Sunteți pe pagina 1din 31

Cuprins:

1. Introducere.....2
2. Sarcina3
3. Conditiile tehnologice de transportare a marfurilor, determinarea mijlocului de transport
corespunzator. Harta tehnologica a operatiilor transportului de marfuri in cursa Straseni
Chisinau Comrat Chisinau.4
4. Modul de incarcare descarcare. Mecanismele utilizate la operatiile de incarcare
descarcare.14
5. Determinarea traseului de deplasare. Intocmirea graficului de circulatie a
autovehiculului.16
6. Calculul indicelor tehnici si explotationali de lucru a autovehiculului pentru executarea
tehnologiei procesului de transport.....18
7. Calculul indicelor economici.23
8. CONCLUZIE....30
BIBLIOGRAFIE......31

1.

Introducere

Transportul rutier de marf desemneaz deplasarea n spaiu a mrfurilor cu


ajutorul autovehicolelor specializate (camioane). Camioanele au o mobilitate
1

deosebit, nefiind legate de instalaii speciale fixe cum este cazul n transportul
feroviar, de pild (linii de cale ferat, depouri, triaje etc.).
Deoarece ele pot ptrunde n locuri unde alte mijloace de transport nu au
accesibilitate, constituie o component indispensabil a transporturilor
multimodale. Cu ajutorul camioanelor se pot organiza transporturi directe de la
furnizor i pn la beneficiarul mrfurilor din ar sau strintate, evitndu-se
transbordrile pe parcurs i consecinele acestora: manipulri costisitoare; pierderi
cantitative i calitative; rtciri de colete; sustrageri etc.
Transportul auto de marf se poate desfsura pe plan naional - transport
rutier naional de marf ct i internaional - transport rutier internaional de
marf.
Transport auto naional de marf - operaiune de transport care se execut cu
un vehicul rutier nmatriculat ntr-o ar, numai pe teritoriul rii respective.
Tipuri
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

de transport auto de mrfuri i bunuri:


Transporturi de mrfuri generale
Transporturi de mrfuri perisabile
Transporturi de mrfuri periculoase
Transporturi de animale vii
Transporturi de mrfuri cu mase i/sau dimensiuni depite
Transporturi cu vehicule specializate
Transporturi speciale cu vehicule
Transporturi agabaritice

2.

Sarcina

Ruta: Straseni Chisinau Comrat Straseni


2

Tur: Straseni Chisinau Comrat


Marfa transportata: Carne (Chisinau - Comrat)
Retur: Comrat Straseni
Marfa transportata: Lapte

3.
Conditiile tehnologice de transportare a marfurilor
Caracteristica, condiiile tehnologice i ambalajul de transport a mrfurilor perisabile se
determin conform Regulamentului transporturilor de mrfuri perisabile adoptat la 09/12/99 de M.T.C.
a R.M
Caracteristica mrfii i condiiile tehnologice pentru transportare snt prevzute n regulament.
Transportul poate fi executat:
- de la ntreprinderile agricole, asociaii de gospodrii rneti ( fermieri ), organizaii de
achiziionare ale cooperaiei de consum spre organizaiile de comer, alimentaie public i depozite.
3

- de la staiile de cale ferat, porturi maritime i aeroporturi, asociaii agro-industriale i agrare


de desfacere bazele lor de achiziie i desfacere spre ntreprinderile de comer i alimentaie public.
- de la depozitele de legume spre ntreprinderile de comer i alimentaie public.
Mrfurile perisabile se transport cu autovehicule(izoterme, frigorifice, refrigerente), care
asigur starea lor activ i integr.
Agenii de transport primesc spre transportare de la expeditor i predau, destinatarului marfa la
cntar la prezentarea certificatului fito-sanitar, inclusiv privind prezena pesticidelor, nitrailor, microtoxinelor, radionuclizilor, elementelor toxice.
La transportarea n containere sau automobile-furgoane la adresa unui destinatar, marfa trebuie s
fie expediat sub sigiliul expeditorului.
Regimul de temperatur n caroseria auto-refrigeratorului utilizat la transportul produselor
perisabile trebuie s se menin conform cerinelor Regulamentului i s fie documentat prin fia de
temperatur pe toat durata procesului de transport.
Documente normative de transport necesare pentru:
a) conductorul de autovehicul:
- permis de conducere al conductorului valabil pentru categoria dat;
- buletin de identitate;
- asigurare medical.
b) autovehicul:
- foaie de parcurs completat cu toate datele, semnat i tampilat;
- revizia tehnic;
- asigurarea;
- certificat de nmatriculare a autovehiculului;
- fia de eviden a temperaturii.
c) marf:
- certificat de provenien a mrfii;
- certificat de calitate a mrfii;
- contractul de transport;
- certificatul igienic n care sa fie indicate rezultatele investigaiilor;
- factur de expediie.
Responsabilitatea agenilor de transport pentru transporturile ndeplinite ne calitativ i cu
ntrziere, pentru pstrarea mrfurilor transportate, se determin n concordan cu Codul
transporturilor auto al Republicii Moldova i legislaia n vigoare.
Mrfurile perisabile se transport cu mijloace de transport auto n stare rcit, refrigerat,
congelat, adnc congelat, precum i n stare proaspt.
Pentru asigurarea pstrrii mrfurilor perisabile expeditorii de mrfuri, ageni de transport i
destinatarii de mrfuri sunt obligai s organizeze activitatea precis i coordonat de planificare,
pregtire i efectuare a acestor transporturi.
Materialul rulant alocat pentru transportarea mrfurilor perisabile trebuie sa fie curat i s
corespund cerinelor stabilite i s fie dotat cu instalaii n vederea nregistrrii temperaturii
.Instalaia frigorific, instalaiile portante i nchiztoarele uilor trebuie s fie n stare tehnic bun,
caroseriile automobilelor izotermice i automobilelor refrigeratoare trebuie s asigure meninerea
regimului de temperatur fixat.
Mrfurile perisabile trebuie s fie prezentate pentru transportare n stare transportabil, s
corespund dup calitate, ambalaj i marcare cerinelor stabilite de standardele naionale sau
documentele normative n vigoare n Republica Moldova i s fie nsoite de certificatul de
conformitate, certificatul de calitate, n care s fie scris termenul de valabilitate, condiiile de pstrare,
iar legumele i fructele de asemenea de certificatele igienic i fito-sanitar, inclusiv viznd coninutul de
pesticide, mico-toxine, nitrai, radio-nuclizi, elemente toxice, factur de expediie, certificatul veterinar
(pentru produsele de origine animal). La cererea agentului de transport sau oferului expeditor
expeditorul (destinatarul) mrfurilor este obligat pentru controlul strii mrfurilor sau ambalajului s
prezinte standardele naionale sau documentaia normativ.
4

Ambalajul pentru mrfurile perisabile trebuie s corespund condiiilor sanitar-igienice de


transportare, s pstreze calitatea, aspectul exterior i s protejeze mrfurile de deformare.
La transportarea mrfurilor perisabile oferul autorefrigeratorului este obligat:
a) s controleze corectitudinea ncrcrii i plasrii mrfurilor n caroseria refrigeratorului i n
cazul depistrii incorectitudinii plasrii mrfurilor s cear lichidarea neajunsurilor observate
indicaiile oferului n partea lichidrii neajunsurilor observate sunt obligatorii pentru expeditorul de
mrfuri;
b) s controleze corespunderea datelor fixate despre temperatur mrfurilor nainte de ncrcare,
termenul de transportare, starea calitativ a mrfurilor i ambalajului n certificatul prezentat de
expeditorul de mrfuri sau certificatul validitii, precum i n fia de control al temperaturii;
c) s urmreasc curirea deplin a caroseriei automobilului de ctre detinatar dup descrcarea
mrfurilor, iar n caz de necesitate s cear splarea i dezinfectarea ei;
d) s prezinte pentru control reprezentanilor destinatarului de mrfuri i organelor de control fia
de control cu notele despre temperatura msurat n drum;
e) n cazul prezenei semnelor scderii poteniale a calitii produselor transportate s ntiineze
agentul de transport din imediata apropiere pentru chemarea reprezentanilor acestei ntreprinderi,
organului de control i reprezentanilor reelei de comer pentru soluionarea problemei cu privire la
posibilitatea transportrii ulterioare sau transmiterii mrfurilor organelor locale spre realizare;
f) s menin regimul de temperatur indicat, iar n cazul transportrii legumelor i fructelor ne
refrigerente n prealabil s ridice n drum temperatura n caroserie pn la cea indicat;
Controlul asupra respectrii regulilor stabilite de transportare a mrfurilor cu mijloace de
transport auto pe teritoriul Republicii Moldova este exercitat de organul respectiv al administraiei
publice centrale de specialitate i organelor administraiei publice locale n limita competenei lor,
precum i Serviciul Sanitaro-Epidemiologic de Stat al Republicii Moldova.
Tabelul nr. 3.1 Marfa, caracteristica generala, ambalajul si conditiile de transportare.
Volumul unei curse
Nr.
Denumirea marfii
Ambalajul
Unitati de
Cantitatea
masura
1
Carne
Lazi
tone
de determinat
2
Lapte
Bidoane
tone
de determinat
La cursa tur, vom transporta carne de vita in lazi de plastic.
Carnea este unul din alimentele care se manupuleaza cel mai frecvent in alimentatie. Dat fiiind
diversitatea provenientei (de bovine, porcine,ovine,pasare, etc) se va acorda o atentie deosebita la
primirea acestui produs.
Atunci cand se primeste direct din abatoare sau din alte unitati economice, merceologul va urmarii
in mod deosebit avizul medicului veteliner, materializat printr-o stampila care se pune pe bucatile mari
(carcase); lipsa acesteia atrage dupa sine refuzarea produsului.
Primirea carnii de la unitatile economice se face numai daca au trecut cel putin 6 ore de la
sacrificarea animalului.
Examenul organoleptic al carnii proaspat zvantate, refrigerate si congelate consta in apreciera
urmatorilor indici calitativi:
Aspectul exterior se apreciaza de preferinta la lumina naturala atat la suprafata cat si in straturile
profunde. Carnea proaspat zvantata si refrigerata prezinta la suprafata un tasut conjunctiv de acoperire
alb sidefiu, lucios si elastic (o pelicula uscata); in sectiune este usor imeda, tendoanele (capetele
muschilor) sunt lucioase, elastice si tari. Carnea refrigerata, la atingerea cu mana nu se lipeste de
degete si da senzatie de rece.
Aspectul carnii congelate este de bloc compact, acoperit cu un strat subtire de cristale fine de
gheata.
Culoarea carnii proaspat zvantata si refrigerata variaza in functie de specie, varsta si starea de
ingrasare a animalului de la roz la rosu. In general carnea animalelor adulte are culoare rosie iar a celor
5

tinere culoare roz. La carnea congelata, prin apasarea cu degetul sau cu cutitul cald, locul capata o
culoare rosie-vie (intensa)
Consistenta (elasticitatea) se apeciaza prin apasarea cu degetul a suprafetei carnii, urmele ce se
fomeaza revenind imediat. Consistenta carnii variaza in raport cu varsta animalelor si cu starea de
ingrasare. Astfel carnea animalelor adulte este mai consistenta decat a celor tinere din cauza ca are un
continut de apa mai mic.
Carnea congelata este tare; prin lovire cu obiecte tari produce un sunet clar. Carnea decongelata
este foarte putin elastica; urmele formate prin apasare cu degetul revenind greu si incomplet.
Mirosul se apreciaza direct prin mirosirea suprafetei si a sectiunii proaspete, acordandu-se
atentie in special tesuturilor profunde din imediata apropiere a oaselor.
Mirosul carnii proaspat zvantate si refrigerate este placut, caracteristic speciei datorita compusilor
sai volatili.
Carnea congelata nu are miros iar cea decongelata prezinata ca si carnea proaspata caracteristicile
speciei.
Verificarea calitatii organoleptice se poate face si prin frigerea intr-o tava fara garsime; mirosul si
gustul carnii fripte trebuie sa fie placut, caracteristic.
Conditii de depozitare si pastrare
Carnea calda se pastreaza pana la zvantare in locuri curate si aerisite.
Carnea zvantata si refrigerate se pastreaza in spatii racite, la temperatura de 0s+4sC si
umiditatea relativa a aerului de maxim 85%.
Carnea congelata se pastreza in spatii frigorifice la temperatura de -12sC , avandu-se in vedere sa
se asigire mentinerea temperaturii carnii in profunzime ( la os ).
Depozitarea carcaselor decarne refrigerata se face prin agatarea in carlige, avandu-se in vedere sa
nu se atinga intre ele sau de pereti si sa se asigure spatii libere de 3-5 cm pentru circulatia aerului.
In incapreile in care se pastreaza carnea este interzis sa se depoziteze produse care emana
mirosuri.
De asemenea nu este permis sa se introduca loturi de carne calda in aceleas spatii unde este
depozitata cartnea refrigerata.
Transportul
Transportul carnii se face in vehicole izoterme, racite in prealabil sau cu raire mecanica, curate,
uscate si fara mirosuri straine.
Mijloacele de transport vor fi inzestrate cu carlige pe care se agata carnea in carcasa jumatati sau
sferturi.
Carnea congelata se poate trnsporta si in vrac pe suporti metalici sau de lemn.
Durata maxima de transport a carnii este de :
-la temperatura de +5s+12sC 1 ora carnea refrigerata si 2 ore carnea congelata
-la temperatura de +4s+8sC 3 ore carnea refrigerata si 4 ore carnea congelata;
-la temperatura de 0s+4sC 24 ore carnea refrigerata si 8 ore carnea congelata;
-la temperatura de -10sC carnea congelata timp nelimitat.
Pentru carnea refrigerata in documentele de insotire
expeditorul este obligat sa inscrie data si ora incarcarii.
Transportul se efectueaza in cutii de carton sau lazi de
plastic.
In cazul nostru, carnea o vom transporta in lazi de plastic
(fig. 3.1).
Fig. 3.1 -Lada cu pereti plini pentru transportul carnii
A113 A, care are o capacitate de incarcare de 25 kg.
6

Dimensiuni: 600 mm x 400 mm x200 mm.

Pentru aranjarea lazilor vom folosi paleti metalici 1200x800 mm (fig. 3.2).
Paletii din otel combina unele dintre cele mai bune caracteristici ale paletilor traditionali din
lemn cu rezistenta otelului. Pot prelua incarcari de 1200 kg fara a se deforma, fiind o platforma
ideala pentru transport si depozitare.
Fig. 3.2 - Paletii MBS sunt realizati din tabla
zincata profilata, imbinata cu suruburi zincate,
sunt prevazuti cu trei talpi din otel si pot fi
standard si personalizati in functie de nevoile
clientului.
Dimensiuni:
- lungime: 1200 mm;
- latime: 800 mm, 1000 mm si 1200 mm;
- inaltime: 130 mm;
- greutate palet: 10,1 kg, 11,3 kg si 12,4 kg.

Avantaje:
- durabilitate si fiabilitate;
- rezistenta la coroziune;
- au suprafata antiderapanta;
- pot fi accesati din patru directi diferite;
- pot prelua incarcari mari (1200 kg) fara a se deforma, fiind o platforma ideala pentru transport si
depozitare.

Capace pentru paleti(fig. 3.3)


Fig. 3.3 Capacele pentru paleti sunt o solutie
practica si eficienta in sistemele logistice
returnabile. Deasupra cutiilor stivuite pe un palet
se aplica un capac de plastic, care fie se prinde de
paletul de la baza cu chingi, fie cuprinde, prin
dimensiunile sale, marginea cutiilor, fixandu-le
intr-un bloc unitar. Solutia ofera manevrabilitate,
siguranta si igiena.
7

Capacele se livreaza in dimensiuni adaptabile la paleti, respectiv 1205x808x94 mm sau


1229x1030x84 mm. Capacele pentru paleti pot fi marcate sau gravate dupa preferintele clientului,
pentru o mai buna identificare si urmarire intr-un sistem logistic returnabil.
Tabelul nr. 3.2 Ambalarea marfii
Tipul ambalajului
Dimensiunile
Greutate totala

Lada din plastic


600x400x200 mm
18 kg

Tabelul nr. 3.3 Amplasarea lazilor pe palet


Numarul de lazi
Rinduri
Inaltime in ansamblu

40
5
1424 mm

Pe palet vor fi amplasate 40 de lazi in 5 rinduri. Inaltimea marfii pe palet va fi 1,0 m.


Greutatea unui palet o aflam dupa formula:
M p M pg M cp M c N rc 10,1 1,5 18 * 40 731,6kg
g
unde, M p - masa paletului gol;
M cp - masa capacului paletului;
M c - masa totala a unei cutii (lada);
N rc - numarul de cutii (lazi).

Pentru ca in semiremorca refrigeratoare incap 32 de paleti, masa totala a incarcaturii va constitui


23,411 tone.

Semiremorca refrigeratoare WIELTON TIP NS 34 CT (fig. 3.4)


Fig. 3.4 Desen tehnic semiremorca

Tabelul nr. 3.4 Date tehnice semiremorca.


Date hehnice

La cursa retur, transportam lapte in bidoane de 30 l.


Transportul laptelui de la fabrica n centrele de vnzare se efectueaza n cel mai scurt timp posibil
n condiii care s asigure pstrarea calitii materiei prime. Modul n care este organizat transportul
9

influeneaz desfurarea procesului tehnologic i calitatea produselor finite. Ridicarea laptelui de la


ferm i centrele de colectare se efectueaz odata sau de doua ori pe zi iar sosirea laptelui n fabric
trebuie s fie ritmic, corelat cu capacitatea de recepie, pasteurizare i depozitare.
Transportul laptelui la unitatea de prelucrare se efectueaz n bidoane
sau
n autocisterne. Transportul n bidoane se face numai n cazul n care
fabrica se aprovizioneaz de la un numr mare de productori care
livreaz cantiti mici de lapte.
In cazul nostru, vom transporta laptele in bidoane din inox cu
capacitatea de 30 l. (fig. 3.5)
Fig. 3.5 Bidon pentru lapte din inox 30 l.

*
*
*

* Lungime 45 cm
Diametru baza 32cm
Diametru superior (la capac) 20 cm
Greutate gol 4.5kg

Pentru aranjarea bidoanelor vom folosi boxpaleti metalici 1200x800x470 mm (fig. 3.6).
Fig. 3.6 - Boxpaleti metalici, pereti plasa sudata ochiuri 50x50mm, podea scandura 25
mm , structura L50x50x5 mm si 40x40x5
mm posibilitate manipulare cu liza sau
motostivuitor ,etajabil maxim 5 nivele cu
incarcare fiecare 1500 kg. Containereul este
prevazut cu oblon lateral 50/75% din
perete ,protectie anticoroziva 2 straturi
grund si unul vopsea finala la comanda se
poate zinca termic.
Gabarit standard 1200x800x470 - 16,4
kg
Alte dimensiuni 1000x800x470 - 15,2 kg
1000x1000x470 - 16,4 kg

Tabelul nr. 3.5 Ambalarea marfii


Tipul ambalajului
Dimensiunile
Greutate totala
Tabelul nr.3.6 Amplasarea bidoanelor pe palet
Numarul bidoane
Rinduri
Inaltime in ansamblu

Bidon din inox


320x450 mm
34,5 kg

6
1
470 mm
10

Conform caracteristicilor, pe palet vor fi amplasate 6 bidoane.


Greutatea unui palet o aflam dupa formula:
M p M pg M c N rc 16,4 34,5 * 6 223,4kg
g
unde, M p - masa paletului gol;
M c - masa totala a unei cutii (bidon);
N rc - numarul de cutii (bidoane).

Pentru ca in semiremorca refrigeratoare incap 32 de paleti, masa totala a incarcaturii va constitui


7,148 tone.

Determinarea mijlocului de transport


Pentru determinarea mijlocului de transport vor fi luate in consideratie limitarile pentru
circulatie: limita de greutate si limita sarcinii pe axe. La determinarea mijocului de transport se va tine
cont de structura si traficul rutier, volumul incarcaturii, securitate de transport, minimalizarea
cheltuielilor.
Pentru efectuarea transportului vom utiliza autotractorul cu saMAN TGA 18.440 4x2, EURO
4 (fig. 3.7).

Fig. 3.7. Materialul rulant MAN TGA 18.440 4x2, EURO 4

Tabelul nr. 3.7 Date tehnice autotractor.


Date tehnice:
Greutate maxima

440 CP, EDC, MAN BreakMatic, cutie de viteze ZF 16 S 222 OD


18.000 kg
11

admisa:
Axa fata
(arcuri+stabilizator):
Axa spate (suspensie
pneumatica):
Limitator de viteza:
Cabina:

7,0t
11,0t

90 km/h
XLX - 2 paturi
Diferential blocabil, frane pe disc, ABS, ASR, EVB, tempomat,
aer conditionat, geamuri si oglinzi actionate electric, tachograf
Dotari:
digital, volan reglabil multifunctional, trapa, inchidere centralizata,
incalzire suplimentara, lada frigorifica, aeropachet, incalzire
scaune, proiectoare de ceata
Pneuri:
315/70 R 22,5 - 70%, 315/70 R 22,5 - 80%
Rezervor:
910 l
Consum combust.la 100 km/h: 40 l
Tip combustibil:
motorina.
Tabelul nr. 3.8 Indicii ce nu trebuie depasiti in timpul transportului pe teritoriul Republicii
Moldova.
Lungimea maxima autotren
18,75
Latimea maxima
2,6
Inaltimea maxima
4,0
Masa admisibila
40
Greutatea la transmisia conducatoare
11,5
Viteza in localitati
50
Viteza in afara localitatilor
90
Tabelul nr. 3.9 Procesul tehnologic al operatiilor organizarii procesului de transport.
Cursa tur
Punctul de incarcare
Mun. Chisinau, depozit
Marfa
Carne
Ambalaj
Lazi de plastic
Motostivuitor Komatsu 1.5T GPL
Mecanism de incarcare - descarcare
Transpalet manual Pramac
Material rulant
Autotractor cu sa MAN TGA
Punctul final
Comrat, depozit
Cursa retur
Punctul de incarcare
Comrat, depozit
Marfa
Lapte
Ambalaj
Bidoane din inox
Mecanism de incarcare - descarcare
Motostivuitor Komatsu 1.5T GPL
Transpalet manual Pramac
Material rulant
Autotractor cu sa MAN TGA
Punctul final
Straseni, depozit
Fig. 3.8
Amplasarea
marfii
in transport

12

4.
Modul de incarcare descarcare. Mecanismele utilizate la operatiile de incarcare
descarcare si mijloacele tehnice de marire a locurilor
Mijloacele de ncrcare-descrcare sunt maini i mecanisme rare ce servesc pentru deplasarea n
general sub diferite forme a diferitor sarcini sau ncrcturi, formate pe un suport (sprijin, fondaie
13

fix), seciunea crora const dintr-o succesiune de cicluri de lucru, fiecare ciclu este alctuit din
operaii tehnologice de ridicare, deplasare, coborre i repaos. n general mainile de ncrcaredescrcare sunt clasificate conform caracteristicilor tehnice i de exploatare. Conform particularitilor
constructive se deosebesc:
mecanisme portative, care cuprind o serie de instalaii caracteristice, n comun este greutatea i
spaiul ocupat de mecanism.
Din mecanismele de ncrcare-descrcare fac parte:
cricuri (vinciuri) - dispozitive de ridicare a sarcinii la nlimi mici fr organ flexibil pentru
ridicare, prioritar cu aciunea manual.
palane - cu aciune manual sau electric, instalaii de ridicare la nlime, mijloace folosind un
organ flexibil de ridicare i const dintr-un sistem de scripei.
Troliurile - cu aciune manual sau mecanic, instalaii cu organ flexibil de traciune a
sarcinilor manuale.
Maini de ncrcare-descrcare sunt:
macaralele (poduri rulante) cu una sau 2 grinzi, cu catarg rulant, cu coloana mobil sau fix,
automacarale portante.
Excavatoare cu una sau cu dou, mai multe cupe.
Auto, electroncrctoare i stivuitoare.
Conform caracteristicilor tehnice mainile de ncrcare-descrcare pot fi:
a) cu organ de lucru cu aciune continu ndeplinesc un complex de operaii de transportare i
ncrcare cu mai multe cupe sau cue.
b) cu organ de lucru cu aciune periodic i ciclic celelalte ndeplinesc un complex de operaii
de ncrcare-descrcare n ciclu.
Particularitile caracteristice acestor maini este deplasarea ncrcturilor ntr-un flux continuu i
ntr-o direcie determinat.
Conform caracteristicilor de exploatare mainile de ncrcare-descrcare se clasific dup grup
sau caracteristica ncrcturii, direcia deplasrii, dup grupa sau categoria deplasrii.
pentru ncrctura n buci (paloanele electrice cu crucior);
pentru ncrcarea n vrac (excavatoare, ncrctoare cu cupe);
pentru ncrcturi pulverulente (ncrcturi pneumatice);
pentru cereale.
Dup direcia deplasrii mainile de ncrcare-descrcare se deosebesc:
pentru deplasare orizontal (excavatoare);
pentru deplasare vertical (buncheri);
pentru deplasare sub unghi (transportoare);
pentru deplasare combinat (macarale).
Dup disponibilitate de utilaj rulant mainile de ncrcare-descrcare pot fi:
staionare;
mobile.
Dup destinaie mainile de ncrcare-descrcare pot fi:
universale;
specializate.
Pentru operatiunile de incarcare descarcare va fi folosit motostivuitor Komatsu 1.5T GPL (fig.
11) si transpalet manual Pramac (fig. 4.1).
Fig. 4.1 - Motostivuitor Komatsu 1.5T GPL

14

Caracteristici:
Marca
Model
Capacitate Nominala (Q)
Greutate proprie
Motorizare
Tip cauciuc
Translatie laterala
Distanta reglare furci
Tip catarg
Inaltime ridicare
Ridicare libera
Inaltime cu catargul coborat
Lungime (fara furci)
Latime
Furci
Garda la sol

Komatsu
G15 HT 17
1.5 t
2910kg
GPL NISSAN
Brut - alb (no mark, pentru interior)
DA
970 mm
Duplex
3300 mm
110 mm
2120 mm
2250 mm
1060 mm
1200 mm
100 mm

5. Determinarea traseului de deplasare


Fig. 5.1 Schema traseului
15

Tab. 5.1 Cursa tur-retur si distantele pe traseul Straseni Chisinau Comrat Straseni.
Cursa tur
Lungimea, km
Cursa retur
Lungimea, km
Straseni - Chisinau
25
Comrat - Straseni
126
Chisinau - Comrat
101

Trasportul marfurilor pe cursa Straseni Chisnau Comrat Straseni va fi efectuat de un sofer.


Astfel se va alege urmatorul table de repartizare a timpului de lucru. Evidenta timpului de lucru se
urmareste prin inregestrarile diagramei-tahograf.
16

Tab. 5.2
Localitatea
Straseni
Straseni - Chisinau
Chisinau
Chisinau - Comrat
Comrat
Comrat
Comrat
Comrat-Straseni
Straseni
Straseni

Activitatea
Pregatire
Miscarea (mers in gol)
Incarcare
Miscare (transportul carnii)
Descarcare

Distanta, km
25
101
-

Tmpul, h
0,25
0,47
2,53
1,42
2,53

Miscare (fara incarcatura)


Incarcare
Miscare (transportul laptelui)
Descarcare
Miscare (fara incarcatura)

4
126
4

0,1
2,33
1,68
2,33
0,1

Fig. 5.2 Regimul de lucru al soferului

6. Calculul indicilor tehnici i exploataionali de lucru a autovehiculului pentru executarea


tehnologiei procesului de transport

17

Lucrul mijloacelor de transport se apreciaz prin indicatorii tehnico-exploataionali. Convenional,


aceti indicatori pot fi divizai n dou grupe:
1. Indicatorii ce caracterizeaz gradul de utilizare a autovehiculului:
coeficientul pregtirii tehnice;
coeficientul utilizrii capacitii de ncrcare static i dinamic;
coeficientul de utilizare a parcursului;
distana medie de transportare-km;
durata de timp de staionare la punctele ncrcare-descrcare-h;
distana medie parcurs ntr-o curs-km;
viteza tehnic i exploataional-km/h.
2. Indicatorii ce caracterizeaz rezultatul lucrului mijloacelor de transport:
numrul de curse;
distanaa total la care a fost transportat marfa-km;
cantitatea de marf transportat - volumul de trafic-tkm;
volumul prestaiiolr traficului de mrfuri-tkm.
Calculul indicilor se efectueaz prin relaiile:
Cursa, parcursul stabilit intre doua incarcaturi succesibile. Durata cursei (Tc) perioada de
1.
timp intre doua incarcaturi successive:

unde,
tpreg timpul stationarii pentru pregatirea autovehiculului, h;
ti/d timpul stationarii la punctual de incarcare/descarcare, h;
tinc timpul de deplasare cu incarcatura, h;
tgol timpul de deplasare de la punctul de descarcare finala pina la locul incarcaturii successive, h.
Timpul de incarcare si descarcare se calculeaza in functie de natura si clasa marfurilor, modul
incarcarii, tipul mecanismelor de incarcare-descarcare, ambalajul marfii si mijloacele tehnice de utilizate
si normelelor de incarcare-descarcare stabilite.
Tabelul 6.1 Normele de timp, min, la incarcarea si descarcarea marfurilor in si din semiremorci
cu stivuitoare si alte masini sau mecanisme de incarcare/descarcare in conditiile in care marfurile
sunt ambalate sau neambalate si care nu necesita dispositive speciale de prindere.
Capacitatea de
Masa incarcaturii la un ciclu de incarcare/descarcare, t
incarcare a masinii,
Pina la 1,0
De la 1,0 la 3,0 De la 3,0 la 5,0 Mai mult de 5,0
t
De la 1,5 la 3,0
8,50/9,21
5,47/5,92
De la 3,0 la 5,0
7,40/8,39
4,70/5,33
3,00/3,40
De la 5,0 la 7,0
6,50/7,80
3,95/4,74
2,50/3,00
2,10/2,52
De la 7,0 la 10,0
6,20/7,75
3,70/4,62
2,38/2,98
2,00/2,50
De la 10,0 la 15,0
3,41/4,49
2,23/2,94
1,85/2,44
De la 15,0 la 20,0
3,00/3,95
1,90/2,50
1,70/2,24
Mai mult de 20,0
2,77/3,92
1,75/2,48
1,55/2,20
Deoarece si la cursa tur, si la cursa retur, greutata unui palet este mai mica de 1 t, iar stivuitorul are
capacitatea nominal de incarcare de 1,5 t, timpul de incarcare a unui palet va fi de 8,50 min iar timpul de
descarcare de 9,21 min.
Astfel la cursa tur vom avea:
18

La cursa retur:

unde:
timpul de incarcare la cursa tur;
timpul de descarcare la cursa tur;
timpul de incarcare la cursa retur;
timpul de descarcare la cursa retur;
timpul de incarcare si descarcare a unui palet;
- numarul de paleti
Durata cursei
Cursa tur:
Tc=0,25+2,53+2,53+1,42+0,1=6,83
Cursa retur:
Tc=0+2,33+2,33+1,68+0=6,34
2.

Coeficientul static de utilizare a capacitatii de incarcare st

unde:
qr cantitatea reala a incarcaturilor transportate, t;
qn cantitatea nominala posibila pentru transportare, t.
Acest coeficient se calculeaza in dependenta de clasa marfii, ambalajul marfii, mijloacele tehnice de
marire a locurilor si amplasarea incarcaturilor in caroserie.
Cursa tur:

Cursa retur:

19

Cursa tur-retur:

3.

Coeficientul dinamic de utilizare a autovehiculului:

Cursa tur:

Cursa retur:

Cursa tur-retur:

4.

Volumul prestatiilor (traficul) P;

unde:
i indicele numarului cursei;
n numarul de curse;
l parcursul incarcat de la efectuarea cursei i, t;
qi cantitatea de incarcatura la efectuarea cursei i, t;
Cursa tur:
Cursa retur:
Cursa tur-retur:
5.

Parcursul total Ltot:

unde:
L0 parcursul de la intreprindere pina la primul punct de incarcare, km;
Linc parcursul total cu incarcatura, km;
Lgol parcursul total gol, km;
L0I parcursul de la ultimul punct de descarcare pina la intreprindere, km.

6.

Coeficientul de utilizare a parcursului :

20

Cursa tur:

Cursa retur:

Cursa tur-retur:

7.

Parcursul mediu cu incarcatura Lm inc:

Cursa tur-retur:

8.

Distanta medie de transportare Lmed:

Cursa tur-retur:

9.

Viteza tehnica vt:

unde:
tm timpul de aflare in mers, h.
Cursa tur-retur:

10.

Viteza exportationala vexp:

unde:
Tserv timpul de aflare a autovehiculului in serviciu, include timpul din momentul iesirii de la
intreprindere pina la revenire la ITA (incluzind durata de timp la punctele de incarcare descarcare si
trecerea controlului vamal), h.

21

Timpul stationarii autovehiculului pentru repaus si odihna a echipajului la bord nu se include.


11.

Numarul posibil de curse pe parcursul unui an:

Zc zile in perioada calendaristica (365);


Ae coeficientul de emisie la ruta (0,7 0,9);
T timpul de lucru in zi, h.
12. Coeficientul de utilizare a timpului de lucru a autovehiculului:

Cursa tur-retur:

13.

Productivitatea anuala a unui autovehicul, t:

Cursa tur-retur:

14.

Productivitatea anuala a unui autovehicul, txkm:

AZe autozile in exploatare;

15.

Parcursul total annual, km:

Tipul mijlocului de transport si numarul lor pentru executarea transportului de marfuri se determina
in baza indicilor calculate tehnici si exportationali in dependent de urmatorii factori:
- Specificul marfii (forma, greutatea, dimensiuni);
- Energia potentiala;
- Viteza de distribuire;
- Cerintele clientului in transport.
Nr.
1
2
3
4
5
6

Indicatorul
Coeficientul static de utilizare a capacitatii de incarcare st
Durata cursei, h
Volumul prestatiilor, tkm
Coeficientul de utilizare a parcursului
Parcursul mediu cu incarcatura
Viteza tehnica, km/h

Tur
0,98
6,83
585,3
0,39

Retur
0,3
6,34
57,2
0,48
113,5
69
22

7
8
9
10

Viteza de exploatare, km/h


Coeficientul de utilizare a timpului de lucru
Parcursul total, km
Parcursul total anual, km

18,9
0,27
260
13000

7. Calculul indicelor economici


Normele de consum la material include, consumul de material necesare in procesul de exploatare a
mijlocului de transport. Aceste norme le determinam din normativele stabilite pentru tipul de mijloc de
transport de uzina producatoare sau aprobate de institutia de ramura.
Cheltuielile materiale anuale se vor calcula in modul urmator:

Unde:
cheltuieli pentru consumul de combustibil;
cheltuieli pentru ulei de transmitere;
cheltuieli pentru unsori plastice;
cheltuieli pentru piese de schimb;
cheltuieli pentru material de reparatii;
cheltuieli pentru pneuri.
1. Calculul cheltuielilor pentru combustibil:
1.1 Consumul de combustibil la linie (doar cap-tractorul):

unde:

normativul de consum a combustibilului la linie 100 km.

1.2 Consumul de combustibil la linie pentru semiremorca:

unde: qs greutatea proprie a semiremorcii, t;


23

normativul de consum a combustibilului la linie la 100 t*km (pina la 1,3 litri).

1.3 Consumul de combustibil la traffic pentru cursa tur:

1.4 Consumul de combustibil la trafic pentru cursa retur:

1.5 Consumul de exploatare a combustibilului:

1.6 Consumul suplimentar de combustibil in perioada de iarna:

unde: Ms numarul lunilor de iarna conventionale, pentru MoldovaMs=4;


Hs coeficientul de consum suplimentar al combustibilului iarna, Hs=5%.

1.7 Consumul de combustibil pentru necesitatile administrative interne:

1.8 Consumul total de combustibil:

1.9 Consumul de combustibil pentru 100 km:

Graficul de alimentare pe parcursul efectuarii rutei:


Calculul alimentarii cu combustibil.
24

Tara
Moldova

Distanta
260

Norma de consum
135,83

Preturile la combustibil.
Tara
Pretul, valuta
Moldova
16,87 MDL
1.

Pretul, lei
16,87

Cantitatea, l
135,83

Costul total, lei


2291,45

Suma necesara pentru combustibil pe parcursul anului va fi egala cu:

unde: Ccomb cheltuielile de procurare a combustibilului pentru un rulaj.

2.

Necasitatea in ulei de motor:

unde: Nul norma consumului de uleiuri in litre pentru 100 litri din consumul de combustibil.

Cheltuieli pentru ulei de motor:


unde: Pum pretul unui litru de ulei de motor.

3.

Necesitatea in ulei de transmisie:

unde: Nutr - normativul de consum a uleiului pentru transmisie la 100 litri de combustibil.

Cheltuieli pentru ulei de transmisie:


unde: Putr pretul unui litru de ulei de transmisie.

4.

Necesitatea in unsori speciale:

unde: Nusp normativul de consum a unsori speciale la 100 l de combustibil.


Cheltuieli pentru unsori speciale:
unde: Pusp pretul unui litru de unsori speciale.

25

5.

Necesitatea in unsori consistente:

unde: Nuplast normativul de consum de lubrificanti plastici la 100 l de combustibil.

Cheltuieli pentru unsori consistente:


unde: Puplast pretul unui kilogram de unsoare consistenta.

6.

Cheltuieli pentru piese de schimb:

unde: Hps normativul de consum a pieselor de schimb la 1000 km parcursi.


k1 coeficientul de corectare a normativelor in dependent de conditiile de exploatare, [conform
standardelor];
k2 coeficientul corectarii normativelor in dependent de modificatia materialului rulant, [din
literature specializata];
k3 coeficientul corectarii normativelor in dependent de conditiile climatice naturale, [date
standardizate].

7.

Cheltuieli pentru materiale de reparatie:

unde: Hmr normativul de consum a materialelor de reparatie la 1000 km parcursi.

8.

Necesitatea in pneuri:

unde:

parcursul normativ al pneului;

n numarul de pneuri, montate pe automobil.

Cheltuieli pentru procurarea pneurilor:

unde: Ppn pretul de procurare a unui pneu.

26

Cheltuielile totale pentru aprovizionare.


Nr.
Indicatorul
1
Combustibil
2
Ulei de motor
3
Ulei de transmisie
4
Unsori speciale
5
Unsori consistente
6
Piese de schimb
7
Materiale de reparatie
8
Pneuri
Total:

Cheltuieli, lei
114572,5
38062,5
2565
525
800
2145
1625
17000
177295

Suma cheltuielilor materiale va constitui:

O alta categorie de cheltuieli sunt si cheltuielile pentru perfectarea actelor necesare:


Cheltuieli pentru procurarea documentelor de transport;
Cheltuieli pentru taxe rutiere.
In cheltuielile pentru procurarea documentelor de transport intra:
Cheltuieli pentru procurarea documentelor de trasura de tip CMR;
Cheltuieli pentru procurarea autorizatiilor;
Cheltuieli pentru procurarea politelor de asigurare.
Cheltuieli pentru procurarea scrisorilor de trasura de tip CMR constituie:
unde: PCMR pretul unui complect CMR.

Cheltuielile de asigurare sunt determinate de valoarea politelor de asigurare a transportului, iar acesta
depinde de perioada de asigurare.
Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto este aprobata prin legea Republicii Moldova Cu
privier la asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru pagube produse de autovehicule din
22/12/2006 nr. 414 publicata la 09/03/2007 in Monitorul Oficial nr. 032.
Asigurarea RCA prevede recuperarea pagubelor produse vietii, sanatatii si bunurilor tertelor personae
in urma accidentelor rutiere care au avut loc pe teritoriul Republicii Moldova. Valoarea acesteia pe un an
de zile este de 738 de lei.
Cheltuieli pentru taxele rutiere constituie 26 t x 100 MDL = 2600 MDL pentru semiremorca
(capacitatea de ridicare inscrisa in certificatul de inmatriculare este de 26 t) si 6,8 t x 120 MDL = 816
MDL.Total=2600+816=3416 MDL.
Astfel cheltuielile totale pentru perfectarea documentelor vor fi egale:

O alta categorie a cheltuielilor sunt si cheltuielile administrative.


Aici se includ urmatoarele categorii de cheltuieli:
- Amortizarea;
- Salariile administratiei;
- Impozite;
27

- Cheltuieli curente.
Defalcarile de amotizare pentru materialul rulant in component cheltuielilor administrative,
lei, poate fi calculate la evidenta parcursului:

unde: Pamr pretul rezidual al automobilelor, lei;


Hamr norma de amortizare pentru reconditionarea totala in % din pretul de bilant la 1000 km
parcursi sau la un an de exploatare.

Pamr =35000+9000=44000 Euro = 699160 lei


Normele anuale ale defalcarilor de amortizare Hamr pentru materialul rulant se determina cu evidenta
parcursului la utilizarea intensiva a automobilelor sau cu evidenta durate de serviciu, daca parcursul
automobilului este mic.

Norma amortizarii cu evidenta parcursului, %:

unde: Pbi pretul de bilant rezidual al materialului rulant la momentul decontarii, lei;
Lna parcursul normative de amortizare al automobilelor, km (pentru automobilele cu capacitatea de
incarcare de peste 2 t 300 mii km, remorci si semiremorci 200 mii km, automobile de tractiune si
autobasculante ca capacitatea mai mare 135-180 mii km, pentru autocare 350-500 mii km, pentru
taximetre 350 mii km).
Conform legislatiei in vigoare angajatorul este obligat sa achite impozite din salariul fiecarui angajat
in valoare de 23% fondul social si 3,5% asigurarea medicala. Salariul conducatorului va fi egal cu 5000
lei. Deci cheltuielile pentru salarizarea unui conducator auto vor fi:

Cheltuielile totale administrative vor fi:

Astfel cheltuielile totale din activitatea economica a intreprinderii vor fi egale cu suma
urmatoare:

Tarifele oferite de catre client variaza.Vom lua pentru cursa tur-retur 6000 lei. Astfel vom putea
calcula veniturile anuale si profitul intreprinderii conform relatiilor:

Profitul net reprezinta scopul final al tuturor agentilor economici si este diferenta dintre profitul brut
Pb si impozitul pe venit Iv (conform legislatiei fiscal pentru anul 2012 12 %):
28

In continuare vom calcula sinecostul unui kilometru parcurs si achitat pentru a evidentia
profitul la un kilometru patcurs prin intermediul relatiilor:

Deci, putem afla profitul pe un kilometru parcurs:

Indicator financiar calculate care reflecta activitatea intreprinderii si perspectiva de dezvoltare a


acesteia este rata rentabilitatii care este raportul dintre profit si cheltuieli:

In tabelul urmator vor fi inclusi principalii indici financiari:


Nr.
1
2
3
4
5
6
7

Indicatorul
Cheltuieli totale, lei
Venituri totale, lei
Profitul brut, lei
Rentabilitatea, %
Pretul la un kilometru din venituri, lei/km
Pretul la un kilometru din cheltuieli, lei/km
Profitul pe 1 km percurs, lei/km

Valoarea
274909,34
300000
25090,66
8,03
23,08
21,15
1,93

29

8.

Concluzie
Procesul de transport auto cuprinde totalitatea operaiilor executate cu autovehicule pentru
efectuarea deplasrii n spaiu a mrfurilor. Procesul de transport cuprinde urmtoarele operaii:
pregtirea autovehiculelor pentru efectuarea transporturilor; deplasarea autovehiculului la locul de
ncrcare de regula a mrfurilor; ncrcarea mrfurilor n autovehicule; asigurarea ncrcturilor;
deplasarea mrfurilor ntre punctul de expediie si punctul de destinaie; descrcarea mrfurilor;
pregtirea autovehiculului pentru cursa de retur; deplasarea autovehiculului la garaj; parcarea
autovehiculului; predarea documentelor de transport.
De modul cum este organizat procesul de transport depinde att eficienta, ct si calitatea
acestuia, din care cauza trebuie acordata o atenie deosebita att pregtirii procesului de transport
propriu-zis, ct si pregtirii personalului pentru a respecta disciplina rutiera si a muncii, n vederea
asigurrii regularitii, siguranei n circulaie etc.
Cunoaterea operailor care compun ciclul de transport prezint importanta deosebita, ntruct
pentru fiecare din acestea se consuma manopera si materiale si cu ct aceste cheltuieli sunt mai mici,
cu att costul transportului este mai mic, cunoscnd faptul ca de multe ori ponderea cheltuielilor cu
efectuarea altor operaii dect cele aferente operaiilor propriu-zise de transport este mai mare. De
aceea, se impune ca o necesitate reducerea ponderii acestora la limite minime, n acest sens,
reducndu-se timpii de staionare si eliminndu-se parcursurile fr ncrctura, vom avea o utilizare
raionala a autovehiculelor si costuri de transport minime.
Cursele care compun ciclul de transport se efectueaz pe baza unui itinerar (traseu de circulaie)
pe care autovehiculele trebuie sa-1 respecte. Itinerarul (traseul de circulaie) cuprinde drumul pe care
urmeaz sa-1 parcurg autovehiculul, localitile din parcurs, ora de trecere, viteza comerciala si
timpii de staionare.
Ideal ar fi ca ntreaga activitate de transport rutier sa se realizeze pe baza de trasee prestabilite,
nsa, circulaia rutiera se desfoar sub influenta unor factori aleatori, care acioneaz independent de
ntreprinderea de transport, ceea ce face ca nu ntotdeauna circulaia rutiera sa se desfoare pe trasee
prestabilite.

30

Bibliografie
1.
Codul transporturilor auto. Legea RM, nr. 116 - VII din 29.07.1998.
2.
Legea RM cu privire la transporturi, nr. 1194 - XIII din 21.05.1997.
3.
Legea drumurilor, nr. 509 - XIII din 22.06.1996.
4.
Regulamentul circulaiei rutiere.
5.
Regulamentul transporturilor auto de mrfuri din 09.12.1999.
6.
T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor. Complexul de transport. Ciclu de
prelegeri. U.T.M, 2005.
7.
T. Alcaz, V. Russu, A. Oprea. Managementul transporturilor. Complexul de transport. Ciclu de
prelegeri. Partea a Il-a, U.T.M, 2005.
8.
T. Alcaz, V. Russu. Managementul transportului urban de cltori. U.T.M, 2005.
9.
T. Alcaz, V. Russu, Iu. Guber. Managementul transportului rutier. Chiinu, 2003.
10.
T. Alcaz, V. Russu, Iu. Tezec. Tehnologia organizrii traficului de
mrfuri. Chiinu, 2003.

31