TEMA 1 DOCUMENTATIE

1. ARHITECTURA PREMODERNA
Principala caracteristica a arhitecturii secolului XIX din Occident a fost dorinta de-a utiliza toate
stilurile grandioase din trecut, ajungandu-se ca spre sfarsitul secolului sa se dezvolte un nou tip de
arhitectura ce avea la baza folosirea otelului, din care se alcatuia un schelet sau un cadru de sustinere a
cladirii. Intrucat peretii nu mai aveau de sustinut propria greutate, cladirile puteau fi mai inalte.
Victor Horta (Victor, Baron Horta : 6.01.1861 8.09.1947) a fost deopotriva atat un arhitect si
designer belgian cat si printre cele mai rasunatoare nume din arhitectura Art Nouveau, printre constructiile
sale importante numarandu-se Hotel Tassel din Bruxel din 1893, cladire datorita careia arhitectul este
considerat ca fiind primul ce a introdus stilul in arhitectura prin arta decorativa.
Dupa participarea la o expozitie Art Nouveau in anul 1892, Victor Horta a fost insarcinat cu crearea
unui design pentru casa profesorului Emile Tassel, finalizata in anul 1893. Acesta a construit o casa punand
laolalta trei bucati diferite. Doua cladiri ceva mai conventioanale una orientandu-se cu fata la strada, si
cealalta cu fata la gradina, erau unite intre ele printr-o structura de otel acoperita cu sticla. Aceasta
functionand ca zona de legatura a compozitiei spatiale a casei, continand casa scarii si platformele ce unesc
diferitele camera si etaje; acoperisul de sticla era pe post de ax de lumina ce aducea lumina naturala in
centrul casei. Horta a reusit in integrarea cu success a decoratilor luxuriante, fara a masca structura
arhitecturala de ansamblu.

2. ARHITECTURA PROTOMODERNA
Dupa declinul raspanditei influente neoclasice, arhitectura a fost supusa unei tranzitii. La inceputul
secolului XX, dezvoltarea tehnologiei transporturilor a inlesnit transferul cunostiinteleor si a ideilor
arhitecturale intre tari. Industrializarea, dezvoltarea zonelor urbane, si stabilitatea relativa din punct de
vedere economic au contribuit de asemenea la crearea unei gandiri divergente. Aceasta perioada de tranzitie
a afectat in egala masura si utilizarea schitelor si desenelor de catre arhitecti; o parte dintre acestia se
foloseau de tehnici gasite in schitele traditionale, pe cand multi altii, printre care si Adolf Loos si-au
convertit schitele pentru a fi in rand cu abordarea directa a noii arhitecturi.
Operele si lucrarile lui Adolf Loos exemplifica contrastul si contradictiile anilor premergatori
modernismului si a stilului international. Loos cel care respecta arhitectura traditionala, ajungand sa
experimenteze si cu volume netede, elegante , a fost mai bine cunoscut prin scrierile sale, ironice, si
intepatoare prin care aprecia cultura contemporana si arhitectura moderna.

Adolf Loos Steiner House

3. AVANGARDA
Pe parcursul sec.XX, unele miscari avangardiste si-au pus amprenta in arhitectura, printre ele se
numarau: curentul Bauhaus, acesta se opunea arhitecturii hipermoderne, care isi exprima oportunitatile
oferite de noua era industriala intr-o maniera captivanta si agresiva,urmat de expresionism, futurism sau
Nuove Tendenze, scoala din Amsterdam si De Stij cat si de constructivismul rusesc Fiecare dintre acestea a
avut un rol important in formarea modernismului in Europa.
Caracteristicile acestui current au fost stabilite de catre van Doesburg: forma nu imita alte stiluri, iar
elementele plastice pe langa functiune, volum, suprafata, timp, spatiu, lumina, culoare si materialitate au
parte de o atentie speciala. Forma avangardista se caracterizeaza prin faptul ca nu urmareste stilurile deja
stabilite, cat si prin faptul ca, edificiile sale nu sunt monunmentale, aceasta fiind doar o forma deschisa
spatiului inconjurator prin ferestre. Planul parter este esential, dar in aceasta perioada peretii nu sunt inchisi
chiar daca acestia suporta greutatea intregii cladiri. Avangardismul a fost asociat cu trei mari personalitati:
pictorii Piet Mondrian si Theo van Doesburg, cat si arhitectul Gerrit Rietveld.
Faimoasa sa casa Schroder rezuma multe din credintele acestei miscari, printre ele incluzandu-se
simplitatea formei, liniile vertical si orizontale ce se intersectau, patrunzandu-se un ape cealalta, utilzarea
culorilor primare, echilibrul asimetric precum si separarea elementelor de catre satiu.(Brown, 1958)

Printre reprezentantii mai de seama se numara si Le Corbusier, desii este greu sa rezumi numeroasele
etape ale arhitecturii moderne. Pornind de la miscarea modernista, al carei reprezentant mai de seama este
Le Corbusier, miscarea a evoluat intr-un stil international, fapt ce a afectat arhitectura pe plan global.
Datorita extinderii miscarii pe durata a 40 de ani,aceasta in consecinta nu avea un caracter unitar, fiind

variat si divergent. Multi arhitecti ai acestei perioade erau idealisti, utopici, intuitive, functionalisti si
interesati in componentele prefabricate ale cladirilor, a noilor tehnologii si in abordarile din punct de vedere
regional.
Casa Citrohan este o constructie inclusa in seria celor 3 prototipe de baza create de Le Corbusier, in
scopul de a crea o locuinta ce s-ar putea constri in serie asemenea cu masinariile, aceasta fiind cea mai
elaborata din cariera sa.

4. MODERNISM
Arhitectura modernista se caracterizeaza prin cladirile ale caror forme si ornamente sunt simplificate,
detaliile inutile fiind eliminate, iar functiunea este urmata de catre forma(Louis Sullivan). Astfel aparand
functionalismul in arhitectura, acesta fiind de altfel si principiul dupa care arhitectii proiectau cladirile,
punandu-se functiunea pe prim plan, urmata mai apoi de forma.
Arhitectii miscarii moderniste erau constienti de natura revolutionara a teoriilor lor. Acestia
compunand manifeste ce infatisau o noua arhitectura, si odata cu aceasta schimbare in atitudine si filosofiile
legate de procesul designului s-au schimbat. Fiind perceputi ca respingand istoria, arhitectii modernisti in
esenta nu eliminau datele istorice, doar le interpretau intr-un mod idealist. Acesti arhitecti renumiti, erau
preocupati de mostenirile ce aveau sa le lase urmasilor, prin urmare si-au pastrat schitele si desenele in ideea
ca generatiile urmatoare aveau sa le inteleaga intentiile si filosofia.
Walter Gropius (1883 1969) Sommerfeld House (1920 1921)
Walter Gropius renumit pentru rolul sau in fondarea curentului Bauhaus, a crezut in unitatea dintre
artele vizuale si arhitectura, determinand cursul designului modern. Principiul dupa care isi desfasura
activitatea era inserarea de elemente creative intr-o elevatie astfel repetitiva. Conform filosofiei lui Gropius,
tratamentul fatadei nu trebuia sa fie consecvent cu o anumita functiune, cladirile putand avea elevatii
multiple, chiar contradictorii, daca ele isi indeplineau in mod corespunzator functiunile.
Principiul intemeietor al curentului Bauhaus a fost idea de a crea o opera de arta ce avea sa aduca
laolalta toate celelalte arte, printre care si arhitectura. Stilul Bauhaus a devenit printre cele mai importante
curente atat din arhitectura modernista cat si din designul modern. Acesta pregatind profesionisti ce aveau sa
fie la fel de familiari cu proiectarea, cu mestesugul si cu metodele productiei in masa.
Sommerfeld House (1920 1921) a fost primul proiect cu care a fost insarcinat Walter Gropius de
cand a devenit directorul Scolii Bauhaus. Casa a fost construita in Berlin-Dahlem de catre constructorul
Adolf Sommerfeld (acesta fiind si un mare sustinator a lui Gropius in anii ce aveau sa urmeze, in special in
anul 1923, anul expozitiei Bauhaus). Casa expresionista de lemn a fost totodata si primul proiect colectiv al
scolii; geamurile si designul interior si trasaturile sale au fost realizate de catre studentii Josef Albers, Marcel
Breuer si Joost Schmidt.

Pentru a asigura faptul ca interesele proprietarului se reflectau in arhitectura resedintei sale private,
structura ridicata in zona Lichterfelde din Berlin a fost conceputa ca avand corpul casei din lemn, pozitionat
mai apoi pe o baza de piatra. Materialele utilizate, printre ele incluzandu-se lemn cumparat de Sommerfeld
de la o corabie ce a fost destramata pentru reciclare, iar accentual pus pe extinderea latimii casei aminteste
de stilul de lucru a lui Frank Lloyd Wright, in mod special de casele din preierie ale acestuia.

Mies van der Rohe (1886 - 1969) Tugendhat House (1928 1930)
Arhitectura lui Mies van der Rohe punea accentual pe ideologia unei noi tehnologii, manifestandu-se
prin sticla si otel. Fiind un rationalist desavarsit, acesta punea in mod obiectiv accentul atat pe eficienta
construirii unei cladiri cat si pe calitatile expressive ale structurii. Mies a folosit un sistem geometric, formal
si proportional in aranjarea spatiilor sale pentru a se potrivi cu functiunile destinate lor.
Mies van der Rohe incepandu-si carierea folosindu-se de proiecte teoretice de case si blocuri de
sticla; primul sau proiect important fiind Pavilionul Barcelona, totusi printre cladirile sale memorabile se
numara si Tugendhat House (1928 1930) , construita in Brno in Republica Ceha. Panta accentuata a
terenului a facut posibila scaderea in inaltime a cladirii aflata intr-o relatie stransa datorita terasarii pantei cu
nivelul soselii. La nivelul de acces se pot intalni atat camerele copiilor, cat si celor ale menajerelor, garajul si
o terasa larga cu vedere catre oras. Particularitatea casei se regaseste prin relatia sa cu mediul inconjurator,
relatie intensificata prin transparenta geamurilor de sticla si a reflectiei peretilor in acestea.

Richard Neutra (1892 1970) Lovell Health House (1927 1929)

Spre deosebire de alti arhitecti, Neutra se evidentiaza prin faptul ca indiferent de dimensiunile
proiectului acesta nu-si impunea viziunea artistica asupra unui client, in schimb punand accentul pe nevoile

reale ale clinetului sau, uneori folosindu-se chiar si de chestionare detaliate pentru a le descoperi nevoile.
Stilul sau arhitectural fiind o combinatie intre arta, peisagistica si comfort practic.
Printre constructiile de renume ale lui Neuttra se numara Lovell House sau Lovell Health House,
considerata ca fiind prima casa din SUA cu cadru de otel, de asemenea mai este si un exemplu timpuriu al
utilizarii cimentului improscat. Din punct de vedere estetic casa indeplineste multe dintre cerintele stilului
International, reflectind totodata si interesele lui Neutra in productia industriala, fapt evidentiat de ferestrele
repetitive de tip fabrica. In interiorul resedintei se regasesc interesele arhitectului pentru cubism,
transparenta si igiena.

Louis Kahn (1901 1974) Jesse Oser House (1940)

Ca o indepartare de la functionalismul strict al modernismului, Louis Kahn se exprima in termenii

poetici ai arhitecturii, pasiunea sa regasindu-se nu doar in cladirile sale, cat mai mult in devotamentul pentru
dialog si schite. Estonian de origine,emigrand inca de mic alaturi de familia sa in SUA, tara unde a promovat
un nou fel de arhitectura, o schimbare de la arhitectura functionalista sociala la cea de experienta. Aceasta
abordare spirituala vedea cu alti ochi materialele si texturile utilizate, axandu-se in mod special pe efectele
luminii. Utilizarea peretilor masivi dadea un fel de fluiditate spatiului architectural, iar juxtapunerea
materialelor precum betonul, otelul si lemnul dadea un sens nou si puternic materialitatii in constuctii.
Jesse Oser House construita in Pennsylvania in anul 1940 si finalizata in anul 1942, se numara
printre primele constructii ale arhitectului. Casa situandu-se pe o panta impadurita, este asezata in asa fel
incat sa permita razelor sarelui sa patrunda in camerele principale,in acelasi timp fiind si destul de inalta
incat sa poata cuprinde si un garaj aflat la subsol, cat si o terasa pe fatada sudica.

Datorita resurselor economice restranse, arhitectul a fost nevoit sa conceapa o casa ce avea sa aiba un
plan compact,si o dezvoltare armonioasa pe inaltime, aceasta avand doua etaje; totusi interiorul este spatios
prin faptul ca arhitectul a pus laolalta multe dintre fuctiunile familiei. Accentul pus pe relatia dintre interiorexterior se regaseste cu usurinta in pozitionarea bucatariei, incat aceasta da direct in terasa amenajata in aer
liber, terasa cuprinzand si un mare semineu in aer liber.
Alvar Aalto (1898 1976) Villa Mairea (1937 1939)
Arhitect finlandez Alvar Alto, influentat initial de stilul international a creat un stil arhitectural
caracteristic ce combina arhitectura medernista cu cea vernaculara. Winfried Nerdinger spunand despre stilul
sau arhitectural ca fiind un functionalism uman, un stil in care constrangerile formale, economice si de
constructie erau inlocuite cu preocuparile ce tineau de scopurile, si necesitatile umane. O buna parte din
aceasta mentalitate, reflecta defapt modul de viata al finlandezilor si identitatea acestora, reflectata in mod
special prin formele ondulate, fluide ale planurilor.
Printre cele mai importante creatii din cariera sa se numara si Villa Mairea, o vila, casa de oaspeti si
casa de vacanta constuita pentru Harry si Maire Gullichsen in Noormarkku, Finlanda. Planul casei este in
forma de L, in stilul constructiilor folosite in trecut de Aalto; acesta fiind un ascept ce a creat din prima o
inchidere semi-privata pe o parte, lasand cealalta parte sa fie ceva mai exclusivista si formala. Zona piscinei
si a gazonului, fiind situata in partea din interior a formei L din plan, totodata si camerele sunt orientate catre
piscina. Din aceasta constructie reiese interesul arhitectului pentru relatia dintre mediu si cladire, nu numai
prin orizontalele si consolele compozitiei centrale ce oglindesc pamantul, cat si prin piscina interioara ce se
leaga perfect cu topografia padurii inconjuratoare.
Desii clientii au cerut initial de la arhitect o casa experiment, este de remarcat faptul ca acesta a
considerat mai intai casa ca fiind o revenire la autohton, la traditional ca mai apoi aceastabsa aiba si rolul de
casa de familie. Villa Mairea este o constructie ce imbina intr-un mod armonios amintirile puternice ale
trecutului, precum si viziunea de viitor a lui Alvar Aalto.

Luis Barragan (1902 1988) Barragan House (1947 1948)

Castigatorul Premiului Pritzker in arhitectura (1980), Luis Barragan este cunoscut pentru stilul sa
indraznet plin de culoare din designul cladirilor sale. Cladiri ce se incadreaza in regionalismul mexican
avand de asemenea si o influenta meditareana. Barragan a fost adeptul unei arhitecturii ce trebuie sa se
adapteze perisajului si defapt a mediului inconjurator, dar in acelasi timp si a unei arhitecuri ce raspundea
cerintelor mediului natural din orasul nativ Mexic.
Arhitecura sa desii rectangulara si regulata, a avut o abilitate unica de a se integra in peisaj, un bun
exemplu fiind casa sa, o casa ce a functionat in acelasi timp si pe post de studiou propriu. Un bun exemplu
fiind Barragan House fiind din strada foarte similara cu cele vecine, diferenta ar fi inaltimea acesteia, dar in
rest se imbina perfect cu peisajul, fapt pentru care este si greu de dsepistat. Barragan House se caracterizeaza
prin faptul ca aceasta pe langa faptul ca foloseste o paleta culori puternice ce nu se armonizeaza, repreziinta
defapt o integrare intre stilul modernist si cel traditional din arhitectura mexicana. O particularitate a acestei
cladiri este dialogul profund dintre lumina si spatiul construit, precum si modul in care culoare este
substantiala formei si materialelor. Aceasta este o casa atragatoare pentru toate simturile si care reevalueaza
felurile in care arhitectura poate fi perceputa si placuta de catre locuitori. Multe din materialele sale se
regasesc in arhitectura traditionala si, cum sunt indepartate de produsul industrial, ele atesta vechimea casei
cu o patina prin care arhitectul a recunoscut valoarea poetica a arhitecturii sale.

Harry Seidler (1923 2006) Rose Seidler House (1950)

Abordarea sa vizuala a aranjamentelor vizuale bi- si tri-dimensionale a fost prezenta de-a lungul
intregii sale cariere. El a articulat estetica vizual-spatiala in prima sa lucrare, Casa Rose Seidler. Prima casa
terminata de Seidler a fost pentru parintii lui. Locatia ampla si o dorinta pentru un spatiu interior cat mai
amplu si deschis schimbarilor a rezultat intr-un plan patratos golit la interior expus din toate partile dar ce
deschide spatiul de dormit si terasa acoperita spre orientarea nordica preferata si vederea spre vale. Zonele
de trait si dormit sunt separate, unite de o camera de familie centrala, care poate fi unita cu dormitoarele tip
nisa sau transformate in parte din spatiul de zi printr-o perdea despartitoare.
Masa dreptunghica a cladirii este golita de catre terasa centrala deschisa si de peretii de doua etaje ce
patrung vertical in cladire, permitand luminii sa penetreze in altfel centrul intunecat. Din structura

dreptunghiulara tentacule se intind si se ancoreaza in pamantul inconjurator, piatra care solidarizeaza

peretii, lampa care te ghideaza spre gradina (si viitoare piscina) si gardul viu care adaposteste curtea uscata.

Oscar Niemeyer (1907 2012) Casa de Canoas (1951)

Modernismul Brazilian s-a consolidat prin anii 1930, cand arhitecti precum Lucio Costa si Oscar
Niemeyer s-au focalizat pe progresul statului brazilian, preocupat de proiectul major al Ministerului
Educatiei in Rio de Janeiro. Modernismul a impus o rupere curata si usoara de electisimul anterior, in acelasi
timp deschizand catre mitologia indigena bazata pe reactia metaforica a mediului inconjurator. Creatiile lui
Niemeyer din anii 1940 au fost poate mult mai eficiente in definirea termenilor limbajului arhitecturii
moderniste braziliene, bazandu-se pe o interpretare atat practica cat si lirica a cladirilor suspuse unui mediu
tropical, cladiri cu caracter transparent sau scheletic, puse in evidenta de complexitatea liniilor curbe
evidentiate de planul casei, si de parcurgerea traseului acestuia.
Formalitatea stilului arhitecturii moderniste braziliene preia in mare parte si meritul arhitecturii
coloniale de tip baroc, dar in aceasi masura aduce merite si abstractiei biomorfice ale artei moderne (Hans
Arp, Joan Miro, Alexander Calder). Folosindu-se de suporti structurali svelti, de curbele active si
transparente a fost posibila reducerea unei cladiri la o interventie minimalista, in asa fel incat oamenii, aerul
si topografia sa fie utilizate impreuna, plantele si apa avand un rol special.
Casa lui Niemeyer, aflata inafara orasului Rio de Janeiro, cu forma impecabila a acoperisului, ce da
senzatia ca pluteste, cu ferestrele fluide de sticla, cat si cu interconexiunea dintre spatiile interioare si
exterioare, au concluzionat toate etapele arhitecturii braziliene pana in acel punct. Planul fiind ca o
hieroglifa de intruziuni concave si convexe in teren: in mod paradoxal fiind o contopire dintre formele
terenului, si conturul unor plante tropicale.

5. POSTMODERNISMUL (SF.1980) 10 ex
Arhitectura contemporana este la fel de diversificata, ca si practica arhitecturii. Arhitecti precum
Frank Gehry au construit pe tot intinsul globului cladiri de tip icon, pe cand Daniel Libeskind a fost recent
premiat pentru reconstructia sitului World Trade Center. Arhitectii japonezi precum Kazuyo Sejima, au creat
o arhitectura minimalista folosindu-se de materiale iluzorii si efemere. Multi arhitecti au experimentat cu
noile materiale de constructii pentru a fi mult mai eficiente din punct de vedere energetic, creand expresii
vizuale diverse folosindu-se de jocul luminii.
Louis Kahn (1901 1974) Norman Fisher House (1960)
Ca o indepartare de regulile stricte ale functionalismul perioadei moderniste, Louis Kahn vorbea
poetic despre arhitectura. Pasiunea sa nu se intalneste doar in cladirile sale, ci si in devotamentul pentru
dialog sau schite. Abordarea aceasta a lui Kahn ca o intoarcere de la functionalittea sociala a arhitecturii la
expresia arhitecturii, privea intr-o maniera noua materialele si texturile, punandu-se accentul in mod special
pe efectele luminii. Peretii masivi articuleaza spatiul arhitectural, iar maniera sa de juxtapunere a
materialelor precum beton, otel si lemn emanau un nou sens mai puternic de materialitate in constructii.
Norman Fisher House sau Fisher House este caracterizata de dualitatea volumelor sale cubice,
fundatia de piatra, si placatiile detaliate din chiparos, cladirea se remarca prin modul in care Kahn lucra in
acea perioada, si cum difera aceasta de munca contemporanilor sai. Casa este situata de-a lungul unei culmi
din jurul Mill Road, intrarea sa este orientata catre strada si este mult mai inchisa pe acea parte, in spatele
casei in schimb se gaseste o padure mica si un parau, ce-si are drumul pana la poalele dealului.
Indepartandu-se de la metodele traditionale de locuire, Kah a pozitionat camere de locuit catre NE, in asa fel
incat sa se poata vedea padurea ce avea rolul unei rame a acestei cladiri.
Fisher House foloseste forma ca sa diferentieze intr-un mod programatic functiunile casei. Spatiile
public si privat sunt impartite in doua volume cubice distincte; Kahn afirmand chiar : Eu tot timpul pornesc
de la patrate, in asa fel incat natura cubica a acestui proiect sa nu difere mult fata de celelalte lucrari din
acea perioada. Corpul privat este aliniat de-a lungul axei N-S, pe cand volumul destinat publicului este rotit
la 45*, aliniata de-a lungul axei S-V ce se desfasoara in mod paralel cu soseaua.
Ferestrele intregului complex permit intrarea luminii in perioada ierni, si opresc razele soarelui sa
patrunda in mod direct in timpul verii, facand in asa fel ca recesiunea ferestrtelor sa nu ai doar scopul de a
circula lumina si aerul prin casa; Kahn folosindu-se adesea de ferestre pentru a crea spatii ocupabile precum
magazii, vestiare si chiar si rafturi pentru carti.
In construirea celor doua volume distince, arhitectul s-a inspirat din meseria clientului sau, acea de a
fi doctor, avand nevoie atat de un birou cat si de o casa proprie, de aici reiesind spatiile privat si public.

Louis Kahn (1901 1974) Esherick House (1961)

Esherick House din Philadelphia, Pennsylvania este una dintre cele mai studiate case ale arhitectului.
Casa este remarcabila atat pentru organizarea sa spatiala cat si pentru lumina naturala prevazuta de forma
neobisnuita a ferestrelor si a configuratiei inchise. Arhitectul a creat designul unei aditii a casei in 1962
-1964 dar nu a mai fost construita, avand scopul de a mari vizibil casa existenta, aditia ar fi marit
dimensiunile casei intr-un mod significativ, extinzand casa catre stanga, avad o fat catre poarta.
Kahn isi diviza de obicei casa in spatii primare si spatiile secundare precum coridoare, bai etc. Casa
Esherick este organizata in 4 spatii alternante de primare si secundare, in acest caz acestea fiind doua fasii
paralele ce parcurg intreaga casa, pornind de la spate pana in partea frontala a acesteia.

Harry Seidler (1923 2006) Harry and Penelope Seidler House (1966 1967)
Casa Seidler este apreciata ca o lucrare remarcabila de arhitectura, avand un grad semnificativ de
importanta tehnica prin capacitatea de a se demonstra utilizarea inovatoare a tehnicilor structurale, de scara
comerciala intr-un design rezidential. Situl pe care este situata casa fiind unul impadurit, abrupt, inclinat spre
vest pana la parau.
Casa find accesibila de la drum prin partea de sus, retragandu-se in trepte de la un garaj aflat in consola
prin intermediul a patru niveluri, ce urmeaza panta terenului. Structura este formata din 4 grinzi de beton
suspendate, sustinute de lame transversale de beton armat, ce imparte cladirea in spatiile de zi, active in
nord, trunchiul central de circulatie si spatiile pasive, de noapte. Casa prezinta atat o extindere pe verticala a
spatiului cat si una pe orizontala.
Variatiile nivelurilor si deschiderea centrala prevad o legatura vizibila din partea superioara catre cea
inferioara, iar zonele vaste de sticla si terase proiectate i exterior, indeamna privirea catre panorama
minunata a mediului inconjurator.

Tadao Ando (1941 present) Koshino House (1980 1984)

Fiind un arhitect auto-didact, Tdao Ando se numara in prezent printre cei mai bine vazuti arhitecti
japonezi. Religia japoneza si stilul sau de viata au influentat puternic arhitectura si designul sau, spunanduse despre stilul sau cum ca ar creea uin efect haiku, subliniind nimicul si spatiile goale, pentru a reprezenta
frumusetea simplitatii; favorizand in schimb crearea unor spatii de circulare complexe mentinand aparenta
simplitate. Arhitectura sa se bazeaza in mare pe beton, aducand cu acesta o senzatie plutitoare si curata.
Datortia exteriorului simplu, constructia si organizarea spatiului are un potential relativ, cu scopul de a
reprezenta estetica senzatiei.
Koshino House este un adevarat labirint de lumina si umbra, asemenea lui Barragan arhitectul cauta
sa reconcilieze principiile modernismului international cu traditia si peisajul. Casa fiind un bun exemplu de
arhitectura contemporana construita in doua aripi paralele, ce intrerup cu greu peisajul.

Frank Gehry (1929 present) Gehry Residence (1971)

Gehry Residence este defapt casa proprie a arhitectului, aceasta fiind initial o extensie proiectata si
construita de Gehry in jurul casei existente. In construirea sa au fost folosite materiale neconventionale
precum lant si otel ondulat; casa este considerata ca fiind un dintre cele mai vechi exemple ale
deconstructivismului, desii Gehry insusi neaga faptul ca ar fi apartinut acestei perioade. In constructia casei
arhitectul a sa o remodeleze ingradind-o intr-un mod absolut inovator, lasand in acelasi timp vizibila vechea
portiune a acesteia.

Frank Gehry (1929 present) Spiller House (1980)

Faimos prentru dinamica formelor sale, prin constructiile sale de tip icon, Frank Gehry este probanil
cel mai cunoscut si respectat arhitect, ce in prezent practica arhitectura in SUA. Gehry si munca sa
arhitecturala au castigat numeroase premii, venind din partea unor fundatii internationale.
In Spiller House din Venice, California din 1979 planurile ascutite si volumele basculate, introduc
tensiune in egala masura tensiune vizuala si ambiguitate, pe cand materiale normale, fine (ramele din
pilastri, foitele de metal corodate, gardurile de sarma ghimpata, panouri de lemn prefabricat) erau utilizate
intr-un mod deliberat casual, ce expunea procesul asamblarii.

Robert Venturi (1925 present) Vanna Venturi House (1964)

Una dintre primele lucrari proeminente ale miscarii arhitecturale postmoderne, situata in cartierul
Chestnutt Hill,Philadelphia, Pennsylvania, a fost proiectata si construita de catre Robert Venturi pentru
mama sa Vanna Venturi intre anii 1962 1964. In conceperea casei arhitectul a fost influentat profund de
mama sa, acceasta find o feminista, cu o viata itelectuala activa citind carti in mare parte legate de istorie,
evenimente curente si biografie. Arhitectul a proiectat aceasta casa in acelasi timp in care a scris faimoasa sa
polemica anti-modernista Complexity and contradiction in architecture (Complexitatea si contradictia in
arhitectura), in care si-a prezentat propriile idei arhitecturale.
Multe dintre elementele de baza ale casei sunt o reactie impotriva elementelor standard ale
arhitecturii moderniste: acoperis inclinat, in loc de acoperisul plat, accentul punandu-se pe vatra centrala si
semineu, parterul fiind inchis, stabilit ferm pe teren, mai degraba decat coloanele moderniste si peretii de
sticla care se deschid de la parter catre nivelurile superioare.
Situl casei este plat, avand o alee lunga ce o conecteaza cu strada, Venturi plasand peretii paraleli ai
casei, perpendicular cu axa principala a sitului defininit de alee. Planul acestei case se aseamana cu cel al
proiectului Beach House, deoarece ambele se bazeaza pe o conceptie simbolica, diferind decat planul altor

case contemporane cu el. Casa a fost construita cu intentii arhitecturale, contradictii istoritce si estetice
formale, arhitectul concentrandu-se pe de camin, reprezentata prin cosul de fum, vatra, din care se simtea
spatiul ca find retras. Spatiul casei este destins, deoarece vatra ca masa a cosului se ridica pentru a imparti
casa.

Mario Botta (1943 present) Bianchi House (1971 1973)

Construita pe un deal inclinat brusc, aflat deasupra Riva San Vitale, Ticino, Elvetia , pe malul lacului
Lugano, aceasta constructie de 220 metri patrati este pozzitionata pe un sit de 850 metri patrati. Casa are un
plan patrat si este construita avand un strat dublu de blocuri de ciment; pictata alb in interior, peretii de
ciment sunt completati intr-un maniera placuta de podelile din teracota.
Intrarea in Bianchi House se face prin intermediul un pod rosu de metal, dand senzatia de fortificatie,
impresie intensificata si de relativa sa izolare. Asa cum ar parea si din interior, materialele si forma casei dau
senzatia de raceala, acesta totusi nu este si punctul de vedere al arhitectului, Botta considerand casa ca fiind
un adapost, o pestera sculptata din roca poate fi precum pantecul mamei. Acesta fiind conceptul definit de el
insusi, desii lucrarea in sine mentioneaza in mod clar la randul ei punctul de vedere al lui Botta legat de
arhitectura, este acela ca o conceptie arhitecturala trebuie sa se diferentieze de mediul natural si de situl pe
care se afla.

BIBLIOGRAFIE
1. William J.Curtis Modern architecure since 1900, editura PHAIDON,
cota II A125
2. Philip Jodidio Mario Botta, editura TASCHEN, cota III A 373
3. Kendra Schank Smith Architecture Drawings: Aselection of
sketches by world famous architects through
history,editura ARCHITECTURAL PRESS, 2005
4. Robert Harbison Travels in the history of Architecture,
editura REAKTION BOOKS, 2009
5. W. Boesinger Le Corbusier et Pierre Jeanneret: Oeuvre complete 1910-1929,
editura LES EDITIONS DRCHITECTURE, 1936