Cauzele artroplastiei de sold

Exista cinci mari cauze ale degenerarii articulatiei soldului pentru care este necesara
artroplastia soldului (proteza de sold):
Coxartotroza este o degradare articulara determinata de o interdependenta dintre un
dezechilibru morfologic si unul functional, fiind cea mai frecventa afectare a soldului. Ea mai
este cunoscuta si sub numele de artroza soldului, artrita reumatismala cronica, osteoartroza a
soldului, osteoartrita hipertrofica degenerativa. Coxartrozele se observa mai ales la subiectii
de peste 40 de ani, frecventa lor crescnd odata cu naintarea n vrsta. Sunt atinse aproape n
egala masura ambele sexe.
Etiologie:
Cauzele de aparitie a coxartrozei variaza de la pacient la pacient, la multi dintre
acestia
cauza
nefiind
clara.
Vrsta este un factor important, deoarece dureaza o perioada de timp considerabila pentru ca
tesuturile
sa
slabeasca,
respectiv
cartilajului
articular
sa
se
distruga.
Modificarile cartilaginoase survenite n coxartoza sunt observate n acele zone de cartilaj ce
suporta cel mai frecvent contractele datorate ncarcarii lor de greutate.
Aspecte
clinice
In
general
debutul
este
insidios.
- De multe ori primele dureri apar in genunchi si antreneaza adesea erori de diagnostic.
- Indiferent de sediu, algia fesiera, in regiunea adductorilor etc., durerile sunt semnalate la
mers pe teren accidentat, la ortostatism prelungit, in trecerea de la pozitie sezand la pozitie
verticala.
- Sediul durerii poate fi inghinal mai rar in partea superioara a regiunii fesiere, in regiunea
trohanteriana sau a adductorilor. Clasic durerea iradiaza spre genunchi gonalgia sau spre
marginea
anterioara
a
tibiei.
- Crepitatia osoasa, cracmentele articulare, semnalate de bolnav si evidentiate de examenul
clinic
semnaleaza
profunzimea
leziunii
osoase
La
mers
schiopatarea
devine
manifesta
vizual
si
auditiv.
- M.I. se aseaza in ROT.EXT. si piciorul in pozitie externa. In ortostatism bolnavul se sprijina
pe soldul sanatos. M.I. afectat e in usoara flexie, ADD si Rot. Ext. El prezinta o scurtare
aparenta, prin bascularea in sus a bazinului si scolioza lombara concava, de partea afectata.
Pliul fesier poate aparea sters prin hipotrofie musculara.In dec. dors. se observa limitarea
flexiei coapsei pe bazin, a abd. si rot.,iar in dec. ventr. pacientul nu poate ridica coapsa de la
planul
patului.
Examenul
radiologic
- Se cerceteaza pe radiografie ngustarea sau pensarea spatiului articular. Coxartrozele n faza
incipienta sunt detectate clinic nainte ca radiografiile sa confirme diagnosticul (dar exista si
situatii n care radiologic se observa schimbari pronuntate, fara a prezenta simptome
semnificative).
Leziunile radiologice n coxartroza constau n: ngustarea interliniei articulare, alterarea
structurilor osoase, deformarile capului femural si ale cotilului, deplasarile capului femural n
raport
de
cotil
si
apozitiile
marginale
numite
si
osteofitoze.
Pensarea interliniei articulare este un semn care traduce uzura cartilajului articular.
Osteofitoza, care se dezvolta att n jurul circumferintei cartilaginoase a cotilului ct si la
suprafata colului femural, constituie un important aspect radiologic.

Artroza
Aceasta este o boala degenerativa a soldului care rezulta din uzarea cartilajului
suprafetei articulare. De-a lungul timpului, suprafetele articulare se erodeaza incet si rezulta o
articulatie dureroasa in momentul in care pacientul se deplaseaza cu sprijin pe soldul artrozic.
Aceasta uzare poate produce fixarea, blocarea soldului in flexie. Durerea este localizata la
nivelul soldului, dar poate cobora pana la nivelul genunchiului sau poate iradia pana la nivelul
coloanei lombare cu dureri de tip lombalgic. Durerea este progresiva in durata si intensitate in
timp si in final devine permanenta. Mobilitatea soldului este limitata progresiv iar pacientul
devine destul de jenat atunci cand nu se mai poate incalta sau nu mai poate scoate ciorapii din
picior.
Artrita reumatoida
Este o boala imunitara sistemica in care articulatia devine inflamata si dupa un anumit timp
devine deformata si mobilitatea este limitata.
Necroza avasculara de cap femural
Reprezinta o boala in care vascularizatia capului femural este deficitara ceea ce duce la
moartea unor celule situate sub suprafata cartilaginoasa cu deformarea capului femural si
artroza. Cauzele frecvente ale necrozei de cap femural sunt tratamentul cu corticosteroizi,
consumul excesiv de alcool, tulburarile de metabolism ale lipidelor, etc.
Cauze traumatice (fracturi)
Traumatismele care produc luxatia soldului sau fracturi articulare pot determina aparitia
secundara rapida a uzarii articulatiei genunchiului. La pacientii tineri fracturile de preferinta
sunt tratate prin osteosinteza, incercand sa se pastreze capul femural, pe cand la pacientii
varstnici tratamentul de electie este artroplastia soldului (proteza de sold).
Displazia de sold reprezinta o anomalie anatomica congenitala care se manifesta la varsta
adulta prin aparitia artrozei de sold. Exista o mare varietate a displaziei de sold, de la forme
usoare pana la forme grave, cu luxatia soldului si scurtarea membrului inferior.
Unde si cine trebuie sa ma opereze?

Aceasta inteventie chirurgicala trebuie efectuata de catre un chirurg ortoped competent cu

experienta. Alegerea clinicii si a spitalului nu are o importanta prea mare daca cel care va
opereaza este specializat in chirurgia osoasa si are suficienta experienta in operatia de
protezare a soldului.

Cat despre locul unde trebuie sa va operati, trebuie sa fie bine echipat si dotat cu o echipa
medico-chirurgicala (anestezie-reanimare, kinetoterapeuti, asistenti medicali, etc), iar platoul
tehnic sa fie unul de calitate.
Artroplastia de sold (proteza de sold) este o urgenta?
Raspunsul este : NICIODATA! Trebuie evitata orice reactie precipitata, graba, si trebuie ales
bine chirurgul, sa va informati despre bine despre beneficiile pe care le puteti astepta si despre
riscurile potentiale ale interventiei, despre mijloacele de prevenire si tratament ale
complicatiilor si despre organizarea practica a acestei interventii chirurgicale. Considerati un
timp oarecare pentru a reflecta asupara deciziei de a va opera!
Exista alte operatii care pot sa intarzie, sa evite sau sa subtituie operatia de protezare a
soldului?
Daca articulatia este dureroasa, iar cartilajul este putin uzat si exista anomalii anatomice,
chirurgul poate propune o interventie conservatoire. Scopul acestui tip de interventie este de
a ameliora distributia fortelor mecanice pentru a asigura o repartizare mai armonioasa a
presiunilor si pentru a diminua astfel riscul artrozei. Tipic aceste operatii sunt reprezentate de
osteotomiile de reorientare (se realizeaza o sectiune si apoi o fixare a osului care permite sa se
se stabileasca o situatie anatomica avantajoasa), pentru a limita uzura cartilajului artricular.
Chirurgia conservatoire ese utila atunci cand artriculatia nu este prea uzata, iar pacientul este
tanar si prezinta un debut al simptomatologiei dureroase.
Care sunt materialele utilizate pentru a realiza proteza de sold?

Materialele utilizate pentru confectionarea protezelor prezinta 3 mari caracteristici:

Biocompatibilitatea (buna toleranta a organismului uman)

Rezistenta la coroziune

Proprietatile mecanice de rezistenta la frecare, torsiune, presiune, etc

Diferite materiale sunt utilizate pentru a confectiona protezele:
Metalele sunt de fapt aliaje . Se disting astfel aliajele de otel inoxidabil (inox si cobalt crom)
si si aliajele pe baza de titan si nichel-titan
Ceramica- sunt elemente solide neorganice si nemetalice. Ceramicele cele mai frecvent
utilizate in ortopedie sunt alumina si zirconiul. Fabricarea zirconiului necesita o tehnologie
complexa.
Polimerii- sunt materiale a caror caracteristica comuna provine din polimerizarea unui
element de baza cum ar fi, de exemplu, polietilena. Polietilena (macromolecula
termoplastica), este componenta clasica a cupelor cotiloidiene pentru protezele de sold. In
general, protezele sunt alcatuite din mai multe materiale care urmeaza sa se articuleze intre ele
prin intermediul unor forte de frecare. Uzura protezei este dependenta de coeficientii de
frecare ale materialelor, deci este necesar sa se obtina forte de frecare cat mai mici. Cuplul de

frecare calsic este constituit de polietilena-aliaje metalice. Alte cupluri de frictiune sunt
posibile: ceramica ceramica, metal-metal, ceramica-polietilena, etc.
Nu exista un material ideal pentru o proteza de sold. Tratamentul fiecarei coxartroze impune
folosirea unui material adaptat, de unde si diversitatea produsilor disponibili. Alegera
materialului protetic si a tipului de proteza depinde de optiunile chirurgului si de posibilitatile
financiare.
Trebuie utilizat ciment pentru fixarea unei proteze de sold la os?
Utilizarea cimentului permite repartitia mai armonioasa a fortelor dintre implant si os. Mai
mult, ablatia materialelor protetice este mai usoara daca este necesara o eventuala
reinterventie cu revizia protezei de sold(schimbarea protezei de sold). Cimentul chirurgical
folosit pentru a fixa proteza la os se numeste polimetil-metacrilat de metal (plastic foarte dur,
compatibil biologic). Nu este vorba despre un lipici ci despre o rasina sintetica. Cimentul
este introdus in os in stare pastoasa si se solidifica in cateva minute. Fixarea cu ciment a
protezei este durabila in timp. Din pacate, cimentul rezista destul de dificil la granuloamele
formate de reactia la corpusculii de uzura eliberati din frecarea dintre piesele protetice.
Exista solutii care nu utilizeaza ciment pentru fixarea protezei la os. Aceasta optiune se
bazeaza pe impactarea protezei la suparafata osoasa (press fit) si pe fenomenul de crestere a
osului la suparafata metalului poros protetic, realizand o fixare biologica.
O proteza poate rezista toata viata?
Protezele sunt alcatuite din materiale care se uzeaza lent dar de o maniera ineluctabila. De
exemplu durabilitatea actuala demonstrata a protezei de sold este de 16 ani in medie, cu
extreme cuprinse intre 10 si 25 de ani. Durata de viata a unei proteze depinde de multi factori:
complicatii intraoperatorii, greutatea pacientului, suprasolicitarea prin activitate fizica, etc. De
aceea uzura protezelor este mult mai rapida la persoanele tinere, active fizic. Intrebati
chirurgul despre viitorul protezei de care aveti nevoie.
Se poate inlocui o proteza uzata?
Da, cu conditia ca varsta si starea generala sa fie compatibile cu aceasta interventie. Aceasta
interventie de artroplastie iterativa denumita revizie este o interventie chirurgicala mai
grea deoarece proteza este inconjurata de leziuni osoase din jurul protezei. Operatia de revizie
provoaca o pierdere mare de sange. Rezultatele reviziei protezei de sold nu sunt la fel de
multumitoare ca si cele ale artroplastiei primare.
Care sunt beneficiile protezei de sold?

Principalul beneficiu este diminuarea semnificativa a durerilor, si chiar disparitia lor.

Majoritatea pacientilor pot inceta toate tratamentele medicamentoase pentru dureri dinaintea
artroplastiei de sold.

Al doilea beneficiu al protezei de sold este recuperarea functiei articulare (suplete, stabilitate),
compromisa sau pierduta, dar pentru aceasta trebuie ca tesuturile din jurul protezei (muschi,
tendoane) sa fie de buna calitate.
Proteza poate de asemenea, in unele cazuri, sa corecteze o diformitate sau o inegalitate a
membrelor inferioare. Chirurgul cauta sa realizeze o egalitate a membrelor inferioare, dar
aceasta nu este intotdeauna posibila.Trebuie stiut ca inegalitatea de aproximativ un centimetru
este tolerabila, fara consecinte asupra mersului.
Care sunt riscurile si inconvenientele precoce eventuale ale acestei interventii
chirurgicale?
Orice act operatoriu presupune riscuri si prezenta unor boli associate pate majora aceste
riscuri. Principalele complicatii sunt:
Acumularea de sange in jurul articulatiei protezei si in tesuturile din jr (hematomul). Aceasta
colectie de sange poate fi minimizata cu ajutorul impachetarilor reci cu gheata ale membrului
operat. Daca hematomul este excesiv de abundant, poate fi necesara o punctie sau o
interventie chirurgicala de evacuare. Acest risc este minimalizat de hemostaza minutioasa din
timpul interventiei chirurgicale si de efectuarea unei aspiratii perioperatorii prin tuburi de dren
aspirative, ca si de utilizarea unui bandaj compresiv al soldului (spica). Aceasta complicatie
este totusi destul de rara la nivelul soldului. Echimoza (colorarea in albastru a tegumentelor)
este frecventa si fara gravitate. O hemoragie intraoperatorie care sa necesite mai multe
transfuzii massive de sange si lezarea unui vas mare de sange sunt mai rare.
Riscul infectios este o cmplicatie rara dar grava a artroplastiei de sold care de cele mai multe
ori presupune reinterventia chirurgicala (pentru a curati articulatia si uneori pentru a schimba
proteza). Infectia poate surveni precoce dupa interventie si in acest caz este datorata
contaminarii microbiene de pe teritoriul cutanat. Riscul infectios este estimate ca fiind inferior
la 1%. O infectie poate surveni si tardiv si in acest caz este datorata unui microb vehiculat
prin sange. Exista factori care favorizeaza infectia: un tratament imunomodulator care
diminueaza raspunsul la infectii (corticoterapia, chimioterapia anticanceroasa, diabetul,
obezitatea.
Luxatia protezei poate surveni in cursul unor gesture inadaptate ( mai ales in primele trei luni
dupa interventia chirurgicala) cand muschii din jurul interventiei chirurgicale sunt prea slabi.
Pentru a preveni aceasta complicatie este important sa se evite anumite miscari in primele trei
luni dupa operatie. Acesta este motivul pentru care kinetoterapeutii va invata masurile de
precautii necesara pentrua evita luxatia protezei.

Complicatiile venoase
Flebita (inflamatia unei vene), se poate complica cu tromboza venoasa (cheag in interiorul
unei vene), si este favorizata de imobilizarea prelungita a pacientului. Un fragment din cheag

se poate desprinde si migra catre plamani constituind embolia pulmonara. Riscurile trombozei
sunt mici cu tehnicile actuale de mobilizare precoce a pacientului dupa operatie, cu
tratamentul anticoagulant (care fluidifica sangele) si datorita ciorapilor elastici de contentie.
Probleme legate de cicatrizare
Necroza (moartea) cutanata, ca si dehiscenta plagii sunt complicatii rare. Acestea pot necesita
reinterventia chirurgicala cu reluarea suturarii planurilor anatomice, iar in unele cazuri poate
necesita efectuarea unei plastii cutanate. Aceasta complicatie este mai mult sau mai putin
grava in functie de localizarea necrozei si de dimensiunea necrozei. La nivelul articulatiilor
superficiale necroza cutanata trebuie tratata rapid pentru a impiedica infectia protezei.
Fractura osoasa
In timpul procedeului de implantare a protezei se poate produce fractura accidentala a osului
datorata unei fragilitati crescute. Aceasta complicatie poate necesita schimbarea tehnicii
chirurgicale si schimbarea conduitei dupa operatie.
Paralizia nervoasa
Este vorba despre o complicatie extreme de rara, care afecteaza nervii situati in proximitatea
protezei, ce suferaa in timpul manipularii effectuate pentru implantarea protezei. Frecvent,
paralizia regreseaza spontan in timp de cateva luni.
Embolia grasoasa este exceptionala. In timpul introducerii protezei sup presiune in os, se
produc micro emboli , mici fragmente de grasime, de aer, sau mici cheaguri de sange care se
pot detesa sau migra. Aceste riscuri cresc semnificativ cand exista un os osteoportic. Embolii
pot uneori sa se blocheze in circulatie si sa determine complicatii respiratorii, cardiace,
neurologice.
Principalele inconveniente si riscuri tardive ale artroplastiei
Uzura protezei survine intr-o maniera ineluctabila pentru toate tipurile de proteze si aceasta
va determina dezancorarea protezei din os. Pierderea fixarii protezei la os se manifesta prin
dureri si migrarea pieselor protezei, aceasta necesitand o reinterventie chirurgicala cu
schimbarea protezei (revizie).
Infectia tardiva survine fie pe cale sangvina cu plecare de la un focar infectios, fie de la o
contaminare intraoperatorie neobservata cu evolutie lenta si care poate provoca o dezancorare
lenta a protezei de natura septica.
Osificarile periprotetice
Este vorba despre formatiuni osoase care inconjura proteza totala de sold si care pot fi
responsible de limitarea miscarilor articulatiei. Ele sunt evitate prin folosirea sistematica a
antiinflamatoriilor nesteroidiene in timpul catorva zile dupa interventia chirurgicala.
Algoneurodistofia
Este o dereglare a sistemului nervos care controleaza vasele sangvine, fenomen responsabil de
dureri, de tumefierea articulatieei si uneori de limitarea miscarilor. Aceasta complicatie
survine de o maniera capricioasa si imprevizibila. Tratamentul presupune o asociatie de
medicamente si reeducare a articulatiei specializata.

In anumite cazuri, pot persista dureri la nivelul articulatieie operate. Anumiti pacienti continua
sa sufere desi proteza este implantata corect si nu exista o explicatie mecanica a durerilor. La
nivelul soldului acestea se pot datora unor bursite sau tendinite situate in jurul protezei. In
anumite cazuri exceptionale, chirurgul va poate propune injectarea unui produs antiinflamator
cortizonic la nivelul zonei dureroase.
Tromboza venoasa si embolia pulmonara pot surveni si la distanta de interventia chirurgicala,
asa ca daca observai ca vi se umfla piciorul sau respirai greu nu ezitati sa contactati medical
curant.
Trebuie sa ma tem de infectia protezei?
In aceasta chirurgie prevazuta si organizata, riscul infectios este foarte scazut. Totusi nu este
niciodata zero si este o complicatie grava care necesita una sau mai multe reinterventii
chirurgicale, si un tratament antibiotic prelungit. Riscul infectios al unei proteze articulare este
de 1%. Aceasta complicatie este severa pentru ca noua proteza are sanse de aproximativ 20%
sa se infecteze. Infectia poate sa survina precoce sau dardiv dupa interventie.
Exista factori favorizanti ai infectiei: tratamentul cu imunomodulatoare suppressive, diabetul
obezitatea.
Cum pot reduce riscul infectios al unei proteze de sold?
Mecanismele infectiei sunt multiple. Contaminarea articulatiei operate se poate face cu
germeni proveiti de pe tegumenntele pacientului, sau in cursul interventiei chirurgicale ori
dupa interventia chirurgicala in timpul etapei de cicatrizare a tesuturilor moi. In ceea ce
priveste contaminarile tardive, germenul provine dintr-u focar infectios si se poate grefa pe o
proteza.
Reducerea riscurilor infectiei se efectueaza tratand rezervoarele de germeni, portile de
intrare ale acestor germeni si prin vigilenta pacientilor cu risc crescut infectios (diabetici,
obezi, tratament cu corticoizi). Inaintea interventiei, pentru prevenirea riscului infectios:
Prepararea interventiei chirurgicale trebuie sa permita supresia prealabila a tuturor focarelor
infectioase potentiale. Este indispensabil sa se verifice starea dentara (consult stomatologic,
radiografie panoramica dentara), efectuarea unor examene biologice (formula sanguina, viteza
de sedimentare a hematiilor, proteina C reactiva), cautarea unei infectii urinare. Este
important sa se precizeze data infiltratiilor prealabile la nivelul articulatiei care trebuie
operate.
Orice infectie (la nivelul pielii , sau infectie urinara), netratata poate determina amanarea datei
operatorii, trebuie mai intai tratata infectia. In ajunul interventieie chirurgicale va veti spala
corpul si parul cu un produs dezinfectant special, membrul care va fi operat va fi epilat (sau
tuns cu o masina de tuns medicala de utilizare unica) deoarece baza firelor de par este un
rezervor de germeni. Pregatirea prechirurgicala se face de obicei dupa un protocol prcis
supravegheat de asistenta medicala.
Dupa operatie si toata viata trebuie sa fiti vigilent:
Depistajul si tratamentul infectiilor vor fi permanente: daca aveti febra sau o infectie (in urina,
pe piele, bronhii, sinusuri, etc), trebuie sa contactati imediat medicul dumneavoastra pentru e
efectua un tratament adecvat (de obicei antibiotic) .

Evitati infiltratiile, injectiile intramuscular sau subcutanate in reguinea anatomica a protezei

(risc de abces) fara preavizul chirurgului dumneavoastra.
Este imperativ sa va supravegheati periodic starea dentara si in caz de tratamente dentare sa
cereti medicului stomatolog sa va prescrie madicamente antibiotzice profilactice.
Evitati pedicura prea agresiva si dezinfetatva bine dupa aceea
Daca aveti dureri la nivelularticulatiei operate si mai ales daca aveti febra, consultati imediat
medicul dumneavoastra curant.
Ce este luxatia protezei
fiind pierderea completa a contactului dntre componentele protezei. Este o complicatie care
poate surveni la toate protezele de sold oricare ar fi calea de abord utilizata de chirurg si
materialele utilizate pentru fabricarea protezei.
O proteza uzata este o urgenta si trebuie efectuata reducerea cat mai rapida a luxatiei sub
anestezie generala la blocul operator de catre chirurg. Odata redusa luxatia, in functie de
numarul de episoade de luxatie si de contextul clinic, chirurgul poate sa va propuna efectuarea
unui bilant radiologic si examene sangvine pentru a efectua o reinterventie chirurgicala.
Cand trebuie sa ma reoperez daca proteza este uzata ?
Indicatia operatorie este luata in considerare atunci cand exista o osteoliza periprotetica
(distrugerea osului din jurul protezei). Este bine definit actual faptul ca este bine ca
reinterventia chirurgicala sa fie efectuata atunci cand osteoliza nu are dimensiuni mari pentru
a evita dificultatile legate de reconstructia osoasa.
De ce trebuie facut un bilat complet de sanatate inainte de a ma opera ?
Artroplastia este astazi o interventie chirurgicala frecventa. Aceasta nu inseamna ca este
lipsita de riscuri : este vorba despre un gest chirurgical care, ca si orice alta interventie,
comporta riscuri diferite, inclusiv riscul vital. Acest risc vital este minim (0.5%) dar nu este
zero. Acest risc creste odata cu varsta pacientului si cu alterarea statusului fiziologic legat de
bolile preexistente. Pentru ca aceasta opraatie sa se efecftueze in conditii de securitate
maximala, este deci necesar sa se faca un bilant complet al starii de sanatate:

Un bilant general, in mod particular cardiovascular, pulmonar si renal (pentru

anestezie)

Un bilant infectios (pentru a trata focarele infectioase susceptibile de a infecta ulterior

proteza )

Un bilant muscular (pentru a facilita reeducarea dupa operatie)

Un bilant al maladiilor asocialtesusceptibile de a se decompensa (dezvolta) cu ocazia
acestei operatii (chiar si o durere de spate)
Cum sa ma pregatesc pentru interventie?
In afara unui veritabil bilant de sanatate, pregatirea este psihica, psihologica si materiala.

Bilant de sanatate: este initiat de catre echipa medicochirurgicala (chirurg, anestezist, medici).
Ansamblul pregatirii preoperatorii va dura mai multe saptamani. Toate examenele cerute de
chirurg si de anestezist inaintea operatiei permit de a evita descoperirea in ultimul moment sau
de aparitia in perioada postoperatorie imediata, a ueni maladii necunoscute pana in acel
moment. Cateodata chirurgul poate sa contraindice interventia chirurgicala pentru ca pacientul
sa scada in greutate daca este obez. Obezitatea creste riscul complicatiilor perioperatorii si de
asemenea creste viteza uzurii protezei in termen lung.
Pregatirea psihologica
Trebuie sa va simtiti gata. Este preferabil sa va alegeti o perioada calma , fara prea multe
preocupari , si de asemenea trebuie sa reflectati in mod special in termen de calitate a vietii
pentru a sti mai bine beneficiile si inconvenientele legate de artroplastie.
Pregatirea fizica
Este ideal sa folositi forta bratelor in primele zile de dupa operatie pentrua va sustine de
triunghiul situat deasupra patului dumneavoastra. De asemeni este preferabil sa va
familiarizati cu carjele sau cu un cadru de mers inaintea operatiei pentru a evita procesul de
invatare a mersului dupa operatie.
Pacientii care fumeaza au o frecventa a complicatiilor zonei operatorii de trei ori mai mare
fata de pacientii nefumatori (probleme de cicatrizare, infectii digestive sa ale vaselor,
eventratii musculare, etc) o alungire a duratei spitalizarii si a duratei petrecute in sectia
postoperatorie de terapie intensiva. Sfatul medicului ste sa opriti fumatul cu cel putin trei
saptamani inainte de interventie si 3 luni dupa operatie.
Care sunt precautiile practice pentru spitalizare?
In ziua internarii este esential sa aveti cu dumneavoastra:

Actul de identitate

Adeverinta de la locul de munca prin care sa atestati ca platiti asogurarile de sanatate

Recomandarea de la medicul de familie (trimiterea) pentru internare

Toate analizele si radiografiile efectuate pentru bilantul artroplastiei

Nu este indicat sa mergeti la coafor inainte de operatie, pentru ca va trebui sa va spalati cu un
sampon antiseptic special imediat dupa sosirea in sectia de ortopedie. Trebuie stearsa oja sau
alti pigmenti de pe ungii pentru a facilita atasarea in timpul anesteyiei a unui aparat care
dozeaza concentratia sangvina prin transparenta degetelor (pulsoximetru).
Inaintea plecarii la blocul operator, veti fi epilat in regiunea unde trebuie sa fiti operat.
Pentru securitatea tuturor, va fi interzis sa fumati in salonul unde veti fi spitalizat.
Orarele de vizita sunt bine codificate, preveniti-va persoanele apropiate parinti si prieteni,
pentru a evita depalsarea lor inutila. Vizitele copiilor mai mici de 12 ani nu sunt indicate de
catre majoritatea serviciilor si plantele sau florile nu sunt acceptate in salonul dumneavoastra
(risc alergic semnificativ).
De ce este nevoie sa vad anestezistul inainte de a fi operat (consultatia preanestezica)

Consultatia preanestezica realizata inaintea operatiei reprezinta o obligatie a medicului

anestezist. Aceasta vizita are loc cu cel putin cateva yile inaintea interventiei chirurgicale (la o
distanta suficienta de interventia chirurgicala). Aceasta vizita are trei scopuri:
1. Sa va pregateasca pentru actul operator prescriindu-va (sau oprind) tratamentul care
permide efectuarea operatiei.
2. Sa va informeze asupa tehnicilor de anestezie , despre posibilitatile tratamentului
durerii si despre necesitatea de a fi sau nu transfuzat, adica de nevoia dumneavoastra
de sange. Transfuzia nu poate fi efectuata decat cu acordul pacientului preoperator.
3. Pentru a va permite sa evaluati, la sfarsitul consultatiei, cu medicul dumneavoastra
anestezist, beneficiul operatiei in functie de riscul legat de starea dumneavoastra de
sanatate.
Ce anestezie trebuie aleasa?
Anestezia este un ansamblu de tehnici care permite realizarea unui act chirurgical suprimand
sau atenuand durerea. Exista doua tipuri de anestezie.: anestezie generala si anestezie
locoregionala. Tipul de anestezie este in functie de localizarea zonei anatomice a protezei, de
durata interventiei, de pozitia pe masa de operatie, si de problemele respiratorii si cardiace.
Pentru artroplastia de sold, anestezia generala este practicata frecvent.
Anestezia generale : aceasta anestezie consistaaaa in inducerea si apoi intretinerea somnului
artificial cu ajutorul hipoticelor. Se injecteaza de asemenea produsi care relaxeaza muschii si
care diminua foarte mult pereceperea durerii. Produsii folositi astazi sunt foarte performanti.
Veti fi total inconstient, aceasta anestezie necesita o intubatie (introducerea a unului tub in
trahee pentru a permite respiratia artificiala).
Anestezia locoregionala: nu anesteziaza decat o parte a corpului unde se va efectua interventia
chirurgicala. Aceasta anestezie permite ramanerea in stare constienta si este contraindicata la
persoanele care nu vor sa mentina o stare de vigilenta in timpul operatiei. O anestezie
generala poate deveni necesara sau fi asociata in cazul insuficientei anesteziei locoregionale.
Anestezia peridurala consta in injectarea unui anestezic local in spatiul peridural la contactul
cu radacinile nervoase
Rahianestezia (anestezia spinala) este o tehnica apropiata de anestezia peridurala , mai
profunda, care consta in injectarea de substanta anestezica direct in lichidul cefalorahidian, in
contacti cu radacinile nervoase. Sfatul meu este sa aveti incredere in medicul dumneavoastra
anestezist siin alegerea facuta de el.
Trebuie sa suport o transfuzie sangvina?
Sangele este transportorul de oxigen indispensabil si toleranta la anemie (scaderea
hemoglobinei) este diferita de la un pacient la altul. Necesitatea transfuziei sangvine este
diferita in functie de tipul de chirurgie, de derularea sa si de rezervele fiziologice al
epacientului. Actual transfuzia se face sub control strict al regulilor de transfuzare si pentru a
evita riscurile infectiilor bacteriene sau virale. La consultatia de anstezie modalitatile de
trasfuzie sunt stabilite in functie de starea dumneavoastra de sanatate si de interventia
chirurgicala prevazuta. In anumite cazuri cum ar fi revizia protezei de sold sau de genunchi,
este necesara transfuzia deoarece pierderile intraoperatorii de sange sunt mari. Cum insa este
vorba despre o interventie chirurgicala programata, este posibil sa se prevada, in caz de
necesitate, o autotransfuzie (tranfuzie autologa programata). Adica posibilitatea de a va

transfuzza cu propriul sange care a fost recoltat inainte de interventia chirurgicala. Actual un
tratament cu eritropoetina poate fi efectuat pentru a creste fabricarea de globule rosii inaintea
interventiei pentru a evita astfel transfuziile. In caz de pierderi mari de sange puteti beneficia
de sange de la un donator din banca de sange. (transfuzie homologa). Acest sange este foarte
supravegheat si verificat pentru a minimiza riscul transmiterii bolilor virale si bacteriene
(hepatita, HIV). Riscul ca o transfuzie sa va transmita o boala de la alt pacient este de 10 000
de ori mai mic decat riscul unui accident rutier. Medicul anestezist cunoaste bine riscul
transfuziei sangvine si va va propune varianta optima pentru cazul dumneavoastra.
Interventia

chirurgicala

este

dureroasa?

Orice interventie chirurgcala este dureroasa si justifica un tratament preventiv si

sistematic al drerii. Exista de fapt actual multiple tehnici de tratament al durerii dupa
interventia chirurgicala. Aceste tehnici de tratament al durerii sunt foarte numeroase si bine
codificate si de ci eficiente. Vorbiti despre durerea dumneavoastra cu medicul anestezist si
acesta va gasi o solutie rapida si sigura pentru a va trata cu succes.
Care sunt principalele etape ale spitalizarii?
Inainte de interventia chirurgicala
Internarea in spital se face in general cu o zi inaintea interventiei chirurgicale. Imediat
dupa internare, echipa paramedicala va va pregati pentru interventia chirurgicala. (spalare,
curatire, epilare). Este posibil sa se efectueze si radiografii suplimentare. In majoritatea
serviciilor ortopedice veti mai fi examinat inca odata de catre chirurgul care va va opera. Este
necesar sa va imbracati in tinuta de spital (pijama) pentru a fi examinat.
Anestezistul va va face o vizita pentru a va face prescriptiile din timpul noptii si pentru
a doua zi. Vi se va recomanda sa nu mancati si sa nu beti lichide cu cel putin 6 ore inaintea
anesteziei: este regula nimic dupa miezul noptii. Va putetio lua medicamentele prescrise la
ora stabilita cu conditia sa nu inghititi decat minimum de apa necesara. Nu va trebui sa
consumati alcool si nici sa fumati cu 612 ore inaintea operatiei.
Nu utilizati nici ruj, nici oja de unghii pentru a nu jena supravegerea coloratiei
unghiilor si a mucoaselor. Evitati folosirea lentilelor de contact si nu pastrat asupra
dumneavoastra bijuteriile, obiecte de valoare sau telefonul.
Vi se va face n anumite cazuri o injectie anticoagulanta sub piele pentru a va fluidifia
sangele si a lupta contra riscului de flebita.
Un brancandier va neni sa va conduca la sala de operatie sau salonul de preanestezie
unde veti fi imbraca(a) doar cu o camasa care apartine spitalului. Toti membrii blocului
operator poarta o boneta, masca o camasa-pantalon de bloc operator si sunt dificil de
recunoscut. Nu va speriati, medicul dumneavoastra este prezent. In timpul anesteziei veti fi
operat, iar proteza va fi implantata. La sfarsitul interventiei, nu veti avea nici un aparat gipsat,
ci doar un pansament. De sasemeni, unii chirurgi utilizeaza tuburi de dren (mici tuburi
flexibile care ies din piele in apropierea inciziei si prin care se aspira sagele si se evacueaza

intr-un flacon) pentru a evacua sangele din interiorul plagii si a scade riscul formarii de
hematoame.
Dupa interventia chirurgicala vreti fi suprevegheat(a) mai multe ore in sala de trezire
(sala de supravegere postoperatorie, salonul postoperator). Veti fi incalzit, uneori
transfuzat(a), vi se vor administra antibiotice, medicamente puternice impotriva durerii (pe
baza de morfina), cateodata antiinflamatorii, sau alte tratamente necesare in cazul
dumneavoastra. Veti fi condus in salonul dumneavoastra imediat dupa ce anestezistul
considera ca starea dumneavoastra de sanatate o permite.
Primele 48 de ore sunt adesea inconfortabile, mai ales dupa chiruria soldului; nu va
veti putea ridica din pat, veti simti o senzatie de oboseala, nu va veti putea duce la toaleta si
puteti slicita infiermira pentru a utiliza un vas pentru efectuarea nevoilor fiziologice.
In anumite cazuri este posibil sa aveti febra, tulburari de somn, o lipsa de apetit, o
constipatie favorizata de repausul la pat, cateodata o jena in a urina o voce ragusita datorita
intubatiei anestezice. Toate aceste neplaceri au o intensitate moderata si sunt pasagere. Vorbiti
cu medicul care va urmareste despre simptomele care va deranjeaza si nu luati singur (a) nici
un medicament.
Apoi incepe reeducarea (kinetoterapia). Kinetoterapeutul va va arata pozitiile pe care
trebuie sa le evitati pentru a nu luxa proteza. Veti fi asistat(a) pentru a va ridica la marginea
patului. Pentru proteza sde sold, veti incepe sa mergeti cu ajutorul carjelor sau a cadrului de
mers aproximativ in a treia zi, dupa ce vo se vor scoate tuburile de dren. Putin cate putin, veti
progresa facand exercitii. Mersul cu sprijin pe piciorul operat precoce dupa operatie este
permis doar de unele proteze. Intrebati chirurgul si kinetoterapeutul dumneavoastra dca puteti
sa va sprijiniti in membrul pelvin operat!. Iesirea din spital (externarea) se ace aproxativ in
asaptea zi dupa operatie, insa aceasta perioada poate fi variabila, dupa particularitatea fiecarui
caz.
Cine imi face externarea?
Externarea este facuta de catre chirurgul care v-a operat. Secretara si asistenta
medicala va vor asista in a gasi un mijloc de tansport adecvat (taxi, ambulanta, masina
particulara). Vei avea un bilet de externare in care vor fi mentionate data operatiei, tipul
interventiei chirurgicale si a protezei si exolutia postoperatorie imediata in spital. De
asemenea va fi mentionata conduita ulterioara:
-Cand se scot firele de sutura la piele
-Cand se schimba pansamentul local
-Tratamentul anticoagulant
-Medicamente pentru a trata durerea
-Concediul medical la externare

Care sunt precautiile pe care trebuie sa le iau dupa operatie?

Va sfatuim sa continuati medicatia impotriva durerii pentru cateva zile si eventual sa aplicati
local gheata si sa tineti piciorul operat pe o perna in pat, mai sus, pentru a evita edemul
(umflarea) piciorului.
Este necesar sa va ingrijiti cicatricea , sa pastrati pielea curata si uscata (fara sa va faceti baie
saudus inainte de cicatrizare). Firele sunt scoase de obicei la un interval cuprins intre 15 si 21
de zile.
Miscarile exagerate si pozitiile fortate legate de anumite miscari cotidiene sau sportive trebuie
evitate deoarece in primele luni dupa operatie proteza se poate luxa. Aceste gesturi va vor fi
explicate de catre echipa dumneavoastra care va supravegheaza externarea din spital. Pentru
proteza de sold, este necesar sa va cumparati o pereche de carje sau un cadru metalic de mers
pentru a va asista mersul pe parcursul unei perioade de cateva saptamani.
Reeducarea trebuie sa fie blanda, nedureroasa si progresiva.
Este adesea necesar sa efectuati un tratament anticoagulant dea lungul unei perioade de
aproximativ sase saptamani (injectii subcutanate in fiecare zi cu heparina cu greurtate
moleculara mica), sau sa luati comprimate orale cu antivitamina K. pentru a supraveghea
tratamentul oral este necesar sa va faceti analize sangvine periodice pentru a va doza timpul
de coagulare si a va ajusta doza medicatiei (dozarea INR). Supravegherea tratamentului cu
anticoagulant oral se pate face de catre medicul dumneavoastra de familie. Este important de
stiut ca in acfeasta perioada orice alt medicament (chiar si o banala aspirina) poate sa interfere
cu medicatia anticoaglanta si sa aveti efecte adverse severe. Intrebati medicul dumneavoastra
curant daca trebuie sa urmati si alte tratamente in paralel cu tratamentul anticoagulant.
Cat timp intrerup munca?
Totul depinde de varsta dumneavoastra, de munca dumneavostra (muncitor de forta, munca la
birou), de starea dumneavoastra generala, de tipul de proteza implantata, de tehnica
chirurgicala, etcs in general reluarea activitatii profesionale se poate face la 3 luni dupa
interventia chirurgicala. Fiecare cay poate sa aiba particularitatile sale si medicul curant este
cel care decide durata exancta a convalescentei.
Pot sa conduc masina cu o proteza?
Oricare ar fi tipul de proteza, ni se pare normal sa asteptati 3 luni dupa interventia chirurgicala
pentru a conduce din nou masina, pentru 3 motive:
Condusul masinii precoce dupa interventia chirurgicala va poate provoca dureri si chiar
luxatia protezei
Durerea, lipsa fortei si a sensibilitatii normale, fac conducerea automobilului dumneavoastra
periculoasa.
In caz de accident riscati sa aveti probleme cu asigurarea dumneavoastra.
Este posibil sa calatoriti ca pasagar totusi la sfarsitul primei luni dupa interventia chirurgicala,
cu atentie sporita la urcarea si coborarea din masina pentru a evita miscarile extreme.
Pot sa fac sport cu proteza de sold?
Nimic nu este interzis formal. Totul depinde de varsta dumneavoastra, de starea de sanatate,
de articulatia operata, de sportul practicat, de ritmul de antrenament pe care doriti sa il urmati.
In mod obisnuit, o persoana care are o proteza de sold poate sa mearga pe bicicleta, sa

innoate, sa alerge, sa faca ski. Dar nu este indicat sa practicati sporturi dure care va uzeaza
rapid proteza: judo, karate fotbal, baschet, saritura de la trambulina, echitatia, etc. este bine sa
intrebati chirurgul dumneavoastra inainte de a incepe o activitate sportiva.
Trebuie sa merg periodic la chirurg daca am o proteza?
O supraveghere clinica si radiologica a protezei, o depistare precoce a infectiilor si a
eventualelor complicatii este necesara periodic cu o vizita la medicul ortoped odata la un an.
Pot sa fac o examinare radiologica speciala CT si RMN daca am o proteza?
Prezenta unei proteze articulare nu impiedica realizarea unei Computer Tomografii CT sau a
unui RMN. Aceste examene nu sunt periculoase pentru proteza. CT este un examen care
foloseste razele X, deci asemanator cu o radiografie.
RMN este un examen care foloseste un camp magnetic care nu poate sa mobilizaze un corp
metalic de mari dimensiuni fixat atat de rigid la os (cum este proteza). Problema reala este
interpretarea nui astfel de examen: aceasta poate fidificila caci prezenta metalului produce
artefacte. A se nota ca anumite aliaje, in particular titanul, nu determina aceste artefacte
imagistice.
Se poate face fizioterapie daca o proteza este dureroasa?
Fizioterapia regrupeaza ansamblul tratamentelor care utilizeaza agentii fizici naturali care
elibereaza energie, cum ar fi curentul electric, (electroterapie), undele mecanice (in mod
particular ultrasunetele), si undele electromagnetice.Principalii agenti utilizati in tratamentul
afectiunilor dureroase cronice ale muschilor, oaselor si articulatiilor sunt: 1. Aplicarea
curentilor electrici de joasa frecventa pentru a calma durerile (electrostimularile antalgice).
Sau pentru a face sa functioneze muschii (electrostimularile motorii).2. Aplicarea unui
curent electric pentru a favoriza pentrarea medicamentelor local intr-o zona bolnava
(ionizarile). 3. Ultrasunetele, care sunt unde mecanice care degajeaza caldura atunci cand
traverseza tesuturi (mai ales tendoanele si ligamentele) si efectueaza
micromasaje. 4. Undele electromagnetice care scad senzatia de durere fie prin incalzirea
tesuturilor traversate ( de exemplu undele infrarosii), fie prin efect electromagnetic fara
incalzirea tesuturilor (camp electromagnetic in puls)Schematic, NU trebuie aplicat curentul
electric si nici ultrasunetele ,si nici undele electromagnetice in zona unei proteze, caci exista
un risc de incalzire sau de deteriorare a materialului protezei. Totusi, anumite tratamente sunt
indicate in tratamentul unor afectiuni situate la distanta de proteza. Utlizarea locala a
procedeelor fizioterapice este in principiu contraindicata! Intrebati medicul dumneavoastra
chirurg daca puteti sa folosi fizioterapia pentru tratamentul unei afectiuni ale aparatului
locomotor!
Care sunt diferitele tipuri de proteze de sold?
Soldul este o articulatie intre capul femural, care este sferic, si o cavitate a bazinului numita
cotil sau acetabul.O proteza este considerata totala daca ambele componente ale articulatiei
(femurala si acetabulara) sunt inlocuite. Astfel se inlocuiesc in acelasi timp operator
componenta femurala printr-o tija care se termina proximal cu o piesa sferica (bila), iat cotilul
este inlocuit de o cupa. Articulatia artificiala dintre cele doua componente sintetice reproduce
articulatia naturala, cu frecarea suprafetelor dintre cele doua componente protetice la ficecare
miscare a articulatiei. Compozitia chimica, ca si design-ul protezei poate varia de la un model
la altul. Tija femurala de otel inoxidabil sau de titan poate fi monobloc sau sa se articuleze
cu o sfera cu compozitie chimica diferita de a tijei (aliaj cobalt crom, alumina), aleasa pentru
proprietatile sale (rezistenta la frecare, rezistenta la uzura). Cotilul este cel mai adesea

confectionat din polietilena (plastic de inalta densitate fabricat special pentru aceasta
utilizare), din metal sau din ceramica.Modul de fixare al pieselor protetice la os poate
varia: Se poate fixa proteza la os cu un ciment special: cimentul acrilic (polimetacrilat de
metil) care joaca rolul de amortizor si de omogenizare a fortelor cu care proteza se ataseaza la
femur. Acest tip de proteza se numeste proteza cimentata. Protezele necimentate se fixeaza
biologic direct la os, fara intermediul cimentului. Proteza se fixeaza la os datorita
proprietatilor materialului protezei, care permite cresterea osului intima la suprafata de
contact a protezei la os. Exista si combinatii ale acestor tipuri de fixari, constituind protezele
de tip hibrid-cu coada cimentata si cupa necimentata.
Protezele partiale Aceste proteze de sold,(inca numite proteze cefalice), nu inlocuiesc decat
capul femural (hemiartroplastie). Cotilul deci nu este inlocuit, protezat. Acest tip de proteze
sunt adesea propuse pentru tratamentul urmarilor fracturilor de col femural.Ele pot fi
monobloc: o bila de metal de acelasi diamentru ca si capul femural si fixata la o tija metalica
implantata in femur,

sau proteze intermediare, adica constituite dintr-o tija si o bila femurala (asemanator cu
protezele totale), care se articuleaza cu o cupa sferica de metal mobila in raport cu cotilul si
totodata in raport cu bila femurala (dublu joc de mobilitate). Aceste proteze partiale de sold
pun deci in contact o componenta de metal cu cartilajul articular al cotilului. Acest fapt duce
uneori la uzura secundara a cotilului care pot duce in timp la dureri resimtite in timpul
mersului. In anumite cazuri, poate fi necesara o reinterventie chirurgicala tardiva cu
totalizarea protezei pentru a suprima durerile.

Pot sa beneficiez de o proteza daca am osteoporoza?

Osteoporoza este o rarefactie osoasa (osul este poros). Este o boala a osului care nu afecteaza
doar o articulatie, ci toata masa osoasa a organismului. Osteoporoza se caracterizeaza prin
scaderea cantitatii de tesut osos ca si de alterarea calitatii osului. Osteoporoza este
responsabila de fracturi osoase. Depistata la timp, osteoporoza se trateaza cu succes.
Artroplastia de sold la un pacient cu osteoporoza nu ridica probleme deosebite dar datorita
scaderii rezistentei osoase riscul posibil de fractura a osului in jurul protezei este mai mare.

Care este cea mai buna proteza de sold?

Exista doua tipuri de fixare a protezei de sold la os: fixarea pe baza de ciment si fixarea
datorita porozitatii protezei. Ambele metode pot fi eficiente. Chirurgul dupa ce va discuta cu
pacientul va alege cea mai buna optiune.
Proteza cimentata
Cimentul reprezinta de fapt un polimer numit metacrilat de metil. Cimentul este injectat cand
are o consistenta scazuta in canalul femural preparat pentru implantul protezei. Chiurgul
pozitioneaza implantul in canal si il mentine in pozitia dorita.
Proteza de sold necimentata: Implantele de sold cu suprafata poroasa
Acest tip de implante sunt proiectate sa se introduca in canalul femoral fara sa se foloseasca
ciment. Initial, stabilitatea protezei este asigurata de mecanismul de intepenire- numit
tehnic press fit. Apoi datorita porozitatii metalului osul creste in interiorul suprafetei poroase
si se intrepatrunde cu suprafata protezei, ceea ce da o stabilitate secundara.

Proteza de sold si cuplul de frictiune (frecare)

Daca aveti nevoie de o proteza de sold, medicul impreuna cu Dumneavoastra veti discuta
despre ce tip de implant (proteza) este cel mai potrivit pentru. Decizia va depinde de mai
multi factori care includ varsta, starea generala de sanatate, calitatea osului, si nivelul de
activitate fizica. Informatiile expuse in cele ce urmeaza sunt in masura sa va faca sa
intelegeti posibilitatile alternative ale materialelor intre care se realizeaza frecarea, si
imbunatatirile actuale aduse materialelor folosite pentru proteza de sold astazi.
Medicul Dumneavoastra poate sa va determine sa optati pentru Polietilena Crosslink-ata
Longevity produsa de firma Zimmer deoarece:

Rezistenta la frecare este mai mare

Exista mai multe optiuni pentru chirurg, care il pot face sa adapteze proteza la nevoile
pacientului
Tipuri de implante disponibile actual
Succesul operatiei de protezare a soldului depinde in parte si de materialele folosite, de
designul lor, si de tehnologia folosita pentru fabricarea implantelor. In timpul operatiei,
portiunea uzata a articulatiei soldului este indepartata, iar apoi se efectueaza inlocuirea cu
un implant care substituie articulatia- proteza de sold. Pentru a copia biomecanica articulatiei
soldului, proteza functioneaza dupa principiul bila in cupa, avand astfel trei componente:
Coada protezei (stem) de obicei fabricata din metal
Capul protezei-de forma sferica (bila) constituit din metal sau din ceramica
Cupa-constituita din invelisul exterior aderent la os- cu structur ametalica, si componenta
interioara-care poate fi ceramica sau din polietilena

Materialele cele mai folosite pentru cuplul de frecare la proteza de sold de peste 20 de ani
sunt:

Ceramica-polietilena (adica un cap ceramic se roteste intr-o cupa de polietilena)

Metal polietilena

Ceramica-ceramica

Metal metal

Ce factori pot limita durata de functionare a unei proteze?

Exista multe cauze care pot determina uzarea precoce a protezei. Unul din acesti factori este reprezentat de
uzura suprafetelor de frecare. Eventual, din aceasta cauza, proteza trebuie inlocuita. Proteza de sold traditionala
foloseste frecarea de tip metal pe polietilena, cea ce duce la nivele de uzura mari. Astazi datorita cercetarilor si
progreselor din domeniul rezistentei materialelor exista materiale care rezista mai bine in timp la uzura.
Imbunatatirile continue ale materialelor din care sunt constituite protezele sunt urmatoarele:
Durabilitatea polietilenei a fost imbunatatita datorita crosslink-arii-procedeu de crestere a nivelului de
polimerizare a polietilenei. Polietilena crosslink-ata produsa de Zimmer a demonstrat in laborator o structura mai
rezistenta la uzura.

Flexibilitatea oferita chirurgului este importanta

Anumite diferente specifice ale complonentelor protezei de sold pot prezenta diferite optiuni. Astfel, lungimea
colului protezei, diametrul capului, pozitionarea implantelor, diferitele tipuri de cupe protetice, sunt vitale pentru a
indeplini nevoile pacientilor. Lungimea colului este importnata in restabilirea egalitatii membrelor inferioare a
pacientilor, in timp ce diametrul capului protezei poate imbunatati miscarile soldului. Este foarte importanta sa sa
acorde maxim de flexibilitate chirurgului cand este necesara protezarea soldului.
Artroplastia totala de sold consta in inlocuirea articulatiei coxo-femurale cu o proteza metalica, atunci cand
tratamentul medicamentos si fizioterapia au dat gres. Procedura e cel mai larg folosita in tratamentul coxartrozei,
cu scopul de a ameliora durerea, de a reda mobilitatea articulara si de a creste calitatea vietii. Soldul este o

articulatie intre capul femural, care este sferic, si o cavitate a bazinului numita cotil sau
acetabul.O proteza este considerata totala daca ambele componente ale articulatiei (femurala
si acetabulara) sunt inlocuite. Astfel se inlocuiesc in acelasi timp operator componenta
femurala printr-o tija care se termina proximal cu o piesa sferica (bila), iat cotilul este inlocuit
de o cupa. Articulatia artificiala dintre cele doua componente sintetice reproduce articulatia
naturala, cu frecarea suprafetelor dintre cele doua componente protetice la ficecare miscare a
articulatiei. Compozitia chimica, ca si design-ul protezei poate varia de la un model la altul.
Tija femurala de otel inoxidabil sau de titan poate fi monobloc sau sa se articuleze cu o
sfera cu compozitie chimica diferita de a tijei (aliaj cobalt crom, alumina), aleasa pentru
proprietatile sale (rezistenta la frecare, rezistenta la uzura). Cotilul este cel mai adesea
confectionat din polietilena (plastic de inalta densitate fabricat special pentru aceasta
utilizare), din metal sau din ceramica.Modul de fixare al pieselor protetice la os poate
varia: Se poate fixa proteza la os cu un ciment special: cimentul acrilic (polimetacrilat de
metil) care joaca rolul de amortizor si de omogenizare a fortelor cu care proteza se ataseaza la
femur. Acest tip de proteza se numeste proteza cimentata. Protezele necimentate se fixeaza

biologic direct la os, fara intermediul cimentului. Proteza se fixeaza la os datorita

proprietatilor materialului protezei, care permite cresterea osului intima la suprafata de
contact a protezei la os. Exista si combinatii ale acestor tipuri de fixari, constituind protezele
de tip hibrid-cu coada cimentata si cupa necimentata.
Protezele partiale Aceste proteze de sold,(inca numite proteze cefalice), nu inlocuiesc decat
capul femural (hemiartroplastie). Cotilul deci nu este inlocuit, protezat. Acest tip de proteze
sunt adesea propuse pentru tratamentul urmarilor fracturilor de col femural.Ele pot fi
monobloc: o bila de metal de acelasi diamentru ca si capul femural si fixata la o tija metalica
implantata in femur,

sau proteze intermediare, adica constituite dintr-o tija si o bila femurala (asemanator cu
protezele totale), care se articuleaza cu o cupa sferica de metal mobila in raport cu cotilul si
totodata in raport cu bila femurala (dublu joc de mobilitate). Aceste proteze partiale de sold
pun deci in contact o componenta de metal cu cartilajul articular al cotilului. Acest fapt duce
uneori la uzura secundara a cotilului care pot duce in timp la dureri resimtite in timpul
mersului. In anumite cazuri, poate fi necesara o reinterventie chirurgicala tardiva cu
totalizarea protezei pentru a suprima durerile.

Inainte de interventie, pacientului i se vor arata o serie de exercitii pentru a-l familiariza cu terapia post-operatorie.
E important ca noua articulatie sa nu fie suprasolicitata dupa artroplastie, pentru a evita o eventuala dislocare a
acesteia. Dupa operatia de protezare, rolul kinetoterapeutului este esential. Kinetoterapia este o componenta de
rutina a recuperarii pacientului, fiind esentiala in redobandirea fortei musculare, reinvatarea mersului si
imbunatatirea calitatii vietii. Procesul de reabilitare incepe din primele zile dupa operatie, exercitiul fizic regulat
imbunatatind mobilitatea articulatiei si permitand intoarcerea pacientului la vechile activitati.
Timpul petrecut in spital trebuie exploatat la maxim pentru ca bolnavul sa capete control asupra noii articulatii. E
important ca el sa se miste si pe perioada in care sta in pat, pentru a preveni formarea escarelor. In plus,
operatiile de natura ortopedica, datorita imobilizarii prelungite post-operatorii, se asociaza cu cel mai inalt risc
trombotic. De aceea, miscarile simple efectuate in pat si mobilizarea cat mai precoce posibil a pacientului scad
semnificativ probabilitatea de a intampina un accident de coagulare.
Medicul sau kinetoterapeutul recomanda serii de exercitii de 20-30 de minute, repetate de 2-3 ori pe zi.
Gimnastica trebuie efectuata stand pe o suprafata tare, fara a suprasolicita articulatia operata si insotita mereu de
exercitii de respiratie adecvate. Iata cateva exercitii simple, dar eficiente:
1. Miscarile gleznei sunt foarte importante pentru ca impiedica staza venoasa si favorizeaza buna circulatie a
sangelui prin sistemul vascular al membrelor inferioare. Astfel, ele ajuta la preventia trombozelor, care reprezinta
o complicatie redutabila a artroplastiei totale de sold. De aceea ele trebuie incepute precoce dupa operatie, cu
bolnavul stand in pat. E recomandat sa se efectueze rotiri de glezne in ambele sensuri, dar si miscari anteroposterioare ale labei piciorului (serii de cate 10 din fiecare).

2. Continuati cu miscari care sa solicite si articulatia soldului. Stand intinsi pe spate, indoiti usor genunchiul de la
piciorul protezat si trageti calcaiul spre fese cat de mult posibil. Intindeti genunchiul si luati-o de la capat (serii de
10 repetari).
3. Mergeti mai departe cu exercitii care intaresc forta musculara si stabilizeaza articulatia. Din aceeasi pozitie,
indoiti genunchiul sanatos si ridicati piciorul operat perfect intins ~10 cm de la orizontala. Acest exercitiu contracta
principalul muschi al coapsei - cvadricepsul femural. Mentineti 5 secunde si coborati piciorul incet. Repetati de 10
ori.
Dupa 2-3 zile de la operatie pacientul trebuie sa se dea jos din pat. Chiar daca la inceput statul in picioare va
parea greu de realizat, pe masura cresterii fortei musculare pacientul va putea pasi fara ajutor. Cu toate acestea,
la inceput, exercitiile din afara patului trebuie efectuate cu un mijloc de sustinere (un cadru, o balustrada, un
scaun) si alaturi de kinetoterapeutul care supravegheaza si indruma bolnavul.
4. Tinandu-va de un scaun, ridicati usor genunchiul spre piept, flectand coapsa. Nu ridicati genunchiul peste
nivelul soldului. Mentineti coapsa flectata cateva secunde, reventiti in pozitia initiala si repetati (15 serii de 2-3 ori
pe zi).
5. Iar daca flexia coapsei a fost efectuata cu succes, trebuie exersata si extensia. Ridicati piciorul operat in spate,
tinand genunchiul intins, de aceasta data. E important ca pe parcursul acestui exercitiu sa mentineti trunchiul
drept, fara a-l apleca inainte, pentru ca articulatia solicitata sa fie cea a soldului si nu coloana vertebtala. Efectuati
serii de 15 repetari.
6. Exersati apoi abductia coapsei. Stati in picioare sprijinit de un scaun si ridicati piciorul spre lateral, departandu-l
de cel sanatos. Tineti genunchiul perfect intins si nu va aplecati din trunchi, la fel ca la exercitiul precedent. De
asemenea e important sa nu rotiti membrul spre exterior, iar degetele sa fie mereu orientate in fata. Reluati
exercitiul de 15 ori.
Pacientul e nevoit sa reinvete de la miscarile cele mai simple pana la unele complexe, cum sunt mersul si urcatul
scarilor. La inceput mersul se va face cu ajutorul unor carje sau al unui cadru, pana ce forta musculara va fi
recapatata complet. Miscarea trebuie facata in ritmul fiecarui pacient si tinand cont de regula: primul care atinge
podeaua e calcaiul, ultimele care se ridica de la podea sunt degetele. Pe masura ce pacientul poate sa-si lase
greutatea pe ambele picioare, carjele pot fi inlocuite de un baston, care va fi mereu tinut in mana opusa piciorului
operat.
Inainte de externare, pacientul trebuie sa reinvete urcatul si coboratul scarilor. Kinetoterapeutul il invata tehica
adecvata: pacientul trebuie sa urce intai cu piciorul sanatos pe treapta, si apoi sa-l aduca pe cel protezat. La
coborare, trebuie sa procedeze invers: piciorul operat e coborat primul, iar cel sanatos e adus apoi pe aceeasi
treapta. Un alt exercitiu folositor poate fi mersul pe o bicicleta ergonomica. Incepeti cu mersul inapoi, care pune
mai putin in tensiune articulatia si cand acesta se face cu usurinta pedalati si inainte. 15-20 de minute pe zi sunt
suficiente, iar pe masura ce cresc mobilitatea articulatiei si forta musculara, puteti creste dificultatea pedalatului.
Dupa artroplastie, pacientul trebuie sa mearga in fiecare zi. Pornind de la 10 minute de 2-3 ori pe zi, odata ce va fi
refacut complet, pacientul poate face plimbari regulate, de 30 de minute, de cateva ori pe saptamana.
Recuperarea completa dureaza intre 3 si 6 luni, in functie de tipul interventiei chirurgicale, starea de sanatate a
pacientului si eficienta kinetoterapiei.
Cata miscare trebuie sa faceti dupa artroplastie? Puteti merge oricat vreti, important este sa evitati
suprasolicitarea. Cele mai recomandate activitati fizice sunt plimbarile si inotul. Puteti si sa mergeti pe bicicleta,
dar feriti-va de sporturi care ar putea implica accidente si cazaturi (patinaj, echitatie), pentru ca fracturile pe osul
protezat sunt des intalnite in caz de traumatisme. Asadar, mergeti, mergeti, mergeti! Miscarea trebuie initiata din
prima zi dupa interventie, sub sfaturile kinetoterapeutului. Chiar daca este adesea insotit de durere, trebuie sa
intelegeti rolul esential al tratamentului de recuperare post-operatorie. Iar odata cu efectuarea corecta a
gimnasticii de recuperare, in cateva luni veti avea un sold ca nou.

Descriere
Intr-o operatie de inlocuire a soldului deteriorat (de asemenea, numita artroplastia totala
de sold), oasele deteriorate si cartilajul este eliminat si inlocuit cu componente protetice.

capul femural deteriorat este indepartat si inlocuit cu o tija de metal, care este plasat in
centrul tubular al femurului.
un metal sau bile ceramice sunt puse pe partea superioara a tijei. Aceasta minge
inlocuieste capul femural deteriorat, care a fost eliminat.
cartilajul deteriorat din acetabulum este indepartat si inlocuit cu un soclu metalic.
Suruburi sau ciment sunt uneori folosite pentru a tine componenta acetabulara pe loc.
se introduce un distantier din plastic, ceramica sau metal intre noua minge si soclu
pentru a permite o suprafata lina.

Read
more: http://www.doctor.info.ro/gimnastica_dupa_artroplastia_totala_de_sold.html#ixzz3Urq6B8WT