Sunteți pe pagina 1din 4

Baltagul

de Mihail Sadoveanu
Opera literara Baltagul de Mihail Sadoveanu a fost
publicat n perioada interbelic, in anul 1930 si este o
capodoper a prozei romnesti, ndeosebi pentru concizia,
dinamismul si armonia compozitiei.
Ca specie literara, Baltagul este un roman, adica o specie a
genului epic n proza, cu actiune mai complicata si de mai mare
ntindere decat a celorlalte specii epice, desfasurat, de regula,
pe mai multe planuri, cu personaje numeroase, cu caractere
complexe, evidentiate treptat, pe masura ce se desfasoara
actiunea. Romanul ofera o imagine ampla si profunda asupra
vietii, cu o varietate de tipuri umane si cu puternice conflicte
sociale, morale si psihologice.
Roman interbelic tradiional datorit stratificrii planurilor
sale narative i datorit spaiilor ample de gesticulaie
conflictual, Baltagul este construit pe atmosfera lumii arhaice
a satului romnesc i pe sufletul ranului moldovean ca
pstrtor al lumii vechi, al tradiiilor i al specificului naional,
cu un mod propriu de a gndi, de a simi i de a reaciona n
faa problemelor cruciale ale vieii, aprnd principii
fundamentale.
Tema romanului este tema vieii i a morii, a iubirii, a datoriei
i a iniierii, care permite totodat realizarea monografiei
satului moldovenesc de munte.Tema se evideniaz prin tipul
ranului pstrtor al lumii vechi, arhaice i patriarhale, iar n
acest sens episodul narativ n care Vitoria i aplic fiicei o
corecie este semnificativ: i art eu coc, val i bluz, ard-te
para focului s te ard! Nici eu, nici bunic-ta, nici bunic-mea
n-am tiut de acestea i-n legea noastr trebuie s trieti i
tu.
O alta secventa narativa semnificativa este selectata din
capitolul al XII-lea, din care reiese capacitatea de disimulare a

Vitoriei Lipan, personajul principal al romanului. Vitoria ii


cheama pe Ilie Cutui i pe Calistrat Bogza pentru o chestie
mare la Primarie. Cei doi spun ca nu au nicio datorie la
Nechifor, ca s-au despartit de el la Crucea Talienilor i ca sotul
ei s-a indreptat spre casa. In tot timpul discutiei Vitoria a privit
in jos, vrand sa para umila i in acelasi timp sa-i ascunda
adevaratele ganduri.
Titlul romanului Baltagul este simbolic, ntruct n
mitologia autohton baltagul este arma menit s ndeplineasc
dreptatea, este o unealt justiiar. Astfel, atunci cnd este
folosit pentru nfptuirea dreptii, acesta nu se pteaz de
snge. De asemenea, n roman, baltagul se constitue ca un
simbol al labirintului, ilustrat de drumul erpuit pe care l
parcurge Vitoria Lipan n cutarea soului, att un labirint
interior, al frmntrilor sale, ct i un labirint exterior, al
drumului spat n stncile munilor pe care l parcursese
Nechifor Lipan.
Discutnd tema i viziunea despre lume, spunem c elementele
textului narativ sunt semnficative. Astfel, perspectiva narativ
este cea obiectiva, specific romanului realist. Naratorul
prezint faptele, fr a se implica, ci lsnd personajele s se
prezinte.
Incipitul deschide romanul pe un ton liturgic, preluand parca
misiunea de a continua textul biblic al Genezei i de a dezvalui
intamplarile care au urmat de la crearea lumii, pe plaiurile
dimprejurul nostru. Se contureaza de la inceput o viziunea
foarte clara asupra lumii: existent este ordine i semnificatie.
Nimic aleatoriu nu se petrece, nici la nivel colectiv, nici la nivel
individual. Cand la tronul dumnezeiesc s-au infatisat cu
intarziere moldovenii, lor nu le-au mai ramas bunuri de
impartit: Nu va mai pot da intr-adaos decat o inima usoara ca
sa va bucurati cu al vostru. Sa va para toate bune; sa vie la voi
cel cu cetera; i cel cu bautura; i s-aveti muieri frumoase i
iubete.

Finalul romanului prezinta iesirea personajului principal


din imparatia mortii i reluarea ritmurilor firesti ale existentei.
Mandatul justitiar al Vitoriei s-a finalizat, deci viata poate sa
mearga inainte in familia Lipanilor, condusa de-acum de
Gheorghita. Putem observa ca finalul intra in raport de simetrie
cu incipitul, prin destinul exponentului exemplar al oamenilor de
la munte, Vitoria.
Un aspect care pune in evidenta geniul sadovenian este
constructia personajului absent. In momentul intrarii in
timpul discursului, moartea lui Nechifor se consumase deja,
dupa cum ne atentioneaza premonitiile Vitoriei, al carei vis il
evoca pe barbatul ei trecand intors cu spatele peste o apa
neagra. Absenta lui Nechifor din timpul real, dar prezenta lui
perpetua in gandul, in sufletul i in actiunile Vitoriei, il
propulseaza in postura de suprapersonaj.
n romanul Baltagul, limbajul are, n primul rnd, o motivaie
realist, pentru c reconstitue, n datele ei eseniale, o lume n
care s-a svrit o crim. Un ton ceremonios strbate opera n
cele mai multe pagini ale ei, fie c se aude vocea naratorului,
fie a personajelor. Limbajul impresioneaz nu neaprat prin
redarea fidel a particularitilor dulcelui grai moldovenesc,
deloc de neglijat, ci prin nivelul la care ajunge acest limbaj.
Timbrul grav, alturi de elemente arhaice i populare, care se
conjug armonios cu neologismele, trdeaz ceremonia unei
culturi vechi i nobile.
In opinia mea, Baltagul construieste un personaj feminin de
o forta impresionanta. Deoarece in desfasurarea vietii s-a
produs un eveniment perturbator, care pune in primejdie
ordinea lumii, Vitoria intervine decisiv. Traseul ei urmeaza pas
cu pas drumul lui Nechifor i o conduce la descoperirea
criminalilor, intr-un demers care justifica eticheta de Hamlet
feminin, ce care i-a asociat-o George Calinescu. Pedepsirea lui
Calistrat Bogza i a lui Iliei Cutui finalizeaza un mandat justitiar
n concluzie, romanul Baltagul este unul tradiional, pentru
c recompune imaginea unei societi arhaice, pstrtoare a
unor tradiii care au supravieuit n vrful muntelui. Totodat,
prin complexitate, prin polimorfism i prin semnificaii, scrierea

depete graniele tradiionalismului i intr n categoria


romanului mitic.