Sunteți pe pagina 1din 5

01.04.

2015 Politologie Curs VI

Page

Statul institutie central a sistemului politic

1.Statul institutie central a sistemului politic:


Elementele caracteristice ale statului :statul poate fi privit ca instrument si forma
institiutionalizata de exercitare a puterii politice ,din aceasta perspective statul e caracterizat prin
functii complexe de organizare ,coordoare ,conducere si exercitare legitima a autoritatii in
raport cu populatia care traieste pe un teritoriu ,de asemenea o alta functie a statului asigura
ordinea interna si apararea de agresiunile externe .

Notiunea de stat este indisolubil legata de notiunea de putere politica ,ca o prima
definitie statul este o organizatie complexa de institutii si reglementari juridice capabile
sa asigure ordinea sociala coexistent indivizilor si a grupurilor in organismul social si
administreze coeerent functionarea societatii.
Notiunea de sistem politic este mai cuprinzatoare mai exstinsa de cat notiunea statului
totusi statul este o concretizare a puterii politice si tot o data elemental central al
sistemului politic ,politicul nu se confunda cu statul care este doar o ipostaza istorica a sa.
Daca exista societati fara stat nu exista societati in care sa nu gasim forme de dominatie
de control si de influenta relativa corelate in modul inegal de repartitie a resurselor
economice politice .

Ideea statului si a functiilor sale presupune analiza si explicarea genezei a evolutiei sale istorice a
rolului sau in societatile traditionale si in cele moderne. Elementele definitorii ale statului sunt :
populatia ,teritoriul ,structura politica de conducere (bazata pe o anumita forma de
legitimitate ) precum si existent unui aparat administrativ ( birocratie) si a unor institutii si
organism specializate de impunerea ordinii si a constrangerii fizice .
Notiunea de stat implica un teritoriu determinat asupra caruia autoritatea politica instituita isi
exercita suverantitatea interna si externa ,inca la vechii greci statul era identificat cu polisul ( in
semn de cetate) cu organizare politica de sine statatoare ,romanii faceau distinctiv intre stat si
teritoriu numit civitas sau civitate si stat ca institutie politica numit res publica .
In perioada medievala se produce o fragmentare a unitatilor statale si o dependenta crescuta a
suveranilor fata de institutiile religioase ,in orice definitie data statului se regasesc cateva
elemente caracteristice poplatie teritoriu norme de drept obligatorii autoritate politica legitima si
institutionalizata ,actori cu functii specifice (agenti ai regiunii statale ). Sttul este nu numai un
concept politic ci si unul juridic din perspectiva dreptului constitutional statul se defineste drept
o modalitate de organizare a puterii politice .Tehnic vorbind reprezinta o ordine juridical
structurata si eficienta ,statul modern se caracterizeaza prin aceea ca puterea poporului se
exercita intr-un cadru teritorial determinat si cu privire la o comunitate de oameni organizata

01.04.2015 Politologie Curs VI

Page

aceasta putere este institutionalizata intr-o entitate distincta de cea a guvernantilor entitate ce
beneficiaza de capacitate juridical proprie dar care exprima vointa lor politica .
Caracteristici ale statului modern: statul trebuie inteles ca o structura distincta in compozitia
societatii raportandu-l simultan la populatie si la teritoriu dar mai ales la organizarea
institutionala a puteriipolitice.Desii a cunoscut forme diferite in cursul istoriei statul a pastrat
anumite trasaturi,acestea formand structura lui invarianta.
Epoca moderna impune notiunea de stat cu sensul de putere legitima ( politica ) bazata pe
reglementari juridice clare si au acordul tacit sau explicit al populatiei ca institutie cu rol central
si decisiv in organizarea si conducerea societatii .Pe langa sensul de institutie politica centrala
,statul mai semnifica si o anumita comunitate umana (tara) aflata sub autoritatea acestei institutii
politice .Dupa perioada medievala in care dreptul divin era invocat ca temei al puterii politice
,perioada de trecere la epoca moderna impune o noua viziune asupra statului si a puterii politice
intruchipata in teoria dreptului natural si in teoria contractului social ,ce exprima interesele
noilor forte sociale burgheze in competitia lor economica si politica impotriva institutiilor
feudale si a vechiului regim ,desii inceputurile epocii modern continuarea acesteia aduc o
schimbare fundamentala in notiunea statului si a puterii politice ,in special schimbarea se observa
in legitimitate (acceptul populatiei fata de actiunile statului ) .
Statul ca institutie cu functii publice s-a eliberat de tutela bisercii si va atrage componentele
legitimitatii formale si legale apoi si cele de ordin economic social cultural si simbolic.
Statul modern se de o noua structura juridca (pe constitutii) pe distinctia dintre public si privat
pe existent unor institutii cu rol de coordonare si control asupra unui teritoriu unde se exercita in
mod legitim suveranitatea ,tot o data statul modern are in sub ordine numeroase structuri
centralizate administrative si birocratice cum sunt armata permanenta ,un sistem central de
impozitare ,organism diplomatice . Teoriile juridice asupra statului sustin ca acestea au aparut si
se mentine din necesitatea de a reglementa prin acte normative interactiunile variate dintre
oameni ,raporturile dintre grupuri si clase sociale .Teoriile juridice acorda dreptului un rol de
intemeiere si de tipar organizatoric al statului ,considera ca institutiile politice ale statului sunt o
personificare a ordinii juridice .
2.Statul si autoritatile publice : Notiunea de autoritate este legata organic de cea de legitimitate
si exprima o calitate specifica a institutiilor statului ,aceasta calitate (legitimitatea) deriva din
faptul ca institutiile statului sunt acceptate si recunoscute ca ipostaze ale puterii politice deci sunt
indreptatite sa emita norme imperative ordine si decizii ce trebuie ascultate si asumate ca
obligatii politice de catre membrii societatii .In sistemele politice moderne statul reprezinta
principalul instrument prin care puterea politica se exercita efectiv in mod legitim iar institutiile
statului sunt considerate indreptatite sa elaboreze legile si deciziilela nivel macrosocial aceasta
functie o indeplineste parlamentul ca fond legislativ. Statul are menirea sa administreze
drepturile republice,functii ce revin guvernului si aparatului administrative central si local .
2

01.04.2015 Politologie Curs VI

Page

Institutiile statului se bucura de autoritate cand sunt recunoscute de membrii societatii ca fiind
valide si indreptatite sa exercite puterea in raport cu formele si procedurile in vigoare in
respective asocietate.Autoritatea reprezinta capacitatea specifica a puterii politice si a institutiilor
sale de a impune prin convingere respectarea normelor si a raporturilor ce pot garanta
convietuirea armonioasa a indivizilor .Cei care ajung in functii si demnitati publice prin
procedure legale dispun de autoritaea de a elabora legi si decizii si de a le aplica de a exercita
prerogativele si functiile de guvernare si de administrare a unei societati ,deci cei ce ajung in
functii isi indeplinesc,, de iure aceste functii adica sunt mandatatii sa actioneze in numele legii
si a unor norme recunoscute social . Statul este definit de cei mai multi teoriticieni ca un
ansamblu de norme si institutii ce au functia de organizarea dominantilor de a exercita puterea
politica in numele interesului social comun pe un anumit teritoriu .
3.State ,forme de guvernamant si regimuri politice:
Criterii: Statele se deosebesc in functie de organizarea lor politica interna de raporturile dintre
institutiile lor de structura administrativa de modul in care se exercita autoritatea . Tipurile
fundamentale de stat sunt cele democratice si cele dictatoriale cu mai multe forme in functie de
compozitie si structura ierarhica a puterii de modul in care institutiile publice se raporteaza la
interesele societatii de gradul de participare politica a cetatenilor si de drepturile de care se
bucura acestia si de posibilitatea reala de a influenta luarea decizilor ,teoreticienii au grupat in 3
mari categorii elementele prin care se deosebesc tipurile de stat

Forma de stat ;
Structura de stat ;
Regimul politic ;

Forma de guvernamant : principalele forme de guvernamant prezente inca din antichitate sunt
monarhia si republica diferentiate in functie de modul in care sunt investitii conducatorii de
modalitatile de constituire a legitimitatii lor si de manifestare a puterii de stat .Monarhiile au
dominat lumea antica sic ea medievala luand apoi forma monarhiilor centralizate si absolutiste in
secolele de tranzitie spre modernitate si s-au transformat treptat in monarhii constitutionale
precum Marea Britanie ,Japonia ,Suedia,Olanda state in care monarhul domneste formal ,dar nu
guverneaza real el avand doar functia de reprezentare a statului .
Republica are o alta traditie si porneste de la forma de organizare a statului roman in diferitele lui
faze avand ca si caracteristica ca seful statului este ales pe o perioada determinate in functie de
procedura de a alege seful statului de catre parlament sau de catre cetateni ,in lumea
contemporana intalnim republici parlamentare ( Italia,Germania,Grecia,Ungaria parlamentul are
attribute importante in structura puterii iar presedintele ca sef al statului are doar un rol
reprezentatic nu executive) si prezidentiale (Franta,SUA,Rusia presedintele este ales prin vot
direct si universal de catre cetateni si detine importante functii executive si legislative in cazul
SUA presedintele indeplineste si functia de sef al executivului )
3

01.04.2015 Politologie Curs VI

Page

Structura de stat : defineste caracterul unitar sau federative al statului organizarea sa


administractiva in functie de raportul dintre organelle centrale si locale ale statului .Statele
unitare dispun de reglementari si institutii centralizate si de institutii locale cu un grad diferit de
autonomie administrative,in ultimul timp si statele unitare cunosc un proces accentuat de
descentralizare prin care unitatile administrative si organismele locale respective primarii consilii
dovedesc un plus de autonomie functionala si de decizie intr-o serie de probleme ce au character
local pentru a apropia puterea de cetateni ( in cazul statelor unitare Romania ),in statele federale
(SUA,Germania,Rusia) au o alcatuire diferita ele fiind compuse din unitati statale ce recunosc o
ordine constitutional comuna insa dispun de rglementari particulare de institutii proprii si de
atributii specifice .Institutiile comune de ordin federal au competente asupra statelor componente
,la numirea bugetului federal , politica externa,politica de aparare . Statele member ale unui stat
federal nu sunt subiecti de drept international se bucura totusi de autonomie relativa privindu-le
politici regionale si locale. O situatie mai speciala au state confederative in care statele mebre isi
pastreaza atributele suveranitatii si calitatea de subiect de drept international insa isi armonizeaza
pozitiile cu privire la unele decizii cu implicatii in relatiile internationale. Un exemplu de
confederatii Ungaria 1867-1918 sau astazi Elvetia.
Regimurile politice :se refera la modul in care se constituie organele de putere si la relatia dintre
drepturile cetatenilor si institutiile de stat care exercita autoritatea politica .Regimul politic
inseamna modul in care este exercitatea puterea politica fie sub forma democratic fie
dictatoriala,de asemenea regimul politic priveste raporturile de functionare dintre institutiile
publice felul in care sunt alesi sau desemnati conducatorii si prin drepturile politice pe care le au
cetatenii inclusiv prin posibilitatea acestora de a influenta deciziile agentilor politici sau de ai
schimba prin procedure violente sau non violente ,deci regimul politic se defineste prin aceste
criterii complexe . Ele pot fii democratice si nedemocratice.Ultima categorie cuprinde o varietate
de regimuri in principal sunt 3 autoritare dictatorial totalitare .
Regimurile demicratice se bazeaza pe vointa si interesle majoritatii cetatenilor cele dictatorial si
autoritarea pe vointa si interesele unor grupur ierarhice restranse ce exercita autoritatea in mod
discretional utilizand mijloace de constrangere fizica fata de cetateni si forme violente de
reprimare a opozitiei .Cele mai importante deosebiri dintre regimurile democratice si cele
autoritariste unt generate demodurile diferite prin care se constituie legitimitatea actorilor si a
institutiilor politice si mecanismele prin care se realizeaza consensul social si politic in lipsa
caruia nici-o societate nu poate functiona. Consesnsul politic presupune un accord al actorilor
sociali al cetatenilor al grupurilor de referinta asupra valorilor si principiul prin care se
fundamenteaza autoritatea politica ,organizarea puterii si formele legitime de exercitare a ei. In
regimurile democratice consensul se refera in primul rand la stabilirea unor regului ale jocului
politic reguli codificate de constitutii si legi privind drepturile politice ale cetatenilor ,pluralismul
politic si accesul la putere in urma votului universal pe baza competitiei deschise intre forte
politice distincte ,regimurile autoritare chiar daca forma invoca existent unor regului
constitutionale nu tolereaza pluralismul politic ,nu respecta drepturile fundamenteale ale omului
4

01.04.2015 Politologie Curs VI

Page

libertatea de exprimare de asociere sunt suprimate iar cetatenii nu au posibilitatea de a influenta


deciziile politice .Forme totalitare sunt cunoscute in istorie tiraniile ,regimurile fasciste si
comuniste . Regimurile totalitare nu accepta separatia puterilor in stat nu se bazeaza pe consensul
liber exprimat al autoritatii sau pe respectarea legii si folosesc direct sau indirect constrangerea
si forta suprima pluralismul politici si drepturile omului .