Sunteți pe pagina 1din 9

PUNCT GEOSTRATEGIC ZON

GEOSTRATEGIC1
Dei frecvent prezente n mass-media, cele dou concepte
nu-i gsesc, nc, locul n nici o lucrare de referin, fiind n fapt
subnelese. ntruct n geostrategie, mai ales prin prisma rzboiului
clasic, configuraiile geografice au o importan deosebit, vom
nelege de ce, n decursul timpului, din Antichitate i pn astzi,
unele elemente geografice au dobndit o relevan aparte,
stpnirea sau controlul lor fiind eseniale. Cel mai adesea au fost
sau sunt n cauz strmtori, canale, pasuri (trectori), pasaje,
anumite zcminte (de uraniu, petrol etc.), unele teritorii etc.
Atunci cnd se concentreaz ntr-un anumit areal mai multe
puncte geostrategice sau teritoriul de interes este de dimensiuni
apreciabile, avem de-a face cu o zon geostrategic.

STRMTORILE
Multe strmtori sunt considerate puncte geostrategice
(Bosfor i Dardanele, Gibraltar, Malacca, Ormuz, Singapore .a.), i
au demonstrat din plin acest lucru n decursul timpului, lund
natere o adevrat "problem a strmtorilor".

Materialul prezent aparine domnului profesor universitar doctor Silviu

Negu, iar detalii mai ample se pot regsi n cartea Geopolitica. Universul
puterii, Editura Meteor Press, Bucureti, 2008.

Bosfor i Dardanele, dou strmtori succesive, care despart


continentele Europa (Peninsula Balcanic) de Asia (Asia Mic) i
prin care se face legtura ntre Marea Neagr i Marea Mediteran,
prin intermediul micilor mri Marmara i Egee: Bosfor (cunoscut
i drept Bosporus sau Karadeniz Bogazi), avnd circa 30 km
lungime i ntre 660 i 3 800 m lime (cea mai ngust strmtoare
intercontinental). Dardanele (vechea denumire Hellespont), care
unete Marea Marmara cu Marea Egee, avnd lungimea de 120,5
km i ntre 1,3 i 18,5 km lime. Cele dou strmtori (pe malurile
celei dinti aflndu-se marele ora Istanbul, fostul
Constantinopole), cu un foarte mare rol strategic, au constituit
scena a numeroase confruntri militare: regele persan Xerxe
(Xerxes) I cel Mare i grecii (480 . Hr.) n timpul aa-numitelor
rzboaie medice prin care Imperiul Persan urmrea cucerirea
Greciei; invers, lupta grecilor pentru cucerirea Imperiului Persan,
respectiv victoria lui Alexandru cel Mare / Alexandru Macedon,
dup traversarea Hellespontului, n btliile de la Granicos (334
.Hr.) i Issos (333 .Hr.); cucerirea Constantinopolului (actualul
Istanbul) de ctre otomanii condui de Mehmet / Mahomed II, n
1453; rzboaiele turco-veneiene, ncepnd cu secolul al XV- lea;
rzboaiele ruso-turce; Primul Rboi Mondial etc. n ultimele dou
secole, evoluia statutului internaional al Bosforului (i, implicit, al
Dardanelelor) a evoluat funcie de raportul de fore dintre Puterile
Occidentale (n principal Marea Britanie i Frana), Turcia i Rusia.
Rusia, care mult vreme s-a pronunat pentru interzicerea trecerii
navelor de rzboi prin strmtoare (Tratatul de la Lausanne, din
1923, autoriznd trecerea acestora), va beneficia, ulterior, n timpul
Rzboiului Rece, cnd graie acestei permisiviti, i-a constituit o
puternic flot n Mediterana. Mai recent, dup 1993, cnd au fost
lansate proiectele privind transportul petrolului i gazelor naturale
din regiunea Caspicii spre Occident ("Drumul energiei caspice spre

Europa"), Rusia a susinut proiectul care prevedea transportul prin


strmtori, Turcia neagreind ns acest lucru, mai ales c i-a avut
propriul proiect n domeniu; motivul invocat de Turcia n-a fost ns
unul strategic, cel real, ci poluarea care ar fi afectat marea
metropol Istanbul, desfurat pe rmurile strmtorii.
Strmtoarea Gibraltar, care desparte Europa (Peninsula
Iberic) de Africa (Maroc) i leag Marea Mediteran cu Oceanul
Atlantic, are 65 km lungime i 14 44 km lime. Numit, n
Antichitate, Coloanele lui Hercule (graie celor doi muni care o
strjuiesc: Abyla, pe rmul african, i Calp, pe cel european),
marca limita lumii cunoscute (pn la redescoperirea Americii de
ctre Columb, n 1492). n decursul timpului a fost luat n
stpnire de multe popoare, state sau imperii: fenicieni (950 .Hr.),
cartaginezi (570 .Hr.), romani (190 .Hr.), vizigoi (400 d.Hr.),
spanioli (450 .Hr.), arabi (711, de unde numele actual de la Tariq
ibn Zyd, cel care a cucerit stnca, de unde Jabal-al-Tariq /
Muntele lui Tariq, apoi Gibraltar), din nou spaniolii (1309), din nou
arabii (1333), iar spaniolii (1462), britanicii (1704). Stpnirea
britanic va fi recunoscut prin Tratatul de la Utrecht (1713), Marea
Britanie transformnd stnca (The Rock) ntr-o puternic baz
militar, cu valoare strategic deosebit pn n 1991, cnd a
devenit post strategic NATO, deservit de armata britanic.
Strmtoarea Malacca din sud-estul Asiei, ntre peninsula
omonim i insula indonezian Sumatera, care leag Oceanul
Indian (Marea Andaman) cu Oceanul Pacific (Marea Chinei de
Sud), avnd circa 800 km lungime i 55 km lime. Constituind cea
mai scurt rut ntre cele dou oceane, a fost intens utilizat din
vechi timpuri i a favorizat apariia unor nsemnate porturi, ntre
care Malacca/Melaka i, mai recent, odat cu nceputul secolului al
XIX-lea, cnd se instaleaz britanicii, Singapore, ultimul fiind n

prezent unul dintre cele mai mari din lume i o adevrat plac
turnant a Asiei de Sud-Est.
Strmtoarea Singapore, aflat tot n Asia de Sud-Est, ca i
Malacca, n apropierea acesteia, a crei anex este, face legtura
ntre oceanele Indian i Pacific. Situat, ntre insula omonim i
Arhipelagul Riau (Kelapuntan), msoar 105 km lungime, 16 km
lime maxim i 26 m adncime maxim. Practic intermediaz
legtura spre strmtoarea Malacca i, pe ansamblu, a Asiei de Est i
a Zonei Pacificului cu Oceanul Indian i, mai departe, cu lumea
dinspre Vest.
Cei care sesizeaz importana strategic a strmtorii sunt
britanicii care rentemeiaz, n 1819, oraul Singapore (fondat cu
aproape apte secole mai nainte), care cunoate n secolele XIX
XX o dezvoltare rapid, fiind transformat de Marea Britanie ntr-o
puternic baz militar, mai ales naval, supranumit Gibraltarul
Orientului. Oraul-stat Singapore, devenit independent n 1965,
este cea mai convingtoare dovad a valorificrii poziiei
geostrategice a unui loc geografic, astzi acesta fiind unul dintre
cele mai importante centre comerciale, financiare i de comunicaii
(al doilea mare port al lumii, pn de curnd deinnd chiar primul
loc) de pe Glob, primul centru bancar al Asiei de Sud-Est. Este unul
dintre cele mai prospere i mai dinamice (economic) state din lume.
Dei are o suprafa doar de dou ori i ceva mai mare ca
Bucuretiul i o populaie de peste ase ori mai mic dect
Romnia, are un PIB total apropiat de al rii noastre i are un PIB
per locuitor de vreo cinci ori mai mare.
Poziia geostrategic a oraului-stat Singapore la aceast
strmtoare explic, printre altele, dezvoltarea spectaculoas a
acestui leu asiatic, o ar lipsit total de resurse care a devenit un
adevrat model socio-economic. Este simptomatic faptul, c acest
ministat, care nu extrage nici un litru de petrol, prelucreaz anual

nu mai puin de 66 milioane de tone din import, furniznd benzin


i lubrifiani pentru marile nave care sunt obligate, datorit
distanelor, s fac escal pentru aprovizionare.
Strmtoarea Ormuz/Hormuz, din sud-vestul Asiei, ntre
sud-estul Peninsulei Arabia i rmul sudic al Iranului, sau mai
exact ntre vrful micii peninsule muntoase Musandam (altitudine
maxim 2 286 m; n prezent o enclav a statului Oman, n cadrul
Emiratelor Arabe Unite), i golful iranian Bandar-e`Abbs. Face
legtura ntre Golful Persic (o ntindere marin alungit: circa 1 500
km lungime, 520 km lime maxim) i Oceanul Indian, prin
intermediul Golfului Oman (circa 900 km lungime).
La Golful Persic au ieire nu mai puin de opt state (Iran,
Iraq, Kuweit, Arabia Saudit, Bahrain, Qatar, Emiratele Arabe
Unite i Oman) i, n plus, pe ansamblu, regiunea deine primul loc
pe Glob la petrol (att rezerve, ct i producie i export) i al doilea
la gaze naturale (ca rezerve, deocamdat, nu i ca producie, dar
aceasta este n cretere rapid). Or, o bun parte din exportul de
petrol al zonei se realizeaz prin strmtoarea Ormuz, de unde
pericolul controlului prea strict din partea unuia dintre actorii din
zon, nu mai vorbim de pericolul pirateriei moderne, respectiv
piraii care pot sechestra petroliere, cernd rscumprari imense.
Ormuz, avnd o lungime de circa 150 km, limea maxim
de 92 km (cea minim de 54 km) i adncimea redus (93 m
maxim, 45 m minim), este o strmtoare uor de controlat, ceea ce
s-a i ntmplat din Antichitate pn n timpurile noastre. n
strmtoare se afl cteva insule, respectiv Qeshm sau Kishm, cea
mai mare (1 340 km), aparinnd Iranului, i Ab Mssa i Marele
i Micul Tonb, aflate n posesia Omanului i pretinse de Iran, care
le-a i ocupat n decembrie 1971, tocmai datorit poziiei lor
strategice, dar i de emiratele Sharjah i Ras-al-Khayma (din cadrul
Emiratelor Arabe Unite).

CANALELE
ntre numeroasele canale realizate pe Glob, se impun dou
prin importana geostrategic: Suez i Panama.
Suez (Qanat es-Suweis = Canalul Suez), strbate istmul
omonim din NV Africii, legnd Marea Mediteran cu Marea Roie
i, n continuare, oceanele Indian i Pacific. Are o lungime de 161
km (cel mai mare din lume), limea de 70 125 m i adncimea
minim de 17,68 m (se desfoar lucrri de lrgire i adncire a sa)
i deine o importan deosebit n scurtarea distanei dintre
porturile de la Oceanul Atlantic (inclusiv Marea Mediteran) i cele
din Oceanul Indian. De exemplu, distana dintre porturile de pe
coasta atlantic a SUA i Golful Persic se scurteaz cu peste 7 000
km prin canal (18 000 km n loc de 25 500 km pe la Capul Bunei
Sperane, prin sudul Africii); distana dintre porturile Le Hvre
(Frana) i Mumbai (India) este de numai 11 500 km prin Suez, fa
de 22 000 km pe la Capul Bunei Sperane, iar dintre acelai port
francez i Singapore, distana este de 15 000 km prin canal, fa de
21 500 km pe la sudul Africii. Construit ntre anii 18581869,
lucrrile fiind dirijate de vicontele Ferdinand de Lesseps, diplomat
i om de afaceri francez, intr n 1875 (dup de viceregele Egiptului
vinde Marii Britanii aciunile egiptene) n administraia "Companiei
Canalului Suez", ale crei aciuni aparineau Franei i Marii
Britanii, mai trziu participnd i SUA. Naionalizarea sa de ctre
guvernul egiptean, 1956, determin agresiunea (euat) israelianofranco-britanic, din octombrie-noiembrie 1956, mpotriva
Egiptului. n urma conflictului israeliano-arab din 1967, Canalul
Suez a fost nchis, fiind redeschis abia dup opt ani.
Criza Suezului (iulie-noiembrie 1956). Importana
deosebit a acestui punct geostrategic a fost demonstrat, dac mai

era nevoie, de criza amintit. Tnrul preedinte egiptean, Gamal


Abdel Nasser care, printr-o lovitur de stat l nlturase, n 1952,
pe regele Faruk I neprimind sprijinul Statelor Unite i al Marii
Britanii pentru grandiosul proiect al barajului (i hidrocentralei) de
la Assuan, decreteaz naionalizarea Companiei Universale a
Canalului Suez (26 iulie 1956), cu capital majoritar francez i
britanic, justificnd acest act prin necesitatea de a dobndi investiia
de capital necesar. Dup ce tentativa de negociere eueaz, nici
ONU nereuind s aib o poziie coerent, are loc intervenia
militar franco-britanic (ncepnd cu 31 octombrie), precedat de
atacul israelian asupra Peninsulei Sinai (noaptea de 29 spre 30
octombrie), care n fapt oferea pretextul invaziei europenilor.
n afar de redobndirea proprietii asupra canalului, cele
dou puteri urmreau i nlturarea lui Nasser, care devenise
leaderul naionalismului arab i al politicii de nealiniere, ducnd o
politic extern defavorabil occidentalilor. Dac intervenia n
conflict a Uniunii Sovietice (care va i realiza ulterior faimosul
baraj) nu va surprinde, n schimb poziia Statelor Unite, da. Acestea
vor exercita o puternic presiune asupra celor doi aliai ai si,
Frana i Marea Britanie, nu att pentru c nu fuseser consultate,
cum s-a speculat, ct mai ales dintr-un motiv foarte pragmatic:
Statele Unite doreau slbirea celor dou puteri proces care
ncepuse imediat dup al Doilea Rzboi Mondial (prin susinerea
procesului de decolonizare) pentru a-i afirma preponderena pe
plan mondial.
n fapt, aa cum sesizeaz analistul francez Jean-Louis
Dufour, Criza Suezului, rezultatul unor multiple contradicii,
prezint faete foarte, foarte diferite. Este vorba mai nti de o
confruntare Nord-Sud, ntre dou puteri coloniale i un stat din
Lumea a Treia, preocupat de a-i nsui bogiile care i aparin.
Frana, cu mult naivitate, sper s gseasc, prin intermediul unei

victorii asupra Egiptului, un mijloc ocolit de a ctiga rzboiul din


Algeria. Britanicii, pn de curnd atotputernici n Orientul
Mijlociu, sper s-i refac blazonul, nvingnd un Nasser care le-a
eliminat, n Egipt, toi prietenii. Criza este deopotriv i intern, n
lagrul occidental, pentru c doi membri importani ai NATO se
opun Statelor Unite.1
Aceast criz a prefigurat, printre altele, primul conflict n
care se puteau utiliza arme nucleare, dac ne gndim la ameninarea
coninut n scrisorile trimise de eful guvernului sovietic, Nikolai
Bulganin (1895-1975; preedinte al Consiliului de Minitri, 19551958), omologului su britanic, Anthony Eden, i francez, Guy
Mollet, acestuia din urm scriindu-i mai mult dect semnificativ:
n ce situaie s-ar gsi dac ea ar fi fost atacat de rachete de
distrugere teribile i moderne?
n afar de Egipt, n urma stingerii crizei, ctigtoare va fi
i Uniunea Sovietic, aceasta reuind s-i mbunteasc imaginea
dup represiunea brutal a recentei Revoluii din Ungaria
(octombrie-noiembrie 1956) poznd n aprtor al Lumii a Treia,
ntre ai cror leaderi nscriindu-se i Nasser, alturi de Nehru
(India), Sukarno (Indonezia) i Tito (Iugoslavia).
n schimb, criza a confirmat pierderea de ctre Frana i
Marea Britanie a statutului de superputere, cele dou dovedindu-se
incapabile s acioneze pe scena mondial fr sprijinul gigantului
de dincolo de Atlantic.
Ar mai fi de menionat i c Organizaia Naiunilor Unite,
care n-a reuit s gestioneze criza ceea ce se va ntmpla i
ulterior de nenumrate ori , va reui, totui, s trimit, la
propunerea Canadei, primele cti albastre din istorie.

Jean-Louis Dufour, op. cit., pag. 100.

Canalul Panama, traverseaz istmul omonim din America


Central, legnd oceanele Atlantic (Marea Caraibilor) i Pacific
(Golful Panam). Are 81,3 km lungime, 91 300 m lime maxim
i 12,5 m adncime minim i reprezint cea mai scurt cale
maritim dintre Europa i Pacificul de Est. Canalul a fost construit
n perioada 18811914, lucrrile fiind ncepute de Frana,
continuate apoi de SUA, pentru care devine un extrem de important
punct economic i strategic (ridicnd forturi, realiznd baze aeriene,
zone de antrenament, plasnd circa 10 000 de militari etc.). Dup
ndelungate tratative, a fost retrocedat statului Panama, la 31
decembrie 1999, cu obligaia ca niciodat s nu fie nchis
circulaiei.

S-ar putea să vă placă și

  • Curs VIII, IX - Marile Puteri II
    Curs VIII, IX - Marile Puteri II
    Document26 pagini
    Curs VIII, IX - Marile Puteri II
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Curs I - Precursorii Geopoliticii
    Curs I - Precursorii Geopoliticii
    Document15 pagini
    Curs I - Precursorii Geopoliticii
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Bibliografie
    Bibliografie
    Document3 pagini
    Bibliografie
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Curs II - Sferele de Influenta
    Curs II - Sferele de Influenta
    Document17 pagini
    Curs II - Sferele de Influenta
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Curs V, VI, VII - Marile Puteri I
    Curs V, VI, VII - Marile Puteri I
    Document19 pagini
    Curs V, VI, VII - Marile Puteri I
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Curs IV - Managementul Conflictelor Internationale - OnU
    Curs IV - Managementul Conflictelor Internationale - OnU
    Document14 pagini
    Curs IV - Managementul Conflictelor Internationale - OnU
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Introduce Re
    Introduce Re
    Document4 pagini
    Introduce Re
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 6
    Capitolul 6
    Document33 pagini
    Capitolul 6
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 7
    Capitolul 7
    Document44 pagini
    Capitolul 7
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 8
    Capitolul 8
    Document10 pagini
    Capitolul 8
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 3
    Capitolul 3
    Document21 pagini
    Capitolul 3
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 4
    Capitolul 4
    Document99 pagini
    Capitolul 4
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Introduce Re
    Introduce Re
    Document4 pagini
    Introduce Re
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 6
    Capitolul 6
    Document33 pagini
    Capitolul 6
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 1
    Capitolul 1
    Document23 pagini
    Capitolul 1
    Raluca Oprea
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 2
    Capitolul 2
    Document98 pagini
    Capitolul 2
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 5
    Capitolul 5
    Document33 pagini
    Capitolul 5
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 5
    Capitolul 5
    Document33 pagini
    Capitolul 5
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Communicare
    Communicare
    Document5 pagini
    Communicare
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 7
    Capitolul 7
    Document44 pagini
    Capitolul 7
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 8
    Capitolul 8
    Document10 pagini
    Capitolul 8
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 1
    Capitolul 1
    Document23 pagini
    Capitolul 1
    Raluca Oprea
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 4
    Capitolul 4
    Document99 pagini
    Capitolul 4
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 2
    Capitolul 2
    Document98 pagini
    Capitolul 2
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Planul
    Planul
    Document20 pagini
    Planul
    Andreea Ionita
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 3
    Capitolul 3
    Document21 pagini
    Capitolul 3
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Mop 1
    Mop 1
    Document39 pagini
    Mop 1
    Dana Madalina
    Încă nu există evaluări
  • Introduce Re
    Introduce Re
    Document4 pagini
    Introduce Re
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări
  • Capitolul 8
    Capitolul 8
    Document10 pagini
    Capitolul 8
    Alin Şuşu
    Încă nu există evaluări