fericirea
in alteldi
siguranta,
Dupd
UnitealeAmericii
c6lfeStatele
in special
s-aindfeptal
ndscut.
lvligratja
unitevorpune
imigfanlii,
Statele
in ceeaceprive$te
depolilicilibetald
decenii
vorfi primili
anual
deenigranlicare
unnumdrfix
restrictii
9ivorstabilil
fatd
intolemnte
audevenit
state]e
nalionale
Rdzboi
fi,4ondial,
Primul
DuDa
acesllelauincuragiaustabilitreguliale
cetdleniei.ln
nalionale
deminoitAlile
pive$te
imigfatia.
jatemigratia
festricliiin
ceea
ce
introdus
$iau
aproximativ
a pjederiirdzboiului,
cao conseclntd
1918"1923,
in perioada
AlsapafesRusia,
Polonia,
Cehoslovacia,
Ucfaina,
degemaniau
2 milioane
penFL
migra
la
a
sau
stabili
in
Ge'mar'a
a
se
Lorera
oentru
uia!i
SlAJsria
perioada
gemane
in
Olanda
a
migfalia
in
inierbelicd,
fandullor,in Olanda.
pentru
a
sevefe
sdiamdsufl
incatguvemul
a trcbuit
atatdeputernicd,
devenft
opi acestfenomen.
dinanul1917,1,5milioane
bol$evice
dinRusia,
in urmavictoieifevoluliei
deteamatesd-9ipdrdseascd
auiosiobligatl
deruli,,albi"
iarasauauplecat
ai atisiocraruiieraumembri
emigfanlllor
presaliilof
regim.
l\ilajoritatea
noului
mijlocii
ai
clasei
proprietari,
dar
membi
comercianli,9i
9iintelectuali
liei,mai
au
emigrantii
dinanii1929-1933,
mariicrizeeconomice
in timpul
in Eufopa,
pentru
exlfemei
drepte.
Ei aufostldcuiiresponsabili
devenit
tintaatacuilor
evreii,
dar
in
special
cu
A$a
s-a
intamplat
prcblemele
de
adoplie.
toate
lArilor
pdcate.
tonul
acestei
Franla.
Di4
$
$i cua'meniisaucu ruiridi1Germania
Unite,
carein 1924audalo legece
l-audatchiarStatele
oolitici
deizolare
ltiaii
Declansarea
Europei
sudulgidin
estul
emlgfaiieidin
reducerea
urmerea
mai
mull
incetinit
pe
Atlanticului
a
maluriale
CrzeEconomice ambele
$i
fenomenulemigraliei.
au
in EuropaAcestea
totalitare
aparitia
fegimufilor
Anii'30auinsemnat
ln
celdlenesti
libertdlile
mafe
mdsurd
drepturile
in
anulatsauau rcvizuit
9i
potentiali
emiau devenit
impodantd
de oameni
o categorie
conditii,
aceste
politice,
(nalionale,
religioase,
detoalecategoriile
granti,
minoritdlile
in special
precum
a
frontiefelof
statelor
europene,
frontierelor
inchiderea
culturale).
9i
cu
a insemnat
o eroare
evreiidlscriminali
dinGermania
Unitepentru
Statelor
Holocaustului
a efectelor
dramatice
consecinte
9io creitere
peniru
de
incepe
o perioadd
din
Germania
1933,
evfeii
cu
anul
inceoand
persecutiilor,
unii
dintre
din
cauza
persecutii
inire1933$i1941,
9idiscdminAri.
in alteldrieuropene
Gemlania
sdpdraseascd
eiauincercat
9isAseteiugieze
de evrei
in
Gemania
525.000
ianuarie
1933
treiau
in
Statele
Unite.
sauin
locuia
in
populalia
evreiascd
pulin
Populalia
Gemaniei.
de 1%din
adicdmai
l!
i
urmatoriveni
laBerlin.
in aniiimediat
iaro treime
locula
laora9e,
special
europene
in
special
spre
putere
zeci
de
mii
de
evfei,
au
emigral
la
Hitler
lAile
candGermania
in '1940-1941,
aveausafieprin$l
Nilulli
dintfeacestia
vecine.
eufopean
o paftea continentului
a ocupat
nazlstd
a fostfestriclionat,
a Statelor
Unite$ a MariiBritanii
deimigfare
Polilica
prea
refugiali
multe
so
ulii
evfeilor
nu
a
lSsat
iaracestlucru
socigtatoa
Oamenll,
9illmoaidgllor

tularirhri;
Evenimentele
dinanu 1938(Kristallnacht,
zoneisudete9i a l
anexarea
Migralia
cdte
Auslfiei)
auduslao cre9tefe
a emigralie
evreior.
Injurde35000deevfeiau -..1 I
(19001989)
Statele
Unile
ale
tuloricii
pdrdsit
giAusta in 193B
qiaproximativ
Germania
80000in 1939.
pfegedintelui
Invaraanuui 1938,
la iniliativa
american
F.D.Roosevelt,
a
Nuntul
Pedoada
(Ffanla)o
privire
avutlocla Evian
confeflnld
cu
larefugialiievreidin
Europa.
btaldepssoane
Conferinla
compdtimirea
fatdderefugiati,
darnua acordat
azil
$i-amanifestat
1900-1909
I 2023BB
niciunuiadintre
e. DoarRepublica
Domnicand
a acceptat
sdprimeascd
refu1910-1919
6 347380
glalievrei.Totugi,
program
N,4area
Britanie
a dezvoltat
un
numlt'Transpolrul
de
1920-1529
4
295510
copiipnncarea accepral
10000decopri
ev'ei.i1 iJnie1939.
300000de
1930-1939
699375
evreigermaniau
fdcutcerefe
saemigreze
inStatele
anuald
Unite,
darcota
era
1940-1949
856608
dedoar27000deoersoane.
1950"1959
2
459268
pafasft
Pandin septembrie
1939,
aproximaliv
2B0000deevreiau
Germa1960"1969
3
213
749
nia9i120000Austtla.
Dlntre
acegiia,
aproxirnativ
100000auemigrat
in Staqi75000in Ameca
lee Unite,
60000in Paestina,
40000in Marea
Britanie
.l
(Argentina,
Centrala
Brazlia,Chile,
Bolvia).
9ideSLrd
(Acluluiingdrb din
,Aprobarea
Lasfarqitul
anului1939semaiaflauin Gernanla
200000deevrei,iarin
1924a rezultatdntr-unamestecde
Austrla
60000deevrei.Inoctombrie
1941,
emigratia
evrellor
a fostintezisd. emolii
qi pasiuni,
un amestec
de frlcaSi
pandatunci
Marea
majodtate
a evfeilor
carenuemigraserd
aufostobligati
sd ud, iempeledeidealisrn
9 deoviziune
locuiascd
in ghetoui
lagdrele
deconcentrare.carenulineconlde motvaliile
S,in final,aufostexlerminaliin
complexe
aleaclivitelii
Congreerlui.
Nee f cl de
sHini,
suntem
susp
cio$i
faF
dee nune
an
plac.Conform
Liaceslui
aci numalunora,
apmximaliv
I 50 000!i ceva,le va fr per'
O metudodeiprcmularcain ghebua evreilordinS:ghet(apilie1944)
misa
int|area
in Statele
Unile.Dacae9l
ga lie,u timasearade
(lmpachetali-va
Pesah,
avenitdecrelul,
avea,
'Dumnice
puleaaveamal
de
orig
ne
anglo-saxon,
ar
atatcatputelicafa,9ifiliprcgbtilj
dernuiare.
Dupao|a7 dimneata
nimenivoie
nuare
sd
mult
de
doud
trelrnidin
cota
a oca15.
Dacj
jandafinii
iasapestrada.
Trebuie
saurmali
atunci
candvorvenisevj ia.)
poli
e$ijaponez,
nu
intfa
deloc.
Aceasg
A douazr ne-amdusafar:(dinlocuinla
reparlizaa
in ghelou)
ca se ne orientdm
eventualilate,
desigur,
eslevalabiEpenGheloul
consta
dincalevacartiere
lnconjuEte
de ungardFerestrele
caredadeau
sp
tru
chlnezi
din
1880.
Dace
eqtidinsudul
stradaprincipalz
eraubetutin cue $igearnLrdle
vopsite.
Pestrad,etao mulimede
putea
sau
estul
Europei
ai
sdte strecod
lumeoamenr
carcsesalulau
iArea-slvorbi.
giai
putea
dmane,
cu
6bdare.'
Vialainauntrul
ingradirii
trebuia
oqanlzatd
chal dacdnu toti ocaiai se mutasera
(Dinautoblograf
a lu Emanuel
Cellef)
ince,trcbuia
o$anizata
o po lie a ghetoului
curalenia
sanitara.
Evreiicare
Q ingfljirea
eu 1nspitalfusesera
tanspoarali
in ghetou
acum
irebuia
aslgurala
irnedial
ingrijirca
S
medrcala.
Ghetoul
incepea
secbcoleasca
deaclivitale.
Sinagoga
carceraslngura
cl6caresunlrcpedeaccep,Ernigranli
patu $isaLtele
diregoala,
a fostdecarala
spilal.S-aucolectat
Qiincudndz:ceauacolo
lalisuntaceiacare@specta
cultura
9i
pe moarte
bolnavi
aEiuride pacienli
cu ffaclud,
ln aceeagi
lncdpere
ln camcu numai
obiceiuilegazdeorAceiacarevor
cateva
zle maiinainbberbalii
evredinorasse rugau$i mullumeau
Celuiatotputemic sa-gipraclice
cuturaartrebuisA
dmApenlrucbi-ascosdinEgipl."
n, acas, Acaseestecelmaibunloc
penlru
aceslucru (C.Eko,Carnerun)
egalrnaipujine
,llai p(ina emigmlie
fi minalilale,
terorsmq posiblitalea
unormoirne.
Oprillemigra1 . ExaminalitabelL
l Carecredelicd
aulostcauzele
scdderilbrugte
a imigrateiin dspandiii
(Charles,
Canada)
lla.'
'30?
S.U.Ala
incepulul
anilor
(Acillui
istorc, mgEtia
ldentificali
apart ei
imigrarib
dinanu 1924,
.Dinpunctdevederc
9iexpicaticauzele
$ efeclele
pd(i,ii emia
adus
beneficianrbelor
aQacumreiesdindocumenl!
2.
granlior,
la
fel
de
bine
pandacumrcalizali
Folosindu-va
9i
lei|olgazdd.
decunogtinlele
acumulate
unscudeseuin care
Slalele
Unite
este
exemplul
cel mal
pe carele-auavutregimurile
sd prczenlal
etectele
totatareasupra
migraliei
poate
limpede
de
feiu
curn
emigtalia
umane.
Comparali
lcucelscs decoegulvoslru
debancd.
puncl
se
imbogrleascb
o
din
de
lard
pagini,
Citiliin aceste
opinle unoroamenobgnuili
dindlvelse
emld desprc
vedere
cultural,
injifc
9l
aieconomic.'
gratie.
Comentall-le
impreund
cLicolegiincercend
sdexplcalipunctele
devedere
(Rajeev
Duit,l',4arca
Brtanie)

{{TIV11rATS!I..IDEPSN
D'IITA

qisooi6laiE
Economig
ln lufteaposbslictr

L4

DUPA
MtGRATil
UMANE
ULTTMUL
RMBo|MoNDTAL

Semnarca
Convenlieide
laGeneva
privind
(28iulie1951)
stllutulrefugiatilor

Refugiali
dinBurundiinRuanda

46

generald
Razboi
in
DupdceldeAl Doilea
lvondial,
urbanizarea
a devenit
Europa,
in vreme
ce,dupe1950,
agricultura
europeane
in declin.
S-au
a intrat
productivitatea
impusindusta ubani, educalia
superioara,
mare,mecanipreturilotToateacestea
aufosttotatateamotivepentruca
zarea9iscdderea
preocuperile
oamenii
saabandoneze
legate
demediul
rural9iagiculturd
9isa
spremediul
urban
seindrepte
oraSe.
iispfe
Fortade muncd
dinteriledezvoltate
a fostatrasdde noileindustrii
care
pentru
pentru
in timpce
inceps, sedezvolte,
industrie
slujbele
careneceSi
sitAmunce
fizicdaulostdincein cemaiputini
doritori.
ralanatalitelii
in tadledezvoltate,
a scdzut
audevenit
$ianiideScoladzare
dinceincemainumeroqi.
Aceastd
situalie
vineincontradiclie
cufealilatea
din
underatanatalitdlii
esteridicata,
dareducalia
ii
larilemaiputindezvoltate,
investiliile
suntreduse.
Dezechilibrul
a duslao migratie
munacesta
a forleide
cedinspre
spreceledezvoltate.
td lemaiputindezvoltate
O marepartea emigranlilor
auvenitspreEuropa
nordica
in ciutarede
lucru.Dupd1960,dezvoltarea
economicd
dinvestulEuropei
a creatmulte
atras
muncito
locu demuncd
a
din
sudul
Europei
nordulAfricii.
Pentru
!i
Si
populalie
primadatein istorie,
un numdrmarede
a venitln
,de culoare"
muncitorii
Europa.
Lainceput,
erauin special
berbati
singu, darcutimpul
ei
sAaleagd
intrea ramane
reuni
familiile
in
autrebuit
a-9i
occidenhle
ii
tarile
saua seinioarce
acasa.
Refugiatii
auvenitgidinest,nudoardinsud.Europenii
dinest,aflatisub
politice
regimul
comunist,
auincercat
sdscapedeopresiunea
$iaufostconpand
politici,
pdmind
politic.
in
1989
refugiali
in acest
siderali
dreplul
deazil
timp,insd,cetdtenii
audevenit
totmaireticenti
ti lordezvollate
$ichiarostili
prjvind
Subpresiunea
xenofobieisi
intolerantei,
fatadestrdini.
legislalia
emigr4iaa devenit
dincein cemairestrictivd,
iaremigratia
a devenit
ce
in
ce
din
maigreuderealizat.
Emigratia
internalionald
a devenit
obiect
dedispuu$iconiictatatin interiprcgramelor
dezvoltate,
orulstatelor
democratice
catSiincadrul
organizaliilor
internationale.
Intre19509i1990auavutlocimportante
migratii
umane,
direcspecialdinspfe
slab
dezvoltate
cdtre
cele
dezvoltate.
De
reguld,
ledle
Iionatein
intre15Si34deani,fira bc
emigrantii
erau,celputinlainceput,
bibatitineri,
demuncd
stabilin laradeorigine.
asistdm
la o imporlante
Dupefdzboi
migratie
a fo(eide munca
spaniole,
greacd
gi
italiand
catre
nordul
Europei,
in
specialin
Belgia,
Olanda
Germa$i
'80,
ltalia
nia.Dinanii Spania
auincetal
semaifurnizeze
emigranti,
iardin
9i
anii 90audevenil
forl6demunca
strdine.
in 1961, 44%dinlddcareprimesc
erauitalieni,
trestrdinii
dinBelgia
iarintre1950Si1970italienii
erauangajali
masiv
in indusiria
extraclivd
Olanda.
din
Silextild
carefumizau
fo(d de muncepentrualtezone
TddledinsudulEuropei,
pentru
percoane
indusldalizate,
audevenit
la randul
lorzonedeemigrare
din
spaliidinafaraEuropei,
supfapopulate
slab
dezvollate
economic.
9i
Turcii
aureprezentat
categorie
intre1955ii
deemigranli.
$ieio importantd
1975,
muncitorii
lurciaulucratin
Gemania
sauOlanda.
Dupd1975,
ace$tia
au
reugit
se se stabileasci
definitiv
in aceste
intregeasca
se"9i
familiile.
ld $i

populalia
Astfel,
in 1980,
turcidinterilenordice
erareprezentatd
deline.isub
18ani.Numerul
lotalalturcilor
stabilililn
afarapatriei
lorera,in 1988,
de2 milioane.
Dintre
ace$tia,
1,5milioane
sestabiliserd
in Germania.
l\ligralia
nuafostunfenomen
specific
doartdrilor
sudice,
ci$icelornordice
in bunamesura.
intre1946qi1977,
auemiaproximativ
500000definlandezi
gratin special
in Suedia,
iarpAna
in 1988,
650000deidandezi
s-austabilit
ifl
s6iucreze
It4area
B tanie.lmediat
duperezboi,
10000degermani
auplecat
in Marea
Britanie.
l[,larea
majoritate
eraufemeipepostdeguvernante.
europeni,
Franla
a fostunadinlrelerilecareauprimitnumerogi
emigranli
dar$idinnordulAfricii.
intre19559i 1974,
in Franla
s-austabilit
aproximativ
4 milioane
de skdini.Circa3 milioane
dintreacegtia
eraudinAlgea, lt4aroc
giTunisia,

Slatuia
Libertelii-alclrcicenlenar
a fostsebibritla4 iulle1986toaLlumea
unsimbolcare
conlinue
s, altag,imlglanlidin

Migrats
cstESUA(182Gi970)
Migralh
cdtSUA(t90G168)
7 338062

ACIIVIT
AIE INDTPNDNIA
1. Examinali
tabelul
2. Comentali
contbutiaemigranlilor
la crcgterca
populaliei
Stalelor
unite.
glicul3 Sirezolvali
Examinali
sarcinile
delucrul
prAbusirea
a)Cumexplicali
emiglaliei
dinanii1921-1970?
bi L{otivati
cauzele
croglei miglalieiln anii'80Si'90.
Siefectele

MIGRATTA
UMANA
CONTEMPOMNA
cA,iasfer$itul
Seestimeazd
secoluluialXxlea,
aprcxlmativ
150milioane
depercoane
trdiau
in afaraldriiincares-aunescut,
ceeacereprezintd
2,5olo
lumii.Dintre
ace$tia,
dinpopulalia
15milloane
sau10o/o
suntrefugiali.
Tdrile
europene
seconfruntd
cusitualii
totmaidificile
in incercarea
dea rdspunde
mixte
deimigranli,
solicitanlide
fluxurilor
azll$ide
refugiali.
Deleama
migratiei
llegale,
statele
industrializate
auimpus
o serjeintreagd
demdsuricare
limitealor.
zdaccesul
lateritoriul
joac6un rolfoarteimportant
In lumeacontemporand,
migralia
in
umana
fiind
economia
mondiald,
un
factor
de
crestere
economicA
de
reducere
a
9i
lvigratie
reigosin umea
deazl.
Sipozelilism
pe
In
anul
2005,
tedlodul
Eufopene
sdfdciei.
Un
unii
se
aflau
I
milioane
de
Adepla luikshna(hindui$u)
pestr,zle NewYorkuu
ceteten
i aiunorstatedinafarcUniunii,
iar4%dinplatafoteidemuncd
efa,de
qi munca
dintdridinafarauniunii.
Migratia
asemenea,
ilegald
rcprezinte
un
fenomen
demaridimensiuni.
Statisticile
oficiale
nupfezntdinsdsilualia
reald,
deoarece
exislio plternicd
emigralie
legald
neinregistrald
deolicialitdli.
Unstudiu
alBancii
Mondiale
dinanul2006
recunoa$te
internacdmigralia
poate
genefa
substanliale
pentru
persoanele
ceitiguri
de
bundstare
lionald
lof,pfecum
caremigreazd
ii familiile
9ipentru
tdnledeoigineSidedestinatie,
prinpolitici
gestionare
persoanelor
cafeseasigufe
o maibund
a fluxului
in
migralie
facilitafe
a
ttansferului
trlmise
sumelor
acas6.
Aceste
sume
sprijina
ii
sauuneori
economicd
in tdrilein cursdedezvoltare,
furnilin locdecre$tere
Sumele
zoaredefo45demuncd.
fepatnate
oficial
inregistrate
la nivelmondipecdineoficiale
a audepAgit
232miliarde
Sumele
trimise
acasb
ar
$ in 2005.
inc6celpulinjumAtate
maiputeafepfezenla
dinsumaoficiald
estimatd,
ceea
cefacecain mulleldriin curcdedezvoltare
sumele
repalfiale
sdconstituie
ceamaimaresursadecapitalextem.
in careseinregistreazd
celemai
Tdrile
mariintrari
desumerepatriate
suntIndla,
China,
lvlexic,
Franla
Filipine.
Cele
Si
penlru
repatfiate
caresumele
reprezintd
ceamaimarepfopodie
dinprodusul
(27,1%),
internbrutsuntTonga(31%),[,loldova
Lesolho(25,8%),
Haiti
(24,8%),
(22,5%).
Bosnia
He(egovina
Si
G]
L1
,C! nlrmdrulcelor care migreazd
prcductiapfopiindu-se
de 200milioane,
vitatea
deacegt
a reprc'
Slbaniiceqtigali
zintao fo4ain rcducerea
safaciei.
Su
meletdrnise
acasat
inspeclal,
prezintA
penkumulliunmijlocimporlant
doa ie$i
dinsadciaexlrema.
Pen1ru
olicialitalb
care fomuleazapolitica,provocarea
consEinvalorifrcaa
integrale
a beneficiiloreconomice
ale mgraliei,gestionandtoiodatd
impllcaliile
sociale
$lpolticealeacesteia.'
(Declaralle
a luiFrangois
Bouuignon,
economist
lvondiale
Sefal Eancii
qip m-vicepB$edinie
penttueconomia
dezvolldrii,
2006)

popual ei leouies6f e ma biremanageda$.

Mobil
laea pe6oa4elo'
se
.l4iscarea
globaEactuala
facela alegere
saudinnecesitate.
Estimarea
a migraliei
intemalionale
depe6oane,
estede175demilioane
aprcximativ3%
dn popualia
lurnii,
este
9inumarul
pentru
migreaz,
tmporar
in cre9iefe.
Oamonii
saupermanenl
a seeducasaupenirua
peslefrcnlierc
seprlecliona.
ViicarcaoaTenilor
eslesenliala
il lrmeaglobarizata
de
Afacerile
intemelionale
depind
deo io(, de munce
intemational5
asldzi.
$ideabilitatea
perotgooul
oa-1eribrde
a semilcacu usu'in!6
(BrcnsonlvcKinley,
dkectorgeneral,organizalial,londialapenlruN,ligralii)

progEmelor
pentru
demigtie,nclusiv
vizele
deanunca
lempoaara
"Geslonarea
lucratoriicu
nlvelredus
decalilicare
careemlgrcazalnladb
indostdale,
arputea
ajulala
prcblemelorlegate
gi
reducerea
denum,rulmarc
alpersoanelor
caremigrcazd
nercgulal
ucrdtoilor
lemporari,
cregierea
migraliei
Aceasta
arconldbui
la rcducerea
semniicafua
a celor
carcmigazd,
a sddcleiin
a farniliilor
acestora
. .'
lerb deorigine,
penlru
(UriDadush,
peFpectivele
director
a Grupului
Bdncii
lvondiale
i)
dezvoltd
6oc1'6tatda
Oamonli,
6tlufieaideilof

-.

,'

tr

f0odulul ll

Coo.sta pntuorptudeCopitntui
(19S9)
esleprclehtlnpotdvaluturorfometorde discriminare
,Copilul
pe baza
Sipemec{jtie
.
slatrluru.
actjvit6li.
ooiniiro'sau
a crednletor06inli,o.cop,tLlLt
aterutoritor
.ebati
saJate
'
menbnl0r
lamiliei

,l

j
ad8veraele
fJontiore
nuseaflainfe Dopoare,
ciintrept,tere
oepul+
$itrpsa
_-trst7:
re.lntrc
libetat6iilipsadeltberbleintreprivi,egidlifl
unitiltAsrt,,i.nici;1,,idnu;oate
sepacfl%umantarismdlui
omului
deo parleiicI.,,elesecuntstiinatio9ia dEptLriror
naEdeceatatta
pai.Raspunsullrebuie
saqei.t managerierca
miqtaliei.
cuint;liq;ta.
c'eatv'lete,
compasiJre
gicooperare.
Aceasta
esleunic;ahrCarecarepoateasigtr.a
i!
lllerese'embelor
oeii,$ a'eim,gntulJigiale
gazdA.
comLn:r,lti
Lorf respecale..
tKotrAnnan.
general
secrclar
al ONJ.con.errnla
despmrg?lailler%lionaE)

06chr4ia do taBaigkokprivindmigr8lhdand6s{n6(23apdtief999)
Vatutesuccesive
ReproTentanlir
d-aimlgranli
dn Austratia.
Bangladesn.
Cambodg,a,
Cnila,rldoleTia,Japon.a,
au
dus
la
fomarca
unei
lur0i
^
multelnice.
uorea,
l\,{alaiezb
\oLa Zee,and,,
Filpine.Sngapore.
Tai,a1oa,
Vietnan,de;bdm
h imagine,
cotegl
dechsa
urmaloarele:
dmrr_o
din
Fnla
$od,
l\,ligralia
Jnspecia,
ceactdrdesiire,
trebuie
o4v,dint-o -rarierS
cupr,nzaba
I,
-.1
avendu-se
h
vedere
LaLzele.
mafl
fesla.ib
giooritive
ginegaWe.
9chlrbraE.
ii efeoere,
ACIIVITAT
I}'IOTITNDENTA
n lanredeorigine,
detranzit
saudedestnatie.
deoqEne,
ca$iceleoetranzils;udeslinalio
Tarire
sLntincurajdte
s)_$iinteascj 1 . Pomind
de la documentele
_t-2
1 9i 2,
ercnulE
rl a preverisi conbatemtgralia
clandestraprn irbunetel,roa
leqiofsi
exemplificali
trei
efecte
ate
migraliei
masunbr
nlerneSiprinpromovarea
Jctiv,rrlilor
educal
olareEiinfornat
vein acesiscoo,
Janrvel
global.
J. larrre0eongtne,
ce ti celedel?n7itsaLdestnalie
sunti,rcu?iale
saconsolideie
Citili
documentele
4 qi 5. Descrieli
cnalele
de dialogla frecere
nivel,cu pnv,rela scni.nbul
de irlormaiii
$, pronovarea
cele
mai
irnportante
drepturi
coopelant,pentru
$i oblirezolvaree
pobleneimiglaliet
ibgae 9ia lrafculuide
frirleuma1e.
gatii
ale
omllui
ale
autorildlitor
Acstudocumenlise
Si
! dceamaimareouoictlaie
pertru
D;sibil6
$id,semi1ere
atuncic6ndo persoana
-.4,
alegesd
a
Incr,rala
glvenele,oBalizalrile
negwenameniale.
sectorrlorval.soc,etelte
civite
se
iocuiascd
in
altd
seararure
e onutut
regional
pentru
lad.
comun
a oiminua
electele
adveEe
itegale
alemig.al,e,
Citilidocumenlul
6 9iatizali
uneseu
I penrua preveni
lfatrcul
defiinleurnane,
$i combate
tn speciat
cufemei9icopii.,privind
efeclele

emigraliei
in Europa
jlor
contemporand.
Prezenlali-l
coleg

Corunicalal Comlslei
pdvlndlmlo|Ersa,
IntegraFr9i Munca
a Comisiei
(iunb2m3)
EurDpen6
. L FlLrxurile
ngrBloriisJnt
pentrua Lnpe deficilulde
lecesare
fo1, de lnunc3
ca,e
va Incpe
sacreasca
dupe2010.
Seaiteapla
ca.:nr2010_20J0.
nunerJ,pe6oane,o.
angajale
se scadAcu 20 de nirioar de lucratod
in lJE,cL cet25 de menDnai sA,.
daloiladeicituluide
fo4ddemunc,{consecillJ
a declinutr,i
denognfidgioenc,,tuid;

Pnoutur-rnn!

InsecoluiXX,
oameniiau
conlinual
sdsedeplaseze
dintr-un
leritoriu
in
allul$i tol maimultepersoane
au
aluns
sdlocuiascd
in altelarddecat
aceea
in
care
s-au
nescut.
2. IJElrebuie
sareatizeze
o integmre
maibunea iniigranlitor
Aceasta
esteo condi!;e
l{igralia
umand
aremaimultecaupenlrua asiguralluxudmigloareviitoare,iarin acestcontextlJE
t ebuiesaconso,ide;e
politice,
ze:
economice,
canaleJe
religioase.
lsgale
deemigrare
carctrebuie
procesui
seinbcutasce
acfualele
canale
ilegale.
l\4lgralia
poate
de inlegmrc
lilibed
sau
fo4ald.
a imigranlilor
tbLtesa cuprinda
aspecre
cheiecun dr,i: ptalafo4eide
mun-ca.
abititali
detimb6gieducalro
Deplasarea
rateas,gurarea
oamenilor
sedesfegoadetocuinle.
deseruicii
s;cidleSide
sanalale,
asqurarea
drepturilor
sociare,cLtturale
d, ingeneral,
srcvjre
dindireclia
EstgiSud
spreVestgiNord,
dinzonele
sirace
.3.uErrcbuies,,iainitiativapentrrlLrr,zarerL;uicad!coe.rtirdomeniJlin,o.slie.
E mvereuropean.
tntrp cemrsurire
oe nlegrar
a in granlitor
rJmansponsabilib;a
saucu rcgimud
polilice
autontare
statebrl!,terhb,
Comisia
lrebuie
sa-$.nlerstice
eforturile
pentru
realiza.;a
unuicadru
sprezoneleprcspere
economic
gl
malcoenlla niveldoUE.princoordorarea
ootiticitorde
Integrare
taqtvetnal;onar..
curegimuri
poliiice
democratjce
qisoclddeln lumoaposdDollci 49
Economlo

Modululll

Vi*t*publiea
niviataPrivatd
PRIVATE
ALVIETII
BASTION
LOCUINTA,

ii"llil
i1',1"'l'"'.Tillff
lil
,.iiJiff
;Jl'i.,'i,,Tliii"iiii;if
"''ffi
semnificative'
dezvolteri
rcni"io"iu.rr" ii t""t'eazi in secolulXX

il"HilT
T,i"ffix?"fi
il};f
ff
l"*ru:,"n1*n*
careteostatului'
deci
'li""*i.'l,T'fl"'x
magistr4ilor'
autoritetii
"'
iin uJrf tuttor, .upusd
in
deosebite
cu
dar
".t"
indepertale'
niciotainaoinlimpuri
o."ni,'o,
.uta
,-rti"*"
9:11:l9llf
ffiff;
",::.t'.t
;f:: ["Tl[fli:[:
nu
statur
po,ur
ce'|eran,
ra
:il'.L**,
:lX'T"Ifi
i"?11i1;.',,?,"i,li3lhL?
se
sa
independeffi'
spre
spteindividualitate'
"* "iilr*"J

defafirilie
alvielil
tradilional
Modelul
anilor'50
in Flanla

..tprltt tiazuinlele
noi
dintre
a iecdruia
in vialaparticulard
"'N'.ti"ita
i^ird. iJ t.i""gr".i"simii addnc

de mai
t Priviticu atenlieimaginea
de
masa
cand
Pranz t' ti,L"lHTr'Xi$:iHiva asubiecrului
susdinvremun
limitat
inspaliul
inposibiu
este
un
gircprezenta
toatefamilia
reunea
esenliale.'
pecareIesocotim
aspecle
oprilac6teva
per o"
ei ldentificali
altrAiniciei
simbol
"" #" alrir.-"tL"*tt,
"il deregule,
seconsuma
cereia
intriorul
in
locuinta'
adiunib
!l"ttii"t"iii.
sonajele
9idescrieli-le
. AlcSfuili
enunluiincarcsarasc6leva
Tntrebari:
la
urmeloarele
pundeii
masacu
oa
luat
ultima
Candali
Toaleta
impreunA
sA
obignuili
Unde
Ptrinlii$icopiiilocuiau
familie?
intrcaga
un
scurtal
listalorerafoarte
deuzpersonal'
obiectele
iari'nceprivegte
mancatila pr6nt Airibuilimeseiin tuturoi,
de
valoare
bunuri
aparte?Daca i"irii.
op:peun9itdematanii
b ceag'
faniilieo semnificalie
".itiirJ,iiiijrun
aceasta?
da,carceste

ffi'f#:li:
ll?il],
I
Jil,illllff
H';i']fi
i;Ji"n:"J:::'li".X1i,3illi"fi
unvisindepdrtat
era
[ rmrL
i".rr"""'$

"r"ctricd

3:"'i,lll?i:Jit#.1fl";

x"1""
:illlHllli#,ru,::l"J
n:,'*:ffi
llmlt';:i:rn

:j:;;]ll3.li"
:[ii"J,1i5ffi'[:
::;ffi:[:'F
1ru",gijx**li}:

aoumai astdzipeoamenr
"Ce-i line
cu
maimult '
Locuinla
Sunlem
fadicald
natilntrcniglepercli?
o schimbare
; cunoscut
a" uni,titualia
ln
,rtitiiso
ne
sau
deobligalii
$ilndatorii
constranli
Nu
draqostea
Srrcspectul?
linelaolalE
genelii
irnpari
trel
douasau
iareori.
spaliufanilial- o lac dh dta'
acelaai
qoste,
dingrrla saudinlipsedealter
n*ardeofepezieisra$iturd
sebanalizeazd
9i "ti:ll.,Tj:ffiiff.J3il3bi."i
t"un.nu,nit
;ativa?Decedivorlul
De ce se
sepadrilor?
crelte numarul
atatde pulininte partenen,
comunica
fiindtot mal
impreund
timDulpetrecut
de
di;inuai? Decein viata zicuzia fa_
undemembtii
deduminica
mesele
sewesc
9i
rnilieiparese $easci insatisfaclia
gisensul
ei?"
invalonlo
nesiguranla

'ri

adultilot,
atat
(care
inssduie
ttri"i""ap"i
:;lil#:'iffii':ffii,I

au
etc.)
te,eiizoru,
ij :lJ:f'"J"fjijlij.#i"ffi;;oiiur,
:',"1ffij,1*?

;ia!:
:'[ffi1n'3:n:T,i.';J
;m:lir**,:lu"Tff
in'surraeerie,
i'"i?r' u'.aia*,
"":*?*ft:tir?#::'r,1'i'#ff;

* Til:[?:::Hiil::
oo,.o.up
:""xlf,o,u'n"
::'fff,i"iJ]i"""f
ocupat

unlocaoa(e'a
comuniste
-viala.la
r l\,4erq6nd
il;;;;i
Pe urmelefamilieidin q##:i;
mullu"p"cii
relativ
o
5orulie
c:
s6
i'riiiare
incercali
fost
au
noastre,
etaje
zilelor
Rom;nia
* t"imulte
iro.:.Conlt,uifiii"
pfogrepusenucu
ceindustrializarea
pemasufe
la lntrebarile
1965,
Dupd
dspundeli
.-itiareia critarocuinl"for'
din
adicol
intr_Lln
in
ume
mulltimp
dincareamreprodus
'Dilemaveche"
demalsus
ftagmentul

}iliHl;lT:
'j$i'.H:xi;lJ:?:i".":
;uin:!*'"*:;llrilffi

50

intreprindere
saucumparal,
racordat
lareteaua
deelectricitate
9icuaccesla
apdcaldd9icdldura,
insemna
unmarepasinainte.
Pentru
ceilalti,
alecdror
pentru
fuseserd
demolale
a construi
intreprinderi
sauchiar
,casepepdmant"
aceste
blocuri,
noilespatiierauo sursedepermanentd
nemultumire.
penkutoli. De la inchidefea
Curend,
deficientele
deveneau
evidente
ferestrelor
instalaliilor
sanitare,
totuleraderemediat.
9ipandlafunclionafea
Pereliisubtiri
ingeduiau
tuturof
se seafleconcomitent
in maimulteapartamente
orice
conflict
public.
domestic
devenea
imediat
Sdadaugdm
cdtele9i
gi cd in o ce bloclocuiacelpulinun informator
lonulerasupravegheat
al
Securitalii.
pe
Esteevident
cd,in acesteconditii,
chiardacdnu cunogleai
nimeni.
eraicunoscul
detoatelumea.
n ani'50,chiargln vestulE!rcpei,
Iamilia
adunau
in fala
Qiprieteniise
pfelenlios
televzorulu
calaunspectacol

clddirilor
dinRomania,
[; l Repadilia
t ll
duDdve.$imeln 2002

Unsondqj
dh most[.lntrbatrdponddnlii:
CaA4e caEoi pe sepananeobisnutisA
lualimasacu nenw gospodAfui?
.Iol.
. 58%dinlrecei
chestionaliafirniacAapioa.
pein fi6crs
zi li selnEmpla
Se.iamasd
cu.
{oliaicasei.
. 30%dinte resfrohdenli
ipunc, iai masa
ln larniliededoua,treioripesepamana:
. Do l27dau
rasplns
caaproape
nicioda.tenureuqesc
1rei
olipesapsmena
s, ianasacuceidragi.
(Dupe
national'
2005).
,,Jurnalul
, 31octombrie

ACTIYIT
ATEINDEPENDNIA
'1al lectiei.
1 . Alegeli
unadinheintrebdrile
formliate
in documentul
Prezentati-vd
opiniile
referitoare
laconlinltlleiink-uncomentariu
de1015randuri.
perinli,
potivitcdreia
z Explicali,
consuftandu-vd
carcerasemnificalia
afirmatiei
/a
penineni,eni cunoscul
bloc,chiardacenucunosteai
detoatdlunea.
e Arcumentati
formularea
dinsrsa Z tarcgreui Iarcbinean te in inghesuiala
4 Analizati
rezultatele
sondajliui
desprc
obiceiui
meseiin
familie
!ifomulaticeteva
concluzii.
t Interpretali
- intr-ungrupde 4-5elev- dateledinceledouAtabelede pe
coloana
alrturatd.
Stabilili
vechrmea
caseiin
carelocuili
liecare
voi,numerul
dintre
pecamere
depersoane
dinimobilgi
rcpartilia
delocuit.
Formulali
concluzie.
o
peacestsubect.Discutali-l
6. Alcdluili
unchestiond
cu parintii
Folositi
Sibunicil.
infolmatiile
deistorie
oraldpecarelevelrobline,
alcatuind
uneseuargumenlativ
& lemaVercblelocuintei.

Ecom.lth
Sis&lblofrhmoa.patbliad51

f//t///44///t//7/r/t/)/2ftn//42t/

((

Copiaduc

(folograf
e
din1994),
cal9iin
Uzbekistan
$ bbelie
(1983)

Oshtidicecomparatua

Num6rul
familiilor
c! copii
ln Rom6nla,
ln 1992

52

lnlreziduile locuinlei,baried fenneintu vialaprjyafi 9) vialapublicd,

faniliaiipetecevialadefiecare
zi.Accepliunea
aces(uiternen
s-anodificat
multin ultimele
decenii.
Autorul
textului
reprodus
in paginaanterioafd
din
veche"
nescut
(e
s-a
inlr-o
casd
drept
burghezd
9iorcumspalioasd)
'Dilema
patrugeneralii:
in careconvieluiau
in acelmoment
copiij(el9iveriioiisdi),
pdrinlii
(fraliintreei),bunicil
(incdin plindputere)$ichiaro
strdbunicd.
Ulteior,
jumatatea
qitinesituatia
s-aschimbat.
La
anilor'50,
casaa fostnationalizata
riis-aurisipitcare
incotro.Aajuns
copil9iadolescent
inlf-oaltdlocuintA,
in care
(ulterior
qi
maieraudoafpdrintii
o
sord
a
mamei)
o
bunicd.
La
matufilate,
$i
cands-acdsdtorit,
a inchiialo alldcas6,undea rdmas
cusolia$icucoptii.
La
final,in aniitarzliaivarstei
a lll-a,copiliaupropria
loflocuinld,
iarpdrinlii,
de
singu.
acumbetani,auramas
Fdramilafea
familiei
madestenunumaiexpresia
nevoiiextinse
despaliu
pival,ci ii consecinla
dezvoltd
i unorfactodde auiodtale
careau exerci{at
putetea
qi-a
in sanulcuplului
dinAnlichitale
Dacdbdrbatul
Sipandin prezent.
pdslrat
pozilia
decapalfamiliei,
femeia
famanand
subaspectjuidic
inferioard
panein secolul
emancipdrii
ei,nue maipujinadevdrai
cdeaa rdmas
in tot
p
acesifdstimp,stdpana
casei".
Defapt,dacdsolului
i selas6locul ncipalin
sferadeciziilof
cafeaurelevanld
in viatapublicd,
in domeniul
vieliidomestice
sotiaareautoritatea
decisiva.
in ceprivegte
copii,panalajumetatea
secolului
tfecuiel nuaveaLr
niciundrepllavialapdvata.
Aceasta
inseamnd
cdtimpul
liberleeraofganizat
giprietenele
depe nli$icdfelaliile
cupfietenii
erausever
parteneruluide
(cu
controlate;alegerea
viatd,
asemenea deosebire
atuncicand
lamijloc
eraumo$teniri
consistente),
monitorizafea
atentd
a cdsdtoriei
intrand
parinlilor.
totin sleraauloritdtii
pddnteqti
Disolujia
treptatd
a autoritdlii
in cursulsecolului
al Xx-leas-a
dalorat
maiinteidezvolldrii
conslante
gcolare,
generalizate
a inslituliilor
dela
4 la7 ani,apoila8,inflnela10$ichiaf
la12anidestudii,
$iapoiactivildlilor
productive.
AtrbutilcaTereveneau
pe lungi
odinioard
familiei
s-autransfefat
segmente
detimpstatului-patfon
al $colii,
careacumstabilegte
atatregulile
comun,
cafepemitvialain
dargicele
maipotrivte
modalitdlide
a convietuicu
Pedealtdpalre,deciziile
ceilalti.
cafeangajeazd
viilorulcopilului
nuse mai
qcoald
iauin familie.
sau,
rna
bine
zis,
rezultalele
inregist|ate
la
decid
$coala
pfofesionale,
asupra
orientdriisale
defegulA
ceimaibunifiind
indemnati
spfe
studiisuperioare,
iarceilalli,
majoritatea,
suntsupu$i
uneidecizii
impuse
de
susSiindreplali
spreacelemeserii
undesocietalea
ii solicit6.
Relatia
statului
cufamlianuseopteqte
aici.Prinatribuirea
deindemnizalii
prln
se urmdre$te
controlu
stimulafea
maternltdlii,
atrlbulrea
dealocalii
se
Si
parcurgerea
asigurd
traseului
prctejeazd
obligatoiu;
organizalii
cafe
Scolar
poldecide
palernale
interesele
copilului
decdderea
dindreptufile
a unorpersoane
cares-aufdcutvinovate
dereletratamente.
Cema rdmane
in aceasld
pe6pectiva
situalie
iamiliei
din
relaliei
cucopiii?
Sr-ihrdneascA,
s6-iimbrace,
totceestenecesar,
publice,
sdleasigufe
lotusubcontrolul
autorldlii
singura
in mdsurd
sd stabileascd
dacdfamiliase achitdcorespunzetor
de aceste
obllgatii.

r:'-,-r
r,

EInlr-unnumbrspecialconsacEt

bilanlului
secotutui
XX,
j998,
rcvisla
franluzeascd
fncerca,
in
noiemb
e
"L'Histoke"
seslabileasc,
celetreicalacieristici
ae omului
veacutur
recut,in Occidenl,
dupd
cumumaza:
1.CEgtea
in verstet
panein 1996,
din1900
deta43,4
,ene
a1ila74oelrLo)rba[I deb 17ta82perrrJ
2. Oesterea
velsieila primaclsable(pentru
femei),
numerul
madedivoduri
de
recesdtorii,
frecvenla
coabiSi
lalei,numerul
rnare
denagtein afara
cesdloriel
pdnutilizarca
3.Conlrolul
lecundltejii
generalizag
a contraceptivelor.
Dacdinlrecutfemeia
priorilale
acorda
na$teril
in
dauna
actviHlilor
prccumpanitoarc
saladate,
asiAzi
suntexigenlele
prcfesionale

Evidenla
numarubi
pecatogorii
detumddecodate,
dever*t
(lS=intreruperi
:
de
sarcine;A
avoduri
incomplete)
1981
19B9

ts
sub16ani
16-19
ani
20-24ani
2U29ani
30-34
ani
35-39
ani
4044ani

5'18
8 806
66432
126863
120417
66052
37993

268
7 912
50573
69866
45563
23974
4 066

541
6 354
28826
44915
61332
39366
10519

S34
5721
23173
264A7
29672
18814
5 498

tr

IkdEt pentureglomonbrea
lhbErupodi
dnsului
satlinii29 spbinbde1966
,Consilillde Stat al RepubliciPoputareRomenia
decreleaza:
Art.1 inlreruperea
cursuluisarclntiesleinterzisA.
Arl.2 ln modcu totulexceplional
inlreruperea
cuNulu
pofivilprevederilor
sarciniiva
frautorizata
aft.5 in cazuitein
carera) sarcina
punevialafemeiiintr-o
stalede pericol
(...);
d)femeiaestein varstddepeste45 deani;e)iemeiaa nescut
pattucopiisiiiareiningrijiirei0
sarcina
esteconsec
nlaunui
violsaue unullncest.
Arl.5 Aulodzarea
int'etuperii
cursului
sarcinii
se dd de
cate o comisiemedicahraionalisauorAseneascd
instituile
Tn
acestscoppin decr2ra
comitelului
popular
executv
al sfalulLi
IogionalSaU
aleo|aqelor
Bucureqli
$iConstanla."
O lnragine
pusain
lDupl lsbtb Ronenieiin texte,
mod. Bogdan
l\,{uryescu,
Corint,
2001)

Evidnla
numerului
lohldeavodud
Arul
1967
1968
1975
1976
1981
1982
1985
1989

Tod
avdun
205783
220193
359417
383220
427081
468041
302838
193084

pun6
SarEina
Avorturi AvoftIi
prcvocab Lps-ncol..
incompl00
'
valalBme

206222
232176
123285
109819

852
879
748
786

25638
28968
20940
23668

Sarcina
um6zA
unuiviol

32
37
23
37

(Dupd'Jumalul
Nalional',
,ecrefelil
edijiedecotectie,
14februarie
2O0b)

r';

l- i l.- r 1

tr Ciliticu aienliesutsele,
analzalidalele
dintabele
ii ezolvalisarcinile:
1.Comparalj
punctul
3 dela documentut3
cudocumenlu
4. Gdsilimolvatia
penlru
celedou,siluatii
fundamental
d ferile.
2.Analzali
in grupinforma,
9i conrentati,
lile dn celedoualabee(docurnenlee
5 9i6).
a) Expicaldince motiveaiateaferne
giau scalin aceianvialain locsadea
cursvielii.
b)Argumentalt
cotacrcscatoare
a avofg apoideslurilora incepulu
anllor'80
crescaloare
sprefinal.
c) Molvalid ferenlele
dinlregrupele
d-A
varsledinstalslicadecesului
femintn.
d) Cauiajinfonnalisuplimentare
in lamliesaua prielenii$iveciniirna
in varsla,despre
acestsublect.
Forrnual,va
opiniieinlruneseuargumentaliv

gisoci6tat6
Economie
?nlumoapdslbolicd 53

TRANZITIA
INTRE
PRIVAT
SIPUBLIC

mamicol'
,0 saI faceLcasa,

i1l

Uncazdinprcsd
calastofale
dinvaraanului
lnundaljile
Romania.
2005aulovilmulieagezaridin
zilel"
Oechipa
aziarului
a
,Evenimenlul
ges[lnlocalilalea
Galali
lvegli
dinjudetul
anicale
domea
subcerul
unbeielelde4
liberdupececasasafusese
dislrus,,
pepdma
pagine
Fotogralia,
aperute
a
a imprccolidianului
in ziuade16iulie,
intreallii,unsportiv
sionai
mulllumea.
retrasde cunddin
de pedomanld,
ui ajutorsubstanliai.
activilale,
a promis
A douazi, beielelul
a fostges de
u-seln
ziari9tipeulilasatului
nalaljucand
norci.
- Cefaciamlo?
gi
mama
- Faco casenou,pentru
penvu
ounrc4.,,
publicaPestecateva
ore,in rcdaclia
qi
feceau
mama,
copilul
binefacaiorul
liei,
impreuna
o nouafologIafie,
Fostulsportiv se angajase
sa deabaniinecesa
pentru
conslruirea
uneinoicase.
iniretimp?
Oare
ces-amaiintemplat

54

rdspunderile
ce-irevin,
secuvine
sdprecizdm
ci nicifumilia
Vorbind
despre
se
cea fostodinioard.
Lainceputul
secoului)(X,oamenii
numaiesteastdzi
pentru
in luptacu dificultdlile
vietii,profesiunea
a se completa
casebreau
$i
se
consideta
a
nu
materiald
avand
unrolesential,
nu
dragostea,
care
situalia
9i
cusuccesul
unuimariaj.
aveanicio legdture
semnificative.
tfansfomAri
Aniide dupd1950au adusin acesldomeniu
schimbafea
reducerea
condrangerilor
educatiei,
mentalitdtilor
Socializarea
Si
antetreptat
statutul
deinstitulie
atribuit
familieide
secolele
cotidiene
auanulat
pentru
a scapa
desubtulelaparinNumaiestenevoie
sdtecasdtore$ti
rioarepartenerde
pentru
intreline
telaliiregulate
cu
un
sex
opus.lncollsea
tilorsau
fdrd
a
simti
nevoia
sesecAsSnumdrul
cuplu
lor
care
coabiteazA
cinle,cregle
(incare,
fememonoparentale
dereguld,
toreascd,
dup6cumsporesc
Sifamiliile
familia
numaireprezintd
cre$te
singufa
uncopil).
in aceastd
situatie,
ia-mame
ili traiesc
ci doarunspatiu
in caremaimultepersoane
cadrulvieliiprivate,
propria
poate
cu unallul,
existenld,
spaliucare
fii odcand
schimbat
fiecare
qanse
personald
bunastarea
aremaimulte
dereugitd.
dacesubnoulacoperi9
priin curculsecolului
XXs-audezvoltat
lanivelulvielii
Cums-aremarcal,
perdsit
importante:
mai
intai,
munca
a
spaliulfamiliei
vate9i altetendinte
9i
idrdnicio
in altelocuddhijate
de nomeprecisdeteminate,
s-adezvoltat
apoi,in propria
familie,
fiecate
bgeturd
cuvialaperconaH
a celorcelucreazd,
pentru
proprie,'alta
productiva.
loc
timp
o
exislenld
decet
cea
individ
ca9figi ai
recreativ,
sedesfagoara
Sportuledetotfelul,ca9ialtejocuricucaracter
intreindidepline,
stabilind
demulteorinoiraportui
subsemnul
uneiegalitdli
politicii.
in
Spatiile
atat
de
zgomofald
de
cele
afirmate
sfera
muncii
sau
a
vizi
pand
la dismuzicii
moderne,
de la concertele
cumiidefani
toasededicate
locu aleuneidefuldri
colecsupraaglomerate,
suntinegalamesura
cotecile
develmdgiiin
careierarhiile
sestabilesc
in functie
tive,dar9ialeuneifericite
pe nguldedans.
penlru
unanumit
interpret
saudeperformanla
depreferinta
intr-osocietate
efotlul
statuluide
a impune
democraticd,
AdiuneSireacliune:
pretutindeni
mereu
normese izbeste
de voinlaindividuala
caredescoperd
penlru
afirma
libertatea
individualitatea.
a-Oi
supape
9i
sa
omiteniciacel
domeniu
in carevialapublicd
Nuputem
linesubinfluenla
pretutindeniGeneratia
dincareface
viataprivatd,
mijloacele
decomunicare.
padeautorul
dnduriSi-atreitcopilda in preajma
aparatului
deradio
acestor
incedinfazain careseconslituia
inceputudle
televiziunii
culimpiSia urmdrit
a spectacoluluimaiintai
cainstilutie
publice.dzbdlea
in intimitatea
vielii
Lainceputul
secolului
XX,vocea
opiniei
prin
presei,
defamilie intermediul maitaziual radioului
9ialtleviziunii.
giinRomania
o divelsiDupd1989,
mijloacele
decomunicafe
aucunoscut
potivitliberEtii
de exprimare
in fineca$tigau.
Sutede
ficareexceptionalA,
posturi
ne
fac
oferte
cat
de
radiofonice
ziafecentrale
$ilocale,
Sideleleviziune
fata
rdmanem
incdlegalide
scaunuldin
maiatrdgdtoafe.
in modincontestabil,
pezeci
care,mcoldat
lareleaua
decablu,
nepermile
semergem
televizorului,
esentiala
aceea9i,
daralentia
de canale;
informatia
esteinsdpretutindeni
esteatrasdde calitatea
comunicdrii,
adicade modulin carea fost
noastrd
gavureaze
prezentala.
in direct',
Spectatorul
maicu seame,ttansmisiunile
practic
pdvau
publicd.
relalia
dintre
viata
viala
caredesfiinteaza
9i
idilo.
Oamgnii,
socleiaioa
9ilumea

M.6+nedialomenoarod
tn m05,lndoutinleMud
a lrterarejAredeundealegeconsumatorul
rom6n
demedia?
Respms
l\,{anolescuii
Da,a9putoasaspunceare.Si negandim
cacititorul
{Nicolae
nosttu
dezialo,lelespectatorul
giascill6torul
dediosecompode
oarcc0m
dterildecel
dinallel6ri.intoaie
omulciteste
deregute
unsingurziar
Lanoiar,mas
lbnbstabilizato,
cevadineufodaposldecembrisle,
oamenij
conlinua
sa citeasc,maimultegazelein
acelasitrnp.
. lntebare:Prcsa
a lteculprifconvursl
h 200a-2005.
A,lfostromatesauaufosl
allifactoricare
au
contdbud
la
aceste
tJrbutenle?
9i
Nadia,
vedeta
R spurs(Stelian
T,nase):Laliecareciclupoliticpresafece p nk-oc za.Eas-a
adaplal
intotdeauna
fdcand
qic! nariifurnizori
anumile
inl6bgeri
cuputerea
depublici- evadata
in occideit
tatepebanipublici.
putedia
Laschimbarea
peniru
iostinbtdeuna
o prcblemd,
ceuniiau if anulprdbuslrii
dwtrelalis61ialimelleze
sursele
poitice.
allirnu.'n .unclie
desimpati
l,l

'rl

Binrelatarea
unordisculii
c! elevjiunuiCotegiu
Nalional
dinBucurestj
afldmcate
cevadespre
ferulincareeilnleleg...
:
A Dbha4a:S- .ldeeade d,stracle
e in generalasociab
cu tucllriteintezise.
Sinu
lrebuiesafe neaparat
a$. Trebujesefacilucrurilenonnalo,
ink-uncercde pietenj.
Acobse nute iejdupea[ii,cisafaciceeacepelineinsuliteajulesdb simlicon,
todabil.'
B. lmaglnad:
R- .Malmbrac
cumlmidicteaze
soarla,
Amobservat
fetelo
cenumai
sunt
c6iocareobservabok-ul.Fe{elese lmbracalot pentrufete,pentrud beietijn-osa
obseNe
niciodata."

ln lunamaj2005,uncolidian
pucent|at
blicarezultatele
unuiBondaj
deopinie
relativla,idoliimrnanibi'.lau doudrezultate:
. Carecredelicl estecelnai feticitam
.linRonenia?
4S,2%
- bogalii;
1,8%- copiii;
.11,2%-celsinatogi;
1,24-rrcnii;
C. [4rzica:
B- ,,Ascult
pentru
rap,hip-hop,
casunlmaiexpresive
decAicetelslte.
Nufe11,17o- subiectul
insusii
buies,-lascutiperapper
lngrnand,
citrebuie
si ascuili
mesajul
ascun$:
ln geneml,
1,0%- holii;
despre
vialaluinulocmairoz9ideaceeaa ajunssaiacdrnuzice.'
1,0%- bancherii;
D Lodura:
D- ,Nuobi$nuiesc
sacitesc.
in limpul
liberorimdjoccupisica,.od
ascult
5.8%- conducdtorii;
muz,cl
la'narimum,
o{istaulacalculator"
2.2%- ceic! credinla
in Dumnezeu;
(Dupe
250,
madie
2003)
1
5.5%
alte
categorii.
"Dibma",
. Careestespottiql cate vaplacecel

ACT1VIT
L'TE,JNDEPENDENIA

Gheo$he
Hagi-22%;
NadiaComdned
- 11,970;
Adrianl\rutu- 7,90/0;
CdstiChivu
- 4,7%;
LeonadDoroflei-4,3%;
Gabriela
Szabo 3%i
llieNasbse- 2,3%.

1. Analizaliczul
relatal
dedocumentul
1gislabililicum
sepoate
ajunge
launevenimentdeprsd.
Precizali
cercidestinaliiii
estededicat.
Explicatide
ceinRomAnia
oameniicitesc
concomitent
maimulte
ziare?
3. Pomind
delaafirmatia
presa
cdlafiecare
ciclupolilic
lrecepdnh-o
crizd,
alcdluiti
peaceasla
uneseuargumentativ
lemd,
Folosind
ca model
(documentul
dialogul
cu liceenii
3),fomulalipropiile
voastre
opinii
releritoare
ladislra4ie,
imagine,
qitele,
muzice
filrnul
!i bclu , adiugendu-le
viziunea.
Confruntati-ve
grupde4-5colegi.
opiniile
intr-un
Inleerclali
primului
rezultatul
(documentul
sondaj
4).Cesemnllicalie
arerelalia
iecdruia
cu bogalia?
Darcucredinla
propriile
in Dumneze!?
Slabilili
voaslrc
ierarhiiliterare,
muzicale,
sportive.
Comentati]e
cuargumente.
nagr,

Pnoprzuonn!

folbalsl

cluburdii
. Vialaprivate
qivialaplbliciseaflainh-orelatie
deintefdependenle
$rdeinfluen- Occldeni
reciDrocd.
te
dupa
. in acestcontext
seslabile$le
unnouechilibru
datoritii
apfopie
i normelor
carc
dirijeaza
atAlvialapublicd,
catgivialaprivatd.

*n
rurft;iiffi;.x"its'fi,I*
,.} TTPAVEI,IIIIiH DECIET{TI

U urentesi idwte*onomice
ECONOMII
DIRIJATE

le pmmitea
femelor
Statusovietic
gigrddin
crcSe
canline
te,
Sispal6iori
pentru
a ledetermina
saparlcipe
cuentuziasrn
laconslruirea
socalsrnulu

guvercon{lun1a1d
InEuropa
anilor'30,
culuptaimpotrva
c zeieconomice,
practicibt
fost
nevoite
sd
treacd
treplat
la
o
lim
tare
a
liberale.
Se
neleau
a cdtei
la o reevaluare
a rolului
statului,
decila o,,politice
dedirijare"
ajunge
mult,delao taralaalta,in funclie
aflata pulefe.
intensitate
diferd
deregimul
primei
Amploarea
conflagfa{ii
mondiale
a detemlnat,
subpresiunea
neceintervenlia
avand
caunicscopsldbirea
sitdlilorde
rdzboi,
staluluiin
economle,
deluptda adversarului.
Acesldirijism
a fostacceptat
capacifitii
Siduparazboi
neoliberalism,
Llberaconin cadrula$a"zisului
specficmadlordemocratii.
peneramentinuld,
darstatuintervenea
in mecanismele
economice
curenta
lrua corecla
latimoanumite
dezechilibre.
intervenlia
statului
in economie
a
intr-unsialcumeraRlsiaSovietice,
genera
planiFcarea
izindu-se
lncercal5
fad
devenit
insalobH.
centralizal6.
actiunea
estereluatd
in 1928,candStalin
fevenea
la o censucces
in 1920,
prinlmpunerea
primulul
plancincinal
(1928-1933).
tralizare
extremd
Slipan
el doreatransformafea
URSSinif-omareputere
absolut
asuprapadidului,
industriald
caresddovedeasce
superio
lateasocalismului.
Statuli$iintdrea
mijloaceior
de produclie,
iarplanificarea
cepdta
uncaractel
controlul
asupra
poporConcomitent,
imperaliv,
sprecareerauindreptate
eforturile
intregului
presupunea
pdnregruparea
cincinalul
socialiste
a ag culturii
9itransformarea
(ferme
(femede stal)lllecaniin colhozuri
colective)
ldrdnimi!
$isovhozud
gicapitalurile
umaseelibereze
fo(ademunca
necesare
zareaaceslur
sectof
proces
industalizdrii.
Penlrurealizarea
acestui
efaufolosite
orcemijloace:
propaganda
pemanentd,
qi violenla,
sacrificii
intrelinuta
de politia
continue
prinexeculii
politce(N.K.VD.)
sumafe$i deportafea
in lagefede munci
periculoase.
(Gulag)
a persoanelor
de investilii
masivqURSSinregistreaza
in aceianiprogrese
Beneficiind
(1936),
spectaculoase.
Noua
Constitulie
cdreia
isespunea
maidemo$i'Cea
subiniacaracterul
imperativ
al planficdrii.LJRSS
devenea
craticd
dinlume",
partid
astfelunstattotalitar,
cuun
unic$io represiune
sistematicd.
(1929-1933),
guvemele
celorln aniic zeieconomice
de suprapfoductie
cdiSisoluliipropiipentru
iesirea
dinaceastd
situalie,
fiind
laltetAriauceutat
pfognme.
propus
elaborate
maimulte
intreacestea,
cel
de economistul
proteclio"
prevedea
aplicat
in l\4area
Brjtanie,
o inflatie
controlatA,
J. Keynes,
pentru
monetard
impodurile.
nism9i devalodzafea
a descuraja
9iin statele
program
(1932)
(New
F.D.Roosevefi
cagigdalegerile
cu un
antictizd
Unite,
polilicasacelitenilor,fiind
lagurasabei,el explica
Deal).ln alesaleConvohhi
partizanul
interventiei
destatin viataeconomice.
Programul
a vizattreidomenii(bancar,
industial9iag
col),
fiindaplicatin
doud
etaper
1933-1934,
umdredresarea
economicd,
cands-aurealizat
o seriede
rindu-se
Qi19351938,
refomesociale.
Statula initiatun vastprcgram
de lucrd publice
care
prevedea
de autostrbzi,
redresarea
cdilorferategi amenajdri
constructia
hidroenergetice.
americanilor
redresarea
economiNewDeaia redatincrederea
Qia impus
produclia
peceadin1929.
industalda SUAdepdgind-o
ce,in '1937
.r

rtr:,, i:.r',:. I ':

Altestale,Germania
problemelor
rezolvarea
economice
$iltalia,aucautat
pecaleanalionalismului,
prin
pecarefascigtii
puneau
rnafeaccent.
ii nazigtji
programulsdu,,munca
Hiilef
a intato se e delucr6ipublice,
iardin
9ipaine",
1936a pornit
reinarmarea,
carea contribuit
lascederea
dfasticd
a somaiului.
Duo61945.
ir Tonaocupatd
deAr-ataRoties-acolstttuit
B,ocul
s6bbr
comuniste.
Acesie
regimuri
dupdmodelul
sovietic,
cuunele
difelddvofadopta
fentedeteminate
delradilii
mentalitdli.
Astfet,
propdetatea
pera
desfiintatd
Si
vatdin industne
gisepraclica
o economie
planilicatd.
diijatd,
in cadrul
acestei
economii,
libedatea
individuald
pendtaanthjlare.
erauingrAdite
$iinillativa
PoJilica
de restructurare
(perestroika)
l6cul6h modtranspafent
(g/asi?oso
iniliald
de i\,l.S.
Gorbaclov,
liderul
URSSdupd1985,
aveaseducdtreptat
ta
resturnarea
regimuilof
comunisle
Ja
$i la feinloarcerea
lA lorest-europene
democralia
pepluralism
bazatd
politic
depiald.
!i economie
din1927,StainfAmAne
,lncepand
singurulstipan
al putei. La sateincepecolectivzarca
aqricuILri:.
in5oliB
deeli^1nara
nentoas,r opozali.o..ln
acetatidmp.
Statn
lmpunesocializarea
luluor mijloacelor
de produqieSi a schimburilor
qi
conerciate
impune
o p anificare
rigiditn sistemul
ecoromc,orientatA
in modproitarcahedezvolla@a
gaeie,
irdusiriei
Scopul
esleclar Estevorbade inslaurarea
unersocietati
fed
clasesociale
de
IJRSS
intr-ornarepulere
industriala
$l lmnsformarea
capabiE
Qimilitad,
,evolutiorar.
saajungJdn urmd 1 10an, Occioelul$is, .eanseaprocesL
(S.Berstein,
P l\,4itza,
/siorla
Europei,V,1998)

lzl

CondamnaEa
stallnismului
(du$man
a fostlaoigineaconceplului
alpoporului),
Acesllermen
fAcea
inutl
"Stalin
sa culidovada
emfilorideologice
aleunuiindivld
sauatemaimullortndivizi
angajati
inlr-oconhovelsa;
acstiermen
ieceaposibil,utilizarea
represiunii
celeimaictude,vioEndtoatenorneledelegalitate
revolulionarS,
impotr
vaoricut
s-arfi manifesiat
fn weun
iel oarecare
cAnuestedeacodcue (..)Singuladovade
a cutpabititrtii
(...)era(coniesiunea,
acuzalului
insu$l;
!o anchelele
fecute
llle or,(confesiu9ia9a6urnaudoved
nilerelauoblinute
cumiloace
depresiunelizice
asupta
acuzatului."
(N.S.HruSc
or Raport/a CongesutW al P.C.U.S,1956)

AC'|V|TATE
NqEPE}IDTNTA

._

Reformele
inliatedepre$edinlele
Roosevel
iiaveau
in vedere
9ipefermerisaractl
in timpul
crizel
econom
ce

;t

tq

credea
cdceamaiimpor,Roosevell
ianleproblemd
a sa ertsd gdseasca
oamenlorde
lucrLr.
Elerainmodspecla
nemullumil
de tineret.
l\4ir
de tine furau
din kenurilede madd sau cel5lori.
Roosevelt
a cerutC.C.C.(Ihe Civitian
Conservaton
CoFs)s6-iajute.PanAin
august1933,acea$einsiitulie
a plasat
250000de tineriin taberepeslelol in
din geu, taindctdri
tara.Ei munceau
anliincendo
in peduri,Inti nd malurte
planGndcopaciin
6u or inundabile,
locuriundesolula fostdegradat.
Guver
nulasigura
lucrelorllor
hlane,adbpost
Si
un salaiude un dolarpe zi. Mutlihrniteauaceqtibaniacasapenhua-$iajula
tudelemaipulinnorocoase.'
(8.O'Caaghan,
lstoriailustratea SUA,1996)

D]

1. Alegeli,
dindocumentul
1, acefragmenl
caredefine$te
adeveratele
scopldale
romaniau publicalin
,Comuni$ii
comuni$tilor
atunccanddoreau
planflcarea
coectivizarea
agricullltii$i
economi- 1967principiile
a ceeaceconsiderau
a fi
c6.Alcalllliuneseude15-20
derendurpeaceastd
temd.
un sistemde mnducere
Si paniflcarc
Analizand
documentul2,
incerca!
saexplicalisensulcuvintelor
in general
dugman
maiconservaioare
alpopo- economic,,
rului".
Cdulalinformalsuplirnentare,
in familie
saulacunoqllnlele
malin velsu, decitcelelomuialein alb ler socialiste.
despre
a6estsubiect
Fofinulali-va
opii e,inlf-un
aucApdtai
mai
scurteseu,
despre
consecinlele Chiardaceinlreprinderile
a.o o- ei$ioopul,lie
mull dreptde decizie,planificarea
aceslLritip
derepresLrne
asLo.a
a
,
padidului.
CompaGlicele
Conduc6torii
relatate
indocumentele
1q 3 giimaginle
careleilustreazd.
Stabrliti: remasin mainile
ce modemizarea
peunSa.ierNewDeal
se poale
a)Cond
ldriicredeau
liiledem!ncd
realiza
mai
rcpede
in
condiliile
unuidirib)Rezlltatele
difertelacares,aajlnsin celedouatdri.
jismcentralizat
decAtin aceleaaledes4. Expiicali
relatia
intremodemizare
centralizare
econorntcd
in
conceplia
lidef
or
9
cenllizaiieconomice.'
p.ecizaiicare
comunigj
diRona-et.Eoff . al.ooon e l aresrsens,
e;le,ilcon/sionbromiinllor:
1989)
0/ladGeoEescu,
ceplia
voast|A,
caeaceamaiscurld
spfemodem
zarc,

EOONOMII
LIBERALE

de a Bruxe
les(1958)
Expozilia
universaE
demonsira
cAconomla
eurcpeana
9i-areveiildup6anilgreiai r,zbouui

il
Noulcapilalism
liboralli Eurupa
societate
estediferftdde so,"Aceaste
precedenta
cietatea
9i at trcbuisa-igamme,stat
simun nounume:economie
progresisl,
iehnocralic,
capilalism
capilalismdestat?
Eslecapitalista
in mdsuEin crcpreprivald
proprietatea
ln indusirie,
domine
piatasesupune
condiliilor
concurenlei
Si
pelsisle
o marcparledinvechibdiferenle sociale.
in mesu|a
NumaiesleunacapitalisiA
joculcon'
in caredi jismulcontmleaza
in mesurain
culentei.EstetehnocraiicA
caregesiiunea
activilelibr
induslriale
a
trecuiin mainibtehnocralilor
carc au
pozitiile
de cauzurpal
ocupale
altddatd
pitalistilEslelnsa 9i socialiste,
in sensul
cd o parleimportante
a economiei
a fosl
socializatil.
S-astabililun salarunrinim
nalional
de m,su de
9i un ansamblu
seculalesociale
a fosladoplalexista
indphie spreobiective
o planilica@
sociale."
(C.A.R.
Cosland,
isn ului, I 952)
ViitoruI liberal

pdmului
u.mitoare
rdzboimondial,
demarcalia
intte
Tnperioada
imedia{
gio
occidentaleavea
dimensiune
economice
Rusia
socialistd
Sidemocratiile
gi
regimului
de
la
l\,4oscova
lmpotriva
liberei
concurenle.
dirijismulcentralismul
treptat
atitudinea
cuanii'30ai secolului
)(X,statula abandonat
incepand
s-a
implicat
direct
in rezoldenoapte"
alinlereselor
capitalismului
de'paznic
9i
(New-Deaful
crizei
economice
de
supfapfoductie
amevareaconsecintelof
sauin pregdtirea
unuinouconflict
deavengure,
ricanesteunbunexemplu)
iminent
dupavenitea
laputere
a luiHillerinGemania.
invremea
celur
devenit
produclie
Rezboi
l\,,londial,
toate
activitdtile
de
din
beligeran"
de-AlDoilea
tdrile
pecampul
ceea
unuisingur
obiectiv:
viclofia
deluptd,
te aufostsubordonate
gfele.
libe|ale
altelovitufi
cea daieconomiei
a precipitat
reintoarcerea
la vechile
modele
Teama
de comunism
9i sub
rcconstruirea
lumiiliberale
autorilatea
SuA,cafeauie$itdinrdzboifortificate,
inclusiv
asupra
Germaniei
Japoniei,
s-aextins
$i
ldriinvinse.
de proamericane
erauimpresionante.
Jumatate
dincapacitatea
Atuurile
intemationale,
doudtreimidinfesurductie
mondialA,
unsfertdinschimburile
aleplanetei
le apa4ineau.
ln pdmii10anipostbelici,
selede metalprelios
subdiverse
forme,
in ld le caredoreau
sdbeneflcieze
deo
SUAau investit
liberald,
aproape
23,5miliarde
de dolari(dinlrecafe13miliarde
economie
inci
aproape
12miliarde
cutitludeajutormilinumaipentruPlanull\.larchall)
$i
Lumea
fefdcea
cii,dar$i
br. Senunefacemiluzii.
liberald
se
cuajutorulAme
pentru
interesele
in careajunsese.
a-iasigura
dinpozitia
dominanld
atuncipentrua asigura
nouapleponTreipilonilrainiciau foslinAltati
intr-o
lume
liberalS:
derenld
economicd
internalional
stabi1)Sistemul
monetar
delaBretton-Woods,
caregaranta
(dolarii
deveneau
in aut- 35
lilateamonetafe
singudevizeconvertibild
penl.uo uncie),
de Fondul
l\,lonetaf
International,
constituit
din
eravegheat
puteafi folositpentru
acoperea
capitalul
tefilormembre
$i al ceruidepozit
deficilelof.
prinAcordul
general
restabilit
asuprata felorvamale
2) Liberulschimb
(G.A.IT.),
peclauza
o inte"
careseintemeiazd
natiunii
celeimaifavorizate,
pecirculatia
feciprocd
intreslatea taxelor
mdrfurilot
legere
dereducere
peo mullime
mondial
carearfi trebuit
sdfieONUsesprijine
3) cuvernul
(Consiliul
Economic
Banca
l\,,londiale,
F.A.O.,
O.l.T.
etc.)
destrucluri
si Social,
qimarisdstimuleze
coopeaarea
economicd
intrenatiuni
delacareseagtepla
postbelice.
deinvestitiiale
reconstrucliei
leprograme
ameliord
Capitalismul
liberalastfelrestaurat
a trebuitinsi sd suporte
uneleactiunialestatului
in
esentiale
maicu seamdin Europa,
accepland
gi
planificdrii
(Franta)
teriloriului
direcliadjrijismului chiara
9i amenajdrii
precum
(Anglia).
Nalionalizdri
in sectoare
cheiealeeconomiei,
siderurgia,
gi auoferilresurce
pe
bdnciie,
asigurerile,
au extinscontrolul
automobilele,
precddere
pfotecliei
(de
le-aufolosit
cu
in domeniul
sociale la
careguvernele
pand
asigureriin
diverse,
sustinerea
matemititii,
cazdeboaldSideaccidenle
Totugi,
ceeaces-adoritiniliallaWashington
nus-aputut
laalocaliifamiliale).
nua pututfi reconstruild
unilatea
economicd
a lumii,iarEuropa
s-a
realizar
falddeintenliile
luanddistanld
americane
dedominatie
mondiale.
organizat
lumoa
bllor

f !rrrlriri ii
OplnlldivarlonloasupractEgoii economlce
. in 1963.Raynond
Aol {ftoso.fmlce/)se ndo:ade posibitrteaunorctesteri
pelermen
nelrrnitale
lung
,O ratdde creqlerc
a produsutui
anualpe persoane
de4%nu poateii menlinutd
o
perioade
foadelunga,
aceasta
implica
dublarea
in 20deani multiplicarea
cu8 in 60de
ani$icu32inlr-unsecol.
Actualele
moddedecre$tero
pelennen
economice
nupotli imaginate
lung.Niciproginicipfoductivilatea
du4iaglobala
muncii
nupolcgtepetermen
netimitat.,'
. In 1969,la incheierca
mandatului
6du,preqedintete
american
Lyndon
Johnson
antme:
,JaG noastda inllalin ceade a 95-alunade ceglereeconomiciconlinue,
ca|eprin
vigoare9ip
n fo4eesleiad precedent
in istoria
noashd.
Ne-am
despdrtit
definiliv
derccsiurilecicljce,carewemede generaliin+auindeperhtde dezvoltare
progres.
Numai
9i
considedm
serdcia$ $omajul
dreptcaracteslicipemanente
alevieliinoasireeconomice,,'

nu credce ruplura
din1974(c za carea lnt@rupt
cei30do anigloriogi)
a lost
pur"Eu
9i simpluun efeciat creiteriipreluluipetrclutui,ar ii fost preaitumos.Credmai
dsgmbd
caa fosiinceputuJ
lazeidescendente
a unuiciclu
altuiKondratiev
Deioade
de
40.50oe ani de spiraliea vieli,economice
ca'e alLneca
barle oepardin trecut.
Actualulciclu
pleace
Kondratiev
din1945,
fazadeascendente
a dural30deanisis-alerminatla ilmdlatea
anilor'70.
Nucredc, acestrefluxeconomic
va alectacapitalismul.
Aceastaesleo vecheaventum,carca sddtpesterevoluliaindustriaEqi cregterea
economice.
Contraropinieige_
neraledeivateding6ndirea
lui t\,4arx,
eu credcd,de fapt,capitatismul
nu estedec6lo
partea
micepaftea socletell,
ceamobih,ceamaivie,cafen-arcnicto leoature
cuconlenele(iondle9 carelraegela drnelrLlirelumii.
Nucreddeloccaceseln6mpbacumreprezinta
(naliunilor
pfololare,
revanga
fala
de(naliunile
capilalisler.
Marea
to4, a capitatismului
perm;esteaceeadea-Siadapta
nenlmijloacele
dominaliei
sale."
(F.Braudel,Expansiunea,
1982)

amedcan
cJlrelaribdinvestul
Autorul
Europei,
inlreanii1947-1955
(milioane
dedolad)
4
% dili bb-

Anul4utr Don+lmpnr lulirnPot'

dtrbr lii muturitxihrdo
bunuds
1947 43 672 3737
1950 463 2 775 180
1S533435 1138 172
1955 1593 800
74

seflut
24y"
1g't"
67"
|a/o

ln anil80 inir-unsupermarket
drnf-un
ora$arnencan
N

,,Sepoalespunecd aspiratorul,
calculatorulde
buzunar,
bomba
atomica,
tele.
fonulmobil,
bulella
de gaz,stilout
cubiia
Relineli,
dindocumenl!
1 p nclpalele
caractedstici
alenoulul
capitajism
liberalln saudisculde vinllintruchipeaze
spirilul
postbelice.
Europa
Sbbllill,ucrand
ln grup,asemandrile
faF de secolului.
$i deosebirib
D& obieclulcarereprezintd
capitalismul
secolului
XIXSia pfmeijumetali
cel mai
a secolutui
XX.
bine
aceasta
ce
nld
pesimismuj
ramane
l\,lotivali
cdtuciorul
filosofulur
francez
Raymond
Aron,in contrast
cLloplimismul
de supema*el,inventatde bdcanul
prc$edintelli
american
LyfdonJohnson.
Sylvan
M.Goldman
in 1937:un
Rezumati
in douefrazesuslinerle
marelui
istoric
francez
F.Braudel.
Confruntali american
pe
m$
fixat
un
scaun,
ambele
metalice,
celedoueteoriidespre
capiialisrn
menlionale.
Sunteli
in favoarca
saucontE care,dacdii pui roti,
devine
cirucior.
$i
opiniei
luiBraudel?
Alcdiu
tiunese!cuacest
slbiect.
Un cerucior
suficient
de rcbust,care
Alegeli
unall obiect
carear puieas mboliza
- asemeni
caruciorului
desuper lranspoftS
inlr-unanmeriuricarcii depamarket
sauaparatelor
electro-casnice
veaculuj
- spifitLll
Stabiliti
undea fostfabpe un
9escde 10 000de origrculatea,
catprimaoard,candl-alidescopent
utiltzat,
dacd
curn
v-a
schimbal
viala. ira6eude 4000de kilornel, un ctrucior
$i
Si
irtormaliite
Contunlali-vd
c, ceeaF oegu,-oeoalcd
ca,aiezatal6tu decelelalle
laintrarea
Examinalidatele
dintabelul4Stabillipentru
fecafecoloand
simbolizeazd
a labelului
lendinleie in supfinarket,
hiumful
principale,
decrestere
saudescdd
socielalii
efe A cdtu
ili uneseudespre
deconsum."
cei30deaniglo, saud6pera@a
riogi,
evidenliind
pedomeni.
de consun
conhibulia
ameicare
\Dosal Soeietaba
Explicali
deceaiutorul
militar
1910-2000
in
fHistoire",
Nf.
239,2000)
j9S3
estesensibil
,
maimaredecatdonaliie
q imprLrmulurile
pentru
anii
Fi195S.

ACTl\t1T
A'rE ;ltlEPS|iDElJtA

Eco|lomi
ln lumaaposlblicd 59
ii socitrt

l.iiod!.llulll

cuincepere
din1948,dafcudeosebire
din1960$i pandspre
$i totu$i,
s-ainregistrat
o cfegtefe
economicd
exceplionald
1973,in lumealiberald
(indeobqte
gloiosi"),
drept
consecinld
o cregtere
numitd
30
de
ani
avand
,,cel
(incelemaiindustrializale
a fost
impetuoasd
demograiicd
{ddalelumiisporul
de29%).
prinefortul
gidemodernizare
in
s-aucaracterizat
deinvestitie
Aniiace$tia
o
schimbu
le internalionale
aucunoscul
domeniul
echipamentului
9iuiilajelor,
rif
iarguvemele
inspirate
deKeynes
ausiapenit
expansiune
spectaculoasd,
pldlilor
preturilor
amonizandu]e
custabilitatea
mufile
cre9ieii,
$icuechilibrul
qi asupra
ale
s-ardsfrant
celotmaisdracecategorii
exteme.
Prospeitatea
proteclie
populaliei,
unei
sociald.
benenciarele largiacliuni
de
cudeosebire
a
economica
a insemnat
modernizafea
indusliei,
Creqlefea
restruclurarea
deverf(electfonicd,
aerospaliale,
nucleara),
celeiconsiderate
putera
GulereLe
albe'a!preluat
dinservicii.
avantul
exceplional
alactiviEtilor
agriculturii,
in inlreFnderile
$ responsabiltatea
invinse,
insd
o
cfegtefe
inegald,
exceplionald
maialespentru
A
fost
tArile
lmpunandu-se
in fala
dii Occldenl,
pentru
girelativ
giJaponia
('10%
lentd
anual),
mijlocie
llalia
(mufciloriin salopete) Germania
$iFranla
oralbastre'
,gulere
pentru
fataEuropeioccidenSUA$iAnglia.
Cei30deaniglorioqi
auschimbat
deprosperitatea
vizibild,
transfomdri
semnificative
s-auprodus
tale.Dincolo
9i
pe|sonalului
consticonsiderabil
numdrul
salariat,
care
a
in
societater
a
crescut
Ocaractedzarc
oconofi
ica
perfect
ag cultorilot
integrati
tuitpractic
o nouaburghezie,
a sporitnumdrul
a Romandpo6Hcombrbt
mijloace
tehnice
socio-economice,
lermieri
careulilizeaze
fdd uncapilal in noileactiviteli
,,Olali ca Romenia,
in
lacredite
retelelor
industriale
recurg
fiziccorespunzeior
Qiferatehnologie moderne,
$iseasociaze
$icomelciale
nupoateajunge
lacrearca
de functiune,
modemd,
sdsebucure
de
aucrescut
salafiile
muncitorilor,
ceeacele-apermis
prinmunca,
valo matedale
decal
adicd consumul
albe",
salaaliidindomeniul
se.viciilor
demasd,
Sifemeile
'gulerele
prinsalaii.Invstiliile
streine,
aducand
numedc,
deosebire
in
invdlemant,
senetate,
care
lucreaze
au
cfescul
cu
ln pimul
tehnologie
crceaza
9i capilal,
administratie
$ come4.
la
randbcudde mlnce$i contibuie
petrolief
din1973a puscapdtacesleiepoci,
aruncend
lumeaocciirnbundblirea
calitalii
lucratorului
roman.
$ocul
pune
prcblema
maitaziu
se
va
lunge
ciz6
intrerupti
scurte
momente
de
cre$tere.
Dupd
dentald
inlr-o
de
i...)fi,lult
conlrolului
uneipd( a cpi" stagflatia
Sidelinerii
perea
mondiald
a seredredin1975{stagnare
economia
9iinflalie),
qi capitaligtii
taluluide cete saladalii
dtmmailentSioncuminegal
de la o lardla alta.Guvemele
sa,
dar
intr-un
rom6ni.'
puternic
interventia
staluluiin
liberale
delaincepululanilof'80,
careaulimitat
Riscul
dehre,
lAl.Zeane,
in
n-aupulutoprimercul
crizeicareseagfaveaze
odatdcuintrarea
1-3,2000) economie,
in,,Secolul20",
(precum
RelansaMexiculin
1982).
incapacitate
deplatda unortdridebitoare
primului
(1981mandat
al pfe$edintelui
Reagan
reaamericand
de lasfar$ilul
generalizatd
deo inflalie
in toabtaribdezvollate.
1984)
a fosturmatd
1945
asupra
disfunctionalitdtilof
capitalismului
testaulatin
Crlzaa avertizat
intre
liberalismul,
singurul
capabil
se aducdun nouechilibru
9i a revigorat
multd
libervii
economiei:
mai
multd
libertate
intreprinzdtorilof,
mai
forlele ale
fo(eidemuncd.
tateprelulof,maimultdmobilitate
cddedi
deaceastd
ideoin aniicareauurmat
comunisrnului,
tdrileeliberate
planificata
indreptat
in
ri!
economia
centralizatd,
logieauabandonat
9is-au
cdtreeconomia
functionale
de pial6,calauzite
de
murile
difete aletranziliei
spiitullibefal.
lugoslavie,
in unelestatedespnsedinvechea
Dacdin Cehia
9iSlovacia,
schimbarea
s-a
fdcut
cu
destul
succes,
in
Romania
in Polonia
Ungaria,
9i
Si
Unambuleiajpe
drumuile
Spanie,
noue
libefal
a
fost
dificild,
ceea
Bulgaria
tfanzilia
spre
o
societate
cu
caraclef
in pragdevacanla
intrdrii
acestora
in Uniunea
Eufopeaneceexplicd
9iintazierea
semnsguralprosperiletii
economice

60

idgilor
societatea
Oamenii,
9llumea

tt

l-l

Economia
Dmeneasce
ln preajmaaderdriila uE
. Conbdulintomdional
,,]\,4ediulinternalionalva
conlnuas,fieinfluenlatde
inceftiludint
maiore
curadecnrin
globale$i in lensiunite
dezechilb@le
produsede conflicte
economice
geopotilce.
Stagnarca
economciIn Europa,
dar$ in attepeiiateturrlti,
iarpedea a parteascensiuneaeconomici
a Chinei,
Indiet9i a atorconomi
asiaiice
vordetennlna
multe!6rl
(inclusiv
UE9ipemembril
sai)sl adopte
protectionisle
mecantsme
pmleierii
in vederea
prelelorinteme.
Prelulprodusetor
debazS(inspeciaa petrotsigaz)va
continua
si fle
subpresiLrnea
cresterii
economlce
a staleloras
altceqiaunofblocaje
pepaieadeoieda.
Aceste
crcumstanle
vorafeciaeconomia
Romenie.

nrondial
,
. PEdudiaindusldalt
$-adezv6luit,
dupe
1989,
industriale
a crcscut
,Produclia
cu muttmaiputinin 2005falede an! anterior
(cu
ineficienta
2010).
ir nocePBac'escutp.ooaoicu40o
Esrep a ,,,b| .a sLslnemLaiTusirid
'onanealcaa sLporlal5oct.i prtemce apeciereanaqivaa .oledei ralo,rale,
Indicbideb6zi ai economiei
romane.tti
creslerea
ta felofdeene$iecrtrentveetedinUE,sistarea
ajutoaretor
destat,compelilia
na, durade pe p'alainlna redJcerea
ba.,e0.perrrrtmpo.ILrie
el-openeoe (o,r2ooo2004 2005
i -9i
fectiidin
China(confecltite
suntunbundeexport
pepielele
impodant
dinUE).'
Cre$leFa
reeld q 2
(D.DAianu,
Ecanoniarananeascd:
ce estede unZtit in 20A6.
a PIB(%)
in,22',841 aprilie
2006)

. Aoricultr.a
esteaducerca
agicultuiila nivetele
,Necesad
m nlmedecompetitivitate
dinUE.si
6l0nanu cunoaqte
o a[a ca]ede compelltivizare
decalcrc9terca
suprafelei
medtia
exploataliei
agricole
o pebazar dicrri performanjetor
in randarnenle
pe
e de productie
qiin productivilalea
suprafala
r,runci,
inlrucet
in prczent,
cu apmape
40yodtnfo4ade
munca
ptB.
dineconomie
seciorul
p6cu 11-12%
agricol
abiaparttc
la fom|arca
Nrcimacftprog|amele
deasociere
lnte miciiagricultor
nucontdbue
la rezovarea
probleneof
aparleienlei
la UEin agriculturd,
pentrucauniain asociatiipoale
aduce
evenlual
o imbunitz
prcductve,
darnuS necesara
li a perforrnanlelor
diminuare
dfarnafuaa fo4eidernunca
angajale
in ag cullura,
slngucarepoaleschimba
sprestan_
dadeleeumpene
loculsectorului
agrlcolin
economie.,
cuceinleb apaftenenlet
ll getbdrescu,Politiaagicolein concordanld
la lJE,
in ,22',808,seplembrie
2005)

Prellale
t4 1
(%)
deconsunr

9,3

8,6

uenc[ur
0econt _6.0 -8,7 "9,2
curenl
(%PlB)
Doilcilulbuge-2.3 -1,1 -0,8
lllulpublic

;_

Indicabd
devulnorabilitate
2m3 2004 2005

Tota
ul^daloiei
er- 34,t
Ielnel7o0n Plb)

36,3 34.5

ffi:ffi,:fl:'3i45,053,065,0

ACFA4TAITIND?ENDTA

Totalul
datoriei
pelermen7,0 8,8
1 . ldentifcatr,
c! ajltoruldoclrnentului
1,cearnairelevanld
condilie
a progresului exierne
(%dlnPIB)
economiei
romaneqt.
Ciutalicateva
exernpe
deintrepdnzetori
careaurcugtsd scurt
obtind
rezultate
deosebite
stimu
andproduclia.
Caracter
zal, lucfand
in gruplrrdecete4-5elevicontexlu
economic
inlernationar
-t ' n i L r: -\ L l1 l"
al inferlRoman
eiin UE Stab! ceneavaniajeazd
pe
ce
ne
dezavanlaieaza
9t
temenscurtSi ungin aceastisiuate
' . SerolulXX
a cunoscui
aEluride
eco
Plezentali
economia
romaneasca
Cinpeaspectiva
celordouddomenii
fundamennomiile
liberale,
dirijale
9ieconomii
tale:induslna
Anazal efecluunuiadinfacto|ide socmentionat
9i agricultura
Caracleaistic
cu deosebire
celea
i. egelu.acu indusda.To - u'.; a o >,.1a expJnerepe aaeaslalemasl
jLmdtdji
doua
a secol!lui
lrecut
esle
suslinelio n'ala colego'
rmpactul
Ltnor
aspecte
aleeconom!
Seleclalpunclele
slabealeag.ic!iu i rcmanegti
in preajma
intDriin UE Dacd
ilordrijate
cueconomiile
liberale.
sollli e indcatede autorulaarcollru
putelida
1Lr!, se pareficientece pronostic
postcomunista,
in Rornenia
aban
penlruevoluJia
acesluisector
econoTa i" ariicarevorvent?
donarea
planifcale
economie
gi
Deiiniti
teffnenii
economrci
fo osijlde s-.e.a 9i. precumrprodus
iniernbrul(plB),
trecerea
pialA
spre
econornta
de
au
venilnalional,
deficilde contcuet i .:e.!.e:a!i cL ajutofulor,dateledin cele
reslaural
vechui lbemlism.
doudtabele.
Acdtuiliunscurl
esucLt2t:si suceLr

Ecoioanb
In lumea
$i societate

61

t{ |

in HornAni
urban*
rurmla*
ennnnrnie
ffi*nnnmi*
VADUBA
RURALA,
CARE
OTBADITIE
ECONOMIA
UE,economia
agrard
50deanigiin preajma
intrariiin
Lacapdtllultimilor
provocdri
cain aniidedupe
seafldinfalaacelora$i
dinRomania
9iproducdtorii
de anlasemenea
caliutiiseminlelol
nivelul
tehnicprecar,
razboi:
Siraselor
produsele
gi,
rand,
de conditiile
climatice nu in ultimul
male,dependenta
custandardele
europene.
oriinconcordanle
oblinule,
deputine
putem
acest
domeniu
ce
s"a
inl6mplatin
aflacerceund
Cums-aajunsaici
(pentru
cd
incompletd
Refoma
agrard
din1945,
aniicomunismului.
maiintaiin
despe
doar
rclulde
a
frontulsovietic),
a
avut
combatantii-terani
de
a exceptat
clas6de proprietari
fiintavechea
9i de a atragede parteanoilorstdpani,
s{ldrd h tih! sm dr
St d (esinelE 5rurl
ocupantuluisovietic,
ceamaimarepartea populatieilarii.
de
fo(a
suslinutigi
Plm lritd litll0rMd. liill].F & Pliritr
in umbraimproprietdridi
seaflacolectioficiale,
Tmpotriva
unordeclaralii
a
motivatie
s-adesfdqurat
subputemica
lmpuse
demodelul
sovietic,
vizarea.
De
delraialteldnimii
producliei
cre$terii
9ia productiviutii
9iridicai nivelului
giimpotfiva
rezistente,
uneiputernice
fapt,vremedemaibinedeundeceniu
proprietate
de pfopo(ii,
in fo{d un alt tfansfer
de
au palronat
autofitdtile
{a prczenta
Propaganda
comun
colec'
trecand
in proprietatea
pdmentul,
exploataliilor
rurale
viteleqiatelajele
rurab,cosmelizal
o economie
gospoddrii
asigurau
(ali!
agricole
colective,
care
nouinfiintatelor
in laponcucearcal6 din1951)
{ve a membrilor
sii.
economic
asupra
acestuisector
slatuluiun
controlabsolut
$iproducdtorilor
Croroiogie
semnificative,
tehnicd
a
inregistral
o
creitere
auurmat,
dotarea
in aniicare
produclia
investiliile
programulde
ddicat
lahectar:in
acelasitimp,
iigalii
a
iar
:? ni.lie 14,45
- Legearcfoflneagrare
guvemul
golit
fo(a
muncd
tandfA
spremadr.
Pelru
Grcza
satele,
indreptand
de
decrelala
de
in industrie
au
masive
coleclivizdrii rileintreprinderi
Ma.lielt43 - Declangarea
a ramasin memoria
urbane.
Celmaidesevocatmoment
ag cultui.
studenli,
la
tarlalelor
ostagi,
recoltei,
care
aducea
capetul
culegerea
prmului colecivd
l:Ji||ernbd41!):i{,
- Apmbarea
publici
maircpedetleaba.
reunili
in doinladea-giispr,vicat
elevi$ifunclionari
planclncinal,
pana
dolar
datoria
externd
la
ultimul
lui
N.
Ceaulescu
de
a
achita
Ambitia
colectivizdii.
f,trilie1162- incheierea
populalia
jat
parte
produsele
spre
oficial6
agriculturii
1t85- Dupeslalistica
din
in timpa di o mare
ceseacumulase
rurale
a alunssafieegalecuceaurbane export.
pielei
a aprovizionarii
o crizdfdraprecedent
A fostastfeldeclansatd
politic
in
22iorefitria:1!39- Prcgmul
pe
cu,,Programul
de alimentatie
fArdsd convingd nimeni
mascata
la locde cLn- inteme,
zecepuncte
al F,S.N.
aqazA
1984.
populatiei"
Nalionald
in
iunie
adoptat
de
l\y'atea
Adunare
a
agricultu
i, crearea
ste,,Restructurarca
$i $tiintificd
pfdbusirea
care
regimului
comunisl
dinfinalul
anului
19Bg9i
.
Evenimentele
miciiproduclii
sprLjiniea
lelanqti'
de cetre a urmat
14 febnrirj.rl{,91- Adoptarea
pierdut
pdmantului
uneilumi
redobandidi
autfezitsperanta
$irefacerii
camercle
rcuntealePa amentuua Legii risipile.
proprietali
micii
sprijinifea
agriculturii
Dealtfel,reslructufarea
tarA$i
rcstabiiirea
Iondului
funciarca prevede
precum
la
loc
de
frunte
in
Comunirea
distrugerii
satelor
se
aflau
op
ne$ti,
9i
drepiului
de pop elaleasupEterenurior
1989.
Salvdrii
Nalionale
dindecembrie
fosleor coo- catulcdtfetardal Frontului
ce se g,sescin pairmoniul
paneh
(C.A.P).
lapropdetate
peGllve
dinultimii
16ania consacrat
dreptul
agrlcole
deproduclle
Legisla{ia
agrare
publca restituirea
12irflrri.:2{,fi1- Monitorul
ofrcial
pdcale,
Din
in
anii
comunismului.
a
ceea
ce
a
fost
confiscat
integrald
gifores'
tercnurllor
agficole
Legearestiluid
procese
pemantului
de
de abuzuri
a foslinsotitd
retrocedarea
$i ilegalitdli,
iiere adopbE de cele doue camercale
vehemente.
de
nemultumiri
inteminabile
si
1999.
Paiarnentului
in decembie
@

id o if o r

,,

t.

Dar,a$acumdemonslreaze
nunumaispecialiqtii,
ciinsaqirealitatea,
mica
exploatalie
nu
este
producd
capabild
sd
ldrdneasce
decatin limitele
suplavieluiii.
Precarilalea
randamentului
agdculiurii
estevizibild
in satele
romane$titconslrucljidin
materiale
friabile,
lesneluatedeapelemailofinundatii,drumuri
desfundate,
paduricare,
odatd
distruse,
serefacculotmaimultd
greutate.
Reconstruirea
economiei
agrare$i, impljcit,
a satuluiromanesc
rdmane
unsubiect
deschis
viitoruiui.

,.4

it r
Cooperelivizarca
,in etapaactuala,luptaimpoirivaexptoatdril
capitatisle
la sate9i
politica
de ingradirc
a chiabumii,de la timitaeaputerji
sateeconomice9i inffuenlei
salepolitice,
tfebuiedusAcu Si mai multd
hoterare.
AceasH
sarcina
pebazapolillciide
seindepline9te
clasah sate:
1) p n aperaaintercselor
prolelaflrt!i
agricol(...);2) printr-o
politicltscaladeclas,,caresdapesepechiabur
ln aceslscop,padidulva
cduta:1)sdlimiteze
chiabunmea
(...);
3) sa dezvoltetoateformelede cooper4iein agficutture;
4) s6 contibue la mecanizarea
tot mallargaa gospodariei
Sieleclrifrcarea
agdcole...'
(DinRapoiulprezeflat
deGheoqhe
cheoehiu-Dej
ta ptenara
C.C.alPM.R.djn$5 martie1949)

produclii
Dinamica
globaleagdcole
ln
anii193&t989
(%)

Arii
Anlicomprali
d6bazA 1$O195019601970f980 19851989
1938
't95()

100 74 126 157 247 300 260

100 171 212 334 4A6 351
100 224 196 n8 2A6
100 158 192 166
140 122 105
100 86,5

1960
1970
1980

fs0

(Dupdltlaria[/ure$an,Dumilrul,ture9afl,
/strr'aecoromiei,
Ed.Economicd,
2003)

i-l
i:
Lgea18fl99i
poprietate
Stabilirea
p vataasupteenurilorcafe
,Art.8.
deptuluide
segesescln
palimoniul
cooperativeJor
agricote
de prcduclie
prezentei
se facein condiliile
tegipdn
reconstituirea
drepiululde proprietate
sauconstil0irea
acstuidrcpt,
Ar1.10.
Slabilirea
dreplului
de pfopdetate
se face la cerere,0e bazasituatiei
terenurilor
delinute
decoopetive
la I januarje
1990,inscrise
in sislemulde
evidenld
a
cadasln
lL;fu1cra'
general
saua regislrului
agricolcorecbdcu :rslr;tradb.eoa,eiec
lldle oecafecoooera
vSp6nab datairtdni .n v goarea legti.
lDupl lsbia Ranenieilntexte.
coord.
Bogdan
MuEescu,
Coint,Bucuresti,
2001)

ATTtVtIATf tNDi"t {i}f iiTA

nationaH
,, i Invsstiliilnoconomia
"
$iTnagdculturd
19501970 1960 1989
Tolal
(miliosne
14, 630479990210451
Z64n
dincaftl

i.nv66lililln 668
1278927244 3S805
sgri@lturd,
|lD|zenulnd
159%129%16,8%
dinb{atlt 10,6%
(%)
iravesltlild

l. ,Traducell"
din,,lirnba
delemnutlizatd
general
desecrelarul
al p [,4.
R.in Rapoftul
la plenara
din3-5marlie1949adevdratele
grupelor
inlentii
aleconducdtorilor
devarddhta
oartidului r PondeFa
odatdcucooperalivizarea
agiculturl.
delotalulagricultorilor
ln 1989
2. Explicalidin
cernotive
dezvoltafea
foTmelorde
cooperalie,
rnecanizarea
$ielecldGrupe
Populale
ficarca
erauasociate
c! limilarea
chiaburimii.
de
veBE
(%)
oqDag
Anajizali
daiele
dintabelul
2 StabI culbacrescdloare
a prc_
Sidescrcscatoare
oJcl.erglobale
aqricoie
de.alung-d50deaniEornulatio
op'rie
15-24
14,5
propo4ia
Moiivali
corcspunzAtoare
mairnicda investiliilor
dinagricultlrd
fatdde
25-U
14,9
celedinindustie.
35-49
17,1
Stabllili,
dupdexaminaa
doc!mentulu
4, caleva
conctuz|.
50-64
28,2
Alc:tuili
uneseuincareseformllalo opine argumentate
relativ
generald
lasitualia
65Sipesle
24,9
a agriculturii
romenegli,
inainte
deintrarea
in UE.
Econonig
tn lumeaDoslbelicE
$j.soaistat

i!
tutrodu!u;

URBANA
ECONOMIA
pentru
cuunbilanl
Romania
l\y'ondial
s-aincheiat
Razboi
Celde-AlDoilea
pierderimate
alecare
adeugandu-1i-se
ranitilor
mo(ilor,
dramatic,
Sidispdrutilor
pulei politice
Preluarea
petermen
nationale
lungeconomia
audezorganizat
Pentru
ei eraimpegrija
refacerea
in
acestora
a
lasat
l6'ii
oecrtrecomunigti
prinpiata
pdn
desfiinlarea,
de
economie
vechea
sdiledemontatd
riosnecesar
resurselor
tuturot
a ma-lipropet6llp'ivale
trealtele,
$l odadcuconcenttarea
centralizati,
noua
economie
partidului-stat,
lle
infeptuitd
sd
subautotatea
(initial
ulterior
numai
anuaH,
pin planificare
9icincinah).
organizald
nusepoateconstilui
superioare
potrivil
o
societate
politicd
cdreia
Dogma
tezap oritdtii
imediatla
prin
proletariatului
a
condus
dictatudi
decat intennediul
comunist,
panein ultimul
ceasalregimului
carea ioslsustinute
industrializdrii,
derentabimatealeSiumane,
f6d a setinecontderesursele
celmaiadesea
sociale.
litatesaudeconsecinlele
in cadrul
Valev,
sustinut
Romania
s-aopusplanului
anilor'60,
Lainceputul
a
internalionald
diviziune
socialistd
conceptul
de
astfel
CAER,contestand
energofag, muncii.
Induslria
socal$a,o industrie
a
semnat
Internalional,
la Fondul
fi,4onetar
a aderat
Romania
Ulteriof,
producerc
(comb
naiuLde
Sipouanta
(1980)9i a primitclauza
Europeand
Economicd
Comunitatea
cu
un
acord
laTudali anii70)
acimentu!ide
ioale
(1975-1988).
Dinpdcate,
partea
SUA
favorizate
din
mai
celei
naliunii
pnn
ea
fodate
ela
Industrializarea
premise
aufostirosite.
favorabile
aceste
frorologie
a eqecului.
insdsio cauze
principa'ii iunieig48- Nationalizarca
metalurgia'
plus,
aveain vederecu precddere
asacumeragandite,
in
de produclie
lelorm|]loace
comaploape
neglijend
induslria
extractivd,
dema$ini9l
construclia
siderurgia,
de
i1 iulie1g4B infinlareaComisiei
demiide
Apoi,construirea
deconsum
debunuri
oletindustiile
ofoducdtoafe
Slala PIanilicSrii.
in
intreaga
pentru
industriale
extinderea
activitdlilof
tara
decon- intreprinderi a asigura
rcrnano'iugoslav
i963- Proiectul
prop
de
stat,
gesiiuni
etdtii
proastei
speciiice
datorale
provoca
dezechilibre
de
la
hidrcenergetic
struirea oblectvului
de matefiiprime,de fo46de muncainaltcalificatd
9i de
daf gi deficitului
Poillede Fier.
necompelF
produse
calitate,
de
slabd
Incheierca
incheia
cu
Ciclulse
Noiembie1979energetice.
Primulu resurse
cu
ui Bucuqti,
tronson
a melrou
in ldrileCAER'Ia schimb
de multeoi exportate
tivepe pialamondiald,
i a;1gg4- Darea
a canalului
in folosintd
astfelunniveldetraisupeeconomicd
nuproducea
Cresterea
similare.
altele
Dundre l\,lareaNeagre,
Dacdaddugdm
nivelul
supravieluirii
veniturile
mediila
$i
N.ln rior,cidoatmentinea
i98.*- PrograrnulFS
?2de.embrie
blne
pentru
plata
putem
mai
intelege
exierne,
datoiei
solicitate
sacrificiile
eliminarea
intrcaltele,
10pllncteprevede,
e 1989
dindecemb
evenimentele
desoiriidincares-aunAscul
starea
pomovarea
bimcraliei,
a
centralizdri
9i
pialS
intr-olungd
anevoios,
s-a lealizat
de
la economia
Reintoarcefea
iberelniliative
I a compeliliei
Pdbuqireaprodu4ieiindustriale
miideintrepnderi9ia disponibiilit(l
Privalizarea
a desfiinlat
pefioadd
detranzilie.
or
exporir
produclia
constant,
induslalaa scdzut
C54%).
zile,
Ani
de
C27,7%)9ia
demuncitori.
lizatmilbane
P.8. scade
l9!lj-Adancrcarccesiunil.
in
aniide
inregistEt
detrai,multsubnivelul
nivelului
fiinddescdderea
insolite
cu 129%ialadeanu Pecedenl
secol9iin
l noului
lainceputu
a fostopritd
acceleratd
dinainte
de 1989.Cederea
produ4iei.
scaderii
1:$3- Sloparea
uneiredresdriau
(in
primulan
iarsemnele
sectorul
agricol),
$iin
procesuLuideprivalianii2004-2005
l99i Acceletaa
in crestedepenela4%,maimari
fiind
concretizate
apard,
tfeptat
sd
ince0ut
zarc
serviciile
financiare,
Activitdtile
in tdrileoccideniale
inregisirat
9i
1l!;t - PIB scadecu 10,4%,Aornaiu decatnivelul
din
sticld
multe
etaje,
atinge10,6%.
clddidle
cu
in
toaie
marile
ora$e,
9i
aucrescut.
consumul
:LiCi Aparilapdmeorroadealepolilicii beton,
previzibild
in
IJE
va
pasul
lntratea
la
tot
te
intampin6
supemafieturile
$i
dereslruclurare
ii Privatizare.
atat
Prospeitatea
sumedecapital.
romaneasce
cuimportante
injecta
economia
in
inceputa
economica
2rllii- Creqterea
tuturor'
noastra,
a
de
contribulia
inse9i
dotitddepinde
deindelung
ultmlianiconlnud(4,8%).
64

sociel,alea
Oamonii,
9i lumeaideilor

ryir{xlirlil
,r
Puncfuld vedoreoficjalasLtpm
dezvolgriieconomice
a Romanioi
(197G1980)
dezvolaiinoaslre
,DimensiLrnile
in aceslcincinal
sunlretiefate
cuouteredefaptulcb
in anul1980prcduclia
g obalaindustdat,
vafrde53deoi maimarc
dec6l
ln 1938.
Dispunern
astbzide
o irdushie
moderna
dotald
cumiitoace
deproduclteavansate,
capabiH
sarezolve
prcbleme
celemaicomplexe
aleprc!rcsuluilehntc
coniemporan,
s,
asrgure
inzestrea
tuturorramuilor
giulilaje
cumaqjni
deinalimndament,
ndusfapaF
Ic'pecupesle60%lafomareaventulul
peste75%laacoperirea
nationalqicu
cerintelor
de ma$rn9i utlajealeeconomiei,
cuprinde
35%dinlolalulpopual ei ocupale,
manifes,
t6ndu-se
cafactorholdrAlor
al prcgresului
economic
$isocialal soceleli noaslrc
(N.Ceau$escu
RaportdC.C.la alXll-teaCongespC.R, 19fioimbie
1979)

prcducliei
Dinamica
industdal
(19341986)
a Capitalei

t:
t:

Undll punclde vederc

ul 19761980
nua pututf indeptinil
,Cinclna
tamajoritatea
pincpali,nic a
ndicitor
venrtul
nallonal,
nicila prcduclia
indushiala
lolatd... Caurmare,
iaGdedirectivele
aprobalein 1979,prevededle
cinclnalului
urmetor
vorft reduse.. Aceslioccu cifietebse
impresa
unuihaosdeplnin
politica
deplaniJic?re
cualalmaimulcu
catebmascheaz,
rpsaoricdrei
incercairealede reforma
emnomica,
Econornia
romaneasce
este.ldri
indoiale,
ceamaistrictcenlralizala
conomle
d n intregubgafsocta$rr gidplanificatd
lisL.o srLalecaregeneredza
reIciefl6.lps,oe'le/b,itate,
ca.edescJraiea/a
i,ril.al
vele.. Innod palado/dlfdbrici'e
trdJctra /ari soca,cle ir locde a o.odL.oooalie
producs6rdcie,
princa s-arealtzat
Metodele
panaacumindustnaizarea,
transferul
fo4eidemuncb
dinagricullLlr5,
credileeextemegiacumularca
fo(alepe seamaconsumului
sleindu-e
lrcotat'
'
'q89l
(VadGeo'qes(Jlsloflarc/hir;/or,

Produsul
(%)
inlmbrut,dupa1989

Il

*,'
1990
1991
1992
1997
1998
1999

lndustio

A0dditud

40,5
37,9
38,3
30,9
26,3
24,8

21,8
18,9
19,0
18,0
14,4

ACTIVIIATE lNllqlll']xi

Seryicii
34,8
40,6
38,4
44,4
46,4

li r.,r,

lDupaBucuetti.Omagiunarelu erau,
1988)

,2005a fosianulln cafeRomAnia

a
lualo rau pe caleaeconomiei
adizanale...Totce a fostimportant
sgurgi
prolitabi
a fostvandul
capiialului
siretn
petrolul,
dlshibulia
de gaze9i eleclcitate,pedacoroane
d n sistemulbancarprese
nusepoalespune
can au
$ acesie
prospelal
., ndusiria-patfaunghllara
a emnomrerreae
a stagnat.
- aproape
Aucrescut
insaservictile,
iarcelefinanciaFbancarc
inlr-oalud de invidiat
. . ln
general,
ramane
o inlrebarc:
dacadez,
poaleaveaoc ldreo
vollarea
servicillor
dezvoliare
soldaa ndustriei
S agdcutlurii,indeosebi
prclucrebaa productiei
re?...nvestilimasive
seiacnuin iaclitAli'industria
e sauutiltd!publiceci in
afacerl
imobil
afe inconstrucliide
birour
de vle 9 de aparlamente
de tux.CAt
poaterczsfao astfeldeeconomie?'
(llie$ebinescu Cefeldeecanonie
se construiegle
acumin Ronania?,
in,,22',836,madie2006)

1. Anaizalidocumentul
1.Deiini!industrializarca
in mnceplia
general
secrctarului
al
PC.R.
i'til,) r",l'rt,-l,.illiA!
Cornparali
afirmaliile
d n acesldocument
cuargumente
e formLt
atein documeflul
3. DescoperiJi
falanevazutA
a ndustra rzdrii.
Stabil
melodele.
Explicati
form!
ati
Economla
rura, Siceaurbane
au
reai,,lnmodpadoxa,
fabrce pfoduc
sAdcie,'
Alcatu
li uneseuargumentativ lostsubordonate
poticein
dectziei
culema:.
Luminile
in anjicanunjsmului.
$iunbreleindustrializeii
wernea
regim!lul
comunisl.
lnterpretali
docLtmentul4.
Caracterzal.
irnprcund
cuungr!pdecoleg,economia
Abandonarea
dirijismului
postdecembristd.
9i revenircrnaneascA
rea
la
liberalisrn
au
creat
insdalte
Analizali
documentul
5.Cereproseaza.
defapt autorul
textul!facloordedecize
probleme,
p
in
mu
rand
accentuaeconomicA?
A cdt!1r,pebazaaltorinfomal
i !n lablou
a sillatiei
dinullmiij Sani
readecalaju
! inlreactivitdlile
proExplical
decein vremea
cornun
srn!ulinvesllleeraudirijaie
pentru
in industrie,
duclve
servicii,
cu
consec
nte
$i
caasldzieesdfe alrase
in altesecloare
Cafecredetica
estesolulia
optimd?
sociale
mporianle.
Alcilurjruneseuculema:Econaniarcfiineascdin ceubrcapraporliilor
corecle,
Economie
tn lumeapostblic,
9isocitate

65

.ffiianpmra
glexiNu
r0rnanesc
oelAruca
nouArrttR
nouAtrrr
dinPlea$a
i"Y
.
lradlional
'

grupuride
deevolutia
istoricd,
romanitrdiesc
astezr
Fodali
deimprejurdrigi
constituind
mi.rorirali
nalionale
]n maimulte
in alaragranitelor
tariinoastre.
:
.,'
slale ate tum ,

esteo tarainconjuratd
de romeni"
estesustinule
de
Expresia
,Romania
importanl
deconalionali
aino$tcare$iiescinstatele
existenla
acestuinumdr
romani,
valahi,
aromani,
macedoneni
vecine.
Uniisenumesc
altiimoldoveni,
Existenta
lor
reprezintd
o
tealitate
ce
derivd
dinprocesul
saumeglenoromani.
deastezi
carea cuprins
o ademultmaiintinsa
decalsupfafala
deetnogeneza
a Romaniei.
de-alungultimpului,
inspaliulromanesc
aufostcolonizate
Pedealupaire,
gine
(Transilvania),9vabi
de altdo
etnicd:
secui,saqi,maghiari
Sipopulatii
(Bucovina),
(Basanbia).
(Banat),
germani,
De
ucraineni
rugi,evrei,gdgduzi
in TdrileRomane
s-austabilit,
in diferite
momente
aleistoei,
asemenea,
fiindakaiiaicideposibilitdli
italieni,
sarbi,bulgari,
slovacietc.,
evrei,armeni,
deperseculiile
dinaltetari.
maibunedetraisaufiindnevoili
si serefugieze
independenlei(proclamatd
laI mai1877),
deqipotenlialul
Dupdca$tigarea
publica,
maialesintelectualii,
llmitat,
atatguvernele,
cat9iopinia
Romanieiera
pecei
romanibf
S-aactionat
auacordat
o mareatentie
dinafaragranitelor
in favoarea
respectdrii
drepturilor
aceslora,
li s-autrimiscA4i,
diplomatice
activitatea
dinRomania
ziare,iafmultiinvdldtosi profesori
9i-audesfagurat
din statelerespeclive,
mai alesla sud de Dunere.
in gcolileromanegti
noipentru
Romaniei
l\4ad
a creatin peioadainterbelicd
condilii
Constiturea
poporului
fralilordin
afara
roman,
carea continuat
sdacorde
asistentd
evolutia
pozitive
granitelor
s-auoblinut,
maiales,caurmare
a intelegerilol
Rezultaie
giGrecia.
destatulroman
culugoslavia,
Cehoslovacia,
Tufcia
rcalizate
mondiale
marea
dramd
dinvaraanuUltima
conflagralie
a adusromanibr
n4ionale
ti minodgli
| ; l Romani
Ll I
din Romrniat
100000km'ldinteritoriu
lui1940,
candaufostcedaliaproape
9i6 800000de
iar romanii
fomani.l\.larea
Unirefusesesfdramatd,
locuito,in majoritate
jafud,
au
fost
crunte
represiuni:
asasiramasi
in teritoiile
cedate
supugi
unor
Pedealtdparte,
in aceste
zones-aufdcutcolonizaavand
ca
nate,deportdi.
structurii
etnice
a populaliei.
scopschimbafea
nunumaiin
statele
Astdzi
esteunfaptrealcddestul
demultiromanitrdiesc
qi
Unii6e alldin Rusia,Kazahstan,
vecine,
ci in altelemaiindepd(ate.
republici
in anii
in
alte
foste
sovietice,
undeaufostdeportati
Kifghizstan
$i
guvemului
delaMoscova,
alliisuntfo$ti
1940-1941
o dupd1944dinordinul
prozonieride
dzboi,carenus-aumaiintors
acase.
gi
celordedeparte
seinsciufomanii
afatiin SUA,Canada
Totin randul
in maimultevaluride-alungul
secolelor
alXlxlea
Auslralia,
undeauemigrat
ecoMarea
lor,,aventurd'
a fostdeterminata,
maiales,demotive
si alXx-leadln
inregislrate
derecens6minlele
' Datele
trAi
viald
aceleagi
motive
care
au
deternomice
do
nla
de
a
o
mai
bune
-,
pe dspunsurile
1930S 1992se bazeaze
dezvoltate.
minatemigrarea
iiin unelestateeurcpene

in anilsocialismului,
guvernele
Romaniei
nu s-aupreocupal
de soarta
romanibr
granitelor,
dinafara
promovand
pfincipiul,neamesleculuiin
treburile
interne"
alealtofstate.
Dupd1989,
problema
estereluald
destatul
romen
$ise
infiinleazd
o seriedeasocialiiqi
defundatii.
S-actealDiecliapentruRomenii
dinDiasporc
in cadrull\r.A.E.Fundatia
culturald
Ro-b16o.qan.zeaz6
numeroase
pertruvalorillcarea
aclivilali
cre;_
intelecluale
a
romanilor
pretutindeni.
de
pentru
Liga
lJnitatea
liei
Culturald
a
pro"Basarabia
Ronenibra losl reaclivate
9i impfeundcu Asocia[ia
ti proBucovil?a
desfdioard
pentru
aclivitdli
spijinifea
rcmanilor
dinafaragfaniletof.

trl

Pi.ionleledin6atulUzdin
,ln ljzdin,ca Siincolelalte
satemm6ne$tidin Banatul
iugosiaq
s-aupestrat
limbarom6na,
modulde viata,obiceiurile,portulpopular
aleromani|ol'
Ouminicaqideserbalod
t6niiseimbEcdin
straiefrumoase,tesutein case pe vechibrazboaie,
defemeiqifete
harnice,
$i
lmpodobite
cumollveromanegti.
(..)
Horadeduminicr,
in centrut
tocaltatii,
undelmbdcaliin coslume
nalionate
vin
Eminesc[
de6pre
romandlnaftrEg|anilolor
bemni$i tinerisa se veseleasca,
mai
unitaie
etnica
,,Dn marca
a tracilor
romanizali
carcoclpain veacul
demijloc
apoape laceincapadedtndeconrl
viual saiului,
inhegterltoul Peninsulei
Balcanice,
incepend
desubzidurite
de$i satenl tiner, cedandspiritulul
Constantinopotului,
ale
Atenei
paneh Nistru
splemiaze,noapie
$ialeTrieslulli
Siajungand
Sirisaritpand-n vrcmii,se simlahalitotmaimultde un
lisejspreapus,
n-aIemas
decat
manaaceasla
altgende muzici$ldealtedansu.
9esurile
depopor
romanesc
ltberpe
oerecJl
oepamanl
dirrePru[Dulrre$ Cdrpal{..) Nue irrr-adevar
Pictoriteie
unpooor
megie$
dinUzdinnupreaseinspire
caresen-abi rcmani
subjugulsau.'
dinacestefome de lranzilie
de la viala
(Dinvolumul
l\rl.Eminescu,
Romanii
dinalangftnilelor
a satuluila o vial6impelso,
Fdi,19gg) haditionaE
nald, cu tot mai rnultetes;tu oresene$ti.Dimpotive,loate picteazdde
I e.l
regua modulde
vialeiladilional,
lmpotriL-: l
vindu"se
in acestfeldispar
luirapide.
liei
FJispendirea
6l6mentului
nomanesc
ln 1946
Canistecronicaai iimpului,
vorsafixegasesc
rcmaniise
,Aslazi,
in urmabarcte
regiuni:
ze $i sa fereascdde uitarebogeJiaSi
1, in Ucfaina
Transcaeatce,
se afle4 satepopulate
exclusiv
de rcmani$i sltuate varielalea
datinilor
rcm6ne9ti,
comorile
chiarla l.olreraprovacieirom6ne$l l\,la?-1JriLiu
folclorului,
virtutile
modului
devialefadi2. in ljngaria,
Tratatul
de a Trianon
a tisatin afaralontierclor
Romanjei
o serjede
lor Nezuinle
fireaslonalalconsdlenilor
comune
aflatede-alungulEanilei.
cd,dacanegandim
ci, in ultimele
dece3.in lugoslavia,
rcmenii
alcdtuiesc
douAgrupuri
compacle:
Banatul
in afara
d Craina.
nii,mediul
rural- dalorita
caldb ilortot
deacestea,
sernargAsesc
mmenipeinteg
te loriutiugoslav,
in speciatin
l\4acedonia marfrccvente
alesdtenilor,
a contaclului
4. in Bulgaria,
elementul
romenesc
se gdsegte
in douegrupu: Timocul
Sizona
lorcu lumea$icu altemedri,
cuoragegi
Dulrrii.Pel6rgaaceqlasera aqA.oraqiinRasSrilut
Butga.ier
ir legiJr.te
muntoase. cu alleler - se metamorfozeaza
ireverpindutui.
5. in Grecia,
.omanii
alcltuiesc
un grupdestulde densin lvtuntii
Se mai
sibil,satuiieginddinizolarea
luiconseF
gasesc
in grupu rna micilnMacedonia,
Tesatie,
regrunea
Otimputui
etc.Elemente
izovatoare
deodinioad.'
$Locaoiiloare
peinhegieriloiuicontinenlalelen.
alosegasesc
(Nbojia
Tomasevii,
6. in Abanla,elemeniul
rcrnanesc
se geseste
maidensin Cempia
Mazachiei
Si
Pialurcnaivdiugoslava,
1977)
rasodndil
in grupJn
rl2rele'.dversFoJrldinsJo.eslu!aii.
7.in lstria,segdseste
o insulareduse
deromanlin
regjunea
Abbazla.,
pdcii,pais 1946,vot.130)
(Ahivelel',4.4.E.,
FondConferinla

ACNVTATEINDEP'NDSNTA
1. Dupececlli!Sicomparalt
docurnentele
2 9 3,rezolvali,
llcrand
in grup,urmdtoarclesarcrnide
lucru:
a)Stabrii!
mo|vele
careaudelerminat
elaborarea
acesrcrrexle,
b)Argumentali
ultirna
afirmalie
d n ctatutreprodus
dinpublcistica
lui[,{.Eminescu.
c)Comentali
situalii
e in careseaflaRoman
a candaufostsc seaceste
texte
2. Analizali
datele
dlnlabelul
1 gilo.mulalr
o concluzie
referitoare
ladiferenlele
inrcgislnteintrerecensemintele
d n 1930I 1992.

O scena
dinviatasatului,
pduranaivd
deAnaonciudinljzdii

67

in Romania
a procuajutorul
sovieticilof,
a tegimulul
com!nist
lnstalarea,
pemulliromani
firegti
risipindu-i
dlncolo
degfanitele
dusunexoddeproporlii,
formata
dlnoameni
acumo Romenie
noud,ceaa exilului,
alelarii.Aperea
o ave'siune
orolunda
faledecomJnism.
animalide
romani.
distinge
in Occident
treigrupufi
derefugiati
Dupa1948seputeau
personalitdli
pfecum
Emil
Cioran,
restrans
numeric,
efa
format
din
Primul,
Constantin
Brancugi,
Mircea
Eliade,
Geolge
Enescu,
uniistaEugen
lonescu,
dinainte
derdzboi,
lacareseaddugau
mullimembri
aimisiubililiinstfdindlate
fegelui,
au
care,dupdvenirea
comunlsmului
nilordiplomatice
!i plecarea
Enescu
sdud scipol
in lard.Ace$tia
dinurmd,animali
de ideeasprijinului
$icelebru
refuzat
sAseintoarcd
Yehudl'/enuh
n (1954)
vrolonislul
(,Vinaneicanlll')
auformat
unguvern
in exilcondus
deConstanlin
ametican
legionar,
format
din
fostministru
de externe.
A existat
apoiunexil
Viioianu,
dupdegecul
din1941.Darcatemembrii
GdziideFierexpatdali
,,rebeliunii"
^rfixll
Enescu
goriaceamainumeroasd
efa
care
va
cre$te
continuu,
mai
ales
dupe1971,
9i
,Utimilnoudanidinvlald(1946'1955), iormate
fugeau
dintard,
ldmuli curand
ceinseamnd
comunismul,
dinceicare,
Enescui'a irdil exclusivin *alnAtate,
perlcolele
Al1ii,
mimand
o vreme
cd
ttece clandestine
a frontierei.
infruntand
inh-unexilvoluntar,
determinat
maimLit
p
la
ma
ocazie
favorabild.
Nu
binein
cornunism,
au
rdmas
ln
Occidenl
se
simt
c sigurde intdstare,
dureSi- poale
puline
specandprinlre
acest
a aufoststfecurati
deserviciile
aufostcazurile
scarba.
Scarba
fala
de cele ce se
[,4area
surpetreceau
agenlicumisiunea
dea dezbina
exilurofirenesc.
in Rornania
acelorvTemull cialecomuniste
stain(direcl
ori
instdpani@a
ocupantulul
prizdpentru
era
multidintre
romanii
exilali,
odateajungiin
democralice,
tdrile
p n inteeug
luturorbunurlor
) asupra
$j
pfocomuniste
simpatiile
aleoccidenialilor.
sdconstate
Siprosovietice
poliacesleilari,perseculia
struciuriof
g Vest,apafeunnouval
'70,pefondul
felativei
destinderi
dintfe
Esl
in
anii
lci aliati cu leroarca,
ca au dusla
pfomovat
cuo mentalitate
diieriu.Neostalinismul
deCeau$escu
mmanesc
cusutelede de refugiali
creaaGulagulul
pfofundd
in randulindiniulie(1971)
a produs
o deziluzie
cu Tezele
miide victime,
dereglarea
9i coruperca oda16
tuturorfuncliilorsoclae (administralie, telectualilor.
Unlivor alegeexilul,in timpce allii (PaulGoma,Gh.Calciu
jusliliearmad,Scoala,
bisece,finanle, Dumitreasa,
in
lonelCand)votincerca,
ferdsucces,
dezvoltarea
disidenlei
economie),
subminarea
Si baljocorirea 1ara.
fenomenului
de fugdpestehotare,
carecuprinde
acum
GeneralizArii
nomeorjdanoculturiiprininstaurarea
profesiile,
prinif-o
ii
va
respunde
toab
varstele
regimul
comunist
oameni
de
9i
personavistedeinteqi propulsarea
grele
granilei
(1981),
o noudlegeprivind
trecerea
cupedepse
demAsuri:
jelorgala se le aplice,deskuclumrea serie
platite
fortepentru
a$a-zigllor
in valute
laadresa
naliuniiprinimpunerea
cu biciul$i cu
,,fronlie
Sti',taxadeeducatie
pistolul
mutalil ceidornici
pfecum
a unorvaste9i artiliciale
(1982),
cu
emigfeze
mdsu
ce
inglddeau
contactele
se
9i
sociale"
prininregistfarea
de
rdspandirea
cuvantuluiscris
maginilor
cetdleniistrdinisau
lPascaBe nfu,Menoia, 4
(1983).
scris9imultiplicat
izolali,
de
mdsuri,
romanii
nuputeau
fiin totalitate
Cortina
Cutoateaceste
Europa
in permanenld
de undelefadioale posturilor
Fieffiindstrdpunsd
intrc
trebuie
inlelesEnescu:
,y',stfel
BBC$
we
seard
de
seard,
vocidevenite
Libed,
Vocea
Aneicii,
Deulsche
e.
i qiromainaltamisunea umanite!
in caseleromanilof
spefanla,
curajul,rnangaindule
fami-liare
aduceau
nitdliinoastre.'
Libere,
consideratd
o adevdratd
umilite.
lmpactul
emisiunilor
Fufopel
(George
Breazul,1931)suflelele
primejdie
pentru
ne
tentativele
criminale
organizate
deser"
regim,
este
dat
de
atatde
spiritul
sdumuzical
,,Prin
mo4ineelucidate
in cazulunordrrectori
ai Departa"
speciale
comuniste:
estepenlru viciile
vasi,George
Enescu
Nodl
Bemafd,
Radu
Cizmdrescu,
Vlad
GeoQescu
meniului
Romanesc
mai
legi{me
man-,
noastri
cea
tara
parea
p milede
(1971),pachete-bombe
Lovinescu
d e, o superbaintruch
agresiunea
asupral\,4onicdi
qeniullirom:rnesc."
.. ^
postului
(PaulGoma,
Nicolae
Penescu,
Olescu)
oriatencolaboratorii
9erban
(ronerHeneaj
(1981).
coofdonatde
teforlsiulCados
tatulde
laM0nchen
68

Mod!itll li

Astdzi,Romania
democmUcd
a recunoscut
roluluniclucalde FuroDa
llbere,prinacofdate
deinalteordine
sdi:loanal\ildgurd
$imedalimembrilor
Bernard,
[,4onica
Lovinescu
Nestor
RateS,
[rirceaCarp,Emil
9iVirgillerunca,
Hutezeanu,
Nicolae
Slfoescu
Stanigoard.
In aceslcontext,
gl faptulcd a fostinfiinlat
se cuvine
sAmenliondm
un
Instilulut
pentru
National
(tNMER).
l\rlemoria
Exiului
Romanesc

proeminenld
a
exlu ui rcm6nesc,TonRatiu
(1917-2000)
a
revenrtin la|a
almediat
ceacest
r i ..1
lucru
a
foslpops6le
graniF
Fuga
sibil9i s-a im1948,
mdsurile
,Pelasl6qitulanului
extraordinare
depaza:
faqia
deprrnant
arata puscaunut0n"
ghlmpate,
batede-a
lungul!nte,
patrutete
sarma
cucainietc
auinchls
apfoape
cu
lrefi'lrnlaiilPN
1992a foslcanT.C.D.in
desdv6Eire
aceasta
cale.Atuncl,
timpdevreodoiani,fugarii
s-auindrcplat
6dtrelugosta- didalulacestur
parlidla alegenle
prezi,
via,oripeuscat,
or trccand
Dunarea
inot.S-aaflalinsa
curand
ceuniifusesed
rcsDinsi denlialeRepoducem
calevadei din
peste
grarit,de ugos.avi.
"1(ordii
in hne.
caceiscdpatiereu
fnJliculJnleinragare
manifestul
seuelectoral,
precarecuve icaameninlare
a uneirel miterilntad.,
,lubilihali rcmanl,
(Neagu
DjuvaAnintiridk pribegie,2A02) VrBauo Romanie
pulemiciSiprosped.
O Romenig
in ca fiecarcdinnoise
putemgandlspune9i scriece vrem9i
cumwem,in lrrnba
materne.
--:,.
O Romanb
pulemavealncrein
carc
pzinti
anilo.
40150,
,Fatede rezistenla
disidenla
c6ievadeoseb de
Siopozilia
dere
unliin
al!i.
taclicd
rezlstenti
ndddjduisere
in dsturnarea
comuntsmului,
convrnli
$ideobectivVechii
O Romanio
deschisA
lumiiintregi,in
de inevitabililatea
qi de p.,bugirea
nlervenliei
occidentale
regimulu
impusde l\,{oscova
poaldrcaizaln
care
tiecare
din
nois:
se
prin cauzeextene.ln anii destinderi
rcgimutor comuniste
9i at @spectabilizerii
deplina
liberlate.
prinacordule de la Helsinki
(1975),
aceste
spenteau fostlasatela o paftedifeitete
Vauo Romanie
in caretotcetileanui
Io4esociale
domice
de schimbare
concentandu
se pe posibililatea
reformerii
slrucluii
s, aibdparlenemijloct
deroadele
mLlnexistenle'
(vtadceorgesculstoiaronenibl
cirlurca,asuel,cu catmuncim
maimult
cuabl ma pmsperd
s, fievatadecare
nebucudrn
noiqiiamiliile
noastrc(...)
lsbliaesteplinadeoameni
careqi-a!
penlau
dat
viala
pe carc
aceste
idealuri
dedecenii,la
cumpena
nopliiorjin zoriiziei,anunlaiede
inconfundab
tulsem
"Timp
am
ceutai
sA
le
inleleg
se
le
servesc
in
Q
naial acofdurilor
(
Rapsodiel
enesciene
emisiun
le rcmanegti
ale Eurcpei
Liberer
aufost
tolr
p
ani
de
exil.
Acum,
n
sacrficiul
postutde
oTmbdbitare,
unspriinodeschidere
spreuniversulsperanlei.
tadio<Eufopa
vosirude sange,pringodoasavoastre
Libed)a fosl intr-adevef,
nunumaio sursede informa
asupra
vietildinRomania
sau
Revolulie
avernSansa
sdle rcalizdm.
dinafarae. Delainceputurlle
sale,acesta
meniadea davocecelorfara
9i-aindepllnit
Sd
o
kcam
bliimprsune,
sprebinele
de voce,de a tinetreaz,con$linla
nalionala
adevaraid
9i de a da reprezentativilate
nostru
al
futmr'
Romaniei."
(Pregedintle
lonlliescu-Cotocen,30.Xt.2001)

L1

f-

ACtlVlTAnglNlgf t\tDil.tTA
r

LilL{OnrAl--

Existenla
romanilof
dinjuru Romanreireprezinta
o realitate
derivatd
drnptocesul
einogenezei.
in peroada
Rdzboiulu
ReceOcci
propagande
dentul
a raspuns
larip n suslinerea
lor cornuniste
exilulu9iamigcd
lordedisdenld
dn
aceste
ler
in strdpungerea
l
' ljn rol irnporianl
Cortinei
de Fieri-auavulpostule i

t'
Cititicu atenlie
documentele
in grupdecale4-5elevi,urmatoarelel
$i rezovali,

sarctni
delucru
l. Stabilili
rnotivele
carci-audeterm
natpemulliromanrsa
abagrexilulin
locul,ra
ulu" comunist
2. ldentilicali
metodele
folosiie
derornanipentru
a ajungein
Occideni.
3. I\,4olvdlr
d ferenlele
ntrec'e'relera ._o e elrlulLromanesL.
4. ABumentali
de ce emisiun
e pasl ui Europa
pentru
Liber4
a! constituit
ioade
multiascultetoi
un,unvelsalsperante
5, Explicali
dece cfedeli
ca nua reugitonRaliusaoblindvcto a in alegerib
din
I
1992,deglprogram!
seue ectorasundastazi
extrem
deconvinqdtor.
Econofiig9isocietale
ln lumeapostbslici

de radiospriji.ilede

69

crA.

Modulul ll

conternporan
)tiinta?rrNurnea
-,

COTIDIANA
TEHNOLoGTA
9rVIATA
gtiinlifice
desecolSi
dinultimajumetate
Accelerarea
ritmuluidescopeirilor
de existenld
aleoamenilor.
tehnologiei
au bulversal
conditiile
expansiunea
niciodatd
at de rapidcaacumdatota nout4ilol
nu a progresat
Omenirea
pecarele-acfeat.
tehnice
(radarul,
dintimpul
|dzboiului
avionul
descopefidlor
Transferul
$iinventiilor
in
domeniul
balistice,
fisiunea
nucleare
realizarile
rachetele
cu reactie,
9i
in spatiulcivil,aldturide oQanizalea
activitelii
informa{ionale)
tehnologiei
Prewiara ala ptezarlci
laaparilia
unorproin instituliide
cercetare,
aucontribuil
de$tiintd
oamenibr
otrrvlui in Cosnos
gtiinlifico-lehnice.
gresemajore
in difetedomenii
genetice,
ADN-ului
ingineriei
sedescoperd
slructufa
Sepunbazele
$ise
pe
1961,12 aprilie- IJRSS
lanseaza
sedezvohe
mdioastrcnoalimentari.
Apare
teo a Big-Bang-ului,
aditivii
prlma
navdcos' produc
orbi6in jurulPemantului
prognozele
meteofologice
devin
din
ce
ln
ce
mai
exacte
datorite
iar
mia,
lume,
avand
unomlabord
mica-salelitdin
prin
face
un
uriai
lransplandesalelili
l\rledicina sall
(lui Gagain).
el a in- datelor
furnizate
Cunava"Voslok',
$iradare.
in 108 tul de organe,
conjurat
o singurldaldplanela,
bolilorde inichipin dializd,
scandri
cu ultrasunete
tratafea
ia300kn altitudine.
rninute,
pentfupiele9i o mareva etatede noi
(tomografie),
adificiali
substituenli
maimare
o duGld
- P mulzborcu
pin activitatea
iui
mdrilor
faceprogrese
impresionante
Cercetarea
vaccinud.
lltov,cu,Voslok'2).
deo zi(Gherman
YvesCousteau.
al unuiastro- Jacques
1962- Pdmul
zborspalial
ploduside
revolutia
informaticd
tehnologiei
suntdementionat
in
dorneniul
(John
Glenn).
naulamerican
per(1960),
deschide
descoperirea
laserului
care
grup
microprocesorului,
a dou,nave aparitia
- P mulzborin
("Vostok
3"Si,4").
compacte
bombesovietice
oculad,
citirea
discurilor
spective
noiinchirurgia
$ighidalea
* Prlma
1963
Valentinalor,apoitehnica
femeie
incosmos,
cu beneficii
dhectepentrupamanbni,
spatiald,
9i fisiunea
6', efectueaza nucleare
TercSkova,
cunava,Vostok
navald.
DeSi
folosiupenlruoblinerea
energiei
electrice
9i propulsia
48denotalii
circumterestre.
punct
pot
fi
in
totali"
lehnicseconsiderd
cdcentralele
nucleare
devedere
1964- P mulechipaj
abatuitdinirci din
(1979)
(1986)
lsland
accidentele
de
la
Three
lvliles
tate
stapanite,
$iCernobal
pe
1'.
cosmonauti
'Voshod
pericole.
pasnicd
energiei
atomice
nu
este
lipsiu
de
cd
utilizarea
a
fac
dovada
1965- Prlmuomcareieseln spaliu,
modificdri
funda2",alalat
al noutdlilor
tehnice
aveasd produca
Alexei
Leonov,
cunava"Voshod
lmpactul
cumulat
lunq
de
5,35
m,
deun@rdon
Populatia
rurala
vacunoagte
unadevdrat
exodindreptat
in socieiate.
mentale
Edward sprema leaglomerdd
american
- Astronaulul
funcliile,
ldsand
loc
urbane.
Cenlrul
orasului
i$imodifice
whiteevolueaze
in spaliu
timpde21de
publice,
serviciilor
in
timp
ce
oldqeanulse
muti
spre
magazinelor
biroudlor,
9i
4".
minute
legatde,Gemenii
fiindlegate
d
pe
acestuia
cucentrul
urbandevinefemere,
ferie.
Legaturile
msmica
a pilelorde
ulilizare
- Prima
funclii
istrative
achizilionarea
unor
bunuride
indeplinirea
unor
admin
serviciu,
9i
in timpuLzboruluinavei
combustie
telefon,
magine
pionierii
candva
delux(frigider,
televizor,
rnondia
i ai consum.
Produse
considerate
ljnuldinlre
5'.
'cemenii
pileordecornbustie
Nicolae despdlat,
esteom6nul
unstandard
deconfoal
detergenli
sintetici)
audevenit
automobil,
(187G-1
964).
Vasilescu"Karpen
defapt,o standardizare
a cadrului
deexistentd
Seproduce,
omuluiobignuit.
1968
zborpeorbitiinjurulLunii: colidiand,
- Primul
productieide
publicititii
imperalivelor
serie.
favorizat
dearnploarea
9i
Lowell
FrankBoman,James
ii William
locuinte
transinlf-unmediu
inconjurdtor
inteligent,
in
omultreie$te
(SIJA).
10revolutii Astezi,
Anders
Suniefecluate
energetic
electronice",
unde
consumul
formate
in
adevarate
,,case
jurul
$iaparatele
in
sateliiului
natural
al Prmanlului
9i
calculator,
locul
de
muncd
este
inlesat
curoboli,
asistate
de
sdu
casnice
sunt
imaginitelevizate
ale
sunl lransmise
qi
in
marea
lor
suprafeleiselenare.
de asamblare,
iar seryiciile
sunt
calculatoareliniiautomate
1969,20 iuli6- Omulpe Lund.Neil majoitate
esteinsolita
de
accesate
electronic.
La polulopus,modernizarea
pdmul
pemaniean
care anumite
Amstmng
devine
perifeice,
locuite
decatenegative:
degradarea
unorcartiere
efecte
punctul
pune
piciorulpe
ceresc,
unaltcon
goriidefavorizate
tehnologii
suntfolosite
in mod
alepopulatiei,
undeinaltele
progmm
amedcan
terminus
alambiliosului
ofganizatd"
estelaeaacasd.
fraudulos,
iar ,crima
Apollo.

tr
Calculalorul
personal,
anului'
(coperla
,Tlmes',
1983)

Rcprc conologiccin
istoriA corfllrytcrulsi
1936- Konrad
primulcalZuseainventat
prog|amabil,
cuiator
numit,,Z1".
1939-Zuse a lenninat
,Zi',p mulcalculaioreleclro-mecanic
fUnclionai
1911- Zuserealzeaz6
al treileaprototip
,Zi', carea fostp mulcalculator
electro"
niccuiuncliiprograrnabile.
19431945
decodarea
- Pentru
mesajetor
inamice,
englezii
punla puncl
Siamericanii
pnmele
calculaloarc
e ectmnice.
1946-Zusea sc s primulalgo
lmdelimpecarel-afolosit
bajdeprogramare,
$ipenjocdeqahpecalculalor
lrua sc e primul
1950 Apaeprimul
ordinalor
comercialRemingion.
1953- LB.l,{.
primete
conslruie$te
odinagestiunii
toaredeslinate
inlreprindefi
or
Anii'60 - Aparordinatoarcle
dina doua
generale,ulilizandt|anzistorii,
depegite
apoideceledina lreiageneratie,
dolatecu
circuite
integrate.
1971- Estecomerc
a izal primulmicroprocesor
carepemiledezvoltafea
micrcinformaticii.
Chip-ul
a fdculposibild
c.esterea
inimaginabi16
a pulerii
com9iaccesibili6lli
pulerelor
personale.
Deasemenea,
elne-a
invadat
vialacolidlani,
contro6nd
lolulde
la cuptorul
cu microunde
la masinade
spelal$iautomobilul.

AC'IMTATTIME?ENDENTA
1 . Analizali
celerelatale
in docurnentul
1 gl in orcnologia
gi comparati
abturald
primele
(imaginile
calcllatoare
d n paglna
36)cuceledeastdzi.
Redactati
unscurl
eseupdvind
tehnologce
adusd
decalculatorin
,,revolulia"
ultimele
decenii.
Citilcualenliedocumentele
2 $i39lincercali
grup,cum
sAvaimaginali,
tucrAndln
se desfegoare
vialaintr-un
ora$utramodem.
Carear ii, dupApdferea
voaslfd,
avant4ele,
darSidezavanlajele
existenteiinh-o
marcaglomerajie
uband?
Pornind
de ia documentul
4, argumentati
necesitatea
investiliilof
ce se facln
domeniul
lehnologlei
infomatie
.

l"qodu]|ll I

MEDIULUI
INCONJURATOH,
OEGRADAREA

|NEVITABTLA
o coNsEcrNTA
A OEZVOLTARII
ECONOMICE?
pfobleme
poluarea
lJnadintremarile
alesocietalii
industrlale
o constituie
fenomen
carea apdrutincadinsecolul
ca un produs
mediului,
al XIX-lea
alcre$teii
economice.
secundaf
marea populatiei,
zonelof
in aproConcentrafea
amplasarea
induslfiale
ptecum
pierea
goselele
locuinlelor,
cu
o
circulatie
intensd
a
mijloacelor
de
9i
ubaneprincipalele
transport
facdincentrele
zonevinovate
de degradafea
joacdun
inconju
fdtor.Emanaliile
industriale
degazeii deseu
risolide
mediului
rol imporlant
in otfavirea
atmosferei
oragelor,
cu efecleimportanle
asupra
uman.Evacuarea
apelofuzateii a celofmenajefe
contribuie
la
organismulul
poluarea
poluare
ap6,
cursulorde
Jacareunapo(lmportant
ii revine
Siagriprecum
Folos
reain excesa pesticidelof
cullurii.
chimice,
ii ingrdiemlntelor
Fl
devercafea
dejecliilor
zootehnice
conlribuie
decelemaimulteoriladisparilia
fauneiacvatice.
nucearafrancezd
Cenlrala
p mescapelepoluate
provenite
fi,,ldrile
de pecontinent,
fiindelaCruas-Meyss
9ioceanele
cu precddere
zonelelitorale.
Avandposibilitali
S llenlldemarevlez,(TGV)dule aiectate
de fegenerafe
soulilehnoogice
rnaipulinpoluanie
limitate,
oceanuleste
ameninlatin
felulaceslain
rolulsAu
deintrelinere
a vieli
dec6t
celeob$nutepeneatunc
pePdmanlin spatiile
rnaritime
inchise,
cumsuntMarealvediterana,
[4area
poluddicu
Manecii,
MareaNordului
Balticd,
facravagiiefecteLe
hidro$ilvlarea
carburi,
datorale
naufragiului
unormaripetro|ere
cu
- cums-aintamplat
(1967),
AnocoCadiz11978J,
Exonvald
Torey-Canyon HaniltonTtade11969),
(1989)
petroliere
in instalalii
aflatela ldrmulmdriiSi
-, raflnAiipfoduselor
depeplatiormele
deforajmarin.
Ajunsdlatdrm,'mareea
neagrd'
accidentelor
produce
pagube
plajele
poluate,
pdsAile
imense:
sunt
marine
morin numdr
iarfloraiifaunaacvatica
impreslonant,
sunlprofund
afeclate.
Dezvoltarea
tehnologiei
nucleare,
insotitd
de constructia
de laboratoare
precum
nucleafe,
uzine$icentrale
lungul
de
expefienle
cu
armeatomice
Si
Sir
poluarea
radioactivd.
Zborul
omului
in cosmos
a contbuit,
auadus,implicit,
$i
in cei50deanidelaprimele
cdhtorispatiaie,
la pddslrea
in spaliul
extratepeofbitecircurnteresire.
reslru
artificiale
careserotesc
Pentru
a miideobiecte
progfame
pentru
viltor,
aufostconcepule
speciale
recuperarea
$iinldturarea
dedeseuri.
unofastfel
Degradafea
treptau
a mediulu
i inconju
dtoraredreptconsecinld
modificdri
pregnant
planetei,
cllmatice
caresefactotmai
simlite.
Caurmafe
a incahirii
gheturilor
topirea
arctice
af contribui
lacregterea
nivelului
mdrilor,
$ianiarctice
populate
dintre
cele
rnai
regiuniab
Pemantului.
De
ameninland
unele
aceea,
lelehnici'
,Bneface
vezubdeunc calursl
urmdrindu-se
restabillrea
echilibruluimediului,
inultimele
deceniaufostelaboecologice,
rateleglSitehnologii
s-auperfectionat
tehnicile
deepurafe
a apelor
pentru
menajere,
de
reciclare
a
de$eurilor,
iar
meri
oceane
s-au
stauzate
$i
$i
t Uma li evolujamtjloacelor
tehnice
prevdd
internationale
bilit
convenlii
care
obllgativitatea
liecdrui
slat
in
a
lua
de succesiunea
celor6
sugerata
poludrii
mdsuriimpotriva
cuhidrocarburl.
Oamenii
careiubesc
natura
aucreat
magini
dingrupajul
demaisus(1971),
o organizalie
careigipropune
caprinfonnenonviolente
flnabv separca aveaun Greenpeace
'Poanta"
sambure
deadevAr?
pfotejarea
pddurilor,
selupteimpolriva
degradbriimediului:
salvafea
deprotest
irnpreuna
cu colegii, oceanelor,
Comentali,
pro'
opnfea
expefienlelof
nucleare,
eliminarea
chimicalelor
toxice,
p!nctele
devedere.
voaslre
tecUa
faunei
siflofeietc.

72

Oamenii,
6ocietatea
9i lumoaideilor

gladdetoxicitate,
lacMlchigan
,,1\larcle
a alinsunasemenea
incatsceldatll
devine
peiculos,
putut
poluanle
calcula
cd,dacddeversedle
in apeleluiariioprit6,
Sis-a
ar fi
nevolede peste500de anipenlrLr
ca laculse-9iregaseascd
un echilibru
satisfecebr
l,nensullac
Ereesledepeacur p.ad5ureipolJdricare
pur!isimplL condarnal
la
"a
moale Apelede cara, deieunlendustriale
p.ovenire
de pe solLdle
ferti$i scLrgeile
',zalepeslerasLrafaL IncJrcal
cuo asemenea
canLitate
defosfalginitat ilcal elii-a
penluloldeaura
oierdut
echiibrLlbrologic
nautal.
(E Bonnelous,
Onri saunafuG?,1978)

bazdlnocelipdealimentalie
pen,Apadrnanebduturade
umand.
Eaesleutilizata
lru idgarea
cullurilor
agricole
fructe,
legume,
cercale
etc.Seplelut
esteqi el
Sihofticole:
polulrii,aluncicand
deseovictima
seadapd
cuapenepotablle,
contaminate
micrubian
sauchimic.
in felulacesla
lnsde ameninjate
sanetatea
omutuiinsugi.
ln le b industrializate,
in c,udamdsrrilor
detge1, tide epurare
caresunl,uale.
irtoxcdtii.e
microbre,re
sauchimice
nulipsesc,'
lE. Bomefo|s,Onulsaonalue?, 19Zg)

AgenliaEumpoane
d6 M6diu
Decizia
infiinldiiacesteiagenliflle
EurcpeanEnvhonnenlAgency- ELA)
a fostluai6
deUEin 19S0ln 1993a fosr
ajunse
delaCopenhaga
(prezentat
in spaluln urmanumercaseloT
programelor slabilltsediul
,Deseurile
ansdd
dincadrul
spaliale
de nai sus) ar ln 1994a
americane,
osegligi,
mainou,
eumpene,
sauchineze
aud:mensiunl in imaginea
laponeze
carevariaz,
deb cativa
Sunl
centimetripane
lacalilamelri9icantaresc
in totatapoxlmativ lncepulefectivsd funclioneze.
5.500detone,ceeacelelransiorma
ale EEA3'l de state,celor25
int."oadevdrald
ameninlare,
atatpentru
viiloarele membre
carc fac parledin UE aldfurendu-lise
zboruri
msmice,
cal$lpenlru
zbor ledeliniealeaviatiei
comerciale."
Bulgaria,
lslanda,Norvegia.
(Raport
NASA2004) Romania,
qiTurcia.
Liechlensiein
EEAesieun oqaiismspecializat
in
furnizarca
de informaliindependente
iarboala
e e produse
deom,Pin(Geea),
numele
anlicalzeltei despremediulAcesteinfomalii,colec"
'Geeae bolnavd,
pameniuJui,
tateSiprelucrale
cuajulorul
specialistilo!
euinleleg
sistemul
ecologic
alplanelei.
Elfunclioneaza
caun(oruanism
viu'
producand
ca seautorcgleaza,
condiliile
necesa@
continuarca
vielii.Darprin dincele31 de slale,suntpusela dispoFentru
provocale
Euopean,
numeroasele
ConsiliLllui
agresiuni
produs
deom,maialespinefeclulde
sera,
in exces, zitiaPaiamentului
p n poluafea
Comisiei
Europene,
facto
lor
responcubioxddecarbon,
aceastd
capacilate
deautorcgiarc
Si
dispare,
ln momenluldefaleneafldmin plintransfer
caireo climemultpreacalda.Dacd
temperalura
medje sabilidin tarile membrg,precum9i
gbbalAcrcstecu
inle@sai
pedurile
deaceste
doar4gde,
aspecte.
tropicle,
depikecebamazoniene,
nuvofputea publiculul
qi aprecierile
supravielui.
Apavadisparea,
iarzonasevatfansfofina
cup nse
inpustiu.ln
merib
suprainceklie Pe infonnatiile
in opoaneeEEApdvind
numaicresc
starea
mediutui
niciaJgele.
Oceanele
tmpicale
vordevenindd
rnoarle,
incarenuvamaitei
pegte.
tendinle
in acesldomenlulqi
niciun
Specia
lorvadisperea,
dtsparand
btodat?lo
sursA
Siposibilele
exfemdebogate
dealibazeaze
ecliunile
menlalie.ln
toale nstiluliile
linal,apoape
eurotoate
sistemele
ecoloiTice
vorfidistruse.'
pene
nallonale
(D]nlrun
tmplicate
in
inieruiu
dezvoltacuJames
Lovelock
dinrcvista
9i
undNatuf')
,Wissenschafl
rea,adoplarea,
implementarea
9ievaluarea polilicllof
de mediu.Astfel,UE Si
ACTIVIT
ATI INDE?ENDENIA
stalelemembrepot lua declziibine
fundamenlale
in ceeace pfivegleimbu1. A0umentalide
cepoluarea
apeor9la aeruluipoate
ameninta
sdnitalea
omului.
natelirea
c"lil
prczenla
2. ldentificali
unorapepoluate
lii mediulul
9i integaa
saua unorfactofpoluanli
in apropierea
prcblemelor
politicile
de
mediu
in
ecolocaliulii
voastre
dereqedinla.
Discutall
cucolegiice
masuarlrebuise
iieluate
generale.
nomice
combaterca
lor.

Pentru
Explicali
decedeqeurib
rdmase
in spaliul
cosmic
reprczinld
unpericol.
4. Precizali
d n cecauze
aparcefectul
desera.Carevafi,dupA
opinia
specialistilor,
efectul
lmedial?
5. Consideli
cd mesudle
lualedecomunilatea
inlemalionaE
Sideliecare
tardin
panepentrucombaterea
poluerii
pot insdndto$i
sau nu ,,planela
albasl*,'?
punctul
Argumentali-ve
devedere.

73

#r

No|LETEHNOLOGI
$IIMPULLIBER
timpului
libera devea schimberii
cadrului
deviald,petrecerea
ca urmare
plecerii
in
priodtard
pentru
Practica
europenilor.
majorilatea
nito necesitate
producand
modifcdri
s-araspendit
tot maimull,
weekend
sauin concediu
se
schimbare:
esteintr-ocontinue
Aspectul
locurilor
devilegiaturA
importante.
b
munte,
cat
la
apar
statiuni
noi
atat
construiesc
casedevacantd,
$i tAnnul
detupentru
agenlii
satedevacanld,
seinfiinteazd
camping,
merii,facititeti
niveluluidetrai
turigtieste
legate
declegterea
numaruluide
rismetc.Creqterea
pe alte
petrecerii
vacanlelor
din ldrileindustrializate
9i de generalizalea
anual
deoameni
depldcere
antleneazd
milioane
deplasiri
meleaguri.
Aceste
principale:
zdpezii
in
alpine
directii
cautarea
sple
doud
sunt
o
entate
larile
$i
peldrmulmerilot
turismuljoacd
unroleconomic
Astdzi,
$ia apei9ia soarelui
qiturismul
maritim,
croaziercle
cuvasede
ln ultimii
anis-aextins
considerabil.
i!
Descopefinoile tehnalogi
gAsit
se
caliva
benefciari
dispu$i
turismul
spalial
maiceutate.
luxfiind
tot
9i-a
Si
publicitar
deaclualitat
unslogan
pentru
plimbare
pldteasca
o
in spaliul
cosmic.
sumeimense
golf,tenis,cildrie,
precum
iahting,
recreative
schi,
sportive
Activitali
!i
. Radiou,
aparatul
lefonul,
lelevizorul,
parapanta,
planoare
practicate
de
altidatd
sau
deltaplan,
zborirlcu
aulo,
dfotogfiatSicameEds lualvederi,inteF curce
prezenle
ndispensabile
pdrli
ajuns
sd
lie
preocuperi
importante
a
netulau
aleunei
devintotmaimult
categoi privilegiate,
de secolXXl. populaliei.
in vialaomuluiinceputului
iecuiiataid0numeAsaltali
depublcilalea
de pefecerea timpului
culturalereprezinuo ata modalitate
Activitdlile
de ultimdod,
rcaselor
noulalilehnologice
decauze
financiare.
carenuesteimpusd
vomfimai liberAici,exisuinsao difelenliere,
c5,ullllz6ndu'e,
suntem
aslgural
qi muzeele
mai Teatrele,
sunt
de pictura
bineinlomati9 vompuieacomunica
clasice,
expozitiile
concedele
demuzicd
colegiicebva
dinaqumn- frecvenlate
ugor.
Disculalicu
lumea
pfecedere
in
timp
ce
aproape
toate
de
o
eli
cultivau,
cu
alilmalii.
teleadusein susllnerea
acestor
tinde
aventalteleviziunii
miculuiecran.
Fomidabilul
deemisiunile
beneficiazd
pdncipal
al
de infomare$i divertisment
instrumentul
se facddinaceasta
iar
aparitia
nu
existe
un
televizor,
populaliei.
in carese
Ast zisuntrarecasele
folosili
princablu9i prfeclionarea
de telecomunicatii,
satelililor
televiziunii
telespec'
comportamentului
permanent
ani,contdbuie
lamodificarea
in ultimii
peviu.Televiziunea
astfel
contdbuie
transmise
fatddeevenimentele
tatorului
mentauniformizalea
culturale,
determinand
deomogenizare
la unfenomen
inca,in multeprivinle,
cumodelulcare
a fost9iremane
litatilorin
conformitate
can.
celnord-ame
celmaicdutat,
nava
Cearnaimare
Simamodernd
intetbelica,
dinperioada
marele
divertisment
al maselor
Cinematograful,
decroaziera
dinlumo,
grave.
de tele'
de
Concurat
decenii
o
criz6
destul
in ullimele
traverseaze
offlreSeas',pSdsind$antierul
,Fleedom
(13
apile
2006)
undea fosiconstruitd
trebuind
salidecinema
luis-aredus
drastic,
numeroase
viziune.
frecventafea
presa,
instrumentul
altedate
Acela$i
fenomen
il integistreazd
sefieinchise.
9i
laaspectul
pdncipal
aceasta
recurge
Pentru
a-Sipdstra
clientela,
alinfomarii.
<rlF
gocante,
litluricaresarinochi,subiecte
laimagini
alcontinutului,
,senzational"
in preferinlele
lectura
cdrlilof,
concurate
cu
descandal
etc.Lafelseintample
9i
pot
qi
in
de
se bucura egaldmdsura
Acegtia
tinerilor
de calculatorintemet.
pentru
spechdance,
folk)saupoturmdri
ei(rock,
succesele
muziciicompuse
sportive.
colele
ofeitedemanifesteib
pdmeipoieclii
incepend
di'l momenlul
a parcurs,
lr4ilorLumia,c nomatogfu|,
Descopeiea
unui
abtincepdve9ie
realizarea
(28decembie
1895),
undrum
lunggispectacLrlos,
comerciale
pemarele
a
cn,Inimagine:
o superproduqie
acestuia
sa!pemicul
lim,c3t9ipzentarea
prezentah
inn-undnve-tdinSallLakeCiiy(1957)
amedcane
sludiouilor

1,')l:-,tlii.r.
t:i i,'r::::-;,
.i.:1,:it,ri.:

(ln dirccbsaudoarcuundecalaj
decabvaoe, numeroase
,,Treile
evenimente
lQi
inlnsifrca
incercitura
emolional,.
Aceasta
facecafiecarcindivid
safremaisolidar
cu
c8saaesepeirece
ln liecarcmomenl
ln oriceparlea Europei,
agacums-apltutconslataln timplldararnarii
Zidului
dinBe inin noiembrie
1989
sauimediat
dupacederea
lul
Ceaus6scr.i."
(S.Berstein,
P irilza,/slonbEuopei,V,1998)

produs
o schimbare
majod.ln
1900,
,,S-a
bogaliiiisaracli
sedist|au
in moddifedt.
ln limpcebogalii
6educeau
lalealru.
sdmcii
me$eau
lamusichall,
in limpcebogalii
penbu
pdeleni,
dedeau
dineuri
saracii
seduceau
Iacafcilmd.
Astti,difetenlele
suntmamici.Radoul
flmele
solorecareauaprrur
ln anii20
!
aufoslaccesibile
tuturor,
bogaligi
seraci
deopohive.
R5spAndkea
televiziunii,
incopand
cuanii'50,a avutconsecinle
Televiziusa
a ajutat
maimultdecet
oriceta
9imaimari.
penlru
doborarea
barierelor
dintrcoameni,
Adevenil
osulsemaior,d6diveftismenl
toate
lumea9iunsubiect
pentru
comun
deconveBalie
toji."
ln ciutareaistoiei,2OO1)
\J.F.Aylefr,

Indhtiaioqlrib vid.o
penhu
Angeles
a gazduit,
in lunamai2006,
celmaiimportanl
svenimenl
"Los
jocurilor
indlslajocurilor
video:
Electronic
Eniertainment
(E3).
Exposition
Piala
video
a
ajuns
lalabuloasa
potrivit
sume
de25demiliado
(...)La
dedolari,
ulUmelor
rapoa.te.
peste
E32006s-aulnregislral
400decompanii,
reprezenland
90delari.'
(0 9tnedin
nalional')
"Jumalul
Peste300000devizilatori
la sDectacolul
iocuilorvideo

,,Salulplanehr',oalitaleaiinaluluide
secol
XX-Cuaiutorul
lelevizofului,
oamenii
d nlr.ocomunilate
dinfordullndieisunt
la
curenlculot ceeacesopelrece
in lume

seialelor
care
Jinmullirea
Sisuccesul
autoslprezenlale
de majoritatoa
loloviqabarc,
ziunilotdinlume(Dallas,
Santa
pe
MikeHanmetetc.),omniprezenla
posturile
ddradio
a uneimLJzicide
mport
saua unorimita$icareau sorvitdrcpt
mijlocde petundere
a limbiiengleze,
rolulprincipal
alStalslor
Unite
incontolul
lluxului
(prininter
mondjal
deinfomalii
mediulmarilofagenliiinfomajionale),
toalcacesleaspecle
scotin evidonld
L]n
a cdruiimPrccesdo @mecanizare,
pofianle
nuftbuie exagerata."
(s.Be6tein,
P lt4ilza,
kbna EvopeiV,1998)

Pnovrvonu,!

ACTryI'ATEINDE?INDENTA
1. Completali
documentu]
1,coment6nd
cebvaevenimenle
recente
careauajuns
in
casele
voastedatorite
transmisi!niior
in direct
aleposturilor
deteleviziune.
2. Considefali
cdsedalele
video9inrlltealle,,obi$nuinte"
aduse
in viata
ry jocurile
noastre
cotidiand
detehnologiile
modeme
sunldoaro modehecdtoare
sauvor
punctulde
aveao vialdmultmailunga?
Argumentall-vd
vedere.

. Progresul
pemitelnui
lehnologic
num,rtot mai marcde oameni
sa-Siorganizeze
timpulliberexcursii,
concedii,
vizionarea
d6
spctacole.
. Televiziunea
seimpune
cap ncipal
factofdeinfoma.eSidivertisment,
conlibuind
ladezvoltarea
uneicu!
turidemasa.
. Cinematograful,
presa9i lectura
carliil$ipiedclienteia
caumarca
concufenlei
televiziunii.

..$flLtta$sicirqtea 75

rnmmn
ww\tN
mffiwx"vtrtrtarr,
ffi,
mw,trikxN\tn
ms
\wkn
mtitn\wx
{\tl

\,,! NI

DESCOPERTRi
$Tr!NTTFTCE

Figurdeseamd
ale$lintercmenesli:
VctorBabe$,
DanBarblan,AnaAsan

prin
De-alungul
anilor,
cerceterile
oamenilor
degliintd
romeni
s-aufinalizat
gi invenlii
valoroase
lumii
descoperiri
careau atrasatenlia
recunoaglerea
$i
gtiinlaromaneasca
gliinlifice
e$e ilusl|atd
de o pleiadA
de
internationale.
invalati
alecerorrealizdri
suntadesea
deschizdtoafe
denoiorizontui.
l\,4alematica,
cudiferitele
eiramuri,
esteunuldin
domeniilein
caregendirea
pfimul
romaneascd
romancu
au excelat.
SpiruHareteste
9i ingeniozitatea
obtinut
laPa s cuo tezddespre
mecanica
cereascd;
in memoia
sa,
doctorat
(1873-1939),
ii poarte
o formaliune
selenafa
numele.
Gheorghe
conTileca
peplanmondial
geomeiriei
unuldinlrecreatorii
diferentiale
centroafine,
siderat
precum
ne-al6satsuprafelele
careii poarta
Tileica",
$i curbele
9i retelele
reu$e9te
numele.
D. Pompeiu
construclia
uneiclasede functli- ,Juncliile
Pompeiu
a
introdus
noliunea
de
distanta
intredoudmullimi
inchise.
Poet
- Si
(18951961)-cunosclt
DanBabilian
caomdellteresub
$imatematician,
pseudonimul
lonBarbu
noiconcepte
Barbllian".
- a introdus
denumite
,,spa1ii
in studlul
func{iilor
de o va abildcomplexd,
Simion
Stoilow
esteunuldintle
peplanmondial,
aiteo e topologice
a funcliilor
introducand
creaiorii,
{1931),
in acestscopnotiunea
de,,transformare
interioard".
Gheorghe
Vranceanu
s-a
geometrice
ocupat
deproblema
spatiilor
in carea introdus
concepte
noi,cum
neolonome",
Vranceanu"
ar fi acelaal ,,spaliiior
adesea
numite
ast,zi,,spa1ii
(1926).
pa(ialeaufosl
Descoperirile
salein domeniul
ecuatiilof
cu derivale
gllinliflcd
prinintroducefea
lui
omologate
delerminologia
internalionale
,,teofiei
Grigore
ltloisilse afimdin logicamatematicd,
iaf D. Mangeron
Vranceanu".
polivibrante
esledescoperiloru
I ecualillor
autoru
I
leoriei
acceleraliilor
reduse
$i
(1937),
pe planmondial,
careaveasd fie utilizale,
in pregdtirea
zborurilor
spalrare.
Fizicaare un reprezentant
remarcab
I in percoana
lui George(Gogu)
impus
Constantinescu,
descoperitorulsonicitdlii.
HodaHulubeis-a
cao aulogi
pincipalii
talecunoscutd
in domeniul
razelof
X a fostunuldintre
organizafilor"dela Paris(1937);
toriai ,,Palatului
Descope
ElieCaraloli
esteapreciat
gtefanProcopiu
pentru
realizari
deosebite
in mecanica
fluidelof,
a descoperit
magnetonul
atomic
Procopiu",
iarAlexandru
Procaa demonstrat
Si,,efectul
(independent
mezonilor
leoretic
exislenla
dejaponezul
Yukawa)
9ia elaborat
Proca".
'ecualiile
l\ledicina
esteun alt domeniu
in careaportulromanilor
esteimportant,
loanPiuaru
l\,4olnarSicu
Victor
Babe9
in domeniulbacteincepand
cuoculistul
riologiei
continuand
cu
L
Cantacuzino
in
imunologie,
Gheorghe
l[,4arinescu
in
$i
preinframicrobiologie
neufologie,
cuC.Levaditiin
D.
Danielopol,
un
ilustru
9i
cursor
al biociberneticii.

N. Paulescu
('1921)cu
descoperd
insulina
unaninaintea
luiF.c.Bauting
careaveause pdmeascd
PremiulNobelpentruaceastd
Si J. Meheod,
descoperire.
C.l.Parhon
esteintemeietorul
endocrinologiei
moderne
9idescopeitoral sindromului
ce-ipoaddnumele.
Cercelerile
saleaveau
sefieconlinuatedeAnaAslan,cunoscuti
in toatdlumeapentru
realizdrile
in domeniul
getontologiei.
Se cuvinesd-lmentionam
(n. 1912),cilolog
EmllPalade
Sipe George
Muzeul
Natiollal
delstorie
Nalurala
american
primit
pen1ru
de origine
rornan6,
carea
Premiul
Nobel
fezultatele
Antipa
,Gfgore
obtinute
in studiefea
structurii
celulei.
In domeniul
biologiei
GfigoreAntipa,fondatorul
9i-aaduscontribulia
G.Bikhofl
,Americanii
I W Gordon
l\,'luzeului
delstorie
Naturald
dinBucure$ti,
inventator
aldioramei,
carea revode la General
Moto6au folositcercelutionat
expunerea
muzeald
unofremarcabile
studii
dehidrobio- tarilelui l\,langeron
9iesleautorul
pentruproiectarea
Jogie.
EmilRacovild
intemeiaze
prlmul
biospeologia
creeazd
Institut
de aulamaiA
$i
a tsuprcfelebr
defomeoarcSpeologie
dinlume(Cluj,1920).
carocumarli caroseriile
deautomobil,
primelor
Ceidoisavanll
Geografia
aucornunicat
estebeneliciara
lucrdri
romane$ti
interna- sprepilda.
de valoare
leuqila
lor,rccunoscend
ca
s-au
folosilde
pin spdtarul
N. [,,lilescu,
cercelStor
cartograf
al
Sibe
ei
spfe
finalul
lionala
9i
polivlbnle.
leo
a
ecuallilor
Pane
atunci,
secolului
al Xvll-lea,
Cantemir,
Moldovei,
cu Descierca
sctisein
9i Dimitrie
proiecsuprafelele
defomdoarecarc
se
limbalatind(1716),
pesteani,deSimion
urmati,
[,4ehedinli,
carea dalo fun- tauempiic.'
geografiei
damentare
(1931).
metodelor
ei
de
cercetare
itiintifica
9i
(R.Balaban,
Ronentcelerri1979)
Inceeaceprivegte
istoria,
Dimilrie
Cantemir
estep mulroman
denotoetateeuropeane,
culucrarea
salstoriaoegtetii9idescregteii
lnpetiuluiOtoman,
tradusd
in cincilimbi.ltlaiaDroaoe
devfemurile
noastre
s-auafirmal
multealle
sfaFitul
Pdmului
R zboi
,,Astfel,spre
persona
iteli,precum
A.D.Xenopol,
teoretician
alistoiei,Nicolae
lorga,
carea
fi,londial,
G. Conslantinescu
a conceput
dominai
isloriografia
interbelicd
cuuriaga
sapersonalitate,
oi Vasile
Parvan,
cu unsislemde cornande,
bazalpe sonici'1926). tate,carcpermilea
contribuliide
(Getca,
marevaloare
lacunoa$erea
istoieigeto"dacilor
uneimilraliere,
mon-

.Dupadesav:r-rs
reaLnilica'iislalrlJ'
lom,n.tica urnarca acesteia.
$imlagitehlica iauavell.(. .) IncolsecinlS.
se ranifesi,unifletesspoitpentru
dezvolta.ea
rapd,
a gtilnlei
Oameni
de g nle9icadredidactice
devaloarc'fucleaze
ani
9ilnulamaniului.
de-ar6roulin laooratorre
sauirstttJlioe invalamant
dir Ro^renie
$i strailJBleSi
publica
in lara9i pestehotare
gifunclia
lucfrdd6bazd,indeplinind
deprofesori
apreciati
in lnvdldmantul
superordinaltestate(F|anla,
deexemplu).
Eidevin,
deasemenea,
cola,
boratori
LadiveGe
tElalecelebre
defzici, frziologie,
zoologie".
(E.Nicolau,l.lV
9tgfar,Oamenjde
S[i e tjhvenlatoitundni,1987)

tatepe un avion,'sa
bag6pdnlrepalee
uneieliciin otalie,ceadin6iarm,perfectsincronizald
deacestfel,carca facul
mariseryiciAngliei,
cu
larea Antantei
careRomania
emaliald,'
(E.Njcolau,
l.M.Stefan,
Oamenl
de
inventatoi
ronani,1987)
itiintdSi

Prccopiu
des,,ln1912"1913,
Stefan
coperea
teoreiic
existenla
magnelonului.
Vapublica,
in acest
sens,
o notiin reACTIVITATE
INDE?EI.IDTN'A
qliinlifice
visla
ale
Univelsit
iii
"Analole
putin
pesle
dinlagi'(...),
cunoscula
hotaI Sludiali
cuatenlie
docurnentele
urmebarele
sarcini
delucrul
le. Cevamai6lziu(1915),
I rezolvati
NielsBohr
qUinla
1. Consullali-ve
cucolegiig
slabiliji
motive
e pentru
carcoarneniide
fomaniau ajungea
la acela$i
rczultai
cu Procopiu
reuQitsd
seafirme
maimlltinstrdinalate
decatinlara.
descoperirea
magne9iva pfimipenlru
pdotal rornane$ti
2. ldentificali
gtiintifice.
caleva
in difeiledomenii
lonului
Premiul
Nobel.
Astazi,
dupece
3. Argurnentali,
ink-unscurteseucuma putulinfluenta
c, adcolul
descoperirea
lui cogu s-adernonstrat
luiProcopiu
apdruse
lnaintea
comunic,rii
Conslantinescu
vicloria
Antantei
in Primulu
lui Bohr,
Rezboi
l\,4ondial.
halale
(...)folodinlumea
Tntreagd
4. Explicali
de ce nu a p mit$tefanPrccopiu
Premiul
Nobelpe crcaveasa-l mulle
sesc
denumia
de
magnelonul
BohF
p meascd
NielsBohr.
Cautali
infonnalil
despre
allecazuri
asemanatoarc
- mai
Procopu.'
gtiintA
vechisaumairecente
cand
descope.irea
unui
om
de
roman
fu a fosl
Rorriti celebri1979)
{R.Balaban,
peslehotarc
cunoscuu
a$acumarii meritat.
Stabilili
cauzele.
Sirecunoscuta

I
TNVENTil
TEHNTCE
de inventii
romanegti
omologate
internalional
Existenta
unuimarenumdr
gispkilulinventiv
dovedeste
ingeniozitatea
alconalionalilor
nogtri.
esteundomeniu
in carespiitulinventiv
trebula
insotitSide
Aefonautica
pas
domeniu
in
care
romenii
au
fost
mereu
in
cu
cei
mai
deseama
multcuraj,
qizburito dinlume.
primului
construclori
Traian
Vuiaesteconstructorui
avion
(Pais,1906),
delasolnumaiprin
fota motoruluiseu
realizand
cares-aridicat
girealizeaze
primele
intaiul
in premierd
mondiald
zbormecanic.Toi
elconcepe
(1918ii 1921),
p mul
iar HenriCoandA
elicoptere
construiegte
$i piloteaze
avioncureaclie
dinlume,expus
in acela$i
anlasalonul
aeronaulic
delaParis
(1910).
pdmulavion
Deasemenea,
fealizeazd
bimotor
avioncuelice
Racheta
sasuluCon6dHaasdinSibiu
si primul
anlrcipa,
in secolul
XVl,
propulsive,
(1916).
montate
iaextremitdlile
fuselajului
Descoperitor
alefectului
rcalizarb
FhncedevadaiesemluuiXX
pentru
il utilizeazd
ce-ipoartd
numele,
zbor,proiedand
lenticulare".
'aerodina
realizeazd
celdintaiaviondeconstruclie
metalicd
de
AurelVlaicu
li sisiemul
peste
dcirea cilindrilor
molorului,
ulteor largfolosit
holare,
fdrdrecunoa$tedegtiinlese situeaze
lntr"o teanumelui
,Oamenii
inventatorului
roman.
poziliespecialar
in permanenle,
ei
Rachetele
suntunalldomeniu
in careromenii
aldturi
deei
$iceicelrdiesc
lucrcazd
in necunoscul,
cdutaidsA s-aumanifestat
detimputiu.
Suntdeamintit
Saas
sasulConrad dinSibiu,
cel
lEnsfomeacestnecunoscot
ln ceva
preconizat
a
in
secolul
al
XVI-lea
rachetele
multple
cu
tfei
lrepte
de
ce
pe cafeomenirea
cunoscul
il poale
maiaproape
aprindere,
iar
ceva
de
noi
Heman
Obefih
Ciurcu,
care
con9iAl.
stapeni
- tocmaisprebineleluturcr
qi protagonigti
cureactie,
cutotiiprecursori
ai navelor
cosoamenibr
Cdilep n careapalenoul cepepropulsorul
Atuncicand
va
ate.
savantulroman
9unt
mrcemoderne.
Hend
Coanda
concput
{1886-1972)a
9i
.eprezintd
un domeniu
in cafeinginefii
romani
Construcliile
au adiugat
rcalizal,
ln anul1910,primul
avioncu
qimulteindrdzneald.
podulpeste
experientei
lor
Anghel
Saligny
construie$te
rcacliedin lume,p69ea,desiguf,
in
(1890-'1895),
pe aluncicel mailungdin Europa
de la Cernavodd
necunoscul.
Darcrcalia
acesiui
apaEl Dunere
dinlume,precum
silozuri
dinbetonarmat
9i primele
nou,unictnlumeln
acelmomenl,
acon- (3850m) 9i al treilea
(Breila,
Galali$i
Constanta).
Elie
Radu
introduce
la
noibetonulin
construclia
dusla obseryarea
unuifenomen
nou,
anumea (efectului
Coand6),
aare depoduri,
primele
iarHenriCoandd
realizeaza
rezervoare
dehidrocarburidin
jeturilo.
consld
in aderarea
detluidla
beton
armat.
(...)
suprafejele
cucarcvinin contacl.
pe planmondial,
LazarEdeleanu,
Un pionieral petrochimiei
concepe
ln domeniul
nalufii,
ln medi$tiinlelor
procedeu
petrolului
poartd
cunoscutul
al
rafindrii
cu
bioxid
de
sull
ce-i
numele,
problema
clnesaubiologie,
sepuneall"
toat6lumea.lnventla
ulteriorin
sa,subforma
multiplelorvaiante,
este
fel.Fenomenele
existe,
bate,demulte introdus
procedeu
astezi
un
de
bazd
in
fabricarea
uleiuilof
de
calitate
superioard.
vfeme,
darelealleapte
casefieinleF Si
prelale,
punlanoibazele
dlpacoaufoslpusein evidenle. N.Vasilescu
Karpen
cercetdriiin
domeniul
9il.S.Gheorghiu
La fel se lniamplaQi cu maladiile. electrotehnicii,
gi9tefanGheorghili,
in hidfodinamicd
se afirmdV Valcovici
Diabetul
e o maladie
dalorata
uneidefr- carcseocupd
dedinamica
corpulorporoase,
apoiElieCarafoli
curealizdrile
cienle
a oEanismului,
incapabil
se proin
domeniul
mecanicii
fluidelor,
in
mentionate
daf
cel
al
aerodinamicii.
9i
un hononsecrctat
dlca insulina,
de
Auguslin
Maior,
inventalorul
lelefon
iei
multiple,
introduce
o noudfuncliein teopancreasului.
cslulele
endodine
aie
lste
ria
cuantica,
denumiu
odobleja
esteunprecursor
al
,,cvasientropicd",
meritul
savanlului
rom8n
N,C,Paulescu
$tefan
primui
(1869"1931)
cibemeticii,
iafin agriculturd
I Saidel
a realizat,
in premiefd
mondiald,
clasica
de a li publicat
in
iume(1921)
descoperirea
unuihormon ,metodd
pH-uluisolului
pecaleeiectrochimice,
S"pen1ru
detenninarea
metodi
pancreatrc.
in intreaga
lume.
careeste9iazilaruaplicatd
Nepunem
atunci
intebarca
fireasci:
culargdaplicare
internalionald
meritd
sdmaifieamintite:
gliinla
gitehnice?" intrealteinvenlii
exista
cevaimposlbilin
generatorul
(Tmian
cu
aburi
Vuia),
mecanic
convedizorul
sonic
{C.Conslanti(Edmond
Nicolau,
inainle"
"Cuvenl
nescu),
automobilul
aerodinamic
fd|e
diferenlial(A.
Persu),
analiza
spectrcgralaDesc1peid
ln $liinlele
secolului
U
(l Negrescu)
qimultealtele.
a aliajelol
ici cantitativa
to

Oaneniii'6acis&{aa
!i trm6aklilor

Continuand
frumoasele
tradilii
aletehnicii
romanegti,
inventato
i deastdzi
premii
aducin fiecare
internaannumeroase delaexpoziliile
9iconcursurile
lacareparticipe.
tionale
PodulI'ii Saligny
deb Cornsvodl
podfeceapartedintf'un
faplulceacest
amplu
complex
delucrari
,Sdnuneglijam
TraianVuiala bordulaparalului
6au
peo lungime
podul
principal
inginere$i
dintre
Fetegisi
Cernavode,
de14km.Pelanga
pesle
pod
peste
(3deschided
8erealizase
Borcea
decete140m),viaducte
$i marele
vohm delucrdri:
100.000
balti9iuninpresionanl
62.000
mlsepatui
delundalie,
m.
pentru
pile,1.600
piloji,
ziddde
vagoane
mrlerasamente. ,Numelo
olsl,100kmlungime
3.000.000
lli Caratoli
sunt
$ luCddle
paneb 30madancime
pzentein toatebibliotecile
Sesepase
uneo pentru
fundarc
subape."
$iinflicoalo
(0. I\,loroianu,
LI\4.
Maegtiiingenbzitqii
rctuanelli) lumii.Specialigtii
il ciiescai fl citeaza
ca
9tefan,

Eiffela
fost
luiCoanda
a $am unuria9
inleres.
Inginerul
Gustav
,Turbopmpulsorul
pdmul
deosebit
deimprsionat.
avlon
zilede-arendula
vsnilsdsludieze
apatul
cu
pandce,in sfargii,
reaclie
dinlume*, privindu"l
aienl9iobservendu-l
dintoateunghiudb
(Pacal
prietenegte
peuml.peinventator
nomaipuandu-se
st pani,l-a
batut
Siia spus:
baiolo,
ci ls-aindscltcu30deani,dacinucu50deanipreadevreme.)r"
(D.ltloroian!,
l.ltl.$teian,Mae$tiiingenbzeliircnenagt)

tr

C@ndtd.sptEinggni@ibloa
rcmenasaa
Desprc
ingeniozilalea
romaneasce
ceparere
aveti?
,a plimbat{
depafie
deloculeide
origine...
- E0suntunllcare
- 9i alirevenilt
glasul
pemantului
sepuleaaltfsll...
Sunlconvins
caexistd,
cumse
spuno,
- Nicinu
pddnlii,
$dmosesc.
Locllunde
teainescol,
unde
bunjcii,
unde
aicrescut
lis-a!ndscut
joacaunrolmaimaredec6tsecrededeobicei.$i nunumaiafectiv,
cumparepoatela
piinavedere.
produsul
Omulnue numai
eredildlii,
al educaliei,
al societalii
in care
t'aiogte,
cfeierul
luiesteprodusul
unorelluvii
stricllocale,
nalionale,
sdlespunem,
$jasa
peLune,
cumomulajunge
darlnchis
ln capslla
ln careduceuive|sulsau
tehnic,
a9a
duceelgipePamant,
oriunde
s-arafla,p6c6tea
loculuisdu
Astaexplice
muftei
originar
diferilda popoarelor,
aptitudinile
lorvariaieetc.Deaceeacredin ingenioziFsihologia
tatearomaneascdl"

ACIIVIIAIE NDflENDTNIA
prioritatea
1 . Stabilililn
cea constat
zboruribr
iuiTraian
VuiaQiAurelVlaicu
faldde
alticontemporani.
Z Comenlali
cuvintele
luiGustav
Eifieladresate
lliH. Coande.
Argumentati
adevarul
oecareil exomA.
3 Considerali
cAuftima
afirmalie
dinintervlul
luatluiH.Coande
e$eindreptalit
?
Argumentali-vA
opinia.
pdonEl.omeneqtiin
4. ldentificajisi
comenhli
ceteva
consiructiibr
domeniul
5, Lucdndimpreune
cu colegiiincrEati
sagesili- in prcsd,peinternel
etc.infomal;i
desprc
distincliite
oblinute
in ultimii
anideinventatorii
rcmani
h manifestd internationale
deorolll.

pe un clasic.De la ideilelui Carafoli,

numero$i
cerceldlori
rcmani
9i sminiau
pomitmai dopade.Ca4ilelui au tost
traduse
oriedilato
diroctln R.F.G.,
UniuneaSoviece,R.PChineze."
(R.Balaban,Ronanicelebn')
Podulde
laCmavode,
o construcl
e remarcabil5
lealzala
de
Anghel
Saligny
spresfeqitul
secolului
XIX

?Rouruonn!
fomaneascd
a fostreprczen9{iinla
lal6deo pleiadd
desavanli
cureaiiz6riremarcbile
in diveFedomenii: ma{ematic6,
fizica,medicind,
geogralie
sauistode.
Pfioritalirom6negli
in domeni!l
tehnicij:
descopeftea
Ftiifllei9i
soniciulii,
a magnetonului
atomic
ai
inlemeierea
a jnsulinei;
biospeolo"
gieiSia endocnologiei
modeme.
Romanii
au avuto contribulie
majordladozvoltarea
aeronauticii,
dar
aufost9ipreclrsoiai navelor
cosmrcem00eme,

T(\.trr\r,
Wwruwnra,
ffi fut#i{.u#I{trtlffi&
1

'1

1r*r-Llnn{,}u,
rl'ii\elmil)

!t_ i
un cazdinziar8
intr-un
satromanesc,
o elevddeclasa
a Vllla a nesculo ielil6,iar aceastd
situalieriscasa aruncein aer liniglea
acelei
comunilal
mlnuscule
dinollenia
Ceba opinii:
Mamafetlet: ,Pe nine ne acuzecA
am nescutSi mi-auscazutnola (la
pudare).
Peo iatddn clasdau ierlal'o
chiardac,
a spadtabla,
ca!ipe uncoleg
al meucarca cam150deabsenle.'
Direcbarcai?colii:,ToatJ
lumeas-a
seturat,
Seva malfaceunconsliugise
vamaidezbale
o dalanola(a puararel).
E poslbll
se i se dea10,dareu vAspun
cl lnci maisunl prclesorcareo vor
eKnatculaia.'
Preolul
dlnsat,Nuampropus
exmalricularea,
c transferafea
la ala Scoala;
punct-"
cernare
scofal6
cdapieduldoua
(...)0 pdvesc
la puirare?
cape uncop
savorbesc
cuea
S deaceeamle rusine
despre
na9tere,
Petereanedicului:,0 femee carc
na$te
inainlede 18anipoabsaajung,
qi sd sufercde
a depresie,
anxleiate
osleoporcze,
insuficent6hepalcbq
afecliuni
cadiovascularc,
Eslemaiaes
cazulfetelor
caretreiesc
la sate,'
Pererca socnlaguIui:, Comunilale
a arc
qi ii indeni$lenomeloarleputemice
pdrleaza
pe ce ce le
aproape
autornal
putea
incalcr.Solulaar
venidela bise
rica,dela pot,carear puleaconvrge
oarneni
mame.'
s-oajliepet6n6ra
Pdrerca
statjsticianului:
,24000de@pi
aufostn6sculi
In2005demameminofe,
cifrafindcu470maimare
decaiin2004'
(Dupa,Evenimentul
z lel',4 rnai2006)
t't,

Famlliamodoma
h doilimpi
in jur de 30 de ani,c6ndse hotadscsa fac6pasulPane
,,Fl9i Eaau,de regul6,
alunciau fostprcamullede facutdislraclli,
apadament,
maiine$ - foarteimportant
pentru
peEa,poatecd,mqind
ziuadeazi-cariera.Dacearfis, o inlrcbdm
!$orjenald
de oroorajslabiciune
de modAveche.ne-arfi marturisit
cA n-arf zis (Nu) niclmai
... Elin schimb
devrerne
masculin
de (llberlater
farasa-Si
lineloademut la conceptul
deaseama
ci delas-alegatcu lanlu indesiructbiede
Ea.,.
(celuladebazd
Asuelaparc
inceunexemplu
dinceeacecd(ilededernu
t numeau
pentru
patd
qi
a socielali).
cafarnilia
nouinfir
sdfiecornpleld,
in scudtimpvaapd@a
9i
unnoumembru.
Easedadeceasulmotii,
impe4it6
intrebucuriile
matemilSlii
d
lema
$i
(cu cinelascopilu?)(penttuca bunicile
modeme
au acumallejoburl).
El va indura
pamper9i
pecarcvafl nevot
mi$toule p elenilof
rcfertoarela abiigjilede a schimba
sA$i le dezvolte
caun (teticmodem)cese atb,chiardacAin sinealuiseindoie$le
ca
astaarfio treaba
de barbal."
(Dupe
AdaRosetliF/9;Ea,versiune
up-date
in ,Dibmaveche',
91, octombie
2005)

!:J

Micdiscursdespegalilale
vofoimdespre
famllietrebuede asemenea
savorbm desp@
rnunce
,Daca
Sibani,
dacavorbim
desprccuplu,lrebuie
sd vorbim
formale,profesiune
moblilate,
9i despre
in general,
daranirenAnd
accesibile
negaitdliin realilate.
populaliei
Conlradiclille
inlredorinla
de egalitate
maidegrabe
tinere- 9i
- proprie
realitatea
inegalitelii,
inkediscurcui
masculin
a ceeaceesiecomun
berbalilor
$treplierea
pevechiepozilinearat,cA,congtient,
egaliatea
a precedat
realildli.
evolutia
generaie
privind
sealniazatendinlelor
Societatea
om6neascd
famliaI numdrul
cres(unlunilbere)sauconcubinaj,
cu1de unidconsensuale
cu exprmatmdilionala
aprcape
deregu6latineriSilolerale
dincein cernaimull
deparinll-, numerullol
mai
cEscutde divorluri,
farnillile
monoparenlale
sauvoluntare
- involuntare
-, numarul
cesculde persoane
singure.'
(AurcraLiiceanu,
Mesale/e
lncoercnte
alefamiliei,
in acelasnumfudin'Dllema
veche')
.
-Grmalitate

dincolod. proludecah
ACSS (Asoca!a pentru
a inlratin prcieclul
o Comunitaie
Solidard
$ lnteruenlie
"1.
Socale)h varsbde15 ani,impeunacucopilul
ei (Vialameas'aschimbat
candmi-am
ci suntgmvldaNLrwoiamcopilul,
daiseama
barna muit,doream
sadispafa.
PenAb
lun Siosdptamena
arnignorai
acesilLcrupentru
ca nuvroiam
seaccept
ideeacevoi
pemama
aveauncopI Pe22maisea|a,in juruloe 23,duiles-auinlelli.Amlrezit-o
pela ora3 Slamrugat-o
sAsunela SavareAmajunsla spiialsiadouazi,la o|a 15,
puteasdfiecopilLrl
Nu-rnivenea
t
s-an,scutfulmeu.
sacredceacelcopilminunat
meLr.
In prezent,
L. are19anl,esleangajala
uneifabricideincallaminte,
iar baielelul
ei,in
varsta
de4 ani,mergela creii '
(DupaStelaGiurgeanu,
Clea fi nan4 ,pilenaveche',
mai2006)
,Pecatul"

Oamenli,
sociotalea
ii lumsaideilor

0 Fobl6ma
d6llcaE
- violonFlmFjtivaftmollor
violenlei
impotivaferneilor
esleconspi,Probloma
r4ia iacerii,ca|efaceviolenla
invizibiE,
ceeace nu
rFaptul
inseamne
ce ea nuexisE:
ce.estel
alatde
psihologice
nevazLr6
se leagademultefenomene
Si
sociologlco.
Deexempl!,
in statisticils
infradioialo
dinSUAso
estiinedie
cedoar2%dincazudle
de;buzdminori
ii.fainilie,670ln afarafamiliei9i intre5 9i 8olodin
violurisuntrapotutepolijiei,spredeosebire
de63%
dinjafutSi82%dintunuibcu spaoe. Aliiudinile
poliliei
cablamoazA
victina
constiluie
9itribunalului
o Darte
dincauzele
nivelului
scdzut
al laDortdi.
De
asmenea,
femeilor
le determind
se se
socializarca
peeleinsele,
blameze.uneod
Oarenueste.vina
loace
a! lostviolate,.dacd
aub{ulceva,dacipurtau
o fus6
scurtlsaudacdauilvitat!n bdrbalacasd?"
\G.Klei\e'!'a,Cepoate
saaducefeninisnul
Roneniei?,
in,,Secolul
20",7-8.9/1996)

penlru
O manifestalie
ferneilo/
,,libeilea
in Franla
afilor'70

MarlhaBibsou
(1890-1973)
I\,4ernbd
marcantea
aristocraliei
rcmane,
scriiloarcdematelalent,auputoarea 31devolume
blicate
in Franta,
dincare
doarcaievaau cunoscut
im9i versuniromane$ti,
plicatala cel rnaiinalt
niveldeopotriv6
in viala
poliici 9i culturala
eurc
peanA
a mpuluiei.

ValoriffcAli-vA ctttrolti1/|telel
pecoloana
1. Citilicu atenlie
micujdosardesfasural
aleturatd
ingusta
dinpagina
(documentul
poziliafalade caza fiecaruia
1).Analizali
dintreactoriisociali
prejudecallle
prezente
menlionali.
Depistali
in unelediscursuri
9istereotipuile
9i
incercali
saleexplicali.
Fomulali
o opinie
rcfetoafelaacesicazSilacelrelalat
in documentul4
intf-un
eseude15-20
denduri.
9idezvoltali-o
Pomind
dela cei,doitimpi"
aifamiliei
modeme,
a9acumaufostfomulaliin dogicoricumentul2,
reluati
laseulcelordoiadulli
caredorcscsdhaiascd
lmpreuni
jali-lacoloundecrcdeliclnusepohivette
pentru
cucelpecarevi-limaginali
voi
pdoritdtile
ln$ivd.
Stabilili-ve
ca
erd,
cesnicie,
familie,
copii
lncefcali
sd
- Si
propriii
pe
vdconshlili
voglri
timpiin vialafioderne.
Pregitili
suslineli
un
discurs
9i
aceasld
ternd
in falacolegibr
(colega)
Disculali
cucolegul
debancidespre
egaliiate.
Dacdpartenerul
dedialog
pozilia.
estedealtsex9inuimpartagegte
incercali
ve
argumentati
aceeagi
opinie,
sa
pulea
Raspundeliin
la
inlrebad
v-ar
Despre
ce
egalitale
scds c6teva
crc
ajuta:
poatefi vorbain relalia
cdsuntactivitdli
dintrcbabat9ifemeie?
Conside|ali
sopoale
cialedestinate
fecarui
1i
exclusiv
sexsaucdoidne
orice?
Cumcredeli
ca
seexprima
egalitatea
in relaliie
defamilie?
parerea
potrivil
lmpdda9ti
in legAtud
in familie
domina
careia
cu violenla
conDacd
f
spkalia
tacedi? subiectul
af adusla lumina
zilei,cumcredeli
cdartrebui
fenomen
abordat?
Conside|alicd
unastfelde
arecalzeeconomice
sausociale
ori
cdesteo fatalitale,
cdlinedefia omului
saudementaliteli
ancestrale?
Avelio
peaceasE
solulie?
oaceda.consruili
unese-oe1-2pagini
tera.
porlretulfemeii
Alodtuili
exemplare,
asacumv-oimaginali,
ajuEndu-va
9ideauloportrelul
posibilitalile
[4adhei
Bibescu.
Cornparali
realist
modelulcu
decafedispuneti.
penlru
Lacehesdfud
decaractersau
calltate
esentiala
n-alirenunla
nimic
in lume?
Comunicat|ve
opifria
colegiof
intr-un
micdiscurc
decateva
fraze.

I
-;-l

A[bporttullib|r
alunoiftrnei& e,\cedi,
salevorramane
nealinse
"Comorib
penh!
pin dgoste.
ce b-a dobandil
Piefzendu-ie
nuva sddciniciodaB
(...)
Areo celelenie,
ceaaleasa
deea,nuva
aveaniciodate
nalionalitate.
ToalefideliUlib vorfi imbretisate
voluntar,
consim.
Vaiubicuo dragoste
liteqi @spectate.
de2lntefesate
carc
ldrl,lucru, oameni
seiubesc
doafpeei9isevordetesla
feciproc,
to:timpul
trecend
deb dzboila
Unorale va impune
o
Pace$i invers,
inc@derc
iniinild:
deaceea,
alii o vor
sub Semnul
inhebAi,
Punemerc!.r
Schismalicd,
eretice,
tAddloarc,
seduc6toare,papisiage,
foarea reululpericol
public,
dizidenta,
renegate,
finlacae-9i
jocul,carc*e in rezerve,
asclnde
se
lnconjoara
demistef,
nuddnicioexpl(...)
calie,lmprudenta
saupreaprudenla,
sk inepentru
liecare
loli,venit
9ipentru
din alld parte,iubindin alle parte,
peceicareauiubit-o
fddandu-i
ferese
pesine,i5d caceicareau
seirddeze
urat-osa infimecespun,farecaease
vreasddovedeasca
ceva.,,"
Bibescu,
NimFa
Europa,
vol l)
{l\rafiha

E
|

Modulul |tl

ryrntw
dwarganizare
statalfr,
poiitinm
ldwimirwryimwri
MARILE
DOCTRINE

O conglirl,Lcida
a epocinoasle,
A.Soljef(an

Competonl
specifi
cemodulului
STATUL
POLITICA
$
2.2.Anaizatea
instilulilor,
nomelor
qi procedurilof
deguvemarc
2.3.Folosirca
stralegiior
de negociere9icoopeecivicd
3,3Descope
reain sulsele
deinlormarea peGpectiveor
diferiteasupra
evenimentelof
islorce
Siproceselor
1.3.Compararea
unofopini$l argumenlediJerte
rcfertoare
a o lemede

82

prdbu$irea
Sfergitul
regimurilor
comunisle
in Europa,
URSS,
i umfulSUA
lumea,
famasa
singure
sadomine
apoiatentatele
teroriste
din11septembrie
2001au creatnoiopodunitdti
societalea
contemporand
in fala
9i au asezat
altorprovocari.
pehartalumiigl
g|dbite
O privire
atentA
o cercetare
chiarfoarte
a ideologlilofcareo maiconduc
ne-afconvinge
cdma ledoctrine
alesecolelor
ltecute
rdman
incdatotputernice.
pentru
Vomconchide
c6,dinperspectiva
interpretArii
realitdtii,
a stabili
mo.
dalitdlile
careo potameliora
suntdemne
dea fi iuatein considerare
treiideologii:conseruatoismul,
liberalismul
toatecelelalte
fiindfie
$i socialismul,
derivate
aleuneiasaualteiadinlfeaceste
docline,fiecombinaliiintre
ele.Pe
parte,
de altd
utilizarea
termenilof
pentru
de,,dreapta"
ansamblul
$i,,slenga"
vietjip!blicedefinegle
in celmaibuncazdoudpioriuti.Acolounde
'dreapta"
estela putere,
intervenlia
statului
esteminimd
venitu$ilafel$lredistribuirea
luinalional,
in vreme
cepreponderenla
stangii"
marcheaza
contrariul,
unstal
careintervine
masivpentru
a susline
economia
o
redistribuife
semnificalivd
$i
a venituriiof
unorcategorii
defavorizate.
Siin favoarea
Reintofcandu-ne
larnadle
doctrine,
vomremarca
delainceputcA
valentele
primele
anticomunisle
alelibetalismului
politice
auoferit
solutiifegimufilof
instalatedupe1989.
Valori
liberale
clasicizate
deo expenenle
istoricd
dedoudori
generald
seculard
au reintrat
in atentia
dupe1989:toleranla
$i pluralismul,
politice
dupalunganoapte
a partidului
unicaia terodi
didjate
impotriva
adveF
sarilor,
adevdtata
separare
a puterilor
in stat,libertatea
individuald
complele
caresAdeagreutale
libertdtii
degandire
libertdlii
9isemnificalie
9ireligioase,
deasociere,
dargideexprlmare
a propriilof
opinii,libertatea
desAvargile
a pfeseicaresdconsacre
alatunlcitatea,
catSiinviolabilitatea
fiecdruia
dintrenoi,
precum
p vatdespaliul
public.
netda spatiului
$isepararea
politic
posfcomunista
Contexlul
actualizat,
deasemenea,
doclrina
social-dernocratd,
la carelideriivechilor
regimuri
s-auacomodal
imediat.
Valorile
centralealesocial-democraliei
unanim
recunoscute
raman
libertatea,
impletitd
cu
solidaritalea
sociald.
Refuzand
raspicat
individualismul
liberal,
adeptii
Sijustilia
acesleidoclrine
searalda fi laegald
distanld
alatdeegoismu
I concurenlei,
cat
gorile
puledi
de
stat.
$ide
privalizare
Dacdliberalismul
inseamni
lndividualism,
gi constilulionalism,
inseamnd
planificafe,
gi solidarjtate,
iarsocial-democfatia
nalionalizare
conpare
pfogfam.
servatorismul a fi lipsitde
Explicalia
acestei
std delucruri
este
foartesimple:
adeptii
sdinuambilioneazd
principii
s6 conceapi
norme,
sau
idealucaresdreconstruiascd
probleme
societatea,
ci doarsddeceleze
Sisi
pecaleaunorcomprcmis!i
incerce
sAlerezolve
rationale.

politicd
lacentruInline,dacdstanga
suntrelativ
bineacopeite,
Sidreapta
dreapta
loculprincjpalfevine
sunt
cre$tin-democratiei.
Valorile
eifundamentale
pluralismuI
ideologic
social,
descentralizarea,
federalismul
subsid,a
tatea,
$i
$i
pentru
cirorali seadaugd,
dupdAl Doilea
Rezboi
Mondial,
Siangajamenlul
pace$ipentru
o Europd
unitd(K.Adenauer,
Robert
Schuman
9iA.deGasperi,
promotod
aiintegdjeuropene,
aufecut-o
dinpozilia
creqtin-democrata).
lsalahBsdindolpFceledouS
tluri dolibeftb
pozitiv
are
doua
sensuri,
unul
Unadinlreinlrebdiesie:Cite
,,Libertatea
9ialiulnegativ
po(iimisuntdeschise?
Cealalg
inlrcbae
esle:Cine
estesapanulsau
cinecontroleazd?
Prima
lnilobaatagedupdsinealtele:
Ceobslacole
seaildln caleamea?Ceanume
pdnfunclionarea
meimpiedicd
safacsemenii
meilnchipdeliberat
sauln modindirect
unorinstitulii?
Cealale
intebarc
esle:Cine
mdguvemeaze?
Aliimaguverneaze
sauma
Daci
conduc
euinsumi?
DacaalliimeguvemeazA,
cucedrepto fac?Cuceaulodtalo?
dispun
legile?
Cineleaplicl?
deundptIaautonomie,
oarefl pot$ipierde?
Cineslabilegte
privinl:?Cineguvemeazd
Sunlconsultai
ln aceasla
maiodtatea?
Drmnezeu?
Pa.tidul?
pe
...Ambele
inlrebari
de
neevitat.
lar
dspunsudle
care
le
dem
delermi"
suntautenlice
9i
nanafura
uneisocieElir
liberaE
sauaubritad,democratice
saudespotica,
laicisauteo,
Llderul
sindcaluluSolidar
tala,
ird iduarisb
cralicr.
saucomufrtara
LechWalesa,
ui intedocltor
iicomod
(lsaiah
Be,lin,Paltueseu,despre
/ibertalg;
dupACislianPreda,
pecaautortelie
pooneze
nul-auputut
politcelibeql4
Micdi$jonar
degendire
gnora
in anii80
Pozi$a
.ons6Mabdbr
bdbnidftld d0pnHoml
ACTI\4TATINOT':NDT.NIA
l5rii
prioritara,
FCOIVOMIE
Lupta
contra
inflalieiva
deveni
vomacorda
atenjie
reducerii
pescurt,
laintrcbdrib
lui
peveniluri,
impozilului
vomoprinalionalizerile
Sivomcreaunclimalpopiceexpansiunii 1 . Respundeli,
lsaiahBedln.Abatuiliun eseuin
liberci
conc!enle.
pomnddelaacescaresaformulali,
LEGE9/ ORD|NE
- VomlitAnpolitia.
*
giindalodrile
teintreberi
S/NDICATEO nouebgislalie
vaslabiliclar
dreptudle
sindicatelor
o descdere
9i
Siraspunsuri,
muncitorilor.
a societelii
in perspectiva
liberala.
/M/GRAI/E
noasra
vaducetensiufile
rasia'e.
punctele
- Politice
Analizali
despinse
dinproEUROPA
no6hrangaiamenl
adeddilaUE)o6tesanegociem.
- Singorul
gramulelectoral
al conservatoilor
{inchesliunea
(ointr-un
1970)
manifest
electoral
alconsalodlor
bdtanjcidin
brilanici
din1970.
Dlnspre
ceodzont
doctinar
vinmdsule vizend
slopareanalionalizdrii
saurefacerca
libeDespt8hlgbm 9idmoqEli
reiconcurcnle?
DecedGpturib
singanliaintimiti{ilindividului
ci democralia
impune
devineimpliciE
ideea
,,Gndspuneam
dicale
trebuie
clarslabilile,
iarfat6de
canoidecidem
in ce mesura
desEinuiri
despreexistenlele
noashe,
$icuivremse-ifacem
intrarca
ln UEnuse impune
niclun
vialapdPrinPahiot
lct (adoplal
deCongrcsulamedcan
dupa11sepiembde
2001),
angajament?
poliljafedeE
vatda oamenilor
devine{Ersparenl6
impolva vointeilor,deoarece
Carccredeli
casuntvalorile
cetrtepersonal,
la dosarole
capeldputeispofle:d@ptul
dea percheziliona
domiciliul
accesul
nieidemocrate
incabale
in SIJA$i
medicale
saugcolare,
la frgierele
inireprlnde
lof9i bibliotecilor,
desfiiniand
contractulde
Transnislia,
intr-uncazprinPaliot
conlidenlialitate
a comunlcerlba
leleionice
sauelectrcnice,'
prinignorarea
,Act,in celAlalt
unei
,.UnliceudinTransn
sta esre'lc\s deoarece
l''lba(incareardo.iseinvelecopiii)
solicitdlegitime?
prcclamala
numaiconvine
autoriElibrdin
rcpubfica
depesleNisltu.
incercali
sd dspundeli,
in grup,la
PAinliicopiilorpfotosteazA,
loc
confficle
cu
mililienii
Selnrcgistreazd
au
lransnist|eniurmetoarele
intreb6ri:
Catdefragile
victime9inumerDase
arestild.lJngtupde oclnicirevendicicudisperare
eliberarea
arcsestedemocralia
in f4a unoramenintalilor,sebaricadeaze
in ScoaES schestr$zaa dndullorallepersoane.
ln acestspatu
Sepoateriposta
terotdridinafare?
narcatdekstabilibleaccenIraa,unasi.eldeu,enariupoatedeveniorbendrealilalt Esl
rismllui
altfeldecat
cumijloace
autoinsdvo$adeterorism?
FiQte,
blul osb
cndai da tu or metodele
manipulirii
soviotce,
ritarc?Sewesc
acestemijloace,
in
posibil:
vorapdrEa
hrpt?ltori
arabi,jumali9i\o. fi i4olrili sevadecla|a
ceosbliciiaubst ucigi,
general
ultimdinstanle,
interesului
pregeftseapereceuteniielc.'
iarin celedinurmelor fi interitepcEgati/dpretedintelui,
saudoarpofteinestepanile
deputelLp, -Dileraveche_,92.
octombe 2005)
reqiaverca unorlided?
gsieleln

83

Mtdtrlul llt

LUMEA
DUPA
1989
Dupd1989,
schimberi
esenllale
s-aupfodus
cudeosebife
in Europaj
ldrile
satelizate
de URSSdup6celdeAl DoileaRdzboi
l\4ondiat
s-aufeintors
la
(Polonia,
democtalie
lJngada,
Cehoslovacia,
R.D.G.,
Bulgaia,Romania
Si
Albania);
giea,ldsand
URSSs-adestrAmal
locRLrsiei$i
Comunitalii
Staletol
Independente,
in decembrie'1991.
in consecinte,
dispadtia
statului
sovie{ic,
cafe,peste
toate,a asigurat
politicd,
o marestabilitate
putemice
a deteminat
convulsii,
maicuseamdnalionale,
cafeaudesfdcut
ulteriof
lugoslavia
federald$iauseparal
Cehia9iSlovacia.
in ceteva
dinvechlle
repubtici
najionale
dinAsia,astdzi
stateindependente,
vechii
lidericomunisli
auinstalat
unDuternicaulodtadsm.
Dincolo
d fronlierele
Europei,
socialismul
s-amentinut
in
Cuba,
in R.PD.
Coreeana,
in China
Vietnam.
Siin
Prabugirea
IJRSS
a consolidat
pozilia
SUAinlume,pulefea
ei economicd
propulsand-o
militarA
in situalia
planetare.
de unic6superputere
Dealtiej,
Si
Crdeeazdulu
Berlinului
(1991)
dupdvicloria
repurtatd
asupra
lrakului
- careocupase
Kuweiiui
- de
o
coalitie
de
stale
sub
egida
pre$edintele
ONU
sub
conducerca
SUA,
$i
1989- o cr.oholo'ic
Bushseniof
George
a declaral
celarasaproclama
mondiale",
,onoudordine
asigJreld
kiJmful
prosperiLalii
oemoc.alei
a
ii
gi'agdsiiinsdincddelainceput
Supremalia
americand
conteslatarii
ei,cu
ln lumeaislamic6.
pddselte deosebire
S-arputeaspunecdtocmai
18 oclombde
dinaceastd
cauzd
- E. Honecker
puterea
in R.D.G.
victoriile
repurtate
dedemocratie
in Afganistan
incesafieconSilrakrdmen
I noiembria
zidulliBerlinu
u.
- Caderea
prin
parlamentele,
solidate,
chiardacdin celedoLr6
au
tdris-audesemnat vot
10noiembris-Todof
Jivkov
esteindeper, fostaleiigefidestat,iarguvernele
ginoileinstitutii
funclioneaze
pofida
in
difilal dela putere
in Eulgaria
pecareleintampine.
cultdlilor
Decmbho
Bush-Gorbaciov
- lntalnirea
ln restulAsiel,stateislamice
precumlranul9i pakistanul
au adoptat
dela Malla.
Conslitulii,
darseafldfiesubautoritatea
l}'9decembrie
unul9efrellgios
necontestabil,
dela
flesub
- Consiili European
Strasbourg
consacre
dptuideautodeter- aceea
garant
a unuigeneral,
almentinerii
ordinii
stabilitdlii
intr-o
!i
laresubmigeman.
minare
al poporului
naladeLr islams- m;litant.
agres;v
intrerepLblicile
aia-zispopu$ixenofob
22decomhrio
N.Ceau$escu lafedinestulcontinentului,
- in Romania,
Coreea
(deNord)continud
neabdlut
constructia
esleindepAdat
de a putere,
socialismulul
sub
conducerea
lui
Kim
partidului
Jong
ll,
fiul
intemeietorului
9i
29 decembrie
- VaclavHaveldevine
stalului
comunist,
in vremece Chinagi Vietnamul
au adoptat
prcsedinte
economia
de
a Cehoslovaciei.
pial6,despe4indu-se
treptat
decenlfalism.
Stualiapoiticea Africii
estefoarte
complexd.
in nord,asallut
furdamentalismului
islamic
a
accenluat
autoritaismul
a
inlesnit
ascensiunea
spreputere
9i
carea jucaiun rclcen,,l.jnconcepi
(Alge
a
milltarilor
Libta
a).
este
condusd
de
colonetut
g
Gaddafi,
nationaljst
tra in gandirea
opoziliei
dinanli'80a fosl
adept
fervenl
alunit6li
mag
febiene,
preged
adversar
reputat
al
inlilor
america
ni
celde(societate
cjvilA).
lvullioameni
nu
Reagan
cuno9leau
conlinutul
conceptului
daro
9iBushsenior.
ideeaveau,
s, se asoin sudulcontinentului
afrlcan,
celmaislabildinlrestatefdmane
ltiindce trebuie
Republica
cieze1norganzaliicare
sa nufreconto- Sud-Afficane.
Dupd1989s-a dezvoltat
politica
in regiune
o noue
vizand
ate de parlidesau de partidul-stal. indepAdarea
segregatiei
(a
rasiale
apartheidului)
instituhea
unei
societeli
9i
Oarnenii
vor lrebuisa fie (civrlizaliD,
printr-un
prinadogtademocratice,
dealtfelratificatd
feferend!m
in mai1992,
adicepolilico$i,
lo eranligi,maip@sus
de
rea
unei
noi
Constilutii
alegefea
lui
Nelson
[,4andela,
in aprilie
1994(Dentnr
I
toale,nonviolenlt,
civilizali
9i cetdlefi.
unmandat
de5 ani).Dificuftalile
cucaresemaiconfrunta
ldeeade apadenenle
R.S.A.
cetaleneascd
ircin prezent
n!
buiesafieluatAlnsedos."
audestabilizal
statul,
carerdmane
pecaleademocfatiei.
angajat
(Dupa
Timothy
carthon
Ash,
Pentrurestulcontinentulul,
principald
caracteristica
rdmaneneputinta
Anuladevetulut
in Evoluliiledin 1989, asigurerii
uneiguvernarieficiente
O cfe$tere
demograficd
explozivd
$ihaosu.
Polkom,1999)
pentrucarelipsescresursele,
extindepe arii intinsefoarnetea
gi boljle.

i'{tniii:i comw,,'te

84

M6duhrltlt

Incercaib
dea democratiza
socieieli
dominate
incdderdzboaiele
tribale
Side
T"J
o desemnare
iresponsabile
a ffontierelor
dimensiunea
fostelor
colonii,
ipe
amestecand
etniile$i punandu-i
pe majofitain conflict
cu minodutile)
au
tocmaipentruce secolul
e$uat
lamentabil,
a$acumanleoralteexpedmente
rataserd
instalarea
socia"lnla-adevdr,
XX.a
avut
o
mullime
de rcgimuri
nemilismuluiin
Etiopia,
Angola
saul\4ozambic.
loaseSialtelecarcauincercat
sd
impuna
Estedecidedomeniul
evidentei
cdlumea
democraliei
s-aextins
in Europa prinfodaputercauneiminodtiliasupra
deRdsdril,
cdinAsia9iin zonacaraibiand
(Cuba)
functioneazd
incadictaturi majorilelii
- ca ln apadheidul
dinAl ca
gicdin haosulafrican
comunisle
polilice
pardeocamdald
regimurile
inclasabile.de Sud- estelimpedecd putereastrici
coercilivd
areanumite
limite.PanaSicei
mai nemilo$i
guvemanli
mai
brulali
9i
e|aupedeclconstienli
deiaptdca pute
DosFad6mnltab
lnlruntlgimdldabdal
reanelimitat?l
nu poaleinlocuipahiie
in lalareuluiinarmat
poale
;Neputinla
ceamaiteribila
diniumtintele
lacaree
poli{ice
abilltatea
uneiautoritAli,
senli$i
supus
omul.
Cand
sarhaidamaci
egticomplet
neajulol.
Dar
Sidaucutinedepdmant
publical legilimildlii
mentul
unui
regim,
in acelaiiimp
nuweiserenunli
ladreptultau
natumt
tademnitatej
nuveiajunge
lantci gradul
de sp jin popular
actMabilitatea
o irle'egere
cJlclo$ii,
nuvetsenna
niciun
argajamenl.
Aluncicand
IeiaLcu.o4a
dn
de
a
dezbina
de
a
conduce
- mai
9i
puterca
casi,cend
daulnline
cutoata
lorbru{ale,
gaze
cand
iliardochiicU
lacrimogene,
ales
in
vremuri
de
crize
obedienta
cand
iti sparg
usacuo ngagiilifaclenddimobih,
defaleiiindlnlreaga
famitie,
cand
a cetalenilor
Cand,
in 1988
in mijlocde
noapte
leduclapolilie,
casalelacisasemnezi,
atunci
instinctut
6u nonral binevoitoare
aceasla
obedienla
a
fost
vizibil
retrase
deautoapArare
lundamenlal
aldemnitAliite
vorfacesespuiNlJ."
Siinstinctul
guvemelordin
Eurcpa
Rese
bani
aces(Adam
l\,4ichnik,
Dede,u semnez,lnS./isoidininchisaare
9ialteeseui,
te
regimun
au
abdical
degiaveaulnconPolom,la$i,1997)
tinuare
sprijinul
deplin
alfun4ionarilor
lor
civili,al fo(elorarmale
al
servicii
of
de
$i
securilale.Pescutl,conttataparenlelor,
secolulXX a denonstnt ce se poale
s-abazatpespdjinul
a celpulintreigrupari:
,Ca eraluil\,lilogevici
aparatut
depadid,
guvema
inpottivauneianunitepe4i a
secuniate
precum
armal6,
inteleclualii
pasiuni
nalionaligi,
cei
cu
egalitarist-socialisle.
Si
Qj
PeacesliondSicu sprijinulaceslorcercuda intemeiatun regimmalioliccu carea
Worului ta! tinpul, dar nu se paate
guvemainpottiva intreguluipopor lol
juratse pastezeinteg latealugoslaviei.
Msulsaua fostse lnlemeieze
l\,lareaSe6ie,
indiietent
decosturib
umane
implicale
in acostproces
megaloman.
(E.Hobsbawtr,
Seco/u/exfremelor,
Hotiaidicati la |angde polilicdstataE9i crimaimpolrivaumanitiiliiinspkatade un
EdturaLide4
nalionalism
delirant
aufostdimensiunib
definitorii
alecaiercisale.
Nalionalismul
exacerbai
al luilllilogevicinu
a fostdoafoexpsiea pasiuniimorbide
penlru
l\ilarea
Serbie,
ci9iunrispunslaprcsiunile
uneicolectivit4i
bantuite
demiturii
fantomeSihimeresalvalioniste.
Vinasa nupoatell sepa6deresponsabilitatea
claseipolitice
saioe9ia uneipdii
coplesiloarc
a intelectualitdjii
dinaceasblare pentrucaretiderul,partidulhegefiionic
ai
raluneasu lnlrLnil
irtr-oecualie
cahsrofid.
(V fismeneanu,
Opodunlsmul
Bdicalal tui Stobodan
Miloeevici,
in ,Cotidianul',31
ma ie 2006)

ACNVffATT INDET'ENDENTA
1. CilllitextulluiA. [,4ichnik.
pimeifraze:
Exp]lcali
semniliclia
ln fala
'Neputinla
duiuiinamat
...'.DeliniJi
geneml
demnitatea
cavaloare
umana,
darsicavaloare
a celeleniei
intr-odiclaturd
$io democratie.
2. Parcurgelr
documenlul
3 9ianazat cumultealenlie
frazasubliniata.
Abdtuili
un
scufteseu
in caresainterprelali,
d n peGpectiva
acestei
aiirmalii,
cazulRomaniei
in comunism.
Prccizaticend
popor
impotriva
intregului
$ic!ms-aguvernat
Sicum
s-adovedit
poporulu
caguvemarea
irnpoidva
nuesteelemd.
3. CitilitextuJ
despre
Milo$evici,
un! dntreultimii
dictatori
dinEurcpa,
9icomparali Decedal
cuputintimpinanledea lijudecat
conside|aliile
autoruiui
cu lmagnea
aeturata.
C6utali
despre
9i alteinfomatii
deTribunalul
Natiunllor
Unite
lugoslavia
anilor'90ai secolului
lrecul.Definili
nalionalismul
relatia
diopenlru
9istabilili
ftme deRdzbode a Naga,
treaceasticonceplie
MiloeviciSobodan
$idiclafud.AlcltuiliLln eseucutenaSlobodan
Mlosevic
a foslpl6ns
caunercu
merieaSidecdderea
unuidictatar.
demuliseb nalona
i$t
d5

M$dulul lil

HEPUEL|CA
$rMONARHTA
Dintreculul
indepdrtat
allumiianlice
auajunspanelanoicele
doueforme
fundamentale
alestatului
cunoscute
in istode:
monarhia
Atenalui
$irepublica.
Pericle
a fosto republicdin
caretri!mfaofomda democEtiei,
asemeni
Romei
punice;
in vremearezboaielor
in EvulMediu,bogalele
oragecatolice
se
constituiserd,
deaserneni,
in fepublici,
agacumceadintaiRepublicd
francezd
a lualnastere
dupdareslarea
fegelui
Ludovic
al XVI-lea.
Laceldlalt
capdtal
pdmantului,
prcclamaserd
repfezentantii
celor13 coloniiamericane
care-qj
prezidentiald.
staiulindependent
auprefe|at
republica
9iConstitutla
asemandtoare
gi
O evolulie
in limpa suferit monafiia.
Catdelunga fost
drumul
deladespolii
orientali
laimpdralii
romani
bizanlini,
delaregiibarba
Si
l\4ediu
lamonarhia
dinzofiiEvului
centralizatd
apoi
absolutistd
Si
9i,in fine,la
regiiconstitulionali
deastdzi,
simbolurivil
alestatuluiEicoeziuniinatiunii,
dal
fer6a maiexercila
vreoputere
politice
real6,
numai
istoa poateaptecia.
Peoricehartdpoliticd
a Europei
deazi,carenumdrd
45destatesuverane
l j n adinim agnie s em n
fc a tv ea e a n l l u
independente,
intalnim
10
monafiil
9
dintre
acestea
suntconstitutionale
9i
2002:ceteva
mide oflef aufostprczenl
iara zecea
esteVaticanul
(saufedefative),
federale
Iacermoiia
comemodri!i Muslafa
Kema
-, 5 republici
9ieredilare,
Ata t ii*, padnt ee' T u rc
e d e rn e
mi o
toateparlamentare,
la felcaalte20destate,cdromli sealeturd
7 fepublici
prezidenliale;
Tufcia
estepurSisinplurepublicd,
iarAndona
Liechtensteinul
$i
suntorinciDate.
in resiullumii,undeformade stalrepublicand
estecelmaidesintalnitd,
xr'!i f i.r1ii1r,qu r.!i"qi
maifunclioneazd
inceqiunnumdr
demonarhii.
O privire
atentd
ha(ii
asup.a
1990- Algeflberein lerledinEuropa ni leatda$ezate
impreuna
planetei.
cumva
in cateva
regiuni
ale
Dacdcele
de Esi.
dinEuropa
suntconcenlraie
in nord,4 (Thailanda,
giCaml\,,lalaiezia,
Brunei
Reunflcarea
Gemanei(3oct.)
padea AsieideSud-Est
peninsula
(Arabia
bodgia)
ocup6
o
Indochina,
alte
4
ii
Kuwetul.
- l6kul nvadeazd
jurul
SauditA,
Bahrain,
Oman
Qatar)
funclioneazd
in
spatiul
din
Golfului
Si
luiNelson
Mandela.
- Eiberarea
Butanul
Nepalulgi
inzonadintfeIndiagiChina,
celemaipopulale
slate
16qf- Puciirnpolva lui l4ihailGorba- Persic,
giSwaziland
depeglob,iarLesotho
(august).
in padeadesuda Africii.
covla Moscova
- Destamareastahrlufederativ
lor intd in categoria
Dacdmajoritatea
monarhiilor
constitutionale,
nu
ug0slavra.
ipsesc
niciceleabsolute,
intfecareArabia
SauditA
sauslateunde
QiOmanul,
- Rdzboiudin Golf conslrange pdnlovituri
(cazul
defo{da fosttestaural
absolutismul
Nepalului).
rakusdseretragd
dinKuweil.
Lainceputul
unuinoumlbniuSisecoltrebuie
si acceptdm
ci tdimintr-o
URSSDemis
a lui
- Destramarea
politic,
lumedemarecomplexilate,
cdniciunregim
perea,
oricat
deavansatar
[4.Gorbaciov
fi impL]s
cufoqa,cestatul,
cagisocietatea,
reprezintd
rezultatul
igg2-in rlLratea
comunismului
inA banla. numaipoate
ul d n Bosna-Hede, uneilungi
evoluliiin
catelibertatea,
- inceperdzbo
nuin ultimul
randceareligioasd,
nupoale
govina.
fl nesocolitd
genefale
lntereselor
trebuie
sdaccepte
divef$icdarmonizarea
SfaEtu regnruluicomunislin
sitatea.
Afganslan
Ladouasecole
parea fi cagigat
dupdRevolutia
Franceza,
fepublica
infata
1993- Sepanrca
CehedeSovacia.
monarhiei,
degi
de
multd
vreme
foma
de
slat
nu
mai
are
nici
o legdtudcu
Acoldamecano-rus
cu prvirela
prosperitatea
prezidentjale,
saucudemocratia.
SUA9l Ffantasunttepublici
reducerca
armeorshaiegice.
gimajorilatea
darAnglia,
Spania
estealespreged
nleal
nordice
sunl
monarhii
- BilClinlon
conslitulionale.
ldilor
SUA,
pulemic
parlamenIn glupulstatelor
industrializate
intre$i ltalia- republic6
1E)4-in Moldova,
Lnrcferendum
consa tard-, aldturi
deJaponia
- unstalmonarhic.
HitlerSiStalin
aucondus
repucreindependenla
naliona
a.
qi
blici,
la
fel
ca
Saddam
Hussein.
Sd
mentiondm
faptul
ce
decizii
unele
$i
pre$edinte
in
- Nelsonl\/landela,
adoptate
in staledemocrarce
nuadintotdeau,ta
avizulparlamentului.
in an,
AfrcadeSld
regimul
toiali{ar
al lui N. Ceaugescu
se ascundea
in spatele
NATOsemneaz,Paftenefatul comunismului,
penlru
paceculdrleEuropeide
caregaranla,
in vorbe,loate
drepludle
cetelene$ti
Est. uneiconstitulii
$ilibertdlile
86

Eurcpads EdtThr\scaE
public.
..irtr-un
discurs
\,bclavHavel(p'esedinlele
Rpublicli
Cel"oslovacia,
apoial
ReoubliiiCenia
- 1989.1999)obsetua:{S-a
dovedfca.indifercnrc3l
dodiffcit6stg
se
rdstorniunsistemtotalilar,esteciiar maidiflc se conslruiegti
dinruineleacestuia
unsislemmainouSrna, bLn.Dec31dan int?tin lumeapolitlcii
inalle,no sm realizat
ln
aceasl,lumetebures, slin seama
dedleritele
interese,
dedifgteleambilii,
deechilibruldopuFrereprezentat
dedifeileEUpAn
t
publice
g c! implictii
Havels-aangaja{
pol,tice
int-odisculie
eften deincordata
cLr
pimulminislru
Vaclav
Klausasupra
pe
concoplJldide
societale
civila.<,aus,urmandu-l
Hayek,a sustindcAsocietatea
civilereprezintisferahanzacliibrindividuale.
Havel,ln
schlmb,a oonslalalc, socielalea
civiEoferaoamenilor
spaliusoaialpenlrua-9iasuma
partealo. deresponsabilitale
pontruevoluliilesociale,cultivespiriluldo solidddbledinlre
oameni9idaagostea
faladepropria
comuitale$ facesesepoatltti o vialapIna,vanale."
Jeffrey
C.
lsac,Sen?rlfcatliie
lui 1989,inRevoluliile
din 1989,
{Drpd
. Polirom,lagi,
1999)
personaftalii
Cullul
unuidiclalori
Saddam
Hussein

Doamna
li,lddd 6ishmul
Angela
Me*el(aclualul
cancelar
al.Germaniei,
alesin 2005)
estepdma
"Doamna
prcpulsata
fomeie
Ia.cirmaacestei
ei aluurinulin.doa.deinteligenla
ldri.lmpoltante{e
ei,deexcelenla
instinctului
oeanizaloric
aladmini6t|aliei
oddecapacitatea
Siproductigemane.
vilalea
industriei
Testuldecisiv
alguvemadi
eipaloa Rredlcerea
$majiluigi
r6lan6arca
economici,
ih condiliile
in caremesajul
celofcalaualos{ a tost conferili
treconomieide
p'alesocialer
efrcienl,
sistemul.
$ pestraf
postbelice
prevrzusere
lnlelepliiaJlor
aiConstituliei
federare
toste
elementete
necesaresdfacdfunclionali
geoandSiseperpolueze
emnomia
pacea
socjalai
La.un
rapet,
sindicalo
pst6capulstatutui,
alolputernice,
carcnegociaserd
pensiimai,
cu patronii,
peeeluusporite,
solide,
subvenlii
olngdjire
modicala
erce9iasigur,fiiocialegarantend
bnia;h capetul
coldlalt,
o structure
bipohra
deparlide
alcrrorjocdemocratic
6,alndleplal sprecentrulspectrulljpolilic.SrlbtutelaNATO
sistemul
a
$i a lnlegrrrlieuropen6,
tu0clionat
iieprogabil.
Dinpacab,globalizarea
erlinului
auschlmbat
9icidercazidului
poblenei.Padidele
dalolo.
al] lncepulsdprolifereze,
fo& de munc!lefrinddin Est,
decJinul
demogfic,
alienarea
lransatlan{ici
auresturnat
toatdsocoiolils.
Ooarnna
Me*el
general.'
dementalitatea
anglo-saxona
$liecesafacr,dararenevoie
Sideoptimism
(Fi'o1Mow.Merkel
2005J
ti Gdpnutin ,22'.821. decmbrie

ACTIVITA]EINDTPE}JDENTA

pre$edinte
Saddam
Hussein
(fostul
al lkului)obiqnuia
s, spun6:,,Sunl
oameniexpedmeniali
Si oamenide
incrcdere.'
Altielspus;pentrubirocralia
obi$nuild
sunllecesarcpeBoane
spe'
posturi
polilice
cializate,
darpntru
imporlante6eimpun
numai
oameni
deincre
dere.
Pand
ln ultinulceas
alprtedi
sale,
pefamilia
Saddam
s-aspriiinit
9i tribul
seu,cre@nlrolau
ceamainarcpadea
posturilor
cheiedinconducerea
stafului.
putedi
polilice
Cent'ul
eraunConsiliu
ai
Comandamenlului
Revoluliei,
fondalin
1968
deliderul
irakian.
lmpottanl,
deasemenea,
erapartidul
B.A.A.S.,
unicin !ara.De coloralura
nalionalisb
9i laicAdupa1979,cSnd
puteaabsoluH,
Saddam
a prcluat
a
devenito organizalie
represive
insercinatdsdcuprinde
inteagasocietate.

Pnoueuonn!

f. Citilidocumentul
1. Deiinili
socretalea
civila,
ln flnctiedeceledoueaccepliuni
. Secolul
)Ul se araiA,cel pulinla
suslinute
deHavel
Explicatj
decesocietalea
civiEa avutunrolat6tde
SiKlaus.
inceputul
sau,dominat
de marile
politici
impoftanl
postcomunista?
in gandirea
Stabiliti
relatia
intresocietatea
civiH,
doctrine
ale
secolelot
ante
oare.
democralie
9icetdleni.
.
Democralia
liberald,extinsdin
privindule
2. Cercetali,
falein ial6 cunriunclioneazi
germand
democralia
9icuma
qi in Amedca,
intreaga
Europe
funclionat
dictatula
luiSaddam
ln lrakFomuaticateva
concluzii.
preponderenl.
reprezinld
rcgimul
penhucare,indferent
3. ldentificali
motivele
polilic,
de naluraregimului
lor
Si
. l\4onarhia
p n sedoase
constitulionab
Gemania,
diiic!t6!i.Adunati
informatii
dinaltesurse$i
9i republi9ikakultrec
principasunt
c
comparali
situatia
penlru
dinceledoleleri.FormLl
at o solulie
fiecare
in parte.
9ipemaidepaire
lele
forme
destal.
Alcdluitiun
scurteseucuacestsubecl

c.Tt rf\fr, iE

.t I vvrv

vL

f A'7
L/.1&

Ya,
\ffi.ml.{.JXt}t
Uffi drwp\
nmmnt
m,dwlm^
trs\m,trit:mrimrn
tttll
t l"\

(r\EP\f\8i

Fah

_
TOTALITARISMUL
COMUNIST

o sronre
irucnenrRr

internationald
intr-oconjunctufd
dominatd
dedeclan$afea
RAzboiului
Rece,
gi-aconsolldat
URSS
dominatia
in E!fopaCentrala
ei rdsdrileane,
$iin partea
sd lirniteze
pin instaiar SUAau incefcat
influenla
sovieticd,
indiguind-o
gide
larea
uneiliniigeopolitlce
dinEuropa
deNofd
inAsia
Rdsdriieand
Sipan6
Sud-Est.
practic
puterea
in aceastd
silualie,
comuniglii
carepfeluaser6
executiva
in
guvernului
(6madie1945)$i
pecea
Romania
odatd
cuinstalarea
PetruGroza
parlameniare
pe
legislativa
dupdalegeile
dinnoiembrie
1946,
l-auindepdrtal
(1953)
Unaft mob
lzalor
rege(30decembrle
1947)
laconstruirea
statuluitotalitar.
$iautrecut
jLstitie
[,4odelul
sovietic
a fostimousin aominislralie.
si in invAldment.
ln
GhooehoGhoorghiu-oej
politica
giilor
grecomaterie
religioasd,
comun a fostmainuantatd
- bisedca
Ndscutla 8 noiemb
e 1901 a
bisecaododoxd
catolica
a fostdesfiinlatd,
supusd
autorildlii
statului,
larbiseriBefbd,mod la 19 madie1965,la
caromano-catolicA
tolerate.
fdrAa fi recunoscutd
oflcial.
BucurcSti
Studi:patruclasep rnarc,
qi,ulterior,
industriei
Nalionalizarea
colectivizarea
agriculturii
ausubordonat
(helclasegrmna- economia
$coaacornerciaH
paftidului
poliliciconducatoafe
unic,decretatfoqa
in Constitulia
din
ziale).
Profesia
debazd- electrician. 1948 celecareaveau
sd-i
urmeze.
$iin
Activlatei
rnembru
PC.R.din1930;
Constructia
insiitulionald
a statulul
tolalitar
s'affi dovedit
insdimposibild
participeh grevade la G vila (feqi
propagandd.
ldrdreptesiune
Infiinlarea
Securitatii,
c! scopul
dea mentine
qicondamnai
bruarie
1933);
arcstat
la
cuceiri
democratice
aga-zisele
de
a
apdra
impotriva
complotului
$i
lara
12anidemuncd
silnicd;
evadeazd
din
dusmanilof
inlerni
extetni,
a
recomandat
de
la
inceput
Republica
Populard
(augusi
lagarul
delaTargu-Jiu
1944)l
Si
politist.
gi unelemomente
(1935-1945)Roman6
dreptun stat
Chlardacea cunoscul
de
rnembru
alC.C.
alPC.R.
genelal
secretar
al PCR. (cuo intre- relaxare
a fotei saleoptesive,
cu deosebire
dupa1965,Secutateaa
preqe' iuncllonat
rupere
deunan,in 19451946),
panain ultimul
ceasal regimului
comunisl.
lmpusd
de autoritdtile
(1954 sovietice,
dintea Consiliului
de N.4ini$tri
s-adezvotatin
deplind
autonomle,
odalS
indepartarea
cu
treptald
de
pregedinte
1955),
alConsiliuluide
Stat direclivele
In aniiluiCeaugescu,
lt4oscovei.
chiardacdmijloacele
ei s-aurafi0961,1965)
natQifepresiunea
brutald
dinani '50a fostabandonate,
Secufilatea
a conti"
intreaga
nuatsdsupravegheze
socielate,
servindu-se
atatde politiapolitice,
parledinoportunism
sadeinfomatori,
catqidearmata
sauchiardinpldcerea
tLl,rl
parteobligali
delatiunii,
dinvariimoUve
seraporteze
totceseintampla
in sfera
efa
lntadevdr
vicl6an.
Extem
de
lor
activitate.
lmplantaji
in
toale
de
intreprinderile
chiar
in
blocurile
de
,.Dej
$i
Sl
puterei
viclean
sigur
ahtiat
de
urcand
prcducand
S
locuinle,
milloane
dedosare
caremaiagteapte
incdsdfiedeschise,
elvroiase nusemaiopaeasca."
acestel
institutii
dovedeau
slujbagii
o datdmaimulllipsade legilimitate
a
purqi
ptobatd
a
fost
un
asasin
reginru
ui.
Eta,
totodatd,
valoarea
reald
a
.democraliei
socialiste",
con,,Gheorghiu-Dej
simplu.
Mentalltatea
de criminal
celorlalle
Qi-afor
sideratd
supefioare
fomede democfa{ie,
cafepermitea
luiurorsd
mat-o
in aniilungldedetenjie,
undea fost
beneficieze
de drepturi
libertdti
cetalene$ti,
cu condilia
de a nu le folosi
Si
implrcal
in ceteva
crimeintredelifuli..A
profundd
regmuluipolitic
existeni.
impolfiva
Inconqtiinta
a luturor
celorcafe
consttuio indusle de secolXlX,deprpe
i-au
invr4bit
semenii
lor
atalia
ani
teama
s61d$luia cd,exprimatd
saumutd,
inaugurd
i."
9ilechiarin momentul
fegirnu
uicomunisl
revolla
impotiva
se
va
declanga
mai
devreme
sau
maitaF
veche",
68,mai2005)
lDupd,,Dilerna
pentru
ziu,cuefecte
dezastruoase
ceiaflalilaputere.

Pivindin um6,lotalitarismul
a Asato greamo$tenire
timpudlor
viitoare:
a
Nicolae
Ceautscu
patriotismul$ifespectulpentru
compromis
clasapol ce,a fdramilatgia
invr4Nascut
la
26
ianuarie
1918,
laScorbitsocietatea,
a cullivat
indoctrinarca
totald
competentele.
Sia mafginalizat
nicegti,
Oll.Executat
la 25decembrie

Armalei
Rogiidin
Romania
,,Rekagerea
a facd paded ntr-unprcgram
maigeneral,
p4l careFruldov(slccesorul
panioutLr
tu Staln lacondLcerea
con^u
tisrsovreticl
inceF
cas, sLpl.neascd
conu'olL
efecv "llitarpanTecarisnedeordinecolomic
S polilrc.
(...)Conducdtorul
sovieUc
scdein lvemorile
sale(Unuldinmotjvete
retragerii
trupelor
a
foslpolilic,
Nuvoiamca nimenr
sd cread6
ca n-avem
polonez,
incredere
ln popoalele
ungar,
roman,,,
Eleconstruiau
socialismulin
c, elainteresullor
s-olacd,
lerielorpenltu
nupenkucaaveau
trupesovietice
peteritoriultor
(. .)Vrciam
stallonato
decisetuemun
atLdir Tanap-ooagardeio
ltrdne,r ln ce.e.ea
pa4i.onanose
spJrediRomaniaa.e
grantedoarculdr socialsle...
pe
urma
suhtem
vecinidire4i.
Dacd
artrcbur,
aliveni
$i
oicendin sflijinLrl
nostru.)
Datodtd
acestorargumenle,
Romania
estestngutad de
undeURSSSi-arctrastrupele
deocupalie,
catavremebtocut
sovietic
a existal.
DuperevolJlia
afliconrnisEoeia Budapesra
,.eornatade URSSJoricespe.allj
inlr-orevolidgenerala
ieqise
dincalcul.Prioitaderaatunciacomodarea
societelil
cu
elitacomunisld
dictature
uneiameliogd
a condtiitorde
tmidin
9iregimulde
$ioblinerea
hteaorcaSi'especlaea
hdiviouale
'ibe16tilor
(DupzS1.Tinase,E'ie Sisocielate,
Humanitas,.l9gB)

"l
economia
de comanda
,JnRomenia,
a reprczenlat
bazaunuisistempolitrc
ienrhic,
rigidii altorilaf, cu o intreagacohort de efectesociateaberante.Partidut- adic,
Ceauqescu
- concepea
dezvoltarea
socieidliiin
termeni
milita, cu frcnturi,
campanii,
fancu, avangarda
arlegade...
Nu
s,aacodatnici
o atenlie
roaqiiofpoliUc
eale,iar
9i
polilica
comunicarca
inleleasd
ca un mecanism
de automrectie
a fostdEsticlimitata.
propagandisiice,
Datorigacestor
artiiicii
Romania
tuiCeau$escu
e|t|o societate
inchisa
pdnrcpresiunein
caacterizaE
toatedomenile
exislentei
umaner
limiiad
aledreDtutuide
propielate,
greledemunce
condilii
demi$care,
violadbdrcpSlsalai mici,lipsalibertdlii
turilorminoritdtilor
nalionale,
disprelpentrucrcdinlele
religioase,
austelaleeconomica
presadintelui
drastica,
cultulfamiliei
sociehlea.,'
9lalsau,ceoacea der,roralizal
Siarrisn pentrueterniab,paion.2OAS)
{DupeV TismAneanu,

ACTIVIT
NE INDE?INDEI.iTA
1. Comparati
scudele
biografri
alecelordoilidercareaumarcat
istoiaRomanieiin
aniicomunismulur
(DejSiCeau$escu).
Slabilili,
impreuna
c! colegul
de bance,
biografia-model
gidestarotnaceaweme.
a condlcdtoru
uideparlid
ldentifcal
in documenlele
1 $l 2 nfomaliin egeture
cu modulincareaufost
adoptale
deciziipolitice
deprlma
imporlantd
inanli'50alsecolului
trecut.
Invocand
precedente
(deexernplu
c6teva
hold].a
b departid
cuprivire
la industria
zareI
colectiviza),
alcdtuiliun
eseuin caresdanalizali
politicein
mecanismele
funct!ne,electele
lorasupra
v eliidefiecare
zia cetdleanului.
$iconsecinlele
Caracterzali,
cu ajutorul
documenl!
!i 3, societatea
inchisadin vremealui
Ceaugescu.
Dezvollali
formularea
dintexicarcdefine$te
sistemulpolitic
dreptunul
ierarhrc,
rigid9iautolar

1989,
h Targovigte.
Fardstudii
realegifddcultura
mar
xistdpandin momentul
condamnd
iql
delenliei
inconsecinla
activitaliide
mitF
tant U.T.C.l,lodelulsiu po]ic a iost
Gheorghe
Gheorghiu-Dej,
caruiai-a
datorat
ascensiunea
in partid
9lin stat.
Activilate
membtu
al Bircului
Politic
(dln1953),
secreiaralC.C.
cuprobleme
de cad,secrclar
general
al PC.R.
(1965-1989),
pregedinte
al Consilillui
de Stai (1967-1974),
pre$edinte
al
Republicii
(1974-1989).

Ceausescu
insugi{rdu-Si,iehn
ca'vizite
delucrudelacheoqhiu-Dej

Gh6orghiu'Dej
9i NicolaeCeaugscu
deosebke
de electricianul
venil
'Sprc
din fil|oldova,
iiul Scomicegilor
aveao
infelrsare
neplacuh
accen"
Sistangace,
tualade eforturile
vizibile
menile
a-idrsimulaanxietatea
funciad,sEngacia
mi$ceribrsubllniind
o constilulle
corpom
d
nefericiu
9i ipsade umor.(...) Nimerit
inlr-oobscuddugheana,
undea fosl
folositmal mull ca dndag decalca
ucenic,
n-aajunsniciodaa
muncitor...
AsemAnarca
fundamenlald
dintrecei
doi conslaTnnemesurala
lor apetenla
pentru
putere,
sprijinitd
deo netegdduiE
qlexercitaroa
iscusinldin
dobandirea
et '
(DupdPavelCempeanu,
Ceauf
esar,
ani nundretoatei
inverse,Paliar.:!2A02)

89

LUNGA
TRANZITIE
DEDREPT
SPRESTATUL
regimului
totalitar
a fostinsoliincddinprimul
sduceasde
indepertarea
dereconstructie
instilulionala
in carela locdefrunteseaflafefaunpfoiect
politic,
de dreptgi a societAtii
civile(pluralism
alegeri
libere,
cereastatului
puterilor
in comunicatul
in slat),puncteimportante
cAtretardal
sepaErea
Nalionale
1989.
Dupeaprcape
doianide
Frontului
Satuarii
din22decembrie
politice
putine
primul
pas
impor
confruntare
nu
de
ori
violente,
instabilitate
oi
primei
Constitulii
dedupd1989,
tantsp.estatulde
dreptl-a
constituit
adoptarea
Finalde
1989in Bucure9tidecembrie
1991.
la8 decembde
Epoca
Ceaugescu
selncheia
populadtatea
luilonlliescu,
carea cegtigat
Alegerile
din1992auconfimat
cuviolenla
9iincenitudini
pregedintia.
(majotarPSD)avandu-l
S-afomatatunci
unguvem
decoalitie
(19921996).
Vecdroiu
in frunteDeNicolae
prinreluarea
contactelor
cu marile
Aniicareau urmats-aucaraclerizat
1i
puterimondiale
in
europene
acliunilor
de integrare structurile
9i extinderea
Romana
afostdeclansaE
'Revoluliapopubra
(admiterea
in Consiliul
Europei
laU.E.)
sauasociefea
de o explozie
Siestemeritul
prezentat
peste75%dintre
din
3
noiemb
e
1996,
la
care
s-au
Alegeile
popolului
foman,
al maselor
odqenesli
de
cauzd
Democratice.
Guvemarea
s-a
alegdtori,
au datca$g
Convenliei
maiales,al spiritului
de abnegalie
al
pe
(...);ieiiroaoamenibr
de
tineretului
a
de la inceputcu graveprobleme
economice.
Opozilia
SI.JA
confruntat
platlomele
industriale
din22decembde impiedicat
Romanieiin
NATO,
darvizitala Bucure$ti
a pregedintelui
intrafea
a foslfaclorul
determinanl
.,,
penhupolitica
BillClinton
a insemnat
o incurajarc
derelomegiun
american
Estetotalfabaideeacearfi pututIi
tratatului
de
indemnsd continuam
oedrumulDecarene afldm.Semnarea
vorbadeo lovituddestatlealiza$de
ne-a
adus
mai
aDfoaDe
de
U.E.
baza
cu
Ucraina
dtre iorteooanizale,
balnceqicufote
cu
Privatizarea
aumersinainte
in 1998,
darPIBa scdzut
Adevarul
esiecAacestConsillu
deafare.
Siresiructurarea
qomajului
pentru
al Frcniulul
Safuarii
Nalionale
esleema- 6,1%,iar fata
a atins10,4%.
lnt-unan complical
9i dificil
misrga." guvemanti
naliamisceriisinu
a pecedal
(1999),
Romania
a primit
vizilapapeiloanPaulal lllealaBucuregti
(Dupd
lonlllescu, $iadeschis
pentru
negocierile
aderarea
laUniunea
Europeand.
Anul2000
a dat
Revolulia
Mita,1995) pentru
pe
prima
(reducerea
oafdsperanle
destabilizafe
economicd
impozitului
proita deteminat
record
Alegelelocale,
legislative
o cre$tere
a exportuilor).
pe
pfezidentiale
au
read6
la
cerma
lon
lliescu
PS.D.
9i
tdrii
9i
guvemirii
conduse
Adrian
Nastase
a inregistrat
Bilanlul
de p m-ministrul
impodante:
cregterea
economica
a fostmenlinuld
launnivelinalt(de
mea desp e!nimentele fealizad
,,Opinia
1989so lnsciein teoria la4,9%in 2002Ia
dindecemb.io
in vreme
8,2in 2004)unadintre
celemaima dinEuropa,
hibridrdirelolllieicu o camuflata
lovi- ceinflalia
sub10%.
a coborat
ture de stat urgenta6de imprejurid,
lupta
Relatiile
cuOccidentul
auadusnoipuncte
Romaniei,
carea sustinut
catalizaidde un acceptexlemal l\,ladlor
gezduit
aldturandu-se
in
Afganistan
kak,
a
impot
va
teroismului,
SUA
Si
$i
Pute, in cea din umd liindimplicate
(23noiembrie
George
Bushla Bucuregti
2002).Unan9i
grupurj
dincomunigli vizitapresedintelui
de tuterealcdtuite
jumatate
(2aprilie
in NATO
2004)iia incheiat
maitarziu,
a intrat
(cu filierede sprijinin
anticoaugigti
taranoastra
laU.E.
ArmatilSiSecuritate),
careauges opornegocierile
deaderafe
tunitateade a inlodri vidul de putere
dindecembrie
2004au adusla conAlegele legislative
$i prezidentiale
ldsaldefugagicapt!lealuiCeaugscu ducefea
pe
guvernul
Romeniei TraianBesescu
AlianleiD.A.(liberali
9i
Si
cu facliu.ileloialedicla9i au nogociat
functia
de
la
care
s-au
addugat
UDIVIR
Partidul
Conservator,
democrati),
9i
torului.Acegtiaau preluairevolulia$i
pdm-ministru
fiindincredintata
luiCdlinPopescu
Tdriceanu.
Ceamaiimpori-aumodelat
linaluiinstilullof,
cri scuEuropeand,
este
tantdrealizare
a ullimilof
ani,intrarea
Romanieiin
Uniunea
dle inerenlea e unorvictmeln pfus,cu
pentru
percepuu
decisiv
inscerealdriinoastrc,
intr-operspectivd
fost!l!idiclator
etc.'
dfeptpasul
demonrzarea
(RlxandraCesereanu,
Derembre89.
pe directia
uneicre$teri
in consecinla
rezonabild,
economice
semnificative,
Deconstruclja unei revolutii, 2004) cdfeia
prosperitatea
s-atinsotiin modfericit
cudemocralia.

DinConsdlulla
Romrnioidin1991(trvizuitifn 2003)
Ill
"Capitol!l cuvernul
4rtlcolu/
101.cuvemul
politicii
qiexleme
asigurd
rcalizarea
interne
a lerilSiexercila
generaE
conducea
publice.
a adminislratie
Adr'colr/
106.Presedintele
poalerevoca
Romenleinu,
pepimulministru.
Micolui 107.ActElegure'nului- hotArariSiordona,rle
de primul
- se semneaze
min,slru
demini$hi,
careauobligalia
execuleni
br
Sisemnhasemneaza
guvernuJui
Capilolul
lV Rapolruile
cuParlamentul.
Afticalul111.Gurenul9ifiecare
dinhemembdi
sdi areobtigalia
sa rdspundd
la
intrebadb
sauintepeldrile
fonulatededepulalisau
senatori,
in mndililep@vdzuie
de
@gulameniele
ceiordouecamealePaiameniului
Micoiul 114.Gu\e'nulpoateadoptaodonanlede urgenldin situatiiextraordlnare
a
cerorBglementarc
nLlpoateJiamenate.

Mlngoanzatde
CNSLR
Fr6tia
(ma]2006)

Economisful
Daniglodianudspunde
aceleia$iTnlrebiri:,Nu ne puieminsd
agtepta
la rczuLtate
spectaculoase,
eo
tanleziesd credemce vom avea afte
Romanie
incepend
cu 1 ianuarie
2007.
Nu e sulicientS
creglerea
econornica,
ceselnlelege
undebal:nuinventdm
gtimcd
noiroata,deoarece
de la anUci
"Cred
pentru
a aveaunsislern
politicsenebs
Sl
modelul
educalionalcorecl
eslecelal a elorlibelale,
cucompoienta
foamativa
dal6nu
siab
lilate
sociaa,
Dace
aimanagei
care
desludiul
uneimeserilsau
alleia,ci alcorputui
canonic
alcivilizaliei
occidentale
decare
ca$igeanualmilioane
deeuroSiperforapa4inem.In
Eurupa
deVesisecautdgcolile
elilisie
carcofereceeacelgidofesc
pdrinlili
nanle
e
companiei
siagneazS,
n-aifacut
disciplinA
inclusiv
unifome,
maternaticd
fecuteserios
Sisupraveghere,
si literatud
side
nimrc.
Aud
a
noi
discursul
unor
dun!i
multeoi lirDiclasceil enioefonare.depirderea
dea i lrc ordoratsfanliariz;rea
damenlal$li)
care spunca economja
cu marea
t?diliecullunHa occidenlului
slnl maiimporianle
bazapecafe
9imnslittrie
esleamorala,
ea urmdrgte
doarproliiul.
maitaeiuliecarepoateconshui
polilician
singur
dacevreasdJieinginer,
saumanager,
padedin soctetale,
Dar
economia
face
in ,22",819, noiembe 20051
\5. lonile,Wedon'tneedyoureducarbn,
nu pulemJudeca
q credca in
sepa|ai,
Eurcpaasistema sfa$rtulunu ciclual
neolibe|a
ismului,
carea aduso anume
vgoarepenlru
o perioade,
dara g egual
Aaademioianul
SobmonMaqls .espunzend
b lnlllba|ga
vomfi TnU,E.?'
"Ce
pe anumileplanur lroniaisio ei face
ldla iden|tate
,Nune aqleptimse ne conlopim
ln acestvastspaliueconomic
Si
insaca,in momentul
carelrebuie
s, se
polilic,
Trebuie
sdrecunoa$em
ceaiciseafl, punclul
carea lomalobsesia
mailuluDr
ocupede problemele
pentrua
sociale,
inteleclualiJof
romaniln ullimiizeceanit ce se intemplA
dacbintramin l.lniunea echiibra
societatea
econo- prcsrunile
Eurcpeane
nedezbrecem
de hainele
pentru
noastre
romanegti
a prelua
altehaine?
Or,
globae,de ordinconcurenJial,
mlce
pun
miemiseparccdaiciesleesenlaprcblemeitdacd
vomconllnua
sevedem
rclaliadintre
guvernele
din
Europa
Occideniali
dargi
gieuropenizare
idenlitate
caorelatio
conflictuab,
pecaleaceabune,Inlmrea
nusuniem
vitoareeguverne
din Romania,
in fata
in EuDpal.ebuieinleleasa
ca o componentd
oanicAa gtobatizdrii
ta toateniveludle. uneidilme
pede
aparenl
de
nerezolval:
Europonitalea
nu numai.a nu infie in confrict
cu identilalea
natjonat,.
dar o si
o parte,lebuie stimLllalb
efrcacitatea,
imbogalegte.
Trcbuiese injelegernacestlucruSisd dezvolgmacestlip de iderlltafe
pe de altdpade lrebuiegdsilesolulli
pecarcs-oadeugdm
dtqamice,
perceplieasupra
lavechea
idenftetiica
unei
,p6strea
penkususlireaproteclesoctale,
asfel
tradiJii".
Exisie
o marerczstenl,in unelemedliculturale
falddeaceaste
schimbare."
inc6tsA nu apado annataintreagb
de
nemultumiJi."

tr

AClt\'lTATt t',hlDEr![N0:NrA

t. Cornparali
documentele
1 $ 2 rferloare
a caacterul
revolutiel
din1989.
Explicali ,
fomularib
carcdiferenjiaza
opif e ceordoiautorii
gi,hibda,
e populara"
,,exploz
I*
p nlr-ocamufatd
rcarcvolutiei
ovitlredeslat"
pebazaarticolelor
Stabilili,
d n Constrtu!e
guvernul
cumfunclioneaza
Romaniei
cumsedefineste
relalia
sacuPararnentu
plblicd.
$ cuadministmlia
Citilidocumentul
4. FormLr
a! o opine despre
romaneascd
deazi Consi- ie
$coala
deralicdmodelul
demaisusvi salsface?
Dezvoitali
intr,uneseude l-2 pagin I
aceslsubiect,
I
4. Discutali,
in grupuri
decate4-5,idie Drncpae drndocumentele
b-6.Fonnulati i
uncornenta
u in caresdvdexpmatoon e Cesore
v torulRomanieiin
U.E

?ii* :"{tt{Jlili-t

-*"

Tolalilarsmul
a dezvollat
in Romania
I
poticierarhic
unsislem
auloriiar
9il
rigid9 o socelate
inchisd.
:
Sfartitultranziliei
depnde9i de
capaciialea
de a creanoielilecare
se vao ficegansainkdniin lJ.E.in l
direcliademocratiei
:
$i a economiel

il_ll!l_
91

_ ___ l

parlamentm
"Teff're
sidezbateri
1$00
inRnmAnia
anului
pABLAMENTUL
RouAma
u irucrput
DEsEcorLasfarcitul
secolului
al Xlxlea,Romania
contap ntfecelemaiprospere
desud-est
a Europei.
Productia
eidecereale,
lemnul,
vinul9i,
tdridinpartea
giin lume.Tarifele
nuin ullimul
rand,pekolul
eraubinecotatepecontinent
ii-r
proteclioniste
stimulative
meriserd
semnificativ
numdrul
vamale
9io legislatie
anului
1913, intreprinderilot
Cebbrndin Romania
industiale.
americanul
Fredefck
l\,loorc
constaac,
(almarilor
proprjetarl
Vialapolilice
eradominale
de parlidul
conservalor
solunegru,
bogat
alcampiei
dinlre
munji
padidulliberal
(al
burgheziei).
Constitulia
din
1866,
in
esenld
un
funciafi)9ide
qiMarca
Neagra
afacutdin
aceastd
hrd
prerogativele
putere
in limitele
ale
liberal,
stabilea
domnitorului
de
unadinlrecele
mama producdloarededocument
pfepon'
principiulsepardriipute
constitutional
intdrea
lot.
Rolul
unuimonaft
gdnedinlume.
Vlnulexcelent
fecea
ca
9i
gatusdlieal5-eaexporlator
ewopean, derent
totuiiputeiilegislative,
ln statrevenea
exercitate
de Repfezenlanta
I\,lunlii
erau
acoperil
depeste
3,5milioane Nalionali
prin
(unparlament
bicameral
ales votcenzilar),
careimpe(eacu
deheclare
depedure,
conseruate
c0dec
laadresa
monarhul
inilialiva
legilor,
cudreptdeinterpelafe
miniitrilor
$ichiaf
sebltegrije"cdciregeleesteun mar
erau
depistate
abuzuri.
Guvernul
reprezentativ
responde
anchete
atuncicand
iubiior
a pddurilor'.
pentru
minigtrii
toateaclelelor.Dreptul
la propielate
eraconsiderat
pe$rcze sabiliza
,RarcoFmnicarcsa'91
(atatpentrumadiproprietari,
cet$i pentrutdraniiimproporlul
precum
nalional
ceidinRomania. sacru$i inviolabil
prietdriti
foade
la
1864).
Cetdlenia
romend
era
condilionatd
decredinla
creglin-ortoromanl
se
Gasaloresc
Taranll
legate
de
nunta
devme
ceremonile
gi
fost
acceptali
altor
confesiuni,
cu condilia
doxd;
ulte
or,
au
credincio$ii
9i
paslreazd
incliradilia
furatu" naluralizerii
lddneascd
individuale.
(..) Taranul
luimirese.
roman
e plinde
participase
larizboiulruso-turc
iarindepenRomenia
dinanii1877-1878,
famecSiinlelepciune.
lvandru
;i patnol, denla i rusese
putel
recunoscuta
de
marile
europene.
in
consecinla.
caliva
!6
peatatde
modest.'
estepecatdeharnic,
proclamase
fiindincoroParlamentul
fegatul,
Carol| !i Elisabeta
in alnivaNG.in,Nalianal animaitarziu,
\Ranania
Libemlii,
subguvernarea
cdrora
Romania
s-aaflat12ani
Romania',
ianuaie
2006) natila 10mai1881.
Geogphic
(1876"1888)qiin
neintrerupti
vremea
cerora
s-adeclansat
modemizarea
terii,
puterea
pe
puternice
fondul
unei
infruntdri
sociale
dincarenua lipsil
aucedat
politicd
riscoald
Suveranul
a inlelescestabilitata
eslemal
terdneascS.
,,Suferinlele
leraniors-au agravat Sio
presus
gi
guvernamenlale,
regald
introdus
rotativa
afterde
orice
simpatie
a
infiun moment
in ca agdculluG
cupartide
precedoni(...)
a
4
ani
legislativi
cele
doud
mari
la
conducerea
nandla capdtul
noasie
o expanslune
fdd
ledi.
Tolu9i,
reduse Sistemul
recoteleeraupreluiindeni
lao datddinainte
incredinla
mandaerarelativ
simplu:
stabilila,
regele
deoarece
majoritaiea
Fmnilofnu culti- tuldep m-ministru
paftidului
liderului
dinopozitie,
acesla
organiza
alegelepe
vaupdmantul
in modregulal
S foloseau care,
padamentard
decare
evident,
le
ca$tiga
astfel
majodtatea
liiliconstituia
incd pugulpimitiv ln 1900,40%din
pentru
putea
guvema.
a
aveanevoie
gospodarib
Jddneqtnu avea!animale
Parlamentul
i9i
desfdgura
activitatea
in sesiuni
cafedufaucinciluni,cu
d6loc0ire,
imbracedepovad.Conditiile
la
15
oclomb
e;la
deschiderea
camerelorera
cititmesajulsuvelaqi
incepere
de
mnlea alimenlalia
nu eraumrcspunpelagra
pe
problemele
zatoare.
Numerul
cazurilor
de
a
rosnuluiaxat
slfingente
alemomenlului,
ceruia
i serdspundea
crescutde I ori.Proasia
alimentalie
puleau
9i
nude putine
oi memorabile.
Parlamentarii
acuza
tindu-se
discu|suri
slaba ocrolirea sdndtAtiiexplce b
pedurata
destal,indiferent
derang,erauinviolabili
mandatuoicefunctionar
inaltda modalltetii
infaniile.'
p
puteau
indemnizatie
o
diurnS.
Nu
cumula
insd
calitatea
de
lui, meauo
9i
(DupaKelthHitch
ns,Romiin,a
funcliipublice,
afaradeacelea
deprimminjstru,
ministru
sauprimar
1996) deputatcu
1866-/942
Humanitas,
alCapitalei.

O magine
dincentrucapitaei,
a incepul
desecol(1913)

92

,i' ," ' ,

t)

..

'',,"

, , , . y, ', ,

ln.
Constilulia
din1866
Desprcdrepturite
, Tmd11.
ronenilorproctamd
dreplLrr
te $ tibenalilercmenlor care
se bucured ibertaiea
congtiinlei,
tbedatea
invetamantujut
(afr.5) Tol romansunl
declaralegalin fatalegiifdddeosebife
de clasd(ad.10) Libedalea
ndividuatd
este
garantata
(art.13),domicillu
inviolabl.
PrcpetateaesledectalatJ
sacra9i invotabib
(arl.19).Liberlatea
tuturorcutetorcaTenu aducaiingerc
ordiniipubicesaubunetor
moravun
estegarantat:
(art.21).Dreptul
deasociere
esterecunoscul
{art.28).
Titlullll.Despreputerilestatu/uiPulereaexecutvaestesepamt,de ceategistaiivJ
dedomnpriniitemediulmniskiornumil$irevocali.
$rludcaloreascd
Qesteexercltatd
Enciclopedia
deistoie a Ronanjej,MercniaBu6uresti,
lDupe
2001)

til
O afucorccu mios de pehol
mnelordin1895erafavomb
la rnvesiitorlor
deorcenationaltate
s
'Legeaasupra
inculainvestillile
padenerlor
stdini.Sigu.anla
adusade egeslmueazbmariecom,
panirSelanseaza
germanb
o compane
grupurvn cLpropuArnbele
Siunaarnerican:
neridecumpbrare
pelroieredelastat$clrconstruclta
deterenuri
uniconducle
Bacau
Constanla
Acestepropuneri
cadinlr-uimoment
de gmvacrze financard.
Guv-"rnu
PelreCan accepgpropunerea
arnerican,
in ioamna1900pentru
a obtinebanI pecare
companra
s-aangajal
sd-ive$e,Libera
ii ii atacbpeconservatodinopozitle
p motv
ci aL vardutldrddner'kr'o' A-]erd e a a^1rcar,lor
LLopda;L.oo^nloa
qonanad ror,rro sp11"D.A.Sl-.d.,r
"
Dn.olooeaoadrFd e.eselot
tdriordte
s" "1a
alleiftefese.ln lebruari
1901candguvernul
Carp
p Fr oo>t,rde p in r'drl5erre p e pd.SlL.oza
r sru ri rir slrLoe 'lanle idr .on pdr,age,-rla
dlord6
L|rprumLrde
5%Amerrdn,'e)pnS
-.n
forrnaDmano-american,.
leazeo compane
Allejo( r pol Le a I a\dnt! a nFlter/J poleriui -r.eI berdli
sJslr cJ
r' l olselalor t\al.o1a,iSt
i ar reL/drpea-e .dfl per! i,d ii sJ5!rpFe/.e.
PentrLr
germane
linanlele
a intervenil
chiarrcgete.,
ID"pdCcrl'e.reDL..,rot1tsLotia
rcrneIrot
ta>i.
19q8)
-ct,lrJtFL.opea1.

SpiruHaret
Nascutin
1851lata$i.
lnclstudefl
in an! al )lealalz
cd-matematicd,
obline
catedra
despecialitate
lasernnar!lcenlraid
n la$i.
ln 1875igiia
icenlain
q
maiernaticA
fizicela Paris,undeobline$i doclo
ratulin
1877.
Din1B7B
9tpan:in 1910
esteprofesor
la Fac!tateadegtiinle
dinBucuregti.
In 1879inlrain Academia
Romane.
CaStgA
simpalla
lui D.A.Studza,in
guvernele
ceruiava fi, in treiranduri,
minstru
publice
al nstruclilnj
(189718991901-1904,
1907-1910)
l\,4oare
in 1912.

Palrcllrl.,desen
deFrancsc
9rato
!L,bical
in Cron
ca (1915)

.in actvitatea
sa de ministru,
Spiru
Harela inlrelinul
o bogala
corcspordenluturorceor
ta, dspunzandpersonal
_.'ri'i'lJii1.l-i-l i,.,.'11:ii :.
care seadresau,
lncepea
cu (domnuie
invelatoD
se
incheia
cu (a dufitat
9i
1. Stabllilr,
cu ajutoruldocumenie
n' aafee|aupunctele
lode$i carcefaupunciele devolab.
slabealeagricultuiq socreldixrfee romaneQl
a 1900Abatuitt!n seuin care
Intr-onlervenlle
in cameritn 1903,
s, exptcalievolutile ute oareir :.esi tonen u pandla zi (vezi$ studiude caz
elaliffrnat(ELl
credcl mtnslruoricemianteroroespreeconomia
ru.aA s :e: Lrrbanal
nistru,
esledatofsa fe in ceamaideaCarcsuntvalorleceldleniei
proape
alngerecu toliceipe careesle
denoa::::.3.e ifanspar
dinexarnlnarea
drepturior
s
libenal,lor
chematsd-i administreze
cer)lene$jo'era -re :
Sa le dea
' 806 D,n -.orndlibp" .are ;
indemnuri,
detneji.precizali
sfalui invaldrninte
curnfunctona:..::- . ir.zirrrd staiuatincd a 1e64
sd-icede
gresesc.
atuncicand
Stabillicum
Euagaiac.r'
a aclional
legearnfe.- : :.^ a. in domeniu
peirotier).
cast in
(Dupd
I B! e
rFxl-docume-rJlui4
1o ree pr''.
,
. . . o.r p.e,errli
a.elcin .
Atunci
cend
veacul
se
nA1tea
apoigerrnanii.
Calde real,credel:: :-: a:;:.,.aa.?storaranlamenle
cu intere
Ed.
Erninescu,
1990)
je
see nalronale?
Dezvoltaliacesl
-:
sub:::
,- ::!. 6570decuvinle.

S'ratele
ln perioada
contemDorane 93

I
TEMEDEDEZBATERE
PRINCIPALELE

ttt
L-jJ

(2 liberale
omgelorpuleasa fie
in cele4 pa amenie
temededezbatere
Marile
$i2 conseNa'Aspeciul
vizihte
doar
incanlablntrc zi insoitd,
agrarS,
foarte
stringentd
aufostproblema
toare)din
anii1895-1907
9idatorite
Dar peiodicelor
ln centrul
lor$ideunceEbrgrabit.
financiatd,
sociald
ciza
induskia,
legislalia
rdzvfetiri
$i
tdrdnegti,
(...)in1905,
va|a,cigmelele
nuauculs
justitia
giinvdtamantul.
lomaChesliunea
addugat
administratia,
lis-au
cdrora
in BucurcSti
decetdedoueodpozi.Nori
austro-unga
a confalddemonarhia
dualistd
9iatitudinea
ora9ul. nilortransitueneni
acopercau
de pl lnececios
pe
parlameniara.
politici
externd
agenda
subiecl
de
cel
mai
consistent
stituit
Canaliza|ea
nueradelocsistematizaL,
situalia
de a se ameliora
in colentina
lipseau
Pavajeb
edupuline.
Pentruaceiani,efa evidenpreocupafea
pavajele.
Casele
eraLr
generatii,
pementuluiintre
deaniirepededivizalea
9icanalizarea,
9i
lidnimiimultingreunatd
se
maijos decatgoseaua
$i primdvara
uneirelatii
conal XIX-lea,
deabsenla
dela sfer$itul
secolului
t4i desecetd
de apl 9i epidbmia
defebr,
umplea!
proprietarii
prezenta
seamd
in
copleiitoare,
mai
cu
funciad
sau
de
cu
tfactuale
difleria,
tffoideeragata.Scadalina,
Odpa
proieclul
a
libeml
deinstituire
arenddse$ti.
Astfel,
a truslurilor
nordul
Moldovei,
continuau
s6te
faceau
ravaOii.
Incendiile
din
achizilia
de pdmant
subproteclia
statului,
rurale,
carear lifacilitat,
in capitaberauilocuite Casei
la ordinea.zilei:
impotmolit
Ia
Senat.
Camed,
dar
s-a
la
v6nzafe,
a
tecut
de
peste
l\Iulie
mosiile
scoase
insalubre.
9000delocuinle
camed Maimultsucces
populare
audecito singud
initiatde SpiruHaret9i
dinbtut?liinu
bdncilor
a avutproiectul
dormpe adoptat
saudouacelmull$i lucrttorii
rdmas
trusturilor
arenddgegtia
anului
1903.
Condamnarea
lainceputul
painea."
pecafdrnanu
mesele
parlamentale
rezullegislativ
dezbaierile
ansamblul
Este
ce(
cA
fdre
ecou.
9i
(DuP,l. Bulei,
putul
preintampina
marilor
rdscoale
din
1907.
declangatea
Atunci6nd veac se nditea, tatn-au
giconservatori,
in carea
controverse
inlreliberali
indelungi
disculii
Dupa
9i
Blcurc$i,
1990)
Ed.Eminescu,

gichestiunea
straine,
eraacceptat
unnoutarif
capilaluilor
fostpuseindiscutie
guverndri
a
cabinetului
proleclionisl
1904).
ln
timpul
scurtei
vamal
imartie
('1896-1897)
de
legearepausului
duminical,
a fostadoptati
PetreS.Aurelian
muncitorii
din
sectotul
comercial
funclionarii
lucratorii
din
carebenefciau
9i
$i
grevelol
particulare.
din1906,
Pestecalivaani,subpresiunea
lnlreprinderile
privind
protectia
copiilor
din
muncii
femeilor
delege
eradezbdtut
unproiect
9i
industriale.
agezdmintele
proiectul
modificerii
1897-1898,
SpiruHaleta adusin disculie
ln sesiunea
gcoald
sdteasci
Secreaastfelo singure
secundar
invetdmantului
$isuperior.
pe
avea
intrecarecelde-aldoilea
cu5 clase.liceuleradivizat doudcicluri,
pe
giclasice,
sexe.
mentinea
separatd
moderne
se
secliireale,
$coala
9i
in cele
rezolvatd
aufostmarcati
deo mafecrizefinanciard,
Anii1895-1907
la maimultebdnci
leiconlfactat
imDrumut
de 175milioane
dinurmdorintr-un
mice
in
fapt,
suma
eradestulde
rambursabilin
5
ani.
Franla,
dinGermania
9i
guvemdii
parte
puba
buglar
Dificultdtile
acoperi
o
dindeficitul
9iabiadace
angajat
saextindd
Hallier,
unanlreprenor
francez
cuafacerea
s-aucomplicat
faptului
canL
lucrarea.
in
oofida
portul
care
a
abandonat
reoede
Constanla
$i
la
imprumul
bancherii
francezi
cafe
contribuised
contractul,
a dusla capat
printr-un
arbitral,0
pe Hallier
roman,
tribunal
sd cearestatului
l-aususlinut
vehement,
de$iocomisie
liberalS
a protestat
maresumedebani.Deliopozitia
caanu'
afaceri
a
constatat
legdtura
dintre
cele
doue
a
cercetat
senatoriald
$i
publice,
puteau
tribunalul
fi incdficub cunoscute
opiniei
nu
miledocumente
dintl-un
buget
obligatd
sdpliteascd,
arbitfal
a fostacceptat
9iaia
9iRomania
insuficient,
6 200000leiunofescroci.
libera
financiare
a ld i avease revindguvernului
situatiei
Redresarea
pfintr-o
politice
de cheltuieli
(1901-1904),
drastica
de feduceri
D.A.Sturdza
pupaM.9iD.Murcqan,
/storlaeconomrbi (micAoErea
pentru
etc)
diurnein
ministere
mari,
suprimarea
alocaliilor
salariilor
Ed Economicd,2003)

94

l\ra probleme
a cfeatpaflamentului
gi chestiunea
Romaniei
nalionald.
Agitatia
starnita
de D.A.Slurdza,
liderut
liberalilor,
aflatin opozilie
in vremea
procesului
memorandigtilor
(1894),
a mersat de departe
incatguvemanlii
conservatoriau
foslasimilaliin
aceasi6
chestiune
aulodlAlibr
maghiare.Ajuns
ins, la putefe,
unanmairziu,el a dezamegit
petoatdlumea,
dezminlind
vehementele
atacuri
laadresa
Austro-Ungariei.
probleDinspaliul
intfunirilor,
manalionale
a ajunsgiindezbaterea
parlamentad,
o lungdpefioadd
detimp
acordandu-se
atenlieqcolilor
romaneili
pandatunci
dinBra$ov,
intrelinute
dintr-o
subvenlie
a guvemului
roman,
acumanulatd
deguvemul
D.A.Sturdza,
P.P.CaA(1837-1919)
carea reusit
astfel
sa-iralieze
impolfiva
sainaceastd
chestiune
atatpecolegii
sdiliberali,
catSipeconservatori.
Chestiunea
Ndscul
in 29iunie1837,la
a fosirezotvald
abiain 1900.
laqi.
Studiiliceale
la Berlin
9iuniversilare
deDrept$igiiinle
$iBonn(Facultatea
Polilice).
Reinlors
la lagi(1862),
fon0 ddllatlotlpadamenhre
h 1906
deaz6
imprcuna
cu
fitu
l\,laior$cu,
..DiveEenla
oehanend
lnueceledouagtupa'i
corservaloare
(unacondus6
de
VasilePogor9l Th.
qjcealafte
Gheorghe
Grigoro
Canlacuzino
dePetrO
P Carp)l-af6cutpogesdincredin- lacobNegruzzl,
Rosetli
societatea,Junimea'.
randalul
guvemu,ui
constitt/irii
c6lei
puterlica.
dlrtai,
careodroa
leze
mai
Inedial.
iiberalii
p,Ca'ptis-aalauralPersonakatea
dipomatice
la Paris,
Roma
s-auunitlnopozilie,
iarPet'e
cea"taiproemirenta Activitdli
Viena.
Padamenlar
gJvem,
minislru
a noului
din
Tache.lonescu,
$i
d organizal
alegenle
$i
caauas,gurat
conservatoilor
o
struin 19001901
najorihle
confortabil5.
lr acea$J
situalie.
Petre
:1opozl,e
P Cae.acum
laiadepartidul 1870.Pfim-min
$i
1914-1912.
sau,s6adresa
Parlamentdlli
inhebend
cerolautucaL
milisteriabilt
p_
casd,Lsl,lice
zenlap6 bancaguvemului:
il slslineperegele
fulinistrul
do dzboiintrorupe
CarolI in ConsiSplnandca in lrecuta iosl
presedrntele
Camerei,
Capriposteazi:r'Arr
rJgami4le:c
liul
decoroana
o
inlrcr.jpr
dif algusi1914.
les6fe oespidt,.
(Numai
0 vocedinsaldfl.apostrofoazdt
I\,,loare
dumneavoastd
avetimonoDolul.
a 19iunie1919.
sliritutui.,
p Caro
Pelre
rc2is6aDlTaclelonescu
man.festa
penw
oaomkalie
adtde/gomobase
ninecdmejenag aiaca
peLas$rCalerg
cL nvequlare
u (.ideru'
deatrrcia conserva_
pand
lorilod.
cand
d. Fil;pescu
i o'eitur srfletm$etuato'htr-un
pololo
iuministeral,.
ln numele
Cabinetului
i serAspunde:
dceaslaesteohiarolnlrdrupere
despirit.r
Carp
,,Ceraproapeireizecide ani (intre
(Dinvreme
contlnui
impertudabil:
proclamarea
lnwemenisefaceunmiccadou,
cebodate
nised6
regatului
$i PrimulRezboi
unp, altedaleunsuflet. . LamoiealuiLascer
Cataoillnueramln chlbul
conservator, l',4ondial)
s-auscuIsin confrunErisie le
nuemmmembau
acolo,
dleptdecritcA
nuamniciun
asupE
libereihotArai
aacestuia). 9i marunte,generatede seteade pulerc
O explicalie
a dat9idl.Tache
lonesc!
carea spuscaseslabilise
unfelderapod
lilial $imerirea partidelor...
lntredumneasa
Sunlconvins
celri sferele
seniiein careseafla,iata0ia
Ceeace sup ndein viala polifte h
9iCatargi.
allatcddupernoade
a devenit
tatdlluiTache.
Dl.prim-ministru
spune
cda fostindicat acasllperioadd
eslediscepanta
dintre
gimaispune
drcplsu@esorulsau
cdvialasaafost.tare
peGonaa
caunpoclde
cistat.
OfilDar valoarea
a oamedbrpoliticrgi
oarenuvodem.aga
pocl
penlru
ugorpinacest
caesbgol?),
micimea
mizei,reduclibild
in esontdta
partanentarc) exercitarea
puteni
nupentru
\DLpao.P.Cee.D;s&rsuri
aindeplini
un
progmcipenttu
a secapdtuipatru
ani."
(Fl.Corciantniu,O rbionb
slrced a poporu/d,?miin,lJniveBEnciclopedic,
1997)

ACIIV'TATEINDE?NDTNTA

l. Cornparali
ceiedoldfi$ebiogllce
pagini- Spiruflarcl9ipp Carp.
d n aceste
Stabilili
asemdndd
Alcitu!ibiogralia
modela
omuluipoiitic
tainceputul
Qideosebii.
secolului
XX,gladulde compelenle
p n studii9i expeenldin serviciul
atesiat
public,
atagamentulfate
patrotismul
deo docl|nd.
civic,
calitelile
oratorice. . Viala paramentard
Sispifitul
la inceputul
Alegeliun
ompoliiicdeazia
ciruiboraiie
vdestemaibine
cunoscutd.
Evalualijin
secouluiXXexprimA
fidel
nivelui
de
funcfe
oec lerile
maisus
ne-(otare.
cornpetenl6
penhu
intercs
al
$i
tard
gestulluiSpiruHaretde a raspunde
2, Cumapfeciali
personal
luturorcofespon- clasei
politice.
denlilor
sdi?
. ortoa plne de spiri a ascuns
& Analizali
parlarnentara
cuatenlie
dezbaterea
personarcatatarnaisus.ldenfficati
uneoriindiferenta
falede chestiujemonsfejele(1rinigri
Slaoli!! .l errutoezoateri.
Cedorcstesa
Sioarlame.tari).
nib
sau
orgolii
nemdsuEte
in
terii
zecuat6tasphilPetre
P Carp?
Cevalon
politic
Janspar
d n vorbele
omului
Sicum
pentru
putere.
lupta
seregrsesc
elein activitatea
sapadanier?fa?
Dscltalisubectulin grup.

Pnovsuonn!

Win

.Slstemu
partidelnl'
gidinanniea
electoral
pnliti*ei n Homfinia
Tnanii1S1E-l938
tl

ELECTORAL
SISTEMUL
Antantei
in vara
Romanieila
PrimulRdzboi
Mondial
Participafea
9ivicloiile
a larii.ln contextul
dezlnte1918audecisnouaconfiguralie
anulur
9itoamna
grd i lmperiului
Austro-l.Jngat,
maiintai
Basarabia,
Rus9i,ulterior,
a lmperiului
prinvoinlaunoradunddlaru
s-aualdturat,
apoiBucovina
$i Transilvania
roman.
slatului
reprezentative,
atatin vatadecisive
din 1917,catgi in
s-aafirmatputernic
Totodate,
giAlba
lulia.Astfel,
cu
unioniste
de
la
Chi$indu,
Cemeuti
adunadlor
rezolutiile
principiul
incheiei razboiului,
Padamentul
dela la9ia stabilit
unanlnaintea
pebazdde lisu li p
egal,directSiobligato
u, cu scrutin
votului
universal,
propo(ionale
La
16/29
noiembrie
1918era
a minoritdliilor.
bazarepfezentdii
princafeseconfigura
publicat
noulregimelectoral
dinRomania.
decretul-lege
printr-un
alldecrellege,
sestabilea
caundeputat
urmasdfie
in apdlie'1920,
iarunsenator
de100000.
alesde50000deceteteni,
lonLC.Bdtianu
celedoudreglemenleri
de maisus,legifedin1923confirma
Constitulia
(femeile
O noualege
masculin
il volp miabiain 1946).
dnd votuluniversal
lr
primei
majoritale,
car
in'1926,a inttodus
sislemul
electorald,
adoptatd
partidului
cel
caleobtinea
in douacategorli*celeatribuile
impd(ea
voturile
Nalional
Liberal
Panidul
din
putin
aceastd
situalie
cuiumatate
sufragiile
electolalului
echivalau
40%
din
Partidul
Nalional
Liberal
a foslcondur
jumatatea
giuncoeficientdin
cealaltd,
lacareseadauga
ln pefoadainierbelicd
de lon 1.C. numdrul
mandalelol,
(1908-1927),
VintieBreanu impd(ita
Bretianu
pentru
participante
cate
laalegeti.
Evident,
scopul
cutoatepartidele
LG.Drca(1930-1933)
9i s-aadopiat
119271930),
parlamentare
consiituirea
uneimajodtati
noualegeerasdpermite
(19331947).
Bretianu
Constanlin-Dinu
in functie
sA asigure
stabilitate
menita
9i spfijinguvemului
parlameniafe
din consistente,
A ca$igat
aegerile
putemic
premisd
unui
regim
democratic
consolidat.
esenliale
a
1922,1927,
1933
celmaimare
9{aoblinut
parlamentate,
lacaleau
inte$elicd
s-audesfe$urat
10aleged
ln perioada
numdrde
votuin 1937.
partide
gigtupdpolitice,
considerabil
de LC. participat
cubazdelectomld
A formatguvemeprezidate
numeroase
Vin$e sgoritd
&dtianu
(1922'1926,
192&1927),
p n voiulunivercal
(ceea
cea facutcadelacirca100000dealegdtorl
(1927-1928)
Bratianu
ii Gh.Tetercscu in 1912
cd
lapeste
4 500000in 1937).
Este,totuqi,
deremarcat
saseajunge
(19341937).
paradoxald.
DeSiConstitulia
afirnra
menlinut
o siluatie
in timpuguvemerilor
libeleaufost $i dupdrdzbois-a
practicd
puterii
in
lucrurile
legislative
asupm
celei
executive,
supremalia
adoptate
Constitulia
din1923$l unanacesta
organiza
alegerie
Regele
chemaun partidla putere,
invers.
samblu
legislaliv
carea consfinlit
9icon' stdteau
'1918i
guvemerii.
unidin
legeacu 9i-Siconstituia
Rapodurile
dintreceledoud
soidatl\,{area
majotateanecesari
privire
armatei
la oqanizarea
pedeo parte,
9i legea puteri
legeap meimajotateluain con'
erauastfelmodificate:
primaral statulul
penhuinvelamantul
testul
vointacelorcevotasera
cupartidele
mafi,nesocotind
exclusiv
siderare
pentru
(1924),
bisericii
legea
o$anizarea
executivului.
devenea
iar pe de aita,parlamentul
(1925),
legea electoratului,
'emanatia"
9i legeaadminisiliel
pentru
timp
a
institui
autofitaismu
constituind
bune
ocazii
in
ambele
situatii
(1926)
eleciotalS
9idictatura.
96

.
T;--l

Lll

Pbgramul
P.N.L.
{1922)
. Vomumao politic,
economicS,
care
sAingdduie
sporieapodu4iei
Sisehlesne?9cd
erporlulei,aducand
aslfelprcpelntregii
econom
i
nalionale
$rea
$lieftini"
rcataaiului.
. Vomdesdvaql
pentru
leraniaplicarea refomeiagraregi vomveOhea
la
imbunetefiea
sEdilormaledale,
cultulale
9imolale.
. NevomBiddui
sdimbunatetim
soar
lamlncttolorde,aorage.
. Vomfaceo politiddedrcptate
sociald,asigurand
democratic
limita
necesad
.pentru
prin
a fruciifica
madeedobandlte
SufiaEiLrluniversal.

L:l

(1926)
PAsEmul
P.N"T.
q Sevaumerisporiioa
producliell6di
p n Fomalizarca
condiliilor
dolun4ic
pelemenarea.vielii
e@nomice
a$ezaie
iurile
einalule.
. Produ4ia
alaii iiindagriU ncipala
popa9irii
cultura,
iiteresele
acesleia
nu
vofli slplseunuiindustialismJo4at
Si
arlificial.
. Recunoagterea
sinceda sindicatejLrdica
lor,inveslirea
Jorcupersonalitale
lorcaoruane
demillocife
Sirdecrglerca
intre.
munca
S.captal.
..
. Penlru
atragerea
capilalului
stdin
secereordine
inteme
constitutidnale
Si
!n regim
delegislalie
desavaqit

tczulurtobmrcgistrdb
potilicetaalogdln pedoada
dpartidete
191$.1937

PART
DULNATONAL
ROMANI
33%
|

PARIIDUTNATONI

,'lll

PART
D L NAT]OML
L BEMI 62%

;
PARlrouMIaNATLEEMLbie%
PART
DULNATONAL
TARTNESC76%
'

--UB;ft

AL

I NAI CML TNR,A.

lNEscks%
-----r---ffir6i.-

fuRIIOULMION{L8EfuLA91

,tI

e 0 vr o w

IF ' D- o - -

uiuManiu

PartdulNaflod Tednsc
A foslinfiintaipe 10 octombde
1926,
pdnfuziueaPartidliuNalional
Roman
dinTransilvania
cu Padidul
Terenesc.
Pregedlnll:
lullu fi4aniu(19261933),
Alexandru
VaidaVoievod
{mainoiembrie
1933),lon l,4ihalache
luliu
i1933"1937),
[,4aniu
(1937"1947).
A cagtigat
alegodle
paramenhre
din1928Si1932.
A formatguveane
condusede luliu
(noiembrie
l\4aniu
1928- 7 iunie1930,
13 iunie I oclombrie
1930,ociornbe
1932- ianuarle
1933), ch. Llironescu
(7'8iunle1930,octombe 1930- 4 apdlie1931),Alexandru
Vaida
Voievod
(iunieaugusl9i august{ctornbrie
1932,ianuae-noiembrie
1933).
'Padamentele
cu majolate lafenistd
au adoptatLegeal,lihaiache
princare
s-a permisvanzarea.
micilorproprietili
pnmitela imprcprelarire,
L6geapenku
slabilizarca
monebre,
Legeap6ntuoF
ganizarea
coopemliei,
Legeap vind
contractele
de munce(1929),
noualege
a conversiunii
datorilor
agrlcole
(1932)
legeapenlrurcglemenlarca
datodilor
agricole.

ACIIVI'ATEINDEPENDTNTA
l. Slabilili
asemandri
intreprcgramele
perspecliva
PN.L.9iPN.T.
N4otrvajidin
prcgrame
9ideosebiri
aceslor
activitatea
legislativd
parlameniare,
a majoritelilor
constitlile
grupud
politice.
deaceste
pollicgiexplicati,va
Flxatie in spectrul
opinia
intrin eseu
argumenlat_
2 Analizali
tabelul
demaisus.Fomulali
o rcmarcd
refetoarela succesiunea
ca$ligatorilor
dealegeri
din1919panein 1937.
pentru
Expllcaii
molivele
cre,
dupai.iumiLr
din1928,PN.T.a obllnut
in 1931
doar15%d n votud.
qialtesiiuatii
Cdutali
asemandtoare.
Alcdtuili
listapadldelor
carein 10alegeri
succesive
auGugils6sesitueze
in primele
3 pozitii.

pedoada
Staloletu
cdntonporan! 97

DINAMICA
PARTIDELOR
AFLATE
LAPUTERE
perioade
Vialapolitice
a acestei
a fostdominatd
in primaei partedeliberali,carein lunga,decadd
bratienistd"
auconsolidat
legislativ
l\,4area
Unire,
Si
parlaullerior
dePartidul
National
cafea ca$tigat
t umfalalegerile
Tdrdnesc,
mentare
din1928.Descenlralizarea
administraliei
locale,
consoli9iintdrirea
darea
miciigospodarii
egalitatea
de
lratamenta
capitalului
strdin
cu
leranegti
9i
programului
celautohton
s-auaflatin centrul
lorpolitic.
Crizaeconomicd
dinanii1929-1933
iscatede resiauratia
9i complicatiile
peste
carlistd,
alceruipfomotor
dorea
sdguvemeze
capulpartidelor,
explicd
in
parteegecul
carca urmat.
la camajocului
parTrecut
dupd'1930,
regeleCarolal llleaa manevrat
tidele$ilideriilorininteresul
intronarii
unuiregimautoritar,
ceeaceaveasi ii
reuqeasc6
abiadup6gapte
a1ideintrig6
in acestnouconii luptedeculise.
a
continuat
padamentare,
text,democratia
safunclioneze,
auavutlocalegeri
guvemarea
padid, darsuvetanul
a incredinlat
fieunofperconalitdli
deanvergura
lui
lnviziunea
Litoiioad
a prcpagandid
PC.R.a fostlnlilnlatlnlr-oalmosfer6
lorga,
lipsite
insadeexperienla
conducerii
unuicabinet,
fiepur9isimplu
unor
demafeenluziasmi
a ribuna,
ai regelui",
agacuma fostnumitin cei4 anicali-afostprim-ministru
,oameni
partidului,
unuldinliderii
Gh.Cistescu
Tetdrdscu.
Gheorghe
Tendintele
autorita
stealesuveranului
erauincurajale
deunclimaipolitic
in cafementinerea
intemational
tensionat,
sistemului
dela Versailles
eradin
ce
in
ce
mai
diicild.
mici
mijlocii
igi
vedeau
ameninlatd
suveEnitatea
Tdrile
ii
poiitico
Fom4iuni
d6E&Ea
integrilatea
depretentiile
naziste,
intr-ovreme
in carerepetatele
divergente
. Partidul
Comunist
Roman
a fosl 9i
politica
anglo-franceze
intelegerii
german
vinovate
cu
agresorul
sptea-l
9i
inliinlallaI mai1921.
sorefasdril
erautotmaievidente.
Au indeplinit
funcliade secrelar, indreDta
gonoral,
primsectelaiGh-Ctispartide
Pefondul
eroddrii
marilor
secrelar
careconduseserd
Romania
dup6fazboi,
tesar11922-1924),
El6kKdblos(1924- acumcopleqite
de neputinta
de a gesisolutiiviabilepentrunouasituatie,
(1931-1940).
1928),
Boris
9lefanov
migcdle deextrema
dreapte,
antidemocratice
cagtigau
totmai
Siantisemite,
PC.R.atoslscosin afaralegiiin 1924. multteren.
Esteceeaceagtepta
deatetavfemeregele
Carolal
ll-lea.
Alegerile
al Vlea (al PC.R.din
'Congrcsul
pa amentare
dindecembrie
1937,organizate
de guvemul
liberal
condus
de
decembde
1931)
dAlniajusldti 5 lo'
Gheorghe
Tdtdtdscu,
s-au
incheiat
cuunrezultal
surprinzdtor
niciunuldintre
zincifundamenlaler
contEdictatuiifasnicimdcar
nua obtinut
40olo
dinvoluri,
niciunulnu
s-apututasigura
de
cisle,ziua(delucru)de 8 ore,pament partide
prcvin. pdma
(penlru
majoritad,
niciunulnugi-aputulconstrui
majoritalea
necesafe
in pa alAfanlloiautodelerminare
peneb despddire,
ciileistodce)
apdra- mentpentru
a conduce
tara.
rcaURSS.
Acostelozincilbuiose ne
Dupdo scuddguvernare
(ambii
Goga-Cuza
reprezentand
o grupare
care
ctliuzeascain fuptap6nfu proluaroa
pulin
pesle
obtinuse
cu
9%
din
sufragii)
parlade
convocarea
noului
Siinainle
putedi."
ment,
regele
a
instituit
un
regjm
autodtar,
sustinut
detoticeinemultumiti
de
. Padidul
Social-Democrat
dinRomaascensiunea
legionarjlor
frontietelor,
convin$i
fiindcd un
9i de amenintarea
niaa fosllntiinlatla7 mai1927.
potrivit
regim
mand
forte
este
mai
de
lmprejurdrilor
decat
vechea
democratie.
Preiedinler
Gheorghe
Grigorovici
Monarhia
autotarea luiCarolal lllea nua reusitsdrezolve
niciuna
din
(1936-1938).
probleme
Dinprogramul
maile
Romaniei
qi
PS.D.R.|
ale
acelor
timpuri.
Estedreplce intr-oconjuncla doctna ti tactica turAinternationald
,ln opunersa
defavorabild,
peplaneuropean
marcale
depreponderenta
comunismului,
PS.D.R.
stAfem p6plal- a statelor
lotalitare
sovietic
nazist
in
fatalul
1940,
an
regle
Ai
$ielitaconduformasocialismului
demoffatic,
mnside cdtoare
partea
a statuluiau cedatresemnati
Basarabia,
nord-vesticd
a
6nd ca luplade emancipare
a clasei
Transilvaniei
(Cadrilaterul).
sudul
Dobrogei
Zece
anide
carlism
seincheie
cu
9i
poale
pregetiin
munciloare
se
modul
cel
nationald
dincareaveasasenascd
!n altregimantidemocratic,
gisigufpecalsademocialiei." o catastrofd
maiefrcienl
gravdiscreditati,
iarinstitulia
monahice,
nuaveasd-qimajrevind
niciodatd.

M&Juhrll!l

L!i
GEors Gafencu
ln

campanis
elecbtEl6lnDohlgsa (193t)
cateva
zlle,tottannecul
,Amgust?t,
induiogatol
atO entutui.
Siapoiavefiilcealalie
infellsare
a Orentuluit
maigrozavd
decetnavafrea
btadtorsauinvazia
hcustelor,
a venit
21Ua
de alegerde alegeicumsunlinlelese
de romeni,
de adminishatia
9i pGcticate
romeni,dea.mata
romani,demagistralii
romani.
A Ioslo imagine
absurd6
dezlrnluitl
pa9desusln jospesteo populalle
Sibarbara
nice9i lni9fiii... S'auaslaldelegalii
gice4ib
candidatii,
iurat
s-a!
urnele
dealeg6Si
lor,s-aubafulmaia es,s,auschingiuil
sute$i miide
ii snopitsubtovitudeciomege
populalia
abgaloriingrcztd,
seascundea
in padufe.
Caln limpujrdzboiului,
maplimbarn
curevolverulla
mne inconjurat
de ungtupdeprieteni
credincio$i.'
(Constanlln
Grgorecafencu, insenndipolitice,EdilwaHumanilas,
1991)

polltr4,Tnconbdutatog6dlor
A!6bianudo6FBlidsdiuno.padido
dini933
24
decembde.
Ajun
de
Crdciun
tdd
veselie.
Rezultatul
atoggritor
a intrecut
'Duminba
Come
ruZelea
Codreanu
pentunoi.Duca(pdmut
celemaipesimiste
socoleli
rninistru
liberal)
a deztAnluit
toa6
urgiaadministratva
impotriva
mea- dendasffet
o nouedovad,defalsiiatea
9i de
nernemicia
sasufleteasca
,, Doctorul
Lupu,
5
caDs-aprezental
inalegecuunpogram
Li
cenueradecal
paogramuluimeu,
falsilicarea
a avLrt
dedoud
orimairnuJte
volurica
mine,
Fomaliunipoliticed6draph
policegicaraghios,
Inofenslvin
iutis.aulSsal
loatevoturile
caseiaseinainta
ma9i
semeumileascl.
g pecoga,unaltconlralecetor
Acelagiplan
machiavelic
a favorizat
.liga Ape.adi National-Crc9tine
al
progmului
qiideilor
mele.'
(L.AN.C.)lnnintala
h 4 madie1923ta
(C.Ageloiano,
Memodi
1932-1934,
Editura
Machiave
i, 1997) Eqr.
Plegedinte:
A.C.Cuza.A fuzlonat
in
1935cuPanidul
Nalional
Agrar

; I

Rozultatul
al6qedlor
Dadamsnbro
din20decombde
1937

P.N.L

P.N.T.

35.920,0

20.400.a

PadidtiTqtjtpontutad
15,800;

p.N.@in

. LegiuneaArhanghelul!i
Mihail,
lnliinlaiila 24 unie1927tala9i.
Comandanl
Corneliu
ZeleaCodreanu
(19271938),
HoriaSima(1938-1941).

9.150/0

.ln 1930s-aupusbazel
o$anizaliei
Gadadefer,dizolvatd
iormalln1931Si
1932,scoasddinvialapublica
in 1933.
Revine
subnumele
pentru
de
TotLl
lar6,
r{ li! *{ t {f []Jr,1
ACTIMTA
in 1935.La 21 februarie
1938,Corneliu
programele
L Comparalr
parlidelor
politice
pe oadainterbelice. ZeleaCodrean!anunleinceiarcaacticarcaufunclionatin
vffiliipardduld.
Dacd

amdatimpuinapoi
aflain falaalegerilor,
cdruia
dintre
elei-aliacor$iv-a1i
davotul?
l\,4olivali
vaalegerea
cua Lrnuicoleg.
$iconfruniali-o
2. Descnelr
reaclia
autort,!or la aegeridinperspectiva
unuiobseruator
neutru.
Abaluilr
unraport,
stabilnd
cevaloraleceldteniei
democrate
emuastlelinceicate
favoriza
incSlcara
or.
9rceanume
(
Caracteizal
modul
in careC Argetoianu
inlelege
s5-!imoltveze
infrengerea
in
alegeri.
Explicali
cumsefacecain multeimprejudaievieliiestemaiia indemanesd denunldm
conspiralie'
propriile
decatsd nerecunoa$tern
,teorra
erorl.
Cdutali
informalii
desprec. DlcaS octavanGoga.
portretul
poltic. "
Alcdluilt-le
i
Sejustificd
apreciedle
lurArgeto
anu?
pafan
Analizali
rczlltatele
aleger
or
entare
d n 1937,
inscrise
in tabelul
4. Moti- i
veazA
alegerea
fecut6
deCaroal - eaDenr!posludepnm-ministru?
[4aierau i
jinul
in sp
democralie
? A *t! : unscudeseucuacesisubiect.
9ialtesolulii

!)ii,) n.lft,c,,rli:Al

L ":l:,!l1iT_

$atolsln godoada
conlomDoran{ oo

in primii
aniai Rom6niel
l,laria iosti
adoptatd
o legislatle
carearli putuli
consolida
democralia.
:
proasla
guvernare
Coruplia,
gilolerareal]resala
rdca
partipantinleresald
a excesetof
a
exceselof
delordedreapla
a! netezil
drumul
spfeinslaiarea
unorfegmu auto-

I
Crorologia
funclionarea
I ianuario
- Esteautorizata
primului
partidpostdecernbrist
in Romania,
PNT.CD. (PartidulNalionalTarinesc
Crcqlin-Democrat).
Partidul
15 ianuarie
- iS reiaactivitatea
NalionalLibera.
se
23lrnlads Frontul
Salvarii
Na{ionale
transiome
tn parlid9i i9i anunldparticipaala alegeri.
I februarie- Se consiituieConsiliul
(c.Pu.N.),
Provizoriu
delJniune
Nalonald
alputeriide
slal.
organpovizodu
marca
22apdli6-15
iunie- Sedesfegoara
Este
demonstralie
din PialaUniverciHlii.
elaborald
o Declaralie
careprelapunclulS
al Prcclanatei dela Tini1oan\11madte).
produse
incidente
in
1$20marlie
- Grave
de
contextui
anive|sdrii
volule rnaghiare
la 1848.
alege parlamentare
20 mai- Primele
9i
prezidenlale
a
dn istoa posicomunista
t,rii.

iw

lon lliescu9i
4{ apdlie- PrcSedinlii
b i/oscova,
MihailGorbaciov
,arafeaza,
nabtul de colabonre,bunavecinebb9i
anicilb inte URSSgi Ronania.
Franlei,
18"19aprilie- Preqedintele
geideslal
Fran9ois
l'/ilterrand,
esleprlrnul
occidental
carev zileazaRomania
dupd
1989.
CAER9i
30 iunie-1
iulie- Estedesliinlat
19ilnceleazevabbilitaieaTztaful de la
Varyovia.
lliescuqi
1&20noiembde
- Prcledintii
franco-ror?en.
Mitterandsemneaza
raiatul
voleaza
21 noiembris- Parlameniul
proiectul
e al Romeniei.
deconstilul
I dsc6mbri6
- Un rcfendumpopular
aprobeconsttuliaa9acuma fosivotatdde
Padament.
anunld
25 decmbde
- ltlihailGorbaciov
sfalsifu
| UniuniSovietice.

rtBei;

7 februade 12 stateale C.E.E.semneaz6talalu de la lvlaasiricht

ComuniEurcpeand
selransfome
tateaEconomice
in Uniunea
Euopeand.

L-urnsa
dem&ine
in trffi&ffi
anticipmt&
ryimz
m
L]

ln i945
Lum66
dor0lnsantidpaE
Vianu(1897-190{)
. D6unfh6of,Tudor
oneqU,
consacral
cuausteritaie
aveanevoie,ln
demuncitoi
,Vom
laIanoastre,
9i

lorperconae
se se poateexerciia
crealot
competenle
unotdomeniin carefacuitdlile
de omultrebiilui,de exemplarul
umanlehnic.Sddenunldm
tipulatatde
Avemnevoie
peomulde vorbe,de foi ule,de avenfuri
nereflectate,
socialS,
curenlin vialanoastra
locrufile
Ei aduccu e
Aceqti
oamenjbagatelizeaza
celemaigravo,le demonetizeaza.
lotulin neinsemnabb
subliniez
incA
sufrul
demoElizant
Silransformd
9ifarsaDeaceea,
consacraliuneilehniclcreatoaae,
odcare
arfiea;deaceea,
am
o datanevoia
oamonilor
pefactorul
pusloldeauna,
chiarSiin eslefua,
accentul
rational,
activ,al potedeelor
9i
tehniciLlii.'FudofVtanu,lurrea de meine,1945)

(189Si965)
. D6un6cditt, G6org0Cdlinoscu
pe interesul
aculde unanildti,
de uncosmopo"
de maineo vadinlemeial,
'Lumoa
Rena$tod
Voltairelitismde tip grec,a$acuma exisialpinte oamenii
Q a perioadei
pe undispltotalde padicular
AcumtoatSsheduinla
noasmiindede a iace
Goethe,
juste,faradecarelermenii
condillile
materiale
inainlali
ai
dreptate
mullimii,
dea lndeplini
progresuluinusuntposibili.UnuilaraninfometatSlbolnavnu-iardedecale
Decelsa manancauncd
inlr-olad iiri slalui,pfelersA
celedinumd,lintaeiot spiritul.
peAcopole.'
(George
mdhdnesccumesline
Cdlinescu,
Luneadeneine,1945)
. Dounjudd Pte PaMrca(1901-1988)
pa9nic,Si sinietizarea
contradilor
o primdipotezdplauzibilA doua
,,...evolulia
postbelice,
in toablarl6 capitaliste
va
ipobze:ciclulrevolulionar
cacteristic
epocilor
mulleindiciicd
ln cadrulcelei
izbucnicu
furiecund.Am
lumea
dernelne
sevadesfesura
(sangele
vaii cingmatogmiic,
nilelug
sangeros
esiefer
d6.adouaipoteze.
Speclacolul
cu febrd|evolulionare
este
locomotiva
lstoriei).
mentul
cre$telor oqanice),
{revolulia
pentru
polilici
(acesti
nr 2 vadummaimutedecenii
va
lio
epoca
bund
oarnenii
lpoteza
9i
penlrusociologi,
jumaligtqipreaputinpropice
peniru
penhu
scllptorde maseumane),
lunea deneine,1945)
adigi.'(Petre
Pandrea,
. D6unsociolog,DimibieGusli(188G1955)
in ma9i indisolubila
inheqtilnla
unline@lalisl9iide,O implelire
Sivialanallunii;
producdtof;
plina
gospodar
unsat,
vigoare;
unliran luminat,
celelean
alisiin
Sivrednic
social,
economic
cultulal,
unoraq9io regiune
dezvoltate
maximal
dinpunctdevodefe
ai
gisintetic
giunslalfecand
paieacliv$ cu
?nNal:ufle;o
naliune
lncadrate
dirccl,solidar
luptaemicA
a madinorganzarcaintemalionab
a lumipe careo pregaleqte
demnitato
(Dimitdo
lorNaliuni
Unite
demaine."
Gusii,Luneadenaine,1945)
- ial6lumea
(Txllo
facpartedincada
a publicistuluilon
Bibefi
deinterviui
r'n1945sublitlll
$ aufoslpublicate
O constuclie
dln
Parls'
clddtaparca
,micul
pentruloalelimpuile

lv

:.

.:...1".

L :J

$ia,
lde e. -e s ird
uri nfit lecsrt din"Dibmaveche'(nr.180din
-'-"*
19-25illie 2--r:. UnHt
ooftftS L*
rftn
,Pesle23 * ?'t- @rsrn Ytrffiir'nf,o administElie
maicoerenld,
in tocalitelicu o
infmstructura
Jnag 9 vd f inrClaldejacaprimalordato e estesesedescurce
slngu.
GenelalianEtra 9i cee6nera de atuncivor foloslca timb6prcfesionabmaiatesengle4. Limbe
deaab|: perrudescfioea
lorsorepialaoeroouriva
fi maiales
chineza.
Vorfrgeneralii
gustulconcurenlei
gtobale,gustullupteidecontracare
aareyo.deprinde
puleridecasena e coroo?lii,
a acapardri
vorredescoperi
nevoia
asocieriicivice.
. lJnscono(ist DdtE Dgianu
econom
cl de3-406
anua.atade"1edia
'Dacevonmenlirundilellialdecre$terc
la apotimativ
u.E..amputeaajunge
600/0
dn nediaUniunii(tuand
in calcutsiaDre..erea
,eului)
in crcaundeceflu.
sediutB.c.R
Fd? deraoale
dinBuzau,
rajorepepa.curs,
amor,tea
a;lngi li unvenn
pelocuilor
o
consruclie
penlru
dec rca75%din"1eoia
secolul
XXI
lJ.E.in iurularuu:2025.
Abruride nvestilii
Tasrve
ln
educalie
Lcbute
sa
rezolvam/alenLem
probleme
c
eva
ma
ii.Jnfrastructu?,
de oroin
struc{ural,
lnbecaresislemul
de pensii,asistenla
madicald,
dezechilibrul
demografic. Cronologia
Migralia
vaconlinua,
ceeacevaac@ntua
o djnamice
dem6grafca
nefavorabjla
Sianomii 3 madie
- lnceputulconflictutuicare ii
socae.Avemrevoioe o polibcideasistare
a famJiei
carcsa ;ncolineasca
scaderea
pe
opune
lideriisepati$ti
de a Tiraspol
populaliei,
deo maibune
integrarea
cel6lenilor
presiunide
rcm,Voraperea
pe
irnigrare
aulorjtetilo.
din
Repub
ica
l,loldova.
fondulimbdtanirii
populaliei
de fodede munc,.Vatrebuisa gdstionem
9i al delicitutui
2527 apdlie- Arc locvizilain Romania
a
adAncirea
unordecalaje
ntreregiun
fosiului
suveran
l',4ihai
l, aclarnal
demiide
simpatizanli.
VAloliffc.ti-vt cutlosti$lalal
27 septembde
- Alegeriparlamentarc
$i
prezidenliae.
F.D.S.N
obline27,7%
l. Alegeji,
dincronologia
9ivafi
aEfurai5,
evenimenlele
careaudalsubstanle
luDtei
Dentru
obligals, constiluie
ulterior
o majoritate
posldecerbriste.
ahn'rarea
democraliei
Atcatuili
Jncomeata
u scrlsde t5-20oe parlamenlara
cu
PU.N
R.
siPR.M.
randuri
cuaceslsubiect.
19$
2. Citilicu atenlie
textele
de la pagina
100.Stabititi
domeniile
asupracirorase ffi mai Primagrcvegenemld
dupe
prciecjia
dstrange
asupsocietetii
romanegli
a secolului
gan- caderea
hecut.Comparali
rcgimului
comun
sl.
durile
despre
viiioraleacestor
intelectuali
curealizarile
regimului
mmunist
carea 21 seplembrie
- La Bruxelles,
mlnlstrul
ufinat.
Caledinheeles-audovedit
utopice,
cates-auimplinit?
Abetuitl
uncomen- romAn
deexterne
pentru
sepronunld
inietariupeacestsubieci.
grarea
in NATO.
tA inoastrc
3. organizali-ve
in 4-5grupe.
Alegeli
unuldintextete
dela paginib
100-jO1
Sifor- 28 septembrie
- La sesiunea
de ta Slrasmulali,
penlru
dupdmodelul
carealiopiat,cateva
ideigenerale
caresainfdligeze bourg,Romenia
esteprimilain Consiiul
viitorul
in viziunea
voash6.
pegrupe.
Discutali-le
Conshuili
apoi,pebazaconch- Eurcpei.
ziilor,
maimulteformuldri
cu ajutorul
cdrora
sApafticipaji
impreuna
cu intreaga 2 noiefibde SUA acordeRomanei
clasab o dezbatere
pelema
pesle20deani?,'.
va
arAta
Romania
clauza
naliunii
ceei maitavorizale.
'Cum
l$i{:
26 ianuarie
de extemesem- l',linistru
. Polfivitprograrnei
qcolare
pentruciclulsuperior
al liceulu,studiuldtsciplinet
/stor'e]. neazA,a 8ruxeles,
pr,
declalia-cadru
,, umereqte
pefomareaunorcompelenle
geneaale,
precum
,,focalizarea"
$ia unorcom- vindpadrciparea
Rornaniei
la Parlener?tul
pelenle
pentru
soecilice
lecareoomeriL
deconlnut.
comoetenle
menltolJle.
deadel,
ii 'n pagiflleacesrriTar$1.
primeQte
I mai Rornania
slatutLll
deasoProoLnendu-ne
sd va slimLla^r
si sa va ofern oosonilalea
de a verifica
voi,rstva
ciaia LJniunii
Europene.
I mesu|ain
] 21-n iu.ie Vaclav
careacesle
cornpelenle
lncepsesecontLl@ze,
amadoptat
o aftarnodalilale
Havel,prc$edinlele
in manualele
penttulixarea
' decalaceeafolosila
noastre
anleroarc
pen_ Cehle,intreprnde
cunogtinlelor,
o vizttd
in Romania.
lrJ recaoilrlared
g evaLareJ
9-10decsmbrie La Essen,tonttiescu
'0.
Crcdem
ce p6ndacumall avuiposibiitatea
sd constatali
cj diferitele
sursedocusubliniazd
holadEaRom6niei
de a nlta
menbre- complementare
uneo
cu/r,
chlaruulrauLu
contadiclorii
r uarts
carelnsolesc
rrsotesoprezenlarea
prezenErea
, !rrar
9i,u
9r,
c5lmairepede
in U.E
prccumQiactvitallle
pe ca vd invltemse je rcaizali,indiindependente
. conlinuturilor,
1995
vidLasaL'r orLpcl coegi,vaajJUsava aprcpialicL
na nut nle,es
oeeveli_ 21 mad;s- Esteadoptatalegeapentru
: rnentele
istoeicontemporane,
seinlelegeti
adevArud
Siperconalilatile
carenuse ase
privazerii.
acceleErea
: totdeauna
usor
descifrale,
Sordescilrale
11 noiembri
lur Corneliu
- i,4oariea
pregedintele
Coposu,
PN.T.C.D.

lictelor
conf
Rezotvarea

in lumea
contemporand

cooPERARE
$TCONFLTCT
^INPRIMA
JUMATATE
A SECOLULUI
XX

UnaR9
deprcpaganda
nazist
dzboiului
dinanilpremeEatoizbucnkil
ffdiascdGemania)
9iunafi9al alialilor
lNalunileUniteluplepentulibedaE)

prjnintensilicarea
Secolul
al Xxlea se caractedzeazd
relatiilor
internagi nenumdrate
ln acestsecolau avutlocdoudrdzboaie
mondiale
tionale.
prin
rdzboaie
regionale
saulocale.
lnceputul
secolului
al Xx]easedefinegte
perioade
epocii
Termenulse
refere
la
apogeul ,,imperialiste".
o
detimpcuprinsd
intre1870!i 1914,
in careputerile
europene
audezvoltat
celemaimariimpedi
globului.
detineau
coloniale.
aproximativ
20%dinsuprafala
Terileeuropene
politic:
trecut
a
fost
inceputul
secolului
marcat
decompetitie,
rivalitate
9iecopute.
nomica
deosebil
deagresive
inlremarile
lnceputul
sQolului
alXx-leasemnaleazd
aparilia
unornoicentre
deputere
giStatele
in afaracontinentului
european:
Japonia
Dinpunctdevedere
Unite.
politic
militar,
Eurcpa
ra
impdditd
in
aliante
miliare
Anfanta
doua
ai
Sipolitice:
Ttipla
Alia\e.
Anlanla
a
fost
semnau,
la
1904,
8
aprilie
de
Marea
Bfitanie
9i
9i
taziu,Antantei
i s-aaleturat
FEnta.l!y'ai
TriplaAliantd
afostsemnate,
SiRusia.
giltalia.
la20mai1882,
deGennania,
Austro-Ungaria
Lainceputul
secolului
al Xx]ea,Gernania
a promovat
o politicd
agresivd
pentru
a
optat
alianta
cu
Austro-Ungaria.
ln
fala
acestei
situatii,
vecinii
9i
gi Rusia,
Germaniei
de la est9i de la vest,Franta
au semnat
o alianlide
ap6rare
comund.
in 1898,
Gemania
a iniliat
unplandeorganizare
a uneifote
gis-aaleturat
moderne.
Marea
Britanie
s-asimlitameninta
alianlei.
pecareilvdzu6
Inaugust
1914s-adeclaniat
celmaimarerezboi
istoria
paneatunci,
Rdzboi",
razboiul
despre
carese credea
c6va rezolva
,,[,,larele
toateDroblemele.
R6zboiul
a duratDend
Tn11noiembrie
1918.
ln acestrezboi
aufostucigimaimultdeI milioane
deoamenipecampuldeluptdgimaimulli
in spatele
frontuilor
dincauzalipsurilor
Rdzboiul
s-apurtatcuo tehnologie
pentru
(bombardamente
aceleiimpuri:
avionul
avansatd
ae ene),tehnici
de
(telegraful,
(tancul,
moderne
comunicatie
mdioul,
telefonul),
ameperformante
submarinul).
(1919)
Sistemul
depacede laVersailles
nua rezolvat
tensiunile
careau
gifrustrdri.
duslaizbucnirea
razboiului.
Acesta
a l6satTn
urnaluitraume
Llulli
gdsit
gi
politice
refugiul
in
doctdne
nationaliste,
intemalionaliste
solutii
$i-au
nedemocratice.
UnadincfealiilePrimului
Rdzboi
Mondial
afostLigaNaliunilor.
qi construirea
saleeraudezarmarea
Obiectivele
unuisistemde secudtate
Cutoateacestea,
LigaNatiunilor
nua reusit
colectivd.
saimpiedice
declan$aRdzboi
Nrlondial.
reaceluideAl Doilea
Unmoment
alcooperarii
intemalionale
l"areprezentat
semnarea
tratatului
propunea
Bdand-Kellogg,
la 27august
1928.
Tratatulid
evitarea
denoirezboaieSiconsolidarea
incredei reciproce
in relatiile
intrestate.
CeldeAl DoileaRdzboi
l,4ondial
a avutlocintreanii1939Si1945ii a
participare
prin
pdmaconflagEtie
mondiaE.
depdgit,
9iconsecinle,

Mddulul lV

lnlimpulrdzboiului
aumufitaproximativ
60demilioane
deoameni,
militari
populajia
civili,
aproximativ
globului
3%din
de la aceadat6.Pacea
de la
$i
Versailles
ldsase
Gemaniei
unputernic
sentiment
defrustrare
de
nedrep$i
late.Laacesta
s-auaddugat
l\,larea
CizdEconomicd,
cregterea
fasismului
Si
a nationalismu
uiinfomelesaleexlreme.
giintimpul
Tnpreajma
rdzboiului
s-adesfd$ulat
Ho'ocaustul,
ceamaimare
cim6impotriva
umanilatii.
in cermania
in
aflate
sub
dominalia
ei au
$i lddle
fostomorali6
milioane
deevrei,
fdfdniciunmotivin
afara
aceluia
cderauevrei.
Rdzboiuls-a
datintrePuterileAliate
(Marea
Brilanie,
Statele
Unite,
Franta,
Uniunea
(cermania,
Sovieticd)
Puterile
Axei
ltalia,
Japonia),
cu
alialii
lor,Si
9i
s-ateminatin 1945cuinfrangerea
acestofa
dinurmd.
f;'
Dodaralb
dedzboiaAustcungadEi
(28iuli1914)
adesaE
Sorbii
rcgal
serb
n! a rdspuns
deo maniere
satsbciba
,Guvemul
lanota
din23iulie
prezenlata
1914
guvernele
deministrul
aushGungar
laBelgrad,
impedat
rcgal
suniele
9i
insele
holale
ina-$ivedea
gidrepturile,
aperate
interesele
in
acest
scop,
se
rccue
Si,

O cronologic
a eeiorboui
cor{liclesonbiale
1914,28 iurie - Asasrnarea
lui Franlz
Ferdinand
la Saraievo.
3 argust-Germania
declare
rAzbolvladi
Brianii$ invadeaza
Belgla.
26algult- infr6ngerea
arrnatelor
rusegti
a Tannenburg
1915,19 iairuafie
- Are loc primulraid
ae anin MareaBrilanie
cuunzepelin,
7 firai- Torpibrca
transallanlicului
geman."Lusitana"decitreunsLbmain
19decenrbne Relfagerea
aliatilor
de la
Gallipoli.
1916,2'1
februarie
bdtdliei
- lncepulirl
de

1 iuli6 Balelade peSomme.

1917,6 apnte SIJAdeclar,razboi
Germaniei.
I decmb
e -Cucerirealerusalimululde
cefeenglezi.
lnllg6Eamembdlor
Anhnleid6a nu'lndlhpacesoparatt(1 spbmbdolS14)
1918,i madie
delaBresl-L
to\,sk
- Pacea
lntre
Gemana 9iRlsia.
Urmdloarea
declaralie
a foslsemnald
in aceastd
dimjneale
deMinistetut
deExte,ne
11 noiembde
Brilanic
la Lond
- Semnarea
almisltliului
inlre
aliatigiGeman
guvemele
a.
specialautorizalide
penlruaceasta,
lof
decbraurmatoarele:
'Subsemnalii,
1919"
28lunie- Semnarea
Guvemele
Tralalului
de
britanic,
ffancezgirusdecomunacordseangajeaze
sanuincheiepacesepapacedela VeIsailles.
rat6ln iimpulacesluirazboi.
Celelreiguveme
sunldeacodca ailnciceadva frvorbade discutafea
lemenilor
peciiniciunul
1939,1teptemhrie
p6ciifdre
invadeaza
dintrealiatinuvaceretermenii
- Germania
acorduliiecaruia
dintrealiali."
Polonla.
i940,Augusl
- BdgliaAngliei.
1941,22 iunie Gemaniaahca Unlu,
lnfiinlarcaSoci66tii(Ligil)Naliunilor
neaSovieiica.
p54iconiractate,
considednd
c5,penlrua dezvolta
7 deeembrc- JaponiaataceStatele
,lnaltele
cooperalea
9i penltua
pacea9i srguranla,
le garanla
estenecesar
sa se accepte
Unitela PeadHalbor.
anumite
obligalii,
de a nu
recurge
la dzboi,seselnlrellnb
ia lumina
pejustilje
1 2, noiembtle Bdldiiade la Stallngrad.
zileirelaliuni
inlemajionale
bazale
Si
presciplunile
onoarc,
seseobserue
dguros
1919,6 iunie Debarcarea
drepiuiui
internalional,
recunoscut
deacica
alialilor
in
reguEdeconduce@
efectiv,a guvernelor,
Normandia
sdsehca sadomneasce
droplalea
sd
se
$i
rcspecte
cu sfrnlenie
toateoblgaliile
tratatelof
in dporturile
mutuale
dinte popoarcte
prezentul
oanizate,
pact,carelnslituie
adopte
Socielalea
(...).Art.7. Sediul
Naliunilor
Competenle
specillcernodulu
u
SocieiAlii
Naliunilor
estestabllil
la Geneva
(...).Arl.10.[,{embrii
Socieietiiili
iauindatoRELAT]ILE
NTERNATONALE
gisa
rireasArespecle mentine
in conkaoricarei
agrcsiuniexieme
integrilalea
leritoriaE
polilicd
exislenti
a tuluror
memblorSocieialii."
Siindependenta
3.3 Descoperirea
in sursee de infor,
mulliple
lTralalti de la Vesai es,1919-192Q1 marea perspectivelor
asupE
evenimntelor
isiorice.
ACTIY'T
NE INDE?END'N'A
4.2.Folosirca
mijloacelor
9i a tehnogicomunicare
penlogi
lor
de
lnfonnale
pfncipitle
1. Analizali
documentul
3.Cornenlal
careauslaliabazacreerii
LigiiNatiunilor tru Invesligarea
unureveniment
saua
2. Explicaji
dece nuauu$ilmecan
sfitelenlernationale
sd eviteizbucnirea
lnui
unuiproces
slorc.
.1,4, Suslkereaaryunenlaba unui
nouconflict
mondial.
3. Comentati
cauzele
careaudusa declansarea
aceslui
rdzboi.
punctde vedereinta dbculie/ intr'un
Cduiali
infomalii
suplimentare
cu prrvire
a pierdedle
de vietiomene$ti
dinanii
rcfehlpe tenedeistarie.
la fodaarmelor.
ln consecinla,
Auslro'lJngaria
se considere
de aiciinainte
in starcde
rtboi cuSerb,a.

Holocaustului.
Argumentali
deceastfel
deatroclitnupotfi uitate
saLr
ignorate

Cooporars
9iconflict '103

cooPERARE
$TCONFL|CT

itrtI ooul.lulvrArnre
RsEcoLULUt
xx
AlDoiba
pecareo a$tepla
SfaEilulceluide
Rdzboi
l\4ondial
nua aduspacea
toatelumea.
Europa
aufostimpd{ite
in doudsfere
deinfluentd.
$ilumea
din
Europa
vesticd,
cu
regimuri
democratice,
au
incepul
unplande
Tdrile
reconstruclie,
Planul
ltlarshall,
coordonat
deStatele
Unite,
iarldriledinEuropa
politicd,
esticd
auintraisubinfluenta
economicd
Sovietice.
9imilitaa Uniunii
Aceasta
propriul
politic
a impus
aflate
sub
influenta
ei
sislem
comunist
tei|o|
lotalitar
Planui
Ma$hall
a fostlansatin
1947pentru
a teconstruieconomia
Europei
distrusd
derdzboi.
Programu
a fostunsucces
panA
in 1952,
deel
$ia durat
beneficiind
18lrri vesleuropene.
Planula
constatin
credite,
subvenlii
neramqiajutoare
bursabile
maleriale
saualimentare.
Pentru
a nurdmane
maiprejos,
,o
Uniunea
Sovieticd
a impus
salesatelile,
in 1949,
unorganism
economic
tdrilor
(CAER).
denumit
Consiliul
deAjulorEconomic
Reciproc
Acesta
nusebazape
tealitdli
economice,
ci peinterese
gideaceea
ideologice,
a fostunegec.
in 1947,
odatd
cusepararea
politice
lumiiindoudblocuri
rivale,
s-adeclanqatunnoutipde rdzboi,
numitde la inceput
Rece".
De
o partea
,,Rdzboiul
defier"segdseau
blocmilitar
compus
dinSUA$i
,,cortinei
ldfileoccidentale,
grupaliin
(organizalie
pentru
aliatiilof
NATO
internalionald
colaborafea
defenpdnTfatalui
sivdinfiintatd
Atlanticului
pe
de Nord,semnatla Washington
4 apdlie1949),
iafde cealalld
padesegaseau
URSSFialiatiiei,organizali
(Tratalul
inTratatul
delaVargovia
deprietenie,
cooperare
mutuald).
$iasistenld
Acest
Tratat
afosioaliantd
mllitadatdilofdinEuropa
gideEstaflate
Cenlrald
subinfluenla
URSS,
infiinlate
la 14mai1955(desfiinlat,
pe 1 iulie
la Praga,
1991)
cdaredreptscopaperafea
impotriva
amenintdrii
NATO.
9icaredeclafa
Tratatul
delaVarcovia
a fostinitiatdecdtreNikitaHru$dov
in 1955,
Sia fosl
pe14mai1955.Pactul
semnat
laVargovia
pe
incelat
existenta 3 martie
$i-a
1991.
Rezboiul
Reces-aterrfinat,
deasemenea,
in 1991,
odatdcudestemareaURSS.
In1945s-ainfiinlat
Organizalia
Ljnite
(ONU),
Natiuniof
organizatie
a tuturorslatelor
pfomovarea
pdeleniei
lumiicarearecaobieclive
inirestate,aplicarealegilorinternationale,
asigurafea
securitdtii
internalionale,
incufajarea
dezvoltarii
economice.
ONUestecontinuatoarea
LigiiNaliunilor
infiinlaie
in1919.
Unaltorganism
de cooperare
a Europei
occidentale
a foslComunitatea
Mosajal bi Churchllcetg Sblln
Europeand,
al cdreircla maifostmenlional
in paginile
acestui
manual.
Eaa
,Nu esiedelocincujatofsd imagi- fostinfiiniatd
la Romasubnumele
de Comunitatea
Economicd
Eufopeand
ndmun viilorin cafedumneavoasld
ii
{CEE).
ladatade25marlie1957.
impreun6
cu
l6dlepe carele dominati,
au fostBelgia,Germania,
Franla,ltalia,Luxemburg,
Tdrilefondatoare
padidele
comuniste
din numercase
alle
olanda.Concomitenl
cu CEs-aconslituit
Eufopeand
a A1o$i Comunitatea
stale,veliiia$ezati
deo parte,
i lolicei
(CEA,
mului
astdzi
EUMTOM).
Au
apdrut
atunci
trei
careseraliazd
naliunilofde
comunitdli,
numite
limbeengle$i
zd,asocialii
lor,se vor
Comunitalile
Europene.
PdnTratatul
defuziune
9i dominioanele
aufostpusebazele
unororgaparte.'
afladecealaltd
printre
necomune
deconducere,
acestea
numdrandu-se
Comisia
Europeand
(28apri{ie
1945)
Consiliul
European.
si

104

Planull4arshall
Europa
afenevoie
deunajutorsuplimentar
imporlant,
dacevremsd
,ln consecinld,
eviamgveleprobleme
economice,
sociale
Penlru
a le rcme
$irolilicecevorsuaveni.
dia,lreb0iesAinlrerupemcerculviciosgi s, rcskurdmincredeeapopoareloa
eurcpene
in viitorul
economic
al prcpilorlariSiin Europa
in general.
Eslelogicca StatelelJnitealeAmericise facatot ceeace le stl ln puterepentua
ajulalumeas5-9iregdseasce
sanetabaeconomica
nomalefad decareaceastanupoale
polifice,
dobandinicistabilitale
nicipaceaslguraH.
Acliuneanoastra
nuesleind.epb6nicl
impotrva
uneiadintrelad,niciuneidoctrine,
cilmpotdva
loamelei,
sArdciei,
dispeddisr
penhaosulu,
Scopul
nositulrebure
si liercnaslerea
uneleconomii
mondiale
sindloase
itua permile
gisociale
prcpice
slabili|ea
decondiliipolitice
inslituliilor
libere."
(Dindiscursul
secretarului
deslal
la Unive6ilalea
Harvad.iunie1947)

Reuniunea
aleCEE
lar|otfondatoare
(1957)
de a Roma

IntldicroiaCali6lt4iuni|o.Unib
naliuirilor.unite,
!un;,N;j,popoarc,e
lemhoEdlii
viitoare
-st safuemgene|aliile
ddoofib dzboiului;
crcdinla
in dfeptufile
- sd reaiimam
fundamentale
aleomllui,in demnitalea
flinleiumane;
$ivaloarea
ln caieseaclio-ad slabimcondilii
nezeJostilia
faledsobliOaliile
9irespectul
caredecurg
dintralite'einternalionalej
promovdm
pmgresul
gilmse
social
buneElirea
nivelului
deti $ia libeftalii."
(26iunie1945)

T|lhtul AiantculuideNod (4 apdlio1949)

yi P6'tileconvin
ca unalacamalimpolva uneiasaumaimultora
,Adlcolu/
dinhs
ele,in Eurcpa
sauin America
de Nord,va li considerat
unatacimpohiva
lulu@r
Qi,in
consecinta,
suntdeacordcA,daciarelocunasemenea
atacamat,iiecaro
dinlrcele,in
exercilaa
dreplu
u ,aadloaparare
inoivio
rrl) saLLoleclive
recunosolprn Arlicolul
Sl
dinCartaNatiunilor
prinefectuarea
Unite,
vasp.ijinPariea
sauPe4ibalacate
imediaia,
pecareo considere
individualsau
de comun
acordcu celelalte
Pe , a orici|eiacliuni
Cronologic
necesa6,inclusiv
folosirca
lo4eiarmale,pentrurestabilirea
menlinelea
seculdlii
Si
zoneinod-atlanlice,'
1945,tubruado
de la lalta.
- Conferinla
Inceputul
Rezboiulul
Rece.
Martio
folosegte
lenrenul
- W Churchill
defle/.
,Cortina
1947,
iuni Anunlarea
Planului
|arshall.
Dcla|Elia
1948,iunie- Blocada
Sdum.n(9mal1950)
Be lnului.
NATo.
pemesua
mondiala
nupoale
ti in siguranla
E|eefoduri
crcaloa@
amenin- 1949,iulie- Tnfinlarea
'Pacea
12mai- la sfargit
blocada
Be inului.
la
care
este
expus5.
Contributia
(...)
unel
Europe
oqanizato
este
indispensabila
ladlor
195G1953
dinCoreea.
- Rdzboiul
penttu
pa$nice.
menlinerca
unofrelatii
KGB.
plan.Eavaii construitl
pdn 1954,madio- infintarea
Europa
nusevafacedeodald,
confomunuisingur
f955,
mai
infiintarea
Pacluluide la
masu concrcte
caremaiintaivorcreao solidataleconcreta,
Adunaaea
naliunilor
va6ovra.
Europeicerc
ellminarea
valildlii
seculare
franco.gemane.0
cemdsurd
luate
kebuie
se
1956,oc{ombrie
dinungaria.
- Revolulia
p veasca
in primul
rendacesie
doud
ldri."
1961
Ziduui Be i, augusl- Construirea
nulut,
1982,oc{ombdo- C za tachetelordin
Cuba.
ACN!1TATE'NDEPENDENTA
1965,aprilie- Trlmite|ea
a 150000de
soldali
americani
in
Vietnam.
1. l\,4otivali
ingfijorarea
exprimate
in sc soarca
luiW Churchill
cetreStalin.
de la Praga'
- "P mdvara
2. Comparati
promovate
stabilli
egatura
intre
valorile
(docu- 1968,august
de
Liga
Naliunilor
S
esle
infranla
de
lrupele
sovietice.
menlul3
dinpaginib
anterioarc)c!
ceeale0NlJ(documentul2).
1979,decembria
- Trupelesovtetice
pegrupe,structura
Anallzali,
obiectivele
celordouaprogEme
econornice
Si
invadeazd
Afganislanul.
CAERSiPlanu
l\,4arshallcareauduslasuccesul,
respecliv
la 1985,narlie- I\,1.
$istabiilicauzele
corbaciov
devinelidef
al URSS.
4. Prczentalicond
Allanticului
deNod.
liie in careseaplicladmlulValTmtatului
1989, noiombrie- CadereaZidului
5. Redactali
un scurteseuin carese descrieli
atriosfera
internationald
ln timpLl Be inului.
Rece'.
,,Rdzboiului
1991,apdlie
Pactului
- Dizolvafea
de la

6. ldentificali,
in documentu
prciectul
5. valo;rece cares-a conslruit
unilalii
europene.
August
- Deslrrrnarca
Uniunil
Sovietice.

cooPERARE
$TCONFLTCT

irur-uueR
courruponRruA

a baslrc'
ln misiune
,Cdslile

(1995)
Acordul
delaDay,ton
sasouloneze
Si-apropus
conflictul
dinfoslalugoslavie

Procesul
deconstructie
a unitAlii
europene
s-aaccelerat
in anii'90,astfel
pe
prim-plan,
continentul
nostru,
ci in
se situeaze
aspectle
catedefinesc
genera
cooperarea
conflicte.
Dupdcumsegtie,
Simaipulincelecarearputea
pe1 noiembrie
1993
a luatnaitercUniunea
Europeane,
confom
tratatului
dela
gi
l\4aastidt.
Procesul
deextindere
a Uniunii
a cunosculel unritmaccleral.
Instituliile
UniuniiEuropene
suntConsiliulEuropean
Consiliului
$iPre$edifltele
European,
European,
Parlamentul
carefeprezinta
cetetenii
tarilorUniunii
Eurcpene,
Consiliul
Uniunii
Sicareestealesprinvotdirectdecdtreacegtia,
Eurcpene
de
MinlSfo,
care
reprezintd
fiecafe
membru,
sht
Comisia
\Consiliul
generale
Europeand,
cu cei 17comisari
carereprezinta
interesele
aleUE,
deJustitie
Europeand,
Curtea
careseingriiesle
derespectarea
legilof,
Curtea
Europeand
deContud,
careverifica
fnanlarea
activitetilor
UE.
ictulin lumea
Colaborarea
contemporane
cunosc
o evolutie
speciald
9iconfl
pdnfenomenul
Globalizarea
insamnd
schimbdri
importante
in
.globalizdrii.
cadrul
societetilor
traditionale
carezultat
al comerlului
iniernational
ridicat,
al
creiterii
investiliilor
cultumle
intrestate.Globalizarea
estede
9ialschimburilor
maimultetipuri:
economici
tehnologicd.
Si
jnterbepoatefi identificatd
Primaetapeistoicea globalizdrii
in perioada
lice,odatdcu renuntarea
la acoperirea
in etalonul-aur
a economiilor
9i la
ptoducliei
precum
de mdrfud,
acceptarea
a investitiilor,
a
capitalului
ca
9i
glo"
economice.
etaloane
aledezvoltdrii
DupaceldeAlDoilea
Rdzboi
Mondial,
pentru
deOrganizatia
balizarea
a fostcoordonatd
l!y'ondiale
Ta feSiComerl.
Globalizarea
esteunfenomen
complex,
Tnmi$care,
cuconsecinteb
caruia
omulcontemDoran
se confrunte
la totDasul.
Uniiconsiderd
cd celmaimare
pedcol
pecarelpoate
globalizarea
implicq
eslerdcirea
relatiilor
dintre
oameni.
ln lumea
conlemporane,
cultura
kadilionald
a societelilof
estein transforma.e
in spectacol
Cultura
umaniste
a cdzutpeplanul
doi,
Sipreschimbare
9imarfa.
infavoarea
culturii
tehnico-ltiifllifice.
Globalizarea
contemporane
aredezavanglobalizat
gitrdie$te
devine
hjulceomulmondial
totmaiinteresatde
economie
giconsum.
pentru
productie
numai
caracteristic
Unaltfenomen
allumiicontemporane
esteterorismul.
Acesta
peactedeviolenle,
reprezintd
o tactice
deluptebazatd
sabotaj
sauameninexecutate
impotriva
unui
stat,
unei
organizalii,
unei
categorii
sociale
sau
lare,
persoane
pentru
impotriva
unuigrup
de
civile.
Terorismul
estefolosil
atingerea
giarecascopp.ecis
producerea
unorscopust ct politice
unuiefectpsihologicgeneralizat
defrica9iintimidare.
Principalele
elemente
dedefnifea terois'
(adiuni
(inducerea
muluisunl:mijloacele
violente),
meiodele
friciipentru
cela(civili),
(producerea
politice
qi
scopurile
unei
schamberi
majore)
leni),tintele
(indivizi
saugrupuri
nestatale).
actorii
Cauzele
tefodsmului
suntdorinla
de a
gipedepsire,
dorinta
derezbunare
rispandj
unmesaj,
fanatismul
religios,
subpolitice.
minarea
autotdtiide stalsauluptapentru
oblinerca
unordrepturi
poate
Terorismul
iii poateatingescopulpa4ial,poaleprelungi
violenla,
declanqa
unrizboi,poateducela instaurarea
uneidictaturi
saupoateavea
efecte
economice
colale|ale.

Definiliaglobalzirii&6 do F.M.l,
|eprezinta
creqterea
ln nierdependenta
economica
a laribrdininlrea,,Globalizarea
ga lumeprincreglerea
peste
volumulu!
de bunur9i servicii
9i a vaieialiitranza4iilor
granile,
fluxulde capital
intemalional
multmailiberSimairapid,dar!i o difuziune
mai
b0a a tehnologiei.'
globafizedideg
Deffni$a
d Benceli4ondiaE
indivizilor
dea iniliatranzaqii
economice
vo,,Libertatea
9i capacitatea
Sla llrmelor
lunlare
6urezidenli
aiallorled."
L-

Dofnilia
lmdsmulul
contom
LigllN4lunib(1937)
penttu
acteieciminaleindptaleimpolfvaunuistatsauiAcuieo planificate
"Toate
pe|soane,
a creao starcdetercare
ln mintea
anumitor
a lnui grupde persoane
saua
public!lui
larg."

11seplemhe
2001WorldTtadeCenlerh ll6c,ri

Cronologic

Dofnilhtomdsmulul
contomCodului
Fodoral
al SUA
1993,1 noiembde
- Inhdtn vigoarc
pentru Tratatul
forlei
ilegald
a
violenlei
impot
iva
unorpeBoane
saupropdeiali,
si
asupra
Uniunli
Europene.
"Folosia
popu- 1997.16 iulie- Esteadoptate
inlimidarea
unuiguvem,
saupedepsirca
a populaliei
civile
saua lnu segmentde
,Agenda
polilice
lalie,
fecuia
inscopul
atingerii
onofobiective
sausociale.'
2000- penlruo Europa
maipulemice
$i
D6fn[htsmdsmllul
contoml)opatunentului
Apdfddi
al SUA
maiextinse',
ca hateazd
rcfomainstilupenlru
in vederca
intimidarli lionalaa UE, prezinteviziuneaasupra
calcubla
a violentei
ilegale
a inslaura
frica,
"Folosiea
glvemelor
penttu
geneElpol- extinderii
saupedepsirii
unorscopuriln
sausocielalilor,
atinggrea
Uniuni9i opiniileComisiei
cu
lice,religioase
sauideologice.'
pivirelacererile
deaderare
laUEalecelor
Dsfnlhtorcrlsmulul
contomteqllPatiot- SUA
zecelA cenhaleurcpene,
penalal 19S9,
penlru
viataumane
careseprcduc
cuincllcarea
codului
,Aclepericuloase
1 iRnLlaie
monedei
unice
- Lansa@a
(dincomponenja
Statelor
Unite
a{eAmedciisau
alo cdruislal
SUA).'
euDpene
in cele11siateeurcpene
@Jeau
(Franta,
indeplinilcrileriilede convergenla
Germania,
Olanda,Belgia Luxemburg,
Auslda,
ltalia,
Porlugalia,
Finlanda,
Spania,
klanda).
1999,1 mai- lntrain vigoare
Traiaiulde

pnfu|Epdmatr
(Sfa6bou,
19f4
Corv6nlhEuropsaM
trmrismulul
27lanuado
1
"Afticolul
Pentru
cednlele
exiradeiihhe
statele
contactante,
nicio iniractiune
menlionaE
mai
de la Nlsaa
josnuvaii consideGia
politica,
cao infracliune
cao infracliune
conexa
b o infra4iune 2001, 26iebruae - Tratatul
guvernee
fosl
adoplal
de
cit
statelor
politica
politice:
saucao infracliune
inspiratd
descopuri

Tfalalui
va inilain vigoarc
dupd
penlru
clprinse
repdmaa
captu- membre.
a) infGcliunile
in cempulde
aplicare
a Convenliei
padamenlele
ratilicarca
sa
de
catrc
toale
|eriiilicitedeaeronave
semnaie
1970;b)inffaclionile
cupdnse
b Hagala 16decernbie
ln campulde apllcaa Convenlieipentrureprimarea
de acie iliciteindreptatecontra nalDnaE,
grave
siguranlei
avialeicivile,
semnaa
b lvontrealla
23sepiembrie
1971;c)infracliunile
pe.soanelor
constend
intr-unatacimpotiva
vielii,integ.itltii
coeorale
saulibertalil
care
ntemalional,,
inclusiv
sebucuddeprclectie
a agenlilor
diplomaiici;
d) inft'acliunile
care
jurndtate
Pdma
a secolului
)(Xafosl
llafer ca ostatici
sausecheslrarca
ilega6;e) infcliunile
careau
au caobiectrApirea,
poate
mai
cea
sangeroasa
epocd
ca obiectiolosreade boobe.grcnade,
Iacheie,
armedefocautomale
ori scisorisau
din
istoria
omenirii.
S-au
desfdguEl
prczinuun pericolpenlru
pelsoane;
colele-bombd,
in maslrai. careaceasle
folosirc
douerezboaie
mondiale
precizate
9i nenudecoautor
b s,vaQienhaclunilor
oriparliciparea
in calilate
sau
t tenlafivA
merate
confficte
rcgionale
care
s-au
de complice
al uneiprsca.e% savArge$e
incearci
o
asifel
de
o
sAsdvaeeasci
soldat
curnilioane
devictime.
infracliune.'

FnouEu".nir!

1I.!DIi\}'\T\
ACTIVITATE
globalizdril.
1 . ldentificali,
dlscut;r: -:--: rs:rInerle 9idiferentelein
deiinirea
2. Realizaliun
eseul :z':::,_a ;?1efecle
e globalizddi.
Clasiiicall
$iinleDfe": :::

: : :j3:leletero smuluiasupElumiiconiemporane

-::
4 Cons'deral:
cJ u--r '- r': :: - -:_o: DecaeaceaouresaunJ?Ce lesuri
punctulde
credelicd;r rcbuis: ' ,::: :. _ :: s.-.s;Argumentati-ve
vedere.

ln a douajumdtate
a secolului
am
la
asistat constiluirea
unorstucturi
destabilitaie
inter$idecooperare
nalonal6.Sprelinalulsecolului,
celemaiimporlante
construclii
de
gens-audovedit
acst
a Ii NAToSi
Uniunea
EuropeanA.

107

nt r^l n
W,rsmilnim
c,r,ntl
fii ULWIWrwffiNffinffi

'tnm*f;*klN
Y,M

ROMANIA
REGIONALE
SIRMBOAIELE
INSECOLUL
XX
Lainceputul
secolul
al Xx-lea,Romania
a reu$it
sdse impund
caputere
ceeace ii permitea
sa medieze
balcanicd,
conflicte
din aceasld
zonea
Regele
Carola Peeq,
in anicandRoman
a Eufopei.
pacea
Astfel,
la 10august
1913,
s-aincheiat
laBucufegli carepunea
seimpunea
cao pulere
bacanica
pace,Romania
capetceluide al ll-lealdzboibalcanicPrinaceastd
a reusit
pozilia
pescena
politicd
sd-Fi
consolideze
eufopeana
obline
sudul
Dobrc$isd
Cronolo5ic
gei(Cadrilater),
cuotagele
Silislra,
Turtucaia,
Balcic.
pace
Prin
sistemul
de
de
la
Versailles,
care
a incheiat
Primul
Rbzboi
l\,,lonpade
1912-19'i3
Romania
nu
a
la
pdmulrezboi
bacanic.
privindrealizarea
dial,Romania
a reu$itsd-$iatingdobiectivele
statului
lunie 1913 - Rornaniaavertzeaze nalional.
nua insemnal
Pe oadainterbeLicd
insdo felaxafe
a relatiilordin
cenBulgaracd nuva dmaneneutra
in cazul trul sud-estul
pot
pierd
Europei,
ci
dim
vd.
Statele
care
au
ut
in
Pim
ul
Rdzboi
si
unuinou
dzboibalcan
c.
pierderi
lvlondialgi
careausuferit
teitoriale
nus-auimpdcat
cuaceastd
situatie
lulie1913- Mobilizarca
amateircmane.
pfesiuni,
peplaneuropean,
pentru
saexercite
revizuirea
acestei
7 iulie1913 Romana
decaradzboi $iaucontinut
Romania
s-aconfruntat
silualii.
cu astfelde atitudini
dinparteaBulgaiei,
a
Bulgarei.
lulie1913- Romania
estede acordcu URSS
ungariei.
iia
armisiilucu Eulgaa
Pentru
a pfeveni
aceslor
state,Romania
a incercat
sd constru0lanurile
30iuliel0augusi Areloc,a Bucuregt,
iascd
sisteme
de
alian{e
la
nivel
european,
l\,4area
Britanie
cu
Franla,
dar9i
Si
conferinla
depaceacelulde
al fleardzboi
la lvel regional.
cu Poloria.lugoslavia.
Cehoslovacia,
Grecia$i Turcia.
ln
1921.
Roman,a
a
fost
membra
fondatoare
a
l\,,licii
Antante
(lvica
inlelegere).
10august1gl3- Seincheie
Ttalalul
de
pacedela Bucurc$.Bugarapierde
gi Cehoslovacia,
cu lugoslavia
iat in 1934rcalizeaza
sudul alianlAdefensivd
Dobrcge
in favoarea
Romanie
inlelegefea
Balcanica,
cuGrecia,
Turcia
Celedoudalianle
aufost
$ilugoslavia.
Decemb.ir)
1913- Regele
CaroI tilogeF concepute
politicd,
gi economicd
ca instrumente
decolaborare
militard
Siau
man,reclno9te
c5 nu poalegaranta
ci
pecate,
rdspuns
nevoli
de
colaborare
la
nivel
regional.
Din
astfelde
nu
alianle
RornAnia
iqi va indepliniob galia dn
provocarilor
politice
pututimpiedica
dinanii'30Sinuau
implicafea
cauzasecrctddn lmtatulcu Auslriain aufaculfatd
intr-un
noufdzboi
mondial.
publica
condliilein careopinia
Tncina
spre Romaniei
(1945),
a ianlacuRusia
Dupdincheierea
conflictului
au
leriledincentrul
ii estulEuropei
Decembrie
1913- Esleincheiat
un pact ajunsin sierade influenlA
a URSS,9i astfelconflicleie
regionale
in cadrul
grem-mmAno-sarb
indreplat
dirct
impolri blocului
erauexcluse.
Au existat,
socialist
1otu9i,
doudmomente
tensioante
qiGerrnaniei.
vaAustm-LJ
ngariei
intrelddlesocialiste.
In1956,
in timpul
revoluliei
dinUngana,
inlim$iin'1968,
27madie1914 Prinlul
rnostenitor
Ferdi
de la Praga.Romania
a avutdouepozilii
diferire.
in 1956.
nandvzteazaSt Pelersburu,
irnbunata- pLl'Primbveri
conducefea
comunistd
de
la
Bucufesti
a
condamnat
revolulia
a
re
ruso-romane.
9i suslinut
find alile
14 iunie,1914
Ruse,
Nicolae
al
intervenlia
sovieticd,
dar
in
1
968
Romania
- Tarul
a condam
nalintervenlia
sovieticd
9l
l-lea, insotii de minislrude exteme a optatpentru
dreptul
fiecdrei
socialismul
in ritmul9i cu
tddde a conslrui
Sazonov,
v ziteaza
Romania.
propri.Aceasla
mjjloacee
nua insemnal,
a$acumaucrezulmulliatunci,
o
24 iunie- Mnslruldeexlerne
a Ruse,
politic
indepadare
a
Romaniei
de
sislemul
comunist
cidimpotivd.
$ideURSS,
Sazonov,
ii scrielaruluicd in evenlualiNicolae
Ceauqescu
a
celebtul
discurs
dln
Piala
Palatului
nu
intentia
cu
de
tinut
tateaizbucn unurezboi,
Rornania
seva
proteja
propriul
intentia
a apdrd
cicu
de
a-$i
sisiem
dictatorial.
aiacucelmaputernic
lara,
108

Relatiileinternalionai

Micalnlelegere
Disdrrsul
$nutdeNidaoftulGdr, lh
. Converrtia
pEledinb
calihb
rh
alcl6idFa 12
tupublice
C6holovacd
dealladnd.fomtua
lntg Rgalul
Romenioi
$
(22apdli,
666lunl
odlnarca Adunadl
Gqloraloa
1921)
(GnevE,
prin
Sod66liN4iunibr
7 s6@nbd6
hot,dtia pestapacea
dobendild
cuprelul
atabrsacrifrcii
,,Bine
$i prevazula
pactulSocietali
precum
pdnTralafulincheiat
laTrianon,la {931)
Naliunilor,
stabilih
9 ordinea
4lunie1929,
depulerile
aliate
deo parle,
dealla,preqediniele ,0 muncd
S asociate,
9iUngada,
eficienta,
o munca
cepoale
pentru
Republicii
a
Cehoslovace
SageleRomaniei
s-aupusdeacord
$il',4aieslalea
li apreciala
nu dupaeforturi,
ci dupd
inchia
o convenlie
in acest
scoppeplenipotenliarii
lor,ca
defenslva
9iaudesemnai
rezultate,
eslemaimullca niciodau
gicuvenila
dupe
schimbul
deplinelor
lorpulerigisiteln
buna
iorme,
s-au
inleles
in privin- lndisponsabil,
in cadrul Socieldlii
urmatoarelor
siipulaliuni:
la
Naliunilor
hlicolul1:1ncawlunuialac,neprovocai,
dinpafteaUngaei conirauneiadin[na[
O cumplile
nelncrede
a cupns
pe4iialacale
seoblig,a veniinajutorul
in chipul lumea,
tebPArti
Conhactante,
cealaA pado
incepand
cudomeniul
linanciar
9i
prlninvoiala
prevdzuta
(...)
hobrel
2 alprezenteiconvenlii.
b artcolul
fiscand
chiarsA
seexiindd
asupcelorweoaliante laltodomsnii.
Arilcolu/
3rNci unadininaltele
PddiContractante
nuvaputeaincheia
in timpcedeproititindoni
prealabil
cuo tedaputerefara
avizul
alceleilalte.'
glii ceiacaraincr6d6
neparvin
i abia
. Convoi||ia
ht Rogauil
Romanbi
doalianladefnsive
paFeiegatasesestinga,
arinsefinac,
$ RogstdSedGcloElc
(7iunie1921)
Sloven
nune-am
indeplinil
datoa dacenoitoli
11ln cazulunuialac,neprovocat,
dinpartea
ljngariei
popoalelor,
,Adicolu/
aicinnmdovedi
ii Bulgaei conka ceiinlrunili
pa(i]alapaieseoblige
uneia
dinlnaliee
Pa4iContractante,
cealafta
a veniinajulorul
pin acliuni
concrcle
vizibile
9i pide,
p@vizutd
p ninvoiala
(...)
hot,rat
in adicolul
2 alprezentei
convenlii.
caiein chipul
ci foculsacrudela Geneva
nuestein
,Arllcolu/
3i NiciunadinInaltele
PdiiContractante
nuvapuiea
incheia
vreoalanla percolsasestingd
5ica,dacenueste
pulee
(...)
cuo le4a
faavzulprearabi
alceeila\e.
incadesluide puternic,
ca se inceF
irceperd
Arlicolul
din.,ira
S Corverlia
aceasta
va'ivalabila
mpdedoiani.
schim- zeasce
poale
lumea,
totu9i
s{ lurnineze
pulea
pd4iva
denunla
buluide
|aliflcari.
Laexpirarca
acestuitemen,
fiecare
dinlre
coa- Qis-o cele0z6asc5.
o
$i, lnh-adevdr,
qase
ventia
lunidupadatadenun16fii."
defaleEavaramane
in vigoa
lumineaza
Societatea
9i o caEuze$te.
parenumai
Naliuriilor
la prima
vedere
o
inttunircdeoamenl
caredelibereaze
in
Adunarc,
ln Consillu,
in diferite
comisii.'
(9februane
Pactullntelegedi
Balcanice
1934)
siguranla
tj Grecia,
Romania,
Turcia
i$igaEnteaze
mulual
,Artcolu/
S lugoslavia
frunlailorlorbalcanice
masulorde
/Arrbolu/
Z lnaltebParliContraclante
seobigasdsesfdiuiascd
asupra
pn
luatin falaunorimpreiurdi
loraqacumsuntdefinile
ceal pulea
atrnge
nlesele
Drezentulacod.
politice
Eleseobliga
senuinheprinde
nicioacliune
faledeoicelad balcanice,
prealabil,
nesemnatad
a prezentu
uracord,
fardavizul
mulual
$isdnuianicioobligalie
polilicd,
iati deo cealidtad balcanicd,
fdd consimlemantul
celoallep54imntraclanle."

ACTIVIT
ATEINDE?ENDENIA
l. Folosind
cronoogia
d n pagina
alaturate
o istorie
a Romaniei,
identili9i,eventual,
cali$icomentali
cauze
e giefectele
apropierii
diplomauce
a acesteia
deAnlanti
Si
precum
Rusia,
dePuterlle
Cent.ale
in aniipremerc6tod
Primului
9laleindepeder
Rezboi
[,londiaL.
pecareqile-a
propus
2. Analizali
documentele
diplomalia
roma$isiabt obieclvele
nAin perioada
interbe
ca.
precizalicare
deladiscursull!rN.o2e
]-ri!lesc!,
erarolulLlgiiNatiunilor
3. Pornind
in ooinia
a
acestu
Manileslale
antifascista
in Bucu9li
4. Comentati
fragmentul
dinc s.:'s: ; nLrt
deNicolae
Ceau$escu
la millngul
din21
(mai,1936)
august
1968,
reprodus
in nz^i - .aena23.Dececdelca Romania
a avul
dinaiiicandRoman
a incerca
safacdfaF
mentele
din1956
dinUngaia?
atuncio
aftA
aiitudife
de.6lar: :::=- 'al3deeven
provoc6r
lorpolitice
alevremi

{09

I
BOMANTA
REGTONALE
9rCONFLTCTELE
CONTEMPORANE

Osla$i
fomaniinlr-o
misiune
deaplanare
a unuiconflicl
regional

Dupapribugirea
sistemului
comunist
in 1989au izbucnil
o sededeconflicteregionale
din cauzaanumitor
tensiuni,
in specialetnice,pe care
regimurile
totalitare
b lesaserd
nerezolvate.
Primulconflict,
in ordine
cronologicd,
a fostceldinTransnistria.
Romania
nu
a avutin acestcazdecato contdbulie
diplomaticd,
in sensulcd a suslinut
integritatea
Republicii
l\,4oldova
infatatentalivelor
separatiste
aleraioanetordin
'1989,
stangaNistrului.
La recensementul
din
in Transnistda
locuiau
39,9%
(romani),
moldoveni
28,3%
ucraineni,25,4%
ru9igi1,9%bulgari.
Razboiut
s-a
purtatinlre
autotdlileRepublicii
[,loldova
separatiltii
la
de
llfaspol,
suslinuli
$i
deatmala
a 14-aa Federaliei
Ruse.
La21iulie'1992a fostsemnat
unacord
deincetare
a focului.
in timpuldesfdqurAdi
lui,rdzboiul
dinTransnistria
a fostprezental
opiniei
publice
depresadinRomania,
carea acuzat
amatarusddislocate
cAa lual
pafteaseparati$tilor
in rdzboiul
impotriva
aulorildtilor
legitime
aleRepublicii
parte,presaruseascd
l\4oldova.
De cealaltd
gi chiaruneleautorilali
de la
partea
ChiginAu
au acuzat
Romania
cAa interyenit
in conflict
de
Republicii
l\roldova
in rezboiul
dusimpotriva
Transnistfiei.
Cu tirnpul,
Rom6nia
a fost
excluse
dinpoziliade mediator
in favoarea
RusieiQiUcfainei.
Conflictul
a
dmasinghetdpanaasuzi.Roluldemediatoil auRusia,
Ucfaina
OSCE.
Si
Dupd2005,nouaadministratie
peniru
delaBucuregti
a militat
modificarea
forprinincluderea
maluluide
negocied
prinlre
Romaniei
mediatori_
in calitatea
sademembra
pentru
pace(1994)$i,
a Padeneriatului
utteior
de membrd
NATo(2002),
parlicipat
Ronania
a
la aplanarea
unorconflicte
apdrute
in Balcani
dupddestrimarea
lugoslaviei.
Ungestdemareresponsabilitate
a fostfecutde presedintele
Romaniei,
EmilConstantinescu,
in anul
1999,cand9i-arespeciat
angajamentele
luatefaldde aliatiioccidentati
9i a
permis
folosirea
spaliului
aerian
romanesc
dec6treavioanele
NATO
in timpul
loviturilor
aeriene
aplicale
deAliantd
lugoslaviei.
Acestlucrua duslascdderea
dfamaticd
a popularitdlii
salein tafd,darpentru
Romania
a fostungestdecisiv,carea contdbuil
mare
in
mdsurd
laaderarea
nord-atlanticd.
ldriilaAlianta
potenliale
Pentru
a dezamorsa
conflictele
dinregiune,
Romenia
a incheiat
tratalebilaterale
decolaborare
cutoliveciniisdi.Celemaisensibile
aufosl
gicelcuUcraina.
lralatul
cuUngaria
probleme
Acesta
dinumeaveaderezolvat
pecareultimii
vechi,
50deaninulerezolvaserd,
daf9idispute
noi.Diplomatia
delaBucuregli
a avutteriasdincheie
gisdalinieze
aceste
documente
larala
realitdtile
publicd
contemporane,
iaropinia
intelepciunea
seleaccepte,
de$iau
suscitat
mullediscutii.
in calitatea
sademembrd
UE,NATO,
OSCE
vareveni
SiONU,Romanieiii
in viitorun fol foarleimpo(ant
in stabilizarea
regiunii
Balcanice
9i a Mdri
printre
Negre.
As$el,
obiectivele
Romaniei,
castatmembru
alNATO,
senumdparteneriatului
rd consolidarea
NATOcu statele
dinBalcani,
Europa
de Esi,
Caucaz
Asia
Cenirald,
in
spdjinul
stabilitdlii
dezvoltdrii
lor
democratice
9i
ii
procesului
succesului
de transformare
a NATO9i a misiunilor
$i asigurarea
Alianlei.

.,
[

tr

Dod.Etss lullllllagd)(e5apdll
206$)
lntreTEnsflistria
cirindzboiad+
confictmilitar
,Tn1992,nua fostLr'n
9iMoldova,
Rusia9lMoldova.
Federalia
veid;coj dpl,nedecbrat,lnto
Rusea sdvaqitatunciun
planilicand
acest
actdsagrosiun
asup.a
Bnarului
statRepublica
Moldova,
h Moscova
.6zbocu Lns,ngur
leribriidepenala Prutsubinflunla
scop:
dea menline
aceste
. Rusiei,
prcmoscovile.
cuinstalerea
laconducerea
Moldovei
doara fodelor
(peficol,crclaacea
' Aslful,seurmerca
irnpiedicarea
rclnfegidicu
Tala(Romania),
pontru
gi
[4osco-vainteresele
e].(...)
wgmqerafoademars
(cazllagcu)estdl6t o (unea(erdeurnilirc
nalionale
Aga-zisul
a to4elorpalriotice
dezbinaligicu
idealudle
dinBasarabia,
dedmplantare,
inconstiinla
lorcAsuntem
slabi,
psihopEsiuni
acesle
false;(dacenicipeundepulat
nuslnleliln6lie dga-leliberar.
9i
logice
devroo10ani.(...)
6eprcducz.ln'c.
'Euramfostmobilizat
separatiste
dec:tre
legalla lu e contraunilililorparniliiaro
pulsliafla
Fshddela
I\,ISN
speciale.
Amluplal,CeSicum,
dola (prietenii,
in trupele
I!4SN
al RM.Amfcsltradalide clhe @ndlcgrea
d6atuncia fuloldovei
giA Plugatu)
gidalipetipsi6.rugilor,ientru
(M.Snegu.
a serefuicunoigi
pentru
dintimpabatuiblal\,{oscova.
Amfosthidali
ca(malsriab
scnafiiJo
ldinronsiderente
politice,
clarc..
avand,
camefiibru.al
FPM,
vhilniunionisle
I\Iesocot9isuntprizonier
derazboialFedelalie;
Ruse."

Tr.bl cu plMtr h |Bb$lled6 buna

,/dnahb9l ooopraF
litB Romania
(Conrhnla,
2
iunid
1so4
UorirE
$
,Artimiul2
2. Pedibconhactante
vorinchoiaun
fonliotoi
tk( sepaclplivind
regimul
dintlecelodoui statoSivor solr4iona
platoului
prcblema
delimitarii
lor continantal9ia zonelor
economice
exclusive
in MareaNeagd,pe bazapdncjplilor
pdnh-unschimbde scisod
convenite
afacerilo{
exteme,
fctuat
inte minigtdi
prczenlului
odauc! semnarea
llatat,'

lntelni
Basscu-Voonin
(2005)

?nouruonn!

ACNYTAIEINDEPNDENTA
giefecteb
pornind
dinTransnislda,
de
1. Comentati
cauzele,
desfa$lrarea
dzboiului
pre9edinti
lie
lla$ql
de
la
celor
doi
lacelerclalate
de
3)9i
declaratiile
ico.lmentul
(documentul4).
gradul
dinTransnistfia.
2. Apfeciali
deimpca a R7*nieiinconflictul
t5
pozitive
grupe
de
cAe
ae,'
:s,.edde
saunegalive
aletratatelor
de
& Analizali,
in
pe
b-
iFie.:
Roman
a
in
anii
90.
bunAvecindtale care
I

r-

Romania
s-a impusca o pulere
regionald
in Rdzboaiele
Balcnice
de la incpululsecoiului
al Xx-lea
pe
in oadainlebelica,
9i a reu$it,
sd conslruiasca
un sislemde
alianle
regionale
carcsej asigure
secuilatea,
in timpulregimului
comunist,
ln anii
'60-70,Romania
a reusilsd-li
in regiune.
menlind
unrolimportant
Dupdanul 1989,Romanias"a
la dezaaldtu|al
NATo9i parficipa
moFareaconflictelor
din fosta
zone,,fiebinli"
lugoslavie
din
alte
9i
alelumii.

.ffimmmNtm
tnTrn\m\wl
tnVmnsnwim
ffim
BLOCUL
MILITAR
SOCIALIST
INAINTE
DE1964
Tratatul
sauPactul
dela Var$ovia,
denumit
oficial
9i Tntatuldepietenie,
coopenrc
asistenld
nufuald,
polltico-militard
a
lost
o
alianld
a statelorsociati
listeaflatein sferade influen{d
a Uniunii
Sovietice.
Dupdcumgtiti,in timpul
Rdzboiului
Receauactivat
douaaliante
militare
rivale:
NATO(Norfh
Atlantlc
Trcaty
Oryanisation
I Otganizalia
Tratatului
Atlanticului
deNord),
condus6
de
Slatele
Unite,
laVargovia,
condus
deURSS.
$iTratatulde
Tratalul
patrudecenii,
de la VaEovia
a functional
aproape
intre14mai
1955Si25februae/1iulie1991.Initiativa
creerii
tratatului
a apadinul
URSS,
Dlapelele
alarlorsocahlestvescimper
reprezentatd
deN.S.Hrugciov
conducdtorul
PC.l.J.S.,
careaclie
laintegrarea
ismusimbo
izaidedolaruamercan
Germaniei
de
Vest
in
NATO.
'd noctombrie
revste,Krokod
1949)
{coperla
DinTratalul
delaVarsovia
aufecutparteinilialUniunea
Sovieticd,
Polonia,
Cror.rol
ogic
lJngaria,
Cehoslovacia,
Bulgaria,
Gemaniade Est,AlbaniaSi Romania.
Alianla
nus-abazatpeo solidaitate
reald$i peinterese
comune
aleldrilof
9 mai1945- Sfargitul
celuideAl Doilea
pe
semnatare,
vointa
ci
Uniunii
Sovietice
de
a-gi
mentine
influenla
in
Europa
Rezboi
l',,londial.
Centrald
de
Est.
Tratatul
de
la
Vargovia
a
fost
un instrument
la dispozilia
4 apdlio1949 iniiinlaeaNATO(OrgaSi
Iidedlor
in acordculiderii
nizatia
sovietici,
Tratalu
u AtanlculuideNod).
comunisti
dinldrilesocialiste,
dea impune
14 mai1955- lnfinlarea
de $imentine,
,,Tratalului
in sferadeinfluenld
sovielicd,
unsistem
devaloricat
maiapropiat
pietenle,
cooperarc
S asistenlmuluaE' decelexislenl
in URSS.
(Tratatul
delaVar$ovia).
Romania
a fostmembru
fondator
al blocului
militarsocialist,
dar dupd
4 noiembie
1956 lnteruenlia
in fo4aa
pozilie
1964.
a
avut
o
distinctd.
in
relaliile
dln
interiorul
Traratului
au
existaigl
amateisovietice
in Ungara.
provocale
momente
tensionate,
de
doinla
pdrisi
unor
membri
de
a
alianla
20 augusl1968- Intervenla
trupeor
(Albania)
gi
sau
de
a
o
reforma.
Au
exislat momerte
dec zd,cumaufosicele
Tratatuluj
dela Vaeovia
in Cehoslovacia.
31martie
1991 Dzolvarea
u de pfovocate
de evenimente
(1956),Cehoslovacia
(1968)sau
din Ungaria
,Tralatu
prelenie,
coopera
mutuaa' Polonia
9i asistenle
(1980-1981).
(Tralalul
dela Vaqovta).
pe14mai1955,
Dupasemnarea
actului
deinfiinlafe,
Romania
s-adovedit
a fi unuldinlteceimaifideli
alialiai URSSin cadrul
Tratatului
delaVargovia.
Conducerea
comunistd
de la Bucufegti
a avutocaziasd-$idemonstreze
aceastA
fidelitate
chiarin anulumAtof.
ch. Gheofghiu-Dej
a fostpdmut
lider
stfaincarea vizitalBudapesta
dupeinvaziasovietice
9i tol in opinia
Bucu.eitiului
inte"venlia
sovieticd
gicorectd.
a fost..necesare
La sfargitul
anilor'60a avutloco relaxare
in relatiile
internalionale,
iaf
Uniunea
Sovieticd
a holeret
micgorarea
num6ruluitrupelor
sovietice
stalionate
geograficd
in Europa
deCentrald
a Romaniei,
inconjuratd
9ideEsl.Asezarea
de16fimembre
aleTratatului
delaVargovia,
fAcea
caretragerea
trupelor
sovi"
eticedepeteritoriui
eisdnuimplice
niciunfelderisc.Astfel,
in anul1958invocandu"se
capacitatea
amaieiromane
N.S.Hrugc
ov,prim-secetar
dea rdspunde
capita'provocadlor
alCc.alP.C.U.S
in ani1953-1364,
lisle"gidea apdfa,,cuceirile
socialisle
alepoporului
sovietice
-, trupele
au
denumee
cdruia
se eagdInliintarea
fostretrase
dinRomania,
iaraceaste
acliune
a avutun mareefectasupra
deexstenld
9ifimuldeceniu
felaliilor
regimului
de
la
Bucuregti
cu
alialii
sdi
din
bloculsovietic.
a Pactuluide
laVarFvla

i,

Aduld6tifinjErc a TraEtululdo la Varyovia

DemocrataRomania,
Albania,Bulgaa, Ungafia,Germania
.Tai semnatare:
ljnilneaSovieticiCehoslovacia.
Pe{ibcontraclante,
ln Europa,
la
desecutatecoleclivd
dorinta
dea oeanizaunsistern
Reafirmandu-$i
carese
de sistemul
lorsocial9i polilic,
loateleribeurclpene
indifeni
caresdpadrclpe
paciS secudtalii
ln Ewopa,
lorin inieresul
facdposibile
combnareaefofturilor
apdrula
in Europa
in urmatificai acoduluide la
Luandin consideratie
situalia
formarca
de noi blocurimilitarcsubforma(UniuniiEuropei
Pais, carea asigurat
gipeniru
acesteia
inlegmroa
cuo GemaniedeVesl
mililaizala
Occidenlale)
impreuni
o
arneninlarea
unuinoudzboi9i cleeaza
in bloculAtlanticulu
de Nordcarespo@gle
a Frilofiubiloare
depace..
la securilalea
nalionaE
aneninla|e
unuiatacafinalin Eu.opaasopraunuiasaumaimultor
,4rtlcolu/
4,ln eventualitatea
statesemnatare
aletrataiuude catreodcestatsaugfllpde state,fiecareslal cire este
ln
saucolecliv
laauioaperare
vatebui,confomdeptuluiindividual
oartea acestuilratat
acorde
statuluisau
Naliunilor
ljnite,
sA
cu
anicolulSl
al
Cafiei
O$anizatiei
concordantA
cualleslatecaresunl
modindividual,
in inlelegerc
statelor
alacale
asistenta
imediata,in
parlialeacestuikaiat,printoalemiloaceleconsiderate
inclusivfortaamaE."
necesare,
pe 14mai1955)
(lntocmit
laVar9ovia,

dl |Etag|ra
tuplo{sdistao
Scd6oaEa
lulN.S.Hn$iovtn bgdfuin
adlssagC.C.al P.qR,h 17aprili61s68
dopebdbdulRon6nisi,
,,oragilovadgi,
cuviitoarea
slalionare
bgeturd
Comitetul
Central
alPC.U.S.
arvreasdv6consullein
peteloriulRepublicii
Populare
Rom6ne.
a trupelor
sovietice
bgdrului
s-aschimbat
radical.
Poltica
depacealaibr aparlinand
Jnprezent
situatia
Populara
rnlomalionale.
Republic
osigura
ameliore
atensiunii
socialisl
afdculposibil,
sistemului
socralismului
Romane
a oblinutmad
succese
inconsttuclia
Siin consolidarea
populare.
capabile
sdraspunfo(eamatedeincedere,
democr4iei
Romania
areacum
roman
socialisle
alepoporului
impe,ialiste,
sl aperccuceddle
daprcvoceribr
$ise_Si
lagrrului
socialist.
la
calza
inteleselol
comune
aduc,contdbulia
aparedi
peledtoriol
Republicii
sovietice
in opinia
noastra,
sialionarea
trupelor
Pdnufinare,
Populare
Romane
numaiestenecesad.
Romane
vali o noua
Republicii
Popularc
Reiragerea
trupelor
sovieiice
depet6fitodu1
palpabiE
q convingdtoa
Sovietice,
a
a politicii
iubitoare
depacea ljniunii
dovada
geslvalipsicerlJnastfelde
Popularc
Rornane
hgarsocialist.
Republici
$iaintregului
politicii
iavoafa
deunuldlnire
aqumenlele
lorcele
maiimporiantein
cudle
imperialist
pentrr
pronunld
pregitire
menliva
la
unia
fo(elor
care
se
lorde
milibra
9i contribui
pa9nica
qiconsoldaea
p,cii,pentru
a lr,u.t.Sllojtrori
nefea
coexistenla
**rni",".
N.Hruaciov;
alPC.U.S.,
PimsecrctaralC.C
ACT1VJTATI]hTEIi\I'XTA
r?:. ; ree declaGie
Tratalllui
delaVar$ovia.
motvele
aleiniiinterii
1. dentiiicali

din
dela Budapesia
reaclia
:J:..j; .- rr'.:n fat, deevenlmentele
2. Comeniali
ordiniiin
inteiorul
c?fes. :':::- z:.2, rnenlinerca
19569imodulin
larii.
rcaleale
3 - cauzele
Analizat
$ cornen::: :-:i :. ::r.urgelidocumentul
Ro_;riei.
roelo'sc,
:-- :: :reraoe.il.

qiconllic't
Coopelalg

?
Cenllal
Pllbcolul BirculuiComilolului
al P.M.Rh ca|r sau ado@tunelerl*rri
manitaEea6igureodinealn unna6venl
(30ocbmbdo1956)
monHordinUngada
inrAutilirisituatieidin
,in conditiile
mesuri
sunl
R.PUngad(...)umdtoareb
politicala nivelulclasei
Activitaiea
pentru
munciloare
ar irebuiinlensilicala
impolntdrjrea
spirilului
decombalivitate
declase.
t ivaplanurilor
dulmanilor
O alentiespeciaElrebuieacordate
poliiice
ln 6ndultineretului,
al
activiidtii
intelectualiof
Siin modspeciallnrandul
studenlilor,
o categoe foadesensibiHin
ostile.
a fiinlluenlati
deelemenlele
Trebuieluate mdsufipentrua inieri
oruanizaliilor
regionale
apdlarca
9i muniprecum
gisediile
cipaledepartid,
ConsiliilorPopulare."

r :l
unrapod
alainabiameican6
privird
capacihba
d6lupua URSS
oi(1960)
Siaali4ilor
Prccizareaaclivitalilormilitareale
in anul
URSS9ialealialioreiin Europa
1960,in diferite
impjul. , de rdzbope
lemenscurlsauung,9icelemaiproba
bileacliuni
ostilesovieiice.
in limp ce URSScontinua
se vadA
coniliclulinlre
lumea
comunist6
si lumea
actulibelacafiindinevitabil,
obiectivele
suntsd realizeze
o
alilorlide soviellci
inclinarcireptaiaa balanleipulediin
favoarealor.
perloada,
unu
ln aceasla
declanga@a
6zboigeneral
sau ocalin Eumpadin
esteimprobabila.
inilialiva
sovieticd
sa-$iimbunetaSoveliciivorcontinua
pin lntrclorofensive
leascacapacltalib
de afinament
mo'
ducerea
unorsisterne
uscat."
demin dotarea
lrupelorde

113

I
noMANrA
DUPA
1964
$TTRATATUL

Tarcurile
soviet
ceauasiguml
restab
(1956)
lircaordinilaBudapesla
gilaPrasa
(1s68)

In'1964
a avutloco schimbare
in politica
exlernA
a Romaniei.
Nouasaoientarea fostexprjmatd
in Declaratia
cuptivirelapoziliaPaftidului
Muncitorcsc
Ramenin problenele
ni\ceii comuniste
publimuncitoregti
intemationate,
,i
pe
catdin ziarul
23
Declaralia
dinapritie
a condamnat
'Scanteia" ap lie1964.
pretentiile
PC.U.S.
de a domina
migcarea
comuniste
internationald
subpreproletar.
textulinternationalismului
Declaralia
a marcalincepulul
oficialal
politicil
independente
a Romaniei
in cadrul
comunist".
'lagdrului
dinap lie"esteins6un mit.ln realitate,
,,Declaralia
ea nu a insemnat
pentru
dobendirea
independentei
a urmao calenalionald,
ci unrefuzal elitei
comuniste
romanesti
politicd
poststaliniste.
dea seintegra
in nouarealitate
A
fostastfel
o manevrd
deizolare
cateseo fereascd
deinlluenle
reformatoare.
Itlotivul
carea influenlat
schimbarea
relatiilor
Romaniei
cu URSSa fost
planul
prezentat
luiN.S.Hru$ciov,
pe3-5august
la Moscova
princare
196'1,
doreasaErgeascd
atributele
CAER(Consiliul
deAjutorEconomic
Reciproc)
unrolsupranational.
Romania
arfi fosttransformatd
intr-o
9isddeaacestuia
primdgi ar fi fostobligald
fumizoare
de materie
planulde
sd abandoneze
industrializare
raoide.
Schimbarea
majodin atitudinea
Romaniei
falddeTralatul
detaVa|govia
s-aprodus
in 1968,
o daiecuinvadarea
Cehoslovacieide
cdtrearmatele
celorlaltecincistatealeTmtatului
(URSS,
Polonia,
qi Bulgada).
R.D.c.,Ungaria
Conducerea
comuniste
gi-aexprimat
delaBucuregti
public
dezacordulfald
de
aceastd
acliune.
In realitate,
conducerea
dela Bucure$ti
setemeacaRomaniasdnuaibdaceiasi
soadd
cuceaa Cehoslovaciei.
in acestscop,a fostela,
boratd
o nouddoctrind
militar6,
pe,,fazboiul
intemeiatA
popor".
intregului
In anul1967,Romania
a fostprimaIarAdinbloculsovietic
carea stabitit
relaliidiplomatice
cu R.F.G.
relaliile
diptomatice
cu lsraelul
Sinu a intrefupt
dupe'Rdzboiul
de6 zile".In1971,
Romania
s-aaleturat
Organizaliei
[,tondiale
pentru
Tarife
in 1972a stabilit
relaliicu
Fondul
l\,,lonetar
Internalional
FiCome4,
iarin 1973a cdpatat
unstatutpreferentialin
relaliile
ii cu Bancaltlondiald,
economice
cuPialaComund
Europeand.
In ciuda
sovietic
de dezvoltare
inlernea
lddi,modelul
'independenlei"
devenit
totmaiputemic
in Romania,
multmaiputernic
chiardecatin celelalte
membre
aleTralatuluide
laVargovia.
lerisociallste
In anii'70,Romania
politica
a continual
sa relinute
faldde propune
le
gidecondamnare
URSS
in cadrulTralatului
a socialismului
internaljonalist.
ln
acelagilimp,
Romania
a dezvoltat
relatiii
economice
stranse
culdi
9ipolitice
din-veslulEuropei.
In 1979,N. Ceaugescu
a condamnal
invazia
sovieticd
in Afganistan,
in
precautie
1981,a recomandat
in ceeace priveSle
rdspltnsul
Tratatului
de la
Vargovia
faldde c za dinPolonia,
iarin '1984,
Romania
a fostsingura
lar6
comunistd
carea participal
laJocurile
Olimpice
delaLosAngeles.
Situalias-a schimbat
radicalincepand
din martie1985,candMihail
Gorbaciov
a devenit
lideral PC.IJ.Sin timpceacesta
propunea
reforme
9i
deschidere
Ceaugescu
sedovedea
acela$i
neostafglaflosiSipereslro,ika),
linistsi seoounea
schimbefii.

Sovieticd
nua mai
in momentulin
carcUniunea
Spresfarsitul
anilor'80,
Tratatului
membre
ale
l6satimpresia
cevafolosiforlapentru
a controla
ldrile
sAapa.do seriede
dela Var$ovla,
in Europa
Centrald
9i deEstauinceput
guveme
sdfiedinceTn
Noile
dinldrilemembre
auinceput
schimbirapide.
Tratatului,
iar in ianuarie1991,
ce mai putininteresate
de menlinerea
giPolonia
ljngaria
dinorganizalia
auanunlat
cdsevorretrage
Cehoslovacia,
pand
Tratatul
a fostln modoficial
dizolmilitare la 1 iu{ie1991.
delaVar$ovia
1991.
vatin datade31martie
lJnadinteullimele
indlniialeconducetorior
ae Tlataru
ui(1983)
!6rrormernbre

dlnrprllle1964
,Dcla|ala'
aratec5solllio
ca9icelelalte
oblinuie
deR.P Romene,
i6.i socialisle,
'Succesele
dezvolgrii
economiei
derindsTnprimdaanddefolosirea
narca.cu
succ!a sarcinilor
Proh.olulliblnidi CofiibfirluiE)(Eposibihlelilor
qnivalC.C.
intensa
a propriilor
fo4e9i
tuturor
ilternealeliecarei
alP.C.R.
de6Fo
8itu4hdln
!ari,prinmobili2arca
maxima
vabrmcare
a rcsu'selor
ei naturale.
cshclovada(2,|august
1968)
ni existd
DaEliinddiversilatea
condiliilor
doconslruclie
soiliste
Sinupolexshtpae
Executiv
al C.C.al PC.R.
'Comitetul
altelarisaupanid6. ho6re$e
nupoaleholefceesteJusr$ cenupentru
saueleleunice,nimeni
umebarcle:
socialisteconsti ' Guvomul
sauschimbarea
formelor
Elaborarca,
alegersa
9imetodelol@nstru4iei
Rep0blicii
Socialiste
Romaaliiecarui
stalsocialist.' niavaadEsao notacebrcinciF solui6unatdbltalfiecerui
oartid
marxistleninist.
undeoisuvsmn
cialisle
alecdrcrtrupeauocupat
Cehosp n carci$ expdmd
ing jorarca
lovacia
t3
aceslei
acliuni.
Sidezapobatea
prMndtncbE vElabiBlii acordudbrfidlltatE?nchoiablh cadrul
ln acela$i
limp,PC.R.considera
ca
PROTOCOL
intetuenlia
militare
dinCehoslovacia
este
TEftilul d6 la Vargovi
9i littdata oamlol $ stutludk|.mlllb|r al6io6stuia
o incrlcarc
flagrante
a suveraniElii
Si
realizata
la consfdtukea
de la l\,loscova
djn7 iunie1990a
do la lnlelegerea
'Pomind
nalionale
a lddlorsociaguvemele
Romanidj,
Bulgadei, independenlei
Comitelului
Politic
Consultativ
alTralalului
delaVaDovia,
Vafi convocate
o sesiune
prezentate
laoonsfatuir4
exlraordinara lislepfietene.
CehieiflSlovac,ei.
Poloniei,
URSS9iLJngane'
exlEodinard
a
Mafii
Aduneri
Nalionale
de minigtrii
afacetjlolextsme9imini$rii.
a Comitetului.Polilic
Consllhlivde la Budapesta
pentru
ln
22
augusl
1968
a
discuta
celorceurmeazr:
ap6'lriiauconvenilasupra
misitualia
creata
in
urma
intervenliei
documenlel
1.incepend
cu31madie1991iii inceteaza
vabbilihtea
umdtoarcle
penttu
o
litare
in
Cehoslovacia,
a
adopta
. PfolomlulprivindcreareaComandamenfului
Fo4elorArmate
ale
slatelor
Uniicatal
polili'
in logdturd
cu pdncipiile
declajie
participante
asistehld
mutualt
din
i4
1955.
la Tlaiaiulde p etenie,colabolare
mai
!i
a Romeniei.'
ciiexteme
toale
ln conlormilale
cu celede inaisus,lncopandeu31 maftie1991Sdliahideaza
organeleii skuct! le militarccrcatein cadrulTrahtuluide la VaQovia:l
.Comiletu|
Trligtrio. apAradi
. Comandamentul
Unilicalal ForlelorAmale Unile
. StatulL{ajor5i Comitetul
tehnical FodelorAnnateUnile
din31rnartie
1991incetea?e
adivilatea
mi2 ln corromlarecup irclul1.incepend
ArmalolJnite$ plah
naliona
e h oganelede conducere
aleFo4elor
litadlor
armalelo'
llnaloa.e la coraldarnentul
undical.
conldbulii,o'
lncheia(la
Budaiosla,
la 25lebruade
1991,
mmenr,bulgare,
ceha,polone,'rlls5
intr-un
exemplffifllimbile
9iungare"

ACTIYIT
ATE]ND'PTNDEN'A
prinopiile
publicaia
in
enunlate
in
1. ldentificati
9iconen_nll
"Scenleia"
"Declaralia'
19& .. .."cucerea
Pl!1.R..
din23aorilie
hupelor
Tratalului
delaVargovia
in
2. Comenlal
at1tu.:e;R.o6.e ialedeinvazia
Cr
ce
aceaste
atitudine
a
fost
indreptdtitA.
Cehoslovacia
{'3: -:i,:-C
s-aabturat
ce.e .-:i :5: ''p'eaPactulu
delaVa$ovia,
Romania
3. Argumenlat
_:-:re
\A-O
2
in modfiresc
t,_..

Pn.ruruonrn!
Tratatulde la Vargoviaa fost o
alianlSpolilicagimilitara
cuajutorul
impus
cdreia
URSS.
dominatia
$
tim'
in Europa
Centrala
Estin
Side
pulRdzboiului
Rece.
Romania
a fecutpartedinaceastd
aiianld,
daf,incepend
cuanul1964,
ainceput
sdaibdo atitudine
diferite
fatadea celoaltel6rimembre.
Acea$eaftudinediferitinua aparutdindoinladea conlesta
comulidelorcomunism!|,ci dinteama
nistide la Bucuregt
ca ar putea
p|ercepuBrea

\eNiuie
srrnpdel,nitmte
FUNDAMENTALISMUL
RELIGIOS
economic,
insotitde modificafea
Progresul
condiliilof
de viala,a produs
importante
in societdtile
europene,
curenlele
modernisle
in
lEnsformari
cfeand
inleriorul
diverselor
biserici
adevdrale
confiu
nuricuadepjii
coniinudril
tradiliilot.
pentru
fundamenialism
Termenulde
esteiolosit
a descrie
unfenomen
exispetrdsalud
majoritate
a religiilor,
ne:intoarcerea
tenlin marea
axandu-se
comu
la valorile
traditionale,
nevoia
consoliddrii
identitdtii
religioase
dis!i pracuci
general,
femeii.
in
criminatorii
laadresa
fundamentaligtii
credin adevdrul
conpracticile
Ei considerd
s, le interpreteze.
linutin cirlilelorsacre,refuzand
tradilionale
Confruntarea
cumodernitatea
determi9idoctneleeiernvalabile.
tradiliilor
potfi ostili
nereacliidifete,poifivit
fiecdrei
religii.
Fundarnentaliitii
saunufalddealtereligii,
darceamaimarenemultumire
a loresteindreptatd
proprii.
careincearcd
modificarea
impotriva
acelora
unoraspecle
alereligiei
Cre$tinismulepocii
modeme
cunoagte
manifestAile
integrismului
laprotes(bap1i9ti
tantiiamericani
mafcate
deintoarcerea
lastldiullile"
9ipeniicostali),
intensa
mililanld.
mlal Bibliei,
o viatdcomunitard
o
evanghellzare
Patrunii
postbelice,
zandin Europa
Occidentald
acestemi$cari
au afectatputernic
ptotestante
pfecum
Bisedcile
istoice{luierane,
refomatd),
Sipeceacalolicd.
preapulernice,
preferandu-se
instilutionale
Suntrespinse
slructurile
exprimagidemisiune
derugdciune
reain grupuirestranse
evanghelizatoafe,
in care
pe
fundamentalisld
a Bibliei.
sunlaperabideilebazate o lectufd
catolic6,
lnceprjve$te
Biserica
cearta
modemistdintre
curentul
liberal
9icel
in legdturd
culoculBisericii
in stat,superio
tateapapeiSia
integst a apdrut
Ultimii
ii acuzdpe,,modernigti"
ce suntgroparii
Bisedcii,
cd se
magisterului.
precum
gi in ce
opunmodilicdrilor
cu continut
dogmatic
alecatolicismului,
privegte
morala
ecleziaslicd.
Pentru
ei,autortalea
Sfantului
Scaun
9idisciplina
Aceslia
suntceicare,intr-un
numar
restrens,
estedenecontestat.
aucreato
disidentd
condusd
demonseniorul
Lefebvre,
contestand
actiunile
refomatoare
Il {1962-1965).
aleConciliului
Vatican
o adevaratd
rena$tere
ce a urmatdupalungul
lslamul
cunoagte
declinal
lmperiului
Otoman
al
expansiurii
co'oriae
europene.
il
ultima
vreme.
$i
migcerile
radicale,
carecelintoarcerea
la valorile
tradilionale,
audevenit
tot
lluziaratatd,
maiactive
in lddlearabe.
lasfaEitul
ceiordoudrdzboaie
mondia"
pefspectivei
a unuimarestatanb,urmatd
laice
le,deconstituire
defalimentul
panarabe
(l\,4ubarak,
Sadat,
Saddam
Hussein)
aucondus
laavenlul
migcerilor
in toatdlumea
islamice.
Declangate
arabd,
aceste
miqcAaureu$it
instalarea
(1969)gilran
(1980),
in Libla
iarinAlge
unofregim
urifundamentaliste
a,Egipt
guvernele
prooccidentale.
Turcia
intral
in
conflict
deschis
autoitare
au
cu
$i
9i
polilice
Problemele
dinOrientul
ltlijlociu,
cumulate
cuexpansiunea
feligioasd
dintdrileEuropei
caurmare
a migrdrii
foteidemuncd
ambe,fac
9iAmefica,
islamicd
sdocupeunloccentralin
ultimele
caDroblema
decenii.
Plcludmural,reprezenEndupeayatol
ahulKhome
iy

116 RellCla
$ivl6arcligioasa

poatefacefale
In ldasm,curentul
ortodox
considerd
cdTorah(Legea)
j
noilor
exigenle
aleepocii,
feraa sepuneproblema
actualizdei.Spredeosebiredeacegtia,
curentul
liberal
doregte
a trdigigandiiudaismul
intr-un
spirit
modern.
Confruntarea
cu civilizatia
occidentala,
mediate
de coionialismul
b tanic,
pdn
dezvoltd
la hinduismul
indiano atitudine
misionard
carese manifestd
prozelitism
acliuni
de
in tarileanglo-saxone
indreptate
extremiste
$iatentate
qibudismulin
impotriva
musulmanilor
Odinamicd
asemdndtoare
cunoagte
ce
priveqte
misonarsmul.

tr

salemodesle,
schisma
lefebvrisla
esb tipicapenttuacesl
,,lnciudadimensiunilor
caiolicism
integistcarenu suporte
niciun alt adevafdecatpe al sdu,carese cramponeaza
de o conceplie
falsi desprclraditiacatolce- carcesieo tradilievie,nufixate
o dalapenlrutotdeauna
inlole- 9i secompomilealdluridecurentepoliliceexhemiste,
nte,cefolosesc
metode
violenle,ln
numele
conceplii
unoiastlelde
denatuEle
despre
adevdrulcre9tin,
celivafatecilj,
revendic3ndu-se
dintraditionalismul
lsfebvrisl,
audatfoc,
1n1990,unuicinemaiognf
dinCariierul
Latincareprogramase
filmulluiMartin
Smlsese
Ultinatenl4iea lui Histos.'
(J. Delu.r,eau,
Religiibluniil

a.t**tti,,!t&itt{ ::...:

-'. :::,:.,..a::t"

Dosofte(1624-1693)

Bi9edcaOrhdoxeRoman,Lacanonizat

progreseaza
miliianliislamigti
carelncearce
saseinlillreze
la 14odombie2005p3 Dosof,i
"Peaceslterenfavorabil
poziliidefote cuajutorul
ln societatea
civiEii sacucereasce
unor|eleledepredicatori,
(mibopolit
al Moldovi)
pietiste,
alunorcadre
musulmane,
supedoarc
alunorasocialji
alunorsocieEii
deeducade tenerprinminteasa
,,Evidenliat
re9ideinlrajutorare,
moscheile
decaiierfiindadesea
centrul
acestor
elelepentruce
sclipitoare
ffica
de Durnnezeu,
s-a
9i
acolosepredagtafeta
initiativelor'
calugerit
la 25deanl.Dupestudiiinta|6
(J.Delumeau,
Rerbiile
/umi,

Lvoyljcraina,
alnde'
$iinstdindtate,la
plinitfuncliiirnportanle
in conducerea
Bisericli:
Episcop
deHu$iSide
Roman
I
L:_l
milropolit
al l4oldovei
(1671-1674;
1675panindian
penlrufemeile 1686),
delegimusulmane
a editatunnoudecret
,SefulColegiului
ulUmii
an deviald9ii-apeteculin
musulmane
din lndia,p n carele intezicesa luqezeca telefoniste
sa
Si vizitezelocuri
exilinPolonia,
undea Simurit.
Dosolieia
undes-arpulealntalnicubabalinocunoscuti.
poet(pen
{...)Dupalegilepecareaceast,lnstitulie fostconsideral
ce dlntairnare
le emitese ghideaza
toatemoscheile
dinlndia.ForLrmul
lemeilor
musulmane
dinIndia
lru o psaltire
in versur,1673),
celdintai
expdrnat
indignarea
fatadenoualege(in Comnsauln Shariat
nuexistanlciunfel
S1'a
mareprozator(penttu,,\'ia!aii petrecede interdicli
in ceeace pdve9le
comunicarca
femeilor
cu barball
necunosculi.
Maimult
qi cel
a sfinllof,4 vol.,16821686)
decatalal,unadintfesollileprcietului
i,lahomed
erafemeie
deafaced.
Colegiula.trcbul dinteitraducetor
dinmarealitetuduni
se prveasdinlr.unrnodrnairealistqi maitolerant
la lumeamodeme),
a declaEto
ve6ala.
'
membda foflrmulu
(Dupa,,Jurnalul
nalional",
(Din,,Lumea",
anXlll,nr 3,2006)
6 iulie2006)

Ai]tvITAI'

iND!i'\IJiNTA

Compobnlospcifce modulului
RELGIA$LVIATA
RELIGIOASA
. Cititicu
atei!ea..!-:_:e. 9 rezovalufindtoarcle
sarcinide
lucru:
3.4.Anaiiza
dive6tJliisociale,
cutu1. Cesernniiicale
::.:.; :.-..::rie afirmaliia
uiAndr6
lllakaux:
vali
,,Secolul/;\l
pornind
rale
civilizalieln
istoie
de
_3
Slde
religios
saunLrt6
"
la
istorice,
sucele
pelrecut
2. ldentillcati$iccne_:::
in lumea
creqtind,
rnusulma-_ :,:- -?.: recent
a unui
'1.4. SusnercaaryumentaE
nasauhindLrst
punctde vetleteinta dEculie/ int-un

3. I\,lolival
canot::.1 -

-.:r.

. - ::-,ra'Dosoie.Caracte"zali
dinaceastd

Rollgla
in lumeaclntomporane 117

ModutulV

ARHITECTURA
RELIGIOASA

o suEdeanidurcaza
con,
,Depeste
structia
uneibiserici
dinBarcelona.
Este
uria96.
ianlastici
imposibil
de
terminat,
$:
visulunuiarhitect
a c5ruiimaginalie
a
zbulatinaintea
vremii.
Catedrala
LaSa* esteo
gradaFamrla
Familie
- Sfanta
cEdirc
ca nicio alta,in caresi6lpii
se
indineSiauramuasemenea
@pacibr,
golstaut?lcute
iarin lalanaosului
u a$e
lumuriperfo|ale,
Afosldescrise
caopfa
unuigeniu,
dar9icaprodusul
uneijmaginalii
puline
bolnave:
cEdiriauslamit
emoliialal
deputemice
$ideconltare."
(N.Hawkes,
Mariconslructir,
2000)

Kaser-W
lhelm-Gedechtn
skirche
sedislinge
in peisajul
arhitectonlc
a Eerllnu
uipriiforma
eihexagonaLa

jumetdli
De-alungulultimei
a secolului
al XIX]ea,construcliile
religioase
aucunoscut
o reluare
o
imbinare
a stilurilor
maivechi,rezunand
a$a-zisele
9i
tendinle'neo"
neoclasic,
neobizantin
e{c.)care
auconferit
bisericilor
{neogotic,
planuri
apusene
stiluri
arhitecturale
dintre
ceie
mai
variale.
Dar
evolutia
9i
tehnologicd
a permis
in scurttimpptoiectarea
prin
unorconstructii
indreznete
folosirea
structulormetalice
noideconstruclie
beton
$ia materialelor
{ciment,
amat,slicdelc.).in acestfel,NouaAddfA,.tnouveau,
ModemStyte)s-a
map ntr-ofeinnoire
nifestat
arhitecturala
carea facutca bisecib sa capete
aspecle
bizare.
nemaisem6nand
cucelevechi.
Repfezentativd,
in acestsens,estecaledrala
Sagrada
FaniliadinBat@lona(Spania)creale
deAntonio
Gaudi,
careprinvervaimaginafa
aveasdproducdo defuletotala.
Utalizand
betonul
armatcufunclie
decorativd,
lavedere,
A. Perretconstruieite
biserica
NotreDamedinRaincy
asemenea
{Franla),
unuiturnpiramidal
foaie inalt,iafin StaieleUnite,biserica
protestanu
din
NewYork,avend
I etaje,esteridicatd
asemenea
zgarie-no
loramericani.
DupdAl Doilea
Rezboi
Mondial,
arhilectura
modernd
seextinde
in lumea
printr-un
occidentaE
noustil(lntenational
Style),careseremarcd
prinspalii
luminoase,
standardizate,
fdrdinfloiluri.
(otel,
Sefolosesc
matealemoderne
sticle,beton)
carenecsitd
pulincoslisitoare.
tehnici
industriale
ln domeniul
religios
sefacremarcate
construcliile
elvellanului
LeCobusier:
capela
Notre
Dane du Hautdin Ronchamp
manistirea
Sainfe
Matie
de
la
ToweUe
9i
(Franla)
protestant
formdhexagonald
a bisericii
dinBerlin.
Dar,
9iinteresanta
ceamaimafeinilialivd
a secolului
alXx-leain domeniul
arhitecturii
religioase
aveasdfieconstruifea
in Coasta
(Africa)a
deFilde$
celeimaimafibiserici
din
lume,basilica
NotreDanede /a Palx Inspiratd
dupdcelebracatedralS
Sl PetrudinRoma,
eaa fostconstruite
doarin 3 ani(1987-1989),
in timpce
pentru
catedrala
Sl PauldinLondra
au fostnecesari
35de ani,iarpentru
Sf PetrudinRona109ani.Deremarcat
cdnumaiomicdpartedinpopulalia
estecatolice,
restul
conservand
religiile
traditionale.
larii(15%)
Incep veftearhitectura
noastrd
bisericeascd,
sfargitul
secolului
alXIX-lea
inceputul
secolului
al
Xx]ea
aduce
rena$terea
stilului
bizantino-ronanesc.
Si
Esteepoca
in careaufostrestaurate
in formele
loro ginale
moflumente
de
prelprecumCudeade Arge$,Snagon[.lihaiVode$i CurteaVechedin
Bucufeqli,
ca9io marepartedintre
bisedcile
lui$tefancell\y'are
dinl\,4oldova.
paralel
parchiale
in
suntconstruite
biseci
monumentale,
carerevinlaformele
clasice
bizantine,
cumsuntceledelaTg.Mureg,
Constanta
o catedrala
mitropolitand
dinSibiu.Dupdfdu rea Romaniei
l\y'ari,
se conslruiesc
Caledrala
incoronedi
de laAlbalulia(1924),
urmata
de biserici
ortodoxe
de dimesiuni
monumentale
laSatul\rate(1930),
(1935).
Cluj(1935)
$ilimigoafa
Inzilelenoastre,
operaderestaurare
a vechilof
noasfemoSiconservare
numenle
deartebisericeasce
a fostintensificatd,
concomitent
cuconslruirea
unorlacaguri
noi,multeavendfdsefub uneiarhitecturi
modeme,
darde
(Predeal,
inspiratie
autohtone
Bra$ov,
Bucurelti
elc.).Deasemenea,
in multe
locuriaufostconslruile
bisefici
delemn,unsimbol
alvechilor
noastre
tradilii,
construite
demegteri
megtegugul
dintatd
ldfani,cafeigitransmit
9ipriceperea
in fiu.cuorocdee
tehnice
Destmte
dintr-o
adancd
vechime.
Rollgia$ vhh lgfglo$d

ModutulV
Cara.iad8ddle
i4nl,b0|'u
acesfui
stilinlemalional
o conslituie
liniasinuoase,
de.lipvegolal,
,Padicularjlalea
peorice
piese
carclgipune
amprcnla
obiectbijuterii,
demobib,
balustrade,
vilralii,
chiar
exiodoare
ale
caaebr
O
and
optiune
importanti.o
reprczinE
folosid
mateiia"
Sisilueteb
precum
lelordetipindustrial
lierul,ion{a,majolica.
Oricerelidrelastiftiiledihiteclonice
esleinlenisa,shcluraedificiilor
identificandu-se
cuftcor4ial.'
([.4.Bussagli,
Sdinlelegem
arhlteclura,
2006)

Catedlala
hcorona
idinAbalulla

cuafi ileclura
neorcmaneascd
,,Paralel
dal
9i c{iceadeinfluenl,4rtNolyeau,
lngustrndule
acestora
lerenul
deafirmare9ilnloclindu-le
ln celedinurmeblal,
intE celedouerazboaie
mondiale
se
dezvolld
inRomania
bazaE
9iariilectum
pomaterjale
deconstru4ie
noi,pusela
{tispozlio
deiehnicamodema.
Arhiteclii
pe scarSlaQdbelonulamal,
folosesc
TJ
.rl
inspirandu-se
din pmcticamordialdde
conslru4ii
recurgandu-se
laforme
expfl
ii
CabdEladinYamoussoukn
{CoasbdoFldet]
'malelaconic,
fereornamenle
depfisos,
bazilicii
este.
cutact.cevamaijosdecet
al bisericiidin
Roma,
darcupola
.Domul
ti
promo
ln idphilulstiluluiinlemalional,
cruccaaufitddinvedo inallah 158demelri,facind.ocir21demetrimaiinallul
decet 'val,printr
geman-'
atii,dsBauhaus-Lrl
originalul.
Esldhngede192demelri
maimultdecat
a.eSanPietro),
cupola
{cu6 melri
vol.ll, 1982)
\ArIarcneneasce,
esledetreiorimailae, dscelceaa ctedalei
St Pauldin
Londrs,
iarNoteDame
din
Parisar incepea
in interiorul
ei de cabvaoa.Acopedm6nbl
de bronzdo doasupra
sltarului
esteina[cato dedire
cunouaebj6.L inloriof,.bazilica
a|e7000delocurisi
potslaln picioarc.
spatiu
in carealte11000depercoane
in extedor,
suprafala
de14000
pecarcesleamplaslii
pemiba|lor32.0
demet pehatidemamurd
000deoameni
s,

paftope
tastujbe,
degizlua
fncarc
sevainGmpta
aiias;:;i::,ri,*ffi:ff;

r*,

ACNVITA'E
NDTPNDINTA
L Dupa
cectil I analizali
documenlele,
comenlali
hesAturib
caracleristice
alemailormonumente
indltate
in secolul
/iX.
flleprincarenoileconsiructiise
a)Sesizali
deoseb
deosebesc
decelevechi.
vaiace-Sagrada
b)Ceimpresie
Familia"?
qirezol
2. Analizali
documenui
3.preclm$iimaginea
bazilicii
delaYamoussoukro
valiu ndtoarcle
srcrlr:
a)Apreciali
volumLr
aemunc:.trmpul
realizarii
obiectivului
afhitec9idimensiunile
tonicconstru
t in C5?s6ce Fildeg
gifom!b)Comparali
co.s,.!4. cJ altemonLrrnente
asembnaloare
dinEuropa
lalilnsc s condLzb r,r.:,aiselrsLr
acestei
conslrudii.
3. Comentali,
cucoleg-:
loiruldintre
tfadilie
inarhitectuE
rcliSiinovalie
gioasd
-r'c: :_ielolici.
romaneasaz
a- :,4;:-

Caledrala
orlodoxb
dinTlmiqoara

119

Modu'ul V

* pruRtruetut

ZiddPlengeri celmairnportant
loc
penlru
depelerinaj
evrei

Sc,ldandu-se
if apele
cangeui,
(Benares)
hlndu$iise
spald
depacate

ir I
Psalmul
121
Ocentarc
a lreplelor
1.lmiridic
ochii
sp|emunli...
Deunde-mi
vaveniajutorul?
2.Ajuto.ulimivine
delaDomnul,
cale
a lacutcerudle
Sipemanlul.
3.Da,Elnuvaingiduise
li seclatine
piciorul
Celcetepdzeste
nuvadomita.
4. latace nu dormileazd,
nicinu
pelsrael.
doameCelcepdzegle
5. Domnul
estgPdzitorul
tau,Domnul
esteumbra
ta pemanab ceadreapte.
6,Deaceea
nutevabate
ziua,
soale
nicilunanoaptea,
7.Domnul
{evapazideoicereu,iliva
pezisulletul.
8. Domnul
te vapezlb plecare
9i la
venirc,
deacum
in veac.
$ipana
\Biblia. VechiuI Teshn ent,Psalnii)

120

pierdin timp,avand
Pelenajuleste
unfenomen
religios
alecdruioriginise
geogEficd
planetard.
o extindere
aproape
Plecarea
in pelerinaj,
aclimportant
in vialafiecerui
credincios,
conslituie
unuldintreprincipalele
mijJoace
de
gi
a credinlei
apropiereinlarire
in Dumnezeu.
Drumul
esleritmat
decilirea
din
ce{ilederugdciuni,
vizitarea
locurilorde
cultintalnite
incale,totatatea
indemnu sprerugdciune,
iar frumuselile
pe carele vede$i admidpelerinul
il
aotooie
deDunnezeu.
in zilelenoastre,
atatin lumea
calolice,
catgiinceaoftodoxd,
darqiinislamism,
budism
hinduism,
credinciogii
pelerinaj
merg
in
la
locurile
sfintepen9i
trua oblinebinecuvanlare
vindecare
pentru
sufleteascd
unii,
9i
9i trupeascd
pentru
dat,maiales,
a trdioschimbare
interioard,
a cAruiscop
estea merge
peurmele
l\,4ohamed,
luilisusHristos,
Buddha
etc.Odatd
sositintr-un
locsfent,
pelerinul
petrecut
cautdsematerializeze
intr-un
felamintirea
limpului
in acespentru
te locuri,luandcu el
ceide acasddifedte
obiecte:
iconite,
slatuete,
mdtdnii,
apesfintitd,
medalii
etc.
Pelerinajele
ih Orientul
cregtin
sefdceau
incddinprimele
secole
Ia locuri
biblice,
morminte
alemartilor9i sfintilor,
locuride regedinld
a unorceiugari
pincipalele
puncte
pentru
celebri.Asldzi,
depelerinaj
cregtinii
ortodocAi
reman
lerusalim,
l\,1untele
Alhos9i Constantinopol.
lerusalim,
cetateapdciilui
punctul
Dumnezeu,
reprezintd
dedouemilenii
central
al pelerinajului
cre$tin.
De-alungultimpului,
pe locurile
aiciau fostridicate
numeroase
conslructii
legate
deistoria
mantuirii,
dintre
careBisecaSfantului
l\4onnant
bculundea
inviat
foslingropat
unde
a
lisus,
este
centrul
credinlei
crelline
dinintreaga
Si
lume.Alteobiective
suntlvluntele
l\.4dslinilor,
Gredina
chelsimani,
Momanlul
MaiciiDomnului,
(casaluilisuspandla 30deani),
apoilocalitali
ca Nazaret
(Biserica
gialtele).
Bethleem
Na$terii
Domnului,
lerihon
[.luntele
Athos,
o micj
peninsulS
in l\,,lafea
Egee,cuprinde
unieritoriu
stancos
undefoartegreuse
poatecultivaceva.Estecunoscut
ca $coalaceamaiinaltda ortodoxiei,
adepostind
cel maimafetezaurde spi tualilate,
artdqi cullufavechedin
intreaga
lumecregtine.
Pentru
Occidentul
crestin,
celebre
suntlocurile
sfintedela lvluntele
Sain!
giSantiago
l\,4ichel,
Lourdes
deCompostella,
vizilate
de-alungul
secolelor
de
papiqi cardinali,
regi9i pregedinli,
artigli9i oameni
de lilefe.Santiago
de
(Spania),
Compostella
devenit
celmaiimportant
locdepelerinaj
catolic
dupe
pdstreazd
Roma
incecelebrele
rutedepelerinaj
medievale,
unele
9ilerusalim,
frecventate
astdzi.
De
asemenea,
apariliile
Fecioarei
Maria
la
Lourdes
9j
(1858),
(1917)9i
Fatima
Medjugorie
(1981)au
kansfomat
aceste
locu, fiind
frecventate
demlloane
depelednianual.
Pelerinajul
nuesteunacleminamente
gieilocuiconsidecreglin.
Evreiiau
pegtefa
(Hebron),
ratesfinle:
[4akpala
undese afldAvram,
Silo,Sichen,
$i
lerusalim,
centullorspiritual.
l\,4usulmanii
caresperasdscape
dejudecata
lui
Allahtrebuie
sdTndeplineascd
obJigaliile
celorCinciStalpiai Credintei,
unul
(Hadj)
dintre
acestea
fiindpelerinajul
putin
lal\/lecca,
cetatea
sfantd,
cel
o datd
in viald.El duleazd
cincizileSireprezintd
ceamaimarereuniune
a credinciogilor
musulmani
dinintreaga
lume.Altepelerinaje
alemusulmanilor
sepot
lacelal\4edina
saulamoscheea
AlAqsadinlerusalim.

Pentru
hindu$i,
marile
centre
depelednaj
suntHaduar$imaialesBenares
(oraiulluiShiva)
depemalulfluviului
sfentcanga(Gange),
undemilioane
de
pelerinivin
sasepu ficeinapele
lui.Pelerinajele
pedodic
budisteatrag
mullimi
de credinciogi
in locudle
undea treitBuddha:
Kapilavaslfu,
loculnagtedi,
Bodgaya,
undea primitiluminarea,
predicat
pima
Benares,
undea
oad,Si
Kasinara,
undea murit.
pelerinii
Acolo,
in numeroase
lemple,
vinsdseroage
in fataimaginilor
luiBuddha.
$isdseproslerneze

Domnului
,Dupelrlormantul
celmaisfant9iimportant
locpentru
lumea
SiTaraSfeniA,
cre$tina,
indeosebi
ortodoxa,
esieSlSntul
Munle
Athos
dinnord-eslul
c.eciei,careseafrA
pemanent
subacoperemanlul
Pasfiniei
Nasdtoafe
deDumnezeu.
I\,lunlele
Athosesteo adeverata
minune
a lumiicrellinecarea |ezistat
depesteo mie
pdmejdiilor
de anitulumreresurilor,
princele20 de
lvuntele
Athos,
9i |,zboaielor.
mdnes&imari,
30deschifuri
200depalaclise,
eslelauda
Ortodoxioi,
$ipeste
Sicununa
ln falacdruialoti seuimesc,
seinchine
cdtdfiad.epteicredinte
consta
h
9i recunosc
rugaciune
qimandde
viecuHristos,
iarnuin putefe
tumeascd.'
$itrake
(Arhimandrit
l. 8abn,Peienh4
laMuntate
Akos,2005)

Peler
nirugandu-se
lastatuia
Fecioarei
l\,4aia
dinapropierea
bseicii
ridicale
in cinsleaei a Medjugorie

Crcdklade piald:Golnlizareatransformdsupersliliile
unoraln supelslilii
ale
luluronmme4ulcu produse
,religioase"
pDduce
miliarde
dedoiari.
nucurugadainsddoarin ogra,,Banii
de intep nzatorilof
creglinidin SUA
La l!4gdjugorje
(localitate
din Bosnia,cu
3000locuitod,
unde6 tinei au avulvizipele,
unialeFecioarciMaria
in anii'80),
najulreligios
a prcdusun boomecono,
micextEodinarBotrivhunofevalui.irs
cenle,venzarea
de suvenirud
rcligioase,
reslauraniele
din micalocaliQibarurile
lateabsorb
anual70milioane
dolaride
la
turi$liicre9tini."
(Din'Saptenana
Financiare',
13mafie2006)

De-alungui
secoelor,domn
toriroffeni
auavuiunrclimporlant
in suslinrca
aFzamintetor
de a MunleleAlhos
taplpedeplnrecunoscltde
greaca,
isloriogralia
cat$ideceasavd.
Inimagine,
rnandslrea
ronraneasca
Prodromu

. Transform,rile
sociale
Siprogresul
tehnic
deterrnind,
in majoritatea
religiilor,
aparilia,
corcactie
fireasca,
a ideilorfundamenlaliste
carecer
lnloarcerea
Ia
valorile
haditionale.
Arf1yff {fi. tltDr"NDrNTA
c Modemizafea
lehnologicd
aredrept
1. CititiPsalnul121.c6nla
reabucue peerinilod'
caresosesc
in lerusalim,
idenSi
consecinld,
in aftilecturu
religioapelerinalulL
tificali
elemente
definltorii
.
sd,aparilia
unorconstructii
bizare
pdfcpalele
Analizati
docume.tll
2 Siprezenial
irdsdluri
ca facdinl\,4untele carcnumaiseamdne
cucelevechi,
Athos,,o
minune
a llrniicr$:ne'.
C,utajiinfonnalii
cuprivlre
lacontribllja
roma,
tradilionale.
nilorlasus!nerea
a$ezdmintelor
Cela Sf.ilunte.
. Pelerinajul,
speciiic
Evului[,4ediu,
Pomind
dela doclnrentu
3 ifce.cals, aflali9ialleexemple
defolosjre
a clesepracticd
darcumijloace
Siaslazi,
dinleiin scopuri
foarteu.xesi.Pre.,zlidaci atl intalnitasemenea
situalii
in
modeme.
pecarele-alvzli sr
locurile
-le
-.r:n5l
Rligia
ln

I
TnRomfin
reliqioasd
Divmrsitatea

laPulna,
maglnide
ctitoria
lui$tefan
cellvae(secolulXV)

1n

religioase
o rcaldautodinRomania
Dupa1989,cultele
Si-autedobandit
oficial15culte,caresuntegalein fatalegii,a
nomie.
Astdzi
sunlrecunoscule
giinraporturile
publice
dinireele.
autorjtdlilor
romane,
cre$tinismul
a cunoscut
o maredezvolinci dinvremea
spankii
populatiei
sdracedinmediul
in randurile
tarela sfimoQiinogtti.Raspandit
el s-amanifestat
inlenspeintregspatiul
actualei
agezdri,
u$anqi al marilor
marele
numar
al
martirilor
dacoarheologice
numeroase,
Romanii.
Dovezile
probeazi
precum
existenla
cregtina
dinlimbarcmana
romani,
Siteminologia
preoliqi
episcopi,
dezvoltate,
cu laca9uli
de rugeciune,
uneivielibisericeiti
se poateafirmace,atunci
credinciogi.
Datoritd
acestor
argumente
numefoqi
pecare$i-a
a apdrutin
istotie,
eleradejacrestin,
credintd
cendpoporulroman
pdstrafo
pandastdzi,
popor
latindecredintd
cre$tin
ortodoxe.
findsingurul
OftodoxeRonen arecel maimarenumdrde crePrinurmafe,Biserica
peloculdoiintrebisericile
Ruse,
orlodoxe,
dupdBiserica
fiindsituate
dinciod,
lamentinerea
fiintei
istoriei
ceamaiimportan
contfibulie
9iaavutde-alungul
iardin1925a fostridiroman.
Esteautocefali
din1855,
nationale
a poporului
fiindorganizatd
culitulatura
dePatriarhia
Romani,
cati la rangdepatriarhie,
(reactivata
Basarabiei
Mitropolia
in gasemitropoliiin
lale,h care6eadauga
Biserica
Romand
a Gemaniei
Europei
Centrale.
din 1992)Si l!y'itropolia
9i
crestine
dinlume,
intretine
relaliicuaproape
toatebisericile
Ortodoxa
RomAnd
lrondialal Bisericilor
Bisecilor
in Consiliul
eslemembrd
9i in Conferinta
Europene.
petedtoriile
locuite
deromani
odaidcup mii
i$ifaceaparitia
Caiolicismul
pin
Transilvanbi
de
consolidandu-$i
apoiapatia
cucerirea
cdlugeri
misionad,
catolici,
concomil\,,laghiar.
Colonizarea
unguilor
cdtreRegatul
Siagermanilor
procesului
deatragere
lacatolicism
a romenibr,
a determitentcudezvoltafea
o
Oradea
lulia.DupA
episcopiilor
catolice
delaCenad,
natorganizarea
SiAlba
prosub
perioadd
Reformei,
catolicismuliqi
reiadezvoltarea
dregfes
datoratd
in
o perioadd
dificile
Habsburgic.
Astdzi,
dupdcea cunoscut
teclialmperiului
ea
silualia
Biseicii
Ronano-Catollce
s-a
normalizat,
vremeacomunismului,
qi
(Bucuregli,
Timigoara,
Otadea
Albalulia,laSi,
tunctionand
in cele6 dioceze
SatuMare).
Transilvaniei
la lmperiul
turcilol
dinUngaria
Dupdalungarea
Siinglobarea
pe4i
ploduce
unireacu Biserica
Catolicd
a unei
a romanibr
se
Habsburgic,
ln perioada
Unihcu Roma(1697).
ortodoc$i.
luandfin? BiseicaRonena
dinlard,darodatecuinstaudevine
unuldintrecultele
imporiante
interbelica
paBiserica
Unildestescoasd
in afaralegii(1948),
rareadictatui comunisle,
Dupe1989gi"areluat
destat9i Biserica
ortodoxd.
kimoniul
seufiindpreluat
unele
in recuperarea
bunurilor,
AslSzise confrunu
cu dificultdti
activitatea.
parohii
improvizate.
activitatea
decultin spatii
desfesurand
cate
de minoritatea
evrciasca
dinRomania
Cultulmozaic
estepraclicat
estecondusade FederaliaConunetilotEweiegti,cu sediulin Bucureqtl.

tdnd!;i!i

Activitatea
decut sedesfdgoard
in numeroase
temple
unelefiind
9isinagogi,
monumente
islorceprotejate
de lege:Templul
Coral$i Sinagoga
l\,4are
din
Bucuresli
ia$,
Templul
din
Timigoara
Templul
Vechi
dinBotosani.
Si
Mdrturii
9i
despre
organiza
reaprimelor
comunild!i
peleritoiulromanesc
evreiegti
seintalnescincepend
d n secolul
alXVI-lea,
iafemancipafea
lor,promise
laRevolutia
din1848.
sevdreazaabiaprinConstitulia
d n 1923.
Cultul
islamic
luiinRomenia
peteritorisuntlegate
destabilkea
$lpraciica
ull6riinoastre
a unorgrupuri
depopulalie
turco-tetare
(1241)
$jdecolonizrrile
cuturc,selgiucizi
dinzonaBabadag
(Dobrogea)
fdcute
debizantini.
Cultulse
practicd
in mosche
geamii,
dintrecafeunelesuntmonumente
{Conslanta)
9i
istoice:Constanla,
l\langalia,
lvledgidia,
Hargova
$iTulcea.
tt l

. ortodoc$
. romano"catottcl

. greco'carolici
. refomali
tana
t vechi

. atei
. f6d religie
. rcligie
nedeclarau

22.0i0.035

100%

19802389
1 161942
223327
8024U
39119
2122 1

I86,8%
5,00/"
1.0vo
3,5y"
0,2y"
A,1yo

ioios
. a 1r 1

28141
109462
71546
// 54b
220B24
49963
I670
55928
56011
32228
2 023
10331
24314
8139

;;t;

O,1o/o
0.50/"
V,3%
0.3V,
1.0./d
0,2yo
0,2Vo
0,2%
0,1%
0,1y0

O manlfesta
peftrudivefstlatea
sugestvd
@ligioasa
dinRomana
diatogrl
I peniru
dintre
reigii vzilapapei
loanPauat ftea
taBucuregli(1S99)

L1 r
BiserlciOdodoxe
Rornane
"Ridicarea
la ngulde palriarhie
a iosiunareape
planre{igios
a desdvaEirii
unitdtiistatae
dela 1 Decemb
e 1918,pecumqioitusIrarelircascA
a roluluijucal
deBisercd
in
rsloiapoporului
roman
(..) Prirneecd(i in limbaomanaau
fosttpeitein cadrulasezamintetor
blseice9ti;pimeleScoli.omaneqti
au fosl
celeoanizate
in cadrulagezamrnlelor
bisecegti'.
gt Ionild,
(ch.Anghelescu,
Viatarcligbasein Ron'nia)

t;r

Conr
1D!oa
siaNalionalS
deStaiislicd,
AruarulSlalistic
al Roneniej1993)

gNl4
Actlvtldrt t
^!!trtllD

3.

ffi

Populalia
Romanii,
duparelEie,
tarccensemanu
din7 ianuario
1992

:_1populafie,
' iJat
Oincaro:

1.

1l

de la Albaiulia,convocat
in
"Sinodul
anul1697de catremitrcpolltui
orlodox
Atanasie
Anghel,
a accepial
celepairu
principii
obligato ale uniri cu Roma:
recunoa$erea
papale,
suprcmaliet
exis
tenlapueaioriului,
imp,rtdgania
cu azrnaSiFilioque.
Prlnprimirca
aceslorcondiliise garanla
rcmani|ol
unilipaslrarca
ritualu
urtradilional,
spectarca
sarbatorilorododoxe,
alegercaepiscopilor
de
crtresinod...'
(Gh.AnghelescL,
St.lonil5,
Vialarcligioase
in Romanial

RsUgia
ln lumeacontgmporane 1

r :, r - l ,t ,,

(sec.XVll)
Moscheea
dinEabadag

I
hveEfu|a dllblor nooprotg5bnb
Jn ceeace p vesleconcepliadespre
Dumnezeu,
ideileseclelor
sunta|alde
ciudaie,lncat
acestea
auajunssespund
ce Dumnezeu
nu estercalitalepelsc
naldcl dmpEidee,caH stose unsinlpluom,iar DuhulSfAntba esle,ba nu
l\IaicaDomnuluinu
esteiiinldpelsonald;
numaice nu e veneIatzi,
darestechiar
injuriata;
mantuirea
subiecuva
eslegain spectiva
Entatenumaide intrarea
secta.
oftodoxJ
N. R'duca,Ghidulcregtinului

Catedrala
evanghelcd
dn Sebes
(sec.Xlll-XV)

124

proteslante
reprezintd
dincatolicism
confesiuni
cregtine
desprinse
Cultele
ritualul:
a fostsuprimat
cullulFecioarei
in urmaReformei,
careausimplificat
postul,
iartainele
aufost
s-ainlaturat
veneratea
icoanelor,
Maria$ial sfintilor,
primatulpapal,
imperteganie).
auinldtutat
reduse
ladoud(botez,
organizatoric
preolilor
ismu
LinRomania,
confesiunea
celibatul
ierarhia
rradilionala.
9imonah
protestantd
p n cultele
reformat,
evanghelic
estereprezentatd
9iunitarian.
gi
maghiari
a
fdcut
adepli
in
fandul
catolicilor
BiseicaRefomate
\Calvine)
pincipele
(1564).
de
T.ansilvaniei
loan
Sigismund
fost
recunoscute
oficial
a
(Cluj,Oradea),
in doudepathii
avandcaolgandeconducere
Esteorganizate
in lirnba
maternd
a credincio$ilot
iaractivitdlile
decultsedesfd$oafa
sinodul,
(Luteran4
arelabazdinvdldturile
luiLulher,
iniliatorul
Biserica
Evanghelicd
populatiei
germane
dinTransilvain randul
refomeireligioase,
9is-arispendit
Honterus
a fostorganizatorul
noiiBiserici;
aceasta
nia.Bragoveanul
Johannes
laBiertan,
iardin1867laSibiu.
deo episcopie
carea functionat
estecondusd
politice
ceauurmatceluide-AlDoilea
Rdzboi
Asi6zi,
in urmaevenimentelor
precum
dinultimele
decenii,
numdrul
enoalilora
lrondial,
9i a emigrdrilot
masura.
intr-ooarecale
scdzut
exprimd
credinta
inlr-un
Dumnezeu
unicaiindivizibil.
BiseicaUnitaianeiti
Sf.Treimi,
om.Cultuligi
are
dogma
iarlisusesteconsiderat
Nuesteadmisd
laCluj,iarolganul
deconducere
esteconsistoriul.
sediulcenlfal
(evanghelice)
neoprotestante
au aperutdupaceleprotestante
Cultele
9i
principii
propagd
teologice
specifice
cregtinismului.
Elesedisting
Siconceptii
prin tualu
fieceru
i credincios.
In
ri9ipractici
decultsimplificate,
ugoraccesibile
grupdfile
neoprotestante
secolului
alXIX-lea
Romania,
auapirutlamijlocul
$i
alXxlea.
inceputul
secolului
prinintermeBaptis6
maiinteiinTransilvania,
Biseica
Cregtine
a aparut
germani
misionare
maghiai.
Aceglia
au
dus
o
activitate
diuletnicilor
Fiin
$i
mai
Primul
Rdzboi
l\rondial,
cand
se
restulterii,cagigand
adepti alesdupa
princredinta
lorcebotezul
Baptistd
dinRomania.
Sedisling
constituie
Uniunea
individ
trebuie
sadecidd
liberce
administrat
copiilor
mici,iarfiecare
nuirebuie
conducdtoare,
bisecilelocale
suntautonocredinld
adopti.Nuauo ietarhie
pastorilor
teologice
de la
se facein cadrulinstitutelor
me,iar pregatirea
Bucurcgti
Oradea.
9i
laA|ad(1922),
deunde
ateinceputu
lein Romenia
CultulPenticostaligi
(Moldova,
maimulte
regiuni aleldrii
Banal,
C Sana).
OpaF
s-aextins
treplatin
deafirmalia
cd,intimpu
I adunedbr
decult,Duhul
ticuladtate
estereprezentald
peslecredinciogi,
vorbilori
in limbiprecum
acegtia
devenind
Sfantsecoboara
iar
colectivd
centmld,
Consiliul
biseficesc,
apostol;i.
Cultulareo conducere
pastorilor
pregetirea
legdtura
cu Bisericile
Pentisefacela niveluniversitar;
Europene.
sementine
in cadrul
Conferinlei
Penticostale
coslale
dinEuropa
sunt
inceputurile
BlseiciliCregtine
Adventisg
deZua a $apfeain Romenia
polonez
(1870).
(fostpreotcatolic)
[.,1.
Czechowski
legate
devizitapastorului
pentru
proble"
credcda douavenire
a luilisusestesingura
solutie
AdventiQtii
pentrupul
omului
ca
Templul
Duhului
Sfanl,
motiv
meleomenirji
considerd
9i
pdstrat
culegile
naturii.
Organul
in deplind
sdndtate,
inarmonie
trucaretrebuie
numiie
de Conferinle,
carearein subordine
6 unitdli,
central
esleUniunea
(l\y'untenia,
Nord,
lvloldova,
Oltenia,
Transilvania
SudqiTransilvania
Conferinle
post
deradio,
Sperantei".
Banat)Sidispune
deun
,,Vocea

CultulCrettin
dupeEvanghelle
esteorganizat
in comuniteticonduse
dedoi
paneb cinci,,frali
(prezbite
bdtrani"
Evanghetiei"
in
), caresuntSi,,vestitoriai
comunitatea
respeclivd.
Editeazd
revista
credin!ei"
pdn
se
manifestd
,Calea
9i
qiacliuni
evanghelizdri
decaritate.

Cons{tulidRomenii
desprclibeiatoarlEtoasn
4ri.4 12)- Romenra
esleoar'acomLni$iindivizibila
a tutum.ceralenitor
sai.{er,
deosebirc
de rasa,de nalionalitate,
de origine
etniod,
de limba,de rcligjo,
de sex,de
poliUcS,
opinie,
deapadenenld
deaveesaudeo.igine
socidE.
Ari. 6 (1)- Staill rccunoaqte
peBoanetor
apa|linand
mlnoritalibr
$ garanteaza
nallonale
dreplulla pdstrarea,
la dezvoliafea
identildlii
lorelnjce,
culfuSilaexprimarca
rae. ingvisrice
!i.e Eioase.
gandidi
An 29 (1)- Libertatea
prccum9j liberlalea
credinllor
rcli9i a opiniilor,
gioase
nupoiilingddliesubnicio fomd..Nimeni
nupoate
fi constdissaadopteoopinie
ofi sd aderela o credinlSrcligioase
mntrardconvingerilof
sale_
(2)- Liberlleac{ngtiinleieslegarantatd,
ea irebuiese se manifsste
in spirildeii}
Liniile
arhitecion
csinddznele
caracteizeazi
branlagidespectreciproc.
rccenl
conslruile,
9iunee edificiionodoxe
(3)- Culteie
rcligioase
suntlibereSise ofganizeaze
potrivit
sdtutelofpmpi, in
cumsuntcele
delaBra9ov$iPredeal
condiliile
Iegii.
(4)- i; relaliile
dilre cultesJrr'nlezseoriLebme. mijtoace.
actesauacliJnide
invrejbire
llgioasa.
(5)- CulleleGligioasesuntautonome
faldde stat$i se bucurade sprijinulacesiuia nclLsv orinInesnreaasistenloi
religioase
ir armat, in sp|Iale,
in penilenciaro,
in
azilesi in orfehnate
(6)- par'nlisaututlriiaudrcptulde
pot,ivtt
popdibrconvingeri,
a asigLra,
educalia
crpi;lor
minoia c,rorraspJndere
le revne.

Codr.rl
PenaldBp|E
libedaba|Eligloasd
Ad. 247- ingrtditeade ceto !n tunclionara folosinteisaua exefciliuluidrepturilor
weunuiceleteanofi crearcapentruacestaa unofsitualiide inferio.italepe lemgide
nalionalitate,
rase,sexsauligiesepedepse$le
Cuinchisoarca
dela 6lunilaS ani.
Art 31d- lmpiedicarea
saululburarea
libedalii
de exercitare
a weunuicultrcligios,
gifunclloneazA
polrivit
cae esteorganizal
legii,
sepedepseste
cuinchisoarca
de tao lun6
la6lunisau
cuamendd.
CLraceealipedeapsd
sesanqionea?d
fap{adea obliga
p.inconstngere,
o pg|soane,
la se.\ici p rel:gioase
sdpa4icioe
alev.eunlculisaus, indeplinea6cj
Jnactreligios
de
exerc:tare
6 JrJicLL
At73fg- Pftta.'atea
a unuimomenti
a unuimonumont
saua unei
Winaricemijloace
umerunelare.
a unuldavru
sepedepse$e
cuinchisoarc
de a 3lun la 3 ani,

Pnousuonlq!
Biserica
Ortodoxd
Romana
are6el
maimarenumafdecrcdinciogi
din
punctde
dln
acest
vedere
lad,liind
a douain lumelnhebisericile
orlodoxe,dup,BisecaRusr.
Caiolicismul
aparepe pdmAnlurile
romanegti
odatacu cucerirea
Transilvaniei.
Preiuand
la un momenl
dat un anumitnumerde cregtini
ortodoc$i,
catolicismul
reuqegte
sd
fomezeo nouAconfesiune,
BisedcaUnite.
Aiaiprotestantii,
catSineoproies"
lanlii- prezenli
Sieiln Romaniaau adus simpllficefi
importante
cultului
ligios.

ACTIVITATZ
INDTPENDENTA
l. Analzalicu
al,r;;g
acc!rnentele
urmdloarcle
sarcinide
lucru:
9lrczolvali
a)Prccrzali
i. cse"s:u fostfdcute
simpliiicarlle
decultaduse
deReforrna.
b)Slabililidrigrg-:s
s :,i:n a.aninlrecultele
neoprctestanle_
2. Retlectat
aslr = . :. a:caiercproduse
giincercali
din
Conslitulia
Romaniei
sd rdsplnde!: --a::e _.i4b6ria) Considerali
cd estecorects, existeo
egalitale
a aria.aaa l= = :aa!:esi existe
tolenld
reciproc
lntre
Srrespect
praolicanlii
die'.:-:_:L::- : _ :e ..nstt spijinulslalului
falddeculte?
pr,e-_:-
$ Comentali
:::: ::_: :_::: a7.clltee rcigioase
in Romania.
Relkia ln lumsa

RT"{Afi|TVIANI
/ ALVARffINAI-A

inteurflrii
#urCIoen*
Fedrumul
v

! lEuFpalrbdcdlnVzlunoluiloqE
lnvins
de
a impus
ideea
occidentald
euopeana
odenlului,
roman
Augostus
,Jmpdratul
simlpraclicdeldtan,
fomatein jurullui Pompei
doudoriin coalitiile
$i [,|arcAntoniu:
fine
doa seadapta
vielii(...)Siin
capacitale
deprogfes,
darlidalofia
muncldisciplinald,
pjudgclti
lucru
oricarei
autorildli,
singurul
de
a
se
impune
oricarei
drepiul
individubi
Nicolao
lorua(1870-1940)
$i
pecarcRoma
grecesc
poate
mman,
a
doritsdil pdsl.ez6.
mult
decat
mai
rom6nibr
a
Celmaimarelstoric
al
plinde
(...)Cu
detulbureri,
Occidenlul
unuiEv
lllediu
migcare,
de
agilalii,
dezvollaa
ldsatposteildlii
o operade propo4ii
exislentei,
venitul
obtinut
seuvaloramaimulldec6tfencirea
roalizat
ceefonulelanuluj
a
imprcsionante,
ln care cercelarea pdn
pr4uiimaimull
crcsemmdace
inpropdajsA|ecie,
decal
conlemplalia
munca
fiind
prioritad,
istorica,
lasdlocai gazetd"
indreptali
sprelucruleeterne
cen! seschimb6.
ochii
gi chiardrama- linand
prozei,
versului
riei,
pasiv,
lumea
sunteuropeni.
Ceilalli,
carcauacost
habilus
splritual
Eibine,
toliacei
Profesor
unive|silaf
turgiei.
9i acade- caresupofid,
egaliforlelorcuceni saudoctrinelor
accepli,sesacilicdaventurierilor,
a iniiinlatPadidul tadsle,ln
mician.
Ompolitic,
gifoma,nusunteuropeni.'
fatededespotism
odcare
i-arti numele
supunerea
(1908),
Democrat
a ciruiconNalional
1932)
(N.lorya,Ceinseanne
in noiembfie
Europa,
conferinld
fnutela Roma
phstrafo
vreme
de 30deani.
ducerea
p m-minis- t,,
Pregedinte
al Senalllui,
(1931-1932).
Antasoist
convlns,
a
tru
L1
EuDpol
in noaptea
de
fostucisde legionari
$ ungandpontuvlhorul
1940.
27noiembrle
in care
laEooparotunjita,
bamaimult,
la Europa
decesenunegandim
"Eibino,
pecarei-addruiloslatul partea
ln clddirea
mai
la
esl?
Daca
bt vorse-$
vade
accentele
mulale
mull
dinamice
sicleatoarc
(1939) bimdespre
locuinld
rcman
sprea-iservide
(scenariir,
pacifrc,
pfuralisE,
Eurcpa
deEst,ca9ibazinul
capeo planete
Institutul
delstoie
funclioneaza
astezi
de
lalino-americani,
arputea
saseafimecaunjucalor
civilizatia
lumea
mahomsdana,
numele.
carcli poade
darc61
peegichierul
Mdie@a
li destinul
Europei
Occidentale,
mondial.
arputea
seama
le
in structu
lijucatacest
roldeEuropa
deEst.InlegraE
maipolivii9imaiabilarputea
gicuspiritJalul
dk
gemenoi
ats,ganente
comunicalive
cunaturalul
vesiice,
eapd6treaze
il
paloolilic,
timp,caunghelar
le-areprimat,
darinacelaqi
dum6a
a lre,a).
Comunismul
tntt"U"ta" mulleo undese
pentru
petsista
dep[ne
pdsiEt
vocalia
medierii
cu
intacte.
laii decici toatecondiliile
l+a
"S,at
granila
linald
Raspunsul sianarhice
afla
a Europei.
viblitaie.
e in minjile
meuesteca hanaEuropei
in ,,Secolul
20',1-2-312000)
Ewopa,
iei, azi,rDa;re,
lV.Neratanu,
eurcpenilor.'
(OlliRehn,
pentuExtindele) V,{,lrificAti-11ic1,floilr111el.
comisar
eufopean
!
la caliidiile
lorga.
Argumentele
salefeferitoare
lextullui Nicolae
1. Cililicu atentie
qi Evul[,lediu.
la Antichilate
Folosindu-vd
cuno9linlele,
facirimitere
eurcpenibr
podrclul
va ii un stat membrucu
qi b alleepocialeistoriei
de maisus.
cu referc precise
completali
"Romania
dela 1 ianuatoate&eplunle
de15-20
deranduri.
cuaceslsubiect
Siobligaliile
Alcituiliuneseuarcumentallv
e 2007.9i Romania
are nevoiede o
alldpelseu.openismul
dintr-o
texlului
luiV Nemoianu,
caraclerizati
Cuajutorul
ideefoaireclarl privindce wea se face
flaza
subpectivi- sud'est
dezvo
and
sugesliile
din
eurcpean6
ododox6
-,
9l
pozilie
(...)
destatmembru.
dinaceasla
(lorgasauNemoianu)
vd regAsiti
mai
liniatd.
in caredinheceledouedemeFuri
Romeniase va kansiormadinir-olad
pa4ialin ambele
descderi?
Abaluilipropiul
molivat
u$or?Sauvd considerali
candidatdintr-unstat membrucarc are
o
cu colegii.
Construili
Discutaji-l
ln grupimpreund
voslrupoftetde european.
propriuldptdea
seasigura
d politicile
comunicali-o
ln
clasa.
sintezd
de8-10enunjuri
9i
uE se dezvofte
intr-unmodcarcreflede
la
eurcpeni,
referitoare
unorinallifunclionad
Analizali
celedouebxieapadinand
sale.'
9i interesele
cu
ale
i
noastrc
concordante
la
UE.
Care
ar
li
aceie
intercse
aderarca
Romeniei
t6
gefulDelegaliei
(J.Scheele,
Comisiei
cd
politicile
explica
afinnalia
luioliRehn
irlemalionale?
Cumalipuiea
organizaliei
Eurcpene
la Bucureqti)
in
minlile
oamenilo/?
Europei
e
,,haria
ts > b

126

n
CumpnspgfudnllUniuneaEurcpand?
Coveahge d nvi nultk bgdhtd dJkte$aM Ron:|,ticik uni|1/,ea
Enwane?
Rdspunsuri:
1. piatadeschisa
a bcuilorde munclt2. laptulca se vorschimba
mutle,maicu
seama
in econornie;
3. libedalea
de circulali
a persoaneior
4, cregterea
!i a bunurilor;
niveluluide
trai;5.o maibunefuncllonarc
a democralte
in Rom6nia;
6. o schimbare
de
mentalilate;
7,aecunoaqierea
Romaniei
caslateuropeant
L renunla@a
Ia slrucluri
anag. maimulle
qaflse
cronice;
pentru
ceitineriinceeaceprivegle
gi
fofinarca
uneicariere
dobandkea
uneiexDeriente
C6uetgijdead cd nai tuft at pfui'9la ktagrate?
1. necompalibilitaiea
mulloraspecieale situalieiromanegi
cu slandadete
uE;
2.piederea
individualitelli
casial;3.t@cerea
la sislemuteuro,
carcirnpic6
eforluri
susli,
nuleiT economre:4
p'elrFlornivelulde
nflalra,
cre$lerea
lraiir sc3de.e.
I pri^lidnt.
5. piedereaidenftelii
nallonale;
6. iriigfarea
forleide muncd;
7. se vordestiinta
mufte
fiflneromane$ti;
8, preluieuropene,
venilutircmane9ti,
9. Soculsuporlat
in momenlul
integrii;
10.risculdea nufacefaleconcurenlei
juridice
economlce,
sociale,
in cadrut
Uniunii
Europene.

Ungandpios
P6ntrucoice ne{u ap{mlviibrul
'Despreaceglierci hebuiespus
macaro dal5Silimpedet
n! aufosllutr
ldtorianlicomuni$ti,
a$acum le place
mntempolanjlor
se-i denumeascd,
inmmpiet.Oameni
blanzi,cu credinta
lui
Dumnezeu,
ei nu suporlau
funciarmenle
(fdul, in varalelesalechipuri.
Respingeauorganrc
inechitalea
social6,lipsa
de
domnilale,
abuzudle
oicuiSideo cefel.
Deacesisoiraf de oameni
af kebuise
seteam6polticienifindcdeiexlsta."
(N.Dddmu9,
Crucea
$ig/onJul
ln ,colidianuf,
7 mai2006)

AM lhtoha/r, alt t*orrns

Inlrerarej,,Pe
preocupali
bunadreptate,
oameniisunt
de chestiunile
concrele,
cote,
rcglementeri,
taxe,costuri.
Darvdzuhde la indlltme,
iniegmrea
e malaleso probleme
(culturaEr,
deschimba.e
a menlalielibr"
Rdspursr,Nu
exisdun siandaddupdcaresa pulemmdsura
aceasle
dimensiune,
Darpulemaproxima.
E clarci noineconfruntdm
cuo pmbtema
de menlalitate.
Nune
consideram
inc,ceHleniaii.JE
laraceasla
nusereflecE
numaila
nivelulomu
uiobisnuil,
ciin loatesferele
socielii.
chiargitav5d
Disculiile
noastese desfe$oard
peiemeca:(sunlem
a$a,canalizandu,se
exclusiv
(ne-oiaubulgarii
(n+am
saunu pregdtili?r,
lnaintesaunu?r,
fdcultemele
saunu?r.
Orunceldlean
UEnugendeQte
a9a.ElsegSndegte
cetrebule
selaceUEcasd-ifietui
bine,nu<cehebuie
safacdelr, caroman,
casdfieacceplal,'
(Dupa
"Dibmaveche',53,27ianla e 2005)

loanGavdldogoranu
uliimirlgei
al unuigrup
deluptatori
anticomu
nigti
din
munli
1'3]r1litic"ri.{-\"jcflilsiiitrcl.l
Eroua demnitdlii
parlcinationale,
4. Grupalu
deo-.ndemasusveajulaseintelegeli
carcesteorizontul
deasteptare pantla grevastudenleascA
dela Cluj
deinlegrarea
RomAnieiin
UEaleunorlinericareau
9icaresira:^e irSle legate
din1946;a consUtuil
in 1948,Grupul
depe9l.! :!: . ,ifstaloastrd.
Acdtuili
untabelin carese e puneli
fatain faE,
Camatin
deRezsienJd
Armate"
carea
dupen.:: , ::.iiereanivellui de lrai (inlr-operspective
mailndellngate), luptalcu Securilalea
pend
comunistA
cre9tere:
:-. -_ : _ 3fmi 3-5anl.Alegeli
2-3perechi
astfel
construite
inceF in 1955.
9i
calisl :::-:_ i ::..rual propria
punctele
voastrA
oplnie,
semnalend
tarlsi
Condamnat
la moade
in 1959,s-a
p u n cle e !;,:.. _ :::ar ln!E infiunsclrleseu,
ascuns
in
comlna
Gallu
din Aba,
5. Dsc!;a::.:: _, :_:'.:e macunosculirnilitanliairezistenleianticomunjste
undea fostprinsin 1976.
d n l,lur::: -. :: -,' :la-'!551aduce
generaE
inatenlia
calilal
ledeexceplie Afosleliberat
dupe6 lunia cererea
aeuna': _-. :-: a-a -'-t.. Ex5rrnat
punct
!n
devedere
reieritor
lapro- exprcsa
a
lui
Richard
Nixon.
A scrs
ces! aa-__ : : . ::-_^ :?r.?a
sain prezent
considemJi
cddemascarea povestea
vielii
saie
in
se
,,Brazii fdng,
t a r e or ,: : : _:: : :': :_i :;,.i asemenea a c t iln e t re b u ie s d lie
dnu
o ase
r indoaie'.
dar
i n c e p.r :-:- .:- .::
: - :_:::.int?te?A crtu lt ! n d is c udrse1 0 -1 5
A muftla1 mai2006.

127

{U?RtrN5

ISTORICE
r.PoPoARE
9l SPATII
.
4
...
....
.
por.and.
E u ro pcontem
a
*E u ro pa
... .. 10
.........
decivilizatie
extaeur opene
$ispatiile
..'16
europeani......
- culturd
Studiu
de.az:Cullvarcmaneascd
20
.
.
...
.
. ..
in competitia
europeand
Studiu
decaziRomania
*G
. 24
.
eulopean'.
studludecazi goreGafencu
9iunitalea
*lmaginea
dupe1989. . 28
internationalS
Romaniei
in presa
Studiu
decaz:
eulopene . 32
Anlecedente
aleintegrdrii
/ EVALUARE
RECAPITULARE
IDEILOR
SOCTETATEA
. OAMENII,
Sl LUMEA
profesionale
. . . . .. . . .. . . . . ..
Ocupalii
9istatute
. . .... . .... . .
n lumea
contem por ana..
Mi g rai tii
Vialapublice
Sivialap vaie. . . . . . . . . . . . . . . . .
*C u re nte
. . .....
.. . .... ...
9iideieconomice.. ..
urband
in Romania
rurald
Sfudiu
decazlEconomie - economie
Studiu
decaz:'Diaspota
9iexilulromanesc
contemoorand
. .. . . . . . .. . . .. . .
$tiinlain lumea
gtiinlei
romanegli
ladezvoltarea
decaziContbulii
Sludru
9itehnicii.
:
ITULARE/ EVALUARE
RECAP
intr-un
..
Femeia.
familia
!i societatea noumileniu

34
40
50
56
62
66
70
76
80

t. STATUL
9l POLITICA

82
statald.
ldeigiregimupolitice
Forme
deorganizare
88
dedrept..
delatotalitasmlastatul
decaziRomania,
Sludiu
*Teme
padamentare
Slud/udecazr
9idezbateri
92
in Romania
anului1900.
*Sistemul
politice
partdelof
electoral
Sfududecaz:
9idinamica
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 96
in anii1918-1938
in Romania
:
/ EVALUARE
RECAPITULARE
. 100
in 19459iazi
.....................
anticipati
L u medaemaine
INTERNATIONALE
IV.RELATIILE
. 102
. . . . . . . . . . ..
in lumea
contemporana.
conflictelor
Rezolvarea
.
.
.
.
.
. 108
giconflictele
in secolul
XX.
regionale
decazrRomania
Sfudiu
*Romania
. . . . . . . . . . . . . . 112
in Tratatul
delaVar9ovia
Sfudiudecazr
glV|ATARELIGIO
SA
v. REL|G|A
.. 116
. 122

...... ...
...
R e l i g$i
iemoder niiate
.............
religioasd
in Romania.
decazrDiversitatea
Studxr

h,.l

FINAU:
/ EVALLIARE
RECAPITULARE
eur
ii opene
P ed ru m integtdr
uf
- . . . . . . . . . . . . . . . ..........

...

.126

AlexandruBarnea
(coordonator)

VasileManea
EugenPalade
FlorinPetrescu
BogdanTeodorescu

torie

Manualpentruclasaa Xl-a

Pentrutoate filierele
Se aplicd 9i la clasa a XlFa- filiera tehnologice,ruta progresivade
calificareprin $coalade ade gi meserii+ anul de completare.

ISBN:
978J73"135.362"3

ORINT

I ?5'00

JillililL