PROIECTAREA DIDACTIC

Definiie
Proiectarea didactic este o actiune
continua, permanenta, care precede
demersurile instructiv-educative,
indiferent de dimensiunea, complexitatea
sau durata acestor
Sau mai simplu,

Presupune de fapt stabilirea sistemului de

relatii intre continutul stiintific
vehiculat,obiectivele operationale si
strategiile de predare, invatare si
evaluare.

 In proiectarea didactica se porneste de la

un continut fixat prin programele scolare,
care cuprind obiectivele generale ale
invatamantului, obiectivele-cadru si
obiectivele de referinta care sunt unice la
nivel national.
Se finalizeaza cu elaborarea unor
instrumente de lucru utile cadrului
didactic: planului tematic si a proiectelor
de activitate didactica/lectie, pana la

stabilirea obiectivelor operationale

Etapele principale ale activitii de

proiectare a activitilor didactice sunt:
1. Incadrarea lectiei sau a activitatii
didactice in sistemul de lectii sau in
planul tematic
2. Stabilirea obiectivelor operationale
3. Prelucrarea si structurarea continutului
stiintific
4. Elaborarea strategiei didactice
5. Stabilirea structurii procesuale a
lectiei/activitatii didactice

Proiectarea activitii didactice

nseamna, cel mai adesea, proiectarea
lectiei, datorita ponderii mari pe care o
ocupa lectia in ansamblul formelor de
organizare si desfasurare a activitatii
didactice.

 Proiectarea lectiei presupune un demers

anticipativ, pe baza unui algoritm
procedural ce coreleaza urmatoarele patru
intrebari:
Ce voi face?
Cu ce voi face ?
Cum voi face ?
Cum voi ti daca am realizat ceea ce
mi-am propus ?

 Etapa I: Identificarea obiectivelor

leciei
Obiectivul ne arata ce se urmareste in
fiecare secventa a procesului educational
si cum se evalueaza performantele
obtinute".

 Etapa a II-a: Analiza resurselor

Dupa identificarea obiectivelor, profesorul
trebuie sa realizeze o analiza detaliata a
principalelor categorii de resurse implicate
in desfasurarea activitatii.

 Etapa a III-a: Elaborarea strategiilor

didactice optime
Eficienta activitatii didactice depinde in mare
masura de calitatea demersului de selectare si
corelare a celor mai potrivite metode, mijloace
si materiale didactice; aceasta etapa mai e
cunoscuta si ca etapa selectarii si corelarii celor
trei M" (Metode, Materiale, Mijloace).

 Etapa a IV-a: Elaborarea instrumentelor de evaluare

Am identificat, intre functiile obiectivelor educatiei, o functie

evaluativa; precizarea corecta a obiectivelor si posibilitatilor
de operationalizare a acestora ofera un sprijin serios in
procesul de evaluare a rezultatelor elevilor si a activitatii
profesorului, sugerand alegerea unor instrumente de
evaluare adecvate obiectivelor propuse, utilizarea lor in
anumite momente ale desfasurarii activitatii, precum si
interpretarea si utilizarea rezultatelor in sensul optimizarii
activitatii si, implicit, al pregatirii elevilor.

Utilizarea materialului didactic

Copilul este prin natura sa un spirit
creativ , datorita imensei sale
curioziti , a freamtului permanent
pentru a cunoate ceea ce se petrece
n jurul su Ce
. e aia?

Cum se
face aia?

Utilizarea materialului didactic

Copilul este prin natura sa un spirit
creativ , datorita imensei sale
curioziti , a freamtului permanent
pentru a cunoate ceea ce se petrece
n jurul su Ce
. e aia?
De ce se
intampla
aia?
Cum se
face aia?

De ce nu mi
spui???!!!

 Copilul se nate cu capacitatea de a nva

, dar ansa supravieuirii , a umanizrii
i socializrii lui depinde de contactul cu
adultul , cu mediul educional , cu
materialul didactic . Educatoarei i revine
misiunea de a depista de timpuriu
posibilitile creative ale copiilor i de a
creea condiii optime de dezvoltare .

 Materialul intuitiv reprezint materialul

care red n forma sa natural realitatea
nconjurtoare ( plante , animale ,
aparate , etc ) poate fi adus n clas sau
poate fi ,, cunoscut n cadrul unor
Aceasta e o
vizite , excursiinumaratoare
;
!

 Materialul didactic include att materialul

intuitiv ct i pe cel realizat intenionat
pentru a mijloci observarea realitii greu
accesibile sau inaccesibile ( instalaii ,
mijloace audio-vizuale ) . Acesta poate
reproduce sau reconstitui obiectele i
Ia material
fenomenele reale
avnd
funcie
didactic!
demonstrativ .

 Mijloacele de nvmnt reprezint resursele

materiale ale procesului de nvmnt care
faciliteaz comunicarea , nelegerea , formarea
noiunilor , deprinderilor sau abilitilor , fixarea
, evaluarea i aplicarea cunotinelor n
practic. Ele influeneaz i facilitez
individualizarea nvrii . Oferind
informaii bogate , bine selectate i
prelucrate reuesc s stimuleze interesul
pentru cunoaterea profund a realitii .

 Incercnd o clasificare a mijloacelor de nvmnt

dup criterii pedagogice ( dup rolul dominant pe
care l au n activitate) putem semnala :
1. Mijloace didactice de nvmnt pentru
comunicarea/ transmiterea de informaii :
audio-vizuale : casetofon, calculator ,
retroproiector , magnetofon, filme didactice , cduri, dvd-uri , diapozitive , diafilme , discuri etc) ;
materiale grafice : tablouri , plane , atlase ,
albume , portrete etc.

 2.Mijloace de nvmnt pentru

investigare , exersare i formare a
deprinderilor de lucru ajut la nvarea
prin descoperire , la exersarea
deprinderilor practice (ex. microscop ,
jocuri didactice, aparate pentru educatie
fizic , instrumente muzicale );

 3.Mijloace de nvmnt pentru

raionalizarea timpului activitii ( ex.:
abloane , tampile didactice , hri de
contur , xerox, calculator )
4. Mijloace de nvmnt pentru
evaluarea rezultatelor ( teste, fie, matrici
etc.)
5. Modele: mulaje, globuri ;
6. Naturalizri animale mpiate , mase
plastice , colecii de roci , semine ,

 Creativitatea educatoarei n crearea unui

material didactic mrunt pentru activitile
matematice , pe care copiii sa-l aib n
coule i care fiind atractiv , frumos
colorat , l va determina pe copil s nvee
e
cu placere i uurin Unde
numratul
;
materialul?

123456

Chiar aici n
faa ta. Nu
vezi ce
atragator e?

 Creativitatea educatoarei n crearea unui

material didactic mrunt pentru activitile
matematice , pe care copiii sa-l aib n
coule i care fiind atractiv , frumos
colorat , l va determina pe copil s nvee
e
cu placere i uurin Unde
numratul
;
materialul?

123456

Chiar aici n
faa ta. Nu
vezi ce
atrgtor e?

Concluzie:
Daca nu ne folosim de ceea ce avem si nu cutm ce nu avem,
vom fi lipsiti de unele din pricina soartei, iar de altele din
pricina noastra
-Philemon-

Sfrit!

Nu, glumeam, mai e un pic

Fraciile
a
Fraciile sunt numere de forma
, unde
b
a i b sunt ntregi ( b diferit de zero).
Numrul de sub linia de fracie se numete
numitor. Gndii-l ca 'cel care numete' fracia:
1/2 = o doime, 3/5= 3 cincimi, 3/10= 3 zecimi
etc. El art n cte pri s-a mprit ntregul.
Numrul de pe linia de fracie se numete
numrtor. El numr cte doimi, cincimi,
zecimi etc. s-au luat.

Adunarea i scderea fraciilor

Dac nu avem acelai numitor, facem ca
ele s aib acelai numitor, gsind fracii
echivalente cu ele.
Putem lua orice numitor comun posibil,
dar rezultatul va fi mai simplu (cu numere
mai mici) dac vom lua cel mai mic
numitor comun.

Mai simplu poate fi explicat cu ajutorul

filmului:

Sfrit!