Sunteți pe pagina 1din 7

FUNCŢIILE GAZONULUI

element de bază în amenajarea parcurilor, a spaţiilor verzi şi a terenurilor sportive, în înfrumuseţarea peisajului; verdele-culoare calmantă, odihnitoare

rol important în purificarea aerului, prin suprafaţa foliară ridicată şi prin numărul de refaceri

mijloc de protecţie împotriva prafului

rol în stabilizarea solului, protecţia antierozională, datorită sistemului radicular şi a altor caracteristici ale ierburilor care îl compun

un avantaj considerabil al gazonului este că denivelările şi imperfecţiunile terenului sunt transformate în elemente de peisaj.

Asemănări şi deosebiri între gazon şi pajişte

Industria gazonului – preocupări, investiţii

Cultura gazonului - o specializare bine conturată gazon durabil şi plăcut - cunoaşterea condiţiilor pedoclimatice, a însuşirilor speciilor, a solicitărilor ulterioare

Gazonul este mai mult decât “doar iarbă

- textura mătăsoasă, aspectul atractiv, culoarea verde, valoarea practică – variază în funcţie de speciile din care este alcătuit şi modul de îngrijire

- alternanţa fâşiilor, realizate prin tundere – îmbunătăţeşte valoarea estetică, pune în evidenţă florile, arbuştii şi celelalte elemente de design peisager

- Verdele este culoarea naturii şi a vieţii; simbolizează prospeţimea, tinereţea, renaşterea, speranţa şi vigoarea.

- în Evul Mediu miresele purtau verde pentru a simboliza fertilitatea. - este culoarea pe care ochiul o accepta cel mai usor şi poate îmbunătăţi vederea. - este o culoare care are un efect benefic asupra psihicului uman, este relexantă.

- Nuantele de verde au semnificatii diferite:

- verde inchis = deosebit, masculin, conservativ, bogăţie

- verde măslină = culoarea păcii

- verde gălbui = cea mai puţin atragătoare pentru consumatori

- Gazonul – rol în realizarea confortului

- în zilele toride: gazonul este cu 1 0 C mai răcoros decât pavajul şi cu 10 0 C, decât solul necultivat

- acţionează ca un amortizor, atenuând impactul

- absorbe CO2, SO2 – 60 m 2 de gazon asigură oxigenul pentru 1 om pe o zi

TIPURI DE GAZON

Multipla utilizare a gazonului face să existe mari diferenţe între pretenţiile pe care oamenii le au faţă de speciile componente, fapt ce face ca şi tipurile de gazon să fie numeroase.

O primă categorie de întinderi ocupate cu ierburi sunt pajiştile, care sunt, de fapt, strămoşii gazonului şi care se întreţin uşor, cu o coasă la sfârşitul primăverii şi alta la începutul toamnei. Pe pajişti există specii de graminee ca: Lolium perenne, Festuca sp., Poa sp., etc. cât şi o serie de flori, în general mărunte (Bellis perenis, liliacee etc.).

Peluzele sunt o altă etapă în evoluţia gazonului. Ele sunt frecvent răspândite şi în general alcătuite din plante rustice, rezistente la călcat şi care nu sunt pretenţioase la exploatare. În principal, în alcătuirea lor intră reprezentanţi a trei genuri de graminee şi anume: Festuca, Poa, Lolium, aceasta cu specia perenne. Când speciile şi soiurile sunt ameliorate şi peluza este de cea mai bună calitate, avem gazonul.

Gazonul trebuie să fie alcătuit din specii cu foliaj fin şi cu aspect estetic, care să exprime culoarea dorită a frunzei

• Există mai multe tipuri de gazon:

1. Gazonul ornamental este destinat amenajării parcurilor şi grădinilor, calitatea esenţială a acestuia este legată de aspectul dat de densitatea covorului vegetal, al fineţii şi culorii foliajului.

• Acest gazon este special făcut pentru „plăcerea ochiului”, nefiind corespunzător unui trafic intens.

• Este amplasat pe terenuri bune, unde pot fi efectuate lucrări speciale de amenajare şi întreţinere (cosiri repetate, fertilizări faziale, drenaj şi irigaţie), care nu ţin de necesităţile vitale ale plantelor, ci de nevoia sau dorinţa omului de a produce un aspect cât mai plăcut şi mai apropiat de cel dorit.

2. Gazonul de agrement este destinat grădinilor de amatori şi unor parcuri publice mai puţin circulate. În general, acest gazon trebuie să se instaleze uşor, iar întreţinerea să fie comodă, pentru a nu constitui un inconvenient.

Speciile şi soiurile trebuie să corespundă tipului de sol (pe suprafeţe mici solul poate fi înlocuit) şi climatului existent.

Precipitaţiile nu joacă un rol esenţial, întrucât drenajul şi irigarea sunt uşor de executat. Traficul de pe aceste gazoane este destul de lejer (deseori sporadic), iar metodele de întreţinere trebuie să fie la îndemâna tuturor.

3. Gazonul pentru spaţii verzi publice este situat în spaţiul public şi ca atare suportă un trafic destul de intens. Traficul este foarte diferit, funcţie de sezon; încălţămintea cu care se calcă acest gazon este uşoară, rar apărând şi tocuri cui.

4. Gazonul de sport este destinat suprafeţelor pe care se desfăşoară diferite activităţi sportive. Cum există foarte diferite sporturi (tenis, fotbal, rugbi, hochei, curse hipice, golf), există şi o mare varietate de gazon.

acestea trebuie să fie rezistente la trafic intens şi foarte intens, de scurtă durată, urmat de perioadele de refacere, funcţie de ritmul de jocuri, respectiv revenirea pe teren.

• cum sporturile se fac şi în condiţii meteorologice diferite şi nu întotdeauna favorabile, gazonul de pe aceste terenuri este supus deteriorării, încât trebuie să aibă o mare putere de refacere (regenerare) după degradare.

un tip special de astfel de gazon, care se consideră a fi şi cel mai elevat, este verdele de golf”. Acest gazon este de cea mai înaltă calitate, care acoperă terenurile de golf.

ameliorarea a creat soiuri speciale din diverse specii pentru a alcătui un amestec ideal, în funcţie de zona din teren, iar tehnologia a găsit metode de prelucrare minuţioasă, grădinărească a terenului

5. Gazonul de fixare sau de taluz. Deşi poartă numele de gazon acestea sunt de fapt, înierbări.

În alcătuirea amestecurilor intră şi forme mai rustice şi uneori leguminoase, specii care să formeze o ţelină groasă.

• Astfel de amestecuri sunt folosite pentru borduri, taluzul autostrăzilor sau uneori chiar pe pistele de schi.

• Întreţinerea este limitată şi necesită ori o mecanizare costisitoare (taluzul autostrăzilor), ori o întreţinere manuală şi mai costisitoare

6. Gazonul special cuprinde mai multe tipuri de gazon, ce nu intră în categoriile amintite, datorită, în special, condiţiilor staţionare specifice.

• Astfel sunt: gazonul pentru terenuri umbrite, gazonul pentru terenuri sărăturate, gazonul de protecţie împotriva eroziunii eoliene şi amestecurile pentru spaţiile floristice ornamentale.

FORMELE DE GAZON

în stabilirea formei pe care o va avea zona de gazon din gradină trebuie să se ţină cont de functia pe care o va îndeplini, de aspectul grădinii, lucrările de îngrijire şi, de gusturile proprietarului şi imaginaţia peisagistului.

trebuie realizat: un design in functie de necesitati

1. Cel mai important factor este rolul pe care acesta îl va îndeplini în grădină.

dacă peluza va fi concepută ca o zonă de recreere şi distracţie, atunci trebuie să fie suficient de extinsă, deschisă, cu forme rotunde/circulare sau

rectangulare. Majoritatea zonelor in care se practică sporturi precum cricket, badminton, volei sau alte jocuri au nevoie de spatii deschise.

2. Si peisajul joaca un rol important in ceea ce priveste forma de gazon.

unele din cele mai interesante gradini au gazon amenajat in forme care urmăresc şi scot in evidenţă modelul casei, al copacilor, al straturilor cu flori etc.

unele specii de iarbă tolerează umbra, însă majoritatea au nevoie de cel putin şase ore de soare pe zi.

• în zonele umede sau pietroase sau cele în care copacii au rădăcini la suprafaţă, solul se poate modifica încât să se poată cultiva iarba;

3. aspectul pe care îl va avea în final gazonul, depinde de forma aleasă, care va stabili şi limitele.

se poate alege o formă geometrică pentru a da un sentiment de ordine, control, formalitate sau o formă deschisă, care este mai "liberă" , mai naturală, oferind multe posibilităţi de design.

4. îngrijirea gazonului poate influenţa forma - liniile drepte sunt mai usor de întretinut, iar cele curbe implică mai mult timp.

Forme de amenajare a gazonului

Gazon formal: circular, semicircular, paralepipedic, rectangular

• acesta imprimă gradinii eleganţă şi stil prin iarba bine îngrijită, mărginită de

straturi de flori. Design-ul este în general simetric şi dă un aspect de siguranţă, care se îmbină bine cu stilul tradiţional al casei. Gazonul are o bordură de pietre, iar aleea principală face îngrijirea simplă.

Gazon informal: deschis, cu formă liberă

• acest gazon deschis face un tot unitar cu bordura ridicată, curbată din fundal, folosită pentru a masca o sectiune mică din grădină, dând aspectul de profunzime.

Gazonul, continuare a zonei de recreere

Terasele sau zonele amenajate pentru recreere şi distracţie nu sunt întotdeauna atât de mari pe cât ne-am dori; gazonul poate fi amenajat în aşa fel încat să prelungească spatiul terasei.

Alee cu gazon

• O cărare lungă şi îngustă este exact ceea ce trebuie într-o grădină, pentru ca florile să fie admirate de aproape.

Insule în gazon

"insuliţe" de flori inserate în zona de gazon. Stratul de flori trebuie să fie destul de mare încât să fie interesant, dar nici prea mare ca să acopere efectul de verde a gazonului.

Gazonul curbat: gradina care atrage privirile

Liniile curbe de la marginea gazonului direcţionează ochiul spre fundalul grădinii, unde pot fi amplasate diferite ornamente. Efectul este mărit de tufele de arbuşti de pe margine.

Gazon “înrămat

Un petic de gazon mărginit cu cărămizi poate fi asemănat cu o fotografie înrămată. Verdele uniform al peluzei se va afla în contrast cu tonurile de verde mai închis sau deschis al tufelor şi straturilor cu flori de pe margine.

Principii pentru valorizarea gazonului

Principiul frumuseţii 1

• Deşi de multe ori joacă un rol secundar în amenajarea grădinii, un gazon frumos şi bine întreţinut poate fi în sine un element de admirat.

• Când plantăm gazonul trebuie să ţinem cont de toate unghiurile din care va fi privită grădina.

Principiul frumuseţii 2

Dacă avem un gazon frumos, trebuie să amenajăm un spatiu din care să îl putem admira de aproape (o bancă, un buştean etc.)

Condiţii pentru reuşita gazonului

gazon durabil şi plăcut:

cunoaşterea însuşirilor speciilor componente

cunoaşterea condiţiilor pedoclimatice

cunoaşterea cerinţelor speciilor faţă de factorii de vegetaţie

cunoaşterea solicitărilor ulterioare, utilizării gazonului