Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAPITOLUL I
CONSTRUCTIA INSTALATIEI DE RACIRE
Datorita procesului termic care are loc in camera de ardere a motorului, gazele rezultate
in timpul unui ciclu au o temperatura medie de 500 . . . 600C. Aceste gaze incalzesc prin
conductibilitate chiulasa, cilindrii, pistoanele si supapele, astfel ca, din aceasta cauza, se pot
produce perturbatii in functionarea normala a motorului; astfel, nu se mai asigura o ungere
normala a motorului, deoarece la temperatura de 600C uleiul se arde si se depasesc limitele
admisibile ale valorilor termice pentru mecanismul de distributie. De aceea, pentru functionarea
normala a motorului, trebuie sa se asigure racirea elementelor care se incalzesc in contact cu
gazele de ardere, respectiv peretii cilindrilor si ai chiulasei.Prin racirea acestor elemente se
mentine temperatura peliculei de ulei de pe fata interioara a camasii cilindrului sub temperatura
de descompunere si se realizeaza o uniformizare a temperaturii peretilor, ceea ce are ca efect
evitarea dilatarilor inegale si a solicitarilor termice periculoase; se evita, de asemenea, pericolul
care ar putea rezulta din reducerea rezistentei materialului, datorita temperaturii ridicate.
In functie de natura agentului de racire exista urmatoarele tipuri de instalatii de racire:
- instalatia de racire cu aer;
- instalatia de racire cu lichid.
se elimina radiatorul;
Cu toate avantajelc pe care le prezinta, acest sistem are o sfera de folosire limitata la
automobile deoarece nu asigura o racire uniforma a motorului si ca urmare determina un consum
marit de combustibil.
Racirea cu aer se foloseste in special la automobilele cu motoare de capacitate mica,
precum si la motociclete.
Schema instalatiei de racire cu aer este reprezentata in ANEXA 1.
mare cu 0,080,1 MPa fata de necesar pentru a impiedica formarea vaporilor in anumite puncte
ale instalatiei de racire.
Pompa de apa este actionata de la arborele cotit al motorului printr-o transmisie cu curea,
raportul de transmitere fiind de 0,81,95.
In timpul functionarii motorului, rotorul este pus in miscare, antrenand prin paletele sale
apa din pompa. In felul acesta, lichidul de racire vine in contact cu peretii cilindrilor si ai
camerelor de ardere, dupa care trece in bazinul superior al radiatorului. Locul apei refulate de
pompa este luat de apa care patrunde prin conducta de aspiratie ce este in legatura cu bazinul
inferior al radiatorului. In modul acesta, pompa asigura o circulatie neintrerupta a apei in
instatatia de racire a motorului.
Slabirea sau ruperea curelei de antrenare a pompei de apa duce la cresterea
excesiva a regimului termic de functionare al motorului. La automobilele la care
alternatorul, pompa de apa si ventilatorul sunt antrenate de aceeasi curea, ruperea
curelei se poate deduce din aprinderea martorului luminos care semnalizeaza
functionarea alternatorului, din bordul automobilului.
Pentru etansarea lagarelor rotorului se utilizeaza garnituri speciale prezentate in fig. 3.
La proiectare se pot adopta datele orientative prezentate in tabelul urmator.
Tab. 1. Dimensiuni ale inelelor de etansare
Diametrul
arborelui
Diametrul
exterior
Lungimea de
montaj
Diametrul inelului
de alunecare
Dimensiunea
d [mm]
D [mm]
L [mm]
d1 [mm]
13x30x15
12
30
150,75
21
17x35x16
16
35
160,75
26
22x42x18
20
42
180,75
32,5
27x27x19
25
47
190,75
38
12x26x16
12
26
160,50
21
14x28x16
14
28
160,50
23
16x33x18
16
33
180,50
26
18x36x18
18
36
180,50
28
20x38x18
20
38
180,50
31
24x43x20
24
43
200,50
35
Termostatul este o supapa dubla, care dirijeaza automat circulatia apei in instalatia de
racire, in functie de temperatura, regland si mentinand temperatura apei in instalatia de racire, in
limite normale (80100C) asigurand functionarea optima a motorului.
Temperatura optima de functionare a motorului care asigura randament maxim
si uzura minima a motorului este cuprinsa intre 90 si 95C si este asigurata prin
inchiderea si deschiderea termostatului la temperaturile limita.
Termostatul este compus dintr-un burduf (capsula) solidar printr-o tija cu o supapa ce
poate obtura doua orificii si anume:
- orificiul de acces spre radiator;
- orificiul de acces spre pompa.
In interiorul burdufului se afla un lichid volatil, ceara sau alt material ce se dilata usor.
Supapa este actionata de presiunea rezultata din vaporizarea lichidului volatil sau prin
dilatarea materialului din burduf, care se obtine la temperatura de regim pentru care a fost reglat
termostatul (80 100C). In stare de repaus si la temperaturi ale apei sub valoarea celei de regim,
supapa inchide orificiul de acces spre radiator si il deschide pe cel de acces spre pompa. In felul
acesta, apa circula de la motor la pompa si invers (circuital mic), realizindu-se incalzirea rapida a
apei pana la temperatura de regim stabilita.
Pentru mentinerea acestei temperaturi, supapa este actionata in asa fel incat ambele
orificii sunt partial deschise, apa circuland o parte spre radiator si o parte spre pompa.
Daca se depaseste temperatura de regim, supapa deschide orificiul de acces spre radiator
si inchide orificiul de acces spre pompa. Ca urmare, apa circula de la motor la radiator, unde
cedeaza o parte din temperatura acumulata, trece in continuare prin pompa la motor {circuitul
mare) pana cand se ajunge iarasi la temperatura optima.
Blocarea termostatului in pozitia inchis determina supraincalzirea motorului
deoarece lichidul de racire nu parcurge ambele circuite (circuitul mare si circuitul mic)
fapt ce poate duce la arderea garniturii de chiulasa.
Blocarea termostatului in pozitia deschis nu permite motorului sa ajunga la
temperatura de regim 90.95C, fapt ce duce la consum marit de combustibil deci o
conducere neecologica a automobilului.
Ventilatorul - Intensificarea circulatiei aerului prin radiator este realizata cu ajutorul
ventilatorului. Se utilizeaza ventilatoare de tip axial prezentate in fig. 5.
Paletele ventilatorului au un anumit profil sau sunt inclinate sub un unghi de atac de
4050o in asa fel incat sa se asigure aspiratia aerului cu pierderi minime de lovire. Unghiurile de
iesire ale profilului paletelor sunt in general de 350. Latimea paletelor este de 3070mm, iar
grosimea tablei din care se ambutiseaza este de 1,251,8 mm. Diametrul exterior se plaseaza in
limitele 0,30,7m. Se utilizeaza ventilatoare cu patru sau sase palete cea mai larga raspandire
avand-o insa ventilatoarele cu patru palete asezate perpendicular sau in X (70o respectiv
1100).Antrenarea ventilatorului se poate realiza de aceeasi curea cu pompa de lichid daca este
plasat pe rotorul pompei sau cu o transmisie separata.
In ultimul timp se practica utilizarea unor cuplaje care permit functionarea ventilatorului
numai cand este necesar sau antrenarea printr-un motor electric.
CAPITOLUL II
FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE
2.1 FUNCTIONAREA INSTALATIEI DE RACIRE CU LICHID
Instalatia de racire a motorului de autoturism cu lichid cu circulatie fortata si presurizata
permite ridicarea temperaturii de fierbere la circa 110 0C.
In instalatia de racire, circuitul lichidului este urmatorul: lichidul din jurul camasilor de
racire din blocul motor (1) se ridica in camasile de racire din chiuloasa (2), avacuand caldura,
apoi prin termostatul (3) este dirijat fie spre motor de catre pompa de apa, cand temperatura este
sub 70 grade celsius, fie spre radiatorul (5) prin racordul (4) cand temperatura trece de 70 grade
celsius, pentru racire de catre ventilatorul (8), montat pe axul pompei de apa sau actionat electric
si comandat de termocupla (12). Apoi pompa (7) aspira lichidul din radiator prin racordul (6) si-l
recircula
prin
camasile
de
racire
din
blocul
motor.
Variatia de volum a lichidului de racire datorata diferentelor de temperatura este preloata de
vasul de expansiune (10), prin racordul (9); busonul cu supapa dubla (11) asigura mentinerea
unei presiuni constante.
Verificarea functionarii normale a instalatiei de racire se face prin bec de control la bord
(rosu), care se stinge la temperatura optima, fie prin termometru, sesizata de
traductorul 12 montat la chiulasa motorului (ANEXA 6).
INSTALATIA DE RACIRE A MOTORULUI DE AUTOCAMION este o instalatie de
racire cu lichid si circulatie fortata si presurizata,avand urmatoarele circuite de racire:
- circuitul principalpentru racirea uleiului, blocului motor si chiulasei;
- circuitul de completare compensare a lichidului de racire din din circuitul principal;
- circuitul secundar de racire a apei prin incalzirea cabinei.
CIRCUITUL PRINCIPAL
Circulatia fortata a apei este realizata de catre pompa de apa, antrenata de arborele cotit al
motorului, prin intermediul unei curele trapezoidale, pompa de apa aspira apa racita din bazinul
inferior al raditorului, printr-o conducta, o refuleaza in racitor, racind uleiul si o introduce prin
rampa de distributie a apei, intre camasile de cilindri. Preluind caldura inmagazinata de cilindri,
apa este impinsa in chiulasa, de unde preia caldura calotelor camerelor de ardere a injectoarelor
si a ghidurilor de supapa si in stare fierbinte, iese din chiulasa prin conducta termostatului si
ajunge in bazinul superior al radiatorului. Apoi, este impinsa prin spatiile inguste ale fagurelui
radiatorului, unde este racita de curentul de aer provocat de ventilator. Apa rece se aduna in
bazinul inferior, de unde este absorbita iarasi de pompa de apa.
La pornirea motorului rece, radiatorul poate fi scurtcircuitat cu ajutorul termostatului,
pana cand apa din motor ajunge la temperatura de 78 0C; se deschide complet cand apa atinge
910C, iar in perioada de timp limitata de cresterea temperaturii de la 78 0C-la 910C, apa de racire
este impinsa atat catre racitorul de ulei cat si spre radiator.
CIRCUITUL DE DRENAJ SI COMPENSARE
Este asezat deasupra motorului si cuprinde rezervorul de completare condensare cu
doua conducte, una de legatura cu bazinul inferior si alta de legatura cu pompa de apa
siindeplineste urmatoarele functii:
- colecteaza aburul din circuitul de apa, deoarece bulele de abur pot provoca
supraincalziri locale ale blocului carter si chiulaselor,supra incalziri care in final pot provoca
fisurarea acestor piese;
- compenseaza lipsa de lichid in cazul inclinarii motorului;
- fiind asezat deasupra radiatorului nu permite ca presiunea apei in coloana de aspiratie sa
scada sub valoarea limita la care se pot produce vapori.
CIRCUITUL SECUNDAR
Se realizeaza astfel: apa fierbinte este impinsa in radiator pentru incalzirea cabinei si
dupa cedarea caldurii aerului, este impinsa la pompa de apa.
Scoaterea din circuit a intregii instalatii de incalzire a cabinei se face cu ajutorul unui
intrerupator, iar reglarea incalzirii cabinei se face prin manevrarea ventilului de incalzire.
CAPITOLUL III
scazute ale peretilor camerei de ardere si cilindrilor combustibilul poate condensa si spala
pelicula de ulei accentuand procesele de uzura; la temperaturi ridicate rezistenta mecanica a
piselor se diminueaza, in plus pelicula de ulei poate fi distrusa prin ardere si daca se asociaza si
cu cresterea dilatarii pieselor se poate ajunge la gripajul cuplei cinematice, cilindru-piston.
La proiectarea instalatiei de racire la MAS, se adopta acele solutii constructive prin care
se poate mentine o temperatura relativ constanta camasilor de cilindru pentru a asigura o
functionare corecta a grupului camasa-segment-piston. Intensitatea racirii chiulasei se stabileste
din conditia asigurarii unui coeficient de umplere ridicat si a unor pierderi minime prin racire.
Performantele de putere si economicitate sunt mai bune la motoarele la care se asigura intensitati
de racire mai ridicate ale chiulasei in raport cu cilindrul, de asemenea apare si o diminuare a
nivelului unor componente nocive din gazele de evacuare.
La proiectarea instalatiei de racire la MAC, intensitatea racirii chiulasei se stabileste din
conditiile de rezistenta a materialelor camerei de ardere si supapelor, precum si pentru a se
asigura ungerea tijelor supapelor. Intensitatea racirii cilindrilor se stabileste din conditia
asigurarii unei bune ungeri a grupului cilindru-segment-piston, deoarece este de preferat ca
peretii cilindrilor sa fie mentinuti la un regim termic mai ridicat pentru a se asigura formarea
amestecului aer-combustibil la diferitele regimuri de functionare ale motorului.
Indiferent de tipul motorului instalatia de racire trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte:
a) Sa asigure desfasurarea proceselor de schimb de gaze cu pierderi minime;
b) La toate regimurile de functionare ale motorului si conditiile climaterice si de drum sa
asigure un regim termic optim;
c) Consum mic de putere pentru antrenarea diverselor elemente;
d) Siguranta si durabilitate in functionare;
e) Constructie simpla cu dimensiuni de gabarit cat mai reduse;
Instalatia de racire cu lichid trebuie sa valorifice fenomenele naturale care insotesc
procesul de evacuare a caldurii. Sensul circulatiei fortate a lichidului de racire trebuie ales in asa
fel incat sa nu se opuna circulatiei acestuia prin termosifon. Circulatia lichidului nu trebuie sa
impiedice deplasarea ascendenta a bulelor de vapori sau de aer datorate aspiratiei lui prin
neetanseitati.
Traseele de curgere a lichidului nu trebuie sa permita formarea de pungi de vapori si de
aer in camasile de racire din bloc, chiulasa, racorduri, carcasa pompei, deoarece poate produce
dezamorsarea circuitului provocand in cazul blocului si chiulasei supraincalziri locale, urmate de
uzuri, fisuri si perturbari ale proceselor din cilindri.
Instalatia de racire trebuie conceputa in asa fel incat sa poata fi golita in totalitate de
lichid.
Amplasarea circuitului de alimentare a pompei de lichid trebuie sa asigure preluarea
lichidului racit (de la partea inferioara a radiatorului) pentru a se evita aspirarea vaporilor produsi
in camasile din bloc si chiulasa care determina reducerea debitului pompei si a durabilitatii ei.
Exista tendinta de a se renunta la introducerea lichidului direct in camasile din blocul
cilindrilor, deoarece favorizeaza racirea pronuntata a camasilor cilindrilor la unele regimuri de
functionare.
La unele constructii lichidul de racire este introdus in chiulasa numai o mica cantitate
trecand in camasile din bloc, iar restul este returnat spre radiator, in acest caz camasile de racire
ale blocului nu sunt inseriate in circuitul principal al lichidului,circulatia lichidului in camasile de
racire ale blocului se realizeaza datorita aspiratiei acestuia printr-o mica fereastra plasata in zona
pompei de apa, lichidul se introduce direct in pompa si nu in radiator.
Schemele instalatiei de racire sunt prezentate in ANEXELE 7, 8, 9.
(1)
(3)
sau:
[W]
unde:
Calculul radiatorului
La majoritatea radiatoarelor lichidul circula vertical iar aerul pe orizontala, la autoturisme
in special este posibil ca si lichidul sa circule pe directie orizontala.
Evolutia temperaturilor aerului si lichidului la intrarea si iesirea din radiator rezulta din
fig. 6, unde s-au folosit urmatoarele notatii:
til, tel - temperatura lichidului la intrarea respectiv la iesirea din radiator;
tia, tea - temperatura aerului la intrarea respectiv la iesirea din radiator.
La un regim stationar, caldura preluata de radiator de la lichid este egala cu cea cedata de
acesta aerului.
Folosind notatiile se calculeaza urmatorii parametrii:
(4)
(5)
si
unde:
(6)
unde:
[kJ/m2hK]
(8)
- coeficient de nervurare
In calculele de proiectare se pot adopta urmatoarele valori:
1 = (2533).103 [kJ/m2hK];
2 = (85500) 103 [kJ/m2hK];
= (0,100,25) mm;
Cu = 1380 [kJ/mhK];
Alama = 375 [kJ/mhK];
Al = 730 [kJ/mhK];
OL = 160 [kJ/mhK];
= 710.
Debitul de lichid
caldura
(9)
unde: l - densitatea lichidului;
cpl - caldura specifica a lichidului la presiune constanta
(cpl = 4,185 kJ/kgK - apa; cpl = 2,9 kJ/kgK etilenglicol);
tl - caderea de temperatura a lichidului in radiator [K].
Numarul de tuburi 'it' ale radiatorului se determia admitand ca lichidul curge prin tuburile
radiatorului cu o viteza cuprinsa wl = 0,40,8 m/s,
(10)
unde:
[m2]
unde: pert - perimetrul interior al tubului;
hrad - inaltimea radiatorului.
(11)
unde:
debit:
(15)
in care:
Afl - aria suprafetei frontale libere a radiatorului care este mai mica decat aria suprafetei
frontale Af a radiatorului din cauza nervurilor si tevilor de apa:
Afl = l.Af,
unde l = 0,600,85 si reprezinta coeficientul suprafetei libere a radiatorului;
wa - viteza aerului la intrarea in radiator (wa = 913 m/s, cand se ia in considerare
si viteza de deplasare a autovehiculului; wa = 69 m/s cand nu se ia in considerare viteza
de deplasare a autovehiculului).
Calculul ventilatorului se porneste de la debitul de aer necesar racirii
de presiune in circuitul de aer pa.
unde:
2
par - caderea de presiune in radiator;
si de la caderea
(16)
Parametrul
Date constructive
1.Diametrul ventilatorului, in m
0,30,7
2.Lungimea paletei, in mm
120280
3.Latimea paletei, in mm
4.Grosimea paletei, in mm
5.Viteza periferica a elicei, in m/s
3070
1,251,80
80110
4045
3540
840
0,0150,060
1030
0,951,50
26
60100
13.Puterea ventilatorului, in kW
Viteza periferica a ventilatorului se calculeaza in functie de caderea de presiune impusa
acestuia:
(18)
in care: 1 - coeficient ce depinde de forma paletelor: 1 = 2,8-3,5 pentru palete plane;
1 = 2,2-2,9 pentru palete curbe profilate.
Diametrul ventilatorului axial se calculeaza cu urmatoarea formula:
(19)
unde:
Portiunea de circuit
Conducta de legatura
Camasa de apa din bloc
Radiator
Caderea de presiune
[m H2O]
0,751,25
1,251,50
2,002,50
4,005,25
(uneori chiar 12,00)
Radiatorul introduce mai mult de jumatate din rezistentele hidraulice si exista pericolul ca
in cazul in care tuburile de apa se infunda, presiunea lichidului sa fie mai mica decat presiunea
de vapori. In acest caz apare fenomenul de cavitatie, urmat de formarea de bule de vapori care in
regimuri de presiuni mari sunt comprimate brusc, provocand socuri care deterioreaza mai ales
pompa.
Prevenirea fenomenului de cavitatie se realizeaza daca presiunea lichidului la intrarea in
pompa 'p' este mai mare decat presiunea de vapori 'pcav' si satisaface relatia:
TOTAL
(21)
Pompa de lichid este centrifuga cu un rotor cu palete drepte sau curbate inapoi Debitul
teoretic al pompei este dat de relatia:
3
unde:
(22)
(24)
La constructiile existente numarul de palete z = 48, si ele sunt profilate in asa fel ca la
intrarea lichidului in canalele rotorului sa nu apara pierderi prin lovire.
(25)
p - randamentul pompei ( p = 0,20,4);
- densitatea lichidului.
Unghiurile vitezelor la iesire se aleg intre urmatoarele limite 2 = 8120 si 2 = 35500.
Raza maxima a rotorului rezulta:
unde:
(26)
np- turatia rotorului pompei [min-1].
La constructiile existente valorile pentru razele r1 si r2 se gasesc in limitele; r1 = 1735
mm, r2 = 3055 mm.
Latimea paletelor la intrare si iesire se determina in functie de debit:
[m3]
(27)
unde: - grosimea paletelor; = (35).10-3 m;
cr - componenta radiala a vitezei absolute c2 la iesirea din rotor (cr = c2.sin 2).
Latimile calculate trebuie sa se inscrie in limitele b1 = 12-35 mm si b2 = 10-25 mm.
Puterea absorbita de pompa de lichid se determina cu relatia:
(28)
daca
Motorul racit cu aer este mai zgomotos si puterea preluata de ventilatorul instalatiei este
superioara puterii preluate de instalatia racirii cu lichid.
La motoarele de motocicleta mici, racirea se realizeaza fara ventilator, circulatia aerului
fiind asigurata de deplasarea motocicletei. La motoarele de cilindree mare pentru autoturisme,
autocamioane, etc. racirea cu aer este asigurata printr-un ventilator axial (fig. 10) sau centrifugal
(fig. 11).
Antrenarea ventilatorului cu ajutorul unei turbine cu gaze arse, pe langa faptul ca asigura
autoreglarea racirii functie de sarcina, elimina consumul de lucru mecanic de la arborele cotit.
Calculul instalatiei de racire cu aer
Calculul sistemului de nervurare
Proiectarea instalatiei de racire cu aer are in vedere ca eficacitatea instalatiei de racire
depinde de profilul aripioarelor de racire (fig. 11).
alaturati
Material
Otel
Aliaj
Aluminiu
de
Grosime
Pas
Lungime
s [mm]
t [mm]
l [mm]
0,81,0
1525
1,62,0
45
4080
3,54,0 jos
810
3550
Fonta
1,52,2
Calculul elementelor geometrice si functionale ale nervurilor se desfasuara in modul
urmator:
A) - Lungimea de nervurare;
(29)
unde: b - coeficient (b =1,01,3); S - cursa pistonului
B) - Aria teoretica a nervurilor in contact cu aerul:
(30)
C) - Aria reala a nervurilor in contact cu aerul:
(31)
unde: - factor de forma ( = 0,50,7)
D) - Aria exterioara a cilindrului in contact cu aerul:
(32)
E) - Aria totala de schimb de caldura:
(33)
F) - Aria de curgere a aerului printre doi cilindri:
(34)
G) - Debitul de aer necesar pentru racirea unui cilindru:
(35)
unde:
(38)
I) - Aria totala de schimb de caldura
(39)
unde:
(40)
in care:
(41)
(42)
(43)
unde:
cc - coeficient de convectie;
de - diametrul echivalent;
E - eficienta nervurii (E=0,40,9);
Bi - criteriul lui Biot;
s - coeficient de conductibilitate: s = 210 kJ/mhk - pentru fonta;
s = 730 kJ/mhk - pentru aluminiu.
J) - Caderea de presiune intre carcasa si mediul ambiant:
(44)
in care:
(45)
unde:
CAPITOLUL IV
INTRETINEREA DEFECTIUNI SI REPARAREA INSTALATIEI DE
RACIRE
4.1. INTRETINEREA INSTALATIEI DE RACIRE
Intretinerea acestei instalatii cuprinde operatii de control,verificare, ungere, reglare si
curatire, dupa cum urmeaza:
arborele incovoiat se indreapta la rece cu ajutorul presei; abatarea maxima este de 0,05
mm;
arborele uzat se rectifica , se cromeaza si se rectifica rotund la cota nominal;
canalul de pana largit se incarca cu sudura si se frezeaza un altul decalat la 180 sau se
rectifica si se inlocuieste pana;
fisurile sau rupturile paletelor rotorului se incarca prin sudura si se rectifica; daca sunt
rupte mai mult de doua palete sau ruptura este prea grava , se inlocuieste rotorul;
locasul pentru axul pompei de apa uzat se reconditioneaza prin bucsare dupa alizare,
dupa care se face rectificarea la cota nominala;
dupa reparare se controleaza abaterea rotorului in locasul din corpul pompei, jocul axial
al rotorului admis este de 0,08 mm, apoi se asambleaza componentele.
Ventilatorul poate prezenta ca defectiuni :
deformarea paletelor;
fisurarea sau ruperea paletelor;
slabirea paletelor in locurile de imbinare;
deformarea orificiilor suruburilor de fixare pe fulie.
Radiatorul se curate mai intai cu jet de apa si aer comprimat , apoi se fierbe in solutie cu
soda caustic 10% pentru indepartarea pietrei si impuritatilor depuse dupa care se supune
controlul in baia de apa ,introducand in interior aer comprimat sub presiunea de 1,5 bar.
Termostatul se controleaza functional intr-o baie de apa incalzita progresiv, urmarind in
acelasi timp , cu un termomentru ca inceperea deschiderii supapei sa se faca la 70 C, iar la 85
90 C sa fie complet deschisa. Sub 70C supapa trebuie sa fie complet inchisa.
Racitorul de ulei poate avea tevile sparte sau supapa defecta. Tevile sparte se lipesc, iar
supapa se regleaza; cand nu este etansa pe scaun, se rodeaza cu pasta apoi se face proba de
etansare a racitorului ca si la radiator.
-
CAPITOLUL V
NORME DE SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA LA
REPARAREA INSTALATIEI DE RACIRE
La repararea pieselor componente si a mecanismelor de miscare de rotatie se vor respecta
toate masurile de
tehnica
securitatii
muncii
si a locurilor de
munca unde se realizeaza lucrarea respectiva.
Pentru montarea si demontarea acestor mecanisme , in vederea evitarii accidentelor, se
vor folosi scule nedetiorate si dispositive in stare buna de functionare. Operatiile de demontare a
unei masini, instalatii aferente masinii sau a unei piese trebuie sa se desfasoare sub
supravegherea directa a maistrului.Inainte de a incepe demontarea se va studia documentatia
tehnica si se vor stabili masele pieselor grele care vor fi manevrate numai cu mijloace de
ridicat si transportat. De asemenea, se vor asigura spatiile de acces intre masinile si utilajele ce
sunt in reparatie, precum si iluminarea corespunzatoare a fiecarui loc de munca.
pentru inlaturarea pericolului la care sunt supusi muncitorii care lucreaza la diferite
instalatii si masini, se vor elabora instructiuni proprii acestor locuri de munca,care se vor afisa la
locuri vizibile;
incaperile si locurile de munca vor fi iluminatein mod corespunzator natural sau artificial;
este interzis a se incepe rodajul motoarelor pana cand nu s-a asigurat sistemul de evacuare a
gazelor in exteriorul halei sau atelierului.Tubulatura pentru evacuarea gazelor va fi bine fixate si
protejata contra deteriorarii;
canalele pentru lucru trebuie sa fie mentinute in stare curate ,sa aiba asigurat:iluminatul la
tensiune nepericuloasa 12/24V,scurgerea apei si sa nu fie aglomerat cu piese.La toate canalele
trebuie instalate podele de trecere care vor fi montate ori de cate ori canalul nu este ocupat cu un
vehicul;
masinile vor fi introduse in hale si ateliere pentru a fi reparate numai dup ace au fost spalate
corespunzator, evacuat combustibilul din rezervoare si dupa ce s-au desfacut legaturile de la
accumulator. Spalarea se va face in locuri special amenajate pentru astfel de operatii. In timpul
spalarii se va urmari sa nu se indrepte jetul de apa sub presiune asupra instalatiei electrice a
masinii si chiar a instalatiei electrice aflate in preajma rampei de spalare pentru evitarea
pericolului de electrocutare;
petrolul lampant sau benzina se pot folosi numai in cantitati mici la spalarea pieselor si
numai in bai specialeprevazute cu capace amenajate si dispuse in locuri ferite de pericolul
incendierii sau aprinderii;
se va asigura o buna aerisire naturala sau prin instalatii mecanice de ventilatie,;la intrarea in
aceste incaperi se vor afisa placute avertizoarecu urmatorul text: INTRAREA CU FOC
DESCHIS IN ACEASTA INCAPERE ESTE INTERZISA.
BIBLIOGRAFIE
1.
Antonescu, E., Fratila M., Instalatii si echipamente auto, Editura Didactica si Pedagogica
, Bucuresti, 1997;
2.
3.
4.
5.
6.
7.
Stoicescu, A., P., Dinamica autovehiculelor, vol. I, II, III, I.P.B., Bucuresti, 1982;
8.
Untaru, M., Fratila, Gh., Potincu, Gh., s.a., Calculul si constructia automobilelor, EDP,
Bucuresti, 1982;
9.
Untaru, M., Potincu, Gh., Stoicescu, A., s.a., Dinamica autovehiculelor pe roti, EDP,
Bucuresti, 1981;
10.
Automobilul de la A la Z,
11.
intretinere
si
ANEXE
ANEXA 1 - Schema sistemului de racire cu aer
ANEXA 3 - Racorduri
ANEXA 4
Schema radiatorului