Sunteți pe pagina 1din 6

PATRIMONIUL este alcat din tot dr si obl cu vale c pe care le areo pers.

Easte
format din 2laturi:activa si pasiva.A patrimonial cuprinde toate dr part, atat dr reale
cat si dr creanta.Reale-dr de propr, dr de superficie, dr de uzufructsi Creante-dr de a
primi suma imrumutata, de a fol locuinta inchiriata.P patrimonialeste alc din toate
datoriile evaluabile pecuniar pe care le are o pers.Pornind le la A si P dpdv juridic
punem spune ca o pers poate fi solvabila/insolv
CARACT JUR al P:este o universalitate juridical(dr si obl care il alcatuiesc sunt private
in totalitatea lor),orice persoana are un P, P este unic, p estedivizibil,Peste
intransmisibil(o pers nu poate transmite,prin acte jur intre vii, intreg patrim sau)
FUNCTIILE:constituie garantia comuna a creditorilor chirografari(art2324al1)-cel
care este obligat personal raspunde cu toate bunurile sale mob si imob, prezente si
viitoare.*Pexplica si permite subrogatia reala cu titlu universal-dpdv juridic
subrogatia inseamna ca in P unei ers, in decursul timpului, bunurile pot fi inlocuite
cu alte bunuri pe care le dob pers resp.*P permite transmisiunea universalasau cu
titlu universal-transm univ este cand intreg P unei pers se trans catre alta pers,iar
cu titlu univ este cand se transm o fractiune din P.La decesul unei pers f, se transmit
toate dr si obl ce au apartinut sub de dr resp.In caz pers j tre distins
intrebreorganizarea prin divizare si celelalte forme de reorg a persj.
DR REALE PRICIPALE:dr de propr
,desuperficie,usufruct,uz,abitatie,servitude,administrare,concesiune,folosinta
DR DE PROPRIETATEeste acel dr sub care permite titularului sa exercite posesia, sa
fol sis a dispuna de un bun in putere proprie si in interes propr, cu resp lg in
vigoare.CONTINUTUI DR P-dr de p este compus din 3 cat de dr:dr de a fol bunul,dr
de a culege fr pe care le produce bunul si dr de a dispune de bun. noiunea de
proprietate, pe lng nelesul de drept real asupra unui lucru corporal,
mai poate avea un neles, anume acela de obiect al dreptului de
proprietate, desemnnd lucrul asupra cruia poart dreptul de proprietate
exist dou forme (feluri) ale dreptului de proprietate, anume:*dreptul de
proprietate public/ privat.
CARACT J AJE R P-sunt in nr de 3:caract absolut,exclusive si perpetuu.
LIMITELE EXERC DR DE PROPR-1limitari impuse de inalienabilitatea unor
bunuri(propr publ), lim dispuse de indisponibilizarea unor bunuri(LG1/2000),lim imp
de restrictiile de circulatie pt unele b, lim stab dat faptului ca tre obtinuta o
autorizatie,lim imp de nevoia de a respecta cond de solemnitate,lim imp de rap de
vecinatate,expropierea
EXPROPIEREA-este o operatiune juridical prin care un bun imobil trece in mod
fortat din propr priv in p publ in vederea realizarii unei lucrari de interes public.,Este
o excepti de la caracterul absolut si exclusive al dr de propr;este o modalitate jur de
trecere a unui bun in propr publ;pot fi expropriate doar bunuri immobile;nu poate
avea loc decat in cond si cu procedura prev de lg;se poate face doar daca exista un
interes-utilitate publica; se poate face doar cu titlu oneros-plata unei juste si
prealabile despagubiri;

Principii-nu se poate face decat pt o nevoie de utilitate publica si respeectarea


procedurii regl de legiuitor;nu se poate face decat cu plata unei juste desp care tre
sa se faca inaintea expr;nu se poate face decat daca despag s-a platit In
totalitate;nu se poate dispune,iar despag nu se poate stab decat de instantele jud
ETAPELE EXPR:1et declararii utilitatii publice(de interes local-de catre cons judsau
cons gen al mun buc/national-de catre guv)2masurile pregatitoare expropierii(et
administrativa)-se intocmesc planurile care cuprind terenurile/constructiilesupuse
expr,indicand numele proprietarilor si ofertele de despagubiri3expropr propriu-zisa
si stabilirea despagubirilor
EFECTELE EXPR:stinge dr de propr al expropriatului,stinge si dezmembramintele dr
de propr,stinge dr personale asupra bunului expropriate
DR DE PROPR PRIVATA-este acel dr prin care se rec unei pf/pj posibilitatea de a
poseda,de a folsi de a dispune de un bun in mod exclusive,absolut in lim rec de
lg.art44const,art 553 555-722ncc.Dr de propr este garantat de si ocrotit in mod egal
de lege;nimeni nu poate fi expropriate de un bun din prpr priv fara o cauza de
utilitate publ ,cu o prealab si justa despag;nationalizarea oricarui bun care se afla in
pp a unei personae,respective trecerea lui din pp in p pub pe baza apartenentei
sociale,religioase, etniei,conving pol este interzisa prin lg;pt lucrari de interes gen
aut publ sunt autorizate sa fol subsolul oricarui teren care se afla in pp cu oblig de
a-I plati propr despag pt daunele ce i-au fost aduse
Titular al dreptului de proprietate privat poate fi orice subiect de drept civil, deci orice persoan fizic
sau persoan juridic de drept privat ori de drept public, inclusiv statul i unitile administrativteritoriale.
Poate forma obiect al dreptului de proprietate privat orice lucru mobil;
sau imobil, cu excepia celor care, prin natura lor, formeaz obiectul
exclud siv al proprietii publice, precum i a celor care nu sunt
susceptibile d^j apropriere.
Enumerarea atributelor dreptului de proprietate
Aa cum reiese din redactarea art. 555 C. civ., prin coninutul juridic al
dreptului de proprietate privat (ca, de altfel, i al dreptului de
proprietate public) desemnm atributele acestui drept, care sunt n
numr de trei:*posesia (ins possidendi);*folosina (ins utendi i ins
fhiendi);*dispoziia (ius abutendi).
POSESIA art 916 alin. (1) C. civ. definete posesia ca fiind exercitarea n fapt a prerogativelor dreptului de
proprietate asupra unui bun de ctre persoana care l stpnete i care se comport ca un proprietar.prin
posesie se nelege stpnirea de fapt a unui lucru, care, mctul de vedere al posesorului, apare ca o
exteriorizare a atributelor rept real principal.

Elementele constitutive ale posesiei

posesia implic existena simultan a dou elemente constitutive: elementul material (corpus);
elementul psihologic sau intenional (animus possidendi sau animus ihabendi).
Elementul material presupune contactul direct, efectiv cu lucrul i care se poate concretiza fie n acte
materiale (stpnirea efectiv a lucrului, cui gerea fructelor produse de acesta, efectuarea unor transformri,
modific etc.), fie n acte juridice (nchirierea lucrului, nstrinarea acestuia etc.)
Uneori, elementul material implic doar posibilitatea de a exereita|ra de stpnire efectiv, n sensul c lucrul
rmne la dispoziia posesor chiar dac actele materiale sunt exercitate de o alt persoan, creia posg rul i-a

ncredinat lucrul, ceea ce nseamn c posesorul exercit elemeM corpus prin intermediul persoanei
respective.
Elementul psihologic se caracterizeaz prin voina celui ce stp lucrul de a se comporta cu privire la acesta
ca un proprietar sau ca un # al altui drept real principal.
Cel care exercit numai elementul corpus, far a avea i animus posesor, ci doar detentor..
DOBNDIREA POSESIEI
Pentru a fi dobndit posesia, este necesar s fie ntrunite ambele sale elemente constitutive.Nu este ns
necesar ca ambele elemente s fie exercitate nemijlocit de ctre posesor(posesorul care a nchiriat lucruln
exercit puterea material prin intermediul chiriaului).Prin urmare, este posibil ca asupra aceluiai lucru o
persoan s exercite posesia, concomitent cu exercitarea unei detenii precare de ctre o |alta persoanIn
schimb, elementul intenional trebuie exercitat chiar de ctre persa care pretinde c este posesor,
neputndu-se deci concepe o posesie am alieno, afar de cazul persoanelor lipsite de capacitate de exerciiu
i al| soanelor juridice pentru care, astfel cum rezult din art. 917 alin. (2) G|| reprezentantul legal exercit
posesia, deci i elementul psihologic. Proba posesiei implic dovedirea existenei elementelor sale consl
tive.
PIERDEREA POSESIEI
posesia se pierde dac dispare cel puin unul dintre elementele sale con- futive.
'Articolul 921 C. civ. prevede urmtoarele cazuri de ncetare a posesiei: a
transformarea sa n detenie precar. Posesia nceteaz n cazul ncare dispare
elementul intenional, ntruct deintorul bunului nu mai stpanete bunul pentru
sine, ci pentru altul;b) nstrinarea bunului. Transmiterea dreptului de proprietate
asupra bunului cu privire la care s-a exercitat posesia presupune ncetarea cel puin
elementului intenional, ntruct, chiar dac transmitorul ar rmne n stapanirea
bunului, aceasta ar fi exercitat pentru sau cu ngduina dobnditorului, caz n care
ar fi vorba despre o detenie precar, c)abandonarea bunului mobil sau, dup caz,
nscrierea n cartea fun- rL a declaraiei de renunare la dreptul de proprietate a
unui bun imobil,d)pieirea bunului.-posesia nceteaz la momentul] care dispare
obiectul asupra cruia a fost exercitat, ntruct nu mai poa fi exercitat unul dintre
elementele constitutive ale posesiei, anume corpiie)trecerea bunului n proprietatea
public. F)nscrierea dreptului de proprietate al comunei, oraului sau municipiului,
dup caz g)deposedarea, dac posesorul rmne lipsit de posesia bunului mai mult
de un an.
Accesiunea 1. Noiune i clasificare
Potrivit art. 567 C. civ., prin accesiune, proprietarul unui bun devine proprietarul a
tot ce se alipete cu bunul ori se ncorporeaz n acesta, dac legea nu prevede
altfel.Vom defini accesiunea ca fiind acel mod de dobndire a dreptului de pietate
care const n ncorporarea material a unui lucru considerat mai puin important
ntr-un lucru considerat mai important.In funcie de natura lucrului a crui
proprietate se dobndete, accesiunea poate fi imobiliar sau mobiliar.La rndul
ei, accesiunea imobiliar poate fi natural sau artificial, dupcum ncorporarea
este dependent sau independent de intervenia omului. In acest sens, art. 568 C.
civ. dispune c accesiunea este natural, cnd unirea sau ncorporarea este
urmarea unui eveniment natural, ori artificial, cand rezult din fapta proprietarului
ori a unei alte persoane.

- Accesiunea imobiliar natural.Codul civil reglementeaz urmtoarele cazuri


de accesiune imobiliar:*aluviunile, adic adugirile de teren la malurile apelor
curgtoare, potrivit art. 569 C. civ., revin proprietarului fondului riveran, numai
eable se formeaz treptat;*terenul lsat de apele curgtoare care s-au retras
treptat de la rm va fidobndit, astfel cum prevede art. 570 C. civ., de ctre
proprietarul fondului riveran. In schimb, proprietarul terenului nconjurat de
heleteie, iazuri, fie i alte asemenea ape stttoare nu devine proprietarul
terenurilor aparute prin scderea temporar a acestor ape sub nlimea de
scurgere, dupa cum nici proprietarul acestor ape nu dobndete niciun drept asupra
terenului acoperit ca urmare a unor revrsri sporadice (art. 571 C.
civ.);*avulsiunea, care const n smulgerea brusc a unei poriuni de mal din teren
i alipirea acesteia la terenul altui proprietar riveran, ca efect al acif unii unei ape
curgtoare, caz n care, conform art. 572 C. civ., proprietaraul terenului de la care a
fost smuls poriunea de mal nu pierde dreptul de proprietate asupra prii
desprinse dac o revendic n termen de un an de laf data faptului*albiile rurilor,
insulele i prundiurile (art. 573 C. civ.), n sensu c: albiile rurilor aparin
proprietarilor riverani^ cu excepia acelora carej potrivit legii, fac obiectul
proprietii publice*accesiunea natural asupra animalelor (art. 576 C. civ.) 1, n
sensul ca animalele domestice rtcite pe terenul altuia i revin acestuia din urma
daci proprietarul nu le revendic n termen de 30 de zile de la data declaraia fcute
la primrie de ctre proprietarul terenului;
Accesiunea imobiliar artificial presupune intervenia omului i, spre deosebire
de cea natural, implic plata unor despgubiri ctre cel n detrimentul cruia
opereaz. n alte cuvinte, accesiunea imobiliar artificial are loc cu titlu oneros,
spre deosebire de accesiunea imobiliar natural, care are loc cu titlu gratuit.
Dreptul de proprietate public este acel drept de proprietate ce aparine
statului sau unitilor administrativ-teritoriale i care are ca obiect bunuri ere, prin
natura lor sau printr-o dispoziie special a legii, sunt de uz sau de interes public.
Trebuie menionat c, potrivit art. 554 alin. (2) C. civ., n lips de prevedere legal
contrar, dispoziiile aplicabile dreptului de proprietate privat se aplic i dreptului
de proprietate public, n msura n care sunt compatibile cu aceasta. numai statul
i unitile administrati-teritoriale pot fi titulari ai dreptului de proprietate public.
Dreptului de proprietate public i sunt specifice urmtoarele caractere
juridice:*inalienabilitatea;*imprescriptibilitatea;*insesizabilitatea. dreptul de
proprietate public se dobndete:;a) prin achiziie public, efectuat n condiiile
legii;
b) prin expropriere pentru cauz de utilitate public, n condiiile legii;c)prin donaie
sau legat, acceptat n condiiile legii, dac bunul, prin natura lui sau prin voina
dispuntorului, devine de uz ori de interes public;d)prin convenie cu titlu oneros,
dac bunul, prin natura lui sau prin voina dobnditorului, devine de uz ori de
interes public;e)prin transferul unui bun din domeniul privat al statului n domeniul
1

public al acestuia sau din domeniul privat al unei uniti administrativ- teritoriale n
domeniul public al acesteia, n condiiile legii;f)prin alte moduri stabilite de lege.
Concesionarea bunurilor proprietate public este evocat de art. 136 alin. (4)
din Constituie, de art. 15 din Legea nr. 213/1998 i este n prezent reglementat de
art. 871-873 C. civ. i de O.U.G. nr. 54/2006 privind regi- fiiul contractelor de
concesiune de bunuri proprietate public, cu modificrile ulterioare. Contractul de
concesiune este acel contract ncheiat n form scris prin care autoritatea public,
denumit concedent, transmite, pe o perioad determinat, unei persoane, numit
concesionar, care acioneaz pe riscul i pe rspunderea sa, dreptul! i obligaia de
exploatare a unui bun proprietate public, n schimbul unei: redevene. Contractul
de concesiune poate s nceteze, potrivit art. 57 din O.U.G. nr. 54/2006:*prin
ajungerea la termenul prevzut n contract, afar de situaia prelungirii lui prin
acordul prilor pentru o perioad de cel mult jumtate diiij durata sa iniial;*prin
denunarea unilateral a contractului de ctre concedent, n cazulj n care interesul
naional sau local impune o asemenea ncetare, cu plata| de despgubiri juste i
prealabile ctre concesionar dac acesta sufer un] prejudiciu ca urmare a unei
asemenea denunri unilaterale;*prin reziliere, n cazul neexecutrii culpabile a
obligaiilor contractual le de ctre oricare dintre prile sale, cu plata de despgubiri
n sarcina prij rspunztoare de neexecutare;*prin dispariia, dintr-un caz de for
major, a bunului concesionai precum i n cazul imposibilitii obiective a
concesionarului de a-1 exploaj ta, prin renunare, far plata unei despgubiri.
nchirierea bunurilor proprietate public a statului sau a unitilor
administrativ-terito- riale se aprob, dup caz, prin hotrre a Guvernului, a
consiliului judeean, a Consiliului General al Municipiului Bucureti sau a consiliului
local, iar contractul de nchiriere va cuprinde clauze de natur s asigure
exploatarea bunului nchiriat, potrivit specificului acestuia.Contractul de nchiriere
se poate ncheia cu orice persoan fizic sau juridic, romn ori strin, fie de
ctre titularul dreptului de proprietate, fie de ctre titularul dreptului de
administrare .Inchirierea bunurilor proprietate public se face prin licitaie public, n
condiiile legii
dreptul de folosin gratuit:*se nate prin acte ale autoritilor publice;*este
un drept real, deoarece permite titularului exercitarea unor prerogative asupra
bunurilor primite n folosin - n acest sens, titularul dreptului de folosin cu titlu
gratuit nu beneficiaz de fructele civile n lipsa unor dispoziii contrare n actul de
constituire [art. 874 alin. (2) C. civ.];*este un drept temporar;*are ca obiect bunuri
imobile proprietate public a statului sau bunuri^ imobile i mobile proprietate
public a unitilor administrativ-teritoriale; *are ca beneficiari numai persoane
juridice fr scop lucrativ care des-j faoar activitate de binefacere sau de utilitate
public ori serviciile publice
Incetarea dreptului de proprietate public.Articolul 864 C. civ. prevede dou
moduri de ncetare a dreptului c proprietate public, anume:*pieirea
bunului;*trecerea bunului n domeniul privat, dac a ncetat uzul sau interesi public.
dou forme de proprietate comun, anume:

proprietate comun pe cote-pri (coproprietatea); proprietate comun n


devlmie.
Dreptul de proprietate comun pe cote-pri (COPROPRIETATEA) este acel drept
de proprietate al crui obiect este nedivizat sub aspect material, ns divizat sub
aspect ideal, n sensul c niciunul dintre titulari nu are un drept exclusiv cu privire
la o fraciune material din obiectul respectiv, dar deine o cot-parte ideal i
abstract din dreptul de proprietate. Coproprietatea obinuit este acea form de
proprietate comun pe co- te-pri care poate nceta prin partaj judiciar.
Coproprietatea obinuit poate s rezulte:*ca urmare a deschiderii unei
succesiuni*din accesiune,* dintr-o posesie exercitat n comun, n condiiile
prevzute de lege, de 'mai multe persoane, care s conduc la dobndirea dreptului
de proprietate prin uzucapiune; Coproprietatea forat este acea form de
proprietate comun pe cote- ; .pri care are ca obiect un lucru care, prin natura sa,
este susceptibil s |fie folosit n mod permanent de ctre dou sau mai multe
persoane, far posibilitatea de a fi supus partajului judiciar.
DEVLMIA este acea proprietate comun care se caracterizeaz prin faptul c
titularii nu au precizat cota-parte ce ar reveni fiecruia din drep- 1 tul de
proprietate, ci acesta este nefracionat, deci dreptul de proprietate nuj este divizat
i, cu att mai mult, nici lucrul sau lucrurile nu sunt fracionate|
Ca exemplu de devlmie, menionm proprietatea soilor asupra bu-| nurilor
comune dobndite n timpul cstoriei n cadrul regimului matrimo| nial al
comunitii legale sau, dup caz, al regimului matrimonial al comu nitii
convenionale.
Partajul este operaiunea juridic prin care se pune capt rii de proprietate
comun, n sensul c bunul sau bunurile stpnite n ycomun se mpart, n
materialitatea lor, ntre titulari.Partajul poate fi fcut prin bun nvoial sau prin
hotrre judectoreasc. Prin urmare, partajul poate fi de dou feluri: partaj
voluntar;partajjudiciar.