Sunteți pe pagina 1din 14

Proiectarea instalatiei de balast

DESCRIERE GENERALA
Clasificare
Nava i echipamentul livrate de constructor vor corespunde cu urmtoarele reguli i
norme care sunt tiprite i valabile la data efectiv a contractului.
CLASA
Nava este un petrolier destinat transportului de diverse categorii de mrfuri (produse
finite, iei, motorin) avnd un punct de inflamabilitate mai mic de 60 C i este construit
sub supraveghere i n conformitate cu regulile RNR pentru clasa:

-Convenia Internaional pentru liniile de ncrcare 1966 cu amendamentele din 1971


i 1975;
-Convenia Internaional pentru msurare tonaj 1969;
-Convenia Internaional pentru ocrotirea vieii umane pe mare 1974,inclusiv
Protocolul din 1978 i 1981;
-Convenia i regulile pentru prevenirea coliziunii pe mare 1972,inclusiv
amendamentul din 1980;
-Convenia Internaional pentru prevenirea polurii de la nave 1973, TSPP 1978 i
Protocolul 1981(RNR);
-Normele administraiei i pazei coastei SUA pentru navele strine 1981;
-Convenia Internaional pentru telecomunicaii 1979;
-Reguli pentru navigaie pe Canalul de Suez, 1081;

-Reguli pentru navigaie pe Canalul Panama, 1977;


-Convenia Conferinei Internaionale a muncii privind amenajrile pentru echipaj la
bordul navelor, Geneva, 1949;
-Reguli pentru navigaia pe Canalul Kiel.

Descriere
Nava este un petrolier din oel, cu o singur elice, de tip cu balast separat, prova cu
bulb i pupa oglind.
La prova fa de peretele de coliziune sunt amplasate picul prova, diverse magazii i
puurile de lan. Doi perei longitudinali i ase perei transversali mpart spaiul zonei marf
n apte tancuri centrale i patrusprezece tancuri laterale, din care patru tancuri laterale de
balast. Dou tancuri de reziduuri sunt dispuse suplimentar la extremitatea pupa a zonei
tancurilor de marf, n anumite situaii acestea putnd servi i ca tancuri de marf. Este
prevzut de asemenea, dublu fund n zona tancurilor centrale, n care sunt prevzute tancuri
de balast i tunelul pentru tubulaturi. In pupa zonei tancurilor de marf sunt prevzute:
compartimentul de pompe i compartimentul maini cu tancuri laterale i un dublu fund
pentru balast, combustibil greu i motorin, tancuri de decantare i serviciu, tancuri pentru
ap dulce, tancuri de ulei ,etc.
In pupa peretelui presetup sunt amplasate picul pupa, dou magazii de punte,
compartimentul mainii de crm, compartimentul agregate hidraulice, compartimentul
pomp incendiu de avarie, precum i tancurile de ap dulce.
Suprastructura pentru amenajri este dispus, de asemenea,la pupa navei.
Sahtul mainii este separat de suprastructura destinat amenajrilor pentru echipaj.
Sunt prevzute, de asemenea, un catarg combinat pentru lumini de semnalizare i
pentru antene radar pe puntea etalon i un catarg pentru lumini de semnalizare prova, pe
puntea teug.
O pasarel central face legatura ntre puntea brci suprastructur i puntea teug.
Carasteristicile navei
-Lungimea maxim . . ..190,00 m
-Lungimea ntre perpendiculare ....180,00 m
-Laimea de calcul .. 28,00 m

-Inlimea de construcie ... 16,80 m


-Pescaj de eantionaj .. 12,00 m
-Inlimea etajului de suprastructur de deasupra punii
principale(inclusiv coferdam de 700 mm) .. .. . 3,40 m
-Inlimea etajului de suprastructur de deasupra punii
de navigaie . 2,50 m
-Inlimea celorlalte etaje ale suprastructurii .. 2,70 m
-Inlimea punii teug .. 2,50 m
-Curbura transversal a punii principale de tip trapezoidal. 560
-Curbura transversal a punilor suprastructurii
(fr etajele V i VI) 0
-Curbura transversal a punii teug 0
-Selatura pupa . 0
-Selatura prova a punii principale 0

Proiectarea instalatiei de balast


Instalatia de balast

Instalaii similare
n timpul exploatrii unei nave pot apare diverse situaii cnd ca urmare a ambarcrii
incorecte a mrfii la bord , a umplerii asimetrice a tancurilor de balast sau ca urmare a
consumului de combustibil din tancurile aflate ntr-un bord sau altul , nava si modific asieta
.
nclinarea transversal nrutete deplasarea navei , funcionarea instalaiilor ,
mainilor i mecanismelor ngreuneaz deservirea .
Instalaia de balast este destinat corectrii asietei afectate de cauzele artate.
n afara de aceasta , instalatia de balast este folosit pentru a creea pescajul necesar
navigaiei fr marfa n condiiile respectrii stabilitii , precum si pentru a creea la pupa
navei pescajul necesar funcionrii propulsorului .

Elementele componente :
Tancuri de balast ;
Pompe ;
Tubulatura instalatiei ;
Armaturi .

8.1. Tancurile de balast


Tancurile de balast pot fi amplasate funcie de tipul i structura navei n dublul fund ,
n dublul bordaj sau sub punte .

n acest sens sunt de regul la vrachiere , balastul se amplaseaz n dublul fund si n


picuri .
Instalaiile de balast sunt instalaii care regleaz asieta transversal , asieta
longitudinal si pescajul mediu .
Pentru reglarea asietei longitudinale se folosesc tancurile din picul pupa si prova ,
pentru reglarea asietei transversale se folosesc tancuri amplasate ct mai departe de planul
diametral , iar pentru reglarea pescajului se folosesc toate tancurile .

8.2. Pompele
Instalatia de balast de pe fiecare nava , trebuie sa fie deservit de cel putin o pompa
proprie .
Pot fi folosite ca pompe de balast si pompele de serviciu general cu debit suficient de
mare cum ar fi : pompa de santin , pompa de incendiu sau pompa de rezerv a circuitului
exterior.
n conditiile n care tancurile de combustibil sunt utilizate regulat si ca tancuri de
balast , atunci folosirea pompei de incendiu si a pompei de rezerv a circuitului de rcire ca
pompe de balast este interzis .
De asemenea nici pompa de balast propriu-zis nu poate fi folosit n scopul stingerii
incendiilor si a asigurrii rcirii .
Instalaia de balast folosete pompe de tip centrifugal care n mod obligatoriu trebuie
sa fie autoamorsabile .
Pompele de balast lucreaz att pe aspiratie ct i pe refulare .

8.3. Tubulatura instalatiei


Tubulatura de balast este format din ramificaii ce leag tancurile de balast de
magistrala amplasat n compartimentul mainii de propulsie .
Tubulatura magistral face legtura cu pompele si cu armturile de bordaj .
Tubulatura trebuie astfel dispus nct umplerea si golirea diverselor tancuri s se
realizeze independent , att atunci cnd nava este pe asieta dreapt , ct si atunci cnd nava
este pe asieta nclinat i s nu fie supus ngherii .

Fiecare tanc de balast trebuie deservit de o ramificaie independent care funcie de


configuraia tancului , poate avea nc una sau dou ramificaii .
Dispunerea sorburilor trebuie fcut n locurile cele mai adnci ale tancurilor , astfel
nct sa se poat asigura golirea tancurilor n orice condiii .
n afara tubulaturii de introducere si evacuare a balastului , tancurile de balast sunt
saturate cu reele de tubulatura pentru msurarea nivelului apei din tanc .
Tubulatura pentru aerisire se monteaz n prova tancului de balast , iar tubulatura
pentru msurarea nivelului se monteaz n pupa acestuia .
Seciunea tubulaturii pentru aerisire trebuie sa fie mai mare dect seciunea tubulaturii
de introducere a apei n tanc pentru asigurarea unei bune aerisiri :

s a 1,25
- n cazul alimentrii cu pompa ;

sa si
- n cazul alimentrii gravitaionale .
Sondele de aerisire vor avea o nlime de minim 760 mm deasupra punilor
principale si de minim 450 mm deasupra punii suprastructurii .
8.4. Armaturile instalatiei
Armaturile instalaiei de balast sunt din fonta , oel sau bronz. Armturile pot fi izolate
sau n casete , manevrarea lor putnd fi fcut manual sau de la distanta prin comanda
hidraulica , pneumatica sau mecanica n funcie de locul de amplasare , precum si de nivelul
de mecanizare sau automatizare al acestora .
Toate armturile , precum si casetele de valvule se monteaz de obicei n zona
compartimentului unde se monteaz si pompele .
Armturile instalaiei de balast trebuie s permit circulaia fluidului n ambele
sensuri .
Din acelai considerent armaturile de nchidere ale sorburilor nu sunt cu reinere .
O construcie deosebita o au armaturile de ambarcare a balastului, armturi denumite
valvule Kingstone .
Valvulele Kingstone se dispun ct mai jos posibil n zona fundului sau a gurnei pentru
a evita posibila ptrundere a aerului n pompa atunci cnd pescajul navei este minim .
Pentru evitarea nghetrii seciunii de intrare sau nfundarea valvulei Kingstone se
prevede nclzirea chesonului prin suflare cu abur si suflare de aer comprimat .

Pentru navele fluviale , care navig n ape de adncimi limitate , chesoanele


Kingstone se dispun n borduri pentru a facilita aspiraia apei fr ml .
Stabilirea parametrilor de calcul
La proiectarea instalaiei de balast a petrolierului de 37000 tdw , am considerat
urmtoarea amplasare a tancurilor de balast :
n dublul fund sub magazii pentru reglarea asietei transversale si
n picul prova si pupa pentru reglarea asietei longitudinale .
Tubulatura instalaiei de balast proiectate este formata din ramificaii ce leag
tancurile de balast de magistralele aflate n dublul fund , n tunelul central , si de asemenea
face legtura cu pompa si armturile din compartimentul de maini .
Tubulatura este astfel dispus nct s asigure umplerea si golirea diverselor tancuri
de balast independent .

a) Tancuri de balast

Cantitatea de balast cu densiatea = 1.2 L/m3 conform tabelului:


Nr.

Denumirea compartimentului

Volum

Volum

Greutatea

Pic prova P.D.


Tanc balast separat Bb.
Tanc balast separat Tb.
Tanc balast separat Tb.
Tanc balast separat Tb.
Tanc balast separat Bb.
Tanc balast separat Bb.
Tanc balast separat CM Bb.
Tanc balast separat CM Tb.
Total balast separat

100%[m3]
1907
1015.35
1015.35
1087.88
1087.88
1015.35
1015.35
90.3
90.3
8325.76

98%[m3]
1868.86
995.043
995.043
1066.122
1066.122
995.043
995.043
88.5
88.5
8159.256

[t]
1915.58
1019.919
1019.919
1092.77
1092.77
1019.919
1019.919
90.7
90.7
8362.196

tanc

b)Determinare diametrelor ramificatiilor si magistralelor


Diametrul ramificaiilor tubulaturii de balast pentru fiecare tanc se determina cu
relaia :

d 18 3 V

unde : V = volumul tancului de balast


Ramificatie

Volum

Diametrul

Diametrul

[mm3]

interior

interior adopta exterior

calculat

t[mm]

adoptat

[mm]
223.214
180.916
185.916
185.125
180.916
180.916
180.916
80.754
80.754

245
194
194
194
194
194
194
83
83

[mm]
261
206
206
206
206
206
206
90
90

1907
1015.35
1015.35
1087.88
1087.88
1015.35
1015.35
90.3
90.3
8324.76

Total

Diametrul

Grosimea
[mm]

8
6
6
6
6
6
6
3.5
3.5

c) Determinarea debitului minim


Registrul recomand determinarea debitului pompei de balast , tinnd seama de
asigurarea vitezei apei de cel putin 2 m/s , cu diametrul tubulaturii calculat pentru tancul de
balast cu volum maxim :

dB

vmin
4
2

Qmin

229 10 3

2
4
2

Qmin

Qmin 296.5468
Qmin 339.433

m3/h

m3/h

d) Recalcularea vitezelor pe tubulatura


Calcularea vitezelor pe tubulatura se va face cu ajutorul debitului minim calculat.

Ramificatie

e)

4Qmin
d 2

4 339.433

245

10
36

Diametrul interior calculat,


di
245
194
194
194
194
194
194
83
83
Calculul hidraulic al instalatiei

Viteza pe tubulatura
[m/s]
0.48
0.6188
0.6188
0.6188
0.6188
0.6188
0.6188
1.446
1.446

Calculul hidraulic al instalaiei pe aspiraie se face pentru cel mai lung traseu de
tubulatura .n acest caz de la pompa de balast aflat n compartimentul de maini la tancul din
picul prova .Pe refulare se consider din tancul cel mai ridicat , n acest caz din tancul din
picul prova .

Pe aspiratie :

l
8
Saspiratie aspiratie 2
4
d1
d1

unde :
Q 0,058m 3 / s
d 1 0,19m
l 150 m

1025kg / m 3
v 2m / s

aspiratie compensator racord teava valve valvula de colt reductie


30 0,2 6 1,15 0,03 2 0,2 1,8 0,05 15,18
0, 25

68
0,11

Re

v d1
2 0,19
Re

0,333 10 6
6

1,14 10

unde :

1,14 10 6
0,19

0,001
d 1 190

0 , 25

68

0,11 0,001
0,0204
6
0
,
333

10

190
8

S aspiratie 0,0204

15
,
18

1025

0,468 10 8

2
2
4
0,19
3,14 0,19

Pe refulare :

refulare

filtre valvula racord teava 3 4 0,2 8 1,15 0,03 13,03

0,0209

l 120 m d 1 150 mm 0,15m

120
8

S refulare 0,0204

13
,
03

1025

0,46 10 8

2
2
4
0,15
3,14 0,15

h S aspiratie S refulare Q 2 0,155 10 6 mm H 2 O

Componena geodezic

H i g z h 1025 9,81 9,4 0,155 10 6 0,249 10 6 mm H 2 O 24 barri

Alegerea pompelor instalatiei


Calculul pierderilor de sarcina pe traseele de aspiratie si refulare in functie de debitul
de curgere prin conducte se face dupa relatiile:
ha=Saspiratie* Qmin2
hr=Srefulare* Qmin2
ha=1.1494 bari
O astfel de pompa are o turatie :
n = 1500 rot/min
Diametrul efectiv al rotorului:
D = 285 mm
hr= 0.15749 bari
za = 1.6 m
zr = 9 m

Ha = ha . g za
Ha = 1.310284 bari
Hr = hr. g zr
Hr = 1.06246 bari
Hp = Ha + Hr = 2.37 bari

Alegerea rotorului
Datele initiale sunt rezultate din calcule:
Q = 339.433 m3/h = 94.28 . 10-3 m3/s
H = 2.37 . 105N/m2
Cu ajutorul datelor obtinute din calcul putem alege o pompa cu urmatoarele
caracteristici :
inaltimea de refulare: 17-26 mCA = 1.7-2.6 * 105 N/m2
marimea stut aspiratie : 250 mm
marimea stut refulare : 200 mm
diametrul generator al carcasei: 315 mm
Astfel de pompa este: WA 250-200-315
Pompa aleasa are o turatie n = 1500 rot/min.
Diametrul efectiv al rotorului este: D = 285 mm
Pompele de tipul WA 250-200-315 pot lucra pana la o presiune efectiva de 30 bari
Debitul maxim de lucru al ecestei pompe este:
Qmax = 400 m3/h = 0.11 m3
Stiind ca H = 2.37 bari = 2.37 N/m2 , puterea de lucru ce trebuie sa o aiba
electromotorul de actionare a pompei de balast este :

Qmax H

= 0.83

0.11 2.37 10 5
P
0.83
P =32907 W = 32.907 KW
Pentru a asigura o cota de siguranta a electromotorului de antrenare se merge in calcul
cu un adaos de putere de 10-15%, vom avea puterea motorului:
Pn = P + 0.15 . P = 3735 KW
Alegem un motor cu puterea nominala Pn = 55 KW
Motorul electric ales are caracteristicile urmatoare:
Pn = 55 KW
Un = 380 V
In = 101 A
n = 1464 rot/min
cos = 0.85;
s = 2.4%
s- factor de alunecare;
Tipul electromotorului E.M. MIB 3-M-V F 500-250 M-65-4
Pentru instalaia proiectat am utilizat urmatoarele armturi :
valvule cu reinere - trecerea fluidului se face ntr-un singur sens , de obicei acest sens
fiind pe refulare ;
robinei cu clapa fluture ;
valvule imersate - sunt valvule care se afla pe ramificatiile de la tancuri . Actionarea
acestor valvule se face hidraulic ;
o valvula de bordaj prin care se face refularea apei din tancuri .

Pentru diferenele de temperatur , caz n care tubulatura se dilat sau se contract


conform registrului se prevd compensatori de dilataie care se dispun la o distant minim de
4 m unul fa de cellalt .
Pentru trecerea tubulaturii prin peretii tancurilor pna la magistrala , se folosesc
mansoane de trecere , denumite si treceri etane .
Deoarece aceasta instalaie presupune lungimi mari vom realiza tubulatura din mai
multe tronsoane . mbinarea acestor tronsoane se realizeaz cu flane n C.M. si mansoane de
cuplare n afara C.M.-ului. Pentru o mai bun rezistent , flanele se sudeaz de eav att la
interior ct i la exterior .La mbinarea tronsoanelor ntre flane se pune o garnitur care s
asigure etanarea mbinrii , pentru a nu avea pierderi .
O armatura de ambarcare a balastului cu o construcie mai deosebita si prezenta n
instalaia proiectata este valvula Kingstone .Aceasta se dispune ct mai jos posibil n zona
fundului pentru a evita posibila ptrundere a aerului n pompa , atunci cnd pescajul navei
este minim .
O alta armatura a instalaiei proiectate o reprezint sorburile .Sorburile executate ca
ajutaje convergente (plnii de aspiraie) se plaseaz n pupa fiecrui tanc .