Sunteți pe pagina 1din 3

Mononucleoza infectioasa (MNI)

Definitie - boala infectioasa exclusiv umana, contagioasa, produsa de virusul Ebstein Barr , cu
evolutie autolimitanta si cu modificari hematologice caracteristice.
Etiologie
EBV=virus ADN, din familia Herpesvirus.
Poate fi izolat din secretia salivara si secretiile faringiene , celulele epiteliale faringiene, limfocitele B.
Poate fi prezent si la persoane aparent sanatoase, probabil dupa infectii subclinice si la pacientii cu transplant
renal, limfoame sau anumite leucoze.
Epidemiologie
Raspandire: infectie ubicvitara, 90-95% dintre adulti poseda anticorpi anti-EBV.
Sursa de infectie omul si cateva specii de primate:
bolnavul de MNI
convalescentul dupa MNI, care poate elimina virusul inca pana la 2 ani dupa boala
pacientul cu limfom Burkitt
pacientul cu carcinom naso-faringian (mai ales in Extremul Orient)
persoane aparent sanatoase purtatoare de virus.
Calea de transmitere:
sigur aerogena, prin saliva (boala sarutului)
posibil prin sange si produse de sangeMNI post-transfuzionala
posibil prin transplant.
Receptivitatea:
Generala, cu varf de morbiditate ( conditii favorizante de transmitere) la varsta de 14-29 de ani, fara
diferenta intre sexe.
Sezon maxim - primavara si toamna.
Imunitatea post boala - inalta si durabila.
Patogenie
Tropism celular redus limfocitele B si celulele epiteliale nazo-faringiene.
LB sunt infectate predominant non-productiv ( fara producre de virioni infectiosi); in celulele epiteliale
infectia este de tip litic sau replicativ, cu producere de virioni.
Poarta de intrare =orofaringelevirusul se multiplica in celulele epiteliale si virionii nou formati se
elimina in saliva. O parte din virioni traverseaza mucoasa si infecteaza LB din formatiunile limfatice
faringiene.
In LB se stabileste o infectie latenta, cu reinfectarea continua a celulelor epiteliale s eliminarea
intermitenta a EBV prin saliva, la distanta de primoinfectie.
In sange apar complexe imune Atg virale+complement+Atc; aceste complexe imune se depun in
anumite tesuturi ,determinand artralgii, exanteme, glomerulonefrita.
Imunitatea celulara este temporar deprimata in timpul bolii obiectivata prin negativarea pasagera a
unor raspunsuri la intradermoreactii si prin aparitia anginei albe, produsa prin exacerbarea florei faringiene.
Modificari histopatologice induse de EBV in tesuturi:
1. Modificari ganglionare: adenopatii moderate prin cresterea numarului si dimensiunilor foliculilor
limfoizi;
2. Modificari splenice: splenomegalie prin hiperplazia pulpei rosii si prin hemoragii focale
subcapsulare;
3. Modificari amigdaliene: proliferare limfocitara intensa;
4. Modificari hepatice: infiltrate limfomonocitare;

5. Modificari SNC ( la cazurile cu encefalita) : degenerare neuronala, hemoragii perivasculare,


infiltrat monocitar.
Manifestari clinice
Incubatia:
Posibil 4-6 saptamani. La copiii mici (2-4 ani) evolutia poate fi asimptomatica.
Debutul:
Cel mai frecvent insidios, cu febra, mialgii, cefalee, astenie, stare de rau general.
Perioada de stare:
1. Elemente caracteristice:
a)Angina - prezenta in 95% din cazuri; tip eritematos sau pseudomembranos.
Persista in absenta tratamentului cam 2 saptamani;
b)Febra - neinsotita de frisoane, rezistenta la antitermicele uzuale, prezenta toata perioada de stare.
c)Adenopatia - prezenta in pana la 80% din cazuri.
Generalizata, afecteaza mai ales ganglionii submandibulari, laterocervicali; ganglionii sunt mari, vizibili, fara
periadenita, cu senzatie de tensiune dureroasa.
2)Mai pot apare:
- Splenomegalie (50% din cazuri),cu splina moale si friabila; pericol de ruptura la traumatisme minime.
- Afectare hepatica: hepatomegalie (20-30% din cazuri); rar icter si citoliza hepatica ( hepatita
mononucleozica).
- Exantem - de tip maculo-papulos, mai frecvent la pacientii care au primit ampicilina in perioada de debut.
Investigatii de laborator
Modificarile hematologice sunt definitorii, cu durata variabila de la 4 pana la 6 saptamani, uneori pana la 6-12
luni dupa remisia clinica a bolii.
- in majoritatea cazurilor leucocitoza 15000-20000/mm3, rar numar normal de leucocite sau leucopenie.
- Formula leucocitara - neutropenie relativa, limfomonocitoza in proportie de 65-90%, prezenta de limfocite
atipice (virocite) 16-20%;
- frecvent trombocitopenie
Examene specifice de laborator:
1. Diagnostic virusologic: culturi din saliva, evidentierea genomului viral prin PCR in limfocitele periferice si
in saliva.
2. Reactii serologice
a. Reactii serologice ce evidentiaza anticorpii heterofili:
Reactia Paul-Bunel-Hanganutiu-Davidson; latex aglutinarea pentru MNI.
b. Reactii serologice ce evidentiaza anticorpii specifici anti-EBV rec. in formele atipice de boala sau cu
Ac heterofili negativi.
Complicatii
Rare si de obicei reversibile
Neurologice - meningite, encefalite, cerebelite, mielite, nevrite;
Hematologice - anemie hemolitica, trombocitopenie importanta cu sindrom hemoragipar, neutropenie
marcata;
Cardiace - miopericardita, modificarea traseului ECG;
Respiratorii - obstructie cai respiratorii superioare ( prin hipertrofia formatiunilor limfatice locale)
Mutagene - posibila evolutie indepartata spre carcinom naso-faringian, limfom cu celule B, limfom
cerebral in SIDA.

Evolutie si prognostic
Evolutie spontana spre vindecare, cu imunitate durabila.
Se admite posibila persistenta a virusului la nivelul orofaringelui si in limfocite pe o durata nedeterminata, cu
risc de reactivare in imunodepresii sau in intercurentele infectioase.
Pericolul de ruptura de splina in convalescenta.
Tratament
Izolarea bolnavului 2 saptamani, in spital sau la domiciliu.
Nu exista tratament etiologic.
In formele usoare:
Repaus la pat, dieta usoara, igiena cavitatii bucale, antitermice si AINS.
In formele severe(cu febra inalta, adenopatii marcate sau complicatii asociate) se recomanda corticoterapie in
doze antiinflamatorii 7-14 zile. Se asociaza antibiotice pentru controlul florei bacteriene bucale (macrolide
sau penicilina).
Ampicilina este ferm contraindicata.
Sub tratament evolutia clinica este favorabila. Tabloul hematologic este neinfluentat.
Profilaxie
Doar masuri nespecifice - izolarea bolnavului, supravegherea contactilor si masuri uzuale de igiena personala
si colectiva; evitarea sarutului pe toata durata bolii si cateva saptamani dupa vindecare; excluderea de la
donarea de sange sau organe timp de 6 luni de la debutul bolii.