Sunteți pe pagina 1din 27

TEHNOLOGIA CULTIVARII CEREALELOR

Facultatea : I.S.B.
Studenti : Diaconu Alexandru Adrian Titus
Vladescu Nicolae Iulian
Grupa: 744

Cuprins

1.Importanta cerealelor 3
2.Asolamentul si rotatia culturilor... 4
3.Lucrarile solului... 8
4.Fertilizarea 14
5.Samanta si semanatul16
6.Lucrari de ingrijire20
7.Recoltatul. 22
8.Concluzii.. 26
9.Bibliografie.. 27

1.Importanta cerealelor
Graul este cea mai importanta planta cultivata, cu cea mai mare raspandire pe glob.
Constituie o sursa comerciala de prim rang.
Importanta Graului:
- compozitia chimica a boabelor si raportul dintre hidratii de carbon si proteine
- plasticitatea
ecologica ridicata, fiind cultivat in zone cu climate
diferite
(subtropical, mediteranean, oceanic, continental de stepa), pe diferite tipuri de sol.
Utilizarea graului sunt multiple si variate.
Boabele se folosesc pentru o gama de produse de morarit din care se fabrica un sortiment bogat de
produse de panificatie.
Pentru prelucrarea boabelor de grau este create o intreaga industrie avand in linii mari urmatoarea

succesiune:
- industria conditionarii si pastrarii
- industria moraritului
- industria panificatiei
In urma procesarii graului in morile de mare capacitate rezulta cantitati mari de tarate,
care constituie un furaj concentrat valoros (bogat in proteine, lipide si saruri minerale) si germeni
cu continut ridicat in vitamine, care constitue o polivitamina naturala (Segal si colab.. 1977) dar
si lipide cu utilizari in cosmetologie.
Paiele ramase dupa recoltare se pot folosi pentru fabricarea celulozei, furaj de volum sau
asternut pentru diverse categorii de animale. ingrasamant organic dupa o perioada de compostare
sau incorporate ca atare in sol, dupa recoltare, iar prin brichetare se pot folosi ca combustibil.
Importanta agronomica este data de:
- mecanizare integrala a culturii;
- eliberarea devreme a terenului si posibilitatea efectuarii araturilor de vara. fiind o buna
premergatoare pentru majoritatea culturilor;
- dupa soiurile timpurii, permite amplasarea unor culturi succesive in anumite zone.

2.Asolamentul si rotatia culturilor


a) Asolamentul:
Prin asolament se urmrete crearea unor condiii de mediu mai favorabile pentru plantele cultivate, o
mai bun aprovizionare cu ap i substane nutritive i prevenirea pagubelor provocate de buruieni,
boli i duntori.
Avantajele pe care le realizeaz asolamentele mai ales n anii agricoli cu probleme, vin n sprijinul
productorului agricol n sperana obinerii unor randamente pe unitatea de suprafa.
Organizarea unui asolament nu se face de azi pe mine i nu pentru o perioad scurt, ci pentru o
perioad mai lung de 4 - 6 ani.
n organizarea unui asolament raional, care n final s realizeze sporuri de producie i eficien
economic maxim, trebuie s se in seama de o serie de factori i anume:

condiiile naturale;
cerinele economico - organizatorice;
cerinele agrobiologice ale plantelor.
Factorii naturali, cum sunt solul i clima, au o importan deosebit n alegerea culturilor din cadrul
asolamentului. Tipul de sol, relieful, expoziia, adncimea apei freatice, cantitatea de precipitaii,
temperatura etc. sunt factori de care trebuie s se in seama att n privina speciilor ce se vor cultiva
ntr-o zon sau alta, ct i a hibrizilor i soiurilor din cadrul fiecrei specii.
Rotaia i succesiunea n cadrul asolamentelor se vor face n funcie de cerinele agrobiologice ale
plantelor.
Astfel, dup plante care las n sol cantiti mari de elemente nutritive, cum ar fi leguminoasele, s
urmeze plante mari consumtoare de azot i fosfor, cum sunt porumbul, grul, sfecla, floarea
soarelui,etc. De asemenea, se recomand ca dup plante mari consumatoare de ap s urmeze plante
cu un consum mai redus de ap. Prin rotaie i succesiunea culturilor n cadrul asolamentului trebuie
s se realizeze i o bun combatere a bolilor i duntorilor, i a buruienilor.
innd cont c n agricultura rii noastre s-au produs mutaii foarte importante, unde agricultura
privat deine 95% din suprafaa arabil, o atenie deosebit trebuie acordat mrimii solelor.
n asociaiile nou nfiinate, solele sunt mai mari n funcie de specificul asolamentului (asolamente de
cmp, asolamente furajere sau mixte), n timp ce n agricultura privat, solele au dimensiuni mult mai
mici, n funcie de suprafaa deinut de proprietar.
n funcie de numrul de sole sau ani, asolamentele sunt de scurt durat, 2-4 ani i de lung durat, 56 ani.
ntruct principalele culturi din ara noastr sunt grul i porumbul, acestea ocupnd aproape 60% din
suprafaa arabil, se folosete foarte des rotaia GRU - PORUMB. Acest asolament s-a dovedit
necorespunztor, ntruct ambele culturi sunt mari consumatoare de elemente nutritive i au i unele
boli comune (Fuzarioz).
n acest sens recomand cteva tipuri de asolamente orientative:
Asolament de 3 ani
1. Leguminoase plante tehnice
2. Cereale pioase
3. Porumb
Asolament de 4 ani
1. Leguminoase
2. Cereale pioase
3. Plante tehnice
4. Porumb
Asolament de 5 ani

1.
2.
3.
4.
5.

Leguminoase plante furajere


Cereale de toamn
Cereale de toamn
Porumb plante tehnice
Porumb plante tehnice

Asolament de 6 ani
1. Leguminoase
2. Cereale de toamn
3. Porumb, floarea soarelui, sfecl
4. Cereale de toamn
5. Porumb
6. Porumb
n condiii de irigare se recomand asolamente de 3-5 ani, cu urmtoarea structur de culturi: porumb
42%, gru
orz 26%, sfecl 8%, soia 8%, floarea soarelui 8%, ierburi perene 8%.
Pe terenurile din zona de deal, n asolament este necesar s se introduc o plant amelioratoare pentru
mbuntirea nsuirilor fizice, chimice i biologice ale acestor terenuri.

Schemele orientative pentru aceste soluri sunt prezentate mai jos:


I
1. Gru trifoi
2. Trifoi
3. Porumb
4. Gru
5. Porumb
II
1. Gru trifoi
2. Trifoi
3. Porumb
4. Porumb
5. Gru
III
1. Gru trifoi
2. Trifoi

3.
4.
5.

Gru orz
Porumb
Leguminoase anuale, plante tehnice (mazre, fasole, soia, borceag, in).

Pe terenurile n pante, expuse eroziunii este necesar s se introduc o cultur peren (amelioratoare),
n vederea reducerii fenomenului de eroziune.
Organizarea unui asolament fr un complex de msuri agrotehnice corespunztoare, nu rezolv
problemele mari care stau n faa agriculturii. Este necesar ca, n funcie de cerinele plantelor i zona
n care ne gsim, s se aplice cele mai bune metode de cultur, care s duc la obinerea unor recolte
mari la hectar i la mbuntirea nsuirilor de fertilitate ale solului.
O atenie deosebit trebuie s se acorde folosirii raionale a erbicidelor care s permit organizarea
unor asolamente corespunztoare.

b)Rotatia culturilor:
Regula de baza pentru rotatia culturilor este una simpla: nu se planteaza niciodata aceeasi planta in
acelasi loc de doua ori consecutiv. In cazul in care planta este cultivata in aceeasi locatie se poate
intampla sa se instaleze o infestare repetata intrucat multi din agentii unei boli sunt gazduiti de sol.
1 Ce este rotatia culturilor?
Rotatia culturilor este o practica agricola veche ce consta in cultivarea periodica a anumitor specii de
plante, intr-o ordine bine determinata, astfel incat resursele solului sa se epuizeze cat mai putin iar
riscul de aparitie a bolilor si daunatorilor sa fie minim.
Respectand regulile rotatiei culturilor vei putea mari productia si vei reduce cheltuielile intrucat nu vei
mai fi nevoit sa folosesti ingrasaminte , erbicide, insectofungicide etc.
2.Beneficii ale rotatiei culturilor

Aceasta operatiune este necesara pentru limitarea daunatorilor si pentru fertilizarea solului din
gradina.
Un alt beneficiu al rotatiei culturii este acela ca protejeaza plantele de atacul insectelor si bolilor.
Plantele din aceeasi familie sunt sensibile la aceleasi boli iar in cazul in care ele sunt cultivate in
acceasi locatie se poate intampla sa fie generate o infestare repetata. In plus, unele insecte ramase in
sol in iarna incep sa se hraneasca atunci cand gazda lor specifica este cultivata in acelasi loc si
primavara. In situatia in care muti cultura intr-o locatie diferita, numarul insectelor
va scadeaconsiderabil.
3 Rotatia culturilor si grupele de plante
Plantele cuprinse intr-o familie au caracteristici genetice asemanatoare astfel ca, pentru a limita
aparitia si transmiterea daunatorilor de la o cultura la alta, este recomandat sa eviti sa cultivi plante
din aceeasi familie in mod succesiv.

Cerealele paioase au nevoie de apa in sol pentru germinatie si de mult azot pentru crestere si
dezvoltare. Ca sa obtii productii bune este bine sa le semeni dupa leguminoasele anuale.

Dupa speciile care se prasesc este bine sa cultivi leguminoase perene- lucerna, trifoiul, spaceta si
ghizdeiul.

3.Lucrarile solului
Lucrrile solului sunt intervenii sau operaii mecanice efectuate asupra solului cu unelte sau maini
agricole, pentru a-i modifica nsuirile fizice, chimice i biologice, cu scopul de a asigura condiii
favorabile creterii i dezvoltrii plantelor de cultur.
Importana lucrrilor solului:
-

lucrrile solului influeneaz i modific factorii fizici, chimici si biologici, concomitent cu


crearea condiiilor optime pentru ncorporarea seminelor, germinarea acestora ct i pentru
creterea ulterioar a plantelor
contribuie la meninerea i sporirea fertilitii solului prin refacerea periodic a afnrii
stratului arat i ncorporarea n sol a resturilor vegetale rmase dup recoltarea plantelor i a
gunoiului de grajd
asigur valorificarea solurilor afectate de factori limitativi (exces de umiditate, secet,
compactare) prin mbuntirea drenajului intern al solului, fragmentarea hardpanului,
mrunirea crustei, favorizarea procesului de splare a srurilor
prin lucrrile solului se combat buruienile precum i unele boli i duntori care au ciclurile de
dezvoltare n sol;

lucrrile solului favorizeaz depoluarea acestuia prin intensificarea activitii


microorganismelor
eficiena economic a unei culturi este strns legat de modul cum sunt executate lucrrile
solului cunoscut fiind faptul c pregtirea solului necesit 35-65% din totalul energiei
consumate.

Lucrrile solului se pot clasifica dup mai multe criterii:


1.

Dup scopul principal: lucrri de baz, lucrri de pregtire a patului germinativ, lucrri de
ntreinere a ogoarelor i lucrri de ntreinere a culturilor;
2.
Dup epoca de executare: lucrri executate vara (dezmiritit, lucrri de ntreinere a culturilor,
lucrri de ntreinere a ogoarelor, pregtirea patului germinativ pentru culturile succesive), toamna
(artura, pregtirea patului germinativ pentru culturile de toamn) i primvara (pregtirea patului
germinativ pentru culturile de primvar, lucrri de ntreinere a culturilor);
3.
Dup uneltele cu care se execut: lucrarea solului cu plugul

, grapa cu discuri,

grapa cu coli

, freza

, tvlugul

, nivelatorul neted

4.

Dup adncimea de executare a lucrrii: lucrri superficiale (dezmiritit, grpat, prit,


tvlugit, artur superficial), adnci (artura adnc), foarte adnci (artur foarte adnc,
artur de desfundare);

5.

Dup planta la care se execut lucrrile: lucrri ale solului pentru cerealele pioase de toamn,
pentru cerealele de primvar, pentru pritoare, lucrrile solului n plantaiile de pomi, vi de
vie;

Influena lucrrilor solului asupra nsuirilor fizice


Lucrarile solului au cea mai mare influenta asupra proprietatilor fizice ale acestuia, care la randul lor
influenteaza insusirile chimice si biologice.
In unele cazuri lucrarile aplicate solului provoaca distrugerea mecanica a structurii solului si cu
precadere a macroagregatelor, fapt ce duce la modificarea volumului dintre faza solida si spatiul
poros, ceea ce implica modificarea regimului de apa si caldura si in final a proprietatilor chimice si
biologice ale solului.
In anumite situatii, o lucrare aplicata corect poate determina indirect o influenta favorabila asupra
structurii solului (afanarea solurilor grele permite aerarea acestora si patrunderea microorganismelor
si a radacinilor plantelor, ceea ce duce la ameliorarea structurii; ingroparea la fundul brazdei a
stratului de la suprafata cu structura deteriorata, aceasta refacandu-se in timp). Procesul de formare a
agregatelor hidrostabile este favorizat de o densitate aparenta a solului de 1.1-1.3 g/cm 3, cresterea
acestuia la peste 1.4 g/cm3 determina o structura bulgaroasa
Lucrarile solului duc la cresterea porozitatii pe adancimea lucrata si prin urmare la o reducere a valorii
densitatii aparente.
Influenta cea mai mare o are aratura clasica (folosirea plugului cu cormana), care duce la cresterea
volumului solului cu 25-50%, in functie de adancumea de lucru si textura.
Introducerea noilor masini de lucrat solul in tehnologia culturilor agricole trebuie sa fie insotita de
cercetari care sa permita o buna cunoastere a influentei acestora asupra starii culturale a solului.
Cercetarile efectuate in Romania privind utilizarea frezelor si a discurilor pentru pregatirea solului au
aratat ca acestea nu au influenta negativa asupra structurii.
Prin folosirea metodei de vsemanat in miriste procentul de agregate stabile ramane apropiat de cel din
sistemele de arat si discuit
CARTER, 1992 arata ca "sistemul semanat direct" si "sistemul minim" la care lucrarea principala s-a
facut cu cizelul, pe un sol luto-nisipos timp de 3 ani aduce un spor de 43-84% agregate hidrostabile, in
comparatie cu sistemul clasic de lucrari.
Asigurarea unei porozitati a solului corespunzatoare plantelor de cultura determina cresteri de
productie. In Germania cresterea porozitatii totale cu 5.2% a determinat un spor de recolta de 26.3%
la grau
Cresterea porozitatii e foarte importanta, in solul afanat, radacinile se dezvolta mai puternic, plantele
cresc mai viguros, asigurand recolte mai bune.

Lucrarile solului la grau dupa premergatoare timpurii

Lucrarea de baza pentru graul de toamna dupa recoltarea plantelor timpurii o constituie aratura, la
executarea caruia trebuie luate in considerare data efectuarii si adancimea.
Aratul trebuie executat imediat dupa recultarea plantei premergatoare. Indiferent de specie (grau,
rapita, borceag, ovaz, mazare, fasole, cartofi extratimpurii si timpurii, in pentru ulei, in pentru fibra,
etc.), trebuie luate masuri imediate pentru eliberarea terenului de produsul secundar si trecerea de
indata la efectuarea aratului.
Daca este posibil, lucrarea trebuie sa faca parte din fluxul: recolta; eliberat teren; arat. Si asta
deoarece, dupa descoperirea terenului prin recoltarea plantei premergatoare, pierderea apei din sol are
loc cu intensitate foarte mare. Astfel, in cateva zile, conditiile in care se poate ara bine se inrautateste
substantial.
In cazuri de seceta excesiva, aratura executa imediat dupa dupa recoltarea plantei
premergatoare a scos, 15 bulgari la metru patrat, in timp ce aratura executa la 15 zile dupa recoltare, a
scos la suprafata 12,4 bulgari.
Solul trebuie arat cand are continut mijlociu de umiditate, cand plasticitatea si coeziunea au
valori minime. Imediat dupa recoltarea plantelor timpurii solul are este suficient de umed si solul se
revarsa dupa plug.
La cele mentionate, se cere adaugat si faptul ca orice intarziere a executarii aratului scurteaza
timpul dintre aceasta lucrare si semanat. In acest caz se acumuleaza in sol o cantitate mai mica de
nitrati, de fosfor, de porasiu mobil si apa. De asemenea, nu se poate combate cu eficienta buruienile si
nu se mai poate pregati un pat germinativ optim.
Aratura de vara trebuie grapata cu grapa stelata. Aceasta unealta lucreaza in agregat cu plugul.
Ea niveleaza solul, reducand astfel suprafata de evaporatie a apei, marunteste bulgarii inca umezi,
realizand la suprafata un strat protector, ce nu permite pierderea apei.
In conditii de seceta accentuata, aratul nu se poate efectua imediat dupa recoltarea plantei
premergatoare. In aceasta situatie se executa o lucrare superficiala cu grapa cu discuri prin care se
creaza la suprafat solului un strat protector impotriva evaporarii apei. Astfel se combat buruienile si se
creaza un mediu favorabil proceselor de nitrificare. Lucrarea cu discul amana aratura cu cel mult doua
saptamani.
Sporurile de recolta la araturile executate imediat dupa dupa recoltarea plantei premergatoare
pot ajuge pana la 1000 de kg/ha.
Numeroasele experiente au reliefat ineficienta unor araturi de vara pentru graul de toamna mai
adanci de 20-25 cm.
Hotarator pentru productia de grau nu este adancimea araturii, ci timpul cand se executa si
calitatea acesteia.
Pe timpul verii aratura trebuie intretinuta prin lucrari cu grapa cu colti reglabili, deoarece solul
arat, mai ales in urma ploilor se imburuieneaza. Lucrarea se executa cand buruienile sunt mici, abia
rasarite, pentru a fi distruse de colturile grapei. In acelasi timp grapa mai sfarma din bulgari si reface
la suprafata solului stratul superficial afanat.
In preajma semanatului aratura se lucreaza cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti
reglabili, iar in ziua semanatului, imediat inaintea masinilor de semanat, cu cultivatorul pentru
pregatirea patului germinativ, si care asigura cele mai bune conditii pentru semintele de grau.

4.Fertilizarea
Fertilizarea graului:
Graul este pretentios la ingrasare din cauza anumitor particularitati:
-

In primul rand sistemul radicular al graului este slab dezvoltat ,exploreaza un volum redus de
sol si are o putere mica de solubilizare si absortie a elemntelor nutritivedin rezerva solului;
Consumul maxim de elemente nutritive al plantelor de grau are loc intr-o perioada scurta de
timp de al alungirea paiului si pana la coacere, interval in care este absorbit circa 80% din
potasiu.

In acest interval, graul trebuie sa aiba la dispozitie cantitatile necesare de elemente nutritive si in
forme usor accesibile.
Ingrasamintele organice
Cele obisnuit folosite : gunoiul de grajd semifermentat si mustul de gunoi bine valorificate de cultura
graului.
Aceste ingrasaminte pot fi applicate direct in cultura graului sau mai frecvent la panta
premergatoare(porumb, sfecla), urmand ca graul sa beneficieze de efectul remanent.
Administrarea ingrasamintelor organice este importanta indeosebi pe solurile argiloiluviale (acide, cu
multa argila), precum sip e solurile erodate sau prea usoare, deoarece pe langa aportul de lemente
nutritive, ele imbunatatesc proprietatile fizice, chimice si biologice ale solului.
Dozele administrate pe terenurile culturilor de grau sunt de 15-20 t/ha, incorporate sub aratura ,iar
sporurile de recolta pot depasi 1500kg boabe la ha.
Imprastierea ingrasamintelor organice este o operatiune destul de costisitoare ca urmare ea prezinta
interes in primul rand pentru exploatatiile agricole care dispun de gunoi de grajd si care folosesc ,deci
o sursa proprie de substante fertilizante.
Folosirea urinei diluata in proportie de 1:7 se poate aplica si pe vegetatie atat toamna cat si la
desprimavarare , fara a se produce arsuri la cultura, doza recomandata fiind de 30- 40 t lichid la ha. Se
administreaza cu remorci cisterna pentru urina.
Cisterna pentru urina:

Remorca gunoi de grajd;

5.Samanta si semanatul
Semanatul este lucrarea prin care se introduce seminte in sol pentru a germina, a creste si fuctifica, in
vederea realizarii unei recolte noi.
La unele plante se introduce in sol prentu inmultire organe vegetative (tubercului, radacini, rizomi,
bulbi, etc), lucrarea purtand denumirea de plantare.

Pentru a se realiza un semanat si plantat optim trebuie avute in vedere urmatoarele aspect:
-

Pregatirea din timp a patului germinativ de o calitate cat mai buna


Executarea semanatului siplantatului la epoca optima
Folosirea unei seminte certificate
Pregatirea masinii de semanat si verificareaei inainte de a intra pe teren
Controlul biologic al germinatiei si rasairii plantelor pe parcela semanata.

Campania insamantarilor de primavara cuprinde trei epoci:


Epoca I
Cuprinde perioada de la topirea zapezii si pana cand temperature solului atinge temperature de 6 0C. In
cadrul acestei epoci se disting doua urgente:
-

Urgenta I incepe chiar de la topirea zapezii si dureaza 7-12 zile, timp in care temperature
solului se mentine intre 1 si 30C.
In aceasta perioada se seamana plantele care au temperature minima de germinare relative
scazuta: graul de primavara
Urgenta a II-a cuprinde perioada in care temperature solului se mentine intre 3-60C
In cadrul acestei urgente se seaman inul, canepa, lintea, sfecla de zhar, se planteaza cartoful.

Epoca II
Incepe cand temperature solului s-a stabilizat la peste 80C. In aceasta epoca se seaman porumbul, soia,
fasolea.
Epoca III
Incepe cand temperature solului a atins 120C. In cadrul acestei epoci se seaman orezul,sorgul,
bumbacul, se planteaza tutunul.

Metode de semanat si plantat.


Semanatul, pe suprafete mici se executa manual, prin imprastiere, pe suprafete mari ,mecanizat cu
ajutorul masinilor de samant.
Semanatul se poate face:
-

In randuri obisnuite cu semanatoarea unde distanta intre brazed este 12.5cm


La aceasta distanta se insamanteaza cerealele paioase, mazarea borceagul, inul , trifoiul.

In randuri distantate cu semanatoarea de precizie combinata ,folosite la plantele prasitoare,


unde distantele variaza in functie de specie, de la 45 la 100 cm intre randuri

In benzi, cand 2-4 randuri distantate

Epoca de semanat
Culturile agricole se seamana, de obicei, primavara (majoritatea) sau toamna. Data
semanatului se stabileste, insa in functie de temperatura si umiditatea solului si de fazele lunii.
Temperatura de germinare regrupeaza plantele cultivate in culturi timpurii, care se
seamana la inceputul epocii de semanat si culturi tarzii, care se seamana in ultima parte a acestei
epoci. Semanatul culturilor de toamna incepe cu plantele cu cerinte mari fata de temperatura
solului si se incheie cu cele care germineaza la temperaturi mai scazute, iar la cele de primavara,
invers.
Umiditatea solului influenteaza epoca de semanat atat in ceea ce priveste accesul
agregatelor agricole pe teren si calitatea lucrarilor de pregatire a patului germinativ, cat si prin
imbibarea cu apa a semintelor si materialului de plantat in vederea incoitirii si rasaririi plantelor.
in concluzie, semanatul culturilor de toamna incepe in a doua jumatate a lunii August cu rapita,
lucerna (in conditii de irigare) si spanacul, continua dupa 8 Septembrie cu secara si triticale si se
incheie pana la 20 Octombrie cu graul si orzul.
'Puterea' lunii o simt toate vietuitoare si, mai ales, plantele datorita continutului ridicat de
apa din celule si tesuturi si a imobilitatii lor. Pentru a avea o rasarire exploziva semanatul si
plantatul trebuie efectuate cu doua zile inainte de faza de luna plina. intrucat, din diferite motive
(sol umed, lipsa utilajelor agricole etc.) nu se poate lucra sau termina lucrarea intr-o singura zi,
practicienii recomanda a semana culturile in perioada de crestere a lunii, de la primul patrar pana
la luna plina.
Tratamente la samanta
Este obligatorie tratarea semintei inainte de semanat pentru a asigura protectia culturii, iar

tratamentele se fac diferentiat.


Samanta de grau prezinta agenti patogeni pe tegument
cum ar fi malura comuna dar si in interiorul semintei, taciunele zburator.
Pe solurile puternic infestate cu agenti patogeni cum ar fi malura comuna, fusarioza si
malura pitica, deoarece tratamentele efectuate au eficacitate mai redusa se
recomanda revenirea graului pe acel teren dupa mai multi ani de pauza.
Tratamentele la samanta se fac inainte de semanat in unitati specializate si autorizate care
efectueaza dozarea corect si amestecarea preparatelor cu samanta in instalatii pentru acest scop.
Epoca de semanat
Pentru fiecare zona de cultura a graului se are in vedere ca graul sa aiba 40-50 de zile
pana la venirea iernii, in care sa aiba la dispozitie 450-500 C (suma temperaturilor pozitive)
astfel incat la intrarea in iarna plantele sa prezinte 3-4 frunze si 1-3 frati, pentru a parcurge fara
probleme perioada de iarna. Daca se intarzie data semanatului, plantele rasar tarziu, nu infratesc,
intra in iarna neinfratite si nepregatite pentru conditiile vitrege din iarna, boabele de grau in curs
de germinatie si plantele in curs de rasarire sunt sensibile la temperaturile scazute, iar in
primavara lanul are densitate mica, porneste greu in vegetatie, se imbruieneaza si se obtin
productii mici.

6.Lucrari de ingrijire
Lucrarile de ingrijire, numite si lucrari de intretinere a culturilor, cuprind lucrarile care se aplica
solului si plantelor in timpul perioadei de vegetatie, cu scopul de a le oferi conditii optime pentru
crestere si dezvoltare.
Aceste lucrari se refera la distrugerea buruienilor, afanarea, nivelarea, tasarea, eliminarea excesului de
apa, aplicarea irigatiei, protejarea culturilor impotriva inghetului, combaterea bolilor si daunatorilor,
realizarea unei densitati optime a plantelor in cursul perioadei de vegetatie (rarit), fertilizari

suplimentare, aplicarea unor lucrari cu caracter special (polenizarea suplimentara, carnit, copilit,
ciupit, mulcit, polit, etc). Pentru plantele de cultura care apartin aceleiasi grupe, lucrarile de ingrijire
sunt foarte asemanatoare.Din acest motiv, lucrarile de ingrijire sunt grupate in : lucrari de ingrijire
pentru culturile de toamna, pentru culturile de primavara neprasitoare si pentru culturile prasitoare.
1.Lucrarile de ingrijire pentru culturile de toamna
Culturile de toamna ocupa terenul 8-10 luni in cursul unui an agricol, incat intretinerea lor necesita
mai multe lucrari, comparativ cu culturile de primavara, mai ales datorita faptului ca in perioada
toamna-iarna plantele sufera actiunea multor factori negativi, care pot provoca daune mari :
temperaturile scazute din timpul iernii, atacul bolilor si daunatorilor, excesul sau deficitul de umiditate
etc.
Pentru perioada toamna -iarna sunt necesare urmatoarele lucrari de ingrijire :

combaterea daunatorilor mai ales la cereale (gandacul ghebos), prin tratamente preventive si
de combatere;

eliminarea excesului de apa pentru a preveni, in toamnele ploioase, fenomenul


debaltire. Pentru a inlatura excesul de umiditate se deschid santuri pentru a conduce apa spre
puncte mai joase;

protejarea culturilor impotriva gerurilor se realizeaza prin folosirea soiurilor rezistente la ger,
semanatul in epoca optima si retinerea zapezii pe teren, prin instalarea parazapeziilor, mai ales
acolo unde zapada este spulberata datorita vantului puternic;

Pentru perioada de primavara :

verificarea starii de inradacinare a plantelor in functie de care se aplica lucrari de afanare sau
de tasare a solului;

fertilizarea suplimentara asigura obtinerea unor importante sporuri de productie mai ales
atunci cand se constata o crestere lenta a plantelor, cand plantele sunt firave si prezinta o
culoare galbuie;

combaterea buruienilor prin plivit sau erbicidat ;

combaterea bolilor si a daunatorilor prin aplicarea tratamentelor fitosanitare;

irigarea culturilor pentru acoperirea deficitului de apa mai ales in fazele critice de crestere si
dezvoltare a plantelor.

2. Lucrarile de intretinere pentru culturile de primavara neprasitoare:


Principalele lucrari care se aplica acestor culturi sunt:


tavalugitul se aplica frecvent acestor culturi imediat dupa semanat, mai ales daca solul este
uscat sau plantele de cultura au seminte foarte mici;

grapatul se executa atunci cand solul a format crusta inainte de rasarirea plantelor. In timpul
rasaririi plantelor, lucrarea este interzisa deoarece cauzeaza ruperea germenilor. Dupa rasarit,
grapatul culturilor de primavara se practica mai rar si numai dupa ce plantele s-au inradacinat si
sunt suficient de fortificate;

combaterea buruienilor, bolilor si daunatorilor se face cu ajutorul pescticidelor, folosind


masinile de stropit si prafuit sau aviatia utilitara;

fertilizarea suplimentara consta in aplicarea ingrasamintelor chimice cu azot sau complexe;

irigatia aplicata in zonele sau in anii secetosi.

7.Recoltatul
Recoltarea este operatiunea finala din complexul de lucrari al culturii plantelor, prin care se stang de
pe teren produsile obtinute in procesul de productie agricola. Acestea trebuie stranse la timp , fara
pierderi si cu cheltuieli minime.
Recoltarea difera de la o planta la alta:

cerealele se recolteaza in faza de coacere in parga,


cartoful cand tuberculii sunt complet formati si coaja nu se exfoliaza
tutunul cand frunzele incep sa se ingalbeneasca
plantele furajere pentru fancand sunt inflorite

Recoltarea majoritatii plantelor se face la maturitatea fiziologica.


Unele plante se recolteaza la maturitatea tehnica in special culturile destinate industrializarii( sfecla de
zahar, tutnul, plantele medicinale).
Recoltarea se paote face mecanizat , semimecanizat si manual cu mijloacele adecvate.
In vederea executarii recoltatului in cele mai bune conditii, se executa o serie de lucrari pregatitoare.In
acest scop:
-

se verifica si se repara masinile de recoltat


se face aprovizionarea cu carburanti si piese de schimb
se asigura spatiile necesare, corespunzatoare pentru depozitarea si pastrarea recoltei stabilita
pe baza evaluarilor

Combine

pentru

Combina de recoltat cereale si descarcare in mers:

recoltat

cereal:

Combina de recoltare a porumbului.

Depozitarea produselor agricole:

Obiectivul principal pe timpul pstrrii este meninerea valorii cantitative i calitative iniiale, i chiar
mbuntirea calitii la materialul destinat pentru insmnri. Boabele se pstreaz n magazii sau
silozuri celulare iar tiuleii de porumb se pstreaz n ptule. Pentru o bun pstrare coninutul de ap
trebuie s fie mai mic de 15% la cereale, de 8-11% la plantele uleioase, de 12-14% la plantele
leguninoase.
nainte de depozitare recolta trebuie condiionat. Boabele se pstreaz n boxe separate pentru a nu se
amesteca i trebuie etichetate specificnd destinaia (consum, smn). Pstrarea produselor este
nfluenat de mai muli factori dintre care umiditatea i temperatura prezint o importan deosebit.
Silozurile i magaziile de pstrare a produselor trebuie prevzute cu posibiliti de aerisire, i de
pstrare a produselor la temperatura optim specific fiecrui produs.
Pentru uscarea produselor agricole se folosesc instalaii de uscare. Pentru ventilare n magaziile
obinuite de depozitarea a seminelor de cereale n straturi de grosime de 2-4 m se utilizeaz instalaii
de ventilare cu canale practicate n pardoseala magaziei. Mainile de curat i sortare a boabelor sunt
trioarele, vnturtoarele, selectoarele, mainile de curat, mainile de sortat.

Recoltarea graului:
Lucrarea cea mai importanta din luna iulie este recoltarea graului.
Recoltarea directa se realizeaza cu combine autopropulsate, cand boabele au ajuns la maturitate
deplina, iar umiditatea acestora a scazut la 16%. Rezultate bune se obtin in culturi cu plante necazute
si cu imburuienare redusa.
Daca lanul este cazut intr-o singura directie, recoltarea se face si ea intr-o singura directie, dar in
contrasensul de cadere a plantelor.
Recoltarea se face cu pierderi minime daca reglarea combinei se corecteaza de doua ori pe zi, in
functie de starea lanului.
Loturile semincere se recolteaza la umiditatea de 14% si separat pe soiuri, luandu-se toate masurile
pentru evitarea impurificarii mecanice.
Culturile imburuienate, cele cu coacere neuniforam si cele cazutese recolteaza in doua etape.
Eliberarea terenului de paie se face concomintent cu recoltatul, in care caz combina este dotata cu
dispozitiv de tocare si imprastiere a paielor pe toata latimea de lucru. In acest caza se face o reducere
insemnata de combustibil fata te alte sisteme de eliberare de paie.
Cantitatea de paie este egala cu recolta de boabe inmultit cu coeficentul 0,59 - 0,65 in functie daca
recolta este mai mare sau mai mica de 4 tone/ha.
Balotarea paielor se face cu diferite tipuri de prese, dupa care sunt transportate si depozitate in functie
de destinatie (celuloza, furaje, compost, brichete pentru incalzit).
De mentionat ca aprinderea brazdelor de paie reprezinta o masura periculoasa de mediu si este
interzisa prin Bunele Practici Agricole. Cei care dau foc la paie vor avea probleme cu primirea
subventiilor/ha.

Recoltarea secarei
Recoltarea secarei se face cu aproximativ 10-12 zile mai devreme decat graul. Lucrarea se executa cu
combina, iar in zonele accidentate cu vindroverul si treieratul stationar.

Pentru a obtine recolte calitativ superioare, nu trebuie recoltat prea timpuriu, intrucat se obtin boabe
zbarcite. Incoltirea secarii in snopi nu are loc ca la grau, repausul seminal fiind mult mai lung.
Raportul intre productia de boabe si cea de paie este de 1:3.
Deorece trecerea de la sfarsitul maturitatii in parga la rascoacere se realizeaza foarte repede, pentru a
evita scuturarea se recomanda ca recoltarea sa se faca intr-un timp cat mai scurt (maxim 6-7 zile).

8.Concluzi

9.Bibliografie
http://www.revista-ferma.ro/articole-agronomie/asolamentul-rotatiaculturilor.html
http://gradina.acasa.ro/legume-114/rotatia-culturilor-138620.html
http://www.gazetadeagricultura.info/plante/cereale/432-grau/1788-lucrarilesolului-pentru-grau-dupa-premergatoare-timpurii.html
http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/Lucrari-de-ingrijire-aculturi38.php
. TEHNOLOGIA CULTIVARII GRAULUI-2008 - Lector Universitar Marian
CIOCEANU
2. TEHNOLOGII DE AGRICULTUR ECOLOGIC-2007,Iasi- Costel
SAMUIL
3. www.bio-romania.org
4. www.scritub.com