55-Fam.

Brassicaceae (Cruciferae)
grupeaz aproximativ 4000 de specii de pante cu valoare alimentar, medicinal i
ornamental. Aceste specii sunt plante ierboase anuale, bianuale i perene, rar lemnoase
(Alyssum spinosum), cu rdcini pivotante i cu frunze simple, ntregi sau lobate, precum i
palmat- sau lobat- compuse, cu dispoziie altern, nestipelate. Uneori, frunzele bazale
formeaz rozete. Frunzele i tulpinile sunt acoperite cu peri unicelulari, simpli, ramificai sau
stelai, uneori fixai la mijloc. Florile, dispuse n inflorescene racemoase, simple sau
compuse, sunt bisexuate, actinomorfe, excepional zigomorfe (Iberis) tetramere,
diplohlamidee. Caliciul este format din 4 sepale aezate n 2 cicluri, iar corola din 4 petale, de
obicei lung unguiculate, aezate pe un singur ciclu, n cruce (de unde i denumirea familiei de
Cruciferae). Androceul este tetradinam, format din 6 stamine aezate pe dou cicluri, 2 mai
scurte, externe i 4 mai lungi, aezate pe ciclul intern. La baza staminelor se afl glande
nectarifere. Gineceul este bicarpelar, sincarp, super:
K4C4A2+4G(2)
Fructul este o silicv sau o silicul, desprit n dou loje de un perete fals, membranos
(septum), care poate fi dehiscent sau indehiscent i reprezint un criteriu de clasificare.
Genul Brassica include aproximativ 100 de specii, dintre care B. oleracea (varza) este
cultivat sub form urmtoarelor varieti: var. acephala (varza furajer), cu tulpina nalt, iar
frunzele nu se nvelesc; var. capitata (varza pentru cpn); var. sabauda (varza crea), var.
botrytis (conopida), cu cpna compact, alb, provenit din inflorescena steril i
metamorfozat; var. gongylodes (gulia), cu coletul tuberizat, sferic; var. gemmifera (varza de
Bruxelles), cu tulpina cu mai multe cpni mici provenite din mugurii axilari.
Alte specii nrudite sunt urmtoarele: Raphanus sativus (ridichea), Sinapis rapa (rapia), S.
alba (mutarul alb), Armoracia rusticana (hreanul).
Cartea Rosie a RM: Crambe tataria, Lunaria annua, Dentaria glandulosa.