Sunteți pe pagina 1din 219

JOHN PERKINS

Tehnici samanice
pentru o transformare
globala
si personala

Copyright

1997 by

JOHN PERKINS

Shapes hifting
Destiny Books, a division of Inner Traditions International,
care si rezerva toate drepturile.
Tehnoredactare

Daria Vasilescu

Coperta George Acu


Coordonator

Monica Vi~an

Copyright 2007, Editura For You


Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romniei
PERKINS, JOHN.
Schimbarea de forme: tehnici samanice pentru o transformare globala si
personala / John Perkins - Bucuresti:

For You, 2007

ISBN (13) 978-973-7978-87-5


291.612

Toate drepturile asupra versiunii n limba romna apartin


Editurii For You. Reproducerea integrala sau partiala, sub orice forn'1a,
a textului din aceasta carte este posibila numai ~u acordul prealabil al
Editurii For You.
Tel./fax.

021/6656223;

0311001455,

mobile phone 0744352963;

fax electronic 0318157676

0724212690;

e-mail monica.visan@b.astral.ro;edituraforyou@b.astral.ro
website: http://www.editura-foryou.ro
Printed in Romania

ISBN 978-973-7978-87-5;

]OHN PERKINS

Tehnici samanice
pentru o transformare
globala
si personala

Traducere

DARIA VASILESCU

EDITURA FOR YOU

Ma cuprinsese un sentimen~ coplesitor de forta. Nu


mai era acea iluzie a puterii, fare ne face sa obosim n
lupta si sa cedam. Astrain mi-a soptit din nou ... Mi-a
spus ca trebuie sa nfrunt nJotdeauna lumea, cu acemine. Pot nfrunt~ un c~i?-e, doar ",t:ansformndu-ma
leasi arme care eu
au fost
msumlmt
fOlositl!un
pentru
came.a ma provoca pe
Paulo Coelho
Pelerinajul

Mamei mele, care ne-a rrrd,tat n ultimele sale


patruzea ~i ana ~ zile din via,ta,
ai extazul ,tine de sim,ti~ea propriei Unimi,
~i care - n pofida durerilor pe care le avea - m-a ailauzit
pe parcursul scrierii paJinilor acestei airti.

Introducere

Am fost rugat sa tin o prelegere; la Conferinta Interna"


tionala a Femeilor, din 1995, n Miami, la 'scurt timp dupa ce mi
fusese public,ata cea de-a treia carte. Fusesera invitati cinci autori, dintre care patru erambarbati. Subiectul ales de mine era
impattul potential pe care l-ar pu'tea avea femeile saman indigene asupra viitorului lumii noastre. Asadar, cinci oratori, din~
tre care patru barbati, la Conferinta Internationala a Femeilor era un dezechilibru. M-am decis sa-i cedez unei femei' timpul
alocat prelegerii.
Desi
, avea doar doisprezece ani, fiica mea, Jessica, avea
toate calitatile necesare. Ea vizitase popoarele indigene, pentru
prima oara, cnd avea doar opt luni; sotia mea, Winifred, nca
povesteste despre momentul n care am asteptat mpreuna ca un
grup de femei mayase - ce stateau cu picioarele n apa unui lac
unde si spala rufele, cu fustele brodate strnse n poale - sa o
tina n brate pe Jessica, pe rnd, fiind uimite ca un bebelus att
de mare avea mai putin de un an de zile. Mai trziu, Jessica avea
sa fie instruita de catre samanii
Quechua din Anzi, sa-si,. faca ini,
tierea, n timpul unei ceremonii a focului, n tinuturile muntoase
din Guatemala, si sa faca parte din primul grup de "straini" ce
avea sa viziteze un clan ndepartat de vnatori de capete, aflat n
inima padurii amazoniene.
,
"n aceasta seara as dori ~a fac trei precizari", a spus
Jessica, n fata publicului dinMiami. "n primul rnd,consider
ca generatiei mele i s-a pus pe umeri o povara mai grea dect n
orice alta perioada din istorie~ mostenirea unor activitati ce ne
polueaza lumea, aducnd-o la doa; un pas de distruger~. n al
5

JOhnpetn<

doilea rnd, schimbarea ei va necesita mult mai mult dect reciclare si curatare a mediului ncopjurator. Si n al treilea rnd,
care dam viata. Mai presus de to te, aceasta tranzitie va consta
n
ne transforma
de viata
armonioase
si
, ceunau stiluri
important.
,Noi
suntem cele
,
noi,a femeile,
trebuiensafiinte
avem
care onoreaza Pamntul.

fI

Cu toateLaacestea,
dect lam
ceilalti,
ca meritul
penfel ca simai
cei mult
din public,
fost stiam
profund
impresionat.
tru perspectiva vasta pe care o av~a Jessica si pentru apelul sau
plin de pasiune aiJartinea schimbatorilor de forme care i influentasera viata nca de mic copil.
,

,
De-~ lungul istoriei, noir oamenii, am descoperit ca
schimbarea formei este unul ~int~e mijloacele cele mai eficiente
de autotransfo~are,',,~tt pe: noi ~ns,ine, ~ti si a com~n!tatil?r
noastre. Un luptator 'Sroux LakQt sI-a schImbat forma mtNtn
bizon, pentru a:deveniunviiator fual iscusit si pentnia onora
spiritul unui animal dela care fa ilia sa se aproviziona cu mncare, mbracaminte, corzi pentru arcuri si combustibil. Triburi
ntregi au re'tistat penoadelor glaCi re, potopurilor si altor schim-,
bari ale mediului, iniri modificarea radicala a perceptiilor si a
Culturile mod'eme au ren ntat la asemenea practici, n
p't:,care o d:tine o~ul n a con- '
favoarea
~red~nt~in
stilului de
via:ta. "c~pacit:t:a
,
?"ola IU?I~~dmJurul ~a~,Y~na~o.a[eaa fost mloc~lta.~eAfermel~
I

ncerce sa se adapteze la revarsaril rurilor, noi construim baramdusmah,za,te, a,b,atoar,e,SI fabn,cl~e,"ambalare, a ,cam,lI. I,n,I,OC sa,'
je. Att indivizii,'~t si ~omui1ita"iIe, parsa1traiasea'urideva n'
afara a ceea ce'numhri'ade~ea '"reslullumir' sau "naturii", ta si'
cum Cimfiseparatideacestea.
,
,
,""
.
Cu toate acestea, lacum,c d ne aflarl1la nceputul'uni.t'I'
nou mileniu, ~e confruntam (:U mu tiple probleme. Suntem foarte'
constienti de ct de p~l~a~es~rtt,a' ele.si atmr~fera, de faptul ca
nu putem combate saraCIa SI de endmta, ce' Ia amploare, de a
recurge'la violenta, suicid, d~oguri ~i alte' tipuri de comportament
distructiv si, astfel~'
ce Ivaurma ..
.ii', ,', .:ne :-ntrebam
.
'
..i'

1.

SCHIMBAREA DE FORME

Dar opriti-va! Nu e timpul sa ne lamentam de cele I1tmplate n trec~t sau sa disperam n privinta viitorului. Este
timpul sa deschidem usa tuturor posibilitatilor minunat~ ce vin,
odata cu constienta si tehnologiile dezvoltate n timpul ultiIl1elof
decenii. Este timpul pentru opt.mism ...
,.1
Suntem primii oameni din istorie, care valorifica irti~colele fizicii, locuiesc n case cu ncalzire si aer conditionat, au
calatorit pe Luna si
au
privit
acest lucru
lat~levizor. Sti~
ce avem
,
..
."
.'.
t .
si ceea ce am pierdut.. Suntem primii oameni capabili sa facew
alegeri rationale n legatura cu compI:omisurile impliqlte n acest,
progres si putem spune, bazndu-ne pe experienta concreta, .ca'
fructele dezvoltarii economice nu merita ntotdea~na pretul pIa-,
tit. Niciodata nainte, nici un locuitor al acestei planete nu.a.fost
pus n pozitia de a evalua avantajele (si costurile) centl1\lelor
energetice ce genereaza electricitate (si gaze cu efect, d~ s~~),
soselelor care ne unesc (si ne distrugpaQ1ntul, cndva venerat) sau ale substante lor chimice ce produc o diversitate ulujtoare;
pe rafturile supermarketurilor si n departamentele magazinelor
universale (si ne otravesc apele,si corpurile) ..
Traim n vremuri de mare speranta, deoarece am nyijtat
att de multe despre noi nsine si despre relatia pe care o,avem
cu mediul nconjurator. "Saltul urias pentru omenire"poate fi
simbolizat de urma lasata de Neil ~strong
pe suprafata Lunii,
nsa ne-aluat mii 'de ani pentru a ajunge <tcolosi, n timp, am
demonstrat
ca nu sunten't stapnii universului. Desi
acea urma
.
t
reprezinta un simbol indubitabil, adevaratul salt s-a produs
adnc n interiorul psihicului nostru.
Cnd l-am facut, am pasit ntr-o lume ce ne ofera o ocazie extraordinara de a ne schimba pe noi nsine.
,
r

','

Subiectul acestei carti este schimbarea - schimbarea


formei - n toate aspectele sale.
n prima parte, vom prezenta diversele tipuri de schimbari de forma, tehnici pentru a le obtine si teorii cu privire la felul
n care au loc aceste schimbari. Veti descoperi ca toti avem capa7

lahn Perkins

citatea de a ne schimba forma la nivel celular, de a ne transforma


n jaguari sau arbusti, sau n oricare alta forma cu care stabilim
o legatura. De asemenea, fiecare dintre noi se poate schimba pentru a ntruchipa mai mult Sinele pe care l apreciem si dorim sa-I
valorificam, facnd modificari fundamentale n privinta
, atitudinii, perceptiilor, prosperitatii, sanatatii, aspectului fizic si a relatiilor personale.
n a doua parte, sunt descrise ntmplari remarcabile,
traite de grupurile de oameni ce au calatorit alaturi de mine n
padurea amazoniana - experiente care au inclus fiecare dintre
tipurile de schimbare de forme discutate n prima parte a cartii.
Veti
cu medici si
respectati, din
t face cunostinta
"
, oameni de stiinta
"
Statele Unite, ce au suferit modificari radicale ale corpului si
mintii. Si veti lua la cunostinta despre o transformare institutionala profunda, care a dat nastere unei noi organizatii - genul
de transformare la care facuse apel Jessica, n discursul pe care
l-a tinut n Miami.
,
n primele doua parti ale cartii vi se vor prezenta tehnicile care va vor permite sa fiti un schimbator de forme. Pur si
simplu, urmati indicatiile si exemplele oferite de Viejo Uza si de
catre ceilalti schimbatori de forme.
n ~ontinuare, voi relata o serie de istorisiri - toate adevarate. Pentru mine, povestirea reprezinta cea mai simpla cale
de a scrie. Iar a spune povesti face parte din traditia schimbatorilor de forme.

o
PERSPECTIVA
DINSPRE
EXTERIOR

ea-fz-UtJtett

PERSPECTIVA

I
MAYASA
,

Marea piramida din piatra se ridica deasupra junglei, ca un


vulcan pe cerul diminetii. Un monument de rezistenta, ce sfidase
zeii care trimisesera uragane peste Golful Mexic,pentru a-l distruge si pentru a-i ngropa pe jefuitorii care l-au exploatat timp de
multe secole, golindu-l de jad si aur, lasnd n urma doar pietrele,
plantele ce si nfipsesera radacinile de-a lungul zidurilor sale
abrupte si sculptura aflata n vrf.
Parea sa faca parte din peisaj, un frate al padurii; nsa piramida fusese construita de oameni, fiecare piatra fiind asezata
de catre mini omenesti. Reprezenta creatia unei civilizatii de
magicieni ce transformasera Yucatanul dintr-o jungla nclcita,
ntr-un teren de belsug agricol, cu orase splendide si capodopere
arhitectonice.
Mayasii au secat mlastinile. Au construit platforme masive, asemanatoare unor insule pe aceste terenuri, ceea ce-i permitea culturii omenesti sa nfloreasca, acolo unde domnisera
cndva crocodilii. Au conceput un calendar mult mai precis dect
cel pe care l folosim noi n prezent, si-au dezvoltat propria limba
scrisa, au construit temple la fel de gratioase precum cele gasite
n Acropole, si piramide care le depasesc n frumusete si maretie
pe cele din Egipt. Apoi, acesti magicieni au realizat cel mai misterios act al lor, cel care i-a derutat dintotdeauna pe arheologi si
filozofi, antropologi si poeti.
Era o fapta incredibila de transformare. Precum un vrajitor ncaruntit, ce-si misca bagheta si se rentoarce n cuibul
pntecelui matern, toata aceasta cultura, aceasta civilizatie
, care
10

SCHIMBAREA

DE FORME

a trudit timp de secole sa se ridice deasupra mlastinilor, s-a autotransportat napoi, n vremurile stramosilor sai. Mayasii si-au
abandonat orasele si si-au parasit piramidele monumentale, Iasndu-si n urma cartile splendid ilustrate, calendarele sofisticate si secretele arhitecturale, complet neprotejate n fata junglei. S-au rentors n paduri.
"De cnd au pasit oamenii pe acest Pamnt?", m-a ntrebat ViejoUza. Stnd n spatiul luminat ce forma o punte ntre
zidul ntunecat de copaci din 'spatele nostru si
, umbra piramidei
din fata, priveam amndoi cu atentie, n lumina diminetii, la vrful maretului
monument de piatra, ce rezistase testelor impuse
,
de zei, oameni si timp.
Viejo nseamna "batrn" n limba spaniola; Itza este numele sau mayas. Astfel i spuneau oamenii si cu douazeci de ani
n urma, atunci cnd l-am ntlnit. Acum constientizez ca nu se
putea sa fi fost att de batrn atunci, nct numele sa denote un
titlu onorific pentru un vindecator-ntelept, un nvatator, un saman. Poate ca reflecta doar umorul pe care l au mayasii, viejo
fiind o porecla pentru faptul ca schiopata si folosea un toiag noduros care l ajuta sa se deplaseze.
Aspectul sau fizic nu s-a schimbat prea mult de-a lungul
anilor. Parul ncepuse sa ncarunteasca, dar l purta nca strns
la spate, ntr-o .coada. Cu exceptia cutelor de expresie din jurul
ochilor sai caprui, pe fata lui nu ~xista urma de riduri. mi amintesc att de bine cum ochii i straluceau de pasiune pentru viata,
pasiune pentru iubire, po~esti, animale, paduri si oameni. Purta
aceleasi sandale sau, cel putin, acelasi model; la fel ca si pantalonii largi si tunica de pe el, ncaltamintea era confectionata din
fibra deschisa la culoare a unei plante locale. Peste umeri ducea
o traista tesuta, pe care as fi putut jura ca a purtat-o nencetat
n ultimii douazeci de ani.
A trebuit sa reflectez asupra ntrebarii puse de el. stiam
ca citisem deja raspunsul, nsa sunt "blestemat" cu o memorie
slaba, atunci cnd vine vorba de cifre. Si-a
, nfipt vrful toiagu11

John Perkins

lui ntr-o frunza ce se asezase


pe cararea noastra. "Un milion de
,
ani?", am presupus eu.
"Destul de bine", mi-a zmbit si
, s-a ntins, ndreptndu-si bratele si toiagul n sus. Din pozitia n care stateam, era
un gest ce parea sa indice piramida. Viejo s-a adapostit n umbra
ei. L-am urmat, fiind recunoscator pentru racoarea oferita de
aceasta. "Cifrele nu au o importanta prea mare", a continuat el.
,,Am supravietuit multor catastrofe. Potrivit legendelor, noi, oamenii, ne gasim n cea de-a cincea creatie - distrusa de patru ori
pna acum". A facut o pauza. Vntul nu sufla, de parca natura
nsasi se oprise pentru a asculta. "De fiecare data, schimbatorul
de f~rme - pe care l poti numi ,vrajitor' sau ,profet' - a fost cel
care ne-a calauzit sa iesim din acest abis".
Viejo Uza s-a ndreptat catre prima treapta si a nceput
sa urce. n acea clipa, mi-am amintit de povestea leg~ta de schiopatatul sau.
Pe cnd era mai tnar, fusese angajat sa lucreze alaturi
de un grup de excavatori, la un sit arheologic. ntr-o seara, a acceptat provocarea unui coleg, de a se lua la ntrecere pna n vr~
fuI piramidei. n timpul acestei curse necugetate, a alunecat si a
cazut; cnd l-au gasit, au crezut ca murise. Un vindecator mayas
i-a redat viata. Dupa aceasta ntmplare, Viejo Uza s-a transformat ntr-o cu totul alta persoana. A nvatat
, sa citeasca, a devenit
ucenicul vindecatorului si - se spune - a nceput sa converseze
cu spiritele. Oamenii l numeau Sabio - "cel ntelept" - si i-au
adaugat la acest nume si apelativul Viejo.
M-am straduit sa-I urmez, catarndu-ma pe rocile imprevizibile. Unele dintre ele erau crestate si
, ascutite
, ca lam ele de
cutit, pe cnd altele se sfarmau si cadeau de ndata ce puneam
piciorul pe ele. Mi-a trecut gndul ca piramida conspira pentru
a ma tine departe. La nceput, am negat aceasta idee, considernd-o ridicola - nimic altceva dect un sentiment de paranoia.
Dar, aducndu-mi aminte de celelalte dati cnd o escaladasem cu
usurinta, a trebuit sa ma mai gndesc 'o data. Ceva era diferit.
Am ncercat sa ma consolez ca, uneori, destinul nostru consta
12

'1

n a ntmpina greutati, astfel nct sa putem atinge noi niveluri.


SCHJMBA~EA DE FORME

Nu era
adevaratAm
ca viata
lui la
1\ lejo
fusese
transformata
acea
cazatura?
tresarit
acestUza
gnd
si m-am
hotart de
sa
ncetinesc ritmul, sa-mi alegicu mai mare grija calea de-a lungul acelor ziduri etajate.
Am renuntat
, Ia a ma ncerca sa ~tin pasul cu acest barbat, care parca poseda calitati de insecta. In pofida vrstei sale si
a piciorului ranit, ~e misca fa v efort. La un moment dat, m-am
oprit pentru a-I st~dia. Parea a alunece, ntreg corpul sau unindu-se cu piatra - un sarpe c re, pe lnga faptul ca se simtea n
elementul sau pe "ceasta pi mida straveche, devenise o parte a
sa. Pericolul, faptttl ca nu eXfstau balustrade sau frnghii, nu-I
mpiedica sa-si continue dru~ul. L-am privit cu ochii unui npauza si, precum un sarpe, s udia tot ce se afla n jurul sau. La
nceput
facutsaji
Ia fel,
a descoperit
vederea
vataceI, am
hotart
imitdar
teh$ica.
Din cndcurnd
n cnd,cafacea
ctezi-o
dului aproape perpendicular fe care ma catarasem si pamntul
aflat Ia o mare distanta nii Jauza ameteli. Simteam un val de
privit n sus, dar asta nu fa ea dect sa nrautateasca situatia.
frica, imaginndu-mi cum m~ prabusesc si ma lovesc de sol. Am
Norii pufosi, care de jos pare~usa ascunda lumina diminetii, dap.

deau saacum
impresia sicasasunt
rte
ma deruteze
ma fpese.
osedatiSede
roteau
spiritediabolic,
frenetice,
ca atrasi
hotade o forta nevazuta, ntr-un v'rlrtej.Erau hotarti sa ma atraga si
pe mine, odata cu ei.
De deasupra, Viejo Ia striga Ia mine, n cuvinte pe care
nu le puteam ntelege. M-am ipit de peretele rece si mi-am ridicat ncet capul, apoi am ridi at o mna Ia ureche, ntr-un gest
care sa-i dea de nteles ca nu i-am prins mesajul. S-a ntors si,
n doar cteva miscari, s-a ap, opiat de mine.
,,Aseaza-t~ aici", mi- spus, indicndu-mi marginea de
lnga mine. "Nu mai avem uIt. Haide sa ne odihnim."
Ia orice altceva care sa nu- i aduca aminte de locul unde ma
aflam. "Tehnica
M-am asezat,
ta", am
avnd
spug~ja
eusancet,
ma uit
"edoar
remarcabila".
la el, Ia perete sau
13

]olm pJrkins

escaladeze o piramida maYi1?adin Yucatan


Autorul si fiica
sa, jessica
(Iadv.~rstade
anil ncepnd sa
Foto~rafie
facuta
WinifredtreiPerkins.

rea de spirit este secretul. Tii min e de ceea ce am mentionat mai


devreme,A zmbit.
ca vrajitorul
a fostnucel
are ne-animic",
salvat,aori
de el.
cte
ori
"Tehnica
n~eamna
spus
"Sta"Schimbatorul de fo~e. mi amintesc."
am fost ,,Aceasta
amenintatipiramida
cu diSparitia~?"
,
este n simbol perfect."
A privit ~
jur, invitndu-ma sa fac la fel. Geea ce ami si facut, dar m-am
mosii
concentrat
mei au
numai
creat asupra
o civilizatie
lucru~lor
cfre aaflate
ajunsnsaapropiere.
se autodistruga:
"StraPiramide magnifice. Superbe op re de arta. Tratamente ce prelungeau viata, asa cum nu se ma ntlnise vreodata. Acest sarman tarm a fost suprancarcat, i r populatif avea sa se ndrepte
spre disparitie. Ca sa nu mai sp n si ce transformari cauzase
toata aceasta bogatie spiritului ces'tui popor. Aveau totul, la
nivel material, nsa pierdusera le Vturacu Pamntul nsusi si cu
pe oameni sa-si schimbe vietile, a le faca sa fie mai placute si
mai rezistente".
Spiritul.S-a
Ceiasezat
ntelepti
aubastonul
preVazUrtoate
mie~nat
si, cu
a trasatacek.
un tea.
cercI-au
n jurul
meu,
vrfullemnuiui zgriind piatra ..
14

SCHIMBAREA

DE FORME

"Pe masura ce vom urca, simte cum spiritul ti se mpleteste cu cel al piramidei". Apoi a plecat. Am ramas ~ingur pentn:t un timp, asteptnd ca vorbele sale sa se aseze. n timp ce
stateam acolo, am simtit cum vocea lui a plutit spre mine, soptindu-mi ceva despre un soim.
M-am uitat la cer. Era ca un
,
ocean albastru; norii disparusera complet. Am cautat vreo
pasare, nsa nu vedeam nici o miscare, nicaieri.
"Fii un soim", sosisera cuvintele. Am ncercat sa ma
adun, fortndu-~i privirea sa ramna ftxata pe acea imensitate a
cerului, ceea ce a parut o eternitate. Mi-am ridicat un picior si
l-am sprijinit de piramida - piatra parea sa fte solida. Am facut
acelasi lucru si cu celalalt. Mi-am ridicat minile spre cer, am
privit la terasa din fata mea.
"ncetisor", ~i-am spus.
M-am gndit la soim. Mi-am imaginat senzatia de a zbura
deasupra lumii, privind n jos la piramida, la cei doi barbati ce
naintau treptat spre vrf. Am simtit razele soarelui pe crestet si
am stiut ca ma apropriasem de telul meu.
Cnd, n sfrsit, ajunsesem n vrf, eram ud de transpiratie. M-am tras spre margine si m-am ntins pe o terasa ngusta, la belvedere. Soarele nu ajunsese nca sus pe cer, nsa caldura sa era puternica. Mi-am pus mna la ochi, umbrindu-i de
lumina soarelui, si le-am permis sa faca ceea ce am refuzat pna
atunci - sa priveasca n jos. Sub mine, vasta jungla tropicala se
ntindea ca aripile unui papagal. Totul a nceput sa se roteasca.
Am fost cuprins de ameteli,
, pna cnd mi-am ridicat privirea,
spre locul unde statea Viejo Uza, cocotat pe statuia de piatra a
unui jaguar.
,,Arata la fel ca pe vremea stramosilor", mi-a zmbit. Nu
avea pe el nici un strop de sudoare.
M-am trt pna la picioarele sale si m-am sprijinit cu
spatele de statuia pe care statea, ncercnd sa-mi adapostesc corpul sub o fsie de umbra. Am simtit cum ma atinge pe umeri si
si misca minile pe spatele meu, masndu-mi muschii. Degetele-i erau puternice, precum ale unui tnar luptator.
15

jolm P~rkins

"Dar", a continuat el, "lumea nu mai este la fel". A indiMii


de oameni.
Masini
fabrici. Aer poluat". soarelui.
Si-a miscat
degecat spre
un punct
de lasi orizont11dedesubtul
"Orasul.
tul de-a lungul liniei verzi si s~btiri ce ar fi putut reprezenta
marginea
lumii.
rul!Oxic.
intrat ntr-o
de
cataclism.
La "Iar
fel caacolo,
si celelalt.
patruAm
perioade,
speciaperioada
noastra

r altadejungla,
la un alt barbat, o
este dinGndul
nou amenintata
m-a purtatdecatre
peri90lul
a disparea".
schimbat viata.
I
ntmplare
ce vrem
s-a petrecut
cu [UIti
,nainte siViejo,
care "tremi-a
"Daca
sa supravie
uim", ani
a continuat
de forme.
Intrebuintam
cuvnt preI
buie sa-i"Schimbatorii
ascultam pe aceia
care ' e~potscoate
dinunabis."
luat de la un om pe care l-am ntilnit n inima junglei, cu multi
r'

ani n
urma.
Termenul
l-am
pentru
prima
oara,
rostit demaunuimisella
director nceput,
general, cnd
un om
de auzit
afaceri.

16

(3a-p,ttfJ.t.ee,t.

UN DIRECTOR
N PADUREA

DE CORPORATIE,
AMAZONIANA

L-am ntlnit pentru prima oara pe Knut Thorsen n jungla amazoniana, n 1968. Parea o coincidenta uimitoare ca s-a
ntmplat sa fim n acelasi loc, n aceeasi p~rioada: Sucua, un
oras din Ecuador, situat adnc n inima padurii tropicale si care,
desi nconjurat de acest peisaj luxuriant, era caracterizat de o
,singura culoare stearsa - maroul sters al lutului.
Sucua avea doua strazi principale. Ambele duceau la bi'serica catolica. Ca niste coveti pline de noroi, aceste strazi erau
ncadrate de colibe fara ferestre, ce serveau drept case si tiendas
- magazine mici care vindeau sapun, dulciuri si bauturi mbuteliate. Construite din scnduri verticale taiate de mna, nu erau
vopsite, fiind decorate doar de petele de mucegai si de lutul panintiu. Oamenii ce dadeau cu lopata pe marginile strazilor erau
mestizos, descendenti saraciti ai stramosilor indieni si spanioli,
care au migrat din Anzi, n cautarea unui viitor modelat dupa legendele frontierei nord-americane. n schimb, au dat peste mai
multa saracie; au descoperit ca, dupa ce taiau copacii, solul ncepea sa se erodeze, iar tot ce puteau recolta era un singur tip de
cultura - noroiul. Supravietuiau cum puteau, lucrnd pentru
misionari sau prostitundu-se pentru strainii care veneau pentru a exploata petrol, lemn de mahon si aur. Daca erau n stare
sa puna deoparte suficienti bani, deschideau o tienda.
Ocazional, vizitatorii puteau vedea un barbat sau o femeie nativi al junglei, un membru al tribului Shuar, personaje
notorii pentru ferocitatea aratata n lupta si trofeele lor din capete micsorate. Se deosebeau usor de mestizos. Nu doar prin
17

john Perkins

trupurile lor musculoase, fetele


. rotunde ce semanau cu cele
asiatice, tatuajele tribale imprimate pe suprafata nasului, parul
negru tuns n breton, colicrele cu pene purtate la gt si bratarile
de pe brat, sau prin felul plin de demnitate n care mergeau usor, ca pisicile salbatice. Nu era doar obiceiul lor de a purta minimum de haine, att ct sa-i multumeasca pe misionari. Unica
trasatura ce i facea pe cei din trib~l Shuar sa se distinga de toti
ceilalti oameni din Sucua era curatenia lor. Nu purtau cizme de
cauciuc stropite de noroi si pantaloni murdari. Att talpile si picioarele lor goale, ct si pnzele purtate de barbati n jurul
salelor
si
.
. fustele femeilor, erau imaculate .
Sucua nu era o locatie n care se ajungea cu usurinta n
acele timpuri. Trebuia sa se faca o rezervare pentru avionul ce
decola din Cuenca. Acest oras colonial spaniol era asezat ntr-o
vale, la 2438 metri naltime, n Anzi. Fusese construit pe o
fortareata straveche, und~ s-a nascut ultimul rege incas - Atahualpa. Sucua si Cuenca erau separate de un mare lant muntos.
Avionul - un DC3 ce luptase n cel de-al doilea Razboi Mondial
- nu era potrivit sa zboare deasupra vrfurilor muntoase. n
schimb, urma calea trasata de un ru ce se ondula, cotind printr-un pas din munti. Pitotii erau cunoscuti sub denumirea de
"jochei de cronom~tru", deoarece, n lipsa 'unui radar, se bazau
pe un cronometru fIxat n tabloul de bord. La douazeci de secunde dupa decolare, trebuiau sa ncline avionul zece grade la
dreapta, iar apoi, dupa cincizeci de secunde, sapte grade la stnga. Unul dintre ei mi-a spus:
"Chiar si atunci cnd crezi ca ai parte de o zi perfecta,
ntotdeauna folosesti ceasul. Vremea de aici se schimba la fel de
repede ca starile de spirit ale Shuarilor!"
n ziua n care l-am ntlnit pe Knut Thorsen, eram un
simplu vizitatorn Sucua, un voluntar al organizatiei Peace Corps,
venit ntr-o scurta vizita din locul unde stateam, mai adnc n
interiorul junglei. Ajunsesem sa-mi placa seara de smbata petrecuta n ceea ce, n comparatie cu postul meu, parea o metropola.
Cteva dintre tiendas din Sucua vindeau bere. Puteai

18

SCHIMBAREA

DE FORME

cumpara niste sticle si sa mergi la scoala misionarilor, unde


preotul punea n functiune un vechi generator diesel, o data pe
saptamna, si punea filme americane. Nu avea importanta ca
vocile actorilor nu se mai auzeau din pricina zgomotului facut
de generator, sau ca filmele alb-negru fusesera taiate n mii de
locuri, nca din vremea cnd, nainte de a ma naste eu, aceste
filme rulau pentru trupele aliate, n timp ce asteptau pe tarmurile Angliei sa invadeze Normandia. Ceea ce conta era ca acele
imagini de pe ecranul improvizat si rupt te duceau departe de locurile pline de noroi. Puteai uita unde te afli.
Apoi, preotul se posta n fata ecranului ntunecat si ne
ndemna sa venim la slujba, a doua zi dimineata.
Din fericire, nu am acceptat invitatia. Duminica, dis-dedimineata, m-am ndreptat spre pista de avioane. Acolo am fost
ntmpinat de o priveliste ciudata: un gringo * ntr-un costum gri
de afaceri, ce statea ntepenit
sub umbra oferita de versant, uitn,
du-se ftx spre locul plin de noroi, unde ar ft trebuit sa aterizeze
avionul. Pe masura ce m-am apropiat, m-am gndit ca trebuie sa
fte o imagine foarte noua pentru Sucua, o aparitie a ceea ce avea
sa urmeze. Apoi, m-am ntrebat de ce nu venise sa vada ftImul.
M-am oprit n spatele sau si l-am analizat. PantofIi lui
negri erau acoperiti de noroi, care i sarise si pe pantaloni. Avea
parul scurt si era proaspat barbierit. Acestea, combinate cu felul
n care statea, m-au facut sa presupun ca era un militar. Bratele
erau strns ncrucisate pe piept; se uita fIx spre padurea aflata
de cealalta parte a pistei. Sau poate se uita la mestizos - trei dintre ei mnau vite prin terenul mlos si le legasera de niste pripoane, lnga santurile lasate de avioanele ce au aterizat. Mai departe,
odihnindu-se la marginea junglei, se afla o familie Shuar: un barbat si o femeie si trei copilasi, cel mai mic stnd cuibarit la pieptul mamei sale.
Nu s-a miscat deloc, atunci cnd m-am apropiat. "Buna
dimineata",
, am spus eu n engleza.
'Un termen folosit n Spania sau n America Latina, pentru a-j descrie
pe strainii vorbitori de limba en~leza. N.T.
19

John Perkins

S-a ntors la mine de parca ar fi fost mpuscat. Apoi, vazndu-ma, fata i s-a lumin'at cu un zmbet. "Da, buna dimineata." Mi-a nti~s mna. Avea ochii de un albastru izbitor. "Vorbesti engleza. Ce bine! Ma numesc Knut Thorsen." Dupa accentul sau, am considerat ca e scandinav. M-am prezentat. Nu si-a
ascuns deloc usurarea simtita ca m-a ntlnit.
"Doam~e, ma rata~isem", a recunoscut el. "Credeam ca
m-as fi putut descurca cu spaniola mea stlcita. Dar nu pare sa
functioneze prea bine." S-a uitat n jur. "Chiar aici." A facut o
pauza, privindu-ma direct n ochi. "Un voluntar Peace Corps. Ce
minunat! Ce noroc fantastic ca te-am ntlnit. Locuiesti de mult
timp aici?" I-am explicat ca fusesem trimis n Ecuador pentru
patru luni. Si am adaugat:
"Dar nu aici. Stau mai departe".
,,Mai departe n jungla?" A clatinat din cap nencrezator.
"Cu tribul Shuar?"
"Da. Cu tribul Shuar."
"Este adevarat? Chiar colectioneaza capete de om?"
L-am asigurat ca acestia nca mai micsoreaza capetele
dusmanilor
lor, ocazional, dar ca obiceiurile li se schimbau foarte
,
rapid. Fara sa-mi mai pot controla curiozitatea, am izbucnit: "Ce
anume l poarta pe un om n costum de afaceri aici, n Sucua?"
S-a uitat rusinat la sacoul si pantalonii sai. De abia
atunci am remarcat ca nu purta cravata; camasa lui bleu era
descheiata la gt. Lnga picior avea o servieta din piele neagra,
eleganta si simpla.
,,0, costumul! Ma simt ca un prost." Si-a frecat minile
de el. "Dar sincer, e tot ce am la mine. N-am loc n servieta pentru a-mi pune haina, asa ca trebuie sa o port pe mine." n timp
ce a rostit cuvintele, si~a scos sacoul de pe el. "n caldura asta,
cred ca e mai bine sa-I dau jos, desi sotia mea In-a prevenit. Zicea
ca o sa-I las pe undeva." A facut o pauza pentru a-si mpaturi cu
grija haina pe brat. "De ce ma aflu aici? Lucrez pentru o firma de
consultanta ce face studii preliminare pentru Banca Mondiala.
Am cautat un loc cu potential hidroelectric pe rul Paute."
20

SCHIMBAREA

DE FORME

"Pe Paute?"
"Da. Stiu, nu e prea aproape, dar are acelasi bazin de
scurgere. Deci - o calatorie justificabila pentru a-mi explica
cheltuielile. n plus", a zmbit el, "am vrut sa vizitez un oras. din
Amazon, un avanpost de frontiera. Am vrut sa-i vad pe cei din
tribul Shuar". A indicat cu privirea spre locul de la marginea
junglei, unde statea acea familie.
Caldura ncepuse sa ma afecteze, pe lnga faptul ca bausem multa bere cu o seara n urma si nca nu-mi consumasem
cafeaua. I-am sugerat sa ne asezam l~ niste mese subrede, aflate
la umbra unei terase improvizate.
"Putem servi cafea acolo. Mi-ar prinde bine o ceasca."
A privit spre pista, o expresie ngrijorata pe fata.
"N-ar trebui sa apara avionul n orice clipa?" I-am povestit despre cronometru si despre vremea imprevizibila. "Odata
a trebuit sa astept o saptamna." Figura lui era aceea a unui om
condamnat.
"n Cuenca mi-au spus ca este o cursa zilnica."
,,Asta daca permite vremea." Si-a
ridicat privirea spre cer.
,
"Desigur. Mai bine mai trziu, dect niciodata." Spunnd acestea, s-a ntors si
, l-am condus la una dintre mese. Timp
de doua ore am vorbit despre noi, despre cele ntmplate n viata
fiecaruia si slujbele pe care le-am avut. El era norvegian. Se
mutase n Statele Unite la scurt timp dupa cel de-al doilea
Razboi Mondial, pentru a studia la MIT (Institutul de Tehnologie din Massachusetts), unde a obtinut o diploma n inginerie si
afaceri. S-a alaturat unei prestigioase firme de consultanta din
Boston, a devenit partener si acum era vicepresedinte senior.
"Desi am avut parte de lucruri bune n viata", a recunoscut el, "as schimba locul cu tine ntr-o clipa".
"De ce?"
"Esti tnar, te maturizezi ntr-o lume fascinanta, n care
schimbarea se va produce foarte rapid. Supravietuirea speciei
noastre s-ar putea sa depinda de deciziile luate de tine si de catre
contemporanii tai." Se uita n jur, pe pista si, apoi, din nou la
21

mine. "Tu, personal, ai sansa rara ~e a nvatal de la culturi precum cea a Shuarilor." Mi s-a pa~t ciudat ce-a spus. Instructorul nvata
meu, de
Peace
Corpssi
yorbit I!lereu
ce-iruga
putem
noila pe
Shuari,
nu invers.
Inaintedespre
sa-I pot
, mi-a
sa-mi explice, s-a auzit un strigat.
"Vine avionul", i-am spus.
ncepe sa strige de bucurie. Apoi, toti ceilalti de la terasa, s-a
concentrat pentru a auzi anuntul. lupa o clipa, s-a aplecat spre
"Fata i atingndu-mi
se lumina; amurech
mine, aproape
crez1
a ca
cuvagura.
sari de
"Nupeaud
scaun
nimic",
si va
mi-a soptit.
noi sa-I "Indienii
putem auzi."
Shuar aud ntotder1aunaavionul mult nainte ca
"Uimitor", a spus el. "Ma tntreb ce au de spus medicii
Dupa ce am pasit n razeleputemi e ale soarelui, am fost surprinsi de un muget cumplit. Un .ou s-a prabusit la pamnt.
Unul
dintre cu
mestizos
s-aplatit
napustit
a upra lui,
miscndu-si
ren
legatura
asta." A
conSfmatia
si s-a
grabit sa cu
plece.
peziciune cutitul.
"Ce naiba se ntmpla?", m-a ntrebat Knut.
"Ucid animalele." l-am ex licat ca procedura consta n
asteptarea unui avion sa aterizeze. ntruct n Sucua nu exista
nici un sistem de refrigeratie, fermi rul care macelarea animalul
prea devreme, risca sa piarda multi bani, posibil unicul venit pe
care avea sa-I cstige timp de un an. Oamenii lucrau frenetic, ndepartnd capetele si copitele pen+ a pierde din greutate.
"Dumnezeule ... " Privea s~cat. "Ma gndeam ca asteapdar presupun ca e doar felul n ca e vad eu lucrurile. Ce se ntmpla daca se nnoreaza?"
"Odata ce avionul aterize . a, trebuie sa plece. Pilotul
ta avionul, dar asa ceva ...." S-a SJouturat. "Pare un act barbar,
geasca pe fermierii astia."
si asa: cu
darfurtunile
cum ramS~i
ne
cu noi?"
mai bine"Chiar
se nfrunta
muntii,
dect sa-i dezama"Poti rfunfuteaici, daca nu tIi place cum arata vremea."
22

SCHIMBAREA

DE FORME

S-a uita la cer. O pata de lumina aparuse de dupa nor si


a poposit asupra noastra.
"Haide sa ne dam toata silinta pentru a grabi lucrurile."
Am strabatut din nou terenul noroios. Pe masura ce ne
apropiam de santurile zonei de aterizare, am ajuns ntr-un loc
unde pamntul umed devenise rosu-nchis de la sngele animalelor. Mestizos tipau unii la altii; aerul mirosea a snge si fecale.
Din experientele anterioare, stiam ca mai bine ma concentram
asupra avionului, n timp ce zbura deasupra junglei. Cu toate
acestea, eram constient de faptul ca Knut i privea pe barbatii
care munceau de zor pentru a-si ncheia treburile.
Vechiul DC3 a atins pamntul si s-a lovit de terenul aspru. Cnd a ajuns la noi, a virat ncet pentru a se pozitiona bine
pe pista. Vrtejul creat de elicele sale aproape ca ne-a darmat.
De ndata ce s-a oprit, oamenii au nceput sa se mbulzeasca. Usile s-au deschis. Din interior au fost aruncati saci mari din pnza
groasa; au fost coborte lazi de lemn si n~nate oamenilor ce
formasera rapid un sir lung. Nu puteam face nimic. Pur si simplu am asteptat si am privit. Apoi mi-am amintit de comentariul facut de el. M-am ntors catre Knut:
,,Mai devreme ai spus ceva despre a nvata de la tribul
Shuar. Ca am o sansa rara. Ce ai vrut sa spui prin asta?"
S-a gndit pentru o clipa, uitndu-se cu ochii lui de un
albastru intens direct n ai mei. "Lumea noastra se schimba
cum nu a mai facut-o niciodata nainte." A facut o pauza pentru
a privi cum patru barbati se grabeau spre avion cu doua scaune
grele de fier.
"Pentru noi", m-am oferit eu sa explic. Altii urcau n
avion cadavrele nsngerate ale animalelor. S-a aplecat pentru a
curata o pata de noroi ce statea agatata ca o insecta ntunecata
pe pantalonii lui.
"n cultura noastra, noi, oamenii din tarile industrializate, facem niste lucruri foarte bizare." S-a ntors pentru a ma
privi. "Sunt i~giner, venit aici sa construiesc o hidrocentra1a.
nsa si eu pot vedea ca restul lumii nu-si poate permite sa ne ur23

John Perkins

meze exemplul. Cte muri putem ndigui? Cte masini putem


produce? Cte paduri putem defrisa, iar apoi asfalta pe acele locuri autostrazi? Cti oameni pot trai n case cum este a mea? E
o nebunie sa crezi ca toate astea pot continua la nesfrsit. Felul
n care traim este irational
si nu poate mentine
un echilibru eco"
x
logic. Tinerii ca tine reprezinta speranta. Insa nu aveti cum sa
nvatati n universitati1e noastre - au ramas blocate la ideile trecutu'l~i. Trebuie sa cautati n alta parte, cum ar fi tribul Shuar."
Cuvintele sale m-au luat pe nepregatite. Pentru cineva
care tocmai terminase facultatea de management, ele pareau
radicale. Eram convins ca nu eram platit de catre Congres pentru a fi educat de catre vnatorii de capete.
"Nu va fi usor",
a continuat. ,.Ai auzit vreodata de oa,
meni care-si modifica forma, folosesc tehnici mistice pentru a se
transform~ n copaci sau animale? Schimbatorii de forme ...
Roaga-i pe prietenii tai Shuar sa te nvete. Astfel de tehnici pot
oferi unica speranta
, pentru a ne schimba cultura."
Un barbat a venit n graba la noi.
"Segnores, luati-va bagajele. E timpul sa plecam! Vamos
rapidito."
Ne-am grabit spre avion. Un scaun era asezat sub usa,
pentru a ne ajuta sa ne urcam la bord. nauntru, 'era doar atta
lumina ct sa ne permita sa ne gasim calea spre scaunele de fier
ce fusesera fIXate n spatele peretelui carlingii. Trebuia sa ne
miscam cu atentie pe lnga animalele moarte. Podeaua era plina
de snge. Dupa ce ne-am asezat, Knut s-a ntins spre mine si
m-a batut pe brat.,
"Lumea corporatiilor nu este usor de schimbat. Dar nu
are rost sa o combati direct. Mai bine te contopesti cu ea si i
schimbi forma."
Avionul a decolat. Uitndu-ma pe geam, am privit cum
ne ndepartam de padure. Am capatat altitudine si ne-am ndreptat spre munti.

24

ea,/J-tetJ.{,"'{,

PROBLEMA

ENERGIEI

Mi-am alungat o musca de pe picior. A zburat ntr-un


cerc larg, departe de piramida, peste jungla si s-a ntors. Am
alungat-o din nou.
"i place umbra", mi-a spus Viejo Uza. ,,Ai putea sa te
muti la soare." Statea mai sus de mine, calare pe un jaguarde
piatra, amintindu-mi de un soim naltat acolo de unde putea
privi lumea aflata dedesubt. Era rema~cabil ca putea escalada
acea piramida cu atta usurinta si ca statea att de relaxat n turnul sau, dupa cazatura cumplita pe care o avusese. Majoritatea
oamenilor ar fi ramas marcati emotional pe viata, temndu-se
pentru totdeauna de naltimi.
"Ce anume e un schimbator de forme", l-am ntrebat.
Nu a facut dect sa zmbeasca.
"Stiu, am raspuns de asemenea cu un zmbet, am trait
si am studiat alaturi de samani. Dar mi-as dori sa aud explicatia
ta. Ai spus adineauri ca un schimbator de forme este la fel cu un
saman, un vrajitor, sau un profet ... " A oftat ndelung.
,
"Nu e tocmai ce am spus. l poti numi pe schimbatorul
de forme astfel. Dar, cu siguranta, nu toti samanii sau profetii
sunt schimbatori de forme." Musca a poposit pe genunchiul
meu. Am ncercat sa o ignor.
"Schimbatorii de forme sunt samani.
Dar unii samani
,
,
nu sunt schimbatori de forme.
Prin urmare, schimbatorul de forme e o subcategorie a
samanului - a vrajitorului sau a profetului."
Batea nerabdator cu toiagul sau pe piatra.
25

"Cuvinte. Simple cuvinte pentru a descrie ceva ce nu


poate fi descris."
Am frivola.
ramas n
tacfre.
Stiam
ntrebarea
mea a fost
Mi-a
sa ca
nu aficonsiderat
ntrebat. ca
, fi dorit
"La urma urmei, sunt un s 'itor", am spus n apararea
mea. "Cuvintele sunt unelte." Am chicotit.
"Uita-te acolo", mi-a spus mtr-un final, aratndu-mi n
jos, spre padure. "Spune-mi ce ve i." Urmnd directia indicata
de degetul lui, m-am uitat atent la vrfurile copacilor.
,,Jungla. Vegetatie."

A
trebuit sa
n gen
ncru,Acolo.
pentruAcea
a ma
asigura
ca
"Priveste
cuma
mairidic
multa
atettie.
pata
maro."
ma uit n directia potrivita. Efortul ~ra mare. PeAmasurace mi-am
ridicat capul, lumina soarelui m-a lovit n ochi. Intinderea verde a

t~

nind un ru vast ce curgea n soare e nsusi.


,,Acum."
Vocea
luidizolve,
m-a m giat.
"Priveste
acolo."devepadurii de
jos parea
sa se
fuzioneze
cu lumina,
M-am
el si ca
all1
n puterea
directia de
indicata
de
brat. Am
avut aplecat
senzatiaspre
stranie
asprivit
fi avut
a trans,,Jungla", am spus cu voce tare.
fon'na terenul de mai jos n orice ~sfi dorit.
"Da. Acum concentreaza-te(
La capatul degetului sau arrtator se afla covorul verde ai
am remarcat si altceva: o umbra de un maro pal, micuta, exact n
boltii padurii tropicale, ce se ntindel de-a lungul orizontului. Apoi
studiat cu atentie mica pata.
"Un copac uscat. Sau o ra ura."
"Iar acolo?" Degetul sau indica un cerc de un rosu
aprins, de
lnga Mi-am
vrful protejat
unui copac.
'
directia
aratata.
OCht:ii
de lumina puternica si am
,,0 floare, probabil o bromelie."
la ctiva metri unde se asezase uIt ma oara musca.
"Un
bat." Degetul s-a ndrertat catre un bat subtire, aflat
,,Aceea?"
,,Aha", a exclamat. "Tocmai ai avut experienta a ceea ce
n-am putut descrie: a trei schimbatiori de forme - vrful unei ca-

26

SCHJMBA~EA DE FORME

se mayase, un papagal si o i~secta." Dupa ce le-a numit, m-am


uitat din nou. Pata maro continua sa-mi apara exact ca nainte,
I

le si
, si-a
, luat zborul.
ca frunze moarte. Pata rosie tsParuse. Batul si-a desfacut aripi"Schimbatorii de fo I e", a continu~t, "preiau multe
forme. Se amesteca cu mediul n care se afla. In timp, pot chiar
I

realiza o schimbare totala." l'1i-avenit n minte un pasaj din Pelerinajul, o carte scrisa de filozfful brazilian, Paulo Coelho.
,,Am citit mai demult o poveste despre un om care trebuia
sa-}nvinga pe diavol", i-am ~pus lui Viejo. ,.Adversarul sau preluase forma unui cine salbatfc."
"Da,
da!",ns-a
auzit ~oceaformei."
sa, plina de entuziasm. "Diavolul e un
expert
schimbarea
"Ei bine, acest barbat, protagonistul, cel care povesteste, a auzit o voce ce apartinea unui spirit ghid, pe nume Astrain,
care i-a spus ca si
, el trebuia sa se transforme ntr-un cine. El
spunea ca trebuie sa ne nfruntam oponentii, exact cu aceleasi
arme care sunt folosite mpoltnva noastra."
"Exact! Si a facut asta?"
A trebuit' sa fac o pa4za si sa ma gndesc.
cred. Da,S-a
acum
fmi amintesc.
atacat
pe cine
cu
dintii si ,.Asa
cu unghiile.
napfstit
spre gt, L-a
exact
asa cum
s-a tesi un pastor care se ntmpla e sa treaca pe acolo. nsa l-a nvins
pe cine."
"Fireste - odata ce a mvatat arta schimbarii de forme. A
mut ca i va face cinele. DeJnise att de agresiv, nct a zgriat
devenit cinele, diavolul, si lla batut cu propriile sale arme." S-a
ntors
Este unul
pentru
dintre
a privi
instrumentr!e
deasup~ padurii.
schimbarii,
,,Aiciunul
se ntmpla
dintre cele
mereu.
mai
puternice si, cu siguranta, c 1 mai eficient. Schimbarea realizata prin modificarea formei r zista."
M-am asezat din no la picioarele sale, sprijinindu-ma
de jaguarul din piatra. Umb se micsorase. Mi-era greu sa-mi
adapostesc tot corpul sub a. Pna si piatra era calda. M-am
simtit ca o soprla care i preia temperatura. Mi-am amintit cum
27

lohn Perkins

ma impresionase pasajul din Pelerinajul. M-a facut sa ma gndesc la perioada din viata mea cnd am aplicat astfel de abordari
n viata - "a combate focul cu foc" - nsa nu m-am gndit ca era
vorba' de schimbare de forme.
"Ti-am spus ca noi, oamenii, ne aflam n cea de-a cincea
creatie." Vocea lui Viejo m-a surprins - parea mai ragusita ca de
obicei. Dar cnd m-am uitat la el, nu am remarcat nici o schimbare cel putin nimic vizibil. "Odata am fost distrusi de apa. Cum
spune n Biblie. Legendele mayase au multe n comun cu ceea
ce credeti voi, crestinii. nsa schi~batorii ne-au ajutat sa trecem
prin ace~sta peri~ada. n Biblie, Noe a construit o insula plutitoare si a salvat cte o pereche din fiecare specie, pentru a le asigura ~upravietuirea." I-am reamintit ca stiinta a confirmat faptul ca oamenii au reusit sa supravietuiasca unui mare potop de
apa, n timpul Erei Glaciare.
"Imagineaza-ti, ce ar fi fost daca stramosii
, nostri
, ar fi ncercat sa se lupte cu gheata! Sa o fi atacat cu bte si topoare din
piatra. Sau daca Noe ar fi construit diguri, si nu o arca!"
Mi-am dat seama ca echivalentul btelor, topoarelor si al
digurilor ar fi modul n care raspunde stiinta moderna la modificarile de clima. I-am spus si lui.
"Da", a fost de acord, aprobnd din cap cu tristete.
, "n
zilele de astazi, conducatorii vostri au pierdut legatura cu adevarata putere. Ei gndesc numai n termenii lumii fIZice."Am nteles ca se referea la realitatile despre care samanii spun ca exista n
paralel cu realitatea fIZicasau materiala, ce reprezinta preocuparea
stiintei si a comertului.
,
, :,Lumea e~te asa cum o visezi*", am spus, citnd titlul
ultimei carti, scrise de mine.
,,Asa si e. Asta, deoarece schimbarea de forme provine
din vis", a spus. "Te poate purta ntr-un tarm complet nou." Am
avut senzatia ca se oferea sa ma poarte dincolo de nvataturile pe
care le primisem n Anzi si n Amazon. L-am rugat sa explice clar.
"Cnd vorbesti despre importanta visului, ai perfecta
The World 15As You Dream It

28

SCHIMBAREA

DE FORME

dreptate. Visul este tot - visul din stare de veghe, ct si cel din
somn, viziunile despre cine suntem si ncotro vrem sa ne ndreptam. Ne afecteaza toate aspectele din viata, fie ca recunoastem sau
nu. Odata ce ntelegi asta, esti ntr-o pozitie n care poti ncepe
sa misti energia. Atunci se produce schimbarea de forme."
Stiam ce dorea sa spuna prin faptul ca puterea visului ne
influenteaza aspectele din viata: sanatatea, cariera, abundenta, relatiile c~ ceilalti - acesta fus~se subiectul cartii mele. nsa partea
cu schimbarea formei mi scapa.
"Viejo Uza, schimbatorii de forme si pot schimba efectiv
forma fizica?"
"Desigur."
"La propriu - sa ia forma unui animal sau a unei plante?"
"Fac asta mereu." A zmbit larg. "Tu nsuti ai fost martorul acestui lucru."
ntr-adevar, avea dreptate. Vazusem vnatori din Amazon
cum se transformau n copaci, devenind invizibili, contopindu-se
cu padurea. Vazusem cum samani din Auzi dispareau n stnca
muntelui, doar ca, dupa cteva secunde, sa reapara la treizeci de
metri dedesubt. Am stat lnga foc, n fata unui batrn Shuar care
s-a ridicat, a pasit
, n umbre si,
, dintr-o data, lund forma unui jaguar, a saltat n padure. Cu toate acestea, mereu am cautat sa explic n mod stiintific aceste experiente. Le-am asemanat cu realizarile lui Houdini, privindu-Ie ca pe miste scamatorii impresionante, iluzii magnifice, acte de mare disciplina si ndemnare, n
care se folosea probabil hipnoza si, uneori - mai ales printre samanii Shuar - alti agenti ce modificau starea de constiinta, precum planta ayahuasca.
,,Aici te-ai nselat", mi-a spus Viejo Uza, ca si cum mi-ar
fi auzit gndurile. "Si te nseli, de asemenea, si daca esti de parere ca etdoar preiau aspectul unei fiinte."
,,Atunci?"
"Ei devin acest celalalt".
"Cum fac asta?"
29

John Perkins

Mi-a zmbit cu generozitate. "stii foarte bine. De fapt, nu


devin deloc ,celalalt', deoarece ei sunt tot timpul acest altceva. Ei
si celalalt sunt acelasi lucru."
,
Ma simteam' mai degraba exasperat de aceasta discutie si
nu doar putin jenat. Timp de multi ani, am predat cursuri si am
tinut ateliere de lucru n care subliniam importanta recunoasterii acelei unitati empatice pe care o avem cu toate lucrurile.
Conceptul era fo~rte "new age". La nivel intelectual ntelegeam,
dar acum, ca ncadram totul n acest context de a prelua atributele fizice ale unui animal sau ale unei plante, am descoperit ca
jucam rolul scepticului. n pofida tuturor lucrurilor la care am
fost martor, nu ma puteam imagina n postura de a deveni, la
propriu, pisica pe care o aveam acasa sau stejarul din fata usii.
I-am explicat toate acestea. Nu a facut dect sa rda.
,,Atunci nici nu se va ntmpla. Trebuie sa poti sa-ti imaginezi pentru a reusi sa faci asa ceva." M-a privit lung. "Crezi ca
e un fel de scuza. Dar te asigur ca vei reusi sa-ti imaginezi. Iar
atunci vei fi n stare sa te transformi."
Am ramas amndoi tacuti, iar eu am meditat la ceea ce
a spus. M-am gndit la aceste l~cruri de multe ori. Concluzi~
mea fusese ca, prin schimbarea felului n care ne percepem pe
noi nsine si institutiile noastre culturale si sociale, ne puteam
schimba vietile. Schimbarea de forme prezenta implicatii foarte
practice atunci cnd era aplicata n scopul evidentierii acelor aspecte din noi nsine, pe care le respectam cel mai mult la ceilalti
si pe care vrem sa le relevam n viata personala, sau pentru a
crea ceea ce este numit n mod obisnuit
"schimbarea de paradi,
gma". Acestea nu numai ca erau total pe ntelesul meu, dar si
,
pe al celora care participau la atelierele mele de lucru. Diversi
scriitori ce tin prelegeri alaturi de mine sustin ca oamenii moderni au evoluat dincolo de necesitatea d~ a-si schimba forma fizica si ca, desi popoarele din vechime si cel~ "primitive" s-ar fi
putut sa detina astfel de capaeitati, oamenii tehnologiei nu mai
au nevoie d~ ele. n schimb, treb~ie sa aplicam conceptul n vietile si institutiile noastre."Lumea e asa cum o visezi" a ajuns sa
30

SCRlMJRE4

DE'

FORME

nsemne
care traim;caca
noi,
prinoamenii,
modificarea
~etinem
aspiratiilor
controlul
individuale
asupra felului
si a pren..
ferintelor comune, ne putem schimba att vietile personale, ct
si cornunitatile. Cu toate ace~tea, ceea ce auzeam de la ViejoUza
era mult mai revolutionar.
"Pna la urma, totul se rezuma la problema energiei",
mi-a spus, ntrerupndu-mi sirul gndurilor. "Vezi tu, oamenii
moderni au tendinta de a gndi n termeni de organizare. Va
cheltuiti energia pe~tru a scrimba conducerea scolilor, a corporatiilor si a partidelor politIce. Iar cnd se pune problema de
schimbarea murilor, muntil~r, plantelor si animalelor, le suprancarcati folosind masini ce convertesc parti din pamnt n comfel de ,bici' tehnologic. Dar amenii din vechime - si
, aceia care
bustibii,
astfel
nct
~nergi~obtinuta
sa
p~ata
fi
folosita
ca un
nca mai practica schimbare de forme - privesc energia dintr-o
perspectiva mult mai simpl~. Ei stiu ca pentru a crea foc nu tre.

buie ca mai nti sa construfesti ~ fabrica de chibrituri; focul se


afla deja n lemn, iar tot ce ~ebuie sa faci este sa freci doua bete
unul de altul, pna cnd si schimba forma n foc."
Si-a
"Energia
miscateste
usortotUt.
m~inile
Noipentru
suntem
a sugera
energie.
imaginea.
Pamntul,
copacii de acolo, de jos, piraFida asta." Si-a ridicat minile deapopoarele stravechi se afla mult mai aproape de lumea fizica.
Desi
cetatean
al Statelo~teUnite
poateTotul
ntelege
ca ntreDoar
el sica
o
supraun
capului.
"Universul
energie.
e energie.
tura
relatieputernica,
sociala - cu
majoritate~
partenenrl,oamenilor
familia, clubul
nu pot
sau vedea
- exista
cao acest
legator.
lucruPentru
se aplica
popoarele
si n cazul
dinAvefhime,acest
rflatiei dintre lucru
ei si mediul
venea de
nconjurala sine."
A
facut o ca
pauza.
Inttuct
ramasesem
a continuat.
"Credeti
va puteti
influenta
relatiatacut,
cu sotia,
cu fiica

sau directia unei companii ~are va apartine. Prin urmare, puteti.


O schimbatoare de forme crede ca poate influenta relatia ei cu
lumea fizica. Prin urmare, poate. n ambele caz~ri, est~ doar o
chestiune de energie."
31

JOlmperL,
"Si de credinta, de convin~ere~"

credinta.reiatia
Si nca
lucru.
Intentie.
Trebuie
sa ai
intentia "Si
d~ adeinfluen~
peuni
ca~eo
ai cu
sotia. La
fel trebuie
acest termen destul de vag, ntruc ambele sunt tipuri de schimbare de forme. Daca ntelegem ca tul este energie, devine simplu
sa ntelegem
si importanta
pe care
o are
Cum poti
sa faca
si schimbatorul
de forme~'
Si-a
dres'intentia.
gtuI. "Folosesc
A trebuit sa reflectez putin.
gndesc
putea."s1'ai intentia de o face?"
influenta,,Ma
energia
faracacaasnainte
varat dezastruoase."
.
"Da, nsa nuceea
si fara
POSibijitateaunor
rezultate
cundoadentelegeam
ce spunea
nsa continuam
sa am
ielile mele n
legatura
cu stejar
propriil~
de a-milaschimba
propriu-zis
forma
ntr-un
.Abcapacitati
decis sa renunt
ndoieli
pna cnd as fi avut mai mult tim~ pentru a le cntari. L-am ntrebat ce semnificatie aveau toate acestea n ceea ce priveste vitopoare si diguri.
"Pai ... ", a spus ncet, pe itndu-Ie cuvintelor sa se aseitorul,
reamintindu-i
ca a vorbitJ
potopuri,
ze. "Iata o ntrebare pentru
tine. Ca espre
e ceaere
maiglaciare,
mare amenintare
"Noi
,
a noastra,
ca nsine."
specie,
pentru supravirltuire, n prezent?"
"Deci este o schimbare de la Era Glaciara."
"Desigur. Dar putem cauz~ o noua era glaciara."
"Cine?"
"Noi, oamenii."
"Noi, mayasii? Prietenii taildin Amazon?"
Am chicotit.
"Nu, binenteles ca nu."
,,Atunci cine?"
"Poporul meu. Noi, cei dinl Occident." Dar stiam ca nu
era corect.
"Inteleg.
"Din nord
Si asta
- Statele
nu includt
UnitF'siEuropa,
toate fabricile
parti dindin
Asia."
Brazilia, Argentina si Venezuela?"
32

SCHIMBAREA

DE FORME

"Si
, acestea."
"Mai precis, ce vrei sa spui atunci cnd zici ca ,noi nsine' reprezentam cea mai mare amenintare pentru supravietuirea speciei noastre?"
M-am straduit sa raspund la aceasta ntrebare si nainte.
Am ncercat sa-mi organizez gndurile si sa aleg cuvintele care
sa exprime ceea ce doream cu adevarat sa-i comunic.
"Ei bine, e un concept de fapt, ideea asta ca putem deveni fericiti daca producem si consumam mai multe lucruri
dect vecinii nosti ... stii la ce ma refer - bogatia materiala, mercantilismul, ntregul bagaj al capitalismului care a devenit baza
economiei noastre."
"Si
al cui concept e acesta?"
A
"Isi are radacinile n trecut. De la greci si romani. Chiar
si nainte de acestia, banuiesc: persanii, chinezii, egiptenii. Apoi,
secole mai trziu, au aparut filozofii perioadei pe care o numim
Iluminism. Si economistii precum Adam Smith, Keynes.. "
"Dar astazi. Cine ameninta supravietuirea speciei noastre, astazi?"
M-am oprit si am inspirat profund. M-am uitat peste
jungla, spre locul pe care mi-l indicase mai devreme - orasul, cu
masinile si fabricile sale, rul otravit. Mi-am amintit de cuvintele' lui Ifuut Thorsen. Uitndu-ma pe cerul de un albastru pal,
am putut vedea imagini ridicndu-se deasupra copacilor, ca niste
oameni fantoma, n costume de afaceri.
"Investitorii. Politicienii. Oamenii de afaceri. Agentiile
de publicitate. Televiziunea. Corporatiile."
,,Ahaaa! Deci n ele trebuie sa-ti, schimbi forma!" Am
avut un sentiment de dezamagire.
,,Acesta va fi un lucru institutional,
si
,
, nu unul fizic."
"Te referi la faptul ca nu vei deveni un jaguar?"
"Exact." A zmbit.
"Putem aranja sa te transformi ntr-un jaguar, daca asta
e ceea ce-ti doresti. Dar noi am vorbit despre rolul pe care l are
schimbat~rul de' forme n supravietuirea comunitatilor, a cul-

33

john Ferkins

turilor si a speciei noastre. Tu nsusi ai descris amenintarea."


Se pare ca atunci cnd am ncuviintat,
mi-am aratat din
,
nou dezamagirea.
"Nu-ti face griji", mi-a spus el, consolndu-ma. "Le putem face pe amndoua."
Apoi a facut o pauza si a privit ncet n jur, fIxndu-si
atentia lnga picioarele noastre.
1-am urmarit privirea de-a lungul marginii ce forma vrful piramidei - o platforma pentru jaguarul de piatra pe care
statea el. Am ncercat sa ma imaginez ca fIind o felina uriasa,
dar n mintea mea am vazut un zgrie-nori de sticla, n mijlocul
unui oras modern; din vrful sau se revarsa o mare patura de
gheata ce s-a raspndit peste oras si sosele, pna a ajuns la desert, unde s-a oprit. Recunoscnd orasul, m-am ntors spre el.
"Pe vremuri am lucrat n acele locuri stravechi, acolo
unde a nceput totuL"
El s-a aplecat si a luat de jos o piatra. Dupa ce a plimbat-o n mini, dnd impresia ca o examineaza cu mare interes,
mi-a dat-o mie.
Era ncalzita de la soare, nsa nimic altceva n legatura
cu ea nu mi s-a partlt remarcabil in mod special. Eia de marimea
unui ou de prigor, usor alungita si de o nuanta rosiatica. Rotunjita la unul dintre capete, era aspra la celalalt, de parca ar fI fost
rupta dintr-o piatra mai mare.
,,Aseaz-o pe stomac", mi-a spus el.
Mi-am ridicat camasa si am presat-o pe piele. Caldura ei
mi-a facut placere.
,,Acum pune-o pe buric."
Am rotit-o pe abdomen~ pna cnd capatul rotunjit a alunecat n cavitatea unde "si facuse cuib buricul. Imediat mi-a venit n minte imaginea mamei mele.
"nchide ochii. Simte cu inima."
Chipul tnar al mamei mele mi zmbea. Murise cu sase
luni nainte ca eu sa plec n Yucatan, la optzeci si cinci de 'ani,
dupa aproximativ doua luni petrecute n spital, paralizata n ur34

S~RE4

DE FORME

ma unui atac cerebral. ncetcasem si nainte, nsa aceasta a fost


prima data cnd am putut s~ reconstitui o imagine a ei din acele
zile n care mi fusese nv tatoarea plina de entuziasm. Parea
extrem de fericita. Atentia
i s-a ndreptat catre minile ei. Ca
,
si mine, tinea n mna o pi. tra.
Am auzit glasurile multor indigeni cu care am lucrat
de-a lungul anilor, spunndu-mi, asa cum au facut-o adesea, ca
fiecare persoana si fiecare 1 cru sunt interconectate, ca spiritul
pietrei si cel al muntelui su t n mod inextricabil unite cu spiritul meu.
,,Acea piatra", mi-a pus el, "va fi cheia ta pentru schimbarea de forme."
cascada de cuvinte se revarsa din
Am deschis ochii.
mine. Am repetat o parte di conferinta pe care o tinusem recent
n New York. n ea am citat dovezi stiintifice rece~te care aratau
ca fiecare atom din corpu nostru dateaza de pe vremea Big
I

Bang-ului, de acum cincisli'rezece miliarde de ani, cnd a fost


trup mai mult de un an.
creat Pamntul,
si ca niciJun
ramne
singur
"Chiar suntem
cu otii atom
unul nu
singur",
amntr-un
concluzionat.
"Si am participat n multe fieti."
Mi-a aruncat o privire patrunzatoare.
,,Ai mentionat ca pe vremuri ai lucrat n locurile stravechi, locuri unde a nceput totul. Povesteste-mi, te rog."

35

BEDUINUL DESERTULUI
SI
,
,
NISIPURILE MISCATOARE
,
Am continuat sa comunic cu Knut Thorsen si dupa ce
am plecat din Ecuador. Cnd misiunea mea la Peace C~rps a luat
sfrsit, el m-a invitat la Boston pentru un interviu de angajare.
Am plecat din Amazon si am devenit un consultant de manager.
Primul meu angajament m-a purtat n Iran - marele
oras Teheran devenise o Mecca pentru specialistii n dezvoltare
urbana. Era la nceputul anilor 1970. Acolo conducea Sahul.
mpreuna cu consilierii sai, era decis sa-si readuca tara la 'statutul de putere mondiala de care s-a bucurat n timpul domniilor
lui Darius si Alexandru cel Mare, cu trei secole nainte de Christos; ei erau convinsi ca stiinta moderna detinea cheia. Vastele
resurse de petrol promiteau sa finanteze
acest miracol
.
Minti stralucite si nume celebre ce reprezentau multe
domenii s-au nghesuit Ia Teheran, din toate partile lumii. De la
cafenelele de pe marginea aleilor cu copaci, ce rivaIizau cu cele
din Paris, pna Ia pietele deschise care nconjurau desertul, orasul vibra de entuziasm. Printre zgrie-nori, muzee si palate,
existau si cuiburi de saracie cumplita, oameni a caror viata se
aseman~ cu cea a iobagilor din evul mediu. Cu toate aceste~, triumfa si un sentiment de speranta, sentimentul ca, n decursul
unei singure generatii, tot ce a fost rau va fi eradicat.
Cel putin aceasta era impresia mpartasita de iranienii
care lucrau cu consilierii straini - acei iranieni care vorbeau
limba engleza si absolvisera Ia Oxford, Harvard si Berkeley. Ca
dovada ca aceasta speranta era justificata, ei aratau spre minu36

SCHIMBAREA DE FORME

nile Iranului modern: o retea educationala ce trimitea profesori


IV).'League n cele mai ndepartate corturi din desert, printr-un
sistem de televiziune care are ca relee aerostate aflate la mare
altitudine, zeci de proiecte imobiliare spectaculoase, unde tehnologia occidentala era combinata cu arhitectura persana traditionala, fabrici de desalinizare a apei, proiecte n care era folosita
energia solara, porturi, aeroporturi si sosele.
Cel mai impresionant dintre 'to~te era Proiectul nfloririi
Desertului. Sahul era convins ca, naintea domniei lui Alexandru, desertul era format din cmpii fertile si paduri luxuriante.
Potrivit teoriei sale, care era sprijinita de catre o echipa de experti americani si europeni, att armatele lui Alexandru, ct si
cel~ ale dusma~ilorlui, au marsaluit nainte si napoi peste
aceasta regiune. Milioane de capre si oi calatoreau alaturi de ei.
n timp, aceste animale au distrus ~egetatia. Odata cu disparitia
plante lor, s-au redus si precipitatiile. nt~-un final, ntreaga ;egiune s-a transformat n desert.

Desertul din Iran. Foto~rafie facuta de autor.

Studii recente au demonstrat faptul uimitor ca soIurile


desertice si mentin fertilitatea. Expertii au cazut de acord ca
unicul element care lipsea pentru reabilitare completa era apa.
37

lOM Perkins

Sute de milioane de dolari au fost investite pentru a planta si a


iriga copaci. Modelele facute pe computer aratau ca, de ndata ce
copacii se vor maturiza, precipitatiile vor reveni la "normal".
Desertul va nflori, iar expertii vor deveni bogati.

Ruinele stravechi ale regatului lui Dariu~ distrus de Alexandru cel


Mare. Persepoli~ Iran. Foto~rafie facuta de autor.

ntr-o seara, ntorcndu-ma de la o petrecere extravaganta, am gasit un bilet sub usa camerei mele de la Hotel Intercontinental. Am fost uimit cnd am vazut semnatura, caci era a
unui barbat pe nume Yamin. Desi nu ne-am ntlnit niciodata,
fusesem avertizat n legatura cu el. "Un radical", a fost felul n
care l-a descris un prieten de-al meu de la Ministerul Planificarii. "Pretinde ca este scriitor, dar se gaseste pe lista neagra a
sahului. Este un agitator comunist, un om suspect."
Cu caligrafie frumoasa, n bilet eram invitat sa ma ntlnesc cu Yamin la un restaurant anume, daca "eram interesat sa
explorez si o alta parte a Iranului, una pe care regele nostru nu
o va recunoaste, dar pe care ar trebui sa va simti ndatorat sa o
investigati, dintr-o obligatie morala, pe lnga curiozitatea naturala pe care sunt convins ca o detineti".
Nu puteam rezista ten..
38

SCHlMBJREA

DE FORME

tatiei de a ma ntlni cu acJasta figura enigmatica, nsa n-am


jura
ce parea
a fi m-a
o casalprivata,
n elegantul
cartier
spus ceea
nimanui.
Taxiul
d~s la poarta
unui zid nalt
ce Northnconmoasa femeie iraniana, ntr- rochie neagra si lunga, brodata cu
modele aurii.
nostru
a, erican",
a spus
ea, aplecndu-se.
ern Hill."Musafirul
Cnd poarta
s-a dehiS'
am fost
ntmpinat
de o fru"Bine ati
venit.
Va
rog
sa
ma
urmati."
,
l'
Intrnd, am fost uluit sa descopar ca zidul din exterior
nu era ceea ce parea a fi. n lbc de o curte, am dat peste un coridintr-un
tavan luminat
scund. La
ca~at
se gasea
o usa
din lemn
masiv.
dor
ntunecat,
doar
tu cteva
lampi
cu petrol
ce atrnau
Femeia mi-a indicat sa ma ~ndrept spre usa, dupa care a deschis-o. Privelistea din interirr mi-a taiat respiratia. Era o ncapere ce stralucea ca interior\ill unui diamant; pentru o clipa, am
fost orbit de atta stralucire~ Pe masura ce ochii mi s-au obisnuit, mi":am dat seama ca e~ectul era creat de peretii ncrustati
cu sidef si, pe alocuri, cu Jj)iatrade culoare albastra, verde si
rosie.
n~aperea era luminataI cu lumnari albe asezate
n ca~,
'
delabre
Fiecare ornate
era ncrustata
cu bronz.- Nu
ca frau
~i peretii
mai mult
- cudepietre
opt sau
pretioase,
zece mese.
cu
sidef si cristal. Aproape jumatate dintre ele erau ocupate.
, nca nu-mi revenis~m din reverie cnd m-am trezit
strngndu-i mna unui barbat nalt, cu par negru, mbracat nI

tr-un costum bleumarin. I\1,ustata si zmbetul sau mi-au reamintit de un actor jovial, celebru pe vremea cnd eram copil, al
carul
v
nume nu ml- 1 aduceam. amm t e.
"Eu sunt Yamin. Ma bucur sa va cunosc, domnule
I

Perkins " , a spus el cu amapilitate. "Va multumesc. Va multumesc caa-mi


v-atiaccepta
facut loc
n programul
dumneavoastra
aglomerat
pentru
invitatia.
Am auzit
att de multe
lucruri
gleza britanica si iraniana. lupa ce ne-am asezat, l-am ntrebat
de
undedumneavoastra."
ma cunostea, adau
despre
Ali,nd:
entul sau era .o combinatie de en"Eu joc u~ rol att de nensemnat n toate acestea".
39

jaM Perkins

A negat din cap.


,,0 nu, domnule Perkins. Sunteti mult prea modest.
Sunteti tnar, unul dintre putinii tineri ce face parte din augustul grup de consultanti convocat de Sahul nostru. Dar banuiesc
ca nu ati adoptat nca ntrutotullinia companiei. Pesemne ca va
subestimati puterea pe care o are pozitia si tara dumneavoastra."
M-am simtit stnjenit, deloc n largul meu. Ideea era ca
ma alaturasem Peace Corps pentru a evita sa fiu trimis n Vietnam, iar acum ma aflam aici, n acest "grup august", datorita
unei ntlniri accidentale din Sucua, Ecuador. Aveam motive ntemeiate sa fiu modest si nu-mi faceam deloc iluzii cu privire la
ct de multa infiuenta ~veam. Am reusit sa-I ntreb nsa, la ce
s-a referit prin "pute~ea" pozitiei pe ca~e o aveam.
"Cred ca stiti foarte bine ca guvernele noastre - al dumneavoastra si al meu - ncearca sa schimbe irevocabil aceasta
tara.
Guve~ul dumneavoastra exercita o putere incredibila .:..
.
att pe cai subtile, ct si nu foarte subtile".
Am ntrebat daca aceasta schimbare irevocabila era n
mod neaparat rea. A ezitat.
,,Avem o zicala care spune ca nuanta nisipului depinde
de locul de unde priveste cel care l observa. Sunt convins ca tara
dumneavoastra si are motivele sale pentru a-si dori sa-mi transforme cultura n ceva care sa semene mai mult cu a voastra." A
oftat adnc. "Desertul
este un simbol. A-l face din nou verde
.
nseamna mult mai mult dect agricultura."
"Deci va opuneti, Proiectului nfloririi Desertului?"
.
Zmbetul sau era blnd, nsa nu-i lipsea si o urma de ironie. "Dupa cum am spus, desertul este un si~bol. Dar iertati
aceasta ntrerupere. La urma urmei, ne aflam aici pentru a mnca." A facut o plecaciune cu capul, un gest discret, care, ca multe
altele la acest barbat, parea sa-i contrazica reputatia. "Cu permisiunea dumneavoastra, voi alege pentru amndoi. Este o onoare
sa va prezint bucataria persana autentica."
I-a facut semn chelnerului. Dupa ce a comandat, s-a ntors catre mine.

40

,.Am

SanMBAfE4 DE FOEME
ntrebare pentru dumneavoastra,

domnule

trus
Perkins,
cultura
dacapopoarelor
mi permiteti
voas~e
~. fiu
native,
att de
a indienilor?"
direct: Ce anume a dis"Mai multe lucruri: 1 comia omului alb, hotarrea noastra de a ne extinde geografic, superioritatea armelor ... "
"Da, ntr-adevar, asa ste. Dar, mai mult, nu este adevarat ca totul s-a redus la distru .erea mediului nconjurator? Odata
ce padurile au disparut, iar izonii au fost macelariti, odata ce
triburile au fost mutate de pe amnturile lor natale n rezervatii,
nu-i si
este
asa
n ca
cazul
nsusi
nostru.
fundamentrl
Desel1!.ul
culturilor
este mediul
lornostru
s-a prabusit?
nconjurator.
La fel
edificiu. Cum am putea sa pe item ca asa ceva sa aiba loc?"
"Dar ideea a venit di partea voastra." A rs cu hohote.
Proi~ctul nfloririi Desert~lu~meninta sa ne distruga ntregul
n marele
"Sahul.
razboi El
al capitalismplui
e o mari0reta contra
a guvernului
comunismului.
vostru, un
Un pion
persan adevarat nu ar permite ntciodata asa ceva."
"Se spune ca regiunea asta a fost cndva fertila."
diul, pentru a-l transforma formele pe care ei vor sa le vada,
pentru a-l
face sa fara
se potrive.
scaOmodelului
marii
prerii ameri"Fictiune,
ndOi~11a!
scuza pentru
a modifica
mecane - si care, n cele din uFa, va distruge natura culturii si
poporului nostru." Mncarea a nceput sa soseasca. Crezusem
I

ca gustasem din bucataria Pefsana, dar nimic din ce am mncat


pna atunci nu se compara ce brnzeturile, fructele, sos urile si
sortimentele de miel ce ne-~u fost oferite. Cu toate acestea,
Yamin nu a lasat ca masa sa e ntrerupa conversatia.
,
"Noi suntem oameni ai desertului", mi-a spus. "Si suntem foarte mndri de mos te irea noastra. Fara desert .. ei bine,
ia-ne desertul si nu mai sunt m nimic." S-a aplecat mai aproape
de mine: "n i~imile noastre nca mai suntem beduini. Sute de
teheranieni si petrec vacantele n desert. Probabil nu stiai asta?
Este adevarat. Multi dintre q.oi ave~ corturi, suficien't de mari
pentru a gazdui nt~eaga fa~ilie - unele dintre ele fiind obiecte
de familie foarte pretioase. N~petrecem vacantele locuind n ast41

john Perkins

fel de corturi." Mi-am amintit 1e marele cort ceremonial al


sahului,
de puteredin
pentru
Persepolis,
vastulvechile
Imperiu
ru~ne
IPersan.
ce au reprezentat
I-am povestit
resedinta
despre
vizita mea facuta acolo.

Cortul de ceremonie
~a~ului.
Per5epo!is, Iran.
FotoQrafie al
facutl1
de autor.
.,

Yamin si-a aratat dintii alb .


,,0, da!'Regele nos~ pret nde ca se trage de la Darius si
Alexandru. Este o nebunie, eviden . RealitatE~aeste ca stramosii
sai au fost beduini. Cortul de cer monii este un simbol foarte
graitor. Spune mai multe dect si da el seama. De ce un om,
descendent al beduinilor, si-ar do sa distruga desertul? Un om
care pretinde Tronul Paun ului, afi , a ca este "Sahul Sahilor" atins
regelecupa
regilor
cu -vin
ntr-o
pe care
natiune
a umpl~t-o
de ~eduini?"
chelnerul
A facut
n fata
o pauza
noastra.
si a
"Noi - poporul meu - suntem o parte a desertului. Oamenii pe
care pretinde Sahul ca i conduce EU acel pumn de fier nu sunt
doar ai desertului. Noi suntem desertul." Ridicndu-si paharul
ati auzit de mine - lucruri ce l-ar fi tinut departe pe un om cu
inima
de vin,slaba.
a continuat:
Sunt onorat
"Va salut,
de preze
dom~ule
ta
Perkins. Sunt convins
aici. Beau
ca
, dumneavoastra
42

SCHIMBAREA

DE FORME

n
cinstea
<curajului
dovada."
agitatimpresia
vinul, si-a
ridicat
ncet
paharul de
la care
buze ati
~i dat
a sorbit
lung,Adnd
ca
savureaza. "Un persan adevar.lt! Excelent, daca pot spune astfel!
As vrea sa va spun acum o 'Jcurta poveste. Sper sa-mi tolerati
acest moft egoist."
"De aceea am venit - pentru a asculta lucruri despre o
alta parte a Persiei, asa cum ti scris n bilet."
"ntr-adevar.'" Ochii s-:i pareau sa cuprinda ntreaga ncapere, poposind ntr-un loc nume de pe mijlocul unuia dintre
pereti, nsa, cnd m-am nto s sa vad ce este, n-am putut gasi
nimic care sa-mi atraga atent a - adica nimic care sa-mi atraga
atentia n mod deosebit, n cea camera extraordinara. "Cnd
eram copil, sa fi avut zece a i, mi-am nsotit familia n desert,
timp de o saptamna, asa cu o faceam n' fiecare an, de ~nd
m-am nascut. Cu toate aceste , de data asta, tatal meu mi-a promis ca-mi va arata ceva foa e special. A mentionat ca eram
acum suficient de mare pent a afla un secret al desertului.
eu si tatal
ntr-o
meu zi,
amdis-de-dimi~eata,
plecat de l~nga cort.
nainte
Am mers
ca soarel~
ore ntregi
sa rasara,
prin
desert. Pe cnd caldura deveni e de nesuportat, iar eu credeam ca
voi muri de epuizare, am ajun la o mica oaza. Parea ca iese direct
din nisip, un vis al paradisul i materializndu-se n fata ochilor
mei uluiti. O familie de bedui i traia printre palmierii desertului.
Corturile lor erau diferite de le noastre - mai simple, acoperite
cu un
bratele
baldachin
deschise.
negru.Am
l cunfsteau
dOT?it ntr-unul
pe tatal din
meucorturi,
si ne-auoprimit
buna
parte
mi-a spus
din dupa-amiaza.
sa plec n desert
Apoi,c~
~nainte
un barbat
de masa
beduin.
de seara,
L-amtatal
ascultat.
meu
Ne-am
luat doar
de dorm~t
si doua
burdufuri
din piele
de capra,
umplute
cu sacii
apa. Am
mers sub
un cer
ce stralucea
de stele."
Si-a ntins bratele .
mai stiam unde ne aflam. n ele din urma, barbatul a sugerat sa
. odihnim.
"CumNe-am
'e aici."asezat
Am zbit.
tot mers,
pnaiarcnd
nu
ne
s cii de,,Am
dormit
pe nisip,
eu am
cazut imediat ntr-un somn ptofund.
43

jahn Perkins

M-am trezit brusc, complet dezorientat. Soarele care rasarea la orizont ma orbea. M-am ridicat n picioare. Dar nici urma de beduin! Am sarit n picioare, disperat. Am strigat cu toata
puterea. Nimic. Am strigat pna am ragusit. Nici un sunet. Am
nceput sa ratacesc prin jur, cautnd vreun indiciu a ceea ce s-a
ntmplat.

Corturi de beduini n desertul Iran. Foto~rafie facuta de autor.

Nu am gasit nimic. Nici macar urme. Vntul spulberas~


orice semn lasat de acel barbat, de parca nici nu ar fi existat. Am
intrat n panica si am nceput sa alerg. Am tot alergat, pna cnd
am cazut n nisip, plngnd, constientiznd cii nu stiam ncotro
ma ndrept. Am stat acolo, privind la cerul fierbinte si nesfrsit,
la soarele orbitor. Pentru prima oara n viata mea, ma confruntam cu moartea.
Ma simteam ca un vierme, doar ca mult mai neajutorat,
complet strain de acest loc. Apoi mi-a venit o idee: l-am invocat
pe Alah. Deoarece nu mi-a raspuns, m-am ngropat ca un vierme
n nisip. n mod straniu, caldura nisipului parea sa ma linisteasca. n cele din urma, m-am ridicat n picioare si
. am ramas ~colo,
de unul singur. M-a cuprins o stare de calm. Desertul nsusi se
linistise; vntul se potolise. Poate ca Alah ma auzise pna la
urma. Mi-am amintit ca unul dintre burdufurile cu apa era lnga
mine, atunci cnd m-am trezit.

44

.. __

ml

SCHIMBA1.EA DE FORME

Am nceput sa-mi caut unnele napoi. Am devenit nervos si am nceput din nou sa [alerg. Ur-mele mele disparusera,
dar nu am vazut dect nisip.
Am continuat sa mer , deznadajduit. GtuI mi ardea.
Am nceput sa ametesc. Era tit ce puteam sa ndur. n cele din
sterse de
0JzontUI Nu
pentru
cevastat
...
unna,
amvnt.
cedatAm
si scrutat
m-am prabusit.
stiu un
ct semn,
timp am
acolo, nainte sa-~iAdeschid chii. n ac~a clipa am vazut urvin la viata. Le-am unnat pn. cnd am vazut ca ma duceau n
mele.
Unnele
mele!
gaSiS~mdrumul
Simteam
ca recerc. Am
nceput
sa Imi
delirez.
A zeam vocinapoi.
care strigau
si mi-am

,
Nisipurile se ridicau n aer, n jurul meu. M-am gndit la
dat seama ca eram eu. M-am ~Isezat.
ele, le-am pennis sa-mi patrun~a n celule, n minte, n vise. M-a
chizndu-mi
cuprins amorteala.
fiinta n
Amfata
nchis
desi~ului.
.rchii, eliberndu-ma de frica, desn acea ciipa am' auzit p voce.
,Desertul devine blndl' odata ce l accepti', a spus acea
voce. ,Odata ce nveti ca esti o farte a sa.' Am crezut ca era vocea
lui Alah. ,Desertul nu este ni iodata nemilos, nsa poate parea
astfel, daca te mpotrivesti.'
deschis ochii. Lnga mine se
afla beduinul. Yamin si-a ridi t paharul n semn de toast. Am
facut la fel. Paharele s-au cioc it deasupra mesei.
,,M-a dus napoi la ta v meu." A zmbit.
"Oaza se afla la mai pU,in de ora distanta."
"Iar beduinul statuse acolo, n tot acel timp?"

sacullu~
de donnit.
Acoperit
de nisip. El
clipa
din privire."
era chiar"nfasurat
desertul. n
Si nu
ma pierduse
"Ce initiere!"
"Da. U~a pe care nu q voi uita niciodata. O lectie care
mi-a schimbat viata."
A facut o pauza lunga nainte sa vorbeasca.
"Ma
adesea sa
ce a~eti
~ 1deun
omastfel
ar fi de
fostnvatator."
Sahul, daca l-ar
,,Ati ntreb
fost norocos
fi nvatat cineva lectia nisipurifor miscatoare."
45

SCHIMBARE
DE FORME
INSTITUTIONALA,
,
VERSUS CEA PERSONALA
"Ce s-a ntmplat, mai precis, cu Sahul?", m-a ntrebat
Viejo Itza, cnd am ncheiat povestea.
,,A fost dat jos. n Statele Unite mi s-a spus ca a fost deposedat de catre o miscare fundamentalista musulmana, condusa de catre un fanatic - Ayatollah Khomeini. Dar a fost mai mult
dect att. A fost asa cum a prezis Yamin. Un curent subteran
urias - beduinii, i~nienii simpli. La putin timp dupa, Sahul ~
murit - un om singur, trist si fara tara."
"Ce diferenta
.. mare ar fi fost daca Sahul ar fi primit edticatia lui Yamin!" Vocea lui Viejo Itza suna meditativ, aproape
trist. "Lectia nisipurilor miscatoare!" Se uita n jos, la picioarele
sale, fata fiindu-i acoperita de umbra, astfel ca nu i-am putut citi
expresia. ,,0 lectie foarte graitoare ... " A atins cu mna jaguarul
de piatra de sub el. "Nu se deosebeste de ceea ce s-a ntmplat
aici, cu mayasii." L-am rugat sa explice.
S-a uitat peste jungla, acolo unde soarele se nalta ncet
pe cer. Un grup de nori s-au asezat deasupra noastra, ca mici
parasolare peste un carucior de copii.
"Cunosti istoria. nainte de venirea spaniolilor, acest
pamnt era acoperit de cladiri su-perbe, pictate n culori stralucitoare. Aceste ruine reprezinta doar scheletele opulentei ce a
existat n acele vremuri. Si
.. totusi, cladirile erau doar simbolurile
exterioare ale unei decadente launtrice ce ncepuse sa puna
46

REA DE FORME

stapnire pe oameni. Pna l~ invadarea spaniolilor, marile orase


jungla. Poporul mayas se a a nca aici, ca si astazi, dar traia
adnc n padure." Mi-a arata cu degetul. "Precum casa de acolo
au fost de mult abandonate.fFuSeSera deja revendicate de cat~e
parasite."
ridicat n pici0fre
si s-a ntors
foarte
~cet, au
ntr-un
uscata.
Orasele
fost
pe care aiS-a
confundat-o
cu r ramura
cerc, cu bratele deschise, cUfrinznd pamntul din jurul sau.
"Schimbatorii de fo. e au fost cei care au nteles situ-.
atia, au prevazut ~taclismu care avea sa urmeze daca oamenii
ar fi continuat sa ncerce sa omine natura, cednd n fata lacomiei materialiste. Astfel ca au condus pe oameni n af~ra oraselor, napoi n jungla." Priv rea ni s-a ntlnit. ,,Antropologii si
istoricii au multe teorii: raz oaie devastatoare, foamete, inun-

datii, seceta ... dar toate aceftea nu au fost dect simptome."


,,Asemenea schimbaplor de clima de astazi - gaura din
stratul de ozon, ghetarii car~ se topesc ... "
"Exact. Simptome. J.entru mayasi, adevarata problema,
cauza bolii,
de natura
- poate
filozofica, ar fi
un
termen
mai era
potrivit."
S-acu~turala
aSezat din
nou. ca
"Conducatorii
pierdusera din vedere ca oame4ii sunt pamntul. Noi nu suntem
separati de mediul nconju tor. Suntem uniti. Preotii si regii
mayasi uitasera acest luc . Ego-urile lor crescusera. Ei se
autoconvinsesera ca erau ze care, din vrful marilor piramide,
puteau trimite fulgere, seca mlastini si puteau construi monumente colosale pentru ei n. isi - un acoperis deasupra naturii.
Lacomia lor devenise obsesi a."
"Ca cea a Sahului."
oamenii aceeasi greseala?" S -a ridicat bratele, cu palmele n sus
- un gest
de rugaciune.
"UittesertuIUi.
ti-va la oamenii
vostrioridevor
stiinta
...
"Proiectul'
nfloririi
De cte
repeta
ozonului si ca celelalte probl me asociate cu industrializarea pot
fi rezolvate prin tehnologie, o re ei nu nteleg mesajul dat de istorie? De ce refuza sa-i ascult pe beduini - fiinte umane care au
n-or
sa desert
nvete timp
niciodata?
Cld
sugereaza
ca poluarea,
saracirea
trait n
de milen
i, dar
nu au ncercat
niciodata
sa l
47

JOhnpeJn,
,cucereasca'? Nu vad acesti cercertori ca de ndata ce poporul
dure, problema a ncetat sa mai exi te? N-au mai existat razboaie.
Nu stimi-adaca
inundatiile
si seceta ~eu forme,
continuat;
ceea ce stimn este
mayas
urmat
pe schimbatorii
ntorcndu-se
paca oamenii au ncetat sa mai fie vu~nerabili. Imediat ce si-au luat
"Tocmai mi-a venit o ide : revolutia americana, democratia, au fost o schimbare de fo a." S-a uitat la mine.
"Poti sa
ideea?"fOja n mediul nconjurator."
angajamentul
de extinzi
a-si schimba
I

I-am facut un rezumat. Mfi nti, i-am descris sistememonarhiile. Le-am caracterizat ca fiind o mna de oameni ce-i
le politice care au evoluat n EUrO!,a: feudalismul, aristocratiile,
unei armate ce e~ecuta ~oia perso nei ce ~e afla n vrf. Majoritatea av~au putine drepturi; erau buzati, folositi, fortati sa slujeasca.
In cele
din ceilalti,
urma, o
acestia
s-ausustinuta
saturat. Acestea
au fost
conduceau
pe toti
Pira~'da
prin autoritatea
semnele si predictiile unui dezas . Rascoale aveau loc n permanenta, nsa soldatii le faceau t ta. Majoritatea pierdea ntotdeauna; obligati sa se predea, oamenii continuau sa faca munca
ceruta de catre aristocratie.
Orase e s-au marit, iar populatia
"
, s-a
nstrainat tot mai mult de natura. Izbucneau epidemii, ciuma si
foamete. ntre timp, elita conduca~oare aduna tot mai multa av~- '
ca numai si numai ei aveau legatu ~ directa cu Dumnezeu. Apoi,
dintr-o data, s-a ntmplat ceva ex eptional. L-am privit direct n
ochi. "Columb!"
,
re. Monarhii si preotii lor pretindtU ca sunt "alesi", sustinnd
"Fiecare poveste are doua fatete. n orice caz, s-a deschis o noua
calepentru
- ceea tine,
ce stramosi
m'eiau numit
Lumea Noua."
"Poate
except[onal."
,
Cuvintele mele l-au facut sa chicoteasca. Am continuat sa
relatez cum Lumea Veche a ncer4t sa-si impuna sistemele asuaventurau peste ocean erau diferiti de parintii lor. Visasera un altfel decelor
vis. Si
s-au
ntlnitspre
cu oAme1'
alta ci,
pecie
- oameni
ai padurii
nsa
acei oameni
carecare
se
pra
care
migrau
le-au aratat cum sa traiasca n natura. Astfel ca au opus rezis-

48

tenta vechilor stapni. S-au


~tit. Prin razboi, ei au nvatat de
la i~dieni cum sa se contope sca cu natura. n timp ce s~ldatii
britanici marsaluiau n haine de un rosu strident si se asezau in
rnduri form~le, n miezul zi ei, miIita'ntii colonisti se fu.tbracau
n camasi din pnza de casa, i n pantaioni de piele, n culorile
piatra. Astfel au devenit inv' ibiIi, devenind indisolubil legati de
mediul
.. Ei se1scundeaudupa copaci si ziduri de
mediuluinconjurator
nconjurator.
"Colonistii
au privea
creat 0t~rma
f~. Am alternativa
continuat. de guvernare. Ca
Viejo
Uza ma
model au apelat nca o data lf indieni, n special la indienii Iroquois, o natiune alcatuita di~ cinci, si mai trziu sase triburi.
Multi dintre parintii fondat0t1 ai Statelor Unite - barbati precum
Benjain Franklin, Thomas Jerferson, George Washington, Thomas Paine - au vizitat comu~itati indigene pentru a le ntelege
tem de conducere care a fost opiat n ntreaga lume."
auzit Pe
astabaza
desa!lcestor
re indienii
mai bine"N-am
obiceiurile.
studii,Iroquois."
ei au dezvoltat un sis"Da, dar parintii fon atori au neglijat un lucru. Printre
Iroquois, exista un consiliu a femeilor, care i alegea pe sefii tribului. Asadar, femeile l aleg au pe capitan, un barbat pentru a
conduce corabia. Daca nu le lacea cursul stabilit de el, ele l nlocuiau. Parintii nostri fonda ori nu le-au inclus si pe femei. Ei
nu le-au dat f~meil~r dreptul ae a vota, deloc - p~a n acest secea scrisa
mai dezastruoasa
nsemnata
col,forma
la o"Cea
suta
de ani
dupa
ce ~ fost
Constitutia."schimbare
de
din mai
istoria
oamenilor."
"Dreptulla
"Fireste ca nu.
vot?"
SchiI:tbarea
A ~s.
care a nlaturat latura femininul este ceea ce permite upravietuirea. Nu ,supravietuirea
celui
adaptat' lume
- acese~stefundamental
este doar un concept
masculin.
nina. mai
Vezibine
tu: aceasta
feminina.
FemiSupravietuirea consta n ngri~ire, iubire, sustinere - aspecte feaminine.
fost o istorie
Fara ele,
n unde
care aceste
am fi aluns?
(litati Istoria
au fostnoastra
onorate;pamnteasca
ca n cazul
49

john Perkins

indienilor Iroquois, femeile erau ele care luau decizii n legatura cu toate problemele importa te. n cultura mea, zeita era
venerata, la fel cum o faceau pop arele din ntreaga lume - de
pe ntreg cuprinsul Mamei Pam ,t - pna de curnd, de cteva
mii de ani, poate doar cu doua ii de ani nainte de Christos.
Apoi, a avut loc o mare schimbar~ de forma/'
fi privite
altfel?ptna
[re supun
ca a fost oastfel."
reactie ti"Cum
"Nu ampotprivit
niciodata
acum lucrurile

lepciunii. Ceea ce m-a uimit pe ,ine mereu este felul n care


acest lucru s-a ntmplat simultan n att de multe locuri. Eu am
fost crescut ca mayas si catolic. n acele vremuri, aici n Y~catan,
pica.
tipic
maSCUlin~Ego-ul
s-a pus
n calea
ntecatolic
si sa u fi nvatat
doctrina.
Inca
de
nu seTipic
puteaumana,
sa nu fi
mic am fost uimit de amplitudiner acestei transformari ngrozitoare, care a nceput cu mult timf n urma - si de asemanarile
dintre felul n care a progresat aic', n Europa, n Asia, n Orientul Mijlociu si n Anzi. ntotdeau a au existat si grupuri de oameni sanatosi, adeseori n jungle si paduri, unde autoritatea femeilor prospera, nsa culturile ma culine au ajuns sa domine."
"Si spui ca asta e o schi bare de forme?"
"Una majora, aproape unhH;rsala si, spre deosebire de situatia stramosilor nostri, n cele d~nurma, autodistructiva. Frumo~sele piete' locale ~e erau orga~izate n functie de anotimpuri
si unde rasunau de rsetele copiiJor au devenit mari ntreprindominate de barbati. Acelasi lu
a avut loc si n educatie, n
deri
comerciale,
care
au
dus
la
sa
s
,emele
economice
din prezent,
politica, n religie -.:n toate' instit ,tiile. Poluar~a
a devenit'
o vir-

larea obsesiva de lucruri au deve it ceva sacru. Poti vedea cum


toate
acestea
si
aumasculinitatii,~1
radacinile n a eadezvoltarii.
schimbare Banii
de forma."
si acumutute, un
simbol
, al
"Si Christos?"
"Un mare saman, un schimbator de forme."
"Cum se face ca a esuat?'
"Esuat?"
Si-a dat
~pul
~e spatesa si'
nceput lectia,
sa rda.
"Nu a esuat.
El a putut
vedea
ca t*buia
neanvatam
iar
50

11

SCHIMBAREA

DE FORME

unicul mod prin care o puteam face, era prin experienta. Trebuia
sa trecem prin tot acest lux, materialism, prin acest progres economic, pentru a ntelege ce anume ne dorim cu adevarat. Iar
Christos a aprins acest foc care a ars de atunci n inimile noastre. Nici inchizitia, nici razboaiele, foametea sau decretele papale
nu l-au putut stinge." Si-a atins pieptul. "EI se afla aici, n interiorul meu. Si acolo, n interiorul tau. Cu totii l simtim din
cnd n cnd. 'Stim ca este acolo. Ne tine n viata. Ne vom'schimba forma din ~ou. De fapt, mie mi ;e pare ca 'tara ta aproape ca
si-a schimbat forma acum cteva clipe - n ter'meni istorici - n
timpul acelei Revolutii."
"Tara
rara de a schimba acea forma ve, mea a ~vut sansa
,
che, dominata de principiul masculin." Gndul ma entuziasma
si ma mhnea n acelasi timp. ,,Astazi, am fi putut sa-i oferim
lumii un exemplu diferit, daca acei colonisti
, i-ar fi ascultat cu
adevarat pe Iroquois."
Am ramas n tacere pentru o perioada. n cele din urma,
Viejo Uza si-a dres gtui si a continuat. ,,Acum va nteleg mai
bine tara.
Cadrul n care a fost construit sistemul vostru a venit
,
de la popoarele indigene, care simteau unitatea cu natura. Fundatiile sunt cladite pe conceptul de a fi apropiat de pamnt, vener~d Soarele, Luna, Pamntul, tot mediul nconjurator. nsa, n
prezent, va ndepartati pe zi ce trece tot mai mult de natura.
Aceasta a fost tendinta timp de secole, o tendinta care a dus la
raspndirea acestui model vechi care a nceput nainte de Christos. Ati avut, asa cum spui tu, ocazia de a schimba asta. Si
totusi, nu ati facut-o."
"Poate ca o vom face acum."
"Binenteles. Daca se ndeplinesc conditiile cuvenite.
Dar hai sa ne ntoarcem putin la Yamin, daca nu te superi."
"Deloc."
"Ce simti n legatura cu acest beduin'? Era el un schimbator de forme autentic?"
Eram tentat sa zic "Da", deoarece stiam ca asta ar fi
simplificat lucrurile. nsa adevarul era ca, atunci cnd am auzit
51

John Perkins

povestea lui Yamin, am presupus ca barbatul care l nsotise n


desert era o persoana care stia sa se camufleze bine si ca se ascunsese sub patura, ntr-un fel de cort n miniatura peste care
s-a asezat nisipul, facndu-1 aproape invizibil. I-am spus asta lui
Viejo Itza.
"E ceea ce ti-a spus Yamin?"
"Nu sunt sigur ca-mi pot aminti cuvintele exacte pe care
le-a folosit."
"mi amintesc precis pe cele pe care le-ai ntrebuintat
tu. ,Vezitu, el chiar era desertul.'
Asa
,
, l-ai citat pe Yamin."
,.Atunci, banuiesc ca acestea sunt cuvintele care se apropie cel mai mult de ceea ce a spus el."
"Iar eu sunt de parere ca sunt destul de exacte."
"Deci tu crezi ca era un schimbator de forme adevarat,
ca a fost mai mult dect o camuflare sub nisip?"
"Nu ma ndoiesc pentru o clipa ca se folosise de sacul de
dormit, sau ca a fost acoperit de nisip. Ct timp crezi tu ca a stat
acolo?" Am ncercat sa-mi amintesc.
"Nu pot fi sigur. Cam toata dimineata. Poate mai mult.
Nu a spus Yamin ceva despre soarele care se ridicase exact deasupra capului sau, atunci cnd a deschis ochii dupa ce lesinase?"
"Nu stiu", am spus n cele din urma. "Cu siguranta ca
a stat mult timp."
"Cum ar fi daca ai sta sub o patura, n caldura desertului
,
miscator, nisipul mprastiindu-se n jurul tau, pentru o jumatate
de zi sau poate mai mult, chiar si pentru doua ore?"
"N-ar fi prea grozav. Suna destul de imposibil. Dar pentru un beduin .. ."
"Sunt ei altfel dect noi?"
"Ei stiu
banuiesc."
, cum sa traiasca n desert,
,
"Si ce nseamna asta?"
"Stiu sa supravietuiasca, sa se adapteze .. ." Asta m-a facut sa ma opresc. "ntel~g ce vrei sa spui. Deci vrei sa spui ca
beduinul chiar si-a schimbat forma; a devenit desertul?"
"Yamin' e cel care a spus asta."
'
52

SCHIMB1REA

DE FORME

"Poate."
o altaCum
idee.a "Daca
chiar saa
facut asta,
cum aApoi
stiut mi-a
cnd yenit
sa revina?
stiut caelpoate
se ntoarca?"
,,Aa ... ntrebarea decisiva. Cea care i mpiedica pe oaI

meni ca"Ce
tine,vrei
draga
sa spui?
Prietene,!sa-si
Mai devreme
schimbe
mi-ai forma."
promis ca voi nvata
sa-mi schimb fonha."
"Iarta~ma. Ar fi tre~uit sa spun: ,asta v-a mpiedicat
pna acum sa va schimbati forma'."
"Multumesc. Dar ~~deam ca mi-ai spus ca este o chestiune de credinta si intentie.]'
"Exact.~' A facut ~ p~uza. "Cnd te gndesti la schimbarea formei,
este
de c~va?"
"Da.'tiCa
nu frica
voi reusilsa
ma transform."
"n afara de asta." ,
actuala -"Ca
saudaca
ca nu
o fac."
as mi-as
reusi, mti
n-ps dori
mai sa
putea
sa ma ntorc la forma
"Categoric."
,,0 frica destul de CUrPlita."
piedica pe
,,Aceasta
oamenifrica
sa-sieste
schitjnbe
s~ngurul
forma."
factor important care i m,,si
cum o pot depasi?"
El a oftat adnc.
~
'L
"Intr-un fel, va trebUII sa-ti' schimbi forma si
sa depasesti
"
,
tutionala
si, prin
nu fie att de culturala,
dificila si de
naceasta stare.
Darurmare,
aceastapOtte
efte sa
o transformare
instivrei sa te transformi - ca se ararea nu e dect o iluzie. Trebuie,
totodata,
sa creziTrebuie
ca nu exis
a ierarhie,
tu, acel
ca fiinta
spaimntatoare.
sa a~ccepti
ca esticadeja
lucru umana,
n care
I

1,
copac,
nu te afli
saupea harta
unui jaguar."
evolutiva pe
o pozitie superioara celei a unui
"Ceva greu de realizat n societatea noastra."

sigur
ca biologialpredata
n liceu lucrurile
nu-i pregateste
pe
oameni "E
sa-si
schimbe
form~. Dar priveste
din acest
putea sa-ti, depasesti
, , frica

CV

vei ramne blocat n forma lui? Si


,

unghi: daca' esti de parere ,(.. un copac

este inferior, cum ai


53

John Perkins

... " S-a aplecat, apropiindu-si fat~ de a mea. "Nu este ceva neoS-a uitat fIx n ochii mei.
,,Multi dintre ei nu se mai ntorc. Aleg sa nu o faca."
"Dumnezeule!"
bisnuit ca schimbatorii de forme Ia ramna blocati."
.ce? Daca,,Asta
te nspaimnta?"
de
a fi copac estespatele.
la fel de"Dar
bine cu
nu poti
accepta ideea ca'S~-andreptat
gndesti vreodata ca ti poti schi ba forma. Cu exceptia aspectelor
a transformarii
institutionale.
Dartrebui
nu schima fi unpersonale
om - sausipoate
mai bine -~atunci
poate n-ar
sa te
bare de forma celulara."
constituie partea atractiva. Acei o meni care spun ca nu ne mai
schimbam forma fizica, deoarece m evoluat dincolo de aceasta
necesitate,
sustin contrariul.
ca untipfeldedeschimbare
scuza." de forme
"Presupun
ca tocmai EaceIt
"Mai poti
privi si astfel:
dap celulara,
ei cred asta,
atunci
n-ar trebui sa ncerce
s~himba~ea
de f05e
fizica
- probabil
ca
nici nu
pot face
si, daca laartipul
pute~,
ar ntmpinaKnut
o mare
proble-a
ma!
Maio bine
sa ramna
institutional.
Thorsen
deleaza visurile comune."
"Corporatiile." A aratat sp e mna mea.
'. "Uita-te la acea piatra."
sPU.sbine. Solutia este cea de a sc1imba forma acelora care moAm ridicat-o n lumina so~relui. Culoflrea rosiatica parea
dura pe obrazul meu.
SI us el ncet. "Patrunde n ea.
,,Mediteaza
asupra ei",
sa fi devenit
mai puternica.
Amali~'t-o
de fata si i-am simtit calsa adopte o noua fo~a? Retine, schimbarea de form'e tine de
energie, spirit.
n otdeauna
~a pui
ntrebari."
Totodata,
simte Pune
cum ntrebari.
ti Patrunde~n
inima. Ce
anume
ti-ai dori,
Am nchis ochii, pastrnd 1nminte imaginea pietrei. Am
simtit cum constiinta mi se adun~, de parca ar fi plutit n interiorul pietrei. Era o senzatie placfta si, n acelasi timp, eram
constient ca avea loc o transformfre. Mi-a trecut prin minte ca
ceea ce faceam era numai pentru lpine, un moment doar pentru
54

SCHlMB1EA

DE FORME

sacru si
. tainuit sine .
o pes
'era de cristal."
Nu eram sigur
mine, un"Straluceste
moment n ca
care
put1eamcerceta
n adncurile
celuidaca
mai
aceste vorbe erau ale lui Viejo Uza, sau daca venisera din imaginatia mea. Nu avea importa~ta. Piatra paru ca se deschide. Era
foarte luminos n interiorul ~i, o pestera superba de cristal.
"Ce trebuie sa se traysforme?", am ntrebat.
Am vazut un sir lun~ de oameni, un sarpe fara capat de toatesadimensiunile
raseJe. Sirul
se el,
marea
si credeam
ca va
ajunge
ma devoreze.si Suprapus
peste
era un
alt sir format
cea tot
din
apa,mai
metale
mic.topite,
"Suprapopu~area
mnc~re, aer.
plus
Acesta
reducerea
s-a micsorat
resurselor
- seegal
fadezastru", am auzit o voce, sau un gnd . .Acest mod de a trai
trebuie sa nceteze."
I
Brusc, a aparut un ~rup de barbati. Purtnd costum si
~vata, stateau asezati la o ~asa de sedinte din lemn de mahon.
In fundal. oameni de stiinta
t
'l., 1mbracati
, n halate albe se plimbau
printre mese cu eprubete. Barbatul din capul mesei de mahon
s-a ridicat n picioare.

Vocea sa a rasunat n ntrea a ncapere.


,.Aceasta corporatie
conduce
lumea
spre omenire
valorificarea
"Domnilor,
un pastrias
nainte
pentru
.. "
stiintei. Si sunt bucuros sa ra anunt ca profiturile din ultimul
trimestru au atins un nou record. Doctorii nostri
.. straluciti",
aratnd spre oamenii n hal~te albe din spatele lui, "au realizat
un miracol. Si Wall Street nf raspunde!"
uita intens la mine.
Cnd spus
am deschis
OC!.i,
vazut pe
Viejo Uza
se
I-am
ca experie
ta l-am
m-a purtat
n trecut,
sprecum
o alta
ntmplare
avut loc n timpul
petrecuta
celeiaIatu~.
de-~~~ouavizite
de Knut Thorsen.
facute de mine
ntmplarea
n Ujunga
Pandang, un port din Sulaw~si, una dintre insulele Spice ce avea
un trecut colorat cu pirati si comori, localizata la mijlocul distantei dintre Bomeo si Nouk Guinee. Legendarul tarm al bo-

55
gatiilor. pe care l cauta cOltmb atunci cnd a descoperit acci-

john Perkins

dental America, Sulawesi, se afla departe de bastioanele sistemului de afaceri modem al SUA - se afla, la propriu, de cealalta
parte a lumii. n timpul celei de-a doua calatorii, am descoperit
unul dintre cele mai misterioase locuri de pe Pamnt, locuit de
Bugi, un trib de oameni care nca strabat oceanul cu corabii, pe
care le folosesc adesea pentru a aborda si prada nave comerciale.
Cu doar o luna nainte de sosirea mea, un cargobot chinezesc si
echipajul sau de douazeci de oameni disparusera de pe coasta
din Bomeo. Nimeni n Indonezia nu avea ndoieli cu privire la ce
i se ntmplase!
Ceea ce m-a uimit atunci - si a nceput sa ma framnte
din nou, dupa ce am facut acea calatorie meditativa n interiorul
pietrei - a fost imaginea directorilor de corporatie care venisera
n Ujung Pandang, pentru o ntlnire clandestina. Knut, el nsusi
un director foarte bine platit, ce fusese angajat sa sfatuiasca acel
grup format exclusiv din lideri de afaceri, n timpul uneia dintre
conversatiile noastre a ridicat o problema care m-a pus pe gnduri. Meditativ, el a ntrebat:
"Cine sunt adevaratii pirati, aici?"
ntrebarea m-a surPrins, ~hiar m-a uluit la acea vreme,
desi, odata cu trecerea timpului, am uitat de ea si de toate implicatiile
. sale
Pna acum.

56

ea,/J-ttfJ.tu,t

SCHIMBARE DE FORME ALATURI


DE TRIBUL BUGI
Cei din tribul Rugi, care au locuit pe coastele insulei Sulawesi din vremuri nca neconsemnate, sunt cunoscuti, ca fiind piratii cei mai temuti si mai nsetati de snge din lume. I-au nspaimntat att de mult pe comerciantii de mirodenii, nct acestia au
adaugat un nou termen - bugime~* - n dictionarele europene.
Pna n ziua de azi, Rugi navigheaza n mari corabii din
lemn, cu pnze negre imense. Numite prahu, acestea sunt confectionate n ntregime din materiale naturale - copaci, vite si rasini culese din padurile ce se ntind pna n muntii din interiorul
vast si enigmatic al insulei, acolo unde traiesc Toraja Taglia si alte
triburi care si apara independenta cu ferocitate.
Prahurile nu au motoare, echipament de navigatie sau
orice alt tip de tehnologie moderna, si, cu toate acestea, caIatoresc pe distante mari, traversnd uneori Oceanul Indian - cunoscut marinarilor ca una dintre cele mai periculoase mase de
apa de pe planeta noastra. Marinarii Rugi arata aproape la fel ca
pe vremea cnd Sir Francis Drake a scapat din mna lor. Ei poarta saronguri** vopsite de mna, turbane viu colorate si cercei
bogat mpodobiti; din esarfelerosii din jurul taliei, le atrna cutite lungi si curbate.
'Bo~eyman - persoana reala sau ima~inara, un monstru, care provoaca
teama, sau care e invocata pentru a provoca teama, mai ales copiilor.N.T.
"Bucata de stofa purtata n jurul coapselor, de catre barbatii si femeile
din Malaiezia. N.T.

57

John Perkins

n timpul primei mele vizite n Sulawesi, m-am mprietenit cu un constructor de prahuri - un ntelept Bugi, pe nume
Buli. Un barbat cu par lung, drept si alb, Buli era ncovoiat,
aproape cocosat si lipsit de dinti; nu mi-a divulgat niciodata ce
vrsta are. si n~atase meseria de la bunicul lui, un constructor
de nave renumit, care l-a nvatat mestesugurile traditionale.
"Fiecare prahu are un vis", mi-a explicat Buli. ,,Acest vis
exista dinainte ca vasul sa fie construit. Bunicul meu mi-a aratat
cum sa pa-trund n visul unei prahu, n timp ce ncep sa lucrez.
Vad unde va calatori, ce furtuni va ntlni. Asta mi spune cum
sa-mi directionez
munca, care sunt partile
,
, din prahu ce necesita
atentie speciala. Tot ce se afla pe corabiile noastre vine direct din
natura; noi nu folosim metale sau plastic. Odata ce am nteles
vi,
sul acelei prahu - viitoarele ei calatorii - ma aventurez n natura,
n visele plantelor de care am nevoie si le aleg pe acelea care se
potrivesc cel mai bine pentru acea nava."
Bunicul lui Buli a fost ucis de japonezi, cnd acestia au
invadat Indonezia, n timpul celui de-al doilea Razboi Mondial,
nsa activitatea familiei era att de renumita nct, n anii 1960,
Buli a fost invitat n Taiwan pentru a ajuta o companie ce producea barci si ambarcatiuni sa fabrice iahturi care sa navighez~
pe ocean. Doreau ca el sa foloseasca fibra de sticla si sa proiecteze o barca care sa poata fi turnata din matrite. El 'a refuzat sa
faca o asemenea lucrare, descriind-o ca fiind un tip de "venerare
a diavolului".
"Tot ce folosesc la construirea prahurilor mele trebuie
sa provina din natura", a spus el. Buli mi-a spus povesti despre
calatoriile facute de prahurile lui, unele care l-au dus chiar pna
n Madagascar si Mrica de Est. El a explicat ca matelotul patrunde n sufletul imei pasari, iar apoi zboara peste apa, deasupra corabiei, tot drumul pna la destinatie, observnd pozitia stelelor, curentul si caracteristicile vntului. La ntoarcere, informatiile lui sunt folosite pentru a se stabili un itinerariu.
,
n aceasta a doua calatorie facuta n Ujung Pandang,
m-a nsotit si seful meu. Era o calatorie mai importanta dect
58

SCHIMBAREA DE FORME

precedenta - una care necesita prezenta


, unui membru din comitetul de conducere al corporatiei. Stateam alaturi de Knut Thorsen la fereastra camerei sale de hotel, privind cum portul recapata viata. Mai jos erau ramasite ale vechilor fortificatii din piatra
care au constituit scena nenumaratelor lupte duse ntre olandezi, portughezi, englezi si Bugi. Tunuri ruginite zac tacute alaturi de palmieri care au prins radacini lnga zidurile surpate fantome ale razboaielor de odinioara, astazi terenuri de joaca
pentru copii. De partea cealalta a gurilor de tevi adormite, pnze
negre alunecau n sus, pe catarge le unei prahu ancorate.
"Sa nu subestimezi niciodata puterea corporatiilor din
America, a acelora de acolo." Knut a indicat cu capul n directia
n care se afla camera de conferinte, acolo unde ne petreceam
marea parte din timp n Sulawesi. Facusem contract sa ajutam
guvernul sa atraga n Indonezia companii multinationale. Era o
sarcina delicata, deoarece dupa cel de-al doilea Razboi Mondial,
tara avea o reputatie de loc sngeros, distrus de razboi. Nu numai ca olandezii fusesera dati afara, dar indonezienii trecusera
si printr-un razboi civil crncen; nici o statistica nu era considerata exacta, nsa ntre trei sute de mii si
, un milion de oameni
au fost ucisi. Pe de alta parte, forta de munca a Indoneziei era
imensa si i~ftina. Sulawesi fusese ~leasa pentru ntlnirile noastre cu c~rporatiile internationale, datorita locatiei sale departate;
aici, pe o insula considerata a fi ndepartata - chiar si dupa standarde indoneziene - directorii se simteau feriti de ochii curiosi,
ai presei mondiale.
"L-ai auzit pe presedintele acelei companii petroliere de
acolo?", m-a ntrebat Knut retoric. "Sa nu subestimezi niciodata
un om ca acesta." Statea uitndu-se pe fereastra la prahu si la oamenii care i-au ridicat pnzele si a lasat sa-i iasa un oftat lung.
"Ce contrast ntre acei marinari si persoanele pe care tocmai
le-am ascultat! Iata-ne n Ujung Pandang, probabil mai departe
de Wall Street dect vom ajunge vreodata - si totusi, tocmai l-am
auzit pe presedintele unei companii petroliere americane spunndu-ne ca el conduce viitorul ntregului popor indonezian!"
"

59

Jolm peJ:kins

Am fost de acord ca disc1rsul acelui director mi s-a parut foarte nepotrivit, chiar daca idonezienii nu fusesera de fata,
"Nu sunt o mireasa inoc nta" , a continuat Knut. ,,Am
avut si eu partea mea. Dar Iacomi ,aroganta si egoismul pe care
le-a~ vazut aici! Nepasarea fata e gene~tiiie viitoare! ti vine
sa crezi ca folosesc statisticile F ndului Monetar International,
pentru a-si justifica ~avaritiapers nala si a corporatiilor lor?" A
aratat spre prahu. "Ii numim pe oamenii astia, pirati! Cu toate
acestea, cine sunt adevaratii pirat? Unii dintre acesti
, directori l
fac pe Gingis Han sa arate ca un mator!"
Dintr-o data, pnzele pra ului au fost umflate de vnt.
Ancora a tsnit din apa si, acope 'ta de tentaculele ude ale algeI

"

lor,
fost trasadirectia
la bord.nspre
Marealargul
corabie
s-a ndreptat
si-a aschimbat
oceanului.
Knutspre
s-a vnt
ntorssi
"Simbolismu1." Si-a pus mna pe umarul meu. Parea
nspre mine.
I

aproapemediului."
vulnerabil,Cuvintele
deloc el nsus~.
,,Aceancet.
prahuCu
numna
dauneaza
nca cu
pe
nimic
lui ~tlt sosit
umarul
de petro1.
meu,
Faras-a
fum.
ntors
Nicipentru
macar z~omot."
al privi corabia.
A facut"Fara
o pauza
deversari
si si-a
,,Ai grija", am rs. ,,Ai n eput sa vorbesti aproape ca un
radica1." Privirea lui era serioasa.
"Stii ca sunt un republica convins, un om de afaceri contrecut
degetele
"compa~_o
cu copii.
un tanc
petrolier."
servator.
Dar nuprin
astapar.
e problema.
Am
Sper
sa am nepoti.
progresului.
Pur si simplu,Mai
nu ales
putem
atunci
continuai
cn~ sa
vedem
distrugem
ca nulumea
cstigam
n numele
nimic
prin asta." Si-a lovit palmele una (le alta si le~antins n fata, le-a
despartit si le-a departat ncet, ,uprinznd panorama portului
Ujung Pandang. ,,Acestia sunt o eni saraci, saraciti potrivit statisticilor de venit pe cap de locuito ale Bancii Mondiale. Dar crezi
tu ca sunt mai putin fericiti dec oamenii nostri? Crezi ca sunt
aceleasi sanse ca si copiii 'lor sa ajunga depe~denti de droguri,
alcoolici,
sauLasafel
se ca
sinucida
ca mei
cei ~sau
acelui
presedinte al companiei
petroliere?
si copiii
ai tai?"
60

SCHIMBAfEA

DE FORME

schitlllbat
Imensele
le pnzeMarea
negre prahu
au statsi-a
pe loc
pentru directia
o clipa,nauvnt.
tremurat,
apoi saau
revenit la pozitia initiala si s-ae umplut. Barbati cu turbane alergau pe punte, tragnd de frn hii.
"Nu", am recunoscut. ,;Probabil ca urmasii lor vor vedea
lumea ntr-o lumina mai buna dect majoritatea dintre ai nostri."
"Uneori mi doresc c managerii nostri sa fie nevoiti sa
faca un program de instruire, n care sa se includa petrecerea
unui timp alaturi de popoare recum Bugi. Poate ca atunci si-ar
pastra vntul n pnze, si nu petrol n cisterne." Knut nu si-a
dect bine Indoneziei?" Eram uluit.
,,Am vazut asta de nen marate ori", mi-a marturisit. "Nu
doar
cu
ci cu "stii
orice c~~
esursa
naturala
exploatata
pentru
luat ochiipetrolul,
de pe port.
petrolul
va aduce
mai mult
rau
la statisticile nationale si ele a putea sa-ti arate o crestere a venitului peaur,
capargint,
de locuitor.
,ar putea',
deoarece
sa
export:
fildes,Spun
ma~on,
diamante,
petroleste
... posibil
0, te uiti
vezi
nul face
ca are
mprumuturi
loc si opusulmari
- o p~ntru
gestere a aconstrui
datoriilor
infrastructura.
externe. GuverSe
de obicei au francize ce ofera .cutiri de taxe, pna cnd ating un
poate
nu adune
niciodata
la aceste
anumitsanivel
de profit
- un niIulte
el pe taxe
care de
contabilii
lorcompanii
se vor asigura ca nu va fi niciodata atin ,cel putin nu n registrele pe care
le vede guvernul. n orice caz, chiar sl cnd profiturile nationale
cresc, toti banii ajung la o m a de familii bogate. Acestea i scot
din tara, n bancile din SUA au Elvetia. Indonezianul mediu Inflatia
sau liberianul,
face canigerianul,
salariile sa nu
sca.pa.
f~nteaza
Culturile
- se traditionale
afunda tot mai
suntmult.
disscutura, ca un baietel prins mi taind. Si-a desprins privirea de pe
prahu. S-a ntlnit cu a mea. i-a zmbit discret.
"Sunt att de frapat d diferentele dintre culturi", a spus
truse. Valorile familiale ... tO~UIintra n declin." A parut ca se
noastra.
data n9nde
listorie
avemntlnit
o singura
cultura
el. "Cea Pentru
Bugi, aprima
Shuarilor,
te-~m
prima
oara,ca-a
re domina cu adevarat lumea. Ceea ce numim occidental nu este

61

joJm Perkins

nici pe departe occidental. Se afla peste tot - nu doar n New


York, Londra, Roma. A strabatut lumea: Sydney, Tokyo, Beijing,
Katmandu. Chiar si aici. O mare parte din populatia Indoneziei
face parte din el - marile orase, precum Jakarta. Acesta n care
ne aflam, desi ndepartat si nici pe departe un oras mare, este
att de inextricabil legat de el, nct nu putem scapa. Iata-ne n
Ujung Pandang, Sulawesi, ntlnindu-ne cu unii dintre cei mai
puternici lideri de corporatie." Si-a cobort tonul vocii. "Mai degraba baroni jefuitori." S-a ntors cu spatele la fereastra. La orizont aparuse un alt prahu. Cu vntul n pupa, venea direct spre
noi cu pnzele-i negre ntinse de ambele parti, pline ca aripile
unui corb. ,,Apoi mai sunt si Bugi, Shuarii si toate acele gramajoare de - sanatate - culturi, care pretuiesc ceea ce este cu
adevarat de valoare. ti spun, ei nteleg .. :" Vocea i s-a stins.
Am ramas acolo, amndoi, uitndu-ne pe fereastra. Nu-mi
venea sa spun nimic.
"Deci avem aceasta cultura care domina singura lumea",
a continuat el oftnd. "Si cine o conduce? Este un faraon decis sa
lase n urma monumente marete pentru ca viitoarele genera~ii
sa-si aminteasca de el? Sau un Thomas Jefferson care cladeste .o
filozofie prin care sa-si calauzeasca nepotii spre democratie? Sau
poate un preot razboinic, precum Atahualpa, hotart sa-si conserve imperiul pe termen lung? Nu. Aceasta cultura, a noastra - a ta
si
. a mea - este condusa de catre un cerc restrns de directori de
corporatii lacomi, care nu pot vedea mai departe de trei luni n
viitor, ale caror decizii le sunt dictate de catre o obsesie de a-si spori profiturile. Marii lor preoti sunt contabilii; ministri de stat, avocatii.
. Zeii lor sunt investit~rii bancari. Iar mituriie lor iau forma
rapoartelor trimestriale. Mostenirea pe care o lasa n urma nu
este una dintre marile piramide, idei stralucite sau prosperitate
pentru generatiile viitoare. Este mai degraba o planeta devastata:
gropi de gunoi, ruri poluate si
. reziduuri nucleare!"
Eram n acelasi timp lipsit de grai si uluit. Acest om era
un consilier de renume international. Ducea o existenta impresionanta, pe seama oamenilor pe care i critica. ntotd~auna am
62

DEaltii
FORME
stiut ca este un pic SCHIMB1REA
excentri~ - cti
aflati n pozitia lui ar fi

pentru a vizita o mna de Sh ari? Dar ce auzeam acum parea sa


fie mai mult dect cuvintele nui excentric.
zburat ntr-un DC3 plin cu cfavre nsngerate de animale, doar
"Cum
poti
lucrezi A
cudoua
un astfel
grup?"
El
pareadesa
fie contin~a
pierdut nsagnduri.
prahu,decea
care
ajunsese din urma pe prima care si continua drumul n oceanul deschis, mpotriva vntul ui.
.
aparuse de curnd la orizont~l,se apropia n viteza. Aproape ca o
desen invizibil
,,Am speranta",
pe geam.a "Sfnt
sp~s Knut,
un optimist.
urmarind Fiecare
cu aratatorul
actiuneuna
omului
catre
un este
consens.
precedata
Oamenii
de u~
nf-au
gnd.
asezat
Fiecare
n locul
actiune
n care
comuna
ne aflam
de
prezent, a venit din partea o menilor ca tine si
. ca mine. Nu este
ceva propriu conditiei noas re. Nu este ceva ireversibil." Din
astazi.nAceasta
pe iare
o avem,
aceasta cu
paradigma
din
locul
care ne perceptie
aflam, parea
ca cele
doua corabii
pnze negre
aveau sa intre n coliziune.
acum. Nu au iesit din pnte e cu pumnale ntre dinti si cu simbolul dolarului n ochi. Eu .u cred ca lacomia este un instinct
,,Acesti directori nu~s-au nascut cu ideile pe care le au
natural. Una
Estedintre
ceva ce
au nv~tat."
prahu
a dlisparut n spatele celeilalte.
matoarea generatie. Si nimic din cte observ nu ma face sa cred
ca ideea de corporatie este f ndamental nesanatoasa. Pare a fi o
"Ceea ce elnvatat po~.te fi dezvatat. Cel putin de catre urCnd cealalta prahu . reaparut, ambele dadeau impresia
institutie
foartelor
eficienta,
eleganta."
ca se abatfin
deproie.ciatala c~rsullor,unei
i ori
ensele
carene chiar
scufundndu-se
"Corporatia este un ehicul", a spus el. "Unul foarte puternic. Ne poate distruge. Sa poate fi salvarea noastra." Corabiprintre
ca ntr-un
saltt.una intrnd n port, cealalta navile si-auvaluri,
continuat
drumul,
ig~d spre un altul.
"De aceea sunt optimist."
63

NATURA EXTAZULUI
SI
, VISE VERSUS FANTEZII
"Navigatori care devin pasari, constructori de nave care
sunt una cu materialele lor: se pare ca ai flirtat cu schimbatorii
de forme toata viata." Viejo Itza si-a pus ambele mini pe marginea jaguarului din piatra. "Knut este un om extraordinar. ,Corporatia ne poate distruge, sau poate fi salvarea noastra'."
'
S-a ridicat n picioare. S-a ntins. Soarele ncepuse sa
arda. A mngiat jaguarul cu blndete si l-a privit ndelung, apoi
s-a ntors si a nceput sa coboare pe treptele piramidei. Ca si
nainte, miscarile lui mi-au amintit de un sarpe. Mi-am dat sea.1
ma ca alun~carea pe lnga piatra, era cea ~ai sigura si mai efi-'
cienta cale de a cobor un perete perpendicular si farmicios.
"Nu a fost el cel care ti-a spus sa nveti tehnicile Shuarilor de a te transforma n copaci si animale?"
,,Asa e. Prima data cnd l-am ntlnit, pe pista de decolare
din Sucua, 'n Amazon." ViejoItza s-a asezat pe a treia treapta din
vrf, n umbra piramidei. A facut o pa~a lunga. Stiam prea bine
la ce se gndea.
"Ei bine, nu, n-am facut asta. Nu atunci. Nu am nvatat
acele tehnici de la tribul Shuar. Nu am reusit sa fac asta n acea
perioada cnd lucram la Peace Corps, proaspat absolvent al scolii de afaceri." El a dat din cap, n semn ca a nteles.
,
"Lucruri precum schimbarea formei se dezvolta n interior, n timp. Dar spune-mi, ce crezi ca punea la cale seful tau,
Knut? Ce vroia sa faca n acea dimineata, n Indonezia?
Mi-a luat ceva timp pna sa-mi 'vina un raspuns.
64

SCHIMBAREA DE FORME

"Dupa acea zi, mi-a vorbit adeseori despre puterea pe


care o detin corporatiile. Odata mi-a spus ca, desi ar putea sa
obiecteze mpotriva lui, capitalismul se instalase deja acolo. Mi-a
sugerat sa ,colaborez' cu el. M-andemnat sa nvat ct mai multe
despre lumea corporatiilor. Mi-a spus ca nu era c~varau n sine
n acest sistem, dar ca fiecare corporatie si are propriul vis si ca
s-a dezvoltat un fel de vis colectiv."
"Un vis? A folosit el acest cuvnt? Ce interesant! A definit acest vis colectiv?"
I-am spus lui Viejo Uza ca Knut Thorsen vorbea adesea
despre ceva ce el numea "consum competitiv". Mi-a recomandat
o carte pe acest subiect, dar de atunci i-am uitat titlul. Obisnuia
sa-i descrie pe directorii corporatiilor ca fiind un grup de ~ajorete, care ne ndemnau pe toti, sa intram ntr-o competitie
, de
consum tot mai mare. Mie mi-a creat imaginea unui sir de barbati mbracati n costume de afaceri si cu pompoane n mini,
ge~ticulnd si strignd la jucatorii de pe terenul de fotbal, numai
ca jucatorii purtau rochii de seara si smochinguri. Ori de cte
ori mergeam la mall, el l numea ,,Jocul". Arata spre un cumparator, spunnd: "Iata un competitor bun, un adevarat cstigator.
Majoretele din corporatii ne-au facut pe toti sa ne batem ntre
noi pe teren, n ncercarea de a acumula ct mai multe fleacuri
cu putinta. Campion iese acea persoana care ajunge cel mai repede n poarta, mpingnd cel mai plin carut cu cumparaturi."
,,Am senzatia ca omul tau, Knut, este un adevarat schimbator de forme", a' spus Viejo Uza, cnd am terminat de vorbit.
"Sau cel putin ntelegea foarte bine procesuL" Minile sale au
iesit din umbra si au prins soarele. ,,Am fost foarte impresionat
de referirea sa la vis. Pna n acea clipa l-am privit ca pe un fin
observator, poate un filozof cu intuitie. Dar partea aceea despre
vis - asta mi-a schimbat felul n care l percepeam pe acest om.
stii la ce ma refer, nu-i asa?" Am dat din cap afirmativ. Doream
sa aflu mai multe de la el despre asta.
"Putem vorbi putin despre relatia dintre vise si schimbarea de forme?"

65

John

pirkins

Si-a retras minile nap@in umbra si le-a mirosit, de


"Exista ceea ce este evid nt. Primul pas n schimbarea
parca
parfumul
asez!a1se
pe visului.
ele, ca cel
al unei flori. de
de forme este sasoarelui
ntelegiseimpo
anta
Schimbatorul
forme trebuie sa poata recunoastF att visele, ct si fanteziile, si
sa fie n Nu
stareputem
sa faca
distinctia
ptrepna
ele. cnd
Aceasta
parte din
intentie.
ntelege
intentia
nu face
le separam
pe
acestea doua." Mi-a aruncat o privire cu nteles.
"Ma urmaresti?"
"Da. Pentru a stabili inttntia, trebuie sa faci distinctia
ntre cele doua. Iar apoi, sa transformi visul n realitate. Predau
I

asta n atelierele mele de lucru." I


"Iar fanteziile?" l-am sPfs despre unul dintre cele mai
profunde lucruri pe care le-am nyatat de la nvatatorii Quechua,
Shuar, tibetani si cei din Java, fu timp ce scriam ultima mea
carte: fanteziile sunt ceva de care !trebuie sa te bucuri, au functii
esentiale. Am aflat ct de important este sa le respecti, dar sa nu
le dai energie pentru a se materiJliza.
,,Aceasta
este sadiferenta"l
am adaugat.
"Visurile
sunt
lucruri pe
care vrem
le transformam
n realitate.
Fanteziile
nu. Problema este ca, adesea, ne rste greu sa facem diferenta."
"Si
~ ne gasim n mare nc rcatura."
"Intentia
se tulbura
iars[Stfel,
fanteziile
adeveresc."
"Intrebndu-ne
de ce- ni
ntmpla
toate se
astea."

noi le-am dar energie ca sa


,,Adevarul gol golut este
se ntmple, deoarece am crezut ea fanteziile sunt visuri." Asta
m-a dus cu gndul la o ntrebarJ care ma intriga. "Viejo Itza,
spui cacuschimbarea
de forme
tineidoar
cum ramne
spiritul? Unde
se ncadr
aza elde
n energie.
aceasta Dar
schema?
"Spiritul este energie."
"Da?"
"Energia este totul."
"Prin urmare, cnd oamenii spun ca vad spirite, ei vad,

de fapt, "Fireste."
energie." Asta m-a condr.J spre o alta ntrebare.
66

"Si aurele?" SCHIMBARI :EA D:E FORM:E


"La fe!." Se uita n ochii mei. "Ceea ce ne aduce din nou
pul energetic - sa alunece n ta, sa se combine cu ea."
Era foarte incitant ce punea.
la schimbarea
de se
forme.
Este
chestiunededeforme?"
a-ti lasaEl
aura
- cor"La asta
rezuma
s ,himbarea
a ncuviintat din cap. Simteam ca am acut un mare salt n ntelegere.
"E simplu!" Mi-a z bit ntr-o maniera prin care ma
avertiza sa nu trag concluzii ,ripite. "Daca vreau sa-mi schimb
forma ntr-un copac, tot ce tr buie sa fac este sa-mi las aura sa
alunece n aura copacului ... "
"Haide sa nu-i spune aura, avnd n vedere ca ea e doar
o expresie. Noi vorbim aici despre energie. Cnd vezi unde de
teca si fara ca schimbarea de forme sa aiba loc. Asta se ntmcaldura,
nu ca
te uiti
fapt corpi
la etrgia
n sine. Aurele
se pot
pla
pentru
celededoua
ri energetice
nu s-au
unit.ames-.
Dar
atunci cnd se unesc, aurele evin una."
"OK. Tot ce trebuie sa fac este sa-mi las corpul energetic
sa alunece n corpul energeti al copacului."
"Desigur, daca vrei sa e ntmple acest lucru, trebuie ca
mai nti sa te obisnuiesti, sa unosti forate bine corpul energetic al copacului. Mai presus de toate, schimbatorii de forme sunt
observatori excelenti."
"Este destu'l de dificil pentru omul modem, nu-i asa?"
"Este adevarat ca ma oritatea oamenilor de astazi, din
toata lumea, nu au nvatat pr a multe despre observare, n special despre acele lucruri n re ar vrea sa-si schimbe forma.
Interesant, nu ti se pare? G deste-te n ce anume ai vrea sa-ti
schimbi forma. Ce legatura a e cu tehnologia moderna, cu lucrurile despre care ni s-a spu sa le pretuim?" A facut o pauza.
"n orice caz, observarea este pur si si~plu o chestiune de antrenament." A rs profund, d~nabdomen.
,,Ai spus ca ,daca vr, au sa se ntmple acest lucru'.
Gndurile
si ntrebarilfCcurgeau
cu repeziciune.
Cum altfel
s-ar putea
ntmpl ?"
67

John1'kifl'
"Da, vieti anterioare. Da sa zicem ca vreau sa se ntmple asta."Ceea
Ma potce'transforma
ntr- n jaguar fara sa-I vad? Trebuie
numesti rencapare."
sa fiu apropiat fizic de lucrul n ~re vreau sa-mi schimb forma?"
jaguarului.
"NuNu
si nseamna
daca ntelegi
ca ene~gia
exttem tadetrebuie
bine corpul
sa alunece
energetic
la proal
priu n interiorul celuilalt. Cn1Pul tau energetic trebuie sa-si
schimbe natura pentru a se conferma cu cel al celuilalt. Dar, renainte
tine, "ceIalalt"
- voi sunteti
te poate
densela,
fapt unJI
d~oarece
si acelasi
- asalucru,
cum am
mereu.
discutat
Totul
si
este energie. Energia detine unele caracteristici care sunt fluide."
"Vibratii."
"Spun~-le astfel, daca vre . Cuvintelenu sunt importante."
Mi-am amintit ca am cit t undeva despre faptul ca turismul intergalactic trebuie realiza prin transferuri energetice, si
nu n masini gen racheta sau ve icule Star Wars. Lasnd Hollywood-ulla o parte, tot ce este ecanic - fizic - ar fi prea lent.
l-am spus si lui despre aceasta t orie. El a ~firmat zmbind.
I

"Cum crezI ca au fost co strulte pltranudelemayase?"


Am
privit n jur, la
sple f.sunt
doarea
acelui loc.energiei?"
M-am gndit
"OZN-uril~",~am
spus,
.exp~esii~le
,
,

terele constructiilor stravechi - ceste piramide, cele din Egipt,


marile
templele
persane,
Insula
la toatefortarete
mintile incase,
stralucite
care ~-au
straduit
sa Pastelui,
dezvaluieliniile
misnazca si multe altele - si am n]eles ca toate puteau fi realizate
foarte simplu, daca secretele t9.llsferului de energie, schimbarea de forme, ar fi fost nteles cu adevarat. Implicatiile erau
absolut uluitoare! Si totusi, ave m senzatia chinuitoare ca ma
aflam departe de a ~telege' cum a fac ca p~opriul corp energetic
sa se schimbe.
,,0 chestiune ce tine de intentie", a spus el, fara ca eu
sa trebuiasca sa mai ntreb. ,.Si
redinta."
.,
,
"Nimic mai mult?"
I

renuntar~a
la venit
frica. un
Acele
lucruri
care am "o.bservare.
discutat maiSi
devreme."
Mi-a
alt gnd
n despre
minte.
68

SCHIMBA1EA

DE FORME

"Si cum este cu barbatii si femeile? Adica, putem sa ne


modifica~ si sexul? Mi-as pu~~as'chimba forma, ntr-o femeie?"
"Fireste. Masculinitat~a este o caracteristica a energiei,
batorii de forme pot fi cnd ~ meie, cnd barbat."
"Travestiti."
mica nainte
diferenta,
tot. Schimasa cumCuvntul'
este si feminitatea.
mi-a iesit p0jl. buze,
sa-Iatta
fi putut
opri.
Mi-a aruncat o privirelserioasa. "Interesant ca spui asta.
Este de fapt o veche relicva, un simptom aHricilor noastre legate de schimbarea de forme. Adesti oameni s-ar putea schimba cu
toata inima
ca o pot
face."
adevarat,
numai
de-ar
ndrazrl i' sa o faca - si daca ar crede cu
"Si daca ar ntelege tehnicile."
"Cred
ca unii despre
le nteIJg."
l-am povestit
tHburile din Indonezia unde travestitii sunt venerati ca oameni ~finti, mari samani.
,
,
l'
t
"Iar aceste triburi", a ntrebat el, "au avut ele contacte
cu misionarii?"
I
"Din plin. Cu musulmani, crestini, hindusi, evanghelisti
- cu multi."
I
,.Asta este", a spus e~direct.
"Si-au pierdut curaju~:"
"Este suficienta teama ca s-ar putea sa nu se mai ntoarca -o sau
ideea ca
procesul
estttfu malefic.
n schimb,
au adopadoptat Deci,
aspectul,
particularitatile
tat
versiune
diluata,
unde
celuilalt sex. Schimbarea est~ incompleta. Nu cu mult timp n
urma, cei ca ei faceau adeva9ta schimbare de forme. n prezent,
sunt venerati datorita unei amintiri comune a puterii pe care au
detinut-o cndva predecesorii Ilor."
,,Asta mi-a adus ami~te, Viejo Itza, ca acum cteva clipe
ai spus ca schimbarea de fonpe consta n capacitatea de a-ti lasa
corpul energetic sa alunece n altul, combinndu-se cu acesta.
Aduce mult cu sexul."
I
"Sexul, n forma saJea mai pura,deschide usa pentru
schimbatorul de forme. Ne mvata ce este extazul. Extazul vine
69

JOhnptkins
atunci cnd ne experimentam
~nimea cu universul si atunci

Mi-au aparut imagini di filme vechi, unde cuplul se retrage


ntr-o
cabanadedin
padure,
i-r camera
se fIxeaza pe apusul
cnd ne eliberam
toate
sentitentele
egoiste."
de soare de deasupra oceanului, valuri spargndu-se de mal.
1-am descris aceasta scena, adaugnd: "De parca cei care faceau
filme la acea vreme stiau despr~l ce este vorba - extazul reprezinta mai mult dect satisfactia personala."
prezinta "Schimbatorul
o cale de intrare.
de formei
De aCfea
stieatt
ca extazul
de multeorgasmului
culturi tradiretionale au transformat sexul ntrrun ritual si ncurajeaza orgasturile
mul. Ba
sexuale
chiar tin
facdoar
o distinctie
de procreate.
ntre penetrare
Pentru a mpartasi
si orgasm.dinRaporextazul sexual, nu e nevoie de penetrare."
I-am mentionat
ca multel
culturisadin
Anzi si Amazon
fIxeaza anumite
nopti pentru
ca oabenii
interacti~neze
sexual.
Sotii si sotiile sunt liberi sa-si al~aga noi parteneri pentru acele
nopti. Dimineata, cu totii se nto~c la familiile lor.
I-am povestit si ca stramosii mei europeni aveau obi"Beltane* - o sarbatoare re a devenit un dans inocent
n
jurulasemanatoare.
unui stlp mpodobit cu ~flori** - si Sadie Hawkins***,
ceiuri
ambele proveneau din astfel de iditii."
Un festival tinut de celtii Pagn! n prima zi din luna mal, zi n care se
aprindeau mari focuri n aer liber; sarbat<j>areanca exista, ntr-o forma modificata,
populara
n unele
de primavara,
parti din Scotia
numitasiarminden'IN.T.
Irlanda. ~a romni, corespunde cu sarbatoarea
Un stlp nalt, ridicat ntr-un spatiu deschis si mpOdobit cu ghirlande
de fiori, n jurul caruia se tin festivltatlle zilelor de mal (stlp sau pom de armlnden). N.T
Sadle
Hawklns
Day era
un eVfnlment
din celebra
banda desenata
de AI Capp,
intitulata
li'! Abner.
n fiecare
an, de Ziua
Sadie Hawkins,
femeile
necasatorlte din Dogpatch (un loc fldiv ~in banda desenata) i urmareau pe
barbatii necasatoriti. Daca o femeie prindek un barbat si l aducea napoi la linia
de pornire pna la apusul soarelui, acesta ~rebuia sa o ia n casatorie. N.T.

70

SCHIMBAREA DE FORME

"Cred ca", a observati el, "fiecare dintre noi are aceasta


Am continuat, descrii d o discutie care a avut loc ntr-o
noapte, adnc
padurea am oniana.
traditie.
Este onrecunoastere~~
unitatii Adusesem
noastre." un grup de vindecatori din Statele Unite n AhIazon, pentru a nvata de la samapracticieni si kinetoterapeuti. n acea seara, stateam lnga foc,
alaturi de un saman, traduc d pentru grup. Samanul i-a rugat
sa descrie
facea fiecare.
discutie
a aflat ca
psihologilor
le
nii
Shuar. ce
Grupul
includeaDi~edici'
psihiatri,
psihologi,
chiroestevoie
au
interzis
sa consilieze.
sa-si aUnga
Samanu~
pacieptii,
a fost
n timp
uimit.ce"Cum
kinetoterapeutii
puteti fiecare
nu
dintre voi sa va faceti meseria~", a ntrebat el. Mai apoi i s-a spus
ca kinetoterpeutii nu au voie s~ atinga anumite parti ale corpului
pacientilor. A fost uluit. "Care parti?", a ntrebat. ,,0, Doamne!",
a exclamat, dupa ce a fost in ormat. "Dar acelea sunt cele mai
importante parti, de atins - ce e care elibereaza cele mai putemice spirite si care ne permit sa calatorim catre extaz."
yasi", a observat Viejo Uza, ,,, aca ar fi avut o astfel de discutie.
Cultura ta este foarte ciudata. Abordati vindecarea destul de ne,,Ai ntlni o reactie 1semanatoare printre samanii ma"Probabil de asta ave si attea probleme: viol, incest,
abuz
sexual
si altele."
M-am
g ndit lasi'asta.
"Ce a determinat
culobisnuit - corpul
uman,
n gef,eral'
senzualitatea,
n special."
tura mea - ca si attea cultu~ modeme - sa se ndeparteze att
A parut pentru o clip ca se pierde n contemplatie, dar
apoi
m-a
privit
cu seriozitate.
de mult de
vechile
obiceiuri, ,a devina att de. perlurbati?"
Comertul.
Si-a
aruncat
privirea peste
padurea "Religia.
de sub noi.
"Cnd P~litica."
oamenii au
decis
ca raspunsul
este

piramida - piramida sociala, {u un anumit om sau grup de oatrebuie sa se descotoroseasca de


meni plasat n vrf - au stiut
obiectivelor
extaz si de schimbarea
lor. Si nicideprin~ipiul
fonp,e. Purfeminin
si simplu,
- zeita
nu sehranitoare,
potriveau
extatica. Unul dintre primele lucruri pe care le-au facut a fost sa
interzica sexul, cu exceptia
, o~iilor n care era folosit exclusiv
71

John Perkins

pentru crearea copiilor. Aceasta a realizat doua lucruri. A legat


orgasmul de raportul sexual, ceea ce a nchis usa acestui portal
ce ducea spre lumea schimbatorului de forme. Si nsemna ca
majoritatea femeilor si petreceau marea parte din viata fiind nsarcinate. Perioada de gestatie necesita timp si energie; n culturile n care femeile dau mereu nastere si cresc copii, nu prea
exista sanse pentru ca ele sa devina lideri ai comunitatii. Dat
fiind ca interzicerea sexului fara penetrare era dificil de realizat,
acesti barbati conducatori au facut urmatorul lucru care sa le
se~easca pl~nurilor. Au stabilit legi care impuneau casatoria
nainte de a face sex - si monogamia."
"Lucruri pe care ei nsisi aveau tendinta sa le ignore."
"Cnd au considerat ~o~ducatorii ca e~te necesar sa se
supuna propriilor reguli?"
"Deci femeile erau efectiv excluse de la putere, iar sexul
n afara casatoriei a devenit un pacat."
,,Ainteles. Si de parca n-ar fi fost ndeajuns, au fost introduse legi care le excludeau pe femei din toate pozitiile de autoritate - n biserica, afaceri, conducere, chiar scoli. Dintotdea~
una femeile fusesera lideri n fiecare dintre 'aceste domenH.
Dintr-o data, ele au fost excluse."
"De unde stii
, toate acestea?"
,.Am profesori foarte buni."
"Ghizi spirituali." El a chicotit.
"Tot felul de profesori. Poate ca ti amintesti ca ti-am
spus cu ani n urma ca dupa acea cazatura", si-a atins piciorul
beteag cu vrful toiagului sau noduros, "am' mers la scoala genul vostru de scoala - unde am nvatat istorie." Si-a ridicat
toiagul. "Vrajitorul acesta mayas e un om foarte nvataU"
A fost prima oara cnd l-am auzit vorbind despre el
nsusi,
, folosind acest titlu.
"Pari surprins de ceea ce am spus."
"Pai, da", m-am blbit. "Eu ... " Dar nu-mi venea
nimic n minte sa spun.
"Ti-ai schimbat forma ntr-un sarpe fara grai?", a rs el.
72

SCHIMBAREA

DE FORME

Din licarirea ce o avea n ochi, eram convins ca stia exact


care-mi sunt gndurile. "nca ceva. Pe lnga sexul fara ~copul de
a procrea, acei barbati care conduceau au proscris si altceva care
era apropiat si drag femeilor si extazului. Plantele. Cele pe care
femeile le cresteau n gradinile lor. Brusc, toate plantele care au
fost ntrebuintate pentru a deschide usi catre experiente extatice,
unificatoare, au fost interzise. Si acestea au devenit un pacat."
M-am gndit la Shuar. ,,Ayahuasca. Peyote."
"Exact. Orice planta care a ajutat la stimularea acelei
senzatii de unime si care spargea barierele fricii si ale nesigurantei. Vezi tu, acei barbati au trebuit sa stabileasca un sistem
de ~redinte si convingeri prin care sa-si impuna perspectiva pe
care o aveau asupra lumii. Aceasta nu putea fi o perspectiva bazata pe sentimente si pe ceea ce numim intuitie. Trebuia sa fie
o perspectiva cu totul noua, o perceptie nas~ocita, una creata
special pentru a le servi scopurilor lor."
"Stiinta. Epoca Ratiunii."
Si-a atintit privirea n ochii mei. Parea linistita, nsa mi
s-a parut ca am detectat o urma de emotie.Am scos un geamat.
M-am simtit imediat eliberat. Si, odata cu el, a aparut nevoia de a
elibera un sunet ce parea sa fi fost nchis n interior de mult timp.
Apoi l-am privit eu n ochi.
"De aceea avem acum nevoie de tehnici, precum schimbarea prin vis." A aratat spre mna mea.
"Piatra."
Mi-am deschis pumnul si am privit-o.
"nainte de a schimba visul, trebuie sa te asiguri ca este
un vis, si nu o fantezie. Stiu ca predai tehnici care transforma visurile n realitate. Este un lucru important. Dar cum ramne cu
intentia? Cum poti fi sigur ca este ceva ce vrei sa materializezi?"
"Le spun oamenilor ca trebuie sa fie absolut siguri si ca
trebuie sa vina din interiorul inimii."
"Excelent! Si totusi, iata un alt mod de abordare. O mica smecherie a schimbatorilor de forme. Daca faci o scurta calatorie cu mine, ti voi arata. Hai, apleaca-te n spate, lipindu-te de
73

lohn Pd:kins

cum te afunzi n pamnt. Relaxe a-ti muschii, simte cum oasele si carnea se afunda n aceasta iramida si, prin ea, n pamntul'
de dedesubt.
relaxat.
josrelaxezi.
p~a la Asta
fata sieste.
cap.Simte
Bun.
treapta.
nchide Complet
ochii. Da-ti
VOief~ete
Bun. Acum uita-te n fata ta, la c~va ce ar putea fi un vis."
ntr-un jaguar mi-a aparut n mi te. Am ncercat sa o vad.
"Priveste-o
pe o experi
tridimensionala,
un fel de
Vocea
lui macacalma.
Ime1at,ntaideea
de a ma metamorfoza
- cum i spuneti? - holograma."
"Nu vr~a sa apara", l-am ~ntrerupt.
"Ce anume?"
Desi a pus ntrebarea, vo(ea lui a ramas calma.
nu pot sa vad."
"Vi~ul meuca
este
forma
jaguar.enerDar
,sCllimb
"Pesemne
nu sa-mi
cunosti
uficient
dentr-un
bine cmpul
getic al jaguarului. Deocamdata, concentreaza-te pe ceva mai
simplu. Jaguarul poate veni mai trziu. Schimbarea de forme
este buna. Fa-o n ceva mai putin
, complicat, cum ar fi o sfera de
energie pura."
masura unui
ce vorbea,
mi-t aparut o sfera delicata, aurie,
poate dePe
marimea
grapefrui
,,0 vad."
"Priveste-o din fiecare u'ghi. Misca-te n jurul ei." n
mod inexplicabil, sfera si-a schimpat culoarea din auriu n albasnaltimea mea. "Priveste ntreaga experienta, simte-o."
tru si s-a
marit,
cnd
devenit n
la fel
de de
mare
ca
Am
pututpna
vedea
cumdiame~l
ma isc,
sfera
ener, a intrnd
gie. Purtam hainele pe care le-am purtat n acea zi. Nu mergeam
si nici nu saltam, ci pur si simplu alunecam lncet si linistit spre
ea. Si totusi, eram constient ca u alt aspect din mine statea n
continuare pe piramida. Ambele parti, eram eu. Pe masura ce
m-am apropiat de acel glob de en rgie, imaginea a nceput sa se
tulbure. Era ca si cum ma topea n ea.
I

voceanlui
Viejo
Uza. "Uita-te
la piatra.,,Acum",
Da. Lasas-a
caauzit
piatradin
sa no~
se Imiste
jurul
viziunii
pe care
74

SCHIMBAREA

DE FORME

O consideri visul tau - peste tot n jur - atingnd-o blnd, frecndu-se de ea. Fa-o n ritmul tau."
Am privit piatra, facnd exact asa cum a indicat el. Globului albastru de energie, acum cu o i~agine a mea n interior
- invizibila, una cu el - parea sa-i placa atingerea pietrei. Nu era
ceva exprimat ntr-un mod evident, ci a venit spre mine mai degraba ca un sentiment. Am simtit bucurie si am interpretat-o ca
pe o senzatie simtita de nsasi sfera de energie.
"Cnd piatra se va ntoarce n punctul sau ftx, ntreab-o
daca acesta este un vis, sau o fantezie."
Cnd am ntrebat, n-am ezitat deloc. Am stiu raspunsul.
"Vis", am spus.
"Simte cum te ntorci napoi aici, pe piramida. Cnd esti
pregatit, deschide ochii."
Am stat acolo, clipind n lumina soarelui. Mna mi era
deschisa n poale, piatra odihnindu-se n palma, ca un pisoias.
"Magie", m-am surprins spunnd. Apoi am privit n sus,
spre Viejo Itza.
A dat din cap.
,,0 poti numi astfel. Dar nainte sa mergem mai departe,
haide sa ne ntoarcem la tehnicile de schimbare prin vis pe care
le folosesti. Spui ca le-ai nvatat de la Shuari, Quachua, javanezi
si tibetani. Ce combinatie, mai ales pentru un om de afaceri!
Cum ai nvatat aceste tehnici?"
"Prima lectie a fost una cumplita." M-a facut sa zmbesc privind retrospectiv, desi la acea vreme totul fusese foarte
serios. ,,Agonie totala. Tocmai absolvisem facuItatea de management - un tnar gata sa se avnte n viata. Si, dintr-o data,
am ajuns sa privesc moartea direct n fata."

75

e..tetrt ~ _
LECTII
CAPETE,

DE LA U~ VANATOR DE
VINDECATOR
DIN ANZI

nat n adncurile celei mai mari pa uri tropicale din lume, traind
Eram
pe moarte.
ManSimt{am
complet
singur,
cu un trib
Shuar,
care era
raz oi cu
un clan
vecin.abandoAveam
crampe si pierdusem 15 kilogram el,n cinci zile. Hainele atmau
pe mine ca niste zdrente. Abia ma puteam deplasa din casa, la
latrina din jungla, aflata la ctiva rbetri distanta. Pna la cel mai
apropiat medic era drum lung de doua zile pe mers pe jos si cu
I

bil pentru mine.


La nceput,
am
crezuto pertoana
ca ra unsanatoasa,
caz de indigestie
care
autobuzuldoua zile
pentru
ceva imposiavea sa treaca repede. Apoi am crefut ca e gripa. Dar n cea de-a
cosmaruri mi s-au adeverit. Intre ga viata am fost avertizat sa
altcevat
ca cele maincumplite
sasea
zi, de
ammine.
stiut Familia
ca este si
am
grija
scoala Stiam
m-au ndoctrinat
ceea ce
priveste
am ales importanta
sa duc modul
igienii
de viata
si a u~ei
Stimar.
alimentatii
Am mncat
sanatoase.
din mncaDar
radacina de manioc (casava), iar a oi o scuipa n vase, unde ferrurile lor si am baut chicha, o'ber11facuta de femei care mesteca
menteaza; picioarele si hainele m~ ramneau ude zile ntregi, n
I

rie
timpn ce
aceste
umblam
actendepadurea
rebel sfidato~.1
tropic~Ia.
Dar,
Amnsimtit
ac~lasi
o oarecare
timp, ameufofost
Stiam
ca sunt
aproape desimoarte.
si
sfsiat
de remuscari
ngrijrrare. Acum plateam pretul.
Stateam ntins n hambarul casei si
, eram coplesit
, de
76

SCHIMBJ.REA

DE FORME

de frica si de disperare. De e nu ascultasem de sfaturile familiei si profesorilor mei? Al ernam ntre stari de constienta si
sentimente deBatrna
autocomPatiiire.
Ma care
traversau
valuri
inco~stienta.
doam a Shuar
avusese
grija'dedemnie,
~in~,
.a aparut la usa.
,,A venit timpul", a
"Nu, nu.'1 A venit la mine si mi-a atins fruntea. "Nu ca
sa mori."Stiu."
Ca sa traiesti."
Am nceput
Mitaa ridi~t
plng. cu blndete capul. "Sotul
meu este aici."
cu tubul cu sageti. ,,Am v ut sarpele anaconda", mi-a spus.
"mi zice ca nu ti-a venit ca ti~pul sa mori. Ma va folosi pe
mine pentru
a te vindeca."
. trag
n pragul
'usii statefun batrn care ma nvatase sa
n casa lor. Era o casa tipic Shuar, un oval de 15 pe 10 metri,
construita din piloni spinte ati din lemn, asezati vertical n pamnt, ntr-un fel care sa le ermita celor care locuiau n ea sa
n acea noapte, cu a~torul fiului si sotiei sale, m-a dus
vada jungla din jurul lor, da facnd ca cei din afara sa nu poata
I

peris din frunze de palmier tesute ntr-un mod complicat. Podeaua era pamnt batatorit,
aturata de cteva ori n fiecare zi.
M-au asezat pe o banca din lemn, lnga focul din centru. Femeia nauntru
n vrsta,- fiul,
nora sa
si bebelusul
lor s-au -retras
ntr-un
privi
Ol.reflectie
a ~tUrii
lor luptatoare
si cu un
acocolt al casei.
,

Batrnul s-a asezat pe un scaun, alaturi de mine. El


I

purta
o pnza
n jurul galbe
salelor,Iasi
si orosu
bentita
pe cap
facuta
pene
de toucan
de culoare
aprins.
Fata
i eradin
pictata
cu linii purpurii, care se as manau cu serpii. A stat tacut timp
ndelungat. Apoi, sotia sa a dus un alt scaun si s-a asezat lnga
el. Au conversat pe un ton bnd, soptit. Ea s-a aplecat peste foc
si am privit-o cum a turnat ceva dintr-o tigva, ntr-un vas mai
mic - o cupa facuta parca di tr-un materiallemnos, ce parea cioplita
dintr-o
de nuca.
Ij:la luat-o,
a rostit
cteva
cuvinte n
interiorul
ei coaja
si i-aisorbit
conltinutul
dintr-o
singura
nghititura.
77

jahn Perkins

Dupa aceea, amndoi au pastrat din nou tacerea pentru


un timp, pna cnd el a nceput sa incanteze. Vocea batrnului
nu se asemana cu nici un sunet omenesc pe care l-am auzit pna
atunci. Nu era doar forta sa, ci melodia n sine. ncepea cu niste
note nalte, patrunzatoare, cobornd treptat pe o scara ce diferea
de a noastra, se oprea pe sunete grave, profunde, guturale. Apoi
o lua de la capat. n ciuda starii mele de slabiciune, am considerat ca este incitant - nfricosator,
si
,
, totusi,, ntr-un fel, un sunet
care te inspira - si am ncercat sa ma gndesc la cuvintele pe
care le-as putea ntrebuinta pentru a-l descrie n jurnalul pe care
l tineam. Cea mai apropiata analogie pe care am gasit -o era ca
ncepea asemeni cntecului de sturz, cobora pe scara ca sus urui
unui ru navalitor si se sfrsea ntr-un mrit, ca cel al unui animal puternic.

Coliba samanului

Shuar. Foto~rafie facuta de autor.

Dintr-o data, s-a oprit. mpreuna cu batrna s-au aplecat


asupra focului. De aceasta data, el tinea cupa, n timp ce ea turna
din nou din tigva. El a incantat din nou, ncetisor, n cupa. Dupa
ce si-a ndreptat spatele, s-a aplecat asupra mea.
"Bea asta", mi-a spus, dndu-mi cupa. M-am uitat n interiorul ei. n lumina ce plpia am putut vedea ca era umpluta
cu un lichid gros, de culoare oranj. ,,Acum. O nghititura!"
78

SCHIMB.REA

DE FORME

Avea un gust respingator, chiar mai rau dect siropul de


tuse pe care l primeam cndleram copil. Era ct pe ce sa ma nec.
"Bun",
Cei doi au
a spus
izbucnit
el. 'fcum
~ rs, cnd
caIatoreste
mi-au cu
vazut
anaconda.
reactia. Patrunde !l visul care ti-a prov,cat boala. Schimba-1. Va fi cu tine."
foc, pna cnd acesta s-a s ins treptat pna la o lu~ina pala.
Noaptea era ntunecata. Ma ~, jungla a nceput sa se agite. Am
In camera se lasa taierea. Cineva a tras de bustenii din
devenit constient de sunetelF ei - insectele, broastele de copac
Batrnul si-a reluat ncantatia. Am simtit cum vocea sa
patrunde
n mine:
Ma umpl
O p~team vede~ ca pe o vita gisi, n departare,
racnetul
un;i a.jaguar.
gantica de culoare oranj, care se raspndea prin corpul meu, iesindu-mi apoi prin pori, n rlcapere. S-a ncolacit n jurul batrnei. Apucnd-o n tentaculel~ sale scortoase, a ridicat-o prin acopartare,
perisul de
strignd
paie, tragnd-o
cuvinte ce
sprF
~unau
luna cam
aurie.asa:
I-am
"Tsunky
auzit vocea
hah asta!"
n deAm rs,
constientiz~dcare
ca halucinam
- eu, unlaabsolvent
al facultatii
de man~gementJ
a trait n Boston
sfrsitul
anilor '60 si nu a fumat ni9iodata marihuana. Stiam acu~ ca
bausem din faimoasa bere ~e vita, ayahuasca, considerata de
catre
tribul
ShuarSoarele.
ca fiindMi-am
"q1arele
nvatator"
un un
darecou
oferitprin
lor
de
catre
Etsaa,
auzit
rsetele- ca
padure si mi-am dat seama, bu un val de bucurie, ca n-am mai
Am simtit gura batr ului pe stomacul meu. Cineva mi
ridicase
camasa.
a supt p. stomacul meu go~si a regurgitat
rs
de foarte
multEltimp.
puternic. M-am ridicat n coate pentru a-l vedea. Isi stergea viermii de la gura. M-am uitat lallocul n care vomitase. Era plin de
viermi si larve.

'Coplesit de nevoia dela vomita, m-am fortat sa ma ridic


si am mers clatinat nspre usa. Apa curgea de pe mine din abundenta, iar greata ma dobora.!Am cazut n genunchi, vomitnd.
Ruri de lichid portocaliu cu~geau din gura mea. Am fost uimit
de cantitate. Prin minte mi-a trecut gndul ca timp de zile nu
1

79

!OhnPtkins
mai retinusem n mine hrana de~oc. Cum de puteam varsa att
de mult, cnd stomacul meu era gol? Apoi am vazut ce vomitam.

Tuntuam, ~aman Shuar resp'fctat, pregatind ayahuasca.

Mii de larve, milioane, s trau din balta portocalie. Ma


fascinau. O voce venita
de nu faCf"ltade
st u undeautor.
mi-a spus sa fiu ngroFoto~rafie

q~

eu stiam
mai bine.
Erasa
o voce
zit.
"Dezgustator",
mi-a strigat.
falsa.
Viermii se bucurau
de libertatea
lor. Nu-si
doreau
mai
stea n mine si
nici
eu
nu
voiam
asta.
Am
mai
vomitat
ctiva.
,
'
Am simtit prezenta unei mini pe umarul meu.
"Poti sa te ridici acumr" Era batrna. Am ascultat-o.
de
la nceput
ca, desi
e ce
ntunecata,
vedea
co, noaptea
"Priveste
n jur",
a spus
ea. "ve~'
este aiei." puteam
Mi-am dat
seama
pacii
Citisem
si despre
arbustiiacest
din fenomen,
jurul coltei.
ear nu-l
Aveam
experimentasem
vedere nocturna.
pna
urca
pe O
un miscare
palmier, mi-a
o anaconda.
M-am ndreptat
el. care se
atunci.
atras at1entiaun sarpespre
urias
ra imensa. n int~riorul ei erau imagini. Am' privit atent. Oameni. Am fost ncntat sa-i vad: ama si tatal meu, o profesoara
Anaconda
si-a ridicat
catre mine
si si-a
deschis
gude biologie
din gimnaziu
carecap
ne preda~e
un curs
despre
igiena,

fI
I

80

sa nu ma ud Ia picioare, sa nu consum mncaruri dect daca


sunt sigur ca au fost gatite mod corespunzator, sa ma spal ntotdeauna
pe diversi
mini. La
uniso rancaneau
, m-au avertizat
ca,instruindu-ma
daca nu le uro infirm.iera,
medici'~.
cu totii,
,,Ai putea muri", ma sfatuiau, ca o singura voce.
"Nu", ami strigat si am ncercat sa fug de anaconda.
M-am
mpiedicat
si am cazu
Ia pamnt. foarte tare.
mam regulile
de igiena,
ma ~Oimbolnavi
Un brat m-a ajutat s~ ma ridic. Era batrnul.
Imediat,
paduriils-a
m-t sfatuit.
deschis, iar din pamnt a tsnit
"Schimbasolul
visul",
toare. Stiam
dincolo de orice ndoiala ca ma curata de amibe si
,
paraziti,
ca eram
vindecat.
sunetesimtit
glgitoare,
timp ce
un ru. M-am
lasat
pe spa~e .nscos
el. I-am
puterilenpurificaa trecut n jurul meu, peste s~prin mine. Murmurul a devenit un
"

"Toti trebuie sa ng 'tim si putin pamnt", spunea ea.


cnt. Cntul s-a transformat~"n cuvinte, n vocea bunicii mele.
fac." Uitasem de lectia ei. Ea a fost singura care a sfidat ceea ce
numea "falsele date ale stiin ei".
"Nu fi att
de delicat,
Johnn
Microbii
nu omoara.
Perceptiile
Vocea
ei s-a stin~
n'~cea
a rului.
"Pamntul
vindeca",o
A doua zi, dimineata, eram complet vindecat.
Cteva
maifie
trzi
mael.
aflam
n platourile
nalte ale
mi-a spus
rul. luni
"Nu-ti
frif , de
ntoarce-te
spre el.
Anzilor, vizitnd OIveche prietena - Maria Quischpe. Face parte
pamnturi se ntind din Col mbia de sud, n jos, pna n Anzii
ecuadorieni, peruani si boli ieni si n nordul statului Chile.
Cndva, triburi independente au fost unite sub conducerea imdin grupul lingvistic QueChU~~
al popoarelor indigene, ale caror
periului incas. Astazi, pe lnga o limba comuna, mai mpartasesc si multe credinte spiritu!ale.
Stateam asezati pe niste pietre mari, lnga un lac limpevulcani
de ca deacoperiti
cristal, privind
de zapada,
pestelaimai
~uprafata
putinneteda
de 160
a apei,
de kilometri
o creastasud
de
81

brodata cu flori delicate, o fusta leumarin care i ajungea pna


de
ecuator.
Quischpe
ca ntotdeauna,
o bluza
alba
la glezne
si Maria
sandale.
Parul i pu~,
era rins
la spate, ntr-un
coc lejer.
Fata ei era foarte bronzata si 1data. Precum multi nativi din
An~i, are un simt al umorul~i dfosebit. Pentru ea,' majoritatea
anumita prezenta, un fel de ene gie care poate fi cel mai bine
descrisa printr-un singur cuvnt bucurie. Ea nu este o femeie
frivola; din contra, consider ca a ,e multa profunzime. Totusi si
lucrurilor
sacre, dar cu
aproap~
nimic exprimata
nu este solemn.
Are o
tempereazasunt
ntelepciunea
o u urinta
prin scnteia
din ochii sai, prin timbrul vocii sImiscarile corpului. Maria nu a
fost foarte impresionata de vind~ re~ facuta de samanul Shuar.
"Binenteles ca te-ai vindecat. To ce trebuia sa faca samanul, era
sa te ad~ca n stadiul n care sa-ti schimbi visul. Sh~arii folosesc
celebri pentru asta. Dar plantele nu sunt deloc necesare. Eu te
puteam vindeca fara nici un fel d plante."
"Cum ai fi facut asta?"
traim este determinat de felul n are visam. Prosperitatea, sanatatea, reusita
dragoste,
slujb tV
'le visul
pe care
avem
- sunt
cu
este letotul.
Felul
n care
"Ca si n
Shuarii,
noi stim
toate controlate de catre visele noastre. Visul tau era de boala. Ai
I

crezut ca, traind viata unui Shurr - mncnd din mncarurile


lor, umblnd ud, fara sa folosestt sapunurile cu care parintii tai
te-au nvatat sa te speli - te vei J.mbolnavi.Ai vazut cum ~cesti
viermi - paraziti si amibe - au i trat n stomacul tau, de fiecare
data cnd ai luat o gura de chich ."
Am recunoscut ca avea deptate.
,,Am fost conditionat
sa ndesc asa.
,
, Si
, asa
, am facut."
,,Aivisat boala. Astfel ca oala a venit. Oricine ar fi putut
sa prezica asta. Dar ... " Ea a ridi t o mna. "Este simplu sa lecuiesti o astfel de boala. Tot ce ebuie sa faci este sa-i schimbi
forma acelui vis. Poporul meu a fi folosit o toba. Te-am fi prezentat unui ghid launtric care te ar fi condus ntr-o calatorie diferita de cea pe care ai facut-o a aturi de anaconda. Ai fi vazut
I

82

SCHIMBAREA

DE FORME

viermii si
, te-ai fi curatat
, de ei. Foarte asemanator cu felul n care
te-au vindecat Shuarii. Doar ca noi nu ti-am fi dat acea planta."
"Esti mpotriva acestor plante?"
"N~. si au scopul lor. Dar au si neajunsuri."
"Cum ar fi?"
"Neajunsurile? Ei bine, ce se ntmpla daca plantele nu
sunt disponibile? Ayahuasca nu creste aici, n vrful Anzilor.
Daca am vrea sa folosim acele plante, ar trebui sa le caram tocmai din jungla. Si ideea e ca nu sunt necesare. Energia din
plante, spiritul plantei, sunt lucruri extraordinare, dar adesea,
cele precum ayahuasca nu sunt la ndemna. Deci de ce sa te
bazezi pe ele?"
,,Ai fi putut ca tu nsati sa ma vindeci?"
"Desigur." A rs. "Desi n-as fi fost chiar eu cea care te
vindecam, asa
, cum nu a fost nici batrnul Shuar. Tot ce nseamna vindecare vine de la Marele Creator si de la puterile lui Pachamama - Mama Pamnt." Si-a ridicat din nou mna. "Unicullucru de care as avea nevoie ar fi permisiunea ta si promisiunea ca
vei renunta, la vechiul vis, de ndata ce vei vedea ce este." Si-a
,
tras capul si m-a inspectat, ca si cum mi-ar fi citit aura. "Esti
bine acum. Dar cu toti putem folosi ghizii IauntricL Ai vrea sa
~unosti unul - unul care va fi cu tine mereu?"
Am acceptat imediat, dar mi s-a spus ca trebuie sa astept
pna mai trziu n acea zi. n timp ce soarele apunea n sp~tele
vrfurilor acoperite de zapada, ne-am asezat jos mpreuna, cu
partea dreapta a corpului meu lipita de partea stnga a ei.
"Nu trebuie dect sa te relaxezi", mi-a spus. "Eu voi
face o scurta calatorie cu unul dintre ghizii mei. Ne vom ntlni
cu unul din ghizii tai - ar putea fi un animal, o planta, o persoana - si l vom invita pe ghidul tau sa ia legatura cu tine, n
aceasta l~me. l voi aduce napoi aici si l voi sufla n inima ta.
Ma vei simti facnd asta. Apoi, voi sufla energie care sa contrabalanseze n vrful capului tau, pentru a-l ajuta pe ghid sa se
simta acasa."
A facut exact ceea ce promisese. Cnd mi-a suflat n ini83

jahn Perldns

ma, am simtit o puternica prezenta feminina. Mi-a aparut imaginea unei femei n vrsta. Maria m-a ajutat sa ma ridic si mi-a
suflat delicat n vrful capului. Apoi mi-a descris-o pe femeia saman pe care a gasit-o pentru mine. Mi-a explicat ca ar trebui sa
dedic cteva momente n fiecare zi pentru a-mi cunoaste ghidul.
"Ea te va nvata despre puterea pe care o are visul", a adaugat
facndu-mi cu 'ochiul.
De-a lungul anilor, am lucrat cu acel ghid si cu alti ctiva care au aparut mai trziu. Am petrecut aproape trei ani n
Ecuador, cu organizatia Peace Corps, apoi m-am mutat n Boston si am nceput sa lucrez pentru Knut Thorsen. Am continuat
sa practic lucrurile nvatate de la Maria Quischpe si de la Shuari.
,
Binenteles,
nu am spus nimanui ca faceam asta. Facea parte
din ceea ce consideram a fi viata mea secreta; eram convins ca,
daca sefii sau clientii mei ar fi aflat despre asta, cariera mea ar
fi fost distrusa. Am avut si clipe de mare ndoiala - clipe n care
partea de scoala de afaceri prelua controlul si nu puteam practica nvataturile.
,Aceia au fost niste ani fascinanti. Am calatorit peste tot
n lume, pe fiecare continent. Cstiga~ foarte multi bani, du~
cnd o viata "buna". Femei frumoase, masini rapide, vin de calitate - ma bucuram de toate. Ba chiar am reusit sa-mi iau cte o
vacanta printre culturile samanice din tarile n care eram repartizat, astfel ca interesul si cunostintele mele n samanism au
crescut, cel putin din pu~ct de v~der~ intelectual. '
Apoi, s:a ntmplat ceva. ntr-un fel, a fost ceva care s-a
infiltrat treptat n mine, ncepnd cam dupa cinci ani de cnd plecasem sa lucrez pentru Knut. Am descoperit ca starile mele de
spirit se schimbau tot mai frecvent. Uneori eram coplesit de depresii negre; mnia si un sentiment de frustrare, pe care nu-l puteam defini prea bine, ma vizitau cu regularitate. Calatorind spre
ghizii mei, am putut vedea ca deveneam tot mai ngrijorat de
repercusiunile de lunga durata ale multor proiecte recomandate
de mine si de personalul meu si pe care le-am ajutat sa se dez84

SCHIMBAREA

DE FORME

volte. Hidrocentralele, soselele prin padurile tropicale si conductele de petrol peste deserturi ar putea contribui la produsul
national brut, dar ele creau n acelasi timp si mari distrugeri att
asupra mediului, ct si asupra culturilor traditionale. Partea
mea rationala s-a opus mesajului soptit de intuitie, pna cnd
ghizii m-au ajutat sa nfrunt sursa acestor stari ntunecate.
n cel de-al saselea an n care am lucrat pentru el, Knut
s-a pensionat, plecnd sa locuiasca la o mica ferma din Norvegia. Desi promovase ntotdeauna proiectele de pe urma carora
compania noastra cstiga, vocea sa a fost o voce a bunului simt.
Era un om care a avut parte de diverse experiente si care dadea
dovada de o mare sensibilitate. Pe de o parte, ntruct a crescut
, a luptat n cel de-al doilea Razboi
n timpul marii recesiuni si
Mondial, era un avocat al progresului economic si al prosperitatii materiale. Pe de alta parte, fiind sensibil la mesajul popoarelor indigene, el critica excesul puterii corporatiilor si distrugerea excesiva a mediilor fragile. Am ajuns sa nteleg ca nu-i mpartaseam dilema sau scuza oferita de trecutul lui. Ceea ce Knut
considera, cu precautie, ca este progres si prosperitate, eu am
ajuns sa consider ca reprezinta un bilet pentru corporatii si pentru directorii lor avari sa jefuiasca restul omenirii si ntreaga natura. Pentru mine, a continua sa ignor vocea padurilor tropicale,
a Anzilor, a deserturilor si a ghizilor mei nsemna o ncalcare a
constiintei
mele - o crima mpotriva propriului suflet.
,
Intr-o seara, ntr-un orasel
, aflat sus, n muntii
, din vestul Javei, am vizionat un wayang n strada - teatrul de papusi
traditional, cu umbre, ce reprezinta personaje din epopei clasice,
mai ~les din Mahabharata si Ramayana. n aer plutea aroma tigarilor de cuisoare. Eram cea mai nalta persoana din multimea
de privitori, unicul strain. Localnicii javanezi ma tratau cu multa
politete, oferindu-mi felii de carne facute la gratar, acoperite cu
sos de arahide, si cesti cu ceai. Erau foarte mndri de iscusinta
maestrului lor papusar. Mai multi vorbeau o engleza stricata.
Stateau n jurul meu, ncurajndu-ma sa-mi exersez indoneziana de baza si ajutndu-ma sa nteleg giumbuslucurile sprintene
"-

8S

John Perkins

ale papusilor. Cineva mi-a explicat ca acest spectacol avea un


subiect metafizic: "o ncercare de a ntelege universul si rolul pe
care l avem noi n el, ca indivizi."
La un moment dat, un tnar m-a batut pe umar. Desi
purtarea lui era timida, vorbea n engleza cu un accent olandez
si cu ncrederea unui entuziast al pieselor de teatru wayang.
"Poti privi papusa, sau i poti privi umbra. Daca treci de
la papusa spre umbra - sau invers - dreapta devine stnga si
stnga devine dreapta. Lumea se rastoarna. Totul depinde de cel
care priveste. Totul este o chestiune de perspectiva, de perceptie.
Precum viata nsasi."
Am fost uimit de cuvintele sale. Era ca si cum una dintre papusi ar fi sarit deasupra capetelor oamenilor aflati ntre
scena si mine si m-ar fi palmuit peste fata.
Perceptie ... perspectiva . Asta era!
Perceptia era cea care facea ntreaga diferenta! Fusesem
nvatat sa o am o anumita perspectiva, modul de a ntelege dezvolt~rea economica predat la scoala de afaceri. n ace~ seara, am
privit profund la ceea ce a fo~t educatia pe care am primit-o n
trecut. Am nteles ca mi-a oferit o perspectiva lacoma, egoista,
ca perceptia data de facultatea de afaceri era una care i mbogatea pe foarte putini oameni, pe socoteala altora. Am constientizat
si ca n inima mea stiam ca era o perceptie i1uzorie, instabila si
injusta, si ca specia umana nu-si mai permitea sa le faca pe plac
acelora care sustineau
un astfel de vis
.
M-am odihnit n patul meu, avnd o senzatie de usurare;
nainte sa adorm, am multumit n tacere spectacol~lui wayang si
tnarului - ambele, mi-au deschis usile spre acest nou mod de a
vedea realitatea.

86

TRANSFORMA~EA
PUIBLIC SERVICIULUI

,,A
"Si fost
ce aidificil.
facut Am
atunc!r,
v~ut m-a
lumina,
ntrebat
asa cum
ViejoseUza.
spune, dar
mi-a fost greu sa ies din acea viata. Toti banii, toate femeile
superbe ... aveam chiar un iaht de n~vigat pe mare. Totul! Aveam
' "Erai fericit?"
n fata un viitor de necrezut.l
,,Ai pus punctul pe i. a simteam groaznic - cu exceptia
I

,,Aa ... " S-a ntors si a adtat spre un nor care s-a format
jos,
de-acnd
lungul
chiar
deasupra boltii de copaci.
momentelor
miorizontuui,
ducea~ viata
secreta."
acel nor de acolo."
"Viata ta secreta unde ai nvrtat despre corpuri energetice, ca
alaturi de
L-am
culturile
privit s~manice
si am refunoscut
mi-au folosit
ca momentele
cel mai multpetrecute
n viata.
,,!ar lucrul ~u propriiltai ghizi spirituali?", a ntrebat ~l.
"Da?"
"Ii consider a fi cam aFelasi
lucru cu culturile samanice."
I
I-am explicat ca, uneori, abia puteam face diferenta ntre
activitatea psihonavigationala Ipe care o faceam si momentele petrecute n "lumea reala", a samanilor.
La un anumit nivel, nu
1
exista
nicio
diferenta. Ca
cu~tura,- am
o diferenta,
nu
era dect
o chestiune
de si
perceptie
sausesizat
perspectiva,
cum dar
spuse"Si slujba
ta?"Nu m-j surprins ca a dat afirmativ din cap.
se acel tnar
din Java.
,,Am demisionat. Dupa zece ani."
87

John Perkins
I

,,Ai urmat
sfatul
dat
griziifara
tai.venit.
Apoi?"
"Pai,
dintr-o
data
am de
ra~las
Eramfacut
speriat."
Un
sentiment
de neliniste
chinuitoare
m-a
sa ma
opresc. Am constientizat ca n~ ~puneam tocmai adevarul. Nu
fusesem speriat. De luni de zile ~m banuit ca viata mea avea sa
se schimbe. I-am marturisit ca-+i pregatisem o cale de urmat,
dupa ce aveam sa demisionez si mi-am gasit o slujba de consulI
tant privat.
sa hoinareasca peste jungla, fiind foarte constient de faptul ca el
dorea sa stie cum a fost aceasta oua slujba si ca eu ezitam sa-i
povestesc.
Era liniste. Mi-am luat O~hiide pe nor si le-am permis
,,0 alta viata secreta?", a fntrebat el, ntr-un final.
"Nu att de secreta, dar ~utin ... jenanta."
"E n regula. Nu trebuie fa-mi spui."

ntr-un
fel, vreau
s~-ti povestesc."
a zburat "Dar,
deasupra
eapetelor
noasye.
"Vultur?"
pasare uriasa
"Da", a raspuns el, fara sla-si ia ochii de pe mine.
,,Am devenit martor expert pentru o companie energetica din New Hampshire, n audierb lor naintea Comisiei Servi,,Ad.lea.
W?"
ciului Public, pentru a aproba cejltrala nucleara Seabrook."
"Treaba mea era sa dem9nstrez ca energia nucleara, n
general - si Seabrook, n particular - erau superioare tehnologisolara
si prin cogenerare."
ilor alternative,
cum ar fi cele are folosesc energia eoliana,
"Co .. ce?"
"Generare. Cogenerare." IDescriind-ope ct de scurt am
f!

putut,
energiai-am
de doua
spus ori,
ca aceasta
sau cel coge~erare
putinin doua
erascopuri.
o metoda
Dedeexemplu,
a folosi
o industrie ar putea construi o ~ica centrala energetica pentru
a-si acoperi nevoile energetice; tot~si, s-ar putea sa nu aiba ntotdeauna nevoie de toata energia pro~usa de centrala. De~i ar putea
vinde excesul de energie companief loeale de utilitati. "In acea perioada, marile companii energetice nu agreau astfel de lucruri."
1

88

SCHIMBAREA

DE FORME

"Se luptau
'~u platit
ge~erosdeconsilieri
ca mi"Pun
pariu ca
ca fiarele.
se simt~au
amenintate
ele."
ne, pentru a le lua partea."
tehnologiilor
Citisem
alternative.
tot ce s-aSedefm
scri~ si n
aduceam
acel scaun
argumente
de martor
mpotriva
expert
si am tot aiurat, sub juramrt, despre avantajele energiei nucare
cleare.
grup
Oponentii
ecologist
meicare
erauluas,
Un~onof
pozitie
Concerned
mpotriva
Scientists*
monstrului
si fiede
sului New Hampshire. Eram onstient de uriasa controversa, de
centrala pe care compania vrja sa-I construiasca pe coasta oraIn sufletul meu, cred ~ si eu credeam ca aceasta constructie avea sa aduca mari dis rugeri si ca, odata ce va ncepe sa
dovezile}mpotriva
energieifiec
n~cleare
si deseurilor
nucleare.
functioneze, va ameninta
re fiinta
vie, pe o raza
de sute de
kilometri.
"De
ai continuat
cJ slujba asta?"
"mi ceoferea
bani, sigdranta."
Am facut o pauza si am
tr-un
scos puternic
fel, ajunsesem
aer dinsa
piept,
ma id~ntific
d~ parcl cu
mi-as
slujba
fi golit
mea.sufletul:
Dupa ce"nam
parasit compania de consulta ta, simteam nevoia sa ma redefinesc. Fara slujba, acreditive, mi-as fi pierdut identitatea."
"Crezi asta?" A trebui sa ma gndesc mai mult.
"Cu siguranta credea asta la acea vreme. Acum nu cred
ca mai am aceeasi parere."
"Energie", la spus el. "Credintele sunt energie. La fel
sunt si
perceptiile.'t
,
,
"Ei, stai putin! Nu cr d ca nteleg ce vrei sa spui."
"Ce altceva ar putea fi~ Ce sunt gndurile?"
Uniunea Oamenilor de ?tii~ta Responsabili sau UCSeste o organizatie
non-profit ce si are sediul n cambridge, Massachusetts, Statele Unite. Printre
politicile
promovate
de Uniune
nUfara
si controlul
poluarii,
armelor
nucleare,
interzicerea
folosiriisede
1rmament
n spatiul
cosmic,reducerea
reglementarea
Uniunea ncurajeaza si cercetarile n omeniul energiei refolosibile, al vehiculefederala
a biotehnologiei
si protejarea
lor aflate
pe cale
de disparitie.
carespecii
pastreaza
echilibrul
ecologic.
N.T.
lor cu poluare
redusa si al agriculturii

89

JOhnJ*iO'

puse uneori
ntrebarea
n timpul
lui atelierelo~
mi-a amiftit
mele
dede
ntrebarile
psihonavigatie.
care mi
Predau
sunt
tehnici ca cea aplicata de Maria 9uischpe cnd a respirat n mine
Dupa aceea, unii se ntreaba da ~ experienta a fost reala.
"De unde stiu ca pur si .implu nu mi-am imaginat ca se
ntmpla?", ntreaba ei. Ca rasp ns, eu pun ntrebarile mele:
spiritul "Ce
ghideste
al femeii
n Vrst~
Participantii
faclauntrica
asta ntre- un
ei.
imaginatia?
N1ileste
ea o voce
spirit? Dumnezeu?"
"nteleg la ce te referi"\ am marturisit eu. "Totul este
energie."
"Sintr-un
ce voiainou
tu sacmp
faci era
sa-ti schimbi
forma
nouaperceptie:
enhg~tic
din jurul
ideiintr-o
de tine
cine esti tu."
"Banuiesc ..."
acelasi lucru cu ce consideram u a fi o schimbare de forma, o
" Nu puteam
sa nu planta
ma t!treb
daca asta
era cu adevarat
transformare
fizica ntr-o
sau ntr-un
animal.
"Binenteles ca este", mli-araspuns el, fara ca eu sa treambele cazuri e vorba de transformari ale corpului energetic.
Primul se
la ntrebarea.t"La
nivelul g dului.
Apoi cel
devine
buiasca
sa exprima
verb~lizez
nivelul
mai odeatitudine,
baza. n
schimbnd n cele din urma carytcterul, actiunile unei persoane
-exprima
iar, ntr-un
chiar
il'/-clusiv
aspectul n
fizic.
Celalaltasse
mai final,
degraba
la totul,
nivel fizic,
modificnd
totalitate
pectul fizic si obiceiurile unei p~rsoane, chiar si genul si specia.
gndul, visul, intentia. Stii doar ca nu putem realiza nimic fara
ca nainte sa percepem ca pute face asta." Si-a
ntins mna
,
dreapta si a mngiat piatra."N pot atinge piatra asta, fara ca,
Insa, n ambele cazuri tranSfotrea
trebuie sa nceapa odata cu
minte pentru ca actiunea sa aiba oc. Trebuie ca, mai nti, sa am
visul,
intentia.sa Trebuie
sa ca
cred
~ pot
sa o trebuie
fac. n aceasta
lume,
Gndul
sa-mi vina
n
mai nainte,
vizualizez
o t~.
unii diferit
oamenilucrurile,
sunt catalogati
ca fiipd cu
,nebuni',
pentru Unii
ca percep
n comparatie
restul doar
oamenilor.
se
90

SCHIMBArEA

DE FORME

limiteaza la nivel fizic, doar pentru ca nu cred ca pot face unele


lucruri." Si-a ridicat bratul. J,n cazul n care chiar nu cred ca
punct de vedere fizic."
M-am
gndit
la toate
din sport
atletii care
pot atinge
'aceasta
piatra,
~tU:cianalogiile
asta va deveni
ceva -imposibil
din
doborau recorduri pentru ca stiau ca pot. Mi-a venit n minte o
imagine a Maestrului Lee, ins~ctorul meu coreean de arte martiale, cum statea n fata unei ~ale groase de beton si cum explisparga, si nu forta muschilo~ Mi-am dat seama ca era valabil si
n
polifcienilor,
si altorsaoa-o
ca cazul
faptul managerilor,
ca mintea luial era
~ea care imuzicienilor
va da forta minii
meni de succes, care au ndrpnit sa sparga barierele ce adesea
par a fi fizice, dar care au fo~t n realitate ridicate de catre perceptiile "Dar
noastre
le dtspre
este posibil.
ta tine, ce
prietene.
Te rog, continua-ti
hai- sagnduri
revenim
povestea despre centrala nuclbara."
martorului tehnic, n fata Co . isiei Serviciului Public, interogat
I-am spus lui ViejoItztcum am stat zile n sir n scaunul
de avocatii ce reprezentau div~ se organizatii de protectie a mediului. Adesea am simtit ca eu e m cel acuzat, si nu Seabrook, sau
compania de serviciu public. eara, ma retrageam n camera mea
de hotel, pentru a ma cufun a n maldarul de rapoarte tehnice
stivuite n cutii de carton, de- lungul unui perete. Eram un om
asediat. Mncam putin si do eam si mai putin. Cnd nu depuneam marturie, fie toceam entru urmatoarea ntlnire, facnd
strategii cu reprezentantii si vocatii companiei, fie stateam n
sala de judecata, ascult~d ~atturiiie adversarilor. n momentele .
n care un martor de expertizr din cealalta echipa era asaltat de
se astepta de la mine sa le ofer
catre unul dintre avocatii nos
ntrebari incriminatorii. Gase m o oarecare placere n a formula
ntrebari derutante, sau la car stiam ca oponentii mei nu puteau
raspunde. Uneori, reuseam sa i descopar acestuia punctul slab ceva care patrundea att de a nc n miezul ego-ului sau, nct
izbucnea de furie acolo, n bo a acuzatilor, n fata membrilor comisiei. Jocul unui martor ex ert tine, mai presus de toate, de
I

"

91

john pelins
asasinarea personajului. Daca pot~ aduce un alt martor la limita
combaterea
ratiunii tehnice
di~]patele
sau.
Membrii
unei caderi nervoase,
ai realizat
~~i mult cazului
dect poti
obtine
prin
tre oameni, fie sunt numiti de catr guvernator. n ambele cazuri,
comisiei nu sunt ingineri sau ecO~Omisti- eilfie sunt alesi de cadect perceptia ca martorul de la tribuna este competent si ncrezator
n competenta
sa." stiinti [ce sunt mai putin importante,
ei
sunt politicieni.
Dovezile
"Exact."
"Un schimbator
de forme
un miscator
energie."
"Crede
n el nsusi",
m-a rntrerupt
ViejodeUza.
cap sa vad
Amlucrurile
recunoscut
astfel,
ca la
areace~1
dr1ptate,
vreme.dar nu-mi trecuse prin
"Presupun", am adauga~, "ca acum as fi un martor
"Te rog, continua poveste ,John. O gasesc fascinanta."
"Dinmai
pacate,
cu ct citeamrmai mult, cu att ncepeam sa
tehnic mult
bun."
ma ndoiesc de validitatea argumfntelor noastre." l-am descris
schimbau. Tot mai mult, dovezile aratau ca multe formele alter~
nativepedeatunci,
energiematerialele
A erau tehnologii
.uperioare
celei nucleare,
mult
cum,
infOrmjatiVe
si lucrarile
de referinta
se
defavoarea vechii teorii ca energia nucleara nu prezenta un pericol. Se ridicau ntrebari serioase espre validitatea sistemelor de
acoperire,
instruirea
operatorilor,
tendinta
omeneasca
de a face
mai
economice.
In acelasi
timp, ~alanta
ncepea
sa se ncline
n
greseli, uzarea echipamentului si reajuns'uril~ provocate de deseurile nucleare. "Treptat, ncepuserr sa ma simt foarte stnjenit de
pozitia pe care se astepta sa o iau T eram plat~tsa o iau, sub juramnt - acolo, n ceea ce echivala ~u o curte de justitie."
Nu a spus nimic.
M-am
sa-miam
trag
rasrarea.
Privirile
ni s-auOchii
ntlnit.
,,A fostoprit
dificil",
martu
sit. "Foarte
dificil."
lui
A fost o zi pe la sfrsitull, i februarie. Pamntul era acomi
peritaratau
de zapada
ca ntelege.
proaspat"Eicaz'uta.
bine, ~tr-o
ra diminel:).ta
zi, m-am de
saturat."
dupa o noapte
92

SCHIMB1REA

DE FORME

deosebirF de celelalte 1!.0pti,de a4


cut ntreaga noapte la fereas ra, privind zapada nvrtindu-se n
deschisesem nicio carte sau Eeun raport. In schimb, am petrejurul unui felinar de pe stradla. M-am gndit la copilaria mea petile pe care mi le spunea m ma despre doua rude ndepartate,
Ethan A1lensi
Tomdin
Paine
oi barbati Mi-am
care auamintit
luptat mpotriva
trecuta
n padurile
New-lampshire.
de povespersecutiei unei autoritati nfdrepte. Mi-am amintit de prietenii
mei din Amazon si din Anzi si de Knut si Buli, de constructorul
de corabii Bugi care refuzasb sa proiecteze iahturi din fibre de
sticla, desi i se promisesera multe recompense. Stnd acolo la
geam, am visat.
nainte ca soarele sa rasara, am mers la o cafenea si am
comandat o farfurie cu clatit aburinde, cu sirop de artar di~ New
Hampshire, autentic. Era u mic dejun care mi-a placut dintotdeauna - o placere pe care n mi-o oferisem de luni de zile. Conlovit la fel de puternic ca si
.. c m unul dintre acei artari ar fi picat
stientizarea sacrificiului pe ~.re l facusem - sau l faceam - m-a
unul
peste masinii
mine. Dupa
melece
nchiriate!
am pa1sitamcafeneaua
fost coplesit
si am
dealunecat
un fel denamescateala. Am nchis ochii. A aparut femeia n vrsta, pe care Maria
Quischp~ea suflat-o n mine.1Dintr-o data, totul a devenit clar.
Inainte ca audierea sa nceapa, i-am luat deoparte pe vispus ca nu mai pot lucra pe tru ei. Acestia, binenteles, au fost
socati. Eu am insistat
mod cinstit,
mai puteam
apara
cepresedintele
executivca,si n~~ocatUI
sef alnucompaniei
si le-am
ramnt.
Seabrook;Spre
i-am
cinstea
ntrebat
lor,dact
au Ifost
se asteptau
de acord ca
ca eu
ar sa
trebui
mintcasub
purjusi
"Ce vei face acum?" m-a ntrebat vicepresedintele executiv. Fara sa ezit, am raspu s: "Voi nfiinta o companie pentru
a dezvolta cogenerarea." M- m ntors spre Viejo Uza.
simplu sa
"Ideea
"dispar"
mi-a ca
venit
mart0l
at t expert.
de rapid. De la femeia n vrsta."
"Si compania?"
,,Am nfiintat-o. S-a Idovedita fi o sarcina mult mai difi93

jahn Perkins

cila dect am anticipat. Daca as fi stiut atunci cte dureri de cap


aveam sa ndur n urmatorii noua ani, n-as fi nceput-o. Aceasta
industrie se afla n faza sa de pionierat. Legile care permiteau
dezvoltarea aceastei afaceri au fost aprobate n acel an, 1982. De
fapt, exista o lege votata n 1978, care fusese contestata de catre
compania de serviciu public, deoarece reprezenta o amenintare
pentru ea. n 1982, legea a fost aprobata de catre Curtea Suprema. Am intrat ntr-un viespar."
"Ce schimbare de forma!"
"Banuiesc ca asta a fost. Una dintre acelea institutionale."
"Si personala. Sunt convins ca te-ai schimbat. Chiar si
ca aspect fizic."
Avea dreptate. Devenisem o persoana diferita. Ca director, am fost ntotdeauna competent si
, ncrezator n propriile forte. Cu toate acestea, acum prezentasem activ samanismul unei
afaceri care si avea radacinile n profesia tehnologiei conservatoare si cea practicata pe Wall Street. Tot ce planuiam, tot ce
lucram implica psihonavigatie. De fiecare data cnd aveam de
luat o decizie importanta, consultam ghizii spirituali. Stateam lfl
masa consiliului de conducere, ntr-un costum de afaceri bleumarin, nconjurat de douazeci si patru de avocati si investitori
bancari si faceam o scurta calatorie cu ghizii mei. Devenisem
expert, ca si nvatatorii mei indigeni; puteam face asta, fara sa
dau vreun semn ca parasisem ncaperea. Doar cei apropiati mie
stiau. Cuvntul s-a raspndit.
Pe lnga faptul ca adusesem samanismul n lumea afacerilor, m-am schimbat si n alte privinte. Viata mea personala a
luat o ntorsatura majora. Am ntlnit-o pe Winifred si m-am ndragostit profund. Ne-am casatorit, iar eu, un barbat 'care jurase
ca nu va avea niciodata timp sau dorinta de a avea un copil,
m-am trezit transformat ntr-un sot, iar ~poi ntr-un tata. Viata
de familie a fost una dintre cele m~i extraordinare aventuri din
viata
, mea, care mi-a adus multe satisfactii.
,Compania mea prospera. Dintre cele optzeci si
, patru de
companii energetice independente, recomandate sa dezvolte pro94

SCHIMBAREA

DE FORME

iecte n statele n care lucram, doar sapte aveau succes. Restul


n-au avut. Dintre acelea sapte, sase au cedat n fata marilor conglomerate ale industriei ~ons~ctiilor de masini: Doar a mea a
reusit sa aiba succes pe cont propriu. n plus: era singura companie care avea o politica de dezvoltare a proiectelor energetice
care sa serveasca drept exemple, demonstrnd ca noile tehnologii
care nu daunau mediului erau convenabile si erau tehnologii n
care se merita sa se investeasca. Voiam sa vad ca ntreprinderea
mea avea profit, nsa nu acesta era principalul meu obiectiv.
De ndata ce compania a fost nfiintata, am decis sa merg
mai departe. Trecuse aproape un deceniu de la acea dimineata
nzapezita, cnd am parasit audienta Comisiei Serviciului Public.
n momentul n care mi-am vndut dreptul de proprietate, n noiembrie 1990, compania mea cstigase deja o reputatie impresionanta, fapt ce a demonstrat ceea ce oponentii Seabrook au
stiut dintotdeauna - ca tehnologia cogenerarii era superioara
energiei nucleare; era mai sigura si mai economica. Ne impuseseram ca lideri n proiecte energetice de dezvoltare inovatoare,
care nu daunau mediului nconjurator, mai ales cu un proiect ce
a creat o stare de panica industriei de specialitate. Era vorba despre o centrala energetica de 55 milioane de dolari (valoarea dolarului n 1986) care ardea deseuri de carbune si si folosea sistemul de racire pentru a ncalzi o sera hidroponica. Cel mai important lucru era ca fusese proiectata n jurul unui boiler ce folosea
o tehnologie revolutionara, prin care se transformau munti de cenusa de carbune - de altfel periculoasa si "nonuti1izabila" - n
electricitate, fara sa produca precipitatii acide, realiznd ceea ce
toate acele carti citite n timpullungiior nopti petrecute n New
Hampshire sustineau ca este imposibil. Acest proiect a fost
mentionat de catre Casa Reprezentantilor SUA si a fost trecut n
Congressional Record, ca exemplu al ingeniozitatii americane si
al antreprenoriatului de succes.
Fusesem numit un radical. Am fost amenintat de catre
vechi prieteni si dat n judecata de catre fosti clienti - companiile de serviciu public. n final, am cstigat 'fiecare batalie.
95

John Pe'rkins

lumea cu asalt. Iar acel boiler rev lutionar? Astazi este clasificat
Uza,n"cogenerarea
a luat
ca fiind ,,Acum",
,standard' i-am
- unspus
mareluipaf1lejo
nainte
eradicarea poluarii
cu ploaie acida."
"Foarte impresionant", alspus el. "Si nu te-ai gndit ca
esti un schimbator de forme?"
.
"Banuiesc
ca n-am
privitiniciodata
lucrurile
asa." "n
"n mod cert,
ai miscat
tPulta energie."
A chicotit.
mai multe privinte."
me ca fiind oameni care se trans orma ei nsisi n jaguari."
i-at."vazut pe schimbatorii de for"Cred
ntotdeauna
"E
doarcauna
dintre form
,,Acum nteleg acest lucrJ." Stiam ca trebuie sa spun ce
sa devin un jaguar."
aveam pe suflet. "Tot mi mai dO~1
esc sa ncerc aceasta formaenergie.""Credeam ca vrei sa-ti slchimbi forma, ntr-o sfera de
ca trebuie sa devin acea sfera .."
"Vei reusi. ntre timp, e te important sa recunosti ca
ceea ce ai
realizat
cu compania
cu tinensa
nsuti
a fost
schim"Da,
e suficient,
pentruta ti .iceput.
cnd
ma ogndesc
bare de forma. Una majora."

il

parca arM-aavut
privit
~-a deschis
de
unndelung,
secret pe apoi
care Inu
era prea ntr-un
dispus zmbet,
sa-I mpartasea~ca. Incet, ochii lui i-au Parafit pe ai mei si s-au ridicat spre
cer. "Iti vine sa crezi? Este deja trecut bine de dupa-amiaza."
,,Am vorbit despre multe azi. M-ai ajutat sa nteleg multe
lucruri. ti multumesc."
I

"Si
S-aTi-am
ridicatstm;'it
rapi apetitul."
si
. asta."
. s-a ntins .
"Cu
placere!
"Piatra asta poate pune ~ulte probleme."
S-a ntors
dinstatea
nou cu
la ja~uarul
deParea
piatra.saAm
pentru prima
oara ca
fa~ala noi.
ma remarcat
studieze.
Viejo Uza si-a
ridicat
tesuta de unde o lasase, lnga laba
jaguarului
si s-a
ntorstraista
spre min~.
96

SCHIMBAREA DE FORME

"Ti-e foame, prietene?", m-a ntrebat si s-a asezat jos.


A cautat n traista si a scos o tigva si un pachet din frunze de banana, legat cu o vita subtire. Mi-a ntins vasul; avea o
frumoasa culoare maro nchis si avea aspectul unei statui slefuite. I-a scos capacul.
"ti amintesti de conversatia noastra despre sex? Modul
n care poate el deschide usa pentru schimbatorul de forme, nvatndu-1 despre unitatea extatica pe care o simtim" atunci cnd
renuntam la sentimentele noastre egoiste si experimentam unimea noastra cu universul? Aceasta tigva este un simbol potrivit.
Oamenii sunt precum aceste vase din fructe uscate; pentru a
ajunge la partea buna din interior, trebuie sa ne ridicam capacele. Sexul - si plantele nvatator, precum ayahuasca - ne pot
ajuta sa ne deschidem. Uneori."
Mi-a nmnat-o. Am dus-o la buze. Lichidul din interior
mi-a amintit putin de chicha Shuarilor. ti dadea o senzatie puternica. Apoi, a desfacut pachetul din frunze de banana. Inauntru avea o gramada de tortillas. Am mncat n liniste.
,,Ai descris experientele de vis avute cu Shuarii si indienii Quechua. Ai mentionat ceva si despre Java si Tibet. Cum se
ncadreaza cei din urma?"

97

TRANZITIE,
Am mers cu masina n muntii Javei de vest, Indonezia.
SoferuVtranslatorul meu lucra pentru Ministerul Energiei; era
~vident ca mndria pe care o simtea pentru poporul si pamntul
lui era autentica. Cu ct urcam mai mult n munti, cu att deveneam mai entuziasti. "Zeii au creat acest loc", mi-a spus el,
"pentru ca noi, m~ritorii, sa putem vedea dinainte cum arata
ParadisuL"
M-a dus ntr-un satuc unde baieti desculti se jucau cu
mingea pe strada, n fata noastra, ca si cum ne-ar fi provocat
jeepul sa intre n joc. Cnd m-am aplecat pe geamul deschis pentru a face fotografii, unul dintre baieti a ridicat mingea de jos si
stnd cu minile n solduri, a strigat ntr-o engleza foarte accentuata: "Numele meu John Wayne." Dupa ce i-am lasat n urma,
i-am spus soferului ca baietii aratau slabi si saraci.
"Eu sunt javanez", a spus el, umflndu-si pieptul. ,,Am
crescut prin aceste locuri, ca si ei. Copiii aia poate nu au bani,
dar nu sunt saraci. Stiu." A facut o pauza si a continuat sa sofeze. "Este doar felul n care percepi tu bogatia." A frecat parbrizul cu minile. "Cum poate fi sarac cineva care are toate astea?"
S-a uitat la mine. "Noi, javanezii suntem foarte constienti de
festele pe care ni le pot juca perceptiile."
Cuvintele sale fi-au facut sa-mi reamintesc de acea seara
n care am vizionat piesa de teatru de papusi cu umbre. l-am repetat vorbele ntelepte ale tnarului care mi vorbise despre perspectiva si felul n care m-a afectat, Ia nivel personal, filozofia lui.

98

SCHlMBAL

DE FORME

"Da,
L-am da",
ntrebat
a spus
daca
el i
ztnbind.
~ra cunoscuta
"nveti notiunea
de la noi.deVezi?"
schimbare de forme.
"Care javanez nu este n schimbator de forme? Face parte din viata de aici. Vezitu, ave o vorba - ca totul este o iluzie."
"Si noi spunem ceva semanator. Doar ca o exprimam
un pic diferit. Noi spunem: Ni ic nu este real, n afara de moarte si taxe." A rs.
"Noi, javanezii am p tea fi de acord cu partea despre
taxe, dar nu si cu moartea." -a privit lung nainte sa-si mute
privirea pe drum. "Ce este re~l n legatura cu moartea? Nu este
dect o alta schimbare de forma - una pe care fiecare dintre noi
nvata sa o faca." Cuvintele lu~ m-au naucit putin.
"Ce concep!!"
"Ca moartea e o iluzie. "
"Nu, ci ca este o schi bare de forma pe care fiecare dintre noi nvata sa o faca." Nu- i reveneam ct de simpla si profunda era afirmatia. "Crezi cu adevarat asta?"
"Fireste. Moartea nu xista. Trecem mai departe, atta
tot - preluam o noua forma. Rencamare. Este esenta schimbarii de forme. Vine simplu p ntru aceia dintre noi ca~e stiu ca
nu este dect o transformare tr-o forma noua. i compaiimesc
99

ntotdeauna pe oamenii care nu cred asta. Pentru ei, moartea


lohn pJ[kinS
este un proces dificil- pentru
ei si pentru cei dragi lor."

Mama javaneza, cu copil. F6to~rafie faeuta de autor.

dt 1
.. 1.
t .
-am gan I a oamenll pe care l-am cunoscu SI care
murisera. Majoritatea au luptat pana la capat, fiind ncurajati de
MA

familie si de medici, chiar implo~ti, sa ramna n viata. Ct de


diferit de povestile pe care le-am ~itit despre Buddha si altii care
"mi place asta", am spu . Mi-a ~mbit.
'
"Binenteles ca-ti place. ie ca avem sau nu dreptate credeau n rencamare! Ct de diierit de samani!
eu
stiu caun
ave~,
's-arcuput~a
ai fericit."
(j alta parere - este cu
siguranta
moddar
de tu
a trai
mult sa
mai
,,Absolut."
"Si de
a muri."sa ma gn esc la asta, n timp ce intram
Am
continuat
tot mai adnc n munti. Ma fasci~a sa cred ca, ntr-o cultura ca

a mea - condusa de ~aterialism I si n care oamenii aveau tendinta


cele din
sa urma,
nu creada
fiecare
n lucruri
dintre noi
pre9um
Jjungeam
schimbarea
sa ne transformam.
de forme - n
Chiar daca nu credeai n rencamare, daca ar fi fost un neadevar,
totusi fiecare persoana si schimbh forma.
complet
, Putea
transformata
vreo fiinta
de moarte?
rational~INu
sa trebuia
nege casa
fiinta
creziumana
n spiritueste

100

SOfIMliAl

DE FORME

alitate pentru a recunoaste ca tPUI se schimba n altceva. Scena


lui Shakespeare, n care Hamlet se uita la craniul lui Yorick si
filozofeaza pe tema mortii unfi om, a ngroparii si a transfo;unui materialist - sau a unui o de stiinta. Descria totodata si o
schimbare
marii lui nde
tarna
formasiincontes
viermi, ~.bila.
zumaAm
destul
fost de
dinexact
nou uluit
perspectiva
de nsemnatatea acestui concept -lca fiecare dintre noi si schimba
forma, fie ca noi credem sau nu ca este asa. Am discutat acestea
cu soferul meu. El si-a scos ~n stilou din buzunarul de la camasa si l-a aruncat pe scaunul de lnga mine.
"Ce s-a ntmplat?", m-a ntrebat. Fara sa astepte sa
vorbesc, mi-a raspuns: "Gravifutia a facut ca stiloul me~ sa cada.
Am
soana
dreptate?
cu educatie,
Da, desigur.
cu ratiune'l
Cu t~tii
de pe
stim
planeta
acest asta
lucru.
ar Fiecare
fi de acord.
perNu-i asa? Dar daca cineva n-ar fi de acord? Daca ar exista oameni c~re nu au auzit niciodata de forta gravitatiei? Ce-ar fi daca
am trai pe
vremea
oamenilor
Idin pesteri?
daca
n-ar exista
oameni,
ci doar
animale
care ~-au
habar deSau
legea
gravitatiei?
Ei
bine,
mod. stiloul
Gravitatia
meul-ar
- sau
faceramuf
sa crda,
unui
fiecopac
ca ceilalti
- ar cadea
ntelegn sau
acelasi
nu
conceptul. La fel este si n cazrl schimbarii de forme. S~ ntmpla. Cu totii ajungem sa o facem. De multe, multe ori. In cazul
n care credem n rencamare,1o facem cel putin o data n viata."
Imediat dupa am ajuns n orasul Bandung. Soferul meu
m-a dus direct la casa de oasp1etioficiala, unde aveam sa stau n
urmatoarele trei luni. Constrhita n timpul perioadei coloniale
olandeze, veranda sa spatioasf dadea spre plantatii de ceai ce se
ntindeau peste naltimi del~roase si peste coastele muntilor
care, atunci cnd am aparut ~oi, se decolorau usor n umbrele
violete ale serii. Un barbat n ~rsta a cobort pe s~ari; pantalonii
sai largi i atmau peste saljldale. Purta o camasa pictata de
mna, care zugravea n culori vibrante zeii-eroi din mitologia
straveche javaneza.
I
"Un adevarat schimbator
de forme", a spus soferul
meu,
I

n timp ce ne apropiam.
101

jahn Perkins

Ampecobort
jeep,
ste~gndu-mi
de praful
adunat de
drum sidin
i-am
facut
cu mna. Apantalonii
zmbit timid.
Apoi,
unindu-si degetele deasupra ini~ii, a facut o plecaciune.
Amndoi am petrecut m lte ore mpreuna. Toyup m-a
nvatat multe
lucruri, a unele
din~voce
e elepitigaiata.
fiind descrise n prima
"Eu, Toyup",
spus cu
mea carte, The Stress-Free Babif' El era cu adevarat un schimbator de forme, desi o spunea u~ pic diferit.
A"Doar fii", spunea el, c~ fata luminata de un zmbet
stirb. "Intotdeauna, fii. Nu ncerca niciodata sa devii. Poti fi orice
~ei, numai nu ncerca sa devii. ~inteste-ti
sa fii acel ~eva."

Casa de oaspeti a Jluver1ului din Java de Vest


FotoQrafie facuta de autor.
I

La nceput, ceea ce spunea el m-a derutat - nsa el a perseverat siale


a avut
rabdare
cu mine.IAdesea
mi-aintitulata
prezentat O-Nami
diferite
versiuni'
aceleasi
povesti.
Acea~ta poveste,
(Valuri Marete) a fost inclusa si p The Stress-Free Babit si i-a
inspirat pe multi oameni sa-mi sre. Voi repeta povestea aici.
O-Nami era un luptator renumit, cu o uimitoare forta
si cunoastere n ale luptei. Putka nvinge pe oricine, chiar
si pe instructorul sau, atta vrJme ct luptau n particular.
lnsa aparitiile n public erau 01 alta chestiune. El devenise
102

SCHIMBAREA DE FORME

timid si nesigur pe fortele proprii. Facea greseli prostesti si


adeseori pierdea n fata unor luptatori mai slabi dect el.
ntr-o seara, l-a 'vizitat un maestru instructor. Maestrul avea reputatia de a fi unul dintre cei mai mari ntelepti.
"O-Nami", i-a spus el, "tu reprezinti Valurile Marete. Trebuie sa crezi asta. Fii asta. Mergi n camera ta. Rami treaz
peste noapte si gndeste-te la Valurile Marete. Crede n cine
esti. Tu reprezinti acele furtuni colosale, care distrug totul
n calea lor."
O-Nami s-a retras n camera lui. A meditat toata noaptea. La nceput s-a gndit numai la valuri. Au aparut si alte
viziuni, dar le-a alungat. Treptat, odata cu trecerea timpului, valurile au preluat controlul. Au umplut camera, navalind si nvolburndu-se peste el. Cnd soarele s-a ridicat
deasupra camerei lui O-Nami, aceasta era inundata de valuri enorme. Dupa aceea, nimeni nu l-a mai putut nvinge
pe O-Nami.

"Oamenii din public au jurat ca l-au vazut pe O-Nami


napustindu-se asupra adversarilor lui, ca un val n spargere",
mi-a spus Toyup. ,.Alti luptatori l-au acuzat ca le soarbe rasuflarea - ceea ce descriau ei, era nfrngerea prin nec!" Toyup adora
aceasta poveste. ,,Atinge esenta", a spus el. "Tu vorbesti despre
schimbare de forme. Pfui! Nu este dect o chestiune de a fi. Putem fi orice, fiindca, de fapt, noi suntem toate lucrurile. Fiecare
dintre noi e tot ce este n rest; nu exista restul."
Obisnuia sa-mi spuna povesti despre oameni care ncercau ntotdeauna sa devina, n loc ca pur si simplu sa fie; una dintre povesti, despre o balerina din Bali care era fiica unui vechi
prieten, le exemplifica pe toate. Aceasta tnara dansa si exersa
zilnic. "Voi deveni balerina", spunea ea. Dupa ani de exercitiu
continuu, ea s-a descurajat. Tatal ei a trimis-o la Toyup.
,,Merg la auditii, dar niciodata nu sunt pe deplin pregatita", i-a spus ea. "Sunt hotarta sa devin o dansatoare - dar ce
bine ar fi daca as reusi sa primesc un prim angajament."
103

John Perkins

"Esti hotarta sa devii dansatoare? Dar oare nu dansezi


n fiecare zi?"
"Ba da. Exersez mereu."
"Dansezi?"
"Tot timpuL"
,,Atunci esti dansatoare." A rugat-o sa-i faca o demonstratie. Dupa dans, i-a spus ca a fost cea mai frumoasa reprezentatie pe care a vazut-o vreodata. I-a repetat: "Esti dansatoare."
"Dar nu am fost niciodata angajata sa dansez."
"Si ce daca? Faptul ca niste profesori de balet neghiobi
nu te-au angajat pna acum, este irelevant. Daca ar fi sa te angajeze mine, ai fi o balerina mai buna dect esti n seara asta?"
Ea a dezaprobat din cap. "Exact. Ai fi la fel: o mare balerina. Esti
dansatoare. Fii una." Dupa o saptamna, a fost angajata de catre
cea mai importanta companie de balet din Jakarta.
ntr-o dupa-amiaza, Toyup m-a rugat sa ne ntlnim ntr-un crng, nu departe de casa de oaspeti n care locuiam.
"Da-mi o jumatate de ora", mi-a spus. ,,Apoi vino acolo
unde este banca din buturuga. Am ceva sa-ti arat."
Am asteptat cu nerabdare sa treaca timpul. La acea vreme citeam Siddhartha, a lui Hermann Hesse; mi-a fost foarte
greu sa ma concentrez pe carte. Aveam senzatia ca se va ntmpla ceva important. n sfrsit,
sa
, a sosit vremea: Abia reuseam
,
ma abtin; aproape ca am alergat pna n dumbrava. Cnd am
ajuns acolo, am ncetinit ritmul, ncercnd sa imit atitudinea
relaxata a lui Toyup, caci nu voiam sa vada ct de nerabdator
eram. Am mers la buturuga si am privit n jur. Nu era nicaieri.
M-am plimbat n cerc, nconjurnd crngul si privind peste tot,
dar Toyup nu era de gasit. Dezamagit si frustrat, am decis sa
mai astept cteva minute. M-am asezat pe banca.
Dupa o vreme, am nceput sa ma simt ametit. M-am ntins pe banca si am nchis ochii. Vntul a fosnit printre frunzele
din jurul meu: linistindu-ma. Trebuie sa fi atipit. Apoi m-a atins
ceva pe obraz. M-~m ridicat si m-am uitat n jur. n spatele
bancii era un tufis mic si fara frunze, care parea aproape mort.
104

SCHIMBAREA DE FORME

Am
M-am
tras
ntins
concluzia
din nou
ca si
unatocmailatipeam
dintr~ ramuriledinsale
nou,
s-acnd
atinsam
de simtit
mine.
ca ramura ma atinge pe cap. ~ prins-o. O mna! M-am ridicat
si l-am vazut pe Toyup. Statea rhemuit lnga banca mea, n procesul
el nsusi.
de transfonnare
Nu-mi credeam
dintr-u~
ochitor.
tufis
Erantr-un
gol golut.
batrn javanez - n
Am sarit si m-am dus lnga el.
"Cum ai facut asta?", li-am cerut sa-mi spuna. A pasit
rapid spre un alt copac si a scos o mica tolba dintr-o groapa de la
radacinile sale. Si-a scos cam~sa, pantalonii si sandalele si s-a
sa fac?"
mbracat."Ce
Apoi
s~antors spre TI 'ine.
'
,
"Stii tu. Cum ai devenft acel tufis."
A venit foarte aproape qe mine, uitndu-se direct n ochii
mei, ceva ce facuse adesea na~nte.
"Nu ai nvatat nimic?'I" m-a ntrebat, iar eu am putut
acel
simticopac.
n tonul
Nici
vocii
cumsale
acum
o dezafagire
nu e,m devenit
autentica.
un batrn
"Nu am
javanez."
devenit
M-a oprit. "Tu esti tu, lesti mereu tu. Ai fost copacul."

"Dar cum?"
.
"nlasat
acelasi
fel strecoarr.
n care esti
cel pe,.Asa
care este."
l vad aici, n
A
sa i se
un tu,
zmbet.
fata mea." Ma macina o alta ntrebare. Ezitam sa-I ntreb, desi
"De ce te-ai dezbracat. "
stiam ca"Culorile",
trebuia sa aofispuns
fac.
~1repede, "par sa aiba energii care
vibreaza n felul lor. Imi este greu sa port haine de o culoare si
sa fiu altceva, care are o alta chIoare."
"Cred ca O-Nami p tea depasi aceasta problema a
culorii. Ne-am
Dar eu asezat
nu am amndo~'pe
deschis ncabanca.
acea usa."
Mi-am cerut iertare ca pun astfel de ntrebari prostesti si
ca am pierdut din vedere ce-mii spusese despre a fi.
re. Stiu "Lucrurile
ca vrei sa faci
asteaceea
iau ce
ti~p",
Itocmai
mi-a
am spus
facutblnd.
eu - si,.Ai
stiurabdaca o
105

John Perkins

vei face. Dar nu esti pregatit nca." Ochii lui transmiteau multa
compasiune. "Fii recunoscator pentru ceea ce ai experimentat."
M-am ntors si
Nu m-am putut abtine.
, l-am mbratisat.
, ,
,
"Sunt", am marturisit fara sa vreau, apoi am nceput sa
plng necontrolat.
"Toyup mi-a facut cunostinta cu o frumoasa tnara italianca, Mariana Bellazzi", i-am spus lui Viejo Uza. "Ea calatorea
prin Asia."
n timp ce ciugulea dintr-o tortilla si bea din bautura fermentata, i-am spus cum noi doi ne-am mprietenit si, n cele din
urma, am condus un grup de italieni si nord-americani la Shuari.
Marina era o artista talentata, ale carei picturi erau profund influentate decatre experientele ei avute n Tibet. Traise n Himalaia
si si-a dedicat o mare parte din viata pentru a studia obiceiurile,
ritualurile si
..tehnicile de vindecare tibetane. M-anvatat o tehnica
de schimbare a visului, pe care o nvatase de la tibetani. I-am mpartasit-o lui ViejoUza, explicndu-i ca e o abordare n opt pasi.
. "n primul rnd, selecteaza un vis, ceva ce stii ca vrei din
profunzimile sufletului sa ti se ndeplineasca. Ai putea sa faci
acea calatorie pe care m-ai nvatat sa o fac, folosind piatra pentru a face diferenta dintre visuri si fantezi ...
n al doil~a rnd, cu ochii nchisi, priveste un loc foarte
ntunecat, un fel de vid. Apare o stea de argint, nconjurata de
acel ntuneric. Trimite-ti visul spre stea. Priveste cum steaua absoarbe visul ...
Trei - adu-ti steaua (cu visul) prin frunte, permitndu-i
sa treaca prin al treilea ochi, zona dintre ochi ...
Patru - imagineaza-ti interiorul capului ca pe o sfera de
cristal sau un glob de oglinzi. Visul si steaua sunt reflectate si
marite acum, n acest spatiu splendid ..
Cinci - priveste visul si steaua cum explodeaza de trei
ori. De fiecare data, n loc sa fie distruse, ele sunt energizate. Se
in-tegreaza profund cu mintea ta ...
Sase - lasa-le sa cada n inima ta. Vezicum inima este si
ea o ncapere de cristal, unde visul si
. steaua sunt marite ....
106

SCHIMBAREA DE FORME

Sapte - vezi cum steaua si visul explodeaza de trei ori.


Cu fiecare explozie, reafirma-ti angajamentul de a transforma
acest vis, n realitate. Simte energia inimii si fuziunea care are
loc ntre inima, vis si
, stea ...
Opt - lasa-le sa se ridice spre cap, sa iasa afara prin cel
de-al treilea ochi si
, napoi n ntuneric."
Am privit n sus si l-am vazut pe Viejo Uza cu ochii nchisi. ncet, si i-a deschi; ..
,
"Put~rnic", a fost tot ce a spus. Marina sublinia ct de
important e sa repet exercitiul de cel putin trei ori pe saptamna
- si
nevoia.
, chiar de mai multe ori, daca simteam
,
Am descris variantele la care am adaptat tehnica pentru a
le folosi n atelierele mele de lucru.
"Le spun participantilor: Dat fiind ca vreti ca visul sa vi
se ndeplineasca n realitatea n care traiti, trebuie sa duceti procesul cu un pas mai departe. Dati-i energie visului vostru, n fiecare zi, facnd ceva concret care ajuta direct la materializarea lui.
Scrieti scrisori, sunati-i pe politicieni. Faceti ceva. Dati-i voce
visului. Vorbiti despre el. Exprimati-l."
"Cuvntul", a spus el, rostogolind sunetul cu limba. "Fiecare cultura recunoaste
, importanta, de a verbaliza visul, sau de
a-l declara simbolic." Am aprobat, adaugnd:
"Exprimarea visului celorlalti, pare sa fie un fapt recunoscut universal, ca avnd mare putere. Exceptie fac, poate, societatile moderne industrial-tehnologice, ca a mea." M-a privit
ndelung, fara o vorba. Ochii lui pareau doar sa ma cuprinda - nu
ca sa ma studieze sau sa ma exploreze, ci doar pentru a ma nvalui. ntr-un final, dupa ce mi s-a parut a fi o vesnicie, a clipit.
,,A venit timpul ca tu sa pleci", a spus.
"Sa plec?"
"napoi la prietenii tai Shuari, adnc n padure." A zmbit. "Ia-i si pe altii cu tine. mpartaseste aceasta putere a visului si a cuvntului. CIadeste energie. Ai intrat ntr-o perioada
foarte importanta. Tranziti~. Nu o irosi. Aincredere. nvata sa-ti
schimbi forma, n toate expresiile ei."
107

o
PERSPECTIVA
DINSPRE
INTERIOR

ea-p,tt().lu,{. 11

UN SAMAN

DIN AfAZON

DISPARE

micile sfere de lumina care plutea n jurul meu. Erau peste tot.
Nu
pe noapte.
doar ~nC
pe Pasind
cer,ndeasupra,
pe usa amazon~ana'
dar
colibei
si s ,amanulu.i'
b picioarele
mele.
fost Am
coplesit
stat nede
padurea
stelele am
pusesera
stapnire
,

'

'

Dincolo de micul luminis din jurul casei samanului, copacii erau conturati de lumini str lucitoare Care dansau printre
ei, precum milioane dengerasi.
area o noapte perfecta pentru
miscat,
ascultnd
jungle~
nflacarat.
stelele baletul
si licuricii
se contoschimbarea
formei sunetele
- o noapte
c dprivind
I

peau, iar oamenii, plantele, anim~lele, pietrele, visele si cosmarurile deveneau una, cnd particulrle subatomice absorbeau universul. Era o noapte pe care am p trecut-o alaturi de un grup de
oameni de stiinta, doctori, psihol gi si profesori americani, pe
care i-am adus n Ecuador pentru a lucra cu samanii.
Viejo Itza plantase samnt . De ndata ce mi-am luat angajamentul de a-i urma sfatul, de cladi mici movile de pamnt
n jurul semintei si de a o uda, re. tul a venit cu o usurinta surprinzatoare. Datorita cartilor si se inariilor mele, multi oameni
au devenit interesati de 'activitate mea n domeniul ~ulturilor
samanice.
Creasem
un raspndit
parteneria~vestea
cu doicaprieteni
Raul si Jaime,
si am
cei careecuadorieni,
doreau sa
un
mic grup
de inord
americaniJ
europenimpreuna,
sus, n Anzi
si
"schi~be
visul":
puteau
vizita ~esi Shuari.
am dus
departe, n jungla. Am numit ~ctivitatea noastra Aventurile

Schimbarii Visului: A Servi Pam~ntul prin Constienta de Sine.


Samnta, a ncoltit.
,
110

SCHIMBA

EA DE FORME

Dupa primele doua ca atorii, Jaime s-a angajat sa-i ajute


pe oamenii unui trib din apro ,iere, Achuar, care, desi au aceeasi
limba si cosmogonie cu Shu rii, sunt dusmanii lor legendari.
Achuarii fusesera de curnd ontactati de catre misionari si cu
totii am fost de acord ca ar fi ai bin~ ca Jaime sa lucreze ~u ei.
Ne gndeam la posibilitatea d' a-i ajuta sa construiasca o casa
ecologica unde i-ar putea nvata pe cei din nord despre modul de
trai care onoreaza pamntul. T.reptat, el ne-a lasat pe Raul si pe
mine sa ne ocupam de excurstile facute pe teritoriul Shuarilor.

Foto~rafie acuta de autor.

n acea noapte, noi d i am dus un grup de paisprezece


I

Tuntuam facnd o reprezentafie a unui dans de ntmpinare.

persoane sa-I viziteze pe Kitiar' un batrn saman Shuar pecare-l


cunosteam de ani de zile. A frst o noapte n care noi, "civilizatii", am experimentat lucruri fe care nu ni le-am imaginat nainbea limba unui mic trib din ju gla si ne comunica idei profunde.
te, cnd doctori au stat la Picirarele unui om analfabet, care vor"Poporul vostru trebfie sa se schimbe", ne-a spus el.
"Felul n care vedeti voi lumef nu mai-poate continua. Si totusi,
trebuie sa lucrati pentru a va schimba poporul dintr-o bestie lavoi
coma
sunteti
care devoreaza
liderii. Intreaga
totul, lie
tr-ovafiinta
urmeaza
calea., Voi,
ce este
voi toti,
res, care nvata
111

John Perkins

pectul, iubirea." M-a analizat. ,,Aintrebat de schimbarea de forme. ti voi arata eu nsumi o schimbare. A venit timpul sa devin
un liliac si sa zbor departe." A nceput sa rda att de tare, nct
m-am temut sa nu se nece. Cnd s-a oprit, el si-a ntins bratele
pentru a-i include pe toti cei din grup. "Eu, liliacul, voi zbura departe. Dar voi trebuie sa va schimbati oamenii. Aduceti-i pe mai
multit aici sa nvete
de la poporul meu. Apoi ajutati-i
sa iasa n
"
,
lume si sa-i nvete pe altii."
, n acea n~apte, clntecullui a fost mai puternic ca niciodata. Tumank-ullui, un instrument cu o singura coarda care seamana cu un mic arc de vnatoare la care se cnta ca la o harpa de
gura, a creat melodii ce ne-au purtat pe toti n diverse calatorii.
Din cnd n cnd, se oprea din cntat si ne vorbea despre paduri.
"Pline de o forta
, incredibila, spirite", spunea el. Sau:
"Ele sunt sacre, vedeti voi. Depindem de ele pentru tot. Sa nu
subestimati niciodata iubirea unui copac". Si: "Protejati-Ie de
oamenii vostri, mai ales de companiile petroliere si forestiere. Si
de crescatorii de vite". Apoi a anuntat ca va face vindecari pentru
cei care simteau ca au nevoie.
,.t\sb v-a implica o schimbare de forma", a spus el.
"Ceea ce eu numesc o ,schimbare de spirit', pentru ca numai
spiritele o vad. Pentru voi, o sa fiu doar un batrn care sta aici,
pe un scaun. Dar spiritele ma vor vedea cum ma transform ntr-un mare vulcan nflacarat. Muntii vor exploda. Un ru nvolburat va izbucni si va navali n jos pe pantele vulcanice, n persoana care va fi vindecata. Acest ru va forma vrtejuri de apa, ce vor
absorbi spiritele rele raspunzatoare de aparitia bolii. Aceste spirite iau forma de tsentsak, sageti invizibile - ca sagetile noastre
obisnuite. Veti vedea cum batrnul din fata voastra va regurgita
aceste sageti otravitoare si veti sti ca rul l-a purificat pe pacient."
Multi au vrut sa fie vindecati. Kitiar i-a rugat pe fiecare
sa se ntinda pe o banca din fata scaunului pe care statea el. A
nceput prin a-i peria usor
, cu ramuri, n ritmul unei incantatii,
si stropindu-i cu alcool. Apoi periatul a devenit mai puternic, in~ntatia mai tare. n coliba era ntuneric, cu exceptia unei lu112

SCHIMBAREA DE FORME

mini slabe date de taciunii aprinsi din foc. M-am asezat lnga el
ca sa pot traduce, ajutndu-l din cnd n cnd cu ce-mi statea n
putinta. Fiind aproape de el, nu-l puteam vedea. Puteam sa-I aud
si sa:i simt prezenta, dar nu-i puteam distinge conturul. n
majoritatea cazurilor, el a realizat extractii, sugnd la propriu
din acea parte a pacientului unde se afla boala mai pronuntata,
iar apoi regurgitnd. Am simtit ca multe dintre vindecari au fost
foarte intense, iar aceasta senzatie a fost confirmata de reactiile
pacientilor.
Multi, dintre ei au d~venit extrem de emotivi. O' fe,
meie care suferise de multi ani de migrene, mi-a spus ca atunci
cnd Kitiar i-a supt pe cap, a simtit
, o senzatie
, incredibila de eliberare, "de parca cineva ar fi deschis capacul unei cutii si din
interior ar fi sarit acel monstru ascuns!"
Cnd vindecarile celorlalti s-au terminat, m-am asezat si
eu pe banca de lemn. Kitiar mi-a scanat corpul.
"Stiu ce vrei", a spus si a rs. "Dar, tine minte, este periculos - n cazul n care crezi n moarte, n pericol!"
Apoi, m-a stropit cu alcool si a nceput sa lucreze cu ramurile. Incantatia lui m-a dus departe de mine. Am nceput sa
vad imagini geometrice, care se transformau n alte imagini tipare ce au fuzionat n flori si animale. Am simtit frig si am
avut senzatia
, ca am fost transportat ntr-o pestera umeda si rece.
Brusc, am auzit un strigat ascutit, apoi un flfit de aripi si am
simtit o adiere de vnt suflnd asupra mea.
Mi-am dat seama ca tineam ochii nchisi. Deschizndu-i,
am vazut un liliac urias plutind deasupra mea, tintuindu-ma cu
privirea ... Am tipat. Liliacul a zburat afara. Apoi Kitiar m-a ajutat sa ma ridic.
"Eu sunt doar un saman batrn", mi-a spus el. "Totusi,
pot sa-ti spun ca nu trebuie sa-ti fie frica. Daca vrei sa-ti schimbi
forma, 'trebuie sa ai curaj. ntr~aba-te: De ce anume mi e frica?"
,,Ai spus ca este periculos."
,,Daca ti-e teama de pericol ... trebuie sa renunti la
aceasta convingere."
"Nu exista nici un pericol?"
"

113

Jahn Perkins

"Depinde cum privesti lucrurile, nu-i asa? n orice caz,


este cea mai mare problema pe care o aveti voi, gringos. Sunteti
obsedati de ideea de a evita riscurile.
vad de fiecare data cnd
aduci oameni aici. Ei ..ntreaba mereu de pericole - serpi, aligatori, paianjeni, jaguari. Noi, Shuarii, ntmpinam moartea ca pe
o nastere a noastra ntr-o alta lume."
I
"Sunt de acord - n principiu. Eu ntmpin dificultati n
a crede ca este real."
"De ce anume ti este frica, n schimbarea de forme?"
"Ca nu voi mai putea sa ma ntorc", am spus fara sa vreau.
"Si ce-i rau cu asta?" A luat o nghititura de trago si
mi-a dat sticla. ,,0 sa-ti arat", a continuat el. ,,Mi-avenit vremea,
vezi tu. Trebuie sa las aceasta lucrare tie, altora."
"Ce vrei sa spui?" Ma nelinistea discutia lui despre plecare. El a spus ca va deveni un liliac. Vazusem suficient pentru
a nu ma ndoi de el. Deci, ce voia sa spuna prin plecare?
"Vei vedea. De fapt ai vazut deja. Ultima mea lectie pentru tine este cea a curajului. Ca nu trebuie sa-ti fie frica. Asuma-ti. riscuri." Trei luni mai trziu, am adus un alt grup de
nord-americani n padurea tropicala. Kitiar acceptase dinainte sa
vina la coliba - acolo unde ne petreceam serile - si sa faca o ceremonie speciala. mpreuna cu Raul, am pregatit Igrupul. Fiecare
era foarte ncntat ca li s-a ivit o asemenea ocazie de a lucra cu
unul dintre ultimii mari samani
Shuar traditionali.
Abia ma puI

team stapni - aveam att de multe sa-i mpartasesc lui Kitiar si


att de multe ntrebari la care speram ca voi primi raspuns. Am
facut focul, am aprins lumnari si am aranjat darurile pe care
le-au adus unii. Apoi am asteptat.
,,Mafzana", a glumit cineva cnd stateam uitndu-ne la
flacari. "Cuvntul parca ar capata un nou nteles, nu-i asa?"
"Poate ca la asta se refera samanii'
cu adevarat, atunci
.
cnd vorbesc despre ,lumi paralele' si ,realitate nonordinara"', a
glumit altul.
Cei din familia Shuar cu care locuiam ne-au cntat si
ne-au aratat cum sa bem chicha, berea facuta din planta de m~-

114

SCHIMBAREA DE FORME

nioc (cassava). Fiind o parte foarte importanta din dieta si ritualul


Shuarilor, planta este considerata a fi sacra; numai fe~eilor le e
permis sa produca berea. Ele se aseaza n fata unui ciubar mare
de pamnt, si nmoaie degetele ~ radacinil~ tocate care au fost
fierte pentru a ajunge la consistenta piureului de cartofi, mestecnd si scuipnd n ciubar, unde lichidul fermenteaza peste noapte.
"Pentru Shuari", am explicat, "chicha e precum cartoful,
pinea si orezul- sursa lor principala de amidon si carbohidrati."
Apoi a urmat un scurt schimb de glume. Ma bucuram ca
exista umor. nainte le spusesem celor din grup ca, desi samanii
considera ca lucrarea lor este sacra, ei nu se iau niciodata pe ei
nsisi sau vietile lor prea n serios. Partea glumeata, copilul jucaus, l tine n echilibru pe adultul gnditor.
Am asteptat rabdatori pna trziu n noapte. Bucatarul
nostru, Luch~, si-a adus chitara si ne-a cntat. i auzisem muzica de multe ori' nainte, dar de data asta era diferita. El a ales
cntece triste, cntece despre tradare si moarte, o muzica melancolica ce mpovara atmosfera cu tristete.
Dintr-o data, am auzit un suierat
ascutit. M-am uitat n
..
sus si am vazut cum un liliac mare a intrat ca o sageata pe usa,
peste capul lui Lucho, direct pe caprior. M-am uitat n jur. Ceilalti din grup aratau entuziasmati spre el. Toti l vazusera. Familia Shuar a intrat n panica. Copiii bateau n oale, femeile tipau. Liliacul a zburat n jos, ne-a nconjurat de parca ne-ar fi salutat si a iesit pe usa pe care a intrat.
Shuarii vorbeau ntre ei. Pareau sa fie agitati. Grupul nostru voia sa stie ce anume a facut ca liliacul sa zboare nauntru.
,A ~urit cineva", ne-a spus Tantar, capul familiei. "Spiritul lui a intrat n liliac. A venit sa-si ia adio." Aveam o stare de
rau n fundul stomacului. Dar nu am spus nimic. A doua zi
dimineata, n timp ce pregateam micul dejun, fiul lui Kitiar,
Kutsa, ~ trecut pe la coliba unde l-am asteptat cu totii noaptea
trecuta pe tatal lui. Extenuat, s~a prabusit pe un scaun.
"Kitiar a plecat", a spus el.
Grupul s-a adunat n jurul lui.
115

joJm Per'kins

,,1\ plecat
disparut.
unde?",
S-a evaporat-r
a ntreb~t Familia
Raul. de Shuari i-au adus
un bol de chicha, pe care l-a baut IUte.Apoi ne-a spus o poveste

..
soana pe care Kutsa a descris-o
fiind "un misionar gringo",
incredibila. Cam cu o luna n urm~, trei samani Shuari si o perl-au acuzat pe Kitiar ca practica magie neagra - o acuzatie teribila
n cultura
Shuar.a spus Kutsa, "ca~I~fost Compania. l urau." n
"Cred",
timp ce traduceam, am explicat cr aceasta "Companie" era un
termen aplicat intereselor straine petroliere si forestiere; comunitatea indigena i vedea pe toti ca Iind un singur mare adversar
- sau aliat, n functie de partea pe care o lua fiecare. Potrivit lui
Kutsa, ei au lansat o campanie m rdara care sa-I discrediteze pe
Kitiar. n cele din urma, cei trei s. mani i-au ordonat sa li se nfatiseze n fata lor, astfel nct sa 1 poata judeca. Se zvonea ca
intentionau
sa-I
alunge din
sa-i arda
casa.
Kutsa
a subliniat
ca comuqitate
Kitiar hu se sitemea
pentru
el nsusi amintindu-mi de mesajul pe care s!amanul mi-l transmisese ultima oara cnd m-a vindecat, dar era foarte ngrijorat de implicatiile pe care le vor avea aceste actiuni.
Kitiar i-a spus fiului sau: "Eu
.
sunt un om integru. Puterile meI sunt pentru a vindeca, si nu
pentru a face rau. Exista oameni re vor sa ma distruga pentru
ca eu ma opun Companiei si ocro esc padurile. Ei sunt rai. Nu
trebuie sa ma predau. A venit tim~ul sa merg mai departe."
Kutsa si-a petrecut noapt~a n coliba tatalui sau. Ei au
lucrat mpreuna a doua zi, pregatind remedii din plante pentru
o femeie n vrsta" care suferea de reumatism. Trziu n acea
dupa-amiaza,
Kitiar
si-apeste
umplut
t~gvacu
chicha
si fiul
si-a lui:
aruncat
arcul si tolba cu
sageti
uma~.
S-a ntors
spre
"Spune-i lui John ca mi are rau ca nu l va vedea pe
r ma va vedea pe mine." S-a
Kitiar samanul n seara aceasta.
ndepartat de casa lui. Kutsa l-a a zit spunnd: ,,Ai curaj."
"Pur si simplu s-a topit n jungla." Kutsa a privit n sus
si n jur, la fetele care se uitau la ,l. Le-a zmbit. "n copacii pe
care i iubea att de mult."

116

A FI "OELALALT"

Kitiar
tulburat profund.
adesea laDisparitia
el. Odata lui
a venit
la til-a
tlninentr-un
vis si mi-aM-am
spus gndit
sa ma
asigur ca oamenii care vene+ n calatoriile noastre si asumau
serios responsabilitatea. Mi-~ amintit ca noi ne-am numit calaConstienta
, , de Sine.
toriile, Aventurile
SChimbar[i
A Servi
Pamntul
prin
,,Asigura-te",
mi-a sp s,Visului:
"ca nu doar
partea
de constienta
de
este cea
care i aduce
Jl~_
oameni
aici. Ei
trebuie care
sa fieidedicatisine
servirii
Pamntului,
schimbarii
visului
ntr-unul
respecta peDupa
Nunqui,
aceea
zeita
am plantelor
avut ~rijasisapeevidentiez
Tsunqui, aspectele
spiritul apelor."
distructive
ale calatoriilor,
ori de ct~
oridescriam
vorbeam'ct
despre
ele. neste
timpul
conferintelor
si atelierelor
mMe
de fragila
ecologia padurilor tropicale.
neste", le spuneam. "Totoda v, aducem confuzie Shuarilor. Prezenta noastra creeaza tensiu e n viata lor de familie si, mai ales
"Fiecare
ca~!
entrebari
intra n despre
padureavaliditatea
tropicala, metoo raprintre cei
tineri, persoana
poate ridic
delor lor traditionale."
Am di~cutat despre iMluentele negative ale misionarilor,
felul n care i nvatasera pe ei din comunitatile indigene ca pot
uita de traditiile orale odata e nvata sa citeasca si ca aceste cucumentare de lunga durata. ar ntotdeauna am adaugat ca, printr-un respect autentic fata d cunostintele batrnilor si pentru
capacitatile de vindecare ale ,amanilor, noi le rentarim puterile.
117

lohn PerRins
I

"Cnd tinerii Shuar ne vad ca stam la picioarele samanilor,


ascultndu-Ie
povestile
si c9d
medicii
nostri
vin sa nvete
de la ei
despre vindecare
-. asta
v~~beste
foarte
clar."
ncheiam discutia rezum?d~-mi filozofia personala, o
filozofie care si tragea seva din trecutul meu de economist.
State, hotarti sa schimbam visui o menilor, sa reducem din materialism,"Este
in~lusiv
consumuldepetrol
lui, cherestelei
si a carnii de
~ chestiune
cstitl-cost.
Daca ne ntoarcem
n
vita care, duce la deteriorarea padu~ilor tropicale, atunci cstiguAm nceput sa prezint con eptul de schimbare de forme
n
atelierele
mele
lucru.
Stiam
~ nu-i
pot noastre."
nvata pe particiriIe vor cntari
maidegreu
dect
cost~.le
vizitei
panti sa fie un tuf~s, la fel cum a tafut Toyup; eu nsumi nu reusisem sa fac asta. In plus, a face aSf implica o ajustare filozofica
pe
care ma
ca multi
facaexista
- acceptarea
faptului
ca ndoiam
un tufis este
egal erau
cu o pregatiti
~ersoana,sacao nu
o ierarca
hienu
ntre
te mai
specii
ntorci.
si ca, prin
Cu toate
urmare,
acestea,
~u este
cel putin
nevoieisa-ti
puteam
fie teama
ncuraja pe participanti sa ia n considerare astfel de posibilitati; puteam discuta notiunea de transfo~are fizica, celulara, si despre
avantajele schimbarii formei perce~tiilor, a stiIurilor de viata si a
institutiilor
noastre. Pe lnga discutii,
am creat sapte exercitii ,
1'"
calatorii psihonavigationale - care a~utau la aducerea conceptului
de schimbare de forma, n atentia multor participanti.
Am nvatat
primul
timp ce nsoteam,
una cu Raul,
un grup
prin exer~iti~
Ecuadort n
Petrecusem
noaptea mprela o femeie saman Quechua, Iyarina, suf. n Anzi, la o altitudine de
peste 3000 de metri. Dimineata deyreme, pe cnd era nca ntuneric, ea ne-a condus prin aerul rece, la izvorul sacru al poporului
chizndu-se
ei. Pe masura
ca o floare
ce ziuastralucitoar1
ncepea sa~lsifaca
galben-oranj
anuntatapeste
venirea,
vrfurile
desvulcanice, am privit cum apa tsn~a din Pacha-mama pentru a
forma un izvor splendid care aveja sa-si croiasca drum prin
pante, n Amazon, iar n cele din urma pna n Oceanul Atlantic.
"Imediat", ne-a spus Iyarinr cu tonul ei blnd care, desi
118

SanMBtA

DEFORME

era
parea
sa rasune
d,ntre
"l vom
ntmpina
pe
Inti,blajin,
Soarele.
Numele
acestui
izvormunti,
este Pocvio
Juanita;
spiritul
ei feminin se va uni cu spiri~ul masculin al Soarelui. Simtiti-le
ternicele
forte masculine
si fj~inine
curg
mpreuna
n de
intericum se unesc
si si schimba.
forma ncevoi.
Fiti
constienti
puorul vostru, de echilibrarea ce are loc ntre foc si apa." A zmbit.
mama
"Simtiti
respirapamntul
asupra voastti,
de s~blpicioare
suflndsi viata'"
aeru~,n'
peste
timpsi ce
prin
Pachavoi.
Aceasta este o schimbare de ~orma a celor patru elemente. Toate
unite n interiorul vostru." ~-a ntors si, cu ochii, ne-a cuprins
Am urmat.1o spre est, dupa ce s-a ntors de la izvor si si-a
pe fiecare.
"Inninteriorul
nQ1ru.
Cu totii
Una suntem."
ridicat
bratele
directia Soa
lelui.Ca
la o comanda,
acesta a aparut deasupra vrfului ghetarului nzapezit, ca o minge care a fost
tinuta sub apa si eliberata b:+sc, ct pe ce sa ne orbeasca.
A pasit nainte, ndoi,du-si piciorul din fata, astf';.lnct
genunchiul celui din spate a~roape sa atinga pamntul. In acecorp,
lasi timp,
cu o si-a
miscare
cobort
eleganta,
minilffredinparea
dreptul
sa extraga
Soarelui,
energie
peste nspre
cap si
numele
ea. Vocea
Quechua,
ei rasunadinclar
clipa
n nl,care
afrul rarefiat
si-a ntins
din minile
Anzi, pronuntnd
spre Soare
pamnt: "Iiiiinnnnnn-ti". E . un dans si un cntec natural, dar
puternic n simplitatea sa, la care ne-a invitat sa luam parte si
noi. Am urmat-o, ncercnd a ne pastram echilibrul pe masura
pna la final, cnd si-a COb01At
palmele, la ctiva centimetri de
ce ne miscam pe pamntul ~spru. Am repetat de trei ori invotndu-i Soarelui sa ne scalde spatele.
Apoi, ne-a cerut sa n concentram asupra izvorului si a
repetat procesul, de aceasta data invocnd puterea apei. Dupa
catia. Apoi, ca si ea, ne-am rit[Hcatsi ne-am ntors ncet, permiaceea, aAcontinuat cu pamntrl si aerul.
In pofida orei matinale, a altitudinii nalte si a faptului ca
ne
sa ma
culcaseram
simt - sitrziu
cred ca
cu si
o nOfPte
pe Iceilaltin urma,
energizat
experienta
si echilibrat
m-a facut
'n ori~inal - camayinf1 = ~ sufla forta vitala n ceva. N.T.

119

jahn Perkins

cum fuzionasera ntr-o forta put mic ncarcata, dar relaxanta


din interiorul
o senzatie de
catele
e a durat
Eram meu
foarte- constient
patru ntreaga
elemente;zi.era ca si
Iyarina ne-a explicat mai a oi ca putem face asta si la noi
acasa. Chiar daca traiti. ntr-un a artament de oras,, a spus ea,
puteti folosi un bol cu apa n loc e pru si sa va ndreptati cu
fata spre est, chiar daca nu vedeti Soarele.
,,Aerul va nconjoara mer u, iar pamntul se afla dedesubt, indiferent daca va gasiti la 01 sau la etajul zece. Folositi
cuvintele din limba voastra, daca va vine mai usor. Spiritul si
intentia voastra conteaza. Voi su teti aerul, apa, pamntul si
focul- barbat si femeie. Fiti forta tuturor - spiritul echilibrat."
Pe cnd predam ac~stea' 1 unul dintre atelierele mele,
mi-am amintit de calatoria pe care ViejoUza m-a nvatat sa o fac
n piatra. Asta a dus la al doilea ex rcitiu de schimbare a formei.
Le spuneam participantilor sa gas asca, n timpul pauzei lor de
masa, o piatra - sau un alt obiect ce atinsese pamntul. Le-am
povestit despre tehnica pe care m -a aratat-o Viejo Uza, cum sa
psihonavighezi n interiorul pietre si sa vezi acolo ceva care trebuie schimbat, fie n viata person la, fie n cadrul comunitatii.
Am repetat cuvintele spuse de pro riul meu nvatator:
"lntra n piatra si simte cum ti patrunde n inima.
Schimbarea de forme tine de energi , spirit: Daca nu ntelegi ceva,
pune ntrebari. Descopera ce anu e trebuie sa se schimbe."
Acele pietre, numite huac s, care n Quechua nseamna
"obiecte sacre", au devenit un ins ment de psihonavigatie, un
fel de ghid spiritual. Participantii mvatau ca, pentru a le ntrebuinta puterile, nu trebuia sa poa e aceste huacas cu ei, n sensul fizic. Huacas erau intemaliza e si, astfel, puteau fi ntotdeauna chemate pentru a oferi aju or.
.
Al treilea exercitiu era ins irat de un altul din Pelerinajul, de Paulo Coelho - povestea care el si schimba forma n
cea a unui cine, pentru a se lupta cu dia~olul. nsa, de data
i

aceasta este
o calatorie
ce le
duce
n ~piritul
plantei ceca
semulti
afla ndininteriorul
nostru.
Adeseori
sugere~
participantilor
120

SCHIMBAREA DE FORME

tre noi am fost plante n vietile trecute. Aceasta credinta era mpartasita si de Toyup, iar ~xercitiul seamana cu cel pe care l
practica el. Este vorba despre a fi planta launtrica. Poate fi facut
oriunde - chiar si n spatii acoperite - nsa are mai multa putere, atunci cnd este realizat afara, ntr-o padure sau ntr-un parc.
"ncepeti prin a ngenunchea, cu ochii nchisi", le spun,
"cu genunchii si picioarele pe pamnt; adunati-va corpul ca
ntr-o sfera, fruntea sa va atinga genunchii; bratele lipite de picioare; degetele strnse pumn. Simtiti energia semintei, dorinta
de a plesni pentru a elibera o planta. Vizualizati acea energie care
va nconjoara ca o aura. Amintiti-va ca semintele au puterea de
a-si nfige mladitele n ciment. Priviti adnc n interiorul vostru,
pentru a vedea cum vreti sa folositi aceasta energie, aceasta putere, ce aspecte ale voastre vreti cel mai mult sa amplificati, sa
le faceti sa se maturizeze n planta dezvoltata complet, sa le exteriorizati ca flori. ncet, permiteti-le degetelor sa se deschida si
capului sa se ridice. Simtiti
, , cum planta n devenire prinde viata,
,
ncoltind din samnta. Lasati-va sa va miscati asa cum va vine,
n ceie din urma ridicndu-~a n picioare' si 'ntinzndu-va bratele,
fara sa ncetati" de a simti spiritul plantei. Cu ochii nca n,
chisi, priviti ce este n jurul vostru - alte plante, poate animale.
Ascultati vocile, experimentati senzatiile de a fi o planta, preluati din ntelepciunea acestei l~mi a piantelor. ntindeti-va si absorbiti, toate aspectele de a fi ceea ce onorati" mai mult si vreti, sa
experimentati,, sa materializati."
,
Le sugerez participantilor
, sa foloseasca si, un al patrulea
exercitiu, care sa-i ajute sa ncheie lucrarea pe care au nceput-o
n cele doua anterioare. Le descriu tehnica tibetana cu steaua,
nvatata de la Marina, conturnd cele opt etape si importanta de
a actiona n fiecare zi si de a verbaliza intentia, asumndu-ne un
ang~jament. mpreuna, calatoriile 2, 3 si 4 ~fereau un sistem de
identificare a lucrurilor care trebuie sa fie schimbate, ct si
, pentru initierea transformarii n sine.
Al cincilea exercitiu era unul menit sa-i ajute pe oameni
sa renunte la acele aspecte ale lor de care nu mai au nevoie, sau
121

John Perkjns

pe care nu si le mai doresc. n timp ce celelalte exercitii s-au


concentrat asupra importantei de "a-ti schimba forma n acel ceva", acesta se referea la "a schimba forma n altceva". Era modelat dupa ceremonia traditionala a focului, apartinnd mayasilor care traiesc n tinuturile muntoase din Guatemala.
Fiecare participant este instruit sa confectioneze o papusa din ramuri, flori, frunze, ierburi sau alte materiale inflamabile, din natura. Papusa o reprezinta pe persoana care o confectioneaza - desi nu trebuie sa aiba aspectul unui umanoid sau a
~nei papusi obisnuite. nainte de a fi ncorporate n papusa, materialelor ii se ~ere permisi unea. n timp ce este asambl~ta, cel
care o face sufla spiritul unui lucru pentru a fi eliberat n ea; cu
alte cuvinte, participantul se concentreaza asupra transformarii
unui aspect din viata, personalitatea sau atitudinea sa, n aceasta
papusa. Ar putea fi vorba de o emotie (cum ar fi frica), o relatie
de dragoste, o dependenta, o slujba sau o afectiune fizica - pe
scurt, orice simtim ca este "dereglat". Dupa aceea, participantul
petrece un timp n meditatie, cu papusa, continund sa trimita
spiritul sau energia aspectului n ea, pentru ca acel lucru sa fie
eliberat. Apoi, tinem o ceremonie care include incantatii si mbaierea cu elementele - ca n exercitiul Iyarinei. La final, fiecare
participant si arunca papusa n foc, unde arde n flacari, facnd
sa dispara dereglarea si reciclnd-o astfel prin Pachamama.
Acest exercitiu poate fi facut si de unul singur sau n mici grupuri, folosind lumnari sau o candela.
n timp ce conduceam aceste ateliere de lucru, am devenit constient ca eu nsumi nu mi-am schimbat forma, fizic vorbind, la nivel celular. Am simtit ca Viejo Uza si Kitiar m-au pregatit asa cum au stiut mai bine si ca acum tinea de mine sa fac
propria ncercare. Aveam ncredere ca se poate face si nu ma ndoiam de ceea ce-am vazut. ntelegeam teoria de baza'- si, de asemenea, ca nu este att o chestiune de tehnica, ct e de atitudine.
Secretul se afla n inima si nu n creier. Se cerea un salt perceptual, o schimbare fundam'entala a visului. n plus, era important
sa depasesc
, o mare bariera - trebuia sa renunt, la fricile mele.
122

SCHIMBAREA DE FORME

Calatoriile
n sine incredibile
s-au Joveditale
a fischimbarii
un aliat, validndu-mi
n permanenta
puterile
de forme.
Multi dintre damenii care au faJut alaturi de mine calatoria spre
,

erau presati sa dea o explicatie, samanii accentuau adesea faptul


Ecuador
care ei
au preferau
fost vindecate.
Cnd
ca,
n loc au
de aavut
faceprobleme,
ca boala sabOli'
ispara,
sa-i schimbe
energia, ntr-o forma care sa-i fie de folos pacientului. (Adesea
I
I

Oamenii se vindecau d cancer, migrene, probleme sefoloseau


precum
Vibratrl.e
sau aer,
n locdedecolita,
energie.)
rioase
de cuvinte
spate, de
sindromul
o oselii
cronice,
rani la
genunchi si glezne, infertilitateJ probleme oftalmologice, depende
denta
probleme
de tigari,
- att
alcool,
celemncarisi
emoti9llale,sexaxate
si senrezolvau
jurul relatiilor
o multime
cu
parintii, iubitii, sotii si copiii, ct si probleme legate de valoarea
de sine, de cariera si prosperitate. La toate aceste vindecari parAcestora
ticipau ceilalti
li s-au membri
luat interviuri
de gr4p,
pentru
inclusiv
diverse
medici
emisiuni
si psihiatri.
de televiziune difuzate n Statele Unite.
Una dintre ele, intitulata VinI
decatori samani, produsa de Paramount Pictures, prezinta o
,

femeie care, nainte de a pleca ~e acasa, din Seattle, fusese diagnosticata cu o tumoare ovariana. Ea a fost vindecata de catre un
I

saman Quechua, iar cnd s-a ~ntors acasa, medicul ei a declarat-o "vindecata n mod inexplicabil".
Dupa vindecarile samaryice, multi oameni au trecut prin
schimbari celulare spectaculoase. Un exemplu este o femeie care a suferit de zece ani de sindrbmul oboselii cronice, fara sa beneficieze de vreo alinare, desi fhsese la multi medici si alti specialisti. Imediat dupa ce a fo~t vindecata de catre un saman
Shuar, noi cei aflati n grup a~ remarcat o schimbare semnificativa n aspectul ei; parea mult mai "usoara" n energia sa de ori mai bine, de parca o m e greutate i s-ar fi ridicat de pe
umeri".
Cteva
zilefericita.
mai trziu,
a luatspus
avionul
spre
casa.deCnd
mai
subtire
si mai
Eat,e-a
"ca se
simte
o miea
cobort din avion, sotul si copiii ei o asteptau la poarta. Ea s-a
ndreptat spre ei. nsa acestia tu au recunoscut-o. Statea exact
123

n fata lor; ei au continuat JOhnllkiM


sa o Jute printre pasageri, pna cnd
de
cteva
ori nAceasta
Ecuador,
alaturi ~edeterminat-o
sotul
alt exem, si
, fiul ei.
ea le-a
vorbit.
vindecare
sa Un
se rentoarca
plu este cel al lui Joyce, o psiho~erapeuta care mi-a spus:
care l am
,,Am
pentru
venitterapiile
n aceasta
altemftive,
cflatoriedardatorita
stiu foarte
interesului
putine despe
pre samanism. Cu toate astea, ~n consilier spiritual mi-a spus
mi va schimba viata". Suferind de problema de a fi n permanenta obosita si incomodata de g eutatea ei, Joyce tinuse diverse
regimuri, dar fara rezultat. Cnd am vizitat un saman Quechua,
ca casa
voi primi
transfer
energetic
la un
saman
si care
ca acesta
la
sa dinunAnzi,
ea mi-a
spu cadestia
ca el
era cel
i va
timp n care samanul a suflat a cool printr-o lumnare, nghitind-o ntr-o sfera de foc.
doua zi
i-am
schimbaAviata.
A dimineata
fost primacn
di1 am
grupajuns
care laa micul
primitdejun,
vindecare,
fericita, <tar,din punct de vedere emotional, mult mai usoara.
"Iti, vine sa crezi?", a exc amat un medic care o cunostea
,
gasit
pe cei
adunati
n jE'urul
i. radianta.
Nu numaiParca
ca arata
pe
Joyce
de din
ani grup
de zile.
"Uita-te
Ate ede
e o mai
alta
persoan~! Sa vezi cnd vor auzi ~sociatii mei despre asta!"
tudini, corpul lui Joyce era nca povarat de greutatea n exces.
uneiajuns
sChimba~1foarte
n emotii
si atiDupa o In
zi, pofida
cnd am
n pa ure, ea vizibile
a ntmpinat
obstacole
serioase; lunga si dificila excurs~e pe jos pna la cascadele termale este istovitoare pna si pel1tru atletii aflati n forma. Desi
un astfel de drum, nsa hotarr a ei eroica si simtul nou desputea
coperitrefuza,
al Sinelui
Joycei-au
a insistat
oferit spri
sa "'ncerce.Nu
inul de care'era
avea
echipata
~evoie.pentru
Aces-

L
vereze;
tea si ncurajarile
si a ajuns pna
primite
la capat.
de la ppetenii
ei i-au permis sa perseJoyce s-a
Scaldndu-se
ntors spre n
mine.
apele
"Ma
abfrinde
Isimt complet
ale cascadelor
transformata",
vulcanice,a
radiat ea. Urmatoarele cuvinte PE! care le-a rostit m-au luat prin
surprindere.

124

DE FORME
,,Ai consideraSCHIMBAtEA
ca as fi n bun
candidat pentru a conduce
urmatoarele excursii?"

La cteva luni dupa celJoyce s-a rentors n Statele Unite,


a pierdut
28 pentru
de kilograme,
$ra sasau
tinaenergetic
regim sau
sa faca vreun
efort
constient
asta. Nivelul
a crescut
expospira pe Aceilalti
ei neostenit
si
doar
un
, prin
, care, lacare
nential.
devenit
un entuzias
lider de;1 ul
cursie
- unul excelent,
i inan de la prima sa vizita n Ecufdor, a condus doua grupuri alatutre de lucru, aratam o emisiun de televiziune de o ora despre prima calatorie la care a particip t; oamenilor din public care o vad
ri de mine si unul de una Sing~ra. La multe dintre atelierele noasalaturi de imagin~a ei de pe ~cran nu le vine sa creada ca este
aceeasi persoana. Intr-o zi, caIf la un an de la prima calatorie, ea
mi-a trimis prin email, urmatirul mesaj:
Am uitat sa-ti povestefc asta despre schimbarea mea
celulara.
Pe spate
ncepusq
mi se dezvolte
eczema,
ntoarcerea
mea dino Ecuador.
dupa aproape
doua luni
de lp sa
Era straniu, pentru ca se aHa sub piele. Eczema nu a strapuns niciodata pielea, dar Fceasta devenise rosie si ncen cele din unna, medicul mi-a facut analiza sngelui si
mi-a sa
prescris
un tratament
ntr-un
final,
puse
ma mannce.
Nici ~ncare,
fel de
unguent
nu m-a
m-a scapat
ajutat.
aratat ca trupul meu avea o reactie la nivelul celulelor si al
sngelui. Exista o inHama e a celulelor sngelui. Celulele
reactionau
parca
fi faatintesc,
ut fata unei
infectii,analizei
dar medide eczema. de
Dupa
ctearmi
rezultatele
au
cul era uimit, deoarecenu jista nici o infectie. El mi-a pus
diagnosticul de reactie vasFulara. stia ca celulele reactionau la ceva, dar nu avea i~eea ce putea fi. Eu stiam ca eczema era o reactie la schiTbarea prin care trecea corpul
meu - n-am avu,t niciodatq ndoieli n privinta asta. Medicul a spus ca n-a vazut n{ciodata asa ceva. Considera ca
totul era foarte ciudat.
Aceste experiente din Ecuador m-au facut sa ncep sa
I

125

jahn Iferkins

practic
pele - nca
un animal
doua exercitii
a carui deputet:
psiponavigatie.
este recunoscuta
Fiecare implica
de aproape
sartoate culturile samanice, dar a ciirui imagine are adesea, pentru
noi, conotatii infricosatoare, ctllar malefice. Am descoperit ca
aceste caIat~rii ti of~ra att dJ multa forta la nivel personal,
In primul
ele (~~I
saselea
din seria
nct le-~m
introdusdintre
n progra~ul
atelierel~r
meleschimbarii
de lucru. de
forme), le cer oamenilor sa calatoreasca spre sarpe. Pna sa ajunga sa
facaMaria
acest Quischpe
lucru, au deja
celpiatra
pe care
adus pentru
mine
- sauunighid,
d huaca,caca
de l-a
la ViejoItza.
ct si piatra. Unica instructiune este sa ajunga sa cunoasca sarpele,
sa-Incurajati
experimenteze
prin ct~IatOrie,
mai multe
simturi
CalaEi sunt
ca, n aceasta
sa-si
ia cu posibil.
ei att ghizii,
toria fiecaruia e unica: unii studiaza aspectul si obiceiurile sarlui), i urmaresc dezvoltarea si omentul cnd si schimba piepelui;
altiiseipot
observa
nasterea
ou, sau'
direct dinaltii
m~asi
lea; altii
concentra
as~p(1Intr-un
cmpurilor
ene~getice;
dedica timpul pentru a ntelege dum a evoluat atitudinea lor fata
de sarpe si felul n care acest ludru le influenteaza vietile.
,
Urmatorul exercitiu poa~educe direct'la schi~barea fizica a formei. Le spun pari:icipan~ilorsa fie sarpele. Spunem povesti despre sarpele anaconda, considerat a fi divin n multe culturi amazoniene. Discutam desp~e simbolistica sarpelui n tradibarea de forme ncep adesea cu fi sarpele si prin a-si schimba
pielea veche. Aceasta tehnica a ost practicata nca de cnd s-a
tia
egipteana,istoria.
celtica,i tantrica
ca simta
initiatiictn sunt
schimconsemnat
ncurajezet~l.Subliniez
le oameni sa
de
uniti cu aceasta traditie stravech~. Este un moment n care trebui~ sa lasi n urma fricile, sa Jiti de conceptele ierarhice care
ne-au fost induse n scoala. Sa~ele este nvatatorul primordial,
att de puternic, nct fiecare rfligie majora, nonextatica, s-a
simtit amenintata de el. Le sugerez ca aceasta calatorie ofera
ocazia de a scapa de acele prejudrcati epuizante.
"Lasati ca sarpele sa preia controlul! Deschideti-va n
fata
, misterului sau! Trti-va
,!Il" pe ~odea, ncoIaciti-va, ssiti ... "
126

SCHIMB1REA

DE FORME

Multi participanti la ~telierele mele mi-au spus ca acesceea ce nseamna schimbare de forme. Ultimele doua, care subliniaza
sarpelui,
n format
prin care sarevelatoare
patrunzi na
te sapteforta
calatorii
oferaofera
inspt.ratie
si o prezentare
mereu ngrozita
de serpi,.
~I.mOarturisit:
,,Acum
ce
femeie, care
ne-a nteleg
spus ca de
a fost
schimbarea
de forme
celula1.
sarpele si-a asumat un rol att de important n psihicul nostru,
nca
toratadesarpelui
pe vremea
ce se
primelor
afla n pfcturi
irteriorul
rupestre.
meu." i sunt pe veci nda"Chiar trebuie ca fie are istoric sa se mire cnd descopera ca sarpele a fost simbol 1 samanilor celtici, al druizilor, iar
(apoirezu~at
Sf tulsentimentele
Patrick) a trebuit
sa-i alunge,
episcopul
UnPatrick
barbat si-a
prin ntrebarea:
I

pentru a putea asigura autOriiatea Bisericii Catolice n Irlanda?"


Winifred mostenise 1e curnd de la mama sa un fotoliu
rui brat, semannd ntr-un t 1 cu un scut. Mi s-a spus ca au fost
create ~stfel, pentru a protej persoana care sta pe el, de curentii
de aer din timpul iernii. Fot liul era complet alb si foarte convechi
- tipul
de scau~ tare
carema~ Itun
semicerc
mare
in fiecarefiecaseafortabil.
l ndrageam
si ma
asezam
n eldeasupra
calatorie de afaceri, s-a dus 1 culcare mai devreme. M-am asezat
, o
ra cnd ajungeam acasa. n~o ~oapte: Winifred, obosita dupa
cu incantatiile lui Kitiar. M-a acaparat sentimentul straniu ca eu
n
si fotoliul
fotoliu, ~vusesem
sorb ind dintr-o
o legatu
be~v si
ntr-o
ascultnd
viata anterioara;
o nregistrare
ca mi
facuta
fusese aliat si ca ma protejase.
Dupa acel eveniment ma asezam n fotoliu de cel putin
doua ori pe zi si meditam.
ncercat sa eliberez fiecare gnd
si sentiment, cu exceptia aceiora care pareau ca se axeaza n jurul fotoliului. Am aplicat si t hnica schimbarii visului, n care sa
determin daca dorinta mea d a-mi schimba forma n acel fotoliu
Asta
era unm-a
viscondus
sau o fantezie.
spre urmatprul
Ra~punsul
pas.a Am
fost aplicat
limpede
tehnica
- era un
tibetavis.
na cu steaua, pe care mi-a ~tat-o Maria, trimitnd n stea visul
127

John Pelkins

meu de Facusem
afi acel fotoliu
aducn~u-Ie
n capul
inimacnd
mea.
aceste si
exercitii
de aproape
douasiluni,
Jessica m-a provocat sa ne jucam de- v-ati ascunselea. Am decis sa
condimentam putin jocul si ne-a narmat cu sagetile de jucarie

'

Pierdeam din greu si, dupa apro imativ o jumatate de ora, nu


numai ca ncepusem sa ma sim umilit, dar si putin frustrat,
dorind sa
macar
da!raciun,
,a. Jessicacaaun
disparut
dormiprimite
n cstig
dar desilaeu
tatal
meu,o de
cadou n
amuzant.
cautat un loc unde sa ma ascund Si am vazut fotoliul. Am fost
torul de
ei, el.
ca sa
numere.
alergaln
sufragerie si,lan
panica,
atras
Eram
sigur Am
ca voi
reu i: Uitndu~ma
hainele
deam
pe
mine, mi-am amintit de observa~ia facuta de Toyup despre cuspre
dulapul pantaloni
meu si mi-am
alb de rosu.
bumbac.
lori; purtam
scurti luat
ka14palatul
si un tricou
Am Mi-am
tsnit
lasat pusca cu sageti pe un raft aJ dulapului. M-am strecurat n
fotoliu, tragnd halatul peste ~ine si m-am concentrat spre
a-mi simti energia cum se contoppste cu cea a fotoliului - un alt
prin
aspectschimbarea
al fiintei mele.
pielii,Foarte
mi-amcu~d,
el~~~ratfricile.
am calatorit spre sarpe si,
rie, cu grija. Am vazut-o intrn, n sufragerie. Mi-am nchis
ochii si mi-am dat voie sa fiu foto iul. Ca un ecou ndepartat, am
auzit-o Apoi
venindamspre
mine.
tinut
O auzeam
pe
auzit
pasiiMi-am
JeSSi~Vi.
Se respiratia.
apropia dinspre
bucataea cum respira, ca si cum ar fi f9st exact n fata mea. stiam ca
este de
acolo,
doar
ctivaApoi
centimetfri
distanta,caprobabil
stnd
alaturi
minelape
fotoliu.
a pleCat.stiam
a plecat si,
deschiznd ochii, nostru.
am vazut-o
se asqunsese
n holul
duce
spre
dormitorul
Am cum
avut dorinta
puternica
de a care
fi tatal
ei si
de
a rde cu ea. Peste doar doua min~te, s-a ntors. A sarit cnd m-a
"Te-am prins", a strigat victorioasa. Apoi si-a nclinat
capul. a"De
ce nu pusca
faci nimic
si st . acolo?
vazut,
ncarcat
si a tras
sageata.Unde erai nainte?"
"Eram chiar aici, n fotol~ul acesta."
"Nici gnd!" Si-a rencarpt arma si a tintit-o spre fata
mea. "Spune-mi adevarul."

128

SCHIMBAREA DE FORME

,,Jur ca asa e - chiar aici n fotoliu."


,,Mincinosule! Am stat aici, chiar unde sunt acum si
m-am uitat sub el, dupa el. Nu erai nicaieri n jur."
"Nu n jur. Eram aici. Eram fotoliul."
"Si vrei sa te cred? Banuiesc ca halatul acesta tmpit
te-a camuflat? Daca e asa, cum de te-am gasit acum?"
I-am explicat ce se ntmplase. Fireste, conceptul de
schimbare de forme nu era ceva nou pentru Jessica. A ramas cu
gura cascata. Se uita ftx la mine.
"Esti serios? Esti, nu-i asa?"
Ac~a experienta'a fost un soc pentru toti. Am ncercat sa
o repet pentru Winifred, dar m-am intimidat si mi-a fost frica.
N-a mers. Ca multe alte lucruri pe care nu le putem explica, s-a
ndepartat din conversatiile noastre si chiar din minte. Dar, n
mod cert, deschisese o usa.
Nu la mult timp dupa aventura de-a v-ati ascunselea, toti
trei am mers n Ecuador mpreuna cu Raul, sotia lui, Elsa, si
mca lor, Lourdes. Din ziua urmatoare, pna la ftnalul sederii
noastre acolo, Winifred a fost vindecata de un saman Quechua,
pe nume Manco, cel care a fost unul dintre primii mei nvatatori.
Dupa vindecare, Manco ne-a sugerat ca, a doua zi de dimineata,
n drum spre aeroport, sa mergem la piata si sa cumparam unele
ierburi pentru Winifred, pe care sa le ia acasa ca sa-si poata prepara ceaiul despre care Manco ne-a asigurat ca o va ajuta la vindecare. Ne-a scris o lista lunga si ne-a spus sa i-o dam unei anumite femei din piata,
, o renumita specialista n plante medicinale.
Am fost uimiti de volumul de plante pe care ni l-a pregatit femeia si l-a mpachetat ntr-o hrtie de ziar. Pachetul era de
marimea unuia care contine
, a trei sau patru duzini de trandaftri
cu coada lunga.
"Cum l vom trece de paza de la aeroport?", m-a ntrebat Winifred, n drum spre aeroport. ,,Acestea sunt plante vii."
La acea vreme, Ecuadorul participa la un program n
care Statele Unite i instruia pe cei de la paza cum sa cerceteze
toate bagajele ce soseau la aeroportul din Quito; bagajele verift129

lohI>pert"'

cate erau trimise


prin masini
sofis~icate.
S-aSistemul
interzis cu
strictete
transportul
de plant~
vii n Statele
Unite.
acesta
predaca plantele erau legale conform 1 gii ecuadoriene si nu se deszenta doua avantaje. Primul, cst~jgatimp n Miami. Al doilea,
fiscate; nu era ncalcata nici o lege asa cum ar fi fost cazul daca
coperea nici
o ncercare
de a le
ascrnde,
erau purUnite.
si simplu
con-a
pasagerul
le-ar
fi cumparat
direct
din Statele
Pentru
a posibilitatea unor ~
plet vizibile pentru cei care doreau sa se uite. Pe cnd ne pregateam
sa trecem
a agatgeanta
mna lui
nauntrul
bagajucundem
plantele,lacipaza,
doar Jessica
sa le IaSa~.n
Winifred,
comlui, a atins manunchiul de plante si i-a spus: "Fii un ziar."
Doi soldati n uniforma s~ateau n spatele unei mese
lungi, blocnd intrarea spre poarta American Airlines, cautnd
Jessica a mers prima. Unul dintre soldati i-a luat camera
cu
fiecare
ba~ajele
de meticulozitate
luat vederi si i-a
spus dintre
sa o des
hida. de
Dinmna.
fericire si scosese
s-a
uitatrola
nauntru
a examinat-o'l,apoi
i-a masina
dat-o napoi,
X. El
ultima
de film,sinainte
sa o tri+ita prin
cu ~e ncuviintnd solemn. Intre timp, celalalt <f.utaprin restul lucrurilor din
geanta ei: un pulover, patru tapisery,iOtavalan micute, pe care le
creion, calculatorul, portofelul si g. ntuta cu cosmetice. Cele din
urma l-au facut sa se opreasca. I-a cerut sa deschida portofelul,
cumparase pentru prietenii ei, o peI'e de par, o carte, jurnalul, un
pus-o sa deschida capacul fiecarui orcanel de crema si de la fiecare ruj. Cnd a deschis pudriera, e a batut usor tamponul cu deiar apoi gentuta. A examinat fiecar fotografie din portofel si a
unghia dupa oglinjoara, ca sa vada aca se desprinde.
A bagat
getele, facnd
se ridice mici
nOri~oride
pudra
de talc.Ori
Nu erasao chestiune
banala,
cautare
obisnuita.
fuse-

, ca cineva ncerca sa ihsa


r din Ecuador cu ceva foarsera avertizati
I

vizibil. Nu mai trecusem niciodata na acum, prin asa


, ceva.
Jessica a fost trimisa mai eparte, prin zona portii.
te important,
ori erau hotarti
sa ilpresioneze
vreun
inAm mpins-o
pe Winifred
fata. Normal
ca superior
nu doream
130

SCHIMBAREA DE FORA1E

sa merg nainte si s-o las singura acolo. V'azndocum nainteaza


spre masa, m-a cuprins un sentiment de panica. Eram convins
ca soldatii
, vor confisca manunchiul de ierburi. Si
, mi-am pierdut
brusc ncrederea a ct de legal era ceea ce faceam. Cum vor reactiona, ma ntrebam eu, la sortimentul de "droguri" samanice?
Primul si-a bagat minile n geanta ei de sibir. A scos
afara un pulover de un albastru deschis, l-a scuturat si, multumit, i l-a aruncat n brate. Apoi a nceput sa ntinda si alte obiecte pe masa. A scos afara, lent - dureros de lent pentru mine obiecte asemanatoare cu cele ale Jessicai: o carte, o poseta,
geanta de cosmetice, perie, creioane, calculator. A deschis geanta larg si s-a uitat nauntru. Apoi un zmbet rautacios i-a strabatut fata, prima emotie exprimata pe care am vazut-o pe chipul
lor. A bagat mna n interior. Mi-am tinut rasuflarea si m-am
uitat la Jessica, care statea la intrare, uitndu-se la noi, foarte
tensionata. Soldatul i-a mormait colegului sau, iar apoi au scos
ceva afara - un numar din revista Cosmopolitan! Amndoi s-au
holbat la modelul de pe coperta. Apoi au nceput sa arunce relaxati napoi n geanta, lucrurile pe care le-au nsirat pe masa. I-a
nmnat-o lui Winifred si i-au facut semn sa treaca mai departe.
Trecuse cu hine. Era n siguranta. Capul mi se nvrtea n momentul n care am trecut prin formalitatile cautarii. Ma tot gndeam la manunchiul de plante. Unde dispamse?
n sfrsit, cautarea s-a terminat Am trecut de poarta si
le-am gasit pe Jessica si pe Winifred stnd jos, nauntru, abia stapnindu-si sentimentul de usurare pe care l simteau.
"Chiar aici", a spus Winifred, aYatndn geanta ei, ca raspuns la ntrebarea mea. "La vedei'e,tot timpul. Cel mai mare lucru
din interiorul gentii. Nu stiu cum I-au omis. De parca ar fi disparut, pur si simplu."
"Si-a schimbat forma n cea a unui ziar", a spus Jessica.
Cteva luni mai trziu, am ajuns n acelasi aeroport din
Quito, iesind din tara cu saisprezece oameni care tocmai petrecusera ze~e zile alaturi de ~ine si de samani. Unii dintre ei carau
sulite pe care si le cumparasera de la Shuali.
131

John Perkins

Avnd n vedere ca Shuarii si construiesc sagetile din


lemn de chonta extrem de dur, nu le mai ataseaza vrfuri de piatra sau de metal. n schimb, taie din lemnul intunecat un cap de
sulita triunghiular - un cap suficient de dur pentru a patrunde
prin cea mai groasa piele de animal sau de dusman. Forma triunghiului si lungimea mnerului spun multe despre ntrebuintarea
sulitei. Capurile lungi si subtiri sunt facute pentru pescuit. Mai
groase sunt cele pentru vnarea animalelor. Sulitele cu capete
mai mici si cu serpi sculptati pe mner sunt de ceremonie. Sulitele de lupta - folosite pentru a lua viata unui alt om - au capete
n forma de diamant care se ascute spre vrf.
n acea zi si
, eu aveam la mine o sulita.
, Fusese facuta
pentru mine, ca un dar special din partea unui saman, n scopul
expres de a "nimici luptatorii malefici ce distrug padurile". Desi
intentia sa era n mod clar simbolica, referindu-se la spiritul acelor oameni care conduc companii petroliere si alte organizatii ce
nu onoreaza pamntul- si nu pentru a-i ucide fizic - era, totusi,
o adevarata arma de lupta. Masurnd aproximativ 1,50 metri, ca
toate armele de razboi, era zdravana si
, simpla, facuta pentru a fi
nfipta, si nu aruncata. Era omata cu pene de toucan, rosii ca
sngele, iar capul sau n forma de diamant era foarte ascutit. Nu
puteam ascunde faptul ca purtam asupra mea o arma - una care
nu avea ce cauta n cabina unui Boeing 757 American Airline,
n care tocmai doream sa ne urcam.
Cu o noapte nainte, ctiva membri ai grupului au facut
pariuri daca vom trece sau nu cu sulitele n avion. S-au straduit
foarte mult sa le deghizeze. Unul si-~ acoperit capul sulitei lui
cu ziar ud, peste care a pus o bentita
, rosie
, ca sa o faca sa arate
"ca un baston", a spus el. O femeie si-a nfasurat-o ntr-o tapiserie, iar apoi a rulat-o n asa fel, nct sa semene cu un steag nfasurat. Cineva a gasit o bucata de cauciuc pe o gramada de gunoi
din afara haciendei unde si petrecuse ultima noapte, n care a
reusit s~-si ascunda sulita sa de pescuit, lunga si subtire.
In autobuz, n drum spre aeroport, am luat microfonul.
tinndu-mi
sulita
,
, n sus, am anuntat
, ca-i voi schimba forma n132

SCHIMBAREA DE FORME

tr-un baston si ca o voi lua la bordul avionului. Nu stiu ce m-a


pus sa fac asta, poate amintirea celuilalt succes cu plantele lui
Winifred; si totusi, simteam o ncredere coplesitoare ca voi reusi
sa o fac. Anuntul meu a strnit hohote de rs. Ca raspuns la mai
multe ntrebari, le-am spus ca nu glumeam, ca nu voi face absolut nimic ca sa o deghizez sau sa o ascund.
"Un adevarat test pentru un schimbator de forme",
m-am laudat, cu poate prea multa bravada.
Acum, aflat din nou n aeroportul din Quito, ma gaseam
n fata acelorasi doi soldati pozitionati n spatele mesei lor, sau
poate alti doi care mi pareau identici. Asa cum mi este obiceiul,
i-am lasat pe toti sa treaca n fata mea. Una cte una, sulitele au
fost confiscate, proprietarilor dndu-li-se asigurari ca le vor putea recupera n Miami. Am pasit spre masa. Soldatii mi-au scotocit prin rucsac, rascolind totul nauntru. Apoi m-au lasat sa
trec. Cei care ma nsoteau m-au privit uimiti, pe masura ce am
pasit n zona portii, cu sulita n mna.
"Or sa te opreasca nsotitorii de zbor", mi-a spus ironic
femeia al carei "steag" tocmai fusese confiscat.
Nu am fost deloc surprins cnd, treizeci de minute mai
trziu, am trecut pe lnga femeia de la ghiseul de verificare a
pasapoartelor, de poarta avionului si apoi pe lnga alti trei nsotitori de zbor, fara nici o problema. Unul s-a uitat direct la sulita
mea. Apoi si-a ridicat privirea la nivelul ochilor mei si mi-a zmbit larg. ,,Ati urcat pe Muntele Chimborazo?", m-a ntrebat ea.
Am ncuviintat sfios si m-am grabit sa trec prin pasaj.
Manco, maestru nvatator, timp de decenii, pentru unii
dintre cei mai buni samani Quechua, mi-a refuzat ntotdeauna
invitatia de a veni n Statele Unite, spunnd ca nu dorea sa abandoneze spiritele muntilor Anzi. Studiasem cu Manco multi ani;
de curnd ncepuse sa o nvete pe Jessica. Faptul ca a luc~t cu
ea l-a influentat destul de puternic. Se pare ca i-a schimbat parerea despre vizita n State. La nceput, a vorbit despre importanta
de a le prezenta tinerilor din America de Nord filozofia samani133

John Perkins

lor, cu privire la respectul ce trebuie acordat Pamntului; m-a


nsarcinat pe mine cu aceasta responsabilitate. Apoi a nceput sa
se gndeasca la puntea puternica ce ar putea fi construita prin
schimburile ntre sud si nord. I-a povestit Jessicai legendele stravechi despre mperecherea Condorului cu Vulturul, n timpul
celei de-a Cincea Pachacuti.
ntr-o zi, n timp ce stateam sub vrful nzapezit Cotopaxi, cel mai nalt vulcan activ din lume, s-a ntors spre mine,
zmbind.
"Experienta este totul", a spus. "Trebuie sa experimentez pamntul Vulturului."
Jessica a facut pregatirile pentru vizita sa. A ornat camera cu huacas, flori si plante n ghivece care sa fie ale sale si a atrnat tapiserii Quechua, pentru a-l face sa se simta ca acasa. Winifred a remarcat ca la noi n casa aveam deja destule suveniruri
din Anzi si Amazon - covoare si oale Quechua, imagini n argint
si aur ale lui Mama Kilya si Inti, bruri de dans, coliere si sulite
Shuar, arcuri Achuar - ct si un sortiment de arta din diferite
culturi samanice
de peste tot din lume. Dar asta nu a inhibat-o
,
deloc pe Jessica.
"Camera lui trebuie sa fie speciala", a spus ea. Ba chiar
i-a pregatit un ceai din frunzele de stejar batrn, pe care l avem
lnga casa. Asta m-a surprins, deoarece, desi lucrez adesea cu
acel copac pentru a primi energie si putere de vindecare, nu l-am
privit niciodata infuzat ca ceai. Cnd am ntrebat-o de unde
nvatase sa faca ceaiul, mi-a spus ca a fost o "intuitie".
A fost prima lui vizita n State, dar tot asfaltul, traficul,
poluarea si confuzia zgomotoasa a Miamiului nu au parut sa-I
afecteze. A mers spre un zgrie nori, l-a atins si a zis: "Un spirit
frumos, foarte feminin, cum e Cotopaxi". A asimilat tot si a adus
cu el simtul unim ii. Am fost ncntati sa vedem ca starea sa de
extaz nu ~ra conditionata de faptul ca nu se afla n Ecuador.
Prima zi petrecuta de Manco la noi acasa a fost dedicata
vindecarii. I-am anuntat pe unii prieteni apropiati ca va veni.
Vestea s-a raspndit rapid. n acea zi a facut douaz~ci si sapte de
134

vindecari, folosind tehnicilel pe care le cunostea att de bine.


Pentru unii oameni a prescl1s ceaiuri din plante si bai ca tratament ulterior, asa cum fac~se atunci si n cazui lui Winifred.
acele plante erau indigene a ,umitor parti din Anzi si nu se gasesc foarte usor n Florida opicala. A sugerat sa amnam vindecarile
pentru o zi.
Cnd a terminat
cu VindeCt~'le, i-am explicat ca multe dintre
Dimineata devreme, ~nainte ca Jessica sa plece la scoala,
a dus-o ntr-un mic tur al g dinii noastre. Eu, Winifred si Jessica suntem mari iubitori d plante. Pe lnga acele plante care
se gasesc n majoritatea gra inilor din Florida, cum ar fi portocalii, pomii de grapefruit, fic sii, bougainvillea, mango si avocado, avem si altele pe care v cinii nostri le considera destul de
exotice. Printre acestea se n mara d~tura, ayahuasca, passifloarbust
ra, frangipani,
gyger'l mahonul, gar1enia, San Pedro, curmalul si rarul
Manco a descoperit varietati pe care nu le-am remarcat
pna
atunci.
Spre deosebire
~e majoritate
floridienilor,
noi nu
folosim
ngrasaminte
chimi~e,
insecticidea sau
apa (n afara
de
cea de ploaie). Cnd am cUq1parat casa, am achizitionat si un
sistem subteran de irigare f9arte sofisticat. Nu-l folosim niciodata. Prin urmare, iarba de ~e terenul de golf a murit si a fost
nlocuita cu o varietate naturla, ceea ce vecinii numesc iarba
salbatica. Printre frunzele ac stei varietati "inferioare", Manco a
gasit unele plante vindecatoa e extraordinare, pe care le cunostea. Cu toate aces'tea, nu m i vazuse pna atunci majoritatea
plante lor pe care le-a gasit n acea dimineata.
,,Acum", i-a spus Jes icai, "vei nvata sa vorbesti cu plantele - daca nu le cunosti deja Primul pas: trebuie sa fii planta."
plante. Dupa ce Jessica a pl cat la scoala,
m-am alaturat lui.
,
Manco si-a petrecut r~stul zilei psihonavignd n diferite
L-am ntrebat daca au descoperit ceva important pna atunci.
de stejar,,Multe",
pe care im-a
l-a facut
asiguratl:A
Jefsicacontinuat
nu ar trebui
sa-mifolosit
spunacacaceai,
ceaiul
ci

135
mai degraba ar servi bine drer unguent pentru eruptii1e de pieI

JOhnp"L,
le, acelea cauzate de alte plante. ,1m descoperit asta mpreuna
cu Jessica."
L-am ntrebat cum au facut asta.
I

"Pur si simplu stai aici, b fata acestei floricele", mi-a


spus, aratnd~-mi o superba zoreal--"L~sa-tispiritul sa se uneasca cu al ei. Contopiti-va cmpuril4 energetice."
"Nu este un tip de schimllare de forma?"
"Doar daca putem renunt la armura umana pe care o
recunoscut
purtam. ATot
ce trebuiecasaera,
faciadau~nd:
est sa calatoresti spre planta, sa

,
Am ncercat sa-i urmez ex mplul, dar am ntmpinat dificultati.
s-a interpus t Stiam ca aceasta floare confii aceastaMintea
si sa-i mea
afli secretele."
tinea ingrediente
LSD-ului
- acea substanta
similare halucinpgena
cu celf folosite
puternica,
pentru cesintetizarea
a fost att
de populara n timpul anilor mei d. colegiu. Acest tip de cunoastere provenita din carti parea sa m v mpiedice sa fac calatoria n
care se afla el. Curiozitatea mea a fost stmita. Ma ntrebam
constant ce va descoperi despre pl nta.
"Dau!", a exclamat ntr-u final. "Foarte puternica pen-

tru asa o floare mica. planta p~ntru visat." A mngiat-o cu


iubir~. "nca nu sunt nca sigur ~um sa te folosesc." S-a uitat
la mine. ,,0 planta minunata - una care merita respect. Mai trebuie sa petrec
un timp
cu ea,
naidte
sa o meu
pot prescrie
cuiva."
Dupa prnz,
m-am
ntors
b biroul
sa dau niste
telefoane si sa ma ocup de cteva probl~me de afaceri. Manco si-a continuat lucrul cu plantele. Pe la amira, am decis sa iau o pauza.
Am mers nauntru, l-am strigat, a verificat la baie, iar apoi am
mai dat o tura de casa, acoperind complet proprietatea noastra
modesta, Am
pentru
a doua oara.
,rma det,Manco.
nconjurat
casa,Nici
l-amcauta
dar nuPresupunnd
era de gasit.
ca s-a decis sa se plimbe pe strad~, m-am ntors n biroul meu
si am continuat sa lucrez.
ceva ma
pe o strada
rezidentiala
micuta. Dar
Optiunile
de deranja.
deplasareNoi
aletraim
Ilui Manco
erau limitate.
Am
136

SCHIMBAREA DE FORME

decis ca era mai bine sa-I caut. Am nceput cu strada. O miscare


mi-a atras atentia. M-am uitat n stnga mea. Parea sa iasa din
spatele palmierului nalt, care ne vegheaza o parte din proprietate.
M-am dus la el, usurat ca I-am gasit si l-am ntrebat unde a fost.
"Chiar aici", a zmbit el.
"Imposibil!" Chiar nconjurasem acel copac de doua ori
n ultimele cincisprezece minute.
"Chiar aici", a insistat el. ,,Acest copac, n tot acest
timp."
Nu m-am putut abtine
sa nu rd.
,
"Ti-ai dat jos armura."
S-a lovit cu palma peste genunchi si a izbucnit ntr-un
hohot de rs ca de copil. Dupa ce s-a linistit si si-a sters lacrimile de la ochi, s-a uitat la mine .....
"Mi-a cazut armura."
n acea seara, la cina, Winifred a ascultat povestile Jessicai despre plante si revelatiile lui Manco despre cum a descoperit sase ceaiuri noi si cinci plante pentru mbaiere. Apoi, ne-a
marturisit ca avea si
. ea ceva de povestit. Ne-a explicat ca un
inginer cu care lucra a investit bani ntr-o mica firma din Anglia,
care cultiva leacuri organice.
,,Aprimit un fax astazi cu vesti bune. Compania produce
un nou unguent organic, care s-a dovedit a fi eficient mpotriva
plantei rhus toxicodendron."
S-a ntors pe scaunul ei, spre fereastra.
"Principalul ingredient se obtine din scoarta arborelui
de acolo - stejarul*."

Quercus vir~inianus, un stejar cu frunza permanent verde, din Mexic


si

sudul Statelor Unite. N.T.

137

A SCHIMBA

FORMA
etLptto.r",t
IUNUI13 VIRUS

LETAL

nainte sa dispara, samianul Kitiar mi-a cerut sa ne


schimbam poporul. El ne-a spuls ca ar trebui sa aducem mai
multi oameni sa nvete de la Shu ri, iar apoi sa-i ajute sa mearga
si sa-i nvete pe altii din nord. To odata a prevazut si plecarea lui
din aceasta lume, desi la acea vr me niciunul dintre noi nu fusese suficient de perspicace pen
a ntelege toate implicatiile
celor spuse de el. nsa el a ple t exact asa cum a prezis;' s-a
transformat ntr-un liliac si a zb t departe.
Odata ce Kitiar plecase, eh si Raul simteam o mare obligatie de a-i onora dorintele. El fukese un mare nvatator, un maestru pentru amndoi. Fusese calun tata si
, ca un frate. Nu numai ca eram de parere ca eram ~atori sa-i ndeplinim ultimele
instructiuni, dar stiam totodata 9a el ntelese lucrurile mai presus de puterea noastra de ntelegere. Cine eram noi, ca sa ne ndoim de parerile lui? Si ne mai ~otiva ceva; sunt convins ca si
Raul simtea
. asta la fel de puternie ca si,. mine, desi nu am discutat niciodata subiectul. Ne temeam ca daca nu ne supuneam, i
puteam strni mnia. Nu era un !punct de vedere rational, nsa
lucrurile pe care le experimentaseram ne-au convins de puterile
sale ca saman si ca schimbator df forme.
Pe o perioada de trei ani, am dus saisprezece grupuri diferite n Anzi si Amazon - un total de 230 de oameni. Acestea
au fost experi~nte profunde, nu ~umai pentru oamenii pe care
i-am calauzit, ci si pentru noi. (Descrieri a multe dintre aceste
experiente pot fi' gasite n carteJ mea, The World Is As You
Dream It.) Mai mult, n acea peroada, am lucrat personal cu
138

SCHIMBAi DEFORME
I

samanii din Anzi si Amazon. fimteam ca schimbarea de forme


cumva
departe.
AuUneori
fost multe
ocaziiam
cnd
m-am
deveneaam
o mers
parte prea
din viata
me,a.
ma ntreb
daca
nu
temut ca-mi
pot pierde
mintil~ si capacitatea de a discerne ntre
diferitele
niveluri
ale realitatii:1
n 1994, Sarah, o prietena apropiata si sotia colegului de
camera din colegiu, a contrac~at brusc un virus misterios si letaI. Ne-a luat pe toti prin sUl1(rindere. William, sotul ei, statea
ntr-o dupa amiaza Ia biroul s~u de avocatura din Palm Beach,
ntlnise niciodata. Cardiolog l-a informat ca Sarah a fost dusa
de
urgenta
Ia spital
de catre
d ctorul unui
ei decardiolog
familie, care
i facuse
cnd
a primit
un telefon
din~artea
pe care
nu-I
un contr~l de rutina. n camera de urgente au descoperit ca n
cavitatea ei toracica se adunafe un lichid infectios. Radiologul
nici nu a putut sa-i vada inima si plamnii pe radiografie.
Sarah a fost supusa miei serii de analize intensive si adevirus rar, pentru care nu exista nici un tratament cunoscut. Medicii au ridicat din umeri si,
, dupa zece zile, au trimis-o pe Sarah acasa, practic
fara nici
o sperantaa~1
de
recuperare.
Stiinta
medicala
nu
seori
obositoare.
Rezultatele
aratat
ca lichidul
era cauzat'
de un
a oferit nici un remediu. Chiar nainte de Ziua Recunostintei, doctorii l-au anuntat pe William ca el si fiica lor de zece ani - cea mai
I

'

Sarah, director execu iv n vrsta de treizeci si


, sase
, de
buna prietena a Jessicai - vor ~ probabil singuri de Craciun.
ani Ia o companie de constrUctii, nu mpartasise niciodata inerau maisotului
entuziaste
dect san{anism.
barratii (60-70%
dintre participantii
teresul
ei pentru
Am descoperit
ca femeile
Ia ateliere si n excursie erau femei). Totusi, William fusese singurul me~bru din familie ca~e s-a alatu~t unuia dintre grupurile mele si care a facut o caIa~orien Ecuador, n timp ce Sarah
abastat
acasa,tare
ocupndu-se
de crriera
de fiicaadus
ei. Acum
cu voce
daca nu cumva
virusulsi fusese
acasa se
dentrecatre
William.
babil; le-au
Medicii
explicat
i-auca
asigurat
adultii Jnu
~aacest
poarta
lucru
niciodata
era foarte
astfel
putin
de viruprosuri fara ca acestea sa fie vizibile si, pe langa asta, se scursese
139

John Petkins

plu, nu exista explicatie pentru bolnavire.


timpluices~.iinifred
si Jessica
eu
aproape ntr-o
un an noapte,'n
ntre venirea
nstalarea
bolii ei.dormeau,
Pur si simam iesit afara. Aerul era limpede, stelele stralucitoare. Umezeala
de la dusul facut mai devreme n ~cea seara se agatase n aer, iar
mirosul
dit la acea
de frunze
noapte ude
petrecuta
mi-a adus
alatri
~minte
de Kitiar.
de Amazon.
Aproape
M-am
ca-Ignvedeam stnd pe scaunul lui de ln~a foc, ncurajndu-ma sa am
credinta si curaj. Mi-am dorit sa ge cu mine, acum. Am privit n
sus si am fost atras de o stea. Parea mai mare dect toate celelalte: Uitndu-ma la ea, am fost +mit sa vad ca a capatat o nuanta albastruie. Dintr-o data, a pa1'ft sa clipeasca. Lanceput, am
crezut ca eu am fost cel care a cli~it. Dar s-a ntmplat din nou.
Am privit mai atent, schimbndu .mi perspectiva. Apoi am vazut
ca steaua nu clipise, ci un obiect a trecut peste ea, umbrind-o.
M-am concentrat asupra miscarii. A venit din nou. Steaua a fost
acoperita pentru o clipa de un fel ee aripi. Era incredibil. Era un
liliac. Primul pe care-l vazusem l~ casa noastra, de cnd ne-am
I
mutat cu trei ani n urma.
Aproape ca nu-mi venea sa cred ceea ce vazusem, dar iata
ca privit
se aflacum
n fata
mea.si Pe
masJra un
ce ochii
s-audin
obisnuit,
l-am
zbura
nconjuta
copacmei
batrn
curtea
noastra. Eram profund emotion~t, uluit si putin nfricosat.
Mi-am unit minile la inima si mtam nchinat n fata liliacului.
Am facut-o
farazisadimineata,
gndesc. "Kiti~r",
am spus.
A doua
asumat Sarah
si m-a rugat sa trec
pe la ea acasa ca sa stam de vorba. Cnd a~ ajuns, ea era rezemata n pat. Era palida si parea fJgila, aproape ca un copil; din
ea parea sa radieze o aura de pacel V'aznd-oastfel, mi-am adus
getice sideaure.
In timpavuta
ce ma
lnga
ea, sorbind
aminte
o di~cutie
cu asefam
Vie~oUza
despre
corpuriledintr-o
enerceasca de cafea pregatita de William, ea m-a ntrebat daca puteam folosi samanismul pentru ~ o ajuta. Rugamintea ei m-a
luat complet
prindesurprindere;
nucombinnd
puteam refuza
sa
ncerc.
Am fost
acord sa facbinFnteles,
o windecare,
tehnici
140

SCHIMBAtE A DEFORME

Que~hua din vrfuril~ Anzilor: De-a lungul anilor, toti nvatatorii


mei mi-au atras atentia ca nu oamenii sunt vindecatorii. Fiecare
mi-a spus,
c vinte:
nvatate
de cu
la propriile
Kitiar si sale
de lai
Iti Shuari, cu cele ale samanilor
"ntreaga vindecare vf.ne de la Pachamama, Mama Pamnt, Mama Univers. Eu sun~ doar o conducta. Fiecare om are
aceasta capacitate, daca se conecteaza la visul lui Pachamama. Fii
deschis la adevaratele dorinte ~le pacientului; lasa ca universul sa
faca restul". Auzisem asta' d~ la samanii din Indonezia, Egipt,
Iran, Italia, Thailanda, Mex~c, Panama, Brazilia, Guatemala,
Peru, Bolivia, Ecuador si Am~rica de Nord - acelasi mesaj transmis n limbi diferite si prin di[erite ritualuri.
al tehnicilor"
mi s-a tot cu
repetat,
"nu este,,specificul
important, ceremoniil1or,
atta vreme ct
conecteaza pacientul
puterile naturii."
"Sa traiesc",
Sarah statea
a spus
n er.
prt "Sa
si ampetrec
ntrebat-o
mai mult
ce-si timp
doreste.
lnga
familia mea si n aceasta lu ,e frumoasa." Am sugerat, ntr-o
maniera ct de politicoasa si delicata posibil, ca poate i-a venit
vremea sa mearga mai depart . Ea a zmbit blnd, dar mi-a vorbit ferm:
"Nu cred asta. Stiu c mai am lucruri de facut."
Era ceea ce aveam ne oie sa aud. I-am spus sa se ntinda
pamnt, la fel cum mi-a arata si mie Viejo Uza. Am iesit afara si
pe
sa-si relaxeze
crrpUI,
sa-I simta
cum
se cufunda n
amspate
rupt si
ramurele
din treitotcop
ci: mahon,
stejar
si brugmansia.
Intrat nauntru, am a~rins o lumnare lnga patul ei, am
am mprastiat frunzele peste corpul ei, aducnd aproape de ea
fiecare dintre cele patru elem nte. Am miscat ramurile n ritmul
incantatiei
care
o puteam
auzi
la fel
deViejo
clar ca
si
.. ealuiunKitiar,
pus
lnga
vas cupe
apa
Sit.iatra
pe care
mi-a
dat-o
Uza,
tru Sarah si dragoste pentru sotul si fiica ei. I-am chemat pe
Kitiar, Viejo Uza si alti ctiva samani sa ma asiste. Am rugat-o
cumPachamama
s-ar fi aflatsalnga
multa pentru
compasiune
pe
faca mine.ffi
tot ce a cesimtit
se cuvenea
Sarah. penAm
simtit ca ne contopim.
141

john Perkins

Am eliberat toate gndurile si emotiile, deschizndu-ma


spre orice avea sa vina. A aparut o mica sfera de marimea unei
margele, s-a materializat ca un fel de holograma de lumina,
aproape de inima. M-a ntrerupt gndul ca era doar imaginatia
mea. Rapid am alungat acest gnd si am revenit la a fi observator. Sfera s-a marit, ajungnd la marimea unei mingi de pingpong; avea o nuanta albastruie. Nu era ca un obiect solid; era mai
degraba lichida si parea sa vibreze. S-a miscat ncet peste cavitatea ei toracica. Aveam senzatia ca ncercam sa caut ceva. Totodata, aveam si sentimentul cii ar trebui sa ncerc sa patrund n
sfera; totusi, ceva mi-a spus sa am grija si sa rezist acestei tentatii. Am scuturat ramurile mai puternic deasupra corpului ei.
,
n timp ce faceam asta, culoarea sferei s-a schimbat ntr-un albastru mai nchis - o culoare ce se apropia de negru - iar
apoi i-au rasarit doua ramuri, care se miscau la unison cu ritmul
impus de mine. Ramurile sale s-au ntins si s-au aplatizat, pna
cnd au devenit aripi. Sfera si
, schimbase forma n cea a unui liliac. Miscarea aripilor sale imita miscarile liliacului ce acoperise
steaua. A tsnit, apoi a trecut prin pieptul ei, iar eu am nteles ca
absorbea lichidul care i punea n pericol viata. Din nou, toate
acestea mi-au aparut n forma unei cunoasteri - ca o intuitie sau ca un gnd de care suntem convinsi ca e corect, nsa nu ntelegem cum l cunoastem. Apoi liliacul a iesit din corpul ei, a
zburat direct pe lnga mine, prin fereastra deschisa din spatele
meu. Cocotat pe pervazul de afara, avea miscari spastice, smucite. Am nteles de la nceput ca regurgita lichidul pe care-l
extrasese din Sarah.
Liliacul a repetat acest proces de sase
, ori. La un moment
dat a nceput sa se comporte prosteste. Am banuit ca-mi imaginam totul - sau ca visam cu ochii deschisi. Ma ntreb am ce gndea Sarah. Apoi mi-am spus ca nu trebuie sa permit asa ceva si ca
nu trebuie sa-mi pierd credinta - asta ar fi distrus posibilitttea
unei vindecari. Dar nu ma puteam controla - intervenise sinele
meu rational. M-am ridicat n picioare si m-am uitat cu atentie la
Sarah. Ochii i erau nchisi.
din
, Parea sa doarma. M-am asezat
,
142

SCHIMBAREA DE FORME

nou si am fost uimit sa descopar ca atitudinea mea schimbatoare,


chiar si actiunile mele, nu l-au ntrerupt deloc pe liliac. Vindecarea
a continuat. Am fost surprins de aceasta revelatie si extrem de
usurat. Apoi, fara nici un semn de avertizare, liiiac~l si-a reluat
forma de sfera. Culoarea a devenit mai pala si s-a micsorat, pna
cnd a disparut.
"Uau!", a exclamat Sarah. S-a ridicat si mi-a zmbit.
"Ma simt mai usoara! Ce ai facut?"
"Nimic", am marturisit eu. I-am povestit de sfera de
energie care a devenit un liliac. I-am oferit ct mai multe detalii
si i-am spus povestea despre Kitiar si liliac. "Nu am facut nimic,
ci doar am observat." Am ncheiat marturisind ca sunt de parere
ca e posibil sa-mi pierd mintile.
,.As fi fost de acord cu asta acum o luna", a spus ea.
"Dar stiu ca sunt mai bine."
, A doua zi radiologul a confirmat asta. O mare parte din
lichid a disparut. Era total surprins. mpreuna cu cardiologul au
ridicat din umeri.
"Uneori se ntmpla astfel de lucruri", i-a spus cardiologul lui William. "Corpul ne uimeste cu capacitatea sa de a combate infectiile. Sa vedem cum va arata peste o saptamna."
~ repetat procesul nca de trei ori, lasnd o zi de odihna ntre fiecare sedinta. Fiecare era o copie a primei vindecari.
Cu toate ca Sarah era programata pentru o alta radiografie abia
peste o saptamna, ea era convinsa ca se vindecase complet. Dar
William era mai sceptic, probabil pentru ca nu ndraznea sa spere prea mult.
Soarele stralucea puternic n acea zi n care am aflat rezultatele. Am baut mpreuna o cafea de dimineata, iar apoi William a condus-o pe Sarah la spital. Rezultatele au fost surprinzatoare. Lichidul disparuse complet. Doctorii erau uluiti. n
doar doua saptamni, Sarah si revenise. Medicii erau att de
derutati si de nesiguri pe ei nsisi, nct i-au recomandat sa
mearga din Palm Beach, Florida, pna n Rochester, Minnesota,
pentru a fi examinata la faimoasa clinica Mayo.
143

Cu cinci zile nainte]ohnpLkinS


de C~ciun, cei de la clinica Mayo au
revizuit datele ultimelor radiog~fii ale lui Sarah si unele analize, au facut si alte analize ale 19r si au acceptat ca a avut loc o
vindecare
inexplicabila
- un "m,racol".
ca s-a
ntmplat
a fost nregistrat
n condicile
ofiFiale aleFaptul
Spitalului
Palm
Beach
Gardens si ale Clinicii Mayo.
La o luna dup~aCraciun, Im-a sunat prietenul si editorul
meu, Ehud Sperling. Impreuna caIatorisem pe teritoriul ShuariStess-Free Habit. Voia sa stie da a puteam sa mergem din nou.
"De aceasta data", mi-a spus el, "haide sa-I vizitam pe
lor, curnd dupa ce compania sa~mi-a publicat prima carte, The
"Cel care a omort mai multi dusmani dect orice alt
Shuar aflat n viata?"
acel batrn vnator de capete, derPre care mi-ai povestit".
"Tampur. Da, asa mi-au spus. Nu l-am cunoscut niciodata, personaL"
"Exact. Treizeci si trei al spus, am impresia."
,,A venit timpul sa o faci'I'.A existat o pauza. "Si ce e cu
tribul Achuar? Poti ajunge la ei?['
dificil. Si
, periculos."
"Ct de periculos?"
"Sunt convins ca se po]te. Jaime este acolo. Dar ar fi
I

I-am
rezumat
povestea
d,sparitiei
lui Kitiar.
,,Acum
mai vrei
sa-I cunbsti
p~ cel1mai
faimos - dar si
blamat - dintre vnatorii de cape e?" I-am reamintit ca Achuarii
sunt dusmanii stravechi ai Shu rilor, n ciuda tuturor asemanarilor si
pe care le au n comun. "Vrei sa vizitezi un
, traditiilor
,
om care a ucis mai multi Achua . dect oriee alt om n viata, sa
petreci cteva seri cu el, iar apoi Iatreci granitele teritoriale spre
pamnturile dusmanilor lui de t~mut?"
ncheiat?"
"Credeam ca razboaiele ~n care se taiau capetele s-au
"Nu ntru-totul." I-am sPps cum, de-a lungul unui drum
din jungla, cu doar trei luni n urma, fusesera descoperite cadaI

144

vrele decapitate ale doi Shuari. ncidentul redeschisese ranile unei


vechi nvrajbiri ntreSCHIMBA11i'A
doua ela uri D1i'FORM1i'
- unul Shuar, altul Achuar.
I

"Se spune ca are apro pe nouazeci de ani. Si ca puterile


"Dar Tampur
nu estefrea
sale de vrajitor
sunt fenomen
le!" batrn pentru a se implica?"
"Magie neagra."
,,Asta am auzit ."
sa? Daca"Cum
nu-l ntlnesti
poate un scriitof
acum:1s-ar
ca tine
putea
sa ignore
sa nu mai
o asemenea
ai cnd!"sanPrietenul meu - sau lloate ca era mai mult n rolul editorului meu - m-a facut sa ma simt prost si sa cedez. A doua zi
dimineata, am sunat n Ecuatlor; ntr-o saptamna s-a aranjat
totul. ~preuna cu IRaulsi Eh~d aveam sa zbor adnc n jungla,
pentru a-l vizita pe Tampur. tnara femeie Shuar, Tayu, avea
sa calatoreasca cu noi, pe po t de ghid, translator si - cel mai
important - un fel de pasapo .
Premiza de baza si ne ostita era ca aveam nevoie de un
nsotitor Shuar - iar o fe~eie era mai putin probabil sa incite la
bine pe Tayu; era o' tnara frumoasa, care nvatase de la mama
ei
sa vindece
pla telor barbat
medicinale
si studiase
si la
ostilitate,
asa cu
cumajutorul
ar fi facut~-oun
Shuar.
O cunosteam
Universitatea Catolica din Quilo. Am fost multumit de alegerea
facuta si recunoscator ca acc ptase sa ne nsoteasca. Raul m-a
informat ca ea era extrem de ntuziasmata de aceasta ocazie de
a-l vizita pe Tampur - un "bu ic" pe care nu-l vazuse de multi
ani. Dorindu-si sa-i nregistr ze povestile si cntecele, ea ne-a
mi-a spus Ehud, cnd l-am surugat sa"Ti-am
aducemluat-o
cu noinainte'1'
un re~ortofon.
pentru calatoria asta. E incred bil de compact si cu o mare fidelitate de redare a sunetului. O frumoasa vindecatoare Shuar si
,
nat
sa-i
dau
vestile.
,,Am
cumfarat
un
reportofon
digital
special
Tampur ... va fi o aventura pe cinste!"

145

ea./J-UD-tett

GLOB URI

14

DE ENERGIE

Cessna noastra cu un singur motor a zburat cam o ora


printr-o burnita usoara, peste padurea deasa. M-am ridicat n picioare lnga pilot, iar Ehud si Tayu erau n spatele meu. Raul se
nghesuise pe ultimul scaun, printre rucsacurile si sacii nostri
de dormit.
Norii se roteau n jurul nostru, uneori nvaluindu-ne
complet. Cnd am reusit sa disting ceva prin ei, am vazut ceva
dedesubt care mi-a atras atentia prin faptul ca se deosebea de celelalte locuri din aceeasi regiune. Poate, mi-am spus, mi-am
imaginat doar. Poate a fost din cauza reputatiei barbatului spre
care mergeam sa-I ntlnim, stiind ca acesta era un tarm n care
rareori patrundeau straini, ca intrasem chiar n sufletul padurii
preistorice. E greu de identificat originea unor astfel de perceptii, dar din pozitia n care ma aflam, uitndu-ma n jos, bolta coroanei copacilor parea eterica, vaga, mai mult ca fum dect frunze. Parea ireala, de parca ar fi vibrat. Anumiti copaci se ridicau
deasupra celorlalti, ca vrajitorii din vechime cu parul nclcit,
care dispareau si reapareau n atentia mea, bratele lor lun~i si
zbrcite se ntindeau pentru a ne cuprinde avionul fragil. Insa
nu ma simteam amenintat. Sentimentul pe care l aveam era
mai mult cel de a fi chemat sau sedus, ca Odiseu de sirene. Am
simtit dorinta de a sari din avion. Gndul mi s-a parut comic: ar
trebui sa ma leg de scaun? Apoi mi-am dat seama ca facusem
deja asta, cu centura de siguranta.
M-am ntors de mai multe ori pentru a vedea ca Tayu si
Ehud erau cufundati, n conversatie.
Desi ea sustinea ca nu vor"t
146

SCHIMBAREA DE FORME

beste engleza, o ntelegea foarte bine. Am trecut de la nori la


soare. Dintr-o data, am aterizat pe pista din comunitatea Shuar
a lui Tampur.
Iesind din avion, am simtit caldura soarelui. Aproape ca
m-a dobort. Am privit padurea. Copacii de la marginile ei erau
imensi, mai nalti dect cei pe care i vazusem pna atunci. Ca
garguii vechi ce protejeaza grota unui vrajitor, aruncau umbre
uriase peste pista noroioasa.
Tayu ne-a condus la o terasa de lnga pista. Trei femei
Shuar au intrat carnd vase cu chicha. nainte sa-mi dau seama
ce s-a ntmplat, am acceptat un vas si m-am simtit obligat sa beau.
Cele trei femei erau decise sa demonstreze popularitatea
produsului lor. Fiecare insista tot mai mult sa bem. Stiind ca
erau fiicele sau nurorile lui Tampur, niciunul dintre noi nu se
gndea sa refuze. Bautura parea neobisnuit de puternica. Cnd
am cobort vasul si
. l-am dat napoi, ma uitam la padure. De-a
lungul zidului nemiscat de vegetatie, am vazut o miscare, o umbra vaga. Poate era din cauza bauturii, nsa am remarcat ca si
Tayu o vazuse.
"Tampur", a spus ea cu voce scazuta. S-a ridicat si a
mers spre umbra care s-a materializat ntr-un barbat. Tampur
avea reputatia ca traise aproape un secol; ma asteptasem sa vad
o figura ridata, mbatrnita, si nu cea care se apropia de noi. Nativul amazonian scund, ghemuit, cu un abdomen proeminent,
semana mai mult cu Buddha dect cu un batrn razboinic,
hrsit
. n lupte .
Tampur a fost ncntat sa o vada pe Tayu. A ntmpinat-o
ca pe propria fiica. Si-a exprimat ncntarea ca am venit atta
drum pentru a petrece o noapte ascultndu-i povestile. Ne-a invitat la coliba lui, aflata la aproximativ o jumatate de ora de pista
aeriana. Daca fizicul lui nu ma impresionase, n mod cert alte
calitati au facut-o. Pasind prin jungla, mi-a adus aminte de un
jaguar. Nu se misca nici un muschi pna cnd nu era nevoie.
Parea constient
de tot fara sa fie atent n mod special la ceva.
.
Ochii lui erau ai unui om care evalueaza tot ce vede si l ntelege
147

John Perkins

dintr-o privire. Desi era batrn, nu ncapea ndoiala ca, ntr-o


lupta, mi l-as fi dorit de partea mea.
n acea seara, ne-am asezat n jurul focului din coliba lui
Tampur. Ehud si-a adus reportofonul digital, iar Tampur si-a dat
permisiunea de a-i nregistra povestile, spunnd ca reprezentau
o parte importanta din istoria Shuar, care ar disparea odata cu el
daca nimeni nu le-ar nregistra. Cu ajutorul unuia dintre stranepotii batrn ului razboinic, Ehud a nfipt un bat n pamnt n
fata lui Tampur si a agatat microfonul de el. Privindu-l cu suspiciune, Tampur si-a ridicat cutitul de parca ar fi vrut sa loveasca,
iar apoi a rs din inima.
n timp ce Tampur vorbea clar n microfon, Tayu traducea n spaniola, iar Raul sau eu ncercam sa rezumam n engleza
pentru Ehud si pentru a fi nregistrat. Tampur a recunoscut ca
nu-si cunostea vrsta; totusi, n urma experientelor avute, Tayu
a estimat ca avea ntre optzeci si
, nouazeci de ani. El ne-a povestit despre razboaiele interne care au facut ca familiile Shuar
sa se lupte ntre ele si despre marile razboaie, cnd Shuarii s-au
unit ca sa lupte mpotriva dusmanului lor comun, tribul Achuar.
El personal ucisese peste treizeci de razboinici. L-am ntrebat
cui si atribuia puterile exceptionale.
"Cu siguranta nu fortei mele fizice!" Rznd, s-a ridicat
n picioare si
s-a nt~rs usor. '"ntotdeauna au fost altii
"
, mai atragatori si mai puternici. Eu am avut credinta."
, Sotia lui Tampur mi-a nmnat va;ul cu chicha.
"Ca vei cstiga?"
Am sorbit din bautura satioasa si racoritoare.
"Nu. Ca faceam ceea ce ~-am ~ascut sa fac." Privirea
lui s-a mutat de la unul la altul, poposind cte putin pe fiecare
dintre noi. ,,A pierde este la fel de bine cu a cstiga. Singura
ntrebare importanta este: naintez pe calea ce mi-~ fost menita?
, nu pentru ca mi doresc sa traiesc mai mult,
Astazi sunt n viata,
sau ca sunt mai priceput la mnuirea sulitei dect cei care au
murit naintea mea, ci fiindca este destinut' meu sa ma aflu aici
148

SGllMliAkE4 DE FORME
si sa vorbesc cu voi, nspre adeasta mica masinarie." Si-a ridicat
cutitul si, nainte ca vreunul din noi sa reactioneze, l-a nfipt
lnga microfon. Ehud, care tnonitoriza totul prin casti, a sarit
M-am
gndit
la ce nera
spus. hohot
Noi, cei
de pe loc.
Tampur
a izbucnit
~ntr-un
de din
rs ..culturile nordice, suntem obsedati de ideea succesului sau a cstigului. Si totusi, marii poeti si filozofi aiituturor timpurilor ne-au aratat ca
esecul este o parte important:ti a vietii, ca ntmpinarea si onorarea declinului, a mbatrnirii, a partii muritoare din noi sunt
cum a luat vasul cu chicha si -a ridicat respectuos la gura. Mi-am
amintit dedaca
poetul
celtsaDavi
care
scrieprivit
despre
luna n
esentiale,
vrem
trai11Whyte,
din plin.
L-am
pe Tampur
descrestere si despre cele trei zile n care ea se ascunde. El subliniaza ca oamenii care refuz~ sa-si nfrunte partile "ntunecate"
- esecurile, fricile si defectele - e posibil sa refuze sa ncerce sa
reaiizeze ceva, atu~ci cnd lu~a trece prin aceste faze.

Ampan,

luptator 5huar si to,brasUI de drum al autorului, cu tubuJ,


tolba cu sagep o;fvite si cazanul de chicha.

fotografie obtinuta Prin bunavointa Vivianei Deitz.


149

JohnPe~jns
,,Ai ncredere n destinul
~aU'" a continuat Tampur, ntinzndu-i vasul sotiei lui. S-a ridicat pentru a mpinge o bucata
de lemn n foc. "Fa ceea ce-ti dicteaza spiritul, inima. Nu te
,

gndi
mult, asaGndirea
cum nepotiJ
meiatunci
sunt cnd
nvatati
sa faca
n
scolile prea
misionarilor.
e buna
trebuie
sa re,

zolvam ceva - cum ar fi cum sa f?,am un stlp pentru a putea


Dar n ceea ce priveste majoritate a lucrurilor din viata, vocea iniculege
arborelui
c~'nta,
pe careinima
nu testie
poticum
catara.
mii
estefructele
cea care
trebuie spinos
ascultat
, ntruct
sa
navighez
urmeze sfatul
chiar spiritelor.
eu nsumiDeci
spreeusPtite.
~i ascult
Am ncredere
mult ini~an siele
psihosi n
dorinta lor de a ne ajuta."
"Cum ti urmezi inima?" ,1 l-a ntrebat Raul. "Cum poti
fi sigur de ce ti spune ea?"
de cupa.,.Ascult."
"Inima ta'Si-a
faceridicat
parte din
mnf~?ivers.
la ureche,
Dacatinnd-o
ti asculti
n inima,
forma
auzi VoceaUniversului. Noi o numim Vocea Universului sau Vocea Sufletului. Ne vorbeste meret Nu trebuie dect sa ascultam." S-a ntors spre mi~e. "Ce ahzi?"

Luptator despre
~i ~aman
Vocea
Shuar
Universului.
n vrsta de
Fotr~rafie
}uazeCi facuta
de ani,
decare
autor.
ne-a vorbit
150

SCHIMBAREA DE FORME

Toata lumea statea nemiscata. Raul tinea vasul de chicha, chiar dedesubtul buzelor. Puteam auzi doar focul si sunetele vietii din padurile din jurul nostru. Apoi am auzit ce~a, ceva
ce am fost nvatat sa numesc "gnd", dar care este, de fapt, un
fel de voce. "Mi se spune ca nu fac asta suficient de des - nu
ascult. Si ca n aceasta seara se rosteste multa ntelepciune."
"Vezi?" Tampur si-a plesnit genunchiul. "Vocea Universului rosteste multa ntelepciune, n fiecare clipa. Nu trebuie
dect sa asculti. Inima ta asculta mereu. A-ti ncrucisa minile
pe inima te po~te ajuta sa-ti amintesti." ncet, si-a ridi~t minile si le-a asezat pe inima. "Fa asta din cnd n cnd." A facut o
pauza, ascultnd, si toti am facut la fel. "Vezi?", Tampur s-a
aplecat peste foc. Zmbetul sau fara dinti a luminat noaptea.
Ne-a cntat un cntec despre Vo~eaSufletului. Lui Tayu
i-a fost greu sa traduca cuvintele exact, desi ne-a spus ca ele
onorau ayahuasca, Vita Sufletului care i ajuta pe oameni sa devina una cu plantele si universul. ,,Ayahuasca", a tradus ea, "ne
da voie sa murim si sa renastem; n acest proces, auzim limpede
Vocea Universului, dar cel mai important lucru este ca procesul
ne deschide urechile, astfel nct sa auzim mereu Vocea - fie ca
ne folosim, sau nu, de ayahuasca."

Tuntuam bnd chicha. Foto~rafie facuta de autor.

151

jahn Perkins

Mi-am amintit de conversatia cu ViejoItza, din acea zi la


piramida - parea ca a trecut o vesnicie de atunci - si de comentariile lui legate de felul n care ne "deschid" plantele, nlaturnd
bariere precum frica. Am decis sa nu aduc direct n discutie
schimbarea de forme, ci mai degraba sa ma axez pe credintele
lui Tampur, sa ncerc sa descopar n ce fel se aseamana sau nu
cu cele a lui Viejo Itza.
"Pretuiesti copacii si pentru ceva mai mult dect puterile lor vindecatoare si ntrebuintarea lor n construirea caselor, a barcilor si
, a uneltelor?"
Tampur a deschis o discutie despre spiritele plantelor.
"Ele sunt cele mai pute~ice", a concluzionat el. "n
viata viitoare, voi fi un copac si nu un om slab. Copacii ne dau
aerul pe care l respiram, apa pe care o bem, nsasi viata noastra. Ceea ce ne ofera n materie de alimente, canoe, sulite, pereti
si acoperisuri pentru casele noastre, nu se compara cu aceste
lucruri. Stiti ca aerul, apa, pamntul si focul sunt cele Patru
Surori Sacre - sacre pentru ca nimic nu poate trai fara ele. Cele
Patru Surori nu pot exista fara paduri. Noi nu putem trai fara
paduri. Voi nu puteti trai fara ele! Oamenii tai din nord nu pot
trai fara acesti copaci." Mi-a aruncat acel zmbet al lui.
"Voi fi un copac."
Tayu s-a ntors spre mine.
"N-ar trebui sa-i nregistram pe banda mai multe dintre
povestile lui?" Stiam ca att pentru ea, ct si pentru noi toti,
acesta era un obiectiv important.
Tampur a vorbit pna trziu n noapte, despre viata sa de
razboinic - un saman si un om care a ncercat ntotdeauna sa-si
mbunatateasd capacitatea de a asculta Vocea si de a actiona ~
atare. I-a descris pe majoritatea luptatorilor pe 'care i-a ~cis, detaliind luptele, felul n care au murit oamenii si cntecele pe care
le-a cntat dupa, cautnd protectia VociiUniversului, cernd puterea de care avea nevoie pentru a-si urma destinul. Ne-a cntat
aceste cntece. Cu totii am baut m~lta chicha.
Am descoperit ca privirea mea se ndrepta adeseori spre
152

SCHIMBAREA DE FORME

Tayu. Stnd tacuta lnga Tampur, iar n lumina focului arata


blnda, senina, radianta. Mi-am dat seama ca sentimentele mele
pentru ea nu se deosebeau de cele pe care le aveam pentru padure,
pentru un rasarit de soare sau o cascada. La un anumit nivel,
spiritele noastre erau unite; am simtit un junghi neasteptat de
vina, cnd am constientizat ca atractia era totodata si sexuala.
Dintr-o data, Tampur s-a oprit din vorbit. S-a uitat la
mine, apoi la Tayu.
"Ei bine", a spus el, ntorcndu-se cu fata la ea, "destul
despre razboi. Haideti sa vorbim despre dragoste." Ea s-a uitat la
mine - sau mi imaginam eu? - n timp ce a tradus. Vocea mbatrnita a lui Tampur vibra plina de desfatare, n timp ce ne povestea despre o ceremonie Shuar, tinuta de mai multe ori pe an.
Barbatii si femeile se aliniau n parti opuse ale colibei. Barbatii
bateau din tobe, iar femeile pastrau ritmul ,scuturnd din cingatorile de dans omate cu margele si scoici, pe care le purtau n
jurul salelor. Rndurile se apropiau ntre ele si apoi se departau.
Oamenii si schimbau pozitiile. Pe masura ce noaptea nainta, se
formau cupluri - legaturi ntre oameni care puteau fi casatoriti,
dar nu ntre ei - si dispareau mpreuna n padure. Dimineata,
sotii si sotiile se reuneau; noaptea era acceptata si iertata.
"Un obicei minunat", a concluzionat Tampur. "Rezolva
multe probleme, nainte ca ele sa se manifeste."
n cele din urma, dupa miezul noptii, cu totii am mers
la culcare. Am avut grija sa-mi pun sacul de dormit ntre Ehud
si Raul. Tayu s-a ntins de cealalta parte a focului.
Desi
, eram extenuat, nu puteam dormi. Aveam n minte
imaginea lui Tayu, seznd n lumina focului, lnga Tampur. S-a
ridicat sa danseze pentru mine. Purta brul traditional de dans;
margele si scoici se leganau odata cu soldurile ei. Apoi, imaginea
ei a nceput sa se stearga. Am auzit o voce, ferma si masculina.
Imaginea lui Tayu s-a transformat n cea a unui barbat mbracat
n costum negru, asezat n fata camerelor de luat vederi. "Pentru a evita tentatia", a spus el, "niciodata nu-mi permit sa conduc o masina
este cineva pre, alaturi de o femeie, dect daca mai
.
153

john Perkjns

zene Niciodata. Nici macar cu secretara mea. Nu iau niciodata


masa singur cu o femeie." Am recunoscut vocea, dar nu-mi dadeam seama a cui era.
M-am ridicat n picioare. Focul ardea puternic. Am privit
n jur. Toti pareau sa doarma. Mi-am dorit ca Tayu sa se trezeasca, sa se uite la mine si sa-mi vorbeasca. Tnjeam sa-i aud vocea.
Apoi mi-am amintit. Am auzit din nou acea voce masculina, iar
de aceasta data mi-a aparut si un chip: Billy Graham, ntr-un interviu luat la televiziunea nationala
despre Jim Bakker. Repor,
terull-a ntrebat pe preotul Graham cum se pazea de ispita.
M-am ntins din nou, usurat ca am identificat imaginea.
Stralucirea focului se reflecta pe paiele de deasupra. Poate ca
Billy Graham avea dreptate: poate ca mi vorbea mie direct. Evita
situatiile care te ispitesc. M-am auto felicitat ca dormeam de cealalta parte a focului unde se afla Tayu. Am nchis ochii.
Apoi am vazut chipul lui Tayu plutind deasupra mea. Expresia ei blajina mi-a dat un motiv sa regndesc, sa reconsider.
De ce sa ma felicit ca o evit? Era o fiinta minunata, un mare nvatator, o sora. Reactia mea se nascuse dintr-un alt sentiment,
u~ul ascuns - vina. Cuvintele lui Graham reprezentau uneltele
unei culturi manipulatoare care se juca cu sentimentul de vinovatie, pentru a-i controla pe ceilalti. Niciodata singur alaturi de
o femeie! Ce anume l-a facut sa spuna asa ceva? Era o atitudine
care separa oamenii ntre ei, genurile, la fel cum sistemul stiintific
, separa speciile, iar comunitatea afacerilor lasa natura deoparte, ca pe ceva separat. Ct timp vom mai putea sa ne separam
astfel - si sa continuam sa supravietuim?
Apoi m-am gndit la povestea Evei si a sarpelui. Femeie
rea, natura rea. De unde ne vin asemenea idei? Ce anume din
cultura noastra ridica aceste bariere, care reprima naturalul si
ne mpiedica sa ne onoram cele mai educative aspecte? Si ce
anume ne face sa credem ca trebuie sa ne impunem acest~ idei
si
, valori asupra celorlalti?
,
Constientiznd ca am nevoie de somn, ca acestor ntrebari nu le voi gasi raspuns peste noapte, mi-am fortat gndurile
154

SCHIMBAREA DE FORME

a ntreba. Am cautat o viziu e care sa-mi induca somnul si


m-am ntors la povestea lui Ta, pur despre dragoste, la acel risa senschimbe,
sa ncetineaSCa~'
i saseseadunau
ndeparteze
starea deo
tual
care barbatii
si femeile are
pentrudea petrece
noapte de mpartasire.
materializat
padhreimagini.
- oam"ni
CaSh~ar
niste de
fantome,
toate vrstele,
acestea alinis-au
M-audin
napadit
indu-se pentru un ritual extafc. Am fost foarte putin surprins
sa-mi vad chipul suprapus pe mbele siruri de dansatori - att
barbati, ct si femei. Ma simte m linistit, multumit.
, Am 'adormit. Eram ~onstient de tros~etul focului, de
padurile care ma nconjurau, de Tampur si familia lui, Tayu,
noaptea ... si
, totusi, dormeam rofund, ca si
, cum barierele dintre starea de veghe si somn se dezintegrasera.
La un moment dat, am emarcat ca eram complet treaz si
ca stateam ridicat. Am simtit o smucitura, de parca jungla m-ar
I

ore. M-am uitat la Tayu. Nu se misca deloc. M-am ntins, cuibafi chemat.bine
Taciunii
din meu
foc mi-~u
spussicami-am
am dormit
mai
rindu-ma
n sacul
de ormit
spus ca
mimulte
imaginam. Apoi mi-am amintit de tocea S~fletului, de VoceaUniversului. Mi-a venit n minte ntreyarea: Si ce anume este imaginatia? Este doar un cuvnt pe care l Folosim n loc de voce?
M-am
strecurat
afara d~n sacul
de dormit,
n picioare.
Coliba
era ntunedata,
exceptie
facndridicndu-ma
taciunii din
foc. Unul dintre cini si-a ridilcat capul si a scheunat la mine.
Apoi s-a culcat din nou. Totul era cufundat n liniste.

~b

curici sclipea
i~i siafara.
colo,Cerul
printr~ copaci.
nsufletit
fun constientizat
de stele. Ctecaun
uitaliAm iesit
sem sa-mi aduc lanterna; nu dpream sa ma ntorc dupa ea si sa
unde se afla calea si, n orice c z, stelele ma ajutau sa vad conturul vrfurilor ce f~rmau bolta j nglei. ncet, am pasit n noapte,
simtindu-ma atras de o forta pe care nu o puteam identifica.
risc
sa-Incrucisat
fac pe cine
sa-i treze~IScasi
pe ceilalti.
Credeam
stiu
Mi-am
minile
deas pra inimii
si stiam
ca macaaflam
pe drumul cel bun.
155

jahn Perkins

Sunetele junglei pe timp de noapte pareau mai puternice


dect mi le aminteam din trecut - de parca formau corul acestei
Voci. Am ncercat sa-mi imaginez corpurile care le produceau.
Cu ochii mintii am vazut broaste, insecte de diverse marimi si
,
forme, soimi de noapte si bufnite, un mic ocelot si ochii sclipitori ai unei feline mari. Am ncetinit putin mersul, dar am continuat sa naintez prin padure.
Dintr-o data, copacii s-au rarit si m-am trezit ntr-un luminis. Am nghetat. O lumina albastra a tsnit nalt, n vrful
boltii. Fenomenul s-a repetat. Apoi s-a ridicat peste padure - un
glob vibrant de lumina albastra, ca cel pe care l-am vazut n timpul calatoriei pe care am facut -o pe piramida mayasa, cu Viejo
Itza. Plutea chiar deasupra vrfurilor copacilor. Apoi a aparut o
alta lumina. Aceasta a parut sa se materializeze din nimic. Amndoua pluteau una lnga alta. Precum sfere uriase de energie, ele
s-au apropiat mai mult de mine, iar apoi au disparut rapid n
spatele zidului gros al copacilor padurii.
Am ramas acolo mult timp, spernd sa se ntoarca si, n
acelasi timp, tremurnd de neliniste. Corpul meu se simtea
energizat si drenat n acelasi timp. Am avut o amintire vie a
acelei zile petrecute cu Viejo Itza pe piramida mayasa, cnd
m-am topit n sfera de energie care si-a schimbat culoarea din
auriu n albastru si a crescut de la marimea unui grapefruit,
atingnd un diam~tru mare ct lungimea mea. Mi-am amintit
cum Viejo Itza m-a nvatat sa folosesc ca pe o unealta piatra care
mi-a dat-o, permitndu-i sa se miste n jurul sferei si sa o atinga
si
.. cum, n cele din urma, am auzit ceea ce acum stiu ca este Vocea Sufletului cum mi spunea, ca raspuns la acea ntrebare, ca
dorinta mea de a-mi schimba forma ntr-o sfera de energie era
un vis si nu o fantezie. Aceasta experienta parea ndeplinirea
acelui vis. Mintea mea mi-a spus sa alerg spre acele lumini, dar
ceva m-a tinut pe loc. Stiam ca disparusera. Si aveam certitudinea ca l~ voi experime~ta din nou. n cele di~ urma, m-am ntors si m-am grabit sa ajung la coliba lui Tampur. Am mai aruncat o privire n directia globurilor albastre. Niciun semn.
"

156

SCHIMBAREA DE FORME

Nimic nu se schimbase. Cinele si-a ridicat capul cnd


am intrat; coada lui a maturat podeaua, ntr-un salut prietenesc.
M-am bagat din nou n sacul meu de donnit si am stat cteva
clipe sa studiez taciunii aprinsi.
Mai trziu, n acea noapte am avut un vis. Cel putin cred
ca a fost un vis, desi a doua zi, cnd i l-am povestit lui Raul,
acesta mi-a sugerat ~a poate a fost mai mult dect un vis. n el,
pluteam ncet pe cer, nconjurat de o lumina albastra stralucitoare, uitndu-ma n jos, la desert. Oamenii si animalele se miscau pe nisip. Din cnd n cnd, cte unul se uita n sus si arata
spre mine. Acesti oameni ma unnau. Ma simteam entuziast, extaziat. Eram constient ca totul dura de cteva zile. Dedesubtul
meu am vazut u~ oras. La periferia lui se afla o pestera. M-am
oprit deasupra ei. lumina din pestera a cazut peste grupul de
oameni si animale si un copil nou nascut. Oamenii care m-au
unnat a~ intrat n pestera. M-am naltat mai mult pe cer, ntr-o
pozitie de unde puteam vedea terenul ntins, orasul si pestera.
Un cerc de lumina aurie a radiat din locul n care donnea copilul.

M-am trezit n sunetul rsetelor. Totul era ntunecat. Pe


masura ce ochii mi s-au obisnuit, am vazut fonne trndu-se
lnga taciunii focului. Cineva a pus lemne pe foc, a suflat peste
el, iar focul a revenit la viata. Pasarile cntau, un ntreg cor, iar
noaptea a devenit zi - o lumina filtrata prin ceata. Rsul a devenit mai puternic. M-am ridicat. ntreaga famili~ Shuar era pe
podea: bebelusi, copii, adulti, chiar si Tampur. Se zbenguiau si
se jucau cu un animal micut, care putea fi o maimuta.
Raul s-a ridicat lnga mine.
"Omenii astia nu depasesc niciodata copilaria", a spus
el. "Un batrn Shuar mi-a spus cndva ca seara este timpul ca
batrnii sa-i nvete pe ceilalti istorie si traditii, iar dimineata este
a copiilor, sa ne nvete cum sa ne jucam."
Ne-am strns sacii de donnit si ne-am pregatit sa plecam la Kapawi, acolo unde ne astepta jaime. n timp ce Raul si
Tayu pregateau micul dejun, eu am ramas singur cu Tampur si
157

john Perkins

cu stranepotullui adolescent, care vorbea spaniola la fel de bine


ca si
. limba Shuar. Ne-am plimbat mpreuna n -afara casei. Am
profitat de ocazie pentru a-i spune lui Tampur despre globurile
albastre de pe cer. n timp ce asculta, a dat din cap si a zmbit
satisfacut. Cnd am terminat, mi-a spus un singur cuvnt, ce nu
avea nevoie de traducere:
"Kitiar" .
"Kitiar?", am ntrebat, uimit. ,,Acela era Kitiar?"
El a dat din cap entuziasmat. "Kitiar."
"Nu erau extraterestri? De pe o alta planeta? O stea?"
"Da, da", a spus el. "Kitiar." Si-a fluturat minile deasupra capului. ,,Alte planete. Spirite ale junglei. Kitiar." M-a batut
pe spate.
Apoi mi-a venit un gnd, o ntrebare:
"Stiai ca am fost prietenul lui Kitiar?" El a ncuviintat
din miscarea
.. capului. "Cum ai stiut?"
A aratat n directia unde aparusera globurile albastre cu
o noapte nainte.
"Cu totii Una suntem", a spus el. I-am povestit despre
incidentul cu liliacul - felul n care Kitiar prezisese ca se va ntmpla, ca l vazusem n timp ce Kitiar ma vindeca si apoi cum a
aparut n noaptea n care Kitiar a disparut.
"Da", a spus el ferm. "Kitiar a devenit un liliac. Acum
globuri albastre. Ceea ce este el, este." Apoi a facut o pauza si
m-a batut din nou pe spate. "Nu gndi asa de mult." Minile lui
s-au mutat pe inima mea.
Am ramas acolo cteva momente. Sunetele junglei care
se trezea umpleau aerul. Uitndu-se n sus, la vrfurile copacilor, a spus ncet:
"Noi, batrnii Shuar, putem deveni copaci si animale.
Noi stim ca ori de cte ori vine o furtuna puternica trebuie sa ne
aplecam ca palmierul, si nu sa ramnem drepti ca un copac batrn si teapan. Samanii si schimba forma si folos~sc asta mpotriva adversarilor lor." S-a ntors spre mine. "Invata sa fii
globul de energie. Ca nvatatorul tau, Kitiar."
158

ea"p.tetJ-tu,t

BATRNII

INDIGENI

'5
NE VORBESC

n timpul micului dejun, le-am povestit lui Raul si lui


Ehud despre globurile albastre. Raul s-a bucurat foarte tare.
,,Jaime le-a vazut acum cteva saptamni, n Kapawi, acolo unde
vom fi diseara." Nu-mi venea sa cred.
,,Aceleasi - esti sigur?"
,,Asa cred. Dar vom ajunge Ia el n cteva ore. Ne va putea spune el nsusi." M-am simtit usurat, eliberat, de parca ceea
ce a vazut Jaime era o confirmare ca nu mi le-am imaginat doar.
Le-am multumit gazdelor noastre si ne-am carat bagajele pe pista. Aerul era foarte dens; deja era neobisnuit
de cald.
,
Am nghesuit totul sub sopron, n locul unde bausem chicha cu
o zi nainte. M-am asezat Ia umbra, fiind absorbit de amintirile
noptii care a trecut. Un grup de copii a aparut din padure si a
venit alergnd spre noi.
,,Au auzit avionul", a spus Raul, scuturnd din cap fara
sa creada. "Orict de mult mi-as ciuli urechile, ei l aud mereu
naintea mea."
Avionul a nconjurat o data zona, pentru a se asigura ca
suntem acolo, iar apoi s-a ndreptat n viteza spre pista brazdata
de fagase, o aterizare care punea n pericol fiecare nit din fuzelajului sau. Ne-am trt bagajele peste pista secata de caldura si
ne-am urcat n avion. Totusi, cnd pilotul a apasat pe buton pentru a pomi motorul, acesta a refuzat sa se miste. A tot ncercat,
dar nu s-a ntmplat nimic.
"Bateria!", a exclamat el, izbind cu pumnul n scaun.
Apoi si-a
deschis usa, a scos o cutie de sub scaun si
"
, a nceput sa
159

jahn Perkins

zmbeasca. "Slava Domnului", a zmbit. "Fecioara ne nsoteste. Am frnghia!" A ridicat o fsie lunga de fir gros de manila,
ca tipul folosit pentru a lega un iaht de doc. "Toata lumea afara.
O sa-I fortam sa porneasca." Am crezut ca glumeste, pna cnd
a nceput sa nvrta frnghia n jurul mnerului de la elice. Ehud
si-a scos din bagaj camera video si l-a filmat.
Pilotul ne-a aliniat pe toti n unghi drept fata de avion toti cu exceptia lui Ehud, care a primit permisiunea nerostita a
pilotului, de a continua sa filmeze. Toti am tinut strns de frnghie. Tocmai ne pregateam sa pornim un motor de avion n acelasi fel n care obisnuiam sa pornesc, pe cnd eram mic, un moto~ vechi al unei barci, pe lacul New Hampshire: pornindu-l manual cu o funie! Parea absurd.
Am tras tare de frnghie. Pe masura ce ne-am aruncat
greutatea combinata, n mod surprinzator mnerul a nceput sa
se miste. Foarte ncet la nceput, pna cnd am rupt inertia.
Apoi am fugit, ndepartndu-ne de avion cu frnghia pe umeri si
am auzit zgomotul motorului care a pornit. Ne-am tras rasuflarea si am privit cum elicea ne reflecta lumina Soarelui n ochi.
Cnd ma aflam din nou la bordul avionului, m-am ntrebat serios daca sunt sanatos la minte. De ce am decolat cu acest
avion infirm? Daca motorul se decidea sa cedeze chiar acum?
Apoi m-am calmat brusc. Uitndu-ma n jos, la vrfurile
copacilor, am fost absorbit de maretia
, lor straveche. Cel mai
nalt dintre ei existase acolo de sute de ani. Mi-am reamintit de
povestile din Legendele Regelui Arthur si ale Cavalerilor lui, pe
care obisnuia sa mi le citeasca bunica pe cnd eram mic - o carte
mare si veche, cu pagini uzate, citita de mai multe generatii din
partea familiei tatalui meu, continea
niste
,
, ilustratii, color minunate. Ca si cum cartea mi-ar fi fost deschisa n poale, mi amintesc de una dintre scene, n care Sir Galahad calarea printr-o padure fermecata, pe un cal de lupta magnific. Lumina Soarelui se
nclina pe copaci. Att el, ct si calul erau mbracati n rosu. El
se uita n sus, la o imagine ca~eparea sa sclipeasca 'cu inte~sitatea unei lumini usor albastrii ce o nconjura. Era Sfntul Graal.
160

SCR1MHA+"

DE FORME

reveneam la carte pentru a o tudia. Era ceva personal legat de


Graalul Am
carefost
plutea
deasupra
copacilor,
ceva imagine
care parea
sa ma
complet
COPltSitde
aceasta
si adesea
cheme,
parca
si acelluCf\J
eram uniti.
Mi-a de
revenit
un gnd
care datadenca
dineuvremea
copillarieimele,
nsotit
timbrul
vocii
bunicii.
mai mult
o senzatIe
dect uncagnd,
o creatie
inimiio
mai multEradect
a mintii
- ntelegeam
ntreaga
viataa este
cautare. nca
Ca si
Mesei
care mare
ajunsesem
sa-i
cunosc
dincavalerii
copilarie,
si eh[Rotunde,
ma aflampentr-o
aventura,
n cautarea a ceva Divin.
"Si tu ai vazut acele globuri albastre?", m-a ntrebat
Jaime, dupa ce ateriza sem n ' pawi. Am simtit ca era la fel de
usurat
ca si
,
, mine sa afle ca le a mai vazut cineva.
Experienta lui fusese semanatoare cu a mea. Globurile
plutisera ncet p~ lnga el, iar apoi s-au ndepartat. Dupa aceea,
si-a
, amintit ca a avut vise inte se, desi, atunci cnd s-a trezit, nu
si-a mai putut aminti detaliile
Am fost ntrerupti de trigate. Un grup de barbati si femei Achuar au nconjurat-o pt Tayu. Sunau ca niste albine mnioase, care si apara stupul.
I

teau foarte aproape de Tayu. U ul dintre ei a mpins-o. Jaime s-a


grabit saAm
intervina.
A cuprinscu un brat
de umeri,
iar cealalta
alergat cu
toti la ~arginea
cercului.
Doi barbati
stamna si-a aruncat-o n aer, strignd ceva. Apoi s-a ntors brusc
la omul care a mpins-o si i-a ~orbit.
Achuarii s-au dat napoi. Celalalt barbat a tinut un discurs multimii. Jaime si-a fiut rat bratele spre ei. Apoi a vorbit
altcineva, un barbat mai n v sta care tacuse pna atunci. Oamenii s-au mprastiat, dar nu s-au ndepartat prea mult.
Barbatul mai n vrsta i-a spus ceva lui Jaime, pe un ton
sever. Cuvintele erau din diale tul Achuar. Jaime s-a ntOl'Sspre
cel care a mpins-o pe Tayu; a esta statea retras, aratnd chinuit
de remuscari.
Vocea lui Jaim era linistitoare.
Dintr-o data, cel
,
,
care a mbrncit-o pe Tayu a z~mbit si, alaturndu-i-se lui Jaime,
161

John Perkins

a tradus n spaniola cuvintele rostite de batrn: "Ea este Shuar,


dusmanul nostru. O vom omor, daca nu se ntoarce cu acest
avion napoi la poporul ei".
Raul s-a dus lnga Tayu. A argumentat ca ea ar trebui sa
ramna, explicnd ca e translatorul nostru.
"Si
, eu vorbesc spaniola. Vavoi traduce eu", a insistat barbatul Achuar. "Ea tocmai a venit de la Tampur. El mi-a ucis tatal." Omul s-a lovit peste piept. "Nu poate ramne aici, vie."
Jaime ne-a luat pe mine, pe Tayu si Raul deoparte. "Tu
esti sora mea", i-a spus el. "Dar, din pacate, cred ca ar trebui sa
pleci. Daca stai, viata ta este n pericol. Aici se ntmpla lucruri
ciudate. Acesti oameni sunt foarte nfricosati."
Plecarea lui Tayu m-a lasat cu un sentiment de gol, de
tristete. Am privit cum avionul dispare printre copaci si m-am
ntrebat la ce se gndea ea. M-am gndit la echilibru. Noi eram
barbati fara femei - cel putin fara femei cu care sa interactionam. Desi
, aici erau peste tot femei Achuar, nu ma simteam
,
apropiat de ele. Parca mi erau dusmani. La urma urmei, si eu
tocmai venisem de la Tampur! Barbatii fara femei, spun samanii, fie sunt barbatii aflati n razboi, fie barbati dezechilibrati.
Jaime ne-~ cond~s prin jungla, departe de pista de aterizare. Cu totii eram mohorti. Raul si Ehud au nceput o conversatie despre istoria latino-americana si despre rolul jucat de
biserica. Att pentru a-mi lua gndul de la Tayu, ct si din curiozitate, l-am ntrebat pe Jaime de ce erau nfricosati
, , Achurii.
"Circula mereu zvonul deschiderii unui razboi ntre
Ecuador si Peru pentru petrol, John. Oamenii aud tot timpul la
granita mpuscaturi de arma. Si apoi ... " A facut o pauza si m;a
privit direct n ochi. "Noi doi am fost prieteni de mult timp. Iti,
spun asta nu ca sa te ranesc, ci pentru ca asa vad eu. Oamenii
tai fac mari presiuni asupra celor din tribul Achuar."
L-am ntrebat ce voia sa spuna prin "oamenii mei" si la
ce fel de presiuni se refera. M-a strns puternic de umar.
"Oamenii tai sunt gringos, frate, iar ei i preseaza pe
Achuari sa-si taie si sa-si distruga padurile. Companiile petroliere
162

din nord, aproape au


SCHIMB1REA
exte~inat DE
populatiile
FORME Waorani, Cofan si
Secoya. Au produs daune ir~parabile pad~rilor, au distrus, fol~sind napalm,
hectare,
,+U poluat
au cauzatauaparitia
unor
epidemiimii
dede
boli
necunoscute
nrurile
trecut.siAchuarii
privit
cum se ntmpla toate astea. ' Apoi s-a ntors si m-a mbratisat.
Cnd s-a tras n spate, priviriie ni s-au ntlnit: "Bine, stiu
, cii tu
nu te numeri printre ei. Stiu sta."
"ti, multumesc":
i-a spus, ncercnd sa zmbesc.
,
Am mers mai depart . Dupa o vreme, a continuat:
Shuarii, ,,Achuariilor
populatia lorle~este
cresfut
.reu rapid.
sa traiasca
Padurile
farasunt
pamnt.
taiateCa
presi
Vnatoarea si culesul, ca sur e de subzistenta nu mai pot fi practutindeni
lor.fiIntmtina
problemesafoarte
serioase
aici.
ticate.
Ei n
stiujurul
ca vor
sedu, i si santajati
deschida
drumuri
pentru companiile petroliere ISiminiere, pentru exploatarea mahonului si a altor esente pretioase. Ei au nevoie de bani. Unul
dintre motivele pentru care i-am dorit sa vii, este ca sa le poti
auzi problemele si, poate, sa gasesti o cale sa-i ajuti."
Am ajuns ntr-un lu inis.
,,Achuarii", a continu t Jaime, "nu cauta pomana. Ei VOt"
sa faca ceea ce au de facut. Ei cred ca au multe lucruri sa ne
nvete pe toti."
Mergnd prin lumin Soarelui, am ajuns la un mic lac.
Grupuri de barbati Achuar s v au gropi de-a lungul malului si fixau n ele stlpi mari. "Si eu cred asta", a spus Jaime. ,,Au att
de multe cunostinte despre lante, spiritualitate, despre cum sa
iubim pamntul, cum sa ne iubim ntre noi - bazele unui nou
sisi." A aratat spre gropi. , . ceasta casa, cnd va fi gata, va fi
foarte
pentru
d-americani
europeni
- mncare
tip
de confortabila
scoala, poate,
unde no
i~or
nvata pesioameni
despre
ei nunde strainii se pot simti n siguranta si, n acelasi timp, unde
vor putea fi n uniune cu pad rea tropicala." Jaime mi-a amintit
loc
buna,
apa potabila
- din
dar Ecuador
va a~partinesi
Achuarilor.
Va fideun
ca oamenii
de afaceri
au investit
un milion
dolari
americani n aceasta casa.

163

John Perkins

,,Au fa-cut-o cu buna credinta", a spus el, "si bazndu-se doar pe ce le-am spus eu. Majoritatea nici nu au fost aici."
A oftat. "Poate ca nu vor veni niciodata." Si-a leganat minile
ntr-un cerc, indicnd zona unde lucrau oamenii. ,,Arhitectura si
,
materialele sunt Achuar - n-au folosit nici macar un cui care sa
nu le apartina. Eu doar i-am ajutat sa nteleaga anumite lucruri pe
care si le-ar dori gringos, daca ar fi sa vina aici. Toti muncitorii
sunt Achuar. Ei sunt proprietarii casei; investitorii au doar un
contract de nchiriere, ceea ce le da dreptul de a o folosi timp de
cincisprezece ani."
"Dar au asteptari."
fireste. Asteapta o rata de restituire
"Investitorii?
decenta. Totusi, cred ca sunt implicati n asta si pentru sansa pe
care o ofera. La urma urmei, exista si metode mai sigure de a
obtine o rata de restituire." S-a oprit. ,,Am ncredere", a spus
dupa ce a facut o pauza. "Pentru a schimba lumea, trebuie sa
schimbam visul. Trebuie sa avem credinta."
,,Jaime", am spus n cele din urma. "La ce anume te
astepti de la mine? Cum i pot ajuta eu pe oamenii astia?"
Mi-a zmbit.
"Doar sa asculti. Si sa privesti. Deschide-ti ochii si urechile - toate simturile: viseaza. Si 'tine minte ce'ea ce afli. Vei
sti."
' ,
, A trebuit sa cid.
"Doar att?" Mi-a aruncat o privire.
"Este tot ce pot sa cer."
Am mers mai departe, n liniste. Dintr-un motiv anume,
mi-a venit n minte un pasaj din Bhagavad Gita: Cel care se vede
pe sine n tot si vede totul n sine nsusi, traieste n ntelepciune. Cel care a scapat din cusca egoului dominata de eu si al
meu, este pentru totdeauna liber. I l-am repetat lui Jaime.
El a dat din cap solemn.
,,0 carte nteleapta." l-am rezumat conversatia avuta cu
Tampur despre cele Patru Surori Sacre.
"Bhagavad Cita descrie o voce din interiorul nostru, care
ne spune tuturor acelasi
, lucru: Noi nu vrem bani, faima sau bu-

...

164

SCHIMBAREA DE FORME

nuri materiale, ci o lume n care domneste pacea, inimi pline de


iubire si un Pamnt unde aerul si apa sunt curate, iar mediul nconjurator e sanatos. Vrem sa ne eliberam de acele obiceiuri nedorite si de gndurile negative, care nu ne lasa sa traim n pace cu
noi nsine, cu mediul nconjurator si cu vecinii nostri."
Am petrecut dupa-amiaza, plimbndu-ne prin mprejurimi si n jungla. Apoi, chiar nainte de apus, am pornit cu o barca
scobita dintr-un trunchi de copac pe un afluent al Rului Pastaza, ntr-un loc unde delfinii amazonieni se alatura adeseori
pestilor si se joaca. Am plutit cam o jumatate de ora, cautndu-i
si asteptndu-i. Nu a aparut nici unul n acea zi.
"Se mai ntmpla", a explicat Jaime. "Face parte din
natura. Uneori sunt aici, alteori nu. Nu vom pune custi sau ngradituri. Pentru ca vizitatorii nostri sa poata vedea animalele
salbatice, trebuie ca asta sa faca parte att din visul animalelor,
ct si din cel al turisti1or."
Doua zile mai trziu, am fost invitati sa cinam cu un
grup de batrni Achuar, care luau' deciziile n comunitate. Ni s-a
spus ca se adunasera nca de la sosirea noastra; unii dintre ei au
calatorit de departe pentru a ne ntlni. Dupa-amiaza, toti patru
am fost escortati n sala de adunare a comunitatii. Cam douazeci
si patru de barbati :...cu totii n vrsta - stat~au asezati lnga
perete. Traducatorul nostru ne-a plimbat prin ncapere si ne-a
prezentat pe fiecare dintre noi. Apoi ne-au dat si noua scaune.
Ctiva
discursuri de ntmpinare, fie, vrstnici au tinut
,
care ridicndu-se cu fata la noi n timp ce vorbea. Att limbajul,
ct si prezentarea, erau formale. Jaime a luat cuvntul si ne-a
pre~entat. A explicat ca Raul i-a fost partener n afacerea de ecoturism care a aranjat finantarea casei pe care o construiau n
prezent, ca eu eram un scriitor a carui mesaj este transmis n
multe tari, n mai multe limbi si ca Ehud avea o editura ale carei
carti influentau milioane de oameni, pe mai multe continente.
Ne:a atins p~ fiecare dintre noi pe crestetul capului.
,,Au venit sa ne ofere ajutor si sa ne caute ntelepciunea."
Adunarea a fost apoi deschisa discutiilor generale.
165

JOM Perkins

Au intrat femei cu vase de chicha. Atmosfera a devenit


mai putin formala.
Mai multi dintre batrni au vorbit, adresndu-ni-se direct. n pofida f~rmalitatilor anterioare, am fost impresionat de
disponibilitatea lor de a-si deschide inimile n fata noastra.
Aproape fiecare dintre ei si dorea sa descrie dilema cu care se
confrunta poporul lor. Povestea lor era asa cum a descris-o
Jaime. n ultimii trei ani, au trecut prin niste schimbari cum
n-au mai avut vreodata nainte. Desi misionarii religiosi si medicii au parut sa le aduca la nceput multe beneficii, acum nu
mai erau siguri ca acestea erau att de benefice.
"Tot mai multi bebelusi de-ai nostri supravietuiesc", a
spus un batrn razboinic. "Vietile multora dintre noi se lungesc.
Dar ne ameninta, foametea. Nu ne putem hrani familiile prin vnatoare - prea multi oameni, prea multa competitie. Suntem
nevoiti sa ngenunchem si sa cerem pomana." A privit n jur,
sfidator. ,,Aceasta nu este calea Achuar. Omul alb ne-a transformat n sc1aviilui. Nu ne-a nvins cu arme, ci cu carti, si
, medicamente." Altul ne-a spus cum un grup Achuar a iesit din jungla,
a mers sus n Anzi si tot drumul spre Quito pentru a-i cere
guvernului sa le recunoasca drepturile asupra pamntului care
le-a fost acordat colonistilor din Anzi. Alaturi de alti indigeni,
studenti de colegiu si simpatizanti si-au instalat corturi n piata
centrala pna cnd presedintele le-a ascultat cauza. Au crezut ca
perseverenta lor le-a fost rasplatita dupa ce le-a fost acordat un
milion de acri.
,,Am sarbatorit atunci cnd ai nostri s-au ntors cu hrtii sofisticate", ne-a spus batrnul. ,,Apoi: cteva luni mai trziu,
ni s-a spus ca titlul nostru nu valoreaza nimic, n cazul n care
marile companii gasesc petrol sau aur pe acest pamnt. l pot
distruge daca vor - exact ca n nord, cum s-a ntmplat cu
triburile Waorani si Cofan." Sufleteste, eram alaturi de ei, ascultndu-i cum vorbeau despre conflicte create de omul alb ntre
oameni si ntreaga lor cultura.
"Ce sa le spunem tinerilor nostri, cnd li se dau pusti si
166

SCHIMBAREA DE FORME

aparate de radio?", a ntrebat unul din ei. "N-ar trebui ei sa aiba


aceleasi lucruri ca si tinerii vostri? Dar cu ce pret? Acestea par
sa fie daruri, dar n inimile noastre stim ca strainii nu ofera astfel de daruri fara a astepta
ceva n s~himb." Cnd s-a asezat,
s-a
,
,
ridicat un altul n picioare - un om mbatrnit, care pentru a se
ridica n picioare, se ajuta de un toiag lung.
"Ct de curnd, cei care au facut darurile se ntorc si
, cer
permisiunea sa taie acest arbore batrn de aici, iar apoi pe cel de
acolo. Tinerii nostri vor mai multe daruri, asa ca accepta. ,Ce e
un copac batrn?', ntreaba ei. ,Trebuie sa ne modemizam', spun
ei. ,Copiii nostri trebuie sa fie vaccinati. Au nevoie de alimente pe
care jungla nu le poate oferi'. Ce sa le raspundem acestor tineri?"
Tot ce puteam sa facem era sa ascultam si, apoi, dupa ce
terminau de vorbit, sa le spunem ca le-am auzit durerea si ca inimile noastre au plns.
"Nu numai pentru Achuari", am adaugat eu. "De asemenea si pentru Waorani, Cofan si Shuar - att prietenii, ct si dusmanii vostri. Si pentru poporul meu, omul alb, caci este de parere ca suntem una dintre cele mai fericite culturi de pe Pamnt.
naintam pe o cale ce ne duce ntr-o prapastie - si i trm pe toti
dupa noi. Nu doar oameni, dar si alte specii. Asta e tragic."
Ehud a subliniat ca oamenii din ntreaga lume se confrunta cu aceleasi probleme. A descris ananghia n care se afla
aborigenii din Australia, Dyaks din Bomeo si tibetanii. Si i-a
asigurat ca povestea Achuarilor va fi auzita.
Le-am sugerat ca avem nevoie de ajutorul lor, la fel de
mult cum ei aveau nevoie de al nostru.
"Oamenii mei trebuie sa nvete sa iubeasca elementele
sacre." Am vorbit despre ideea de part~neriat, descriindu-l ca pe
un pod pe care ajutorul, cunoasterea, compasiunea si energia
ca1atoresc n ambele directii. Mi-a venit un gnd. ,,Avem nevoie
de o metoda de a schimba visul colectiv al acelora care au cauzat
att de multe daune - oamenii mei." Le-am promis ca ~a voi
ntoarce n SUA si voi ncerca sa -organizez un nou parteneriat
pentru a lucra cu ei. "Nu va pot promite ca voi reusi. Ci numai
167

John PeIkins

ca voi ncerca." Apoi mi-a venit up. alt gnd. M-am uitat direct la
batrnul cu toiagul cel lung.
vostri - sau bani - atunci cnd dec d sa nu taie acel copac batrn."
,
ncet,
sprijinindu-se
b .ston,
din nou
n pi,,Ajuta-ma
sa gasesc de
o caie
de as-a
le ridicat
oferi daruri
tinerilor
cioare. Privirile ni s-au ntlnit.
apartin nici unui om - ci tuturor oamenilor." S-a uitat n jos, la
,,Aceste
nu n
suntlproPrietatea
nu
toiagul lui.
"Noi paduri
le folosim
m lte scopuri." noastra.
A batut nEle
toiag.
care copac. stim ca padurile sun mult mai batrne dect noi si
ca vor trai si dupa moartea noa tra. Taindu-le prin metodele
voastre egoiste, lipsite de respec , poporul vostru poate face ca
"ntotdeauna cu permisiunea lor:fNOionoram si respectam fiepadurile vor rezista. Nu le veti dis ge." A facut o pauza, uitndu-se n jur. "Ne ntrebi cum te utem ajuta sa gasesti metode
ti oamenii sa paraseasca aceastE~
minunata Mama
sa raspundem ca asta nici macar u e o ntrebare. Ce ntrebi, de
fapt? Cu siguranta, voi cei din n rd stiti ca nu puteti trai fara
acesti
copaci.
Nu veti avea
apa deEibaut,
Si
de a-i plati
pe oamenii
nostriaersade
nr.respirat,
taie padurile.
bine,viata.
trebuie
I

, teancuri de bani de hrtie, sa taie acest copac batrn sau


nostri
toti copacii de acolo. Pentru ce? u stim. Uneori oamenii vostri
cara copacii departe, pe ruri. Alt ori, doar le dati foc si aduceti
totusi, oamenii
tai sunt
car~Vin
le dau ace
oamenilor
turnuri
uriase care
ating cei
cerul
i si aici
nfigsi lungile
foarte
adnc
De ce?nCine
Mama
poate
Pamnt,
spune? pna
Tot ce
c9d
~fimsngereaza
noi, batrnii,
cu este
sngecanegru.
acesti
Prietenul nostru, Jaime, spune ~ ne esti prieten. l credem. Ne
ntrebi: Cum te putem ajuta sa-i Iatesti pe tinerii nostri pentru
a nu vinde copacii, care nici mac r nu le apartin, magicienilor
vostri
oameninegri?"
ai vostri
A mormait
sunt rai ceva,
- mag~.ieni
ia pe figura
negri.luiAcum
zbrcita
te afli
a aparut
aici.
un zmbet abea schitat.
"Usor. Pur si
simplu pIat~ste-ne
sa-i protejam
de oamenii tai distrugatori.
Plateste-ne
sa Ineasiguram
ca bebelusii
nos168

tri vor avea aer si apa. Schim a forma poporului tau." S-a asezat
din nou pe scaunul lui.
SCHIMBAfEA
FORME
mers pe jos n padure si
n urmatoarele
sapta ni,DEam
am facut scurte calatorii cu banoea pe ruri, nvatnd ct mai
I

multe
si feluldespre
lor n Achuari,
care percep
cunostintele
lu~ea. Experienta
lor desprea fost
plante
fascinanta
si animale
si
totusi, pentru mine, presarat~ cu momente de suspiciune ca mpartaseam ultimele clipe ale unei traditii care si avea originile
cndva nainte ca istoria sa fir consemnata. M-am simtit onorat
sa pot participa la vietile ace~tor oameni; cu toate acestea, am
fost profund ndurerat cnd i-am dat seama ca, n curnd, vor
fi expusi materialismului car ne influenta cultura ntr-un mod
ce ducea spre autodistrugere.
Apoi, ntr-o diminea,a a venit vremea sa plecam din
Kapawi. Ne-am carat rucsacu le n josul rului si le-am ncardreptat
casamare,
samanului
1~huar,
15 metri
care n
se lungime.
afla la multe
Ne-am
ore nde
cat ntr-ospre
canoe
care aVfa
mers
straini.n Am
amonte,
fost avertizati
ntr-o comuryitate
ca ~ulti care
dintre
fusese
cei pe
rareori
care aveam
vizitatasa-i
de
ntlnim nu au vazut nicioda~a o persoana de culoare alba. Nu
puteam sti cum vor reactionf' atunci cnd ne vor vedea. Cnd
ci de pasageri si aveam la noi multe cosuri cu diverse alimente.
Pe masura ce am avansat, a lasat oameni la anumite carari ce
am pornit n calatoria n SU~1 rului, probabil ca aveam treizetorceau
periodic
pen~
a aduce
provizii si Jaime
pentrusia se
ajuta
duceau n
padure.acasa,
Cu totii
lu<p1upe
santierullui
ngaseau drum napoi n Kapa i.
la treburile
casnice. n
urma, majorit~tea
dintre
ei si
Am remarcat
ca,cele~in
cu t avansam
mai mult, cu
att ntlce ne vedeau pe mine, Jaime, Ehud si Raul. Apoi si oamenii n
vrsta. Dar odata ce am trecut de un anumit punct, toti se ascundeau de
noi. Cnd
l-am ntreb
t pe Jaime
se ntmpla,
mi-a
neam
oameni
mai timizi.
La !ceput,
doar ce
copiii
fugeau deelndata
spus ca aceia
carennucare
maiaratatn.
vazrsera oameni albi pna acum erau
ngroziti
de felul
169

John Perkins

"Una dintre legendele lor", a explicat el, "este despre


,Evias' - canibali albi uriasi, care i mannca pe Achuari. Chiar si
cei mai curajosi luptatori ~i lor erau lipsiti de puteri n fata lor. ~
cele din urma, Evias au fost distrusi de Etsa, zeul Soarelui. Dar
acum, oamenii se ntreaba daca nu cumva unii dintre Evias nu
au supravietuit. Acestia am fi noi."
Am remarcat ca toti patru eram foarte nalti fata de
Achuari, a caror naltime medie, pentru barbati, banuiesc ca e n
jur de 1,60 metri. Am ramas tacut, desi doream sa pun ntrebarea att de evidenta: De fapt, nu suntem noi canibalii prezisi, de
legenda lor, care nu numai ca le devoreaza padurile si cultura,
dar le ameninta totodata si supravietuirea ntregii specii?
A fost o calatorie incredibila, prin unele dintre cele mai
spectaculoase paduri tropicale pe care le-am vazut vreodata. Am
numarat multe specii - majoritatea pasari - care se afla pe lista
oficiala de specii ocrotite. Prin aer zburau o multime de fluturi.
Pe masura ce Soarele si ploaia altemau, noi priveam pasarile si
stingerea a multor curcubee. Din apa si din jungla eram urmariti de ochi.
Am ajuns la coliba samanului, chiar nainte de apusul
soarelui. El statea sus, pe malul rului. Coliba traditionala
de
,
forma ovala era imensa si maiestoasa, cea mai somptuoasa casa
indigena pe care o vazusem pna atunci. El estima ca are 30
metri n lungime, cu un acoperis complex, din paie, care n centru era nalt de circa trei sau patru etaje. Copiii s-au mprastiat,
,
pe masura ce ne-am apropiat, fugind n jungla.
Samanul nsusi, Tsukanka, era mai tnar dect ma asteptam - pesemne pe la patruzeci de ani. Autoritatea lui era evidenta. Oamenii lui au facut un pas napoi, n clipa n care a naintat
pentru a ne strnge mna. i puteam simti puterea, arutamullui
spiritual care face deosebirea ntre luptatori. Aveam n fata un om
caruia nu i era teama sa intre n lupta - fie mpotriva dusmanilor
umani, fie a celor spirituali. Privirea lui era patrunzat~are. Nu
vorbea spaniola, dar stiam ca va comunica usor.
Multi alti oa~eni fusesera invitati la ~sa sa pentru cere170

SCHIMBAREA DE FORME

monia de seara. Banuiesc ca se dusese vorba ca nu suntem uriasii cei nspaimntatori. Sau poate ca au venit sa-I vada pe Tsukanka cum i darma pe uriasii canibali albi. Mara, soarele poposea
la orizont, dar n interior era ntuneric. Ne-am ntins sacii de dormit lnga un perete ce fusese desemnat ca loc de oaspeti.
, i puteam simti pe Achuari cum ne studiau intens - mai ales copiii.
Unii ndrazneau sa vina la noi sa ne atinga, dupa care fugeau.
Samanul s-a asezat pe un scaun, n centrul marii lui case. ncadrat de focul ~re trosnea n fata lui, se legana dintr-o
parte si n alta de parca ar fi fost atins de un vnt invizibil. Dintr-o
data, activitatea a ncetat. Cu totii au tacut. Chiar si copiii s-au
linistit. Era ceva supranatural. Nu s-a dat nici un semn si totusi,
totul era nemiscat; nici un suflet nu facea vreun zgomot.
Tsukanka ne-a chemat la el. A aratat spre mine, iar apoi
spre un scaun de lnga foc. M-am asezat. n lumina flacarilor
am putut vedea n minile lui o piatra care mi-a amintit de cea
pe care mi-a dat-o Viejo Uza. El a suflat n ea si a rostit o incantatie usoara. Apoi mi-a dat-o mie. I-am vorbit n engleza,
rugnd-o sa ma ajute sa-mi schimb fonna ntr-un glob de
energie, ca cele pe care le-am vazut la piramida din Yucatan, dar
si n acea noapte, la casa lui Tampur. I-am dat-o napoi. A dat din
cap solemn, ca si cum ar fi nteles.
A aruncat piatra ntr-un vas mic si a incantat usor. Sunetele erau profunde si guturale. M-au purtat spre sunetul mperecherii dintre doi jaguari - jumatate urlet, jumatate tors. A ridicat vasul cu ambele mini, la inima.
Incantatia a devenit mai puternica pentru o clipa, iar
apoi a scazut n intensitate. Mi-a nmnat vasul. Am baut din
lichidul ntunecat. Piatra mi s-a lovit de dinti. Am lasat-o acolo
si i-am atins suprafata neteda cu limba.

171

SCHIMBAREA
FORMEI
TIMP SI
, SPATIU
,

PRIN

Am iesit afara. Noaptea era neobisnuit de ntunecata;


nici o stea nu era vizibila pe cer. stiam ca bausem o varietate mai
slaba de ayahuasca. Avea un alt gust dect cea pe care o consumasem de mai multe ori alaturi de Shuari - nu att de amara sau de
puternica. Eram convins ca nu voi vomita, asa cum se ntmpla
n cazul dozelor mai mari. Raul mi s-a alaturat.
"Diferit", mi-a spus el.
Statea tacut la marginea plcului ntunecat de copaci dupa care ncepea padurea. n interiorul colibei, Tsukanka a nceput
sa incanteze. Apoi am auzit ssitul unui sarpe. Am sarit n
spate, dar mi-am dat seama imediat ca fusese Raul care si-a tras
rasuflarea. El a aratat spre cer. Am urmarit cu privirea directia n
care mi indica cu degetul, spre o stea. Aceasta era foarte mare unica vizibila pe cer. M-a acaparat. I-am simtim bratul n jurul
umerilor. Steaua si
, schimba culoarea; verde, albastru, rosu.
,
"Incredibil!", m-a strns Raul de umeri. Parea sa se miste spre noi. Am stat mult timp privind-o.
"Pare ca ne vorbeste", a spus elIa un moment dat. "Cred
ca-i vad chipul." Un pic mai trziu m-a ntrebat daca semana cu
globurile albastre. l-am putut raspunde doar ca, din punctul de
vedere al aspectului, nu semana cu ele. Am pierdut orice notiune
,
a timpului si a tot ce exista n afara de acea stea, care continua
sa pulseze ~ diferite culori. n cele din urma, a parut ca se apropie mai mult de noi, iar apoi ca se ndeparteaza, pierzndu-si din
vraja si devenind nca una dintre milioanele de entitati straluci
172

sarIMBAL4

DE FORME

alatura.
toare care
Toti
luminau
trei amnoaptea.
stat mp1euna
dhud aniesit
noapte.
din casa pentru a ni se
,,A fost o incantatie superba", a spus Ehud. Mi-am dat
seama ca Tsukanka tacea acdm. "Cred ca samanul face o paului.
uza", Ne-a
a observat
spus caEhud.
JaimeAasug~rat
ad1nnit.saAm
ne plimbam
simtit impulsul
de-a lungul
de a ma
rntoarce Ia coliba. I-am refuzat propunerea' de a ma plimba pe
malul rului, dar i-am ndem+at sa mearga fara mine.
"Nu cred ca are vreunul din noi nevoie de dadaca. Acea
ayahuasca avea taria unei jum~tati de vas de chicha." Am rs cu
totii. Dupa ce au disparut, a~ ramas n micul luminis din jurul
colibei. M-am uitat Ia vrful"fle copacilor. Luau aspectul unor
capete
m-am gndit
uriase zmbind,
cu par moale,
au apaJ:1tn
c~nturategloburile
pe cerulalbastre,
fara stele.
cu Poate,
secole
n unna. Tsukanka si-a relua, incantatia si parea ca arborii mi
vorbeau prin el. Suntem aic1 pentru a te ajuta, pareau sa-mi
spuna. Cnd ai nevoie de energie sau de un sfat, vino la noi.
Nu a spus
Mi-am
el ceva
amintit
ca arce
fi spu~ea
venif din
Kitiar
Pleiade?
despre
M-am
spiritele
gndit
copacilor.
Ia felul
n care I-a descris Tampur pe If.tiar: ,,Alteplanete. Spirite ale junglei. Kitiar", a spus el. Senza~ia pe care o aveam mi-a reamintit
de o calatorie facuta dupa ce am consumat ayahuasca, desi eram
na
foarte
deloc
constient
cu alte de
datiprezenta
cnd am}onsumat-o.
~ea fizica, ntr-un fel care nu semagramadaM-am
de taciuni.
nto~s Am
si am
Focul
redusese Ia o
statntr,at
~iarnncasa.
pragul
usii,sepennitndu-le
ca-mi este adresata. Era Ia c va metri de locul unde mocnea focul - un val lent, ca un brat, c~ se ridica si
, cade. Am mers spre el.
Tsukanka
sedea
nca
. e scaun.
chipul ce
luisimteam
era asochilor sa
se adapteze.
Am
reU~itsa
percepDesi
o miscare
cuns de umbre, stiam ca zm este.
"ntinde~te", parea sa zi~a, fara sa-si foloseasca vocea.
Am ajuns Ia o saltea d n paie care fu'sese pusa n fata lui.
Mi-am ntins spatele, simtind pamntul dur de sub mine. Mi se
parea ca simt cum energia amntului mi curgea prin corp.
173

Tsukanka a nceput sa incanteze ncet. O briza calda a trecut


peste mine. Eram foarte relaxat. Simteam ca ma cuprinde un
sentiment de bine. El si-a pus o na pe ochii mei. Mi-au aparut
cuvinte, prin intermediul in-can tiei lui.
"Stramosii tai au fost S mani; fiecare si are originea
ntr-o cultura samanica",
spunea cuvintele, desi
,
, chiar n clipa
n care le auzeam, ntelegeam a surditatea situatiei. Cuvintele
erau n engleza. Dar nu le putea nega - ele fusesera rostite, fie
ca proveneau de la Tsukanka, sau de la altcineva. M-am gndit la
ele. Era adevarat ca, daca mergea suficient de departe pe linia
descendentei, cu totii ne gaseam originile n culturi samanice.
Nu conteaza de unde ne tragem - Mrica, Asia, Europa, Orientul
Mijlociu
parte din-genele,
cu totiiADN-ul
avem samani
si strucfura
~e descende.nta
noastra celulara.
noastra. Ei fac
Asta mi-a dat nastere un'] ntrebari. 'Stiam ca trebuia sa
o pun si totusi ezitam, j~nat de g ndul de a v~rbi cu acest om n
engleza sau n spaniola. Apoi mi am amintit de o noapte petrecuta alaturi de Kitiar, o calatorie psihonavigationala incredibila
pe care credeam ca o fac singur, oar ca a doua zi dimineata sa
descopar ca el fusese cu mine tot timpul. Era fantastic, chiar de
necrezut. Si totusi, cnd mi-a de cris si el cum a decurs calatoria facuta 'mpre~na, n-a mai ex stat 'nici o urma de ndoiala.
Dupa ceIt,amam
scris
despre
ea n ca~e
ca~eami
mea,
The World
Dream
primit
scrisori
confirmau
ca Is
si As
alti You
oa-

meni care au lucrat cu samanii dm Tibet si Indonezia 'au t~ecut


prin astfel de calatorii c~mune. Daca asta 'se ntmplase cu adevarat, atunci totul era posibil. I-a~ simtit minile lui Tsukanka
pe pleoapele mele si m-am decis fa ntreb.
provenim
din qulturi
samanice,
s-a ntmplat? De"Daca
ce amtoti
renuntat
la vis?
IDece am
nlocuit ce
acest
stil de
viata ce onoreaza Pamntul cu cOFercialismul si materialismul
care ne distru~ acum specia?" <}rosimtit cum buzele lui mi
vntului care bate printre frunze. Pe masura ce-si apasa minile
ating
urechea.
Imivazut
incanta
direct
ureche. Sunetul era
ca cel
al
pe ochii
mei, am
unul
din ln
Il!loburilealbastre.
Plutea
dea174

SCHIMBAREA DE FORME

supra mea. Am fost uluit de ~rezenta sa. Dar, totodata, era ceva
previzibil,
fi asteptat,Eram
stiinduimit
ca aceasta
clipa vatimp,
sosi,
ca o parte de
dinparca
minel-as
a planuitJo.
si, n acelasi
navalind peste mine n valuri de emotii inefabile. mi amintesc
ca ma gndeam ca totul, mai ales ceea ce simteam, se afla dinacceptam
ceea
ce experime~am.
Sentimentele
m-au
colo
de orice
descriere.
Aces a fost
un eveniment
careinundat,
contrazicea att de mult ceea ce fuse~em nvatat sa cred ca este posibil,
ca pna fn
si n
aceasta
zi mi
e~te greu sa-I
cuvinte.
aceasta
stare
intenlsificata,
am exprim
atins unnnivel
n care
plesitoare pe care le simteam, stiam exact ce se ntmpla sl care
era rolul meu. Am nteles ca trebuia sa patrund n glob. Ii puintelectul meu era foarte lim1ede, unde, n pofida emotiilor coteam vedea cmpul energetic cum stralucea n juru-i, ca si cum
ma invita sa intru. Ma simte~m linistit. De asemenea, stiam ca
energetic
eram plin pe
de putere,
care
l priveam.~mi
ca energ~:
mea
amintesc
era exactcaaceeasi
am expirat
cu cmpul
lung,
eliberndu-ma
n aceasta
noua realitate.
Apoi, pluteam si eu. ~a miscam prin aer, fara efort, prin
Mi-a
gndul
deasup1F,
ca, Idesi
boltii
estentunecate
posibil saa nu
copacilor.
pot explica
casa, prin
usavenit
si sus,
niciodata acest moment, el era
I absolut real. La fel de real ca si

calatoria cu canoea facuta mai devreme. Era opusul starii de a fi


I

celular. Stiam asta. Eram abs lut convins ca nu visam, ca nu halucinam si nu mi imaginam si am nteles ca, desi stiam asta,
ntr-un
vis n
stii conving
ca ViseZI"
Asta
mi se altcineva
ntmpla ca
la nivel
era posibil
sa care
nu pot
pe
nimeni
a avutfizic,
loc
I

n realitate. mi schimbasem ~orma, ntr-un glob de energie. Ma


cu un altul.
Este eu
incredibil,
r senzatia
parea
complet
Globul- luminad. utemic
n jur.
Padurea
de naturala.
dedesubt
era luminata. Am studiat-o c atentie. Puteam distinge copaci intransformasem
la nivel
Corpul
se grabit
contopise
dividuali. Am spionat
un fundimental.
roza or nocturn,
caremeu
alerga
prin
tufis uri. Apoi, totul s-a ncetobt pentru o clipa, ca derularea rapiI

da a unei casete video. La fel re brusc, totul a revenit la normal.


175

Privind n jos, m-am apropiat de un ru si am surprins o miscare


rapida. Acolo, pe mal, se afla un grup de soldati. Eram surprins
sa vad ca purtau armura, coifuri vechi, platose si scuturi. Fetele
lor aveau trasaturi asiatice. Cu aceste casti lucioase de metal nchis la culoare, pareau total nepotrivite. Dintr-o data, au eliberat
strigate fioroase si, rotind sabiile deasupra capului, s-au napustit
ntr-o pestera de pe malul rului.
Mi-am permis sa cobor ca sa pot vedea mai bine. Dupa
scurt timp, au iesit cu armurile patate de snge, trnd afara din
pestera ntunecata femei si copii ngroziti. Conducatorul lor a
desfasurat un stindard ce purta un blazon cu un dragon impunator, care scotea flacari pe nari. Si-a facut minile cupa la gura si
a strigat: "Pentru mparat, va civilizam!" Apoi s-a ntmplat ceva
foarte ciudat. S-a uitat n sus, la mine. A ramas cu gura cascata.
S-a clatinat si a cazut n genunchi. Dar si-a revenit repede si si-a
mbrncit oamenii si prizonierii napoi n pestera, privindu-ma
din cnd n cnd pe furis, n timp ce-i mna nauntru.
ntelesesem nu ~umai ca ma transformasem ntr-un fel
de obiect ;burator neindentificat ce putea fi vazut de alti oameni,
dar si ca ma transportasem ntr-un alt timp.
Vederea mi s-a ncetosat din nou. Cnd m-am ntors, ma
aflam deasupra unei imense cladiri circulare, din piatra. Era
deschisa la vrf, astfel ca puteam sa privesc n jos si sa vad bancile unei arene pline de spectatori care ovationau. Zona din mijloc era un teren, ca un teren de fotbal. n' centrul lui, un grup
de femei si de copii se nghesuiau unii n altii. Trei barbati s-au
ndepartat de grup, spre o poarta mare din lemn, aflata la unul
dintre capetele acelui spatiu deschis. Fixnd poarta cu ochii, cei
trei barbati s-au ghemuit ca niste luptatori care se pregatesc de
lupta. Mi-am dat seama ca intentia lor era cea de a proteja femeile si copiii, de un pericol cumplit ce zacea dupa usa. Puteam
chiar mirosi teroarea tuturor oamenilor din acel mic grup. Att
concurentii, ct si spectatorii se concentrau foarte puternic asu,
pra activitatilor,
nct nici unul nu m-a remarcat. Dintr-o data,
spectatorii s-au ridicat n picioare. Poarta s-a deschis. Patru lei

176

au navalit n arena siSCHIMBARfA


s-au naputtit DE
asupra
flJRME
celor trei barbati. "Civilizati-i pe barbari!", striga mttltimea la unison.
M-am retras rapid, fa1 sa vreau sa vad macelul care
na
stiam
cnd
ca aavea
devenit
sa urmeze.
doar unColosfumul
pun~t.
s-a departat sub mine, pDupa aceea, am urmar.t ntmplare dupa ntmplare.
Veneau rapid, dar fiecare era ~bsolut reala. Dat fiind ca prin
descrierile
sa le rezummele
pe unele
nu le pot
- sufic!~rt
exe~plifica
pentru
complet,
a oferinuovoi
rama
facepentru
dect
ultima
pnza,mea
ceainitiala.
a celor VoisRune
treis~rezece
care mi-au
raspuns
la
ntrebarea
ca femei
pe parcursul
ntregii
calatorii, n-am avut nici o urma d~ ndoiala ca observam fiinte vii,
fizice, implicate n situatii de viata reale.
n jos
la oDe
pia~
zgomotoasa.
aparut oau
caravana lungaPriveam
de camile
si cai.
peste
tot din jur,Aoamenii
venit
alergnd n piata sa se uite la b~nurile exotice, care n mod cert
fusesera cumparate sau pradate de la culturi ndepartate. Am
mers mai departe. La un port ~in apropiere, din corabii se descarca o ncarcatura de fiinte u ane. Am cobort pentru a privi'
de aproape. Un sir de barbati, emei si copii zdrentuiti si trsiau picioarele pe debarcaderul din lemn. Erau verificati de oameni cu sorturi de piele, care i biciuiau, din cnd n cnd, pe
spatele g~l. Legati cu lanturi u ii de altii, erau torturati, umiliti
- fiinte deznadajduite, care si- u pierdut dorinta de a mai trai.
SuneteleAm
disperarii
vazut multe
si mirosul
lucrur~enexcremente
calatoria mea
se infiltrau
din lumea
n aer.
veche, c!lre mi aratau barbati cF dominau alti barbati, femei si
In orice
caz,definite
cei care n
deti,eau
din culcopii.care
turi
au fost
cartile controlul
de istorieproveneau
ca fiind cele
mai

me,
ncepuse
se faca de
ra~1de
~bice
la am
attavazut
snge.
- dar,
La un
dupa
moment
o vreavansate.
Am sa
fostmifascinat
dat, am fost sigur ca voi vomita..
scene de un grotesc diferit: ci trice uriase n pamnt, unde oaImediat
am dupa
revenit
ntemUri
maifabrici
modeme,
observnd
meni slabiti
sapau
pietre
pretioase;
gigantice
scui177

john Perkins
I

pnd poluare n atmosfera; copii n fabrici; femei lucrnd n hale


uriase; femei care si vnd corpu~ la colturile strazilor din ghetouri; magazine mari ct catedralele, pline cu cumparatori care
par sa nu gaseasca nicio bucurie b. a face cumparaturi; case saracacioase la periferiile oraselor ~lomerate; familii traind lnga
canale, n cutii de carton; si vile dpulente, pe insulele din ocean.
I

Uneori, oamenii pe care i prive~m ma vedeau si ei. De obicei


nsa, erau prea preocupati. Cei care ma observau reactionau cu
uimire si frica, desi nu faceam niinic care sa-i ameninte.
Apoi m-~ deplasat peste: cmpuri verzi. Soar~le straluprospetimea
dinlegana,
aer. odata cu arerea vntului. Puteam mirosi
cea si iarba se
Locul era complet diferit de cele pe care le va-zusem pna
atunci. Am trecut de un deal si arh vazut o vale unde se adunase
un grup de oameni - toate fe~ei, rbracate n negru, care stateau
ntr-o grupare formala, ca si cum pozau pentru o fotografie de la
sfrsitul anilor 1800. Erau treisprezece n total.
Am cobort sa privesc m<l1de aproape. Fiecare femeie tinea n mna un bat de semanat, 'ung si cu vrful ascutit; la picioarele lor se afla o gradina cu pfante moarte si cu niste cioate

I~ complet straina de acest


loc n care
grotesti
- oprospera
privelisteverdele.
care mi se farea
Una dintre ele s-a uitat n sus si a aratat cu degetul. Toate m-au vazut si mi-au zmbit, de barca mi-ar fi asteptat sosirea.
vazut
Spre deosebir~
prima mi-a
de ceilalti,
facut semn
pareasa~ ma
nu alatur
le era frica.
Cea
care m-a
lor. Au
format
un
1

fum
cerc, ca
iarcel
eualam
ierburilor
alunecatdulci.
usor n mijlocul
lui. Emanau un parIf
"ntrebarea ta?", m-a ntrebat prima. "Cea n care ntreza pamntul . ti, amintesti?"
,
bai de ceAm
cultura
ta a abandonat
samanice, care onoreancuviintat
dnd dinm!todele
p.
"Binenteles' ca-mi amint~sc. Ei bine, raspunsul se nvrte n jurul ideii de dominare. Dar nu acesta este cuvntul rostit. n schimb, oamenii au folosit bIte cuvinte, precum .. "
178

SCHIMBARE4

DE FORME

Cele doisprezece femei au intervenit - un cor de voci


sprintene:
,~Progres, dezvoltare, civilizatie".
,,Adica,bogatii au vrut dintotdeuna sa devina mai bogati,
sa-si consolideze puterea." Din nou corul:
"Sa preia controlul".
"Istoria barbatului* - miscari masive spre centralizare."
Corul:
"Stadii avansate, cultura, standarde nalte de trai."
"Tehnologie."
"Control."
Cea care mi s-a adresat prima s-a rotit ntr-un mic cerc.
"Ne-ai ntrebat, iar noi suntem aici sa-ti explicam. Dar
ai vazut deja. Sau, cel putin, ai vazut suficient. Exista ()corelatie
directa ntre dezvoltarea ,societati1or
, avansate, civilizate' si, disparitia celor samanice, care pun accentul pe apropierea si dependenta de natura. Aceasta ncurajeaza extazul."
"Extazu1!"
Femeile si-au dat ochii peste cap si si-au miscat seducator corpurile; patru sau cinci dintre ele si-au atins snii.
"Toti ne dorim extazul. Este o stare naturala de pasiuni
nalte, care apare cnd simtim ca suntem una cu tot ce exista.
Dar cei care vor sa-i domine pe ceilalti urasc extazul. Pasiunea
implica furie si rebeliune. Le ameninta controlul. i discrediteaza pe samanii' care l accepta. ncear~a sa o elimine pe zeita din
religie si sa leAinterzica femeilor sa mbratiseze preotia. Femeia,
cea extatica. In schimb, si nvata turmele ca fericirea provine
din acumularea de lucruri, ca raiul este un magazin imens. ,Excludeti primitivul', striga ei. ,mblnziti natura!'"
, "mblnziti natura, mblnziti' natura", cntau femeile
n batjocura. "Ucideti-i pe samani. O~ooo ou nchideti padurile
sacre dupa ziduri si
, femeile extatice n centuri de castitate." Au
izbucnit n hohote de rs.
"JOC

de cuvinte - n enQleza history, his = adjediv posesiv masculin

(lui) si story= poveste; povestea lui.


179

John Perkins

"Pentru a-ti raspunde la ntrebare, te rog gndeste-te la


oameni ca venind din doua tipuri culturale fundamentale: dominatori lipsiti de credinta si schimbatori de forme credinciosi.
Primii nu cred ca pot avea ncredere ca o putere superioara poate
avea grija de lume. Actiunile lor sunt caIauzite de frica, nencredere~si de o convingere ca ei nsisi trebuie sa-si modeleze destinele. Ii vad pe oameni pozitionati n vrful unui proces evolutiv,
care s-a ncheiat cu omul care conduce peste tot. Tot ce nu este
masculin si uman nu prezinta ncredere. La fericire se ajunge
prin consum material. Ei, cei din vrf, ncurajeaza si hranesc
apetitul turmelor lor. Toti cei care nu adera la perspectiva lor
asupra vietii
, trebuie sa fie ,convinsi'
", - civilizati, sau distrusi.
Schimbatorii de forme credinciosi, pe de alta parte, cred
ntr-o forta superioara, care face ca toate lucrurile sa aiba loc dintr-o ratiune pe care oamenii se poate sa nu o nteleaga, dar pe care
o pot accepta ca fiind pentru binele cel mai nalt. Actiunile lor
sunt caIauzite de ncredere. Asa cum gndesc ei, oamenii fac parte din aceasta unitate - nu sunt nici mai buni, nici mai rai, nici
mai presus, nici mai prejos dect pietrele, plantele, animalele si
stelele. Nu exista nici o piramida a evolutiei. Ei cred n puterea
visului - ca o cale prin care sa comunice cu Creatorul- si ca, pentru a crea schimbari, nu trebuie dect sa schimbam visele.
ntruct Creatorul se ocupa de nevoile materiale, fericirea
tine de a ne simti legatura noastra cu totul, de a simti extazul. Ei
traiesc si-i lasa si pe altii sa traiasca, fara sa ncerce sa-si impuna
valorile'asupra tuturo;'''
,
"Traieste si lasa-i si pe altii sa traiasca."
"Materiali~mul si ~omert~l au devenit un mod de viata
pentru dominatorii lipsiti de credinta, modul unic de viata, nl~cuind toate celelalte religii. Le-a dat si mai mult control>'
,,Amin!" Mi-a zmbit blnd.
"ntelegi. A fost o ntrebare buna. Acum ca ti s-a raspuns
la ea, te poti ntoarce n cealalta lume a ta, unde ai de lucru."
Am nceput sa ma ridic din cercul lor, dar ea si-a ridicat
o mna, oprindu-ma.
'
180

"nca ceva. Sper ca ai nvatat si asta. Sa nu-ti fie niciodata frica sa ntrebi, indiferen ct 'de ~bsurda ar fi ~trebarea SCHIMBA~:EA DE FORME
sau situatia." Apoi mi-a dat drumul. M-am naltat ncet. Cele
treisprez~ce femei ma priveah. Stateau linistite: parca n fata
unuidataltar.
Am la
remarcat
u~ele Parfumul
dintre plantele
din al
gradina
lor
au
nastere
frunze ca
si fldri.
puternic
iasomiei
de noapte a venit spre mine. I
Apoi totul s-a facut negru.

Am simtit adierea v~tului pe obraz si ceva fin atingndu-mi gtuI. Am ntins o mna sa-mi dau seama ce era. Degetele mele au cuprins o ramuf catifelata. Tragnd-o spre mine,
i-am simtit parfumul de iasofie.
Noaptea era mai nturecata dect fusese nainte. Acolo
unde era
a fost
steauaplpitoarej
care pulsq,care
se afla
doar
stnga
mea
o lumina
stiam
ca ntuneric.
venea de lanfocul
lui
Tsukanka - o lumina care se ~trecu~ prin spatiile dintre brnele
peretelui casei. Am ncercat sr ma ridic, dar am descoperit ca nu
ma puteam tine bine pe picioare. Cu grija, m-am ridicat n genunchi, am inhalat din parfutnul iasomiei si m-am ridicat n picioare. Am mers spre coliba.1
Tsukanka statea lnga foc, zmbindu-mi. Am avut impresia
stateauclara
pe scaune,
ca asteptase
n jurul
sa I!iantorc.
~cului. AmMai
mers
multi
la el.
barbati
A ncuviintat
si femei
din cap, cu un zmbet larg ~e chipul lui de obicei rezervat. Si-a
ntins bratele si, n aer, a defenat un cerc urias, un glob; a aratat prin el, spre mine. Oamfnii asezati lnga el i s-au alaturat
ntr-un rs zgomotos. Tsukanka a naintat si m-a atins pe brate.
ochii lui mi-au indicat locul unde mi lasasem sacul de dormit.
uitat unul
n~ochii
celuilalt
pentru ntr-acolo.
o clipa. Apoi,
Am facutNe-am
o plecaciune
n fat
sa si m-am
ndreptat
Pe
masura
m-am
cuibarit
fost
surprins sa vad ca
Ehud si
Raul
dormeau
deja~auntru,
profund am
lnga
mine.
, ce
,

181

Ureu-eu-wau-wauEPILfG
nsead~a "Oamenii din stele". n
limba unui trib amazonian ndepartat, acesta este numele pe
care si l-au dat lor nsisi. Potrivit! legendelor stravechi, a caror
origini s-au sters ca cioburile de cframica ale culturilor pierdute, Ureu-eu-wau-wau au trait pe planeta care se afla pe orbita
tesa
uneiadetinea
dintre puterea
cele saseextraordinara[de
stele ale Plei~delor.
a profeti.
PrintreEaacestia,
a visatoca
prinlocuitorii
planete ei
ndepartate,
famntul,
erau sortiti pna
pieirii;
le-a
spusunei
oamenilor
ca acestia ,Ise
vor autoconsuma,
la
extinctie". Fiind obligati de firea lor plina de compasiune, Ureueu-wau-wau
auacestor
autorizat
o misiun~
a milei,gresit.
care saEmisarii
duca un alesi
mesaj de salvare,
locuitori
nd.rumati
- inclusiv printesa - au fost tran1sformati n sfere de energie
pura si Apropiindu-se
trimisi n ntunericul
spati~lui.
de planeta
nbastra, ei au fost atrasi de locul n care plantele, animalele si dxigenul erau cele mai abundente: padurea amazoniana. Acol1 s-au materializat n forma
umana, pentru a astepta perioada profetiei - atunci cnd mesajul
Ureu-eu-wau-wau - un po or blnd care practica artele
extazului - au dezvoltat o cultura bazata pe credinta si iubire.
lor avea sa fie primit si ascultat. ~
Unul dintre cuvintele cel mai des ~trebuintate n li~ba' lor, abaa-bare, le simbolizeaza valorile. Cuvntul ~re mai multe ntelesuri: "Te iubesc", "Spiritele paduriilte binecuvnteaza", ,,Ma bucur sa t~Invad"
si "Fie
ca spiritele bUlnesa
calauzeasca
mereu".
secolul
al douazecilea,
culturile teindustriale
i-au
descoI

perit pe Ureu-eu-wau-wau si padurile lor. Mineri, taietori de lemne, crescatori de vite si soldati narmjati au roit pe pamnturile lor.
182

SCHJMBA~EA DE FORME

Ureu-eu-wau-wau stiau ca aces~ oameni erau cei distrugatori,descrisi n profetie. Erau oameni care nu le ascultau mesajul, dar poate venisera pentru a pregati tetnul pentru aceia care aveau sa o
diferiti. Ei au nvatat limba Pl iadelor sit n schimb, i-au nvatat
faca.
Printre acestia, nvatatu
erau ct~.ae dintr-o
care purtau
erau
pe
Ureu-eu-wau-wau
mare robe
carte.negre
Multesidintre
povestile spuse n aceasta cafte le-au reamintit acestor fiinte
1

venit
desp;esapropriul
vizitezetrecut
Pamntul
- n spe{ial
si ~a prevesteasca
despre vremurile
venirea
cnd
unui
o stea'
marea
mesager, un saman pe nume I~sus Christos .
Mesajul lui Christos a fost respins de oamenii vremii lui.
A fost umilit si ucis. Ca si el, Vreu-eu-wau-wau ntelegeau ct de
necesar este martiriul. Ei au suferit n tacere, n minile oamenilor obsedati de taierea copacilor si de scormonirea Pamntului,
care "se autoconsuma pna la [extinctie". La fel cum urmasii lui
Christos au fost torturati si macelariti si Ureu-eu-wau-wau aveau
aceeasi
soarta.
Populati~
fost
de~imata.
Pna n 1997, au
supravietuit
doar
patruzeciior
si al
frei
dintre
Ureu-eu-wau-wau.
"Noi am venit pentru ~ transmite un mesaj", a spus unul
dintre acei patruzeci si trei - ur saman pe nume Ipupiara - unui
public de trei sute de psihoterapeuti, la o conferinta recenta din
Washingtont D.C. "Este nceputul unui nou mileniu. Acum a
venit vremea sa ascultati!"
Ipupiara nsea~na "djelfin din rul cu apa proaspatat',
I

un
a calatorit de
pe litmina
Iramnt create
din constelatia
de-aanimal
lungulcare
filamentelor
de cozileDelfinului,
cometelor
I

aprinse. Capabili sa treaca n forma umana oricnd doresc, delfinii selVesc


drept animale
plfne de forta, ghizi samanici si nvatatori
ai schimbarii
de forme.
,
Cnd Ipupiara avea oprsprezece ani, un batrn din tribul
sau i-a ordonat sa mearga la scolile omului alb. "Invata despre
eit astfel nct sa-i poti ajuta ~a-si schimbe visele. Numai asa ne
putem salva padurile si toate speciile pe care le iubim - inclusiv
fiintele umane. Numai astfel butem realiza ceea ce am venit sa
facem." Deoarece la acea vrete indigen ii aveau putine drepturi
183

John Perkins

conform legilor braziliene, Ipupiara a adoptat numele portughez


Bernardo Peixoto, a nvatat sa vorbeasca fluent engleza, spaniola si portugheza (si opt dialecte indigene) si a obtinut un doctorat n antropologie si biologie.
Ipupiara s-a casatorit cu o femeie Quechua din Anzii peruvieni. Serviciul lui i-a dus la Washington, D.C.
,.Aici", i-a spus sotiei lui, Jenny, "este locul de unde trebuie sa ncep sa transmit' mesajul poporului meu". n cele din
urma, a fost invitat sa preia functia de consilier al familiei Clinton la Casa Alba si la Institutul Smithsonian.
n 1993,'am primit un telefon de la o femeie care mi
citise primele doua carti si care l cunostea pe Bernardo Peixoto.
"El se afla ntr-o stare de mare tristete", mi-a spus ea.
"Te rog, ncearca sa-I ajuti". Prin telefon am putut auzi tristetea
din vocea lui. Era mhnit, mi-a spus el, din cauza interzicerii impuse de Smithsonian a limbii folosite de el. "n discursuri nu am
voie sa vorbesc despre spiritele copacilor, samani sau despre distrugerea cauzata de corporatiile internationale". Mai mult, s-a
destainuit el, Casa Alba nu si-a tinut promisiunea de a asculta
mesajul Ureu-eu-wau-wau. "De fapt", a spus, "si-au pierdut interesul avut pentru popoarele indigene si mediul nconjurator".
Am luat avionul spre Washington. Am ntlnit un barbat
de cincizeci de ani, cu par lung, negru si tinuta mndra a unui
nativ din Amazon, care purta hainele si ochelarii carturaresti ai
unui doctor n antropologie. Prima data cnd privirile noastre ni
s-au ntlnit am simtit forta unei legaturi stravechi. Pentru a
onora legatura, am devenit frati de snge, n timpul unei ceremonii sacre Ureu-eu-wau-wau. ~ cuvintele lui Ipupiara:
,,Acum, Condorul si Vulturul se pot ridica n zbor mpreuna ca o unica fiinta, sa-i nvete pe altii."
L-am ajutat sa-si transmita mesajul, ncurajndu-l sa-si
extinda cercul si n afara Washingtonului, spre un public mai receptiv. Uneori calatoream n tara mpreuna, tinnd conferinte si
ateliere de lucru, vorbind la ~dio si la emis'iuni de televizi~n~.
Prietenia noastra a crescut de-a lungul anilor.
184

SCHIMBAREA DE FORME

Dupa calatoria mea la triburile Shuar si


, Achuar, am revenit la Ipupiara, pentru a primi un sfat. I-am descris vizitele facute lui Tampur si Tsukanka si calatoria napoi n timp, prin globurile de energie.
,,Ai fost onorat de catre stramosii mei", mi-a spus, dupa
ce am terminat de vorbit. ,,Ai calatorit n canoele lor de lumina,
care si schimba forma." Ne plimbam pe lnga Mall, Smithsonian. S-a oprit pentru a ma ftxa cu privirea. "Ceea ce ai vazut tu
este adevarat. Acum trebuie sa actionezi."
A aratat spre Monumentul Washington.
"Daca am vazut vreodata o statuie pentru oamenii din
stele, aceasta este!" Ne-am continuat plimbarea. "Prin ce schimbare de forma incredibila ai trecut, fratele meu!" Vocea lui a
devenit serioasa. "Te-ai ntlnit cu tribul Achuar dintr-un motiv
anume."S-a oprit din nou din mers. "Onoreaza-i." Si-a pus minile pe umerii mei. "Trebuie sa le accepti cerinta. Fa asa cum
ti-au spus. Creeaza o cale prin care sa-i platesti pentru ca Shuarii
sa protejeze copacii de oamenii tai. Este o responsabilitate ce cade pe acesti umeri." M-a strns mai tare de umeri. "De tine depinde ca padurile sa ramna la locul lor, pentru a absorbi dioxidul de carbon de la masinile - masinile si industriile - produse
de oamenii tai si pentru 'a da oxigen' gene~tiilor viitoare." Si-a lasat minile sa cada si a schitat un zmbet. ,,Aer, apa, pamnt si
foc. Fii atent. Gaseste modalitati de a materializa visul unui viitor
durabil. Asculta ce a spus Tampur despre cele Patru Surori Sacre. Stii ca este adevarat: Viata nu poate supravietui fara cele Patru Surori Sacre, iar ele nu pot supravietui fara paduri. Urmeaza
sfatul consiliului batrnilor. Actioneaza. 'Voift alaturi de tine."
n lunile urmatoare, s~au tinut
ntlniri n Auzi si
,
, n
Amazon, Europa si America de Nord. Au fost invitati oameni de
pe toate continentele. Intentia era de a nftinta un fel de organizatie care sa ofere o baza pentru un nou tip de perceptie, o noua
paradigma, o schimbare de forma. Pe lnga indigeni, cei care au
venit au fost participantii de la ateliere si din excursii, prieteni si
discipoli ai Marinei Bellazzi - artista italiana care studia sama185

JOhnPfft'
nismul tibetan, medici, oameni df. afaceri, avocati, muzicieni,
artizani si altii care si luasera angajamentul de a schimba visul.
formala. n mod ideal, nu ar fi fos nici o corporatie non-profit,
nici una cu profit, caci asta ar fi s pus-o n fata restrictiilor impuse deAm
legislatia
tari.organlzatie
Am ost denuacord
ca trebuie
fie
decis vreunei
ca aceasta
ar trebui
sa fiesauna
un adevarat
fel, motivata
de un n
set
de obiec
care puteau
fi purdesi
simnestnjenita
de afilieri
p.olitice,
ec
nomi~e
si religioase
de
nici
cu
universala
natura
s~ ive
o miscare
globala,
masa,
plu
le serveasca
afirmate, generatiilor
reflectnd. valorile
viitoaremfartasite
- r,u doar oamenilor,
de toti, valori
ci si
care
copisa
ilor lui Pachamama,
De ndata ce inclusiv
aceste reguli
pietr~lor,
I~e baza
rurilor
au fost
si muntilor.
stabilite, am
o structura de functionare. La n eput am stabilit obiectivele.
Am fost de acord asupra a trei di tre ele, care ar ajuta cu adenceput sa definim obiectivele, sa J. asim un nume si sa definim
varat schimbarea de forme: sa iqspiram n constiinta umana
schimbari care onoreaza Pamntu~, sa conservam' pad~rile si sa
aplicam ntelepciunea indigena n 'lsa fel nct sa duca la de~oltarea echilibrului
Apoi ne-am
ecologic
gndit si
la socia~
numI' asigurnd
Am ales diverse
un viitor
variante
durabil.
si
n cele din urma, ne-am ocupat de structura. Dream
Change Coalition putea fi ca o filoz fie, ori ca o religie - toata lune-amputea
decisface
asupra
de fel
Dre~m
Coalition
mea
partenumelui
din ea, la
c, m Change
oricine poate
fi un(DCC)*.
democrat, socialist, crestin sau budist. A spune: "Eu sunt un membru
al Dream Change Coalition" nu ar nsemna dect sa exprime o
I

, Un
batrn
a descri~1Dream
Cmange
credinta
n cele
treiShuar
obiective
ment~onate mai
sus. Coalition ca
pe o "pastaie care se deschide n ~ata lui Nace (vntul ce sufla
Quechua
prin padure),
a adaugat:
raspndindu-si crea~vitatea
..
n lume". Un saman
"Pentru a schimba forma 9ricarui lucru nu este nevoie
dect de credinta
, si, de un vis".
I

'Coalitia

186

Schimbarii

Visului.

SCHIMBAREA DE FORME

Cuvintele lor mi-au reamintit de aceasta ntrebare, care


mi este pusa adesea la atelierele de lucru:
"Vrei sa sugerezi ca noi, aici, n orasul New York, ne
putem rentoarce la obiceiurile stramosilor no~tri si sa traim ca
tribul Achuar?" Raspunsul evident este ca u~ as~menea lucru
desigur nu e ceva realist, dar ca ne putem rentoarce la un stil
de viata care mentine un echilibru ecologic, un stil de viata care
pune ex-tazul deasupra materialismului.
Acum vedeam pentru prima oara posibilitatile prin care
putem realiza acest lucru. Am nceput sa nteleg ca, de fapt, ne
putem rentoarce la principiile pe care se bazeaza culturile samanice. i putem accepta pe schimbatorii de forme; putem 'sa ne
nsusim conceptia conform careia lucrurile se ntmpla cu un
scop pe care poate nu-l putem ntelege, dar pe care l putem accepta ca fiind pentru binele cel mai nalt; nu exista piramida evolutiva; suntem cu adevarat neseparati, de "celalalt"; visul n toate
aspectele sale - att constiente, ct si cele care depasesc constienta - reprezinta linia noastra directa de comunicare cu o putere superioara; fericirea nu tine de productie si consum, ci este
doar o chestiune de a simti legatura pe care o avem cu totul,
experimentnd euforia de a fi.
Parerea mea e ca o astfel de revelatie ne permite sa spargem barierele care au oprimat de mult timp culturile modeme,
industriale, deschizndu-ne catre posibilitatea de a ne autodefini - pe noi si
, relatiile
. noastre - fara influenta, limitarilor vechi
de secole, care ne-au tinut nchisi n catusele fricii, ale nesigurantei si ale nevoii de a detine controlul.
, . Am nteles, totodaa, ca la fel cum schimbarea prin vis
trebuie sa se petreaca la doua niveluri - a visa schimbarea, ca n
calatoria tibetana cu steaua, si a actiona pentru a o materializa
n aceasta realitate - si Dream Change Coalition trebuie sa fie
mai mult dect un grup de oameni cu valori si obiective comune.
Trebuia sa ne organizam n asa fel nct sa punem cele trei
obiective n practica. Totusi, aceasta parea sa contrazica angajamentulluat de a nu avea o structura de corporatie.
187

John Perkins

ntr-o noapte, pe cnd ncercam sa adorm, mi-a aparut


n minte imaginea lui Knut Thorsen. Stateam amndoi la geamul de la camera hotelului sau, privind portul din Ujung Pandang.Doua prahuri Bugi au trecut una pe lnga alta, corpurile
navelor cufundndu-li-se n valuri, ca ntr-un salut.
"Corporatia este un vehicul", a spus el. "Unul foarte puternic. Ne poate distruge, sau poate constitui salvarea noastra." A
doua zi dimineata, mi-am luat bilete de avion pentru Yucatan.
Marea piramida din piatra se ridica din jungla, ca un vulcan, pe cerul diminetii. Parea sa faca parte din peisaj, un var al
padurii. Stateam alaturi de Viejo Uza n umbra dintre zidul de
copaci din spatele nostru si piramida masiva din fata. Pe masura
ce-i descriam ntmplarile din anii care trecusera de cnd ne-am
vazut ultima oara, despre aventurile mele legate de schimbarea
de forme, ochii lui au ramas ftxati pe vrful monumentului magniftc pe care l cunostea att de bine si care trecuse peste testul
zeilor, al oamenilor si timpului.
Mi-am ncheiat povestirea si am ramas n tacere, asteptndu-i comentariile. Soarele se ridica din partea ndepartata a
piramidei, n spatele ei si usor spre dreapta; urcusul sau lent
crea modele fascinante de lumina si umbra pe marginile teraselor farmitate si neregulate. Din cnd n cnd, o raza prindea o
piatra neteda care i reflecta lumina spre noi, orbindu-ma pentru o clipa.
"Ei bine, ai reusit", a spus el, ntr-un ftnal. L-am privit.
"Ti-ai schimbat forma la nivel celular."

"Da."
"Este ceea ce ti-ai dorit." A zmbit. "Erai foarte sigur de
asta cnd am fost ulti~a oara aici. mi amintesc foarte bine. Am
vorbit despre rolul pe care l joaca schimbatorul de forme n supravietuirea speciei umane. Mi-ai spus ca principala amenintare
pentru supravietuire
era lumea afacerilor - un ansamblu de ma,
nageri, politicieni, agentii de publicitate, televiziuni si altele asemenea. Pe scurt, corporatiile."
,
188

SCHIMBAREA DE FORME

Am recunoscut ca spusesem asta, adaugnd ca sunt nca


de aceeasi parere.
"Cnd am sugerat ca trebuie sa schimbi forma acelor
lucruri, ai fost dezamagit. Mi-ai spus foarte raspicat ca te interesa mai mult schimbarea fizica, celulara, dect cea institutionala .
. Voiaisa fii jaguarul. Dar apoi te-ai multumit cu o sfera de energie." A facut o pauza.
,,Asa este."
"~tr-adevar. Mai vrei sa fii un jaguar?"
Venise timpul meu sa zmbesc.
"Nu. Sfera de energie, scaunul, sulita si manunchiul de
ierburi mi-au ajuns. Cred ca a venit vreme~ ~a ma rentorc n
lumea reala, la supravietuirea speciei noastre si a tuturor celor
pe care i afectam prin deciziile noastre. Mi-ai promis ca le pot
face pe amndoua. Si fizica si institutionala - sunt pregatit pentru cea institutionala." A rs.
,,Ai o memorie buna." Parea cufundat n gnduri. ,,Ainvatat ceva din experienta ta cu fotoliul?" Nu a trebuit sa ma gndesc deloc. Ma gndisem adesea la asta si raspunsul mi era clar.
,,Mi-a confirmat ca suntem cu adevarat cu totii unul -la
nivelurile fundamentale cele mai profunde. Daca toti oamenii ar
fi nvatati
, , sa faca asta, atitudinea lor privind ierarhiile s-ar
schimba rapid. Schimbatorii de forme nu pot fi autoritati lipsite
de credinta."
El a zmbit si a dat din cap, apoi si-a ndreptat atentia din
nou spre piramida. Am privit-o cu el, observnd zonele de lumina si umbra care se miscau pe piatra, amestecndu-se n permanenta ntre ele. Cu ct priveam mai mult, cu att le puteam distinge mai greu. Acolo unde fusese lumina, se afla acum umbra.
Unde fusese umbra cu doar o clipa n urma, acum era lumina.
"Cnd esti acolo sus, n vrf, uitndu-te n jos", a observat el, "uneori e greu de spus unde se termina padurea si de unde ncepe luminisul. Dar, cnd esti aici, e foarte simplu". M-am
gndit la asta, dar nainte sa pot spune ceva, a continuat. ,,Ai
mentionat de un program numit Dream Change Coalition pen189

john Perkins

"Desigur. Noi l numim P LE. Este un acronim pentru


Pollution
Offset
Leasemi
for poti
Earth*
S-amai
nascut
din acele discutii
tru
salvarea
padurilor.
sPrne
multe?"
cu Shuarul Tampur si cu batrni Achuar - ideea ca un copac
aflat n picioare este cu mult mai aloros dect unul taiat, deoarece cele Patru Surori Sacre au evoie de copaci, iar noi toti,
avem nevoie pentru a supravietui e cele Patru Surori Sacre.
n acea ntlnire, Achu~rii ne-au cerut sa gasim metode
de a-i plati pentru a nu taia copac,i. POLE este ideea care ne-a
venit. Personal, l vad doar ca pe n nceput, un pas bun n directia potrivita. Functioneaza n f, luI urmator - si
, am explicat
ca dioxidul de carbon este un g cu efect de sera, extrem de
periculos, care ameninta sa ne sc imbe clima si sa ne sufoce n
propria poluare. l producem ori d cte ori con'ducem o masina,
luam un autobuz sau cumparam haine si alimente care sunt
produse n fabrici. n medie, fieca e perso~na din lume este responsabila pentru crearea a patru t ne de dioxid de carbon pe an.
"

Acest numar este cu mult mai mar.e n tarile industrializate.


Am continuat si i-am desc 's felul n care copacii absorb
dioxidul de c.arbonprin procesul d fotosinteia si cum acesti doi
factori par a fi croiti pentru a ne da ocazia de a-i plati pe indigeni sa-si protejeze padurile. "Pu lem calcula cantitatea de dioxid de carbon absorbit de un ac de padure tropicala. PropriI

para
etarulununei
POLE
uzine
pentru
sau un
a echilibra
producatpr
~oluarea
de automobile
pe care afacerile
poate cumlui o
cauzeaza.cei
Si din
tu, tribul
ca individ,
potiAchhar
facl asta.
Banii ajung la oameni
precum
Shuar,
si Ureu-eu-wau-wau
pentru a-si ngriji padurile si pentru alnu cadea prada tentatiei de a
le vinde companiilor forestiere, sopdorilor de petrol sau crescatorilor de vite. Costul este neastep~at de scazut, iar avantajul nu
poate fi masurat: este aerul curat. fata nsasi!"
"Iti
place?"cu o mare sChiTbare de forma!"
"Seamana
"Binenteles." S-a gndit p~ntru o clipa. "Nu numai penContractul de nchiriere pentru d~contarea poluarii pentru Pamnt.
190

SCHIMBAREA DE FORME

tru ceea ce este, dar si pentt ceea ce reprezinta. Nu avem motive sa presupunem ca aceste corporatii trebuie sa depinda de
producerea si vnzarea unor lucruri care distrug. A vinde copacii
care stau n picioare - aer - pare ceva foarte rezonabil."
Amanimaletor,
mentionat plantelor,
ca acest concept
putea
include
protectia"Exact."
habitatelor
ce prezinta
potentiale
beneficii medicinale, sau zorie vulnerabile la eroziunea solului,
facut o pauza. "Exista totus' o problema."
"Care?"
"Pentru a face toate stea, avem nevoie de o structura lela revarsari
de ape.
ginatiacupoate
limita care
lista."stau
Apoi
gala,
ceva care
intra"Doar
n coniJI dictie
principiile
la am
baza Dream Change Coalition~ Este unul dintre motivele pentru
care ma aflu aici - pentru a-ti cere sfatul." Asta l-a facut sa
izbucneasca ntr-un hohot d~ rlls.
taran mayas,
"Sfatulasameu!
ca mine?!"1
Despr~ structuri legale! De la un batrn
"De fapt, cnd prive1stimai atent ti dai seama ca este
mai mult o chestiune de scHimbare a formei."
"Exact."
"Nu este asa n toatJ1 situatiile?"
Am stat n tacere camI cincisprezece minute. M-am amuzat studiind jocul luminii $oarelui si a umbrei pe piramida.
Soarele s-a aratat de dupa u, colt al terasei din vrf. Apoi, atentia mi s-a ndreptat spre lociul unde stateam, fiind distras de o
soprla mare care iesise de undeva si venise sa se ntinda pe fsia de lumina ce ncepuse sa ~e formeze ntre umbra piramidei si
parca
zidul ntunecat
ar fi asteptat
al copacilor.
cuvintelellui
~e uita
Viejo
fix Uza.
la noi,Apoi,
fara brusc,
sa se miste,
a clipit,
de
"E comic", a spus el, "felul n care ne complicam vietile".
L-am ntrebat ce vre sa spuna.
si-a miscat capul n sus si ~jOS' a dat din coada si a fugit.
Ignorndu-mi ntreIJarea, a pus alta:
"Cnd duci oamenii in excursii n Ecuador, ce structura

legala folosesti? Pe cine PIa1esc ei?"


191

jahn Perkins

l-am explicat ca eu aveam propria companie, Prydwen,


numita dupa nava celtica a cunoasterii.
,,0 companie dedicata educatiei, schimbarii visului."
,,0 companie non-profit?"
"Din punct de vedere legal, da, pentru ca asta simplifica
lucrurile. Nu cerem donatii. Noi vindem servicii - excursii si ateliere de lucru - si cteva produse, cum ar fi betisoare parf~mate
si coliere Shuar care sunt facute din materiale ecologice. Aici devine mai complicat pentru o companie non-profit. Dar, n realitate, noi nu scoatem profit. Toate ,profiturile' sunt reinvestite
printr-o alta companie - un ONG numit Dream Change Inc.
Banii sunt folositi n scopul promovarii actiunilor menite sa aduca o schimbare n constiinta
oamenilor si
n modurile de viata
"
t
,
ce onoreaza Pamntul si protejeaza mediul."
"Mie mi se pare un sistem bun. De ce nu folosesti Prydwen ca sa vinzi contracte POLE?"
"Pentru ca Dream Change Coalition se presupune ca nu
apartine unui stat anume, n care sa fie restrictionata de legi."
El a meditat asupra acestui lucru.
"Nu vad nici o problema", a spus. "Dream Change Coalition nu trebuie sa fie astfel. prydwen este entitatea legala.
Banii sunt trimisi spre Dream Change Inc., pentru a se ocupa
de cele trei obiective ale Dream Change Coalition."
A facut o pauza, fata
, luminndu-i-se.
"Este ideal - un model care ar putea face nconjurullumii, ca pastaia descrisa de batrnul Shuar! Prietena ta, Marina,
poate crea o companie n Italia. Altcineva n Indonezia. Si
, n
Egipt. Toti sunteti legali la voi acasa, platiti taxe n tara voastra,
astfel contribuind la serviciile sociale - si totul se uneste printrun vis comun."
"E genial", am spus, prinzndu-i entuziasmul. "Multi
,
oameni care vnd contracte POLE, arta indigena, leacuri si ierburi medicinale si nenumarate idei pe care nu ni le-am imaginat
nca .. cstigndu-si existenta prin schimbarea propriei forme
si pe cea a institutiilor. Unele pot fi non-profit, altele de profit.
192

SCHIMBAREA DE FORME

Dream Change coaliti~n ar fi ca o mare umbrela care


acopera "Un
totul,glob
un de
fel energie."
de lumini~calauzitoare."
"Un glob de energie." fici m-am oprit. Mi-am amintit de
acolo, dizolvndu-ma n glob 1 albastru, ridicndu-ma, privind
padurea luminata de dedesubt I meu, banda de soldati ce ataca
acea
din padurea
amaz~. sa.
iana.Dar,
De de
parca
ma aflam
nou
aceasta
data, din
puteam
miculnoapte
clan nghesuit
n peste
I

Shuar care mi-au salvat viata pe vremea cnd lucram pentru


Peace
Corps, lui
a Mariei
e, Kitiar
si Tayu.
cu
vedea chipul
Knut siQuisch
a lui ~amin,
Toyup,
Buli,Au
al aparut
batrniior
totii n fata mea, ca notnd n -un vis, fuzionnd, separndu-se
si fuzionnd din nou, pna "d chipurile lor s-au dizolvat
ntr-un ~Iob de energie.
In acea clipa, soarele -a naltat deasupra vrfului piramidei. Pentru un moment, a parut un halo n jurul figurii jaguarului de piatra. Apoi, o ma F explozie de lumina a nceput sa
curga, orbindu-ma, obligndU-p1asa nchid ochii.
Cnd i-am redeschis, fiejo Itza statea n picioare. Cu
Prin bratele sale deschise, am putut vedea Soarele, piramida si
jaguarul, fiecare celula din co .ul meu fiind infuzata de darurile
bratele
spatele la~ine,
se afla
cu fata la piramida.
caldurii,ntinse,
puterii cu
si energiei
dat de toate
acestea.

193

MULTUMIRI
,
ntmplarile descrise n aceasta carte au avut loc cu adevarat. Numele si alte detalii specifice despre oameni, locuri si date au fost modificate pe alocuri. Am facut aceasta pentru a pastra anonimatul, acolo unde am simtit sa este important, sau
pentru ca oamenii mi-au cerut sa o fac.
Le datorez enonn de mult multor persoane. Fara ei,
aceasta carte nu ar fi fost scrisa niciodata. Doresc sa le multumesc n mod special samanilor si schimbatorilor de fonne din
ntreaga lume, care mi-au fost nvatatori si care m-au inspirat, pe
mine si
, multi" alti oameni. Ar fi nesabuit sa-i enumar pe toti, aici,
dar mi doresc totusi sa-i mentionez pe ctiva a caror nvataturi
mi-au fost extrem de uti1en elucidarea subiectului ce face obiectul cartii de fata (si ale caror nume reale nu sunt date n text):
Maria Arcos, juad Arcos, Charapa, Chumbi, Daniel Guachapa,
Atun Juank, Jose Joaquin Pineda, Roberto Poz, Maria Juana
Yamverla, Manuel Yamverla,Esteban Tamayo, Jorge Tamayo si
Jose Tamayo, Rafael Taish, Alberto Tatyo, Amalia Tuitsa, Tukupi,
Tuntuam si
si acelor
, Abu Xerxes. De asemenea, le multumesc
..
nvatatori care sunt numiti n text. Cum am putea noi, care va
datoram voua viitorul copiilor nostri, sa va onoram ndeajuns?
Sotia si fiica mea mi-au fost partenere n toate privintele
si au mpartasit att de mult, att din durere, ct si din extaz. Va
multumesc, Winifred si Jessica.
Bunicii mele, Nana, tu si anii de la nceputul vietii m-ati
calauzit spre aceasta cale - calatoria n interior si, n acelasi
timp, cea spre alte tarmuri. Spiritul tau a fost alaturi de mine.
Si tie, Tata, al carui curaj a reprezentat o lumina calauzitoare n acest ultim an. Tu care te-ai ridicat deasupra agoniei
194

SCHIMBREA

DE FORME

personale de a o vedea pe ma a trecnd printr-o astfel de schimbare de forma dureroasa, pa ~sind aceasta viata si care, n acest
proces, ti-ai realizat propria transformare magica. Profesor de
profesie ntreaga ta viata, n cest ultim an te-ai schimbat n propria ta forma de sama~ - cel putin pentru mine. ti multumesc.
Kwan Sung si Chu Yi ung Lee, m-ati nvatat despre puterea pe care o are mintea as~pra materiei; va multumesc pentru
suntil irspirat
recunoscator
colegilor mei
att detuturor
multe' generatii.
felul n De
careasemenea,
viata voastra
de la Inner Traditions - mat. mult dect as putea exprima aici.
mare
inspiratie.
Dedicarea
cu care schimbati rorma prin cuvinte mi-a servit drept
mi-a fost tovaras si sfatuitor n timpul multor aventuri descrise
n aceste pagini si care mi-a ublicat patru carti. Daca Ehud UMar
fi existat,
fi existatnnici
Change
Coalition.
i n-ar
m~ltumesc
midDream
special
lui Ehud
Sperling, care
I

ori poate avea parte un scrii or de un editor a carui viata exemDoresc sa o mentionfz si pe Susan Davidson. Nu adeseplifica subiectul cartii de fata1.Susan este un saman autentic, un
agent
al schimbarii,
care ct
i qvata
oameni sa se transforme pe
ei nsisi,
att prin dans,
si prinpecuvinte.

195

NOTA

DE~PRE

Dream
DREAM
Change CHANGi
Coalition ~f.Cc)
COALITION
este o miscare populara
care a fost inspirata de Catre sama11[i- o schimbare de fonne institutionala
activa,
descrisa
n pagin,le
acestei
Carti. Dream
Change
Coalition
include
n prezent
oameni
din diverse
culturi,
din
ntreaga lume. Primele sale trei o~iective sunt:
2. Sa conserve padurile.
1. Sa inspire
n constiinta indi
sChl10mbari
onoreaza
Pamntul.
3.
aplice ntelepciunea
na ncemoduri
ce duc
la dez~
I

voltarea
Dream
echilibrului
Change ecologic
Coalitionsi 'F0cialsi
rerveste adrept
unui model
viitor durabil.
pentru
corporatii si alte institutii. De exe ,plu, ofera noi metode de perceptie si lucru care mentin un echi ibru ecologic si i ncurajeaza
pe oameni sa-si cstige existenta p n mijloace care onoreaza PamntuI. Programele sale includ a eliere de lucru si seminare,
materiale educative, excursii la u ii dintre samanii mentionati
n aceasta carte, programul POL (Pollution Offset Lease for
I

activitati care nu au fost imagina e nca n momentul n care


aceasta pagina a fost tiparita.
Earth), produse create ecologic, cj,remOnii tribale si multe alte
sau pentru a intra n legatura cu J hn Perkins, contactati:
.
Dream Change Coalition
P.O. Box 31357
Pentru a afla mai multe deSfPreDream Change Coalition,
Palm Beach Gardens, FL 33420
(561) 622-6064

www.dreamchanl!e.or!!

196

LECTURA

RECOMANDATA

1. Alleode,
Pau/a. New [Ode HarperP",mllal,
1995.
2.
Ausubel, IsabeL
Kenny. Seeds of O~ange: The Living Treasure. San Francisco: HarperSanFrancisco, 1994.
I

The Science of Ethnobotany. Ne York: Scientific American Library, 1996.


4. Blair, Lawrence,1with Lorne Iair. Ring of Fire. An Indonesian OdyRochester,
Vt.: J.,
Park
Street
Press, Cox.
1991.Plants, People, and Cuiture:
ssey.
3. Balick,
Michael
with
pa~Alan
5. CabilI, Thomas. How the Irish Saved Civilization. New York. Anchor
I

Books, 1995.
6. Carey, Ken. Retum of thJ Bird Tribes. San Francisco: HarperSanFrancisco, 1988.
9. Castaneda, Carlos. The Art of Dreaming. New York: HarperCollins,1994.

10. _

11. _

The Eagle's Gift. NewlYork: Simon and Schuster, 1981.


The Teachings of Dfn Juan: A Yaqui Way of Knowledge.

Berkeley si Los Ang~les: Universfty of California Press, 1968.


12. Chopra, Deepak. The Way of the Wizard. New York: Harmony
Books, 1996.
13. Coelho,
The Pilgri~age:
A Contemporary
San Paulo.
Francisco:
HarperfanFrancisco,
1995. Quest for Ancient
Wisdom.
14. Colby, Benjamin and L. M. folby. The Daykeeper: The Life and Dis15. Colby, C., with C. Dennett. Thy Wil! Be Done, The Conquest of the
course of an lxil Diviner. camb~. dge: Harvard University Press, 1981.
HarperCollins,

1995.

Amazon:
Nelson
and~VangeliSm
in the Age
of Oii.
New York:
16. Conway,
D.Rockefeller
J. By Oak, Ash,
and Thom: Modem
Celtic
Shamanism.
St. Paul: Llewellyn, 1995.
17. Cowan, James. Mysteries 0r the Dream- Time. The Spiritual Life of
Australian Aborigines. Bridgepor, Anglia. Prism Press, 1989.
I

197

18. Descola, Philippe. The sprars of Twilight: Life and Death in the

John Perkins

Amazon Jungle. New York: New Press, 1996.


19. Drury, Nevill. The Shaman and the Magician: Joumeys Between
the Worlds. Londra: Arkana, 1982.
20. Eliade, Mircea. Samanismul si tehnicile arhaice ale extazului.
Londra: Arkana, 1989.
21. Eisler, Riane. The Cha/ice and the Blade: Dur History, Dur Future.
New York: HarperCollins, 1988.
22. Harner, Michael. The Way of the Shaman. San Francisco: HarperSanFrancisco, 1990.
23. Harrison, Regina. Signs, Songs, and Memory in the Andes: Translating Quechua Language Culture. Austin: University of Texas Press, 1989.
24. Jamal, Michelle (ed.). Shape Shifters: Shaman Women in Contemporary Society. Londra: Arkana, 1987.
25. Kalweit, Holger. Dreamtime and Inner Space: The World of the
Shaman. Boston: Shambhala, 1988.
26. Kane, Joe. Savages. New York: Alfred A. Knopf, 1995.
27. King, Serge Kahili. Urban Shaman. New York: Fireside, 1990.
28. Lamb, B. F. Wizard of the UpperAmazon. Berkeley: North Atlantic
Books,1974.
29. Lovelock, James. Gaia:A New Look at Life on Earth. Oxford: Oxford University Press, 1987.
30. Mander, Jerry. In the Absence of the Sacred: The Failure of Technology and the Survival of the Indian Nations. San Francisco: Sierra
Club Books, 1992.
31. Markale, Jean. Mer/in: Priest of Nature. Rochester, Vt.: Inner Traditions, 1995.
32. McIntyre, L. The Incredible Incas and Their Timeless Land. Washington, D.C.: National Geographic Society, 1975.
33. McKenna, Terrence. The Archaic Revival: Speculations on Psyche-

delic Mushrooms, the Amazon, Virtual Reality, UFDs, Evolution, Shamanism, the Rebirth of the Goddess, and the End of History. San Francisco: HarperSanFrancisco,1992.
34. Mitchell, Edgar. The Way of the Explorer: An Apollo Astronaut's
J.oumey Through the Material and Mystical Worlds. New York: Putnam
Publishing Group, 1996.
35. Perkins, John. Psychonavigation: Techniques for Travel Beyond
198

SCHIMBAREA DE FORME

Time. Rochester, Vt.: Destiny Books, 1990.


36._ The Stress-Free Habit: Powerful Techniques for Health and
Longevity from the Andes, Yucatan, and Far East. Rochester, Vt.: Healing Arts Press, 1989.

37._ The World Is As You Dream It: Shamanic Teachings from the
Amazon and Andes. Rochester, Vt.: Destiny Books, 1994.
38. Popescu, P. Amazing Beaming. New York: V1kingPress, 1991.
39. Quinn, Daniel. Providence: The Story of a Fifty-Year Vision Quest.
New York: Bantam, 1996.
40. Rechtschaffen, Stephan. Time Shifting. NewYork: Bantam, DoubIe-day, Dell,1996.
41. Rodriquez, G. La Faz Occu/ta de la Medicina Andina. Quito, Ecuador: Nucleo de America Ecuatorial, 1992.
42. Schultes, Richard E. and R. F. Raffauf. Vine of the Soul: Medicine
Men, Their Plants and Rituals in the Colombian Amazonia. Oracle,
Ariz.: Synergetic Press, 1992.
43. Stevens, J. and L. S. Stevens. Secrets of Shamanism: Tapping the
Spirit Power Within You. New York: Avon, 1988.
44. Tatzo, A. and G. Rodriguez. Vision Cosmica de los Andes. Quito,
Ecuador: Talleres Graficos Abya-YaIa, 1996.
45. Tidwell, Mike. Amazon Stranger: A Rainforest Chief Battles Big
Oii. New York: Lyons & Burford, 1996.
46. Van Hagen, V. The Ancient Sun Kingdoms of the Americas. Londra: Thames and Hudson, 1962.
47. VilloIdo, Alberto. Dance ofthe Four Winds: Secrets ofthe Inca Medicine Wheel. Rochester, Vt.: Inner Traditions, 1996.
_ and S. Krippner. Healing States: A Joumey into the Worldof Spiritual Healing and Shamanism. New York: Simon and Schuster, 1987 ..
48. WaIsh, Roger. The Spirit of Shamanism. New York: Tarcher/Putnam,1991.
49. Wesseiman, H. Spiritwalker. Messages from the Future. Bantam,
DoubIeday, Dell, 1996.
50. WoIf, Fred Alan. The Eagle's Quest: A Physicists Search for Truth
in the Heart of the Shamanic World. New York: Summit Books, 1991.

199

Jahn Pe}kins

CUPRIINS

Introducere

1',"""" /Jra.",te,
O PERSPECTIVA DINSPRE

EXTERIOR

~I
=v;

mayasa ..................

10

~S
Un directorenergiei
de corporatie n padurea
amazoniana
I
Problema
~Bd'
e umu I d4
ese rt u IUl

SI

I .
Wtoare
mSlpun'1e misca

17
25
. 36

e~6
:;

de fonne institUtiOnalfLversus personala

46

e~7
Schimbare

de fonne alaturi de tri~ul Bugi

57

=~uIUi

1.

si vise versus faTeZii

~9

Lectii de la un vnator
de capete,
Transfonnarea
serviciului
public \1lindecatordin Anzi
~/O

Tranzitie .................................

1'..

200

64

76
87
98

SCHIMBAREA DE FORME
'Pa,,,,tea, a, ,(J4a,

O PERSPECTIVA

DINSPRE

INTERIOR

eafdtoMll

Un saman din Amazon dispare ...........................109


eafdtoMI2
A fi "Celalalt"
eafdtoMI3

117

A schimba forma unui virus letal .......................... 138


eafdtoMI4
Globuri de energie
eafdtoMlS
Batrnii indigeni ne vorbesc
eafdtoMI6

146
159

Schimbarea formei prin timp si


, spatiu
, ..................... 172
Epilog
Multumiri
,

lt

182
194

Nota despre Dream Change Coalition ..................... 196


Lectura recomandata ........................................ 197

201

JOM Perkins

CARTI PUBLICATE DE EDITURA FOR YOU


Monica Visan
Metoda rapida de nvatare
a gramaticii limbii engleze
Exercitii de gramatica engleza voI 1
Exercitii de gramatica engleza voI. II
Neale Donald Walsch
Conversatii cu Dumnezeu, volumul 1
Conversatii cu Dumnezeu, volumul II
Conversatii cu Dumnezeu, volumul III
Prietenie cu Dumnezeu
Comuniune cu Dumnezeu
Momente de gratie
Cei ce aduc lumina
ntrebari si raspunsuri
la Conversatii cu Dumnezeu;
Conversatii cu Dumnezeu
pentru adolescenti si parinti
Noile Revelatii
Dumnezeul de mine
Paul Ferrini
Iubire fara conditii,
Reflectii ale Mintii Christice
Linistea inimii,
Reflectii ale Mintii Christice, partea a II-a
Miracolul iubirii,
Reflectii ale Mintii Christice, partea a III-a
ntoarcerea n gradina,
Reflectii ale Mintii Christice, partea a IV-a
Cuvinte de ntelepciune pentru fiecare zi
Amour sans conditions (lb. franceza)
Legile Dragostei
Puterea Dragostei
Debbie Ford
Partea ntunecata a cautatorilor de lumina
ntrebari potrivite
Secretul umbrei

202

6,50 RON
5,50 RON
7,50 RON
6,50
6,50
8,00
8,00
6,00
6,00
3,00

RON
RON
RON
RON
RON
RON
RON

9,00 RON
8,00 RON
13,00 RON
20,00 Ron

3,50 RON
6,00 RON
5,00 RON
5,00 RON
7,00 RON
10,00 RON
8,00 RON .
8,00 RON
6,00 RON
5,00 RON
12,00 RON

SCHIMBAREA DE FORME
John J. Falone
Frecventa Geniu,
instructiuni de accesare a Mintii Cosmice

***

ET 10 1. Manual cosmic cu instructiuni


pentru evolutie planetara
Suzanne Ward
Matei, vorbeste-mi despre rai
Revelatii pentru o noua era.
Iluminari pentru o noua era
Vocile Universului
Era iluminarii
Jasmuheen
A trai cu lumina
n rezonanta
Hrana zeilor
Legea iubirii
Biocmpuri si extaz
Radianta divina
Vindecarea armonioasa
Ken Keyes si Penny Keyes
Retete pentru fericire
Russ Michael

10,00 RON

3,00 RON
6,00 RON
7,50 RON
12,50 RON
11,00 RON
16,00 RON
6,00 RON
12,00 RON
12,00 RON
18,00 RON
18,00 RON
18,00 RON
18,00 RON
3,00 RON

Sufletul pereche te cheama


Tom Kenyon si Virginia Essene
nvatatura Hathor;
Mesaje de la o civilizatie naltata.
Deepak Chopra
Vindecarea sufletului

6,00 RON

de frica si suferinta
Calea spre iubire
ntinereste si traieste mai mult
Ram Dass

6,00 RON
12,00 RON
12,00 RON

Rnduri pentru suflet


Shirley MacLaine
Camino
Lee Carroll si Jan Tober
Copiii Indigo
James F. Twyman

4,50 RON

6,50 RON

8,50 RON
9,00 RON

203

lahn
Emisarii luminii
Emisarii Iubirii
Pacea launtrica
Bruce Davis
Izvorul vindecarii e iubirea
Pacea simpla a sufletului
(Viata spirituala a Sf. Francis de
Mnastire fara ziduri
Marianne WilIiamson
Iubire magica
Gratia de fiecare zi
Dr. Doreen Virtue
Copiii Indigo:
cum sa-i hranim si sa-i ngrijim
Copiii de cristal
Sri Vasudeva
Voi sunteti lumina
Divinitatea launtrica
Sotirios Crotos
Ucenicul lui Iisus Hristos
Anthony de Mello
Constienta
Tobias
Seria Creatorului
Seria naltarii
Gregg Krech
Naikan
Stuart Wilde
Forta
Certitudini. Imboldul
Carlos Warter
Rentoarcerea la sacru
Gregg Braden
Efectul Isaia
Codul lui Dumnezeu
Trezirea la punctul zero
Pasind ntre lumi
Brian Tracy
Succesul n viata
204

9,00 RON
7,00 RON
6,00 RON
7,50 RON
5,50 RON
7,50 RON
7,50 RON
9,00 RON

8,00 RON
3,50 RON
5,50 RON
5,50 RON
7,00 RON
5,50 RON
14,00 RON
22,00 RON
7,00 RON
5,00 RON
18 RON
10,00 RON
12,00
18,00
22,00
30,00

RON
RON
RON
RON

18,00 RON

SCHIMBAREA DE FORME
Beata Bishop
Vremea vindecarii
Jami Lin

15,00 RON

Aromaterapie si Feng Shui


Dianne Lancaster
Copiii Indigo - de la mnie la iubIre
Lisette Larkins

9,00 RON

De vorba cu extraterestrii
Dr. Max Gerson
O terapie naturala eficienta pentru tratarea
cancerului si a altor boli grave (c~ DVD inclus)
Sorin Telimbeci
Calatoriile tnarului ntelept
Drunvalo Melchizedek

18,00 RON

15,00 RON

31,00 RON
15.00 RON
8,00 RON

Spatiul sacru al inimii


Joan Borysenko

18,00 RON
Vina ne nvata, iubirea ne vindec~
Elena Cocis si Nicolae pprica
Razele initiatice ale arhanghelilor.
Carmen Harra
Decodificarea destinului
Semne, secrete si simboluri
Kostas Danaos
Magul din lava
Robert Rabbin
Pune suflet n ceea ce faci
Tristan

28,00 RON
10,00 RON
6,00 RON
16,00 RON
12,00 RON
19,00 RON

Clepsidra cu pasi
RAMTHA

Cartea Alba
James Twyman, Greg J Braden, Doreen Virtue
24,00 RON
Steve Rother
Pacea launtrica
Bun venit acasa. Noua planeta Pijmnt
Erik Pearl
Reconectarea
I

Daphne Rose Kingma


Iubeste-te pe tine nsuti
Kenneth Wapnick

6,00 RON
18,00 RON
16,00 RON
7,00 RON

205

peJ ins
Introducere generala la Cursul lahn
de miraLle
Gloria Wendroff
Scrisori din cer
Stuart Wilde
Certitudini. Imboldul
Maureen Moss
BLISS
Aurelia Louise Jones
TELOS voI. 1, II si III
Elena Cocis, Erik Berglund
Templul schimbarii
IN PREGAITIRE
Neale Donald Walsch
Acasa cu Dumnezeu
Paul Ferrini
Cum sa cream a relatie spirituala
Christul cel viu
Iluminare pentru fiecare
Jasmuheen
Prana
Gregg Braden
Matricea divina
Augusto Cury
Parinti inteligenti, profesori fascinanti
Michael Dawson
Vindecarea cauzei
Iertarea
Brian Weiss
Acelasi suflet, multe trupuri
Multe vieti, multi maestri
Evelyn Fuqua
De la Sirius, la Pamnt
Jim Tucker
Viata nainte de viata
Ron Baker
O lume n curs de vindecare
Ramtha
206

7,OORON
13RON
18 RON
I

12 RON
33 RON
28 ran

SCHIMBAREA DE FORME
Ghidul ncepatorului pentru crearea realitatii
Daniel Meurois-Givaudan
Cnd nimeni nu te vrea
Bolile karmice

Iata si prezentarea acestor carti deosebite:


Conversatia pe care Neale Donald Walsch o poarta cu Dumnezeu
este inclusa in unsprezece volume si nca nu s-a terminat! Cele sase volume
sunt: Conversatii cu Dumnezeu, voL 1, II, III, Prietenie cu Dumnezeu,
Comuniune cu Dumnezeu, Momente de gratie, Cei ce aduc lumina si continua cu Conversatii cu Dumnezeu pentru tineret si parinti si Conversatii
cu Dumnezeu, ntrebari si raspunsuri, Dumnezeul de mine. Din toate
cartile se revarsa asupra noastra, a cititorilor, o dragoste nelimitata si
neconditionata cu care Dumnezeu ne nvaluie in permanenta. Aceasta iubire
a lui Dumnezeu ne face sa ntelegem ca nu suntem singuri si exemplifica, mai
mult dect orice, vorbele spuse in Noul Testament (Ioan X, 30): "Cu totii Una
suntem".
CEI CE ADUC LUMINA, de Neale Donald Walsch, o carte
despre care se vorbeste foarte mult n celelalte volume scrise de acelasi autor,
n special n Momente de gratie, si care ne va aduce multa lumina si bucurie
n suflete.
CONVERSATll
CU DUMNEZEU PENTRU TINERET SI
PARINTI, de Neale Donald Walsch. Autorul discuta cu Dumnezeu, n
aceeasi maniera deschisa si plina de umor, probleme care sunt de mare actualitate pentru tineret si nu numai, probleme ridicate de cititorii tineri, n urma
lecturii volumelor scrise anterior de N. D. Walsch.
CONVERSATII
CU DUMNEZEU,
NTREBARI
SI
RASPUNSURI, de Neale Donald Walsch. ntruct primele volume din seria
CONVERSATII CU DUMNEZEU au aparut n tiraje impresionante, n 30
de tari, cititorii i-au pus autorului un numar enorm de ntrebari, iar cartea
include raspunsurile date de autor, raspunsuri care lamuresc multe neclaritati
si ofera o gama nelimitata de idei de mare valoare.
IUBIRE FARA CONDITll, LINISTEA INIMII si MIRACOLULIUBIRII de Paul Ferrini aduc mesajul iubirii lui Dumnezeu fata de noi,
transmis prin mintea Christica. Ele sunt un balsam pentru suflet, un mesaj al

207

iubirii, att de necesar sufle:elor noastre, la nceput de mileniu al III-lea.


CUVINTE DE INTELEPC
lohn per.tins
UNE PENTRU FIECARE ZI
reprezinta un instrument care' ne ndrura

sa ntelegem lectiile spirituale

con tinute n fiecare zi a vietii noastre. Su~iectele abordate sunt foarte variate,
iar autorul
nu ne pe
ofera
~cute,
ne face saiar
ntelegem
ca n
fiecare
ntrebare
careraspunsuri
o punem gata
se afla
dejaciraspunsul,
noi nu avem
carte
nevoiecadect
pe o de
busola,
o busola
vomcare
ajunge
sa nelaarate
proJria
bcotro
noastra
sa o ntelepciune
luam. Folosind
intuitiva
aceasta-

J
iar
divinul
acestdin
drum
noi.ne duce spre limpezime i~terioara,
pace si legatura directa cu
scrisa de PARTEA
Debbie Ford,
NTUNECATA
psihiatru si Apsipolog,
CfUT ATORILOR
scoat~ la lumina
DE LUMINA,
aspectele
ntunecate ale firii noastre, pe care le asqmdem sau le negam si ne nvata sa
le cunoastem si sa le iubim.
II, .

~I

care
prezinta
FERCVENTA
stiintific
modul
GENIU,
nostruded~
Jollf fu~ctiona
Fallone, RIDICA
ocacarte
defoarte
mare
exceptie,
ent~tati
pamntene
si
cosmice.
NUMAI
SIMPLA
LECTURA}Il
CARTII
mult
coeficientul de inteligenta, prin racordarea ld FRECVENTA GENIU. Va sfatuim sa cititi .aceasta carte. NU O SA VA P~
RAU!
E.T. 101, MANU~
COSMI9 DE INSTRUCTIUNI PENTRU
EVOLUTIE PLANETARA. Citind aceasta carte, veti descoperi singuri daca
este vorba de S.~. sau de ceva m~lt mai s+os si important pentru noi toti.
A TRAI CU LUMINA, de Jasmuheen, o doamna din Australia,
care este vizionara si clarvazatoare si s~ hraneste de zece ani nu-mai cu
lumina. Experienta ei este deosebita si de mare interes pentru oamenii din
lumea ntreaga. Cunostintele ei de spiritl!1alitatepe care le mpartaseste cu
MATEI, VORBESTE-MI D SPRE RAI si REVELATII
PENTRU O NOUA ERA, de Suzarme Ward. Cele doua volume contin
bucurie tuturor sunt extrem de valoroase rentru evolutia noastra, a tuturor.
mesajul pe care doamna Suzarme Ward leja primit de la fiul ei, Matei, care a
murit de curnd si care face o prezentarr foarte detaliata a vietii de dupa
moarte si a lumii de dincolo. Este cea ma, exacta si amanuntita prezentare a
acestui subiect att de controversat - viata de dupa moar-te, viata care se
dovedeste a nu fi ctusi de putin att de hspaimntatoare cum ni s-a parut,
poate, pna acum. AI doilea volum trateafa probleme globale ale omenirii,
explicate de entitati superioare, prin Matei sau direct, iar comunicarile sunt
208

SCHIMBAREA DE FORME
transmise pna n ianuarie 2002. Multe lucruri inexplicabile ne sunt revelate,
multe nelamuriri ne sunt c1arificate, ntr-un mod placut si inedit.
RETETE PENTRU FERICIRE, de Ken Keyes. n mai putin de
100 de pagini, autorul ofera trei retete prin care sa putem deveni fericiti,
tacndu-i, n acelasi timp, fericiti si pe cei din jurul nostru.
SUFLETUL PERECHE TE CHEAMA, de Russ Michael.
Fiecare dintre noi avem un suflet pereche, iar cartea ne nvata, printre alte
cunoasteri de mare spiritualitate, cum sa-I gasim si, astfel, sa ne simtim
mpliniti.
NVATATURA HATHOR, de Tom Kenyon si Virginia Essene. O
carte despre o civilizatie intergalactica ce a existat pe Pamnt cu foarte mult
timp n urma si care, acum, ne transmite nvataturile ei, pentru a ne ajuta, cu
multa iubire, sa evoluam si sa trecem n cea de-a cincia dimensiune.
VINDECAREA SUFLETULUI DE FRICA SI SUFERINTA,
de Dr. Deepak Chopra este prima carte a acestui mare nvatat si nvatator editata n Romnia. Medic, psiholog si specialist n medicina ayurvedica, Chopra ne ajuta sa ne vindecam de o boala mult mai grava dect toate celelalte
la un loc - si anume de frica si suferinta.
copm INDIGO, de Lee Carroll si Jan Tober, prezinta copiii de
exceptie care s-au nascut dupa anul 1980 si care sunt att de deosebiti de
ceilalti copii de pna acum, nct parintii, profesorii si medicii trebuie sa se
adapteze si sa nvete cum sa se comporte cu ei si cum sa-i nteleaga. Aceasta
carte este un ajutor nepretuit pentru orice persoana care are de-a face, ntr-un
fel sau altul, cu un asemenea copil. Subiectul este de maxim interes n lumea
ntreaga, iar cei doi autori, care sunt nu numai scriitori, dar si psihologi si conferentiari pe teme de auto-cunoastere si modalitati de auto-ajutorare, l trateaza
cu cea mai mare seriozitate, mpreuna cu medici, psihologi si ziaristi.
CAMINO este ultima carte scrisa de Shirley MacLaine, renumita
actrita, care pe lnga talentul binecunoscut are si o mare cunoastere si
deschidere spirituala. Camino este una dintre cele mai importante carti ale
mileniului III, n care ne este prezentat pelerinajul tacut de Shirley la Santiago de Compostella, Spania. Pe parcursul celor 500 km. ct dureaza pelerinajul, autoarea are ocazia sa-si cunoasca vietile trecute si sa afle cine este ea cu
adevarat. Stilul deosebit al cartii si informatiile inedite pe care le contine, l
fac pe cititor sa o considere drept carte de capati si sa nu o poate lasa din
mna.
209

RNDURI PENTRU SUFL

lohn

, de Ram Dass, este ultima carte

pe~lj",

scrisa de acest mare autor, una dintre ceJ mai iubite personalitati spirituale
ale Americii. Dupa ce si-a ntlnit Gurul

India - pe Neem Karoli Baba, pe

care
noi, occidentalii,
l-amdevotiunii
numit Mah.araj~ia primit
si cunoastere
n
practicarea
meditatiei,
si Hrtha si
Yoga,
el ainitiere
transmis
publicului
occidental
ateliere
si carti. Urmnd
ndemnul
Guruluiaceste
sau denvataturi,
"a iubi siprin
a seconferin~e,
pune n slujba
oamenilor",
Ram Dass
si-a
constiintei, a muri n mod constient si a actiona n mod constient pe plan
dedicat nviata
pentrulocuinta
a pune saneste
practica
sita-i
nvata pe ceilalti transformarea
social.
prezent,
n CaIi
ornia.
de carti scrise de James F. Twyman, care erge n lumea ntreaga, n zonele
de conflict si da concerte prin care mobili eaza oamenii ntr-o rugaciune uriEMISARII LUMINII, de Jam~1s Twyman este prima dintr-o serie
asa
si inedita
pentru pace.
n cpre a- fost
luna un
martie
esteinitiatic.
Irakul.
Cartea
este relatarea
unei Ultimul
aventuri loc
spiritu~le
fiindndeci
roman
Ea l conduce pe cititor ntr-o tara zgudui~ de razboi, mpreuna cu un barbat
care duce un rucsac si o chitara. Aces~ barbat este Jimmy Twyman, un
trubadur al pacii. Scopul sau era sa cnte la un Concert al Pacii pentru Bosnia, iar pe parcursul drumului a descoperi un secret caruia i-a venit timpul sa
fie revelat. Aflat n Bosnia, Jimmy este co ldus la o comunitate de nalta spiritualitate, cunoscuta sub numele de Emis rii Luminii. Emisarii sunt o societate foarte veche, care se stabileste ntot eauna n acea parte a lumii n care
conflictele si agresivitatea sunt deosebit d puternice. Ei si unesc fortele pentru a implementa pacea, acolo unde oamedii au uitat ce nseamna pace. Emisarii l invita pe Jimmy sa li se alature n +editatii si l nvata modul lor de a
transmuta frica n iubire. Aceasta a fost pentru Jimmy o experienta care i-a
lumii ntregi noua perspectiva asupra paci. De fapt, destinul lui este sa faca
acest lucru si ncepe cu cartea EMISARII UMINII. Cuvintele pe care James
schimbat le-a
viatascris
ntr-o
asemenea
masura,
doreste
sa ele,
mpartaseasca
Twyman
pentru
noi sunt
profetini1Ct
e siacum
profunde.
Prin
noi putem
nvata cum sa devenim Emisari ai Lumini! si sa schimbam lumea n bine.
EMISARII IUBIRII descrie ntf.lnirea lui James Twyman cu copii
IZVORUL VINDECARII E I BIREA, de Bruce Davis, este o
carte initiatica, scrisa de doi vindecatori c re au descoperit, n decursul calacu capacitati
paranormale sicamesajul
ei l nu
transmit
toriei
lor de spiritualitate,
nici un pe
vinCfeecator
poate omenirii.
vindeca dect cu
210

SCHIMBAEA

DE FORME

iubire si cu credinta totala si absolu~a n Dunmezeu.


Izvorul vindecarii e iubirea este povestea adevarata a doi oameni
cu vindecatorii
Insulel~J Filipine,
calatorie ntr-o
cu un lume
samana smereniei,
din Alaska asicredapoi
care
se ntlnescmediumi
n vis si din
ntreprind
intei si a miracolelor.
IUBIRE MAGICA, de ~arianne Williamson, este una dintre cele
mai frumoase carti despre relatia de cuplu, despre cum sa ne ntelegem
partenerul de viata si sa-I face feripit. Iata un citat din acest inm adus, cu
duiosie si multa sensibilitate, relatiei dintre un barbat si o femeie: "Exista un
tarm al magicului romantic, ce fa~e ca lumea obisnuita n care traim sa nu
tarm se intra
dfi chiar
cte att
doi. de
El reala.
nu este doar un loc de
mai para Pe
attacel
de importanta
- si nif
vacanta emotionala, ci cea mai recfnta frontiera spirituala a noastra. Este,
acel loc, traim pentru totdeauna. "
de fapt, locul n care ar trebui sa trJiIim. Si, n acel loc, noi nu doar traim. n
la sase ani, care sunt niste fiinte mi unate, venite pentru a ne salva.
CONSTIENT A, de Anth ny de Mello, cuprinde o serie de conferCOPIII DE CRISTAL, ~e dr. Doreen Virtue, prezinta copiii pna
inte tinute de acest mare nvatator, cLre ne ajuta sa ne trezim la starea de spiritualitate de care avem nevoie n ac1estemomente ale vietii noastre. Poate fi
UCENICUL LUI IISUS, de Sotirios Crotos, este o relatare autentica
considerata
a unei parti
o carte
din de
viata
capati
~ntuito
pen:~ lui,
fiecare
facuta
dintre
de unul
noi. dintre ucenicii lui.
PACEA SIMPLA A SUfLETULUI, de Bmce Davis, prezinta
trairile spirituale ale Sfntului Frand1ii<sc
de Assisi, cautarile lui si straduinta de
a se apro~ia d: D~rrinezeu si de a-~ atinge.

INVATA':~'U~~ LUI rOBIAS - SERIA CREATORULUI,


urmata de SERIA INALTARlI surt doua carti n care Tobias, un nger
iubitor si plin de compasiune di:n Biblia apocrifa ne mpartaseste n
douasprezece lectii puternice, cum 1a trecem n Noua Energie. EI ne vorbeste
prin Geoffrey Hoppe, care, nainte de 1995, era om de afaceri si antreprenor,

fara
aceeapreocupari
de a prezenta,
spirituale.
la momentul
Acum, elisi
ptrivit,
Tobias
informatii
mplinesc
careo schimba
ntelegereviata.
veche
Iata
ce spune Tobias: "Nu mai mergeti nrciodata Acasa. n schimb, Acasa va veni
la voi. " Cu aceste cuvinte, el ofera fn mod cu totul nou de ntelegere a felului n care aJll venit pe Pamnt si di/l ce motiv acum este un moment impor211

lohn Perkins
tant pentru noi, cnd ne aflam la o raspntie n calatoria noastra spirituala.
nvataturile lui Tobias au devenit, n ctiva ani, un fenomen pe plan international, care schimba vieti si ofera noi sperante de mplinire spirituala.
CALEA SPRE IUBIRE, o alta carte scrisa de dr. Deepak Chopra,
ne poarta prin relatiile noastre cu ceilalti, n special cu partenerul de cuplu,
ntr-un mod romantic, placut si, n acelasi timp, plin de nvataminte.
MANASTIRE FARA ZIDURI este un eseu despre linistea noastra interioara si despre pacea sufletului, pe care le putem gasi n noi nsine.
NAIKAN este o metoda de introspectie psihologica, foarte moderna, care ne face viata mai frumoasa si ne aduce fericire n cadrul relatiilor
cu ceilalti. Citind-o, aflam ct de usor putem sa-i facem fericiti pe cei din jur.
RENTOARCEREA LA SACRU, prezinta calatoria spirituala a
autorului si ntlnirile sale cu mari maestri si ofera posibilitati de nalta
nvatatura de suflet.
EFECTUL ISAIA este o carte extrem de importanta, scrisa de
Gregg Braden, care ne ofera revelatia faptului ca avem n noi nsine capacitatea de a ne schimba viitorul, prin modificarea alegerilor pe care le-am facut
n trecut. Ea ne arata cum sa ne rugam, autorul prelund nvataturile aflate n
Manuscrisele de la Marea Moarta, care sunt validate de descoperirile fizicii
cuantice si ale medicinei modeme. CODUL LUI DUMNEZEU, carte de valoare spirituala deosebita, scrisa de Gregg Braden, ne demonstreaza, folosind
dovezi stiintifice si lingvistice, ca n ADN-ul nostru este nscris numele lui
Dumnezeu.
NTREBARILE POTRIVITE, este cartea n care Debbie Fard ne
ajuta sa punem ntrebarile care ne vor schimba modul de a lua decizii si, n
consecinta, ne ofera puterea de a ne mplini toate visele. Uneori, nu primim
raspunsurile potrivite, pentru ca nu ne-am pus ntrebarile potrivite. Acum
nvatam care sunt acestea si cum sa le punem.
SUCCESUL N VIATA este o carte pe care ar trebui cu totii sa o
citim de nenumarate ori, ca sa nvatam modul prin care putem obtine succesul n tot ceea ce ntreprindem - att n viata personala, ct si n afaceri.
Cartea este scrisa de o persoana care a reusit n viata, pornind de la o pozitie
sociala modesta, iar acum tine conferinte si seminarii n lumea ntreaga, pentru a-i nvata pe oameni regulile simple si accesibile pentru a reusi n viata si
a-si gasi fericirea.
VREMEA VINDECARII este cartea n care Beata Bishop
212

SCHIMBjREA

DE FORME

povesteste
cum s-a
vindecat
mflanom
printr-o
terapie
care avut 100%
succe~
n maidemuIe
tipuri n
de faza
boli terminala,
grave - Terapia
Gerson
...
dar cartea ne nvata cum sa nvin~em boala si moartea, prin abordare holistica si spirituala.
AROMATERAPIE

si FfNG

SHUI e cea mai completa carte pe

COPIII INDIGO - DE A MANIE, LA IUBIRE este o alta carte


care abordeaza subiectul Copiilor Indigo, dar aduce n plus o demonstratie
extrem de folositoare a mesajulUi' pe care corpul ni-I da, astfel nct sa
acest subiect vast. Jami Lin este Cfa mai ~apreciata specialist.a n domeniu.
cata si cum sa o rezolvam.
ntelegem care este problema

noasIT1a

subconstienta, unde se afla mnia sto-

SI EXTf\Z
este o noastra
carte scrisa
Jasmuheen,
care
ne maresteBIOCMPURI
cunoasterea legata
de ckpacitatea
de ade
evolua
spiritual.
~

VORBA
CUde EXfRATERESTRII
contme
comUlllcarea
primita deDELisette
Larkins
la ~inte venite din spatiul
cosmic
si care ne
comunica informatii importante.
NTINERESTE

SI TRf\IESTE

MAI MULT este un manual

complet pentru ntinerire. Din ea jnvatati cum sa mentineti o minte tnara,


sistemul imunitar, sa va hraniti
pul, sa va modificati perceptiile si sa va
bucurati de un somn lnistit si de o stare de constienta plina de pace.
cum sa va cultivati fleXibilitatea,,~ va retreziti energia sexuala, sa va ntariti
TRATAREA CANCERULUI, es e cartea scrisa chiar de dr. Gerson, n care
O n TERAPIE
NATtURALA
EFICIENTA
PENTRU
se descrie,
amanuliltime, terapi
care a vindecat
att de multi
oameni.
DVD-ul inclus contine date sUPli~entare.
CALATORIILE
TNiRULUI
NTELEPT este prima carte
scrisa de un scriitor rdmn, publicata de Editura FOR YOD. Consideram ca

nici
o exagerare,
aceasta carte de
se rifica
naltimea pe
cartilor
luipublicam.
~aolo Coelho,
ea poate
sta cu cinstelalaturi
c~,rtilelavaloroase
care le
Fara
aducnd un element n plus, pe car l veti descoperi citind-o. lntelepciunea
cuprinsa n aceste pagini va va nsoti pe parcursul vietii si va va ajuta sa va

limpeziti SPATIUL
gnduri le siSACRU
atitudineaALn Incercarile
tNIMII, este
vietii.
cartea n care Dnmvalo ne
arata felul n care putem dobndi ale a stare straveche de constiinta, prin care
experimentarii acestui spatiu sac

sunt o viata frumoasa si naltarea catre

sa intram n spatiul n care suntei

una cu Dumnezeu. Urmarile firesti ale

213

lahn Perkins
lumile superioare.
VINA NE NVATA, IUBIREA NE VINDECA, de Joan Borysenko, medic psiholog, este o carte trasformatoare, o prezenta semnificativa
pe calea unei vieti fericite, lipsite de sentimentul vinovatiei, n care vinovatia
ne nvata cum sa ne vindecam de ranile sufletesti, prin iubire.
DECODIFICAREA DESTINULUI, este o carte extrem de utila,
scrisa de o romnca stabilita n Statele Unite si care ne ofera instrumente
practice pentru a ne decodifica destinul si pentru a ne orienta viata pe calea
spre fericire si mplinire. Acum, Carmen Harra este cea mai importanta prezicatoare si clarvazatoare din SUA, careia i cer sfatul actori celebri, oameni
de afaceri si persoane politice importante.
RAZELE INITIATICE ALE ARHANGHELILOR,
carte scrisa
de doi autori romni, Elena Cocis si Nicolae Oprica, aduce informatia att de
necesara legata de notiunea de Arhangheli, ngeri, cele sapte Raze Initiatice,
Maestri naltati si alte lucruri la fel de interesante.
LEGILE DRAGOSTEI
si PUTEREA DRAGOSTEI,
sunt
ultimele carti scrise de Paul Ferrini si ne ofera att de multe informatii si idei
interesante, nct ne dam seama ca sunt, pentru oricine, instrumente extrem de
importante pentru a-si putea duce viata pe calea de lumina pe care a ales-o.
MAGUL DIN JAVA este o carte mult asteptata, care prezinta
ucenicia autorului pe lnga marele maestru John Chang. Magul din Java este
povestea ucenici ei lui Kosta Danaos alaturi de John Chang - si, n acelasi
timp, istoria disciplinei Mo-Pai, care, n ultimii 2000 de ani, si-a tinut secrete
nvataturile. Cartea include si explicatii stiintifice, bazate pe fizica, ale capacitatilor paranormale ale lui Chang, pe care noi, n Occident, le consideram
imposibile - capacitati la care autorul a fost martor si pe care le-a descris cu
nsufletire. Magul din Java va grabi cu siguranta ceea ce ar putea foarte bine
sa devina cea mai mare revolutie a secolului al XXI-lea - confirmarea si
studiul bioenergiei.
PUNE SUFLET N CEEA CE FACI este o carte ciudata si absolut minunata! Robert Rabbin se adreseaza, aparent, conducatorilor lumii noi,
dar nvatatura cuprinsa n ea, prezentata ntr-un mod extrem de atragator, este
de cel mai mare folos tuturor celor care o citesc, fara exceptie. Daca liderii unor companii ar dori sa citeasca aceasta carte, lumea ar deveni un loc minunat!
CLEPSIDRA CU PASI Cartea este scrisa de un scriitor romn,
care semneaza cu pseudonimul TRlSTAN. Cartea este deosebit de frumoasa,
214

SCHIMBAREA DE FORME
ntruct autorul a calatorit mult n Tibet si Peru, pe lnga toate tarile Europei,
iar modul de a prezenta amintirile din aceste calatorii este absolut unic. Po'vestirile sunt pline de gingasie, umor, senzualitate si ... multa spiritualitate! Ele
ating o coarda sensibila a sufletului, de care rareori suntem constienti - si
nca si mai rar ntelegem ca este cea de care ar trebui sa avem cel mai mult
grija, pentru ca sa fim completi si mpliniti. i multumim lui Tristan ca ne-a
amintit de ea si ca o mngie cu povestirile sale!
RAMTHA - CARTEA ALBA este una dintre cele mai importante
carti contemporane. Ea prezinta nvataturile lui Ramtha, o entitate care a trait
n vremurile Lemuriei. Ramtha ne ofera o perspectiva unica prin care sa privim misterul vietii. Sistemul de gndire al lui Ramtha nu este nici religie, nici
interpretare filozofica a realitatii. El este adevarul obtinut si verificat prin
experientele unui membru al rasei umane. n acest fel poate fi explicata
cunoasterea lui Ramtha - stiinta lui Ramtha. Dat fiindca s-a pasit deja pe
aceasta cale, portile sunt deschise pentru aceia care doresc sa o exploreze si
sa faca propria calatorie n necunoscut.
PACEA LAUNTRICA contine un dialog ntre James Twyman,
Gregg Braden si Doreen Virtue, pe tema pacii si a rugaciunii. Cei trei ne
mpartasesc perspectiva lor unica n ceea ce priveste crearea pacii. Ei descopera similitudinile si diferentele de pareri si ajung la concluzii fascinante, ce
pot transfonna vieti. Ei discuta despre cele sapte Cai pentru Pace si ofera cititorului instrumente prin care acesta nu numai ca-si schimba opiniile, dar si
viata - si raspndeste pacea si iubirea n lume.
BUN-VENIT ACASA Noua planeta Pamnt este o carte ce cuprinde channeling-uri facute de Steve Rother de la un grup de entitati benefice
care au venit ca sa ajute planeta Pamnt, n aceste momente grele pe care le
traim. Aceste mesaje sunt cunoscute n lumea ntreaga, iar cteva au fost
primite n sediul Natiunilor Unite din Viena, unde au fost uilllarite cu mare
interes. Cititi si aflati cum putem actiona acum, spre binele cel mai nalt al
nostru si al tuturor.
RECONECTAREA este una dintre cele mai speciale carti, dar si
cea mai buna aparuta n ultima vreme despre vindecarea transpersonala, ca si
despre medicina spirituala. pe care o putem practica toti. Ea ne arata ct de
usor putem sa recunoastem si sa activam, n fiecare dintre noi, adevarata vindecare energetica. Dr. Eric Pearl are rezultate uimitoare n privinta vindecarii
multor boli si ne mpartaseste cunoasterea sa. Cartea este de maxima impor215

John perk1ln,

accesa
tanta pentru
si noi medici
aceasta sienergie
pentru reconectiva
noi toti, ntTf.ct,
sr.putem
prinaccede
simplalasa
niveluri
lectura,nebanuputem
ite de evolutie spirituala. Seminariile s~ prelegerile, dr. Eric Pearl sunt
urmarite cu un interes enorm n lUJ~eantfeaga.
IUBESTE-TE PE TINE INSUTI este o carte extrem de utila pentru mentinerea sau ndreptarea relatiilor i terumane, mai ales cele existente
ntre un barbat si o femeie. Daphne Rose 'ngma este numita "doctorul inimilor", pentru ca n ndelungata sa cariera c psiho-terapeut a reusit sa rezolve
multe cazuri si sa faca multi oameni ferici).
INTRODUCERE
GENE
LA LA UN CURS
DE
MIRACOLE este o carte de extrem de mare valoare pentru toti cei care
cunosc ceva despre Curs, ntruct Kennetm Wapnick ne prezinta esenta Cursului si date despre modul n care el a apiirilit.Este o carte esentiala pentru toti
cei care doresc sa aprofundeze aceasta care de capati a spiritualitatii mondiale. (Nota Editurii - pe tot parcursul anilor n care am mentionat Cursul n
din alte tari, am simtit nevoia sa pastram orma originala - A COURSE IN
miracole,
am facut-o
folosind
prepozitia ~' pentru
la felCurs
ca sidealte
edituri
MIRACLES.
La insistenta
traducatoarei,
folosit ca,
forma
miracole.
Este vorba despre una si aceeasi carte).
SCRISORI
DIN CER
catte vibratiile
absolut speciala,
a carei
va va ncnta
pna la lacrimi
si vaeste
va oridiqa
sufletului,
cum lectura
putine
carti stiu sa o faca.
BLISS este o carte scrisa de catr o doctorita psiholog, consilier n
probleme de cuplu si ne aduce multe Ia uriri legate de modul n care ne
putem cunoaste pe noi nsine si pe cei din jurul nostru, pentru ca sa ne putem
ameliora relatiile cu cei din cu care lucra si cu cei pe care i iubim. Cartea
ne da instrumente extrem de folositoare acest sens, exercitii si meditatii
usor de facut si la ndemna tuturor. In ac asta perioada att de stresanta pe
plan social si uman, cartea este un adevar t prieten, pentru oricine caruia i
pasa de el si de viata lui.

Wilde, autorul
CERTITUDINI
cartilor FORTA
si IMBOLDU!t
si MIRACfLEsuntndoua
acelasi
carti
stilscrise
alert si
deplin
Stuart
de
varuri vechi, ntr-o forma noua, proaspata i incitanta. Daca veti lua spusele
umor de buna calitate, cu care ne-a obisnu~ deja. Autorul ne ofera niste adelui asaschimbat
cum suntcategoric
prezentate,
atunci,
cnd
vel,inchide
cartea,
vetisedescoperi
ca
v-ati
n bine
si ca
lume~
este un loc
n care
poate trai.
216

SCHIMBAREA DE FORME
TELOS, ne prezinta orasul aflat sub Muntele Shasta din California
si care a fost construit de catre Lemurieni, nainte ca acest continent sa se scufunde. Lemurienii nca traiesc acolo, sub ndmmarea naltului preot al Telosului, Adama, Ei au nceput sa ia legatura cu noi, pamntenii. Adama si alti
locuitori ai Telosului i-au dictat Aureliei Louise lones aceasta caJie, pentru a
ne spune noua, celor de la suprafata, ca momentul n care civilizatiile noastre se vor uni este aproape.

NTRELUlvlIeste a patra carte a lui Gregg Braden,


publicata de Editura FOR YOu. Cartea explica ce este compasiunea si ne nvata cum sa o traim. Este o carte fara de care via' a
noastra ar fi ngozitor de saraca!
TEMPLUL SCHIMBARII,autoare doamna Elena Cocis, cea
care a scris Razele initiatice ale Arhanghelilor, sa Iost scrisa, zicem
noi, prin aranjamentul si gratia ngeIilor. Citind-o, veti ntelege ce
am vrut sa spun si va veti mbogati viata. Cartea cuprinde mudre,
meditatii si este nsotita de un CD de 70'.
P.Sll'ID

217

EDITURA FOR

rou

BUCURESTI, str. Hagi Ghita nr.58, sector 1


Tel/fax, 021/6656223;

0311001455

telefon mobil 0744352963, 0724212690


E-mail: monica.visan@b.astra1.ro.
editura _ foryou@yahoo.com.

monica. visan@gmaiLcom

site http://WW\veditura-foryou.ro

Imprimarea s-a facut la Tipografia Excelsior Tracie


Tel.: 031 405 88 84; Fax: 031 405 88 85.
Tel. Mobil: 0723 2~12510; 0723507 14-1.
E-rna.il:excelsior.ro
Adresa: Calea Plevllei nr. 204-206. sector 6, Bucuresti.