MINISTERUL EDUCATIEI TINERETULUI SI SPORTULUI DIN REPUBLICA

MOLDOVA
UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA
FACULTATEARELATII INTERNATIONALE STIINTE POLITICE SI
ADMINISTRATIVE

Referat

Principiul Libertatii in Democratie

Autor:
Coordonator stiintific:

Chisinau, 2014

Cuprins:

I. Democraia........................................................................................3
II. Libertatea.........................................................................................3
II.I Libertatea personal...................................................................4
II.II Libertatea politic.....................................................................4
II.III Libertatea economic...............................................................5
III. Conceptele de libertate negativa si libertate pozitiv...............5
IV.Concluzie..........................................................................................7
V.Bibliografie.........................................................................................8

I. Democraia este un sistem de guvernare caracterizat prin pariciparea cetenilor la

procesul de conducere. Cuvntul "democraie " provine din greac i este format din
cuvintele "demos " = popor i "kratos "= putere,prin urmare nseamn puterea poporului.
Acest regim politic s-a dezvoltat i se dezvolt numai n msura n care relaia dintre
conductori i condui (guvernani i guvernai) se nclin n favoarea celor din urm, cnd
conduii impun conductorilor, prin modaliti i mijloace variate, respectarea drepturilor
fundamentale ale individului.
Principiile democratice orienteaz aciunea politic n funcie de anumite valori. Pe baza lor
sunt concepute i puse n practic mecanismele democratice, precum votul
sauorganizarea i funcionarea autoritilor publice. Astfel de principii sunt:
1. Autoritatea
2. Libertatea
3. Responsabilitatea
4. Dreptatea i proprietatea
5. Principiul pluralismului
6. Principiul separrii puterilor n stat
7. Reprezentativitate
8. Domnia legii
9. Majoritate i minoritate
10. Partciparea
II. Libertatea

Referindu-ne n cazul dat la principiul Libertii este de menionat faptul c

specialitii n domeniul tiinelor politice afirm c Libertatea este capacitatea
persoanelor de a aciona n conformitate cu propria lor voin i de a alege astfel modul de
aciune propriu. ntr-o societate democratic, libertatea este valoarea fundamental, dar ea este
asociat cu responsabilitatea pentru propriile aciuni i cu necesitatea ca libertatea proprie s nu
fie folosit n dauna libertii celorlali..

Toi oamenii doresc s fie liberi, n ceea ce privete gndirea i manifestrile propriei
personaliti. O societate care lupt pentru democraie, lupt pentru libertate (ns, fr
ca termenii democraie i libertate s fie sinonimi
Dorina oamenilor de a fi liberi nu este o caracteristic a societii
contemporane ci este un drept, pe care omul l posed prin natura sa. De regul,
expresia a fi liber este analizat n opoziie cu expresia a nu fi liber. Iat cteva
sensuri:

A fi liber nseamn
permisiunea de a merge oriunde
(prima folosire a acestui sens
1843)
a nu fi supus constrngerilor i a
nu avea obligaii n general
(prima utilizare 1596) sau de
munc i datorie (1697)
a aciona fr restricii (prima
utilizare 1578)
a fi purttor al consecinelor
aciunilor sale ( a fi responsabil)

A nu fi liber nseamn
limitarea posibilitii de a circula
liber

a fi supus
datoriilor

existena unor restricii n ceea ce

privete aciunile oamenilor
existena unor persoane care nu sunt
responsabile pentru consecinele
actiunilor lor

constrngerilor

Toate aceste permisiuni care ne fac s ne simim liberi sunt, n majoritatea

cazurilor, rezultatul interaciunii sociale, a relaiilor cu ceilali oameni. De multe ori ,
situaia n care cineva este liber se asociaz celei n care libertatea altei persoane este
ngrdit.
Din acest punct de vedere libertatea poate fi neleas ca o relaie social care
se refer la :
a) o trstur, sau un drept al persoanei ;
b) o proprietate a oamenilor;
c) o idee, o valoare a civilizaiei umane, pstrat i reevaluat din
generaie n generaie ;
d) capacitatea de a ndruma comportamentul unei alte persoane ;
e) absena constrngerilor;
f) posibilitatea de a participa la decizii ;
Marea diversitate semantic a termenului de libertate a determinat acceptarea
ideii c, de fapt, vorbim despre diferite tipuri de liberti, i nu despre o singur
libertate ca libertate total, absolut.Diversitatea, n ceea ce privete tipurile de
liberti, poate fi explicat prin complexitatea vieii sociale, a multiplelor
interrelaionri ale fiecrui om cu ceilali oameni. Astfel, putem distinge :
II.I
libertatea personal se refer la dreptul oricrei persoane de a refuza
amestecul altora (ca persoane fizice sau reprezentani ai unei autoriti ) n viaa
intim sau pe durata anumitor activiti. Astfel, o societate democratic recunoate i
apar liberti personale precum :
- libertatea cuvntului, libertatea de exprimare i libertatea presei ;
- libertatea de credin,
- libertatea de ntrunire i asociere,
- libertatea deciziilor n probleme de interes personal,
- dreptul la aprare egal din partea legii.

II.II
libertatea politic se refer la posibilitatea cetenilor de a participa la
luarea
deciziilor de interes public prin :
- libertatea votului (cu ocazia alegerilor, a referendumului sau n alte
situaii de luare a unei decizii colective) ;
- libertatea opoziiei politice ;
- libertatea de aciune politic a unor organizaii particulare locale sau
naionale , care ofer posibilitatea exercitrii libertii personale i politice ;
- libertatea i totodat dreptul cetenilor de a se informa i de a fi
informai de ctre autoriti , n legtur cu deciziile politice adoptate,
- controlul actului de guvernare, libertatea de a critica aciunile puterii, cu
scopul de a determina schimbarea deciziilor incorecte ;
4

II.III libertatea economic se refer la posibilitatea oamenilor de a aciona liber n

dubla lor calitate de productori i consumatori ; ea se fundamenteaz pe proprietatea
privat i presupune :
- libertatea agentului economic de a aciona n limitele legii, cum crede
c este mai bine pentru atingerea scopurilor (libertatea de a iniia o afacere , de
a o conduce etc.) ;
- libertatea schimbului de bunuri i servicii ntre productori i
consumatori ;
- libertatea consumatorului de a alege bunurile i serviciile dorite, n
cantitile necesare.
ntr-o societatea democratic se constat o permanent limitare a sferei
de aciune a statului n vederea creterii libertii economice a oamenilor.
Diferitele tipuri de liberti se afl in interaciune . Uneori este posibil s
se afle pentru scurt vreme n conflict, dar specific societii democratice este
dialogul i soluionarea conflictelor prin negociere.

Conceptele de libertate negativa si libertate pozitiva

La sfritul anilor 50, Sir Isaiah Berlin, un evreu leton rtcit prin Britania, nuana
principiul libertii, mai precis mprea libertatea in doua: libertate
pozitiva si libertate negativa.
Libertatea pozitiva ofer individului posibilitatea desvririi spirituale si mplinirii
unui ideal nobil, superior de libertate. Reprezint capacitatea de a te realiza ca si om,
liber de hedonism sau constrngeri materiale. Aceasta libertate are ns in snul ei
germenii autoritarismului si a avut ca si rezultat apariia unor regimuri totalitare.
Revoluia franceza este un exemplu de libertate pozitiva. A pornit spre a nltura un
regim monarhic perceput ca si o antiteza a libertii individului si a sfrit printr-o
ghilotinare in masa. Similar, bolevismul care si-a propus sa l nlture pe tar si sa
instaureze o doctrina revoluionara care sa asigure egalitatea intre membrii societii,
s-a transformat ntr-un regim totalitar care a folosit violenta pentru a-si atinge
scopurile . Acest ultim exemplu de libertate pozitiva l-am trit si noi pe pielea
noastr: comunismul.

Libertatea negativa reprezint absenta oricrei bariere, constrngeri sau obstacol in

calea modului in care ne-am ales sa ne trim viaa in societate. Este libertatea de a ne
urmri propriul interes, propriul bine, de a ne atinge scopurile prin orice mijloace att
timp cat nu ngrdim libertatea altui individ. Libertatea negativa sta la baza
democraiilor avansate occidentale si a a avut ca si rezultat crearea unui individ blazat
moral, limitat si captiv unei liberti superficiale. Totui, aceasta libertatea este de
preferat, este libertatea care a triumfat si la fcut pe Francis Fukuyama sa anune
prematur sfritul istoriei.
Aceasta impartire era oarecum valabila in anii raboiului rece. In prezent, statul
modern are obligatia sa asigure individului conditiile necesare obtinerii libertatii
negative pentru ca acesta sa aiba posibilitatea sa se dedice implinirii libertatii pozitive,
libertatii mai nobile. In opinia mea, libertatea negativa trebuie sa reprezinte doar un
mijloc de realizare materiala ce sa permita individului atingerea libertatii autentice,
adica libertatea pozitiva.

Concluzie

n urma elaborrii acestui referat a vrea s men ionez faptul c gra ie Democra iei i
anume datorit principiului Libertii omenirea a cunoscut no iunea i sentimentul de
a fi liberi, cu siguran c acest libertatea nu poate fi total indiferent de crui tip i se
atribuie deoarece cu toii avem unele responsabilit i iar dup cum cunoa tem
responsabilitatea i este garantul drepturilor i libert ilor cet ene ti.
Prerea mea este c Libertatea se refer la posibilitatea de a alege asupra propriei
viei ns cu anumite limite. Avem puterea de a alege din ce ni se ofera,avem datoria
totodat de a nu ngrdi libertatea celorlal i. Libertate absolut nu exist, deoarece
dac oricine ar fi liber s fac orice atunci fr voia sa ar lua dreptul la libertate
altcuiva. Dac ne gndim puin la regimurile politice existente de-a lungul anilor
vedem c am asistat i inca asistm la nclcri ale dreptului la libertate a polpula iilor
ntregi. Un exemplu elocvent n acest privin este existen a sclaviei,apoi existen a
unor popoare aflate sub suzeranitatea altora ,ce reprezint tot o form de sclavie. Tot o
ncalcare al acestui drept este i discriminarea sau abuzurile in familie. Consider c
pentru noi toi libertatea ar trebui sa reprezinte un drept fundamental i n acela i timp
s fim mereu contieni c odata cu ea vine i obliga ia de a nu ngrdi libertatea
altora.

Bibliografie:

1. Patru eseuri despre libertate, Editura Humanitas,

Bucureti 1997
2. Limitele libertii, Editura Iai, 1997
3. www.e-scoala.ro
4. www.studiijuridice.md