Sunteți pe pagina 1din 6

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM ION MINCU BUCURESTI

FACULTATEA DE ARHITECTURA

Fizica Constructiilor
- conspect general partea I -

student ANICA Radu-Alex


Grupa 41B
Profesor coordonator: conf. dr. arh. Mihai Opreanu

Curs 1 Energie
Cuvantul energie provine din limba greaca, avand semnificatia de activitate, in general, energia
reprezinta potentialul care determina schimbari.
Energia este un concept folosit la intelegerea si descrierea proceselor. Definitia generala prezinta energia ca
masura a miscarii materiei si este unul din cele mai importante concepte fizice descoperite de om.
Energia poate fi inteleasa si ca forta, putere, tarie, capacitate de a actiona.
Din punct de vedere al fizicii clasice, energia reprezinta capacitatea unui sistem de a efectua un lucru
mecanic, astfel energia poate determina modificari in starea substantelor.
Exista diverse forme de transfer energetic, in functie de criterii diferite.
Dupa sursa de provenienta, energia poate fi: stelara, solara, a combustibililor, eoliana, geotermala, etc.
Dupa modul de manifestare, energia poate fi:

Energia mecanica este cea care face substanta sa se miste in ansamblu (lichid, solid, gazos)
Energia electrica este cea in cadrul careia se misca electronii intre atomi. Atomii stau pe loc, dar electronii
se misca intre ei.

Energia luminoasa este energia solara, adica cea emisa de Soare.


Dupa purtatorul de energie, exista:

Energia termica este energia continuta de un sistem fizic si care poate fi transmisa sub forma
de caldura altui sistem fizic pe baza diferentei dintre temperatura sistemului care cedeaza energie si
temperatura sistemului care primeste energie.
Energia mecanica, din cauza frecarii, se transforma in energie termica.
Energia poate trece dintr-o forma in alta, dar nu se poate castiga si nici pierde: Termodinamica.
Substantele aduc efectul de energie, iar acesta apare ca o informatie care se manifesta in spatiu si in timp.
- Energia radianta reprezinta energia de unde electromagnetice. Aceasta poate aparea sub diverse forme
depinzand de lungimea undei, perioada (durata in timp a oscilatiei) si frecventa (numarul de vibratii pe
secunda). Printre acestea sunt: ultraviolete, lumina, infrarosu, unde radar, microunde, ultra-inalta frecventa,
inalta frecventa, unde scurte, unde lungi, etc.
Anii 1970 reprezinta o perioada a aparitiei crizei energiei. Pe parcusul acesteia se reiau in calcul diversi
factori atat fizici, cat si umani in cadrul careia au dus la o transformare a arhitecturii generala.
Exemplu:
- Diferenta si efectul Soarelui asupra unei cladiri pe timp de vara si pe timp de iarna.
- Materiale calde substante cu densitate mica si utilitate termica buna (e cald pe timp de iarna sau racoros
pe timp de vara). In cadrul acestora se poate observa mai mult diferenta de flux termic decat daca am
inregistra valori termice.
- Degradarea mediului, a climei context foarte problematic actual.
Acestea si multe alte exemple au dus la instaurarea unor noi tipuri de arhitectura:
- Arhitectura solara,
- Arhitectura ecologica.
Carti:
Alvin Toffler Al treilea val
Reviste:
Green Architecture & Design
Alvin Toffler este un cunoscut scriitor american, nascut in 1928, consultant pentru comunitatile militare si de
spionaj din lume, detinator a numeroase diplome pentru literatura, drept, stiinte si management. Prima sa carte a
fost publicata in 1970 Socul viitorului, urmatoarea fiind Al treilea val in 1980., in aceasta din urma descriind
vechea civilizatie si prezentand o imagine cuprinzatoare a noii civilizatii din omenirea contemporana, care sfideaza
vechile moduri de gandire, vechile formule, dogme si ideologii.
Alvin Toffler imparte civilizatia umana in trei faze:
- Faza agicola Primul Val
- Faza industriala Al doilea Val
- Al treilea Val - Contemporaneitatea, caracterizata prin multiple schimbari care ne perturba viata.
Conspect de curs la Fizica constructiilor student Anica Radu Alex, Grupa 41 B Arhitectura

Page 2

Curs 2 Arhitectura spatiului interior


Arhitectura spatiului interior este o incercare de raportare antropologica a spatiului cu omul. Astfel, se
creaza un proces evolutiv determinat de acumulari informative in cadrul carora are loc un salt calitativ.
Prin analiza, homo sapiens este omul modern, capabil, intelept, creator (sulita, arc, sageata, etc), dar care
are simturile cele mai proaste dintre toate vietatile. In decursul evolutiei, oamenii au trait in diverse conditii care au
determinat forma de intelegere, precum si conceperea creatiilor lor.
Exista asemanari ale oamenilor cu alte animale, precum termitele, care manifesta o forma de civilizatie.
Exista deosebiri intre diferitele forme de civilizatie umana, de exemplu: lumea americana este o forma de
civilizatie aculturata, pe cand cea indiana are cultura, dar este necivilizata.
La inceputuri, oamenii prelucrau pesterile si le apropiau (marna). Prin aceasta se observa trecerea de la un
spatiu care nu-ti apartine, spre un spatiu preluat si apoi prelucrat. Apoi are loc nasterea in sine a arhitecturii, fapt ce
solicita cucerirea unor spatii pentru preluarea materialelor si prelucrarea lor in scopul adapostirii/locuirii. Se poate
spune ca oamenii nu evolueaza, ci doar ca se gasesc pe anumite trepte ale existentei.
Spatiu cosmic poate fi:
- coliba locuinta ce are spatiu interior in care te poti misca
- costumul astronautului nu are spatiu interior liber, ci doar te protejeaza.
Din acest exemplu se poate observa evolutia tehnologica de la coliba la astronaut.
Din punct de vedere al principiilor, insa nu este o evolutie.
Singurul care a putut ajunge in toate zonele lumii si sa colonizeze este omul, de la pustiu, la zone temperate, la
Polul Nord. De exemplu, ca adaptare pentru Polul Nord, se ia conceptul colibei si se creeaza igloo-ul.
De asemenea, se fac paralele intre muzica si arhitectura, prin care arhitectura este considerata muzica solidificata.
Din punctul de vedere al preluarii sale, constructiile reprezinta arte ce nu reproduc natura, ci sunt abstrante.
Spatiile delimitate principial reprezinta spatii prelucrate pentru a exista. Aceasta reprezinta tipul de
arhitectura ce poate fi miscata. Exemple:
- Delimitarea spatiilor populatiilor migratoare.
- Cortul - nu trebuie sa fie inalt din cauza vantului.
- Bordeiul - reprezinta forma maxima de adapostire la conditii nefavorabile a spatiului.
Alte reprezentari arhitecturale ce au semnificatie proprie si/sau adaptata:
Poarta element de tranzitie dintre 2 lumi.
Sistemul trilitic sistem esential, stapanire a spatiului in conditii diverse.
Bolti, gotic.
Zone lacustre Venetia.
Zone din varful muntilor principii de stapanire si noi semnificatii.
Menhir monument megalitic funerar sau de cult, de la sfarsitul epocii neolitice, construit dintr-un bloc
inalt de piatra necioplita, asezat vertical in pamant, cu care omul isi marca spatiul
Dolmenul cel mai simplu element megalitic, legat de cultul stramosilor, loc de inmormantare al
capeteniilor de triburi.
Preluarea lor sub forma umana e data si sub diferentierea dupa gen sexual:
o Stalp, coloana barbat
o Spatiul interior in sine femeia
Reprezentari semnificative cu caracter de continuitate:
Cariatidele din Atena (Grecia)
Templul de la Nizeh (Egipt)
Manastirea Cotroceni daramata, apoi Biserica reconstruita
Etiopia (Africa) singura tara africana care nu a fost colonie
Concluzia:
Spatiul in continuitatea lui (interior si exterior) e apropiat omului, si-l transforma in proprietate intr-o etapa a
existentei lui, iar in alta etapa si-l construieste pentru a putea trai in acesta.

Conspect de curs la Fizica constructiilor student Anica Radu Alex, Grupa 41 B Arhitectura

Page 3

Curs 3 Caldura
In fizica, cantitatea de caldura, simbolizata prin Q, este energia transferata intre un sistem termodinamic si
mediul inconjurator, intre doua sisteme termodinamice sau intre diferite parti ale aceluiasi sistem termodinamic, in
cursul unei transformari in care parametrii externi raman constanti. Transferul de caldura are loc sub influenta unei
diferente de temperatura. Principiul al doilea al termodinamicii stipuleaz ca acest transfer se face de la sine doar
de la temperatura mai inalta la temperatura mai joasa.
Caldura este adesea utilizata in sensul de energie termica.
Elemente ce pot ameliora valorile extreme de caldura pentru habitaclu:
- sticla cu tratamente de suprafata;
- sticla low-e;
- folii reflectante intre care exista spatii de aer rezistenta termica mai mare decat la polistiren;
- vitraje izolante cele mai performante intre care exista spatii de argon;
- tamplarii speciale cu alcatuiri speciale, cu garnituri, flux de aer care trece printre garnituri si se
decomprima;
Pierderea de caldura este invers proportionala cu rezistenta termica: temperatura aerului interior, umiditatea
relativa, viteza relativa, regimul relativ radiant, etc.
Alte caracteristici descriu aceste pierderi si/sau acumulari prin densitatea, conductivitatea termica, etc.
Printre exemple existente, constructiile cu anvelopanta au alcatuire omogena. De exemplu, daca in cadrul
acestora aprindem o flacara in interior, se creaza o trece din interior inspre exterior, astfel avand loc variatii de
temperatura, casa respira.
Caldura latenta reprezinta caldura care e in substanta si nu se schimba decat atunci cand se schimba starea
de agregare.
Alte elemente ce au efect de schimb/schimbare de temperatura/caldura:
o Apa substanta ambianta cu caldura specifica mare; se evapora la orice temperatura
o Fierul caldura specific mult mai mica decat a apei
o Polistiren, poliuretan compact corpi care nu comunica inchisi
o Lemn, caramida materiale cu corpi care comunica deschisi
Intrebare: De ce trec vaporii prin zid iarna din interior spre exterior?
Raspuns: Pentru ca presiunea vaporilor e mai mare la interior decat la exterior. Cantitatea de aer

care trece printr-un perete de caramida e neglijabila. E important ca o casa sa respire si exista 2
modalitati pe timp de iarna: prin transmisie (anvelopanta) si prin schimb de aer.

Curs 4 Patologie
Patologia urban presupune o deviere de la starea normal de funcionare a organismului urban, afeciuni
care n ansamblu au o dubl apartenen: psihic i somatic. n general, se vorbete de somatic atunci cnd
simptomele fizice nu pot fi explicate printr-o afeciune medical sau prin efecte directe ale unei substane. n acest
caz se emite ipoteza c aceste simptome ar avea mai degrab cauze psihologice.
Intrebare: Cum faci sa nu creasca umiditatea? Cum sa eviti umiditatea excesiva intr-o constructie?
Raspuns: Materialul din care este facuta trebuie sa permita difuzia vaporilor. De asemenea, se poate
ameliora cantitatea de umiditate prin termoizolare si/sau hidroizolare. Vaporii trebuie sa poata iesi la
exterior. Exista un numar mare de factori nocivi pentru oamenii: Fungi, bacterii, virusi, elemente
alergene, patogene.Totodata, pentru a evita umiditatea in interior se poate folosi anvelopanta
difuzanta de vapori, se poate prevede ventilatia sau chiar se pot deschide ferestrele.
Intrebare: Cum sa nu se dezvolte mucegaiul intr-o casa?
Raspuns: Spatiul respectiv trebuie ventilat, sa nu aiba umiditate crescuta si trebuie evitate
suprafetele reci punti termice, deoarece vaporii apar pe suprafete reci.
Intrebare: Ce facem cu bacteriile si virusii?
Raspuns: Pentru a evita multitudinea de bacterii si virusi e bine sa bata soarele in casa, acestia fiind
afectati de ultraviolete, in caz contrar, bacteriile si virusii pot fi cauza unor alergii.
Un alt factor daunator este reprezentat de aparatura sau materiale artificiale dens intalnite intr-un spatiu De
exemplu, capsularea, acutilarea artificiala densa in spatii de birouri ce efectul descris sub numele de Boala de luni
dimineata.
Conspect de curs la Fizica constructiilor student Anica Radu Alex, Grupa 41 B Arhitectura

Page 4

Sistemele de conditionare artificiale de asemenea fac rau deoarece in aceste spatii aerul nu e improspatat
total, doar partial. Printre aceste efecte, o forma foarte grava o reprezinta Legioneloza (caz inregistrat cu bacteria
legionella la Hotel Philadelphia). Astfel, trebuie sa nu ai un spatiu inchis, cu aer improspat doar partial si in care sa
nu bata soarele.
Pentru sanatatea mediului trebuie sa reducem pierderile de caldura pentru a reduce emisiile de dioxid de
carbon. Pentru sanatatea constructiei se fac prevederi logice care pastreaza cladirea in norme stabile de-a lungul
timpului.
Intrebare: Cum se murdaresc fatadele albe?
Raspuns: Prin raspandirea diverselor substante artificiale in atmosfera, precum si prin factori
naturali de murdarie cauzati de vant, ploaie, etc.
Intrebare: Ce roluri are relieful de pe fatada? Cornise, arce, ancadramente, elemente sculptate.
Raspuns: Cornisele intermediare au rol de protectie ca sa nu curga murdaria pe fatada. Arcele
directioneaza curgerea murdariei pentru a nu se deplasa pe suprafete mari. Ancadramentele feresc
de murdarie elementele in cadrul carora sunt aplicate (usi, ferestre). Elementele sculptate pot
directiona sau in general proteja de murdarie de la un element arhitectural semnificativ la intreaga
cladire (exemplu: gargui la cladiri gotice redirectionarea apei murdare de ploaie).
Exista si cazuri in care diversitatea materialelor folosite pot afecta cladirea respectiva. Acestea au loc sub
forma de defecte de etanseitate. Un exemplu este prezent in cazul stropirii cu ciment a fatadei tencuite. Ca efect
negativ, tencuiala s-a desprins.
Efectul de proeminenta o proeminenta e mai expusa la variatiile de mediu daca se manifesta fata de un
volum compact.
Curs 5 Aerul. Patologia fatadelor
Aerul reprezinta din multe puncte de vedere un factor important in constructie. Acesta are atat efect pozitiv,
cat si negativ asupra constructiei, din mai multe puncte de vedere: termic, patologic, al rezistentei casei, etc.
Densitatea aerului este de 1kg/m3 si aceasta variaza in functie de temperatura si umiditate.
Pe timp de iarna, migratia vaporilor se disperseaza de la interior catre exterior, iar presiunea partiala a vaporilor
este de 5 ori mai mare in interior, iar orice forma de energie are tendinta sa se risipe in spatiu sub forma de caldura.
Patologia fatadelor este reprezentata de efectele cauzate de-a lungul timpului si a expunerii, precum si folosirea
diverselor materiale pentru protectie.
Calitatea materialelor din acest punct de vedere este ghidata de materialele insasi folosite pentru aplicare si
apoi expunere la conditiile prezente cladirii respective in timp si spatiu.
Terasitul este un mortar special facut cu ciment alb, var si fragmente de mica (roca stralucitoare).
La Universitatea Bucuresti mortarul este compus din var, ciment si agregat din granule de marmura, dupa care
textura este buciardata ca si piatra naturala. Aceasta ofera o expresie calitativa interesanta.
Patina este o idee, ce exprima un obiect de arta de valoare care a trecut prin timp, daca patina nu este
excesiva. Aceasta pana la un anumit nivel poate sublinia expresia cladirii fara a o altera.
De asemenea se pot observa pentru evitarea murdariei excesive si pentru protectie climatica folosirea de
profilaturi pe fatadele cladirilor. Ele sunt sub forma unor glafuri la ferestre si au acelasi rol protectiv precum
profilatura constructiilor istorice. Profilatura impreuna cu textura sunt calitati importante ale fatadelor.
Fiecare tratare este diversificata depinzand de perioada cladirii respective. De exemplu, o constructie din
secolul XIII isi poate pastra textura exprimata chiar si dupa ce a pierdut o parte din substanta suprafetei, iar Posta
Romana din secolul XVII arata si in zilele noastre foarte bine avand 2 straturi de mortar.
Exista si cazuri in care materialele nu sunt sustenabile anumitor conditii. Exemplu: Casa Monteoru a lui Ion
Mincu a fost expus degradarii datorita apei de infiltratie la nivelul fatadelor; sau la Casa lui Udriste Nasturel se
poate observa o diferenta al aspectului fatadei, considerand ca initial piatra folosita de origine era neteda.

Degradari majore:
In zona soclului se degradeaza ca o clepsidra; apa din sol ajunge in ziduri prin capilaritate apa de
ascensiune capilara
Intrebare: De ce degradarea e mai intensa la 1 m deasupra solului?
Raspuns: Deoarece in zone mai joase umiditatea e mai puternica, iar in momentul evaporarii sunt
lasate in urma sarurile care cristalizeaza.

Evaporarea apei depinde de:


- lungimea traseului,
Conspect de curs la Fizica constructiilor student Anica Radu Alex, Grupa 41 B Arhitectura

Page 5

- inaltimea la care ajunge,


- grosimea la care in interiorul capilarului apa incepe sa se evapore.
Degradarea e mai intensa pe Sud decat pe Nord, deoarece inspre Nord fatada este mai umeda, mai rece.
Venetia degradarea intensa e datorata mai mult cristalizarii sarii din apa de mare, decat inghetului, iar datorita
variatiilor sezoniere importante, nivelul apei creste.
Mosna, Sibiu sarea iese din zid sub forma de fluorescente. Astfel a fost nevoie sa fie scoase umpluturile de peste
bolti pentru a fi lasate libere.
Un exemplu de tratament simptomatic il reprezinta mortarul de asanare insusi este un material anticapilar, astfel
trecerea prin el este impiedicata, cu exceptia trecerii sale sub forma de vapori.
Exista 2 feluri de astfel de mortar:
- mortar de sacrificiu si
- mortar mecanizat.
Drenul este o alcatuire canalizata, o rigola care are pante pe contur. Acesta este amplasat la exterior langa cladire,
dar poate fi si la o anumita distanta de cladire, cand e un contur mai complex. Drenul este un tratament lipsit de
infrastructura constructiei. Acesta trebuie sa poata respira vaporii pentru a putea iesi pe langa zid.
Calitatile acestuia:
- anticapilar,
- canalizat,
- vizitat.
Intrebare: De ce degradarile sunt mai mari acum decat mai demult?
Raspuns: A crescut agresivitatea factorilor de mediu.
Apa de ploaie este mai agresiva, aceasta continand sulf, iar sulfatarea suprafetelor afecteaza - de exemplu,
au inceput efectele de degradare agresiva la Cariatidele Parthenonului
Apa din sol contine nitrati de care zidurile nu au nevoie (doar plantele)
O alta metoda pentru evitarea degradarii din cauza apei o reprezinta burlanele. Acestea sunt amplasate la marginea
acoperisului casei si ele trebuie sa fie canalizate.
Apa din sol se evapora din suprafata solului prin copaci, iar la un moment dat, daca copacii au fost taiati,
ajunge inapoi in sol prin discontinuitati si nu se mai evapora. Pentru a evita surplusul de apa de la sol, casa trebuie
sa aiba hidroizolatie orizontala cu tratare de bitum sau prin injectii cu tratamente/substante anticapilare.
Bucuresti, 21 Noiembrie 2013

Conspect de curs la Fizica constructiilor student Anica Radu Alex, Grupa 41 B Arhitectura

Page 6