Sunteți pe pagina 1din 6

REZOLVARE SUBIECTE SEMINAR STUDII POLITICE-BUCUR.

1. LIBERALISMUL
Liberalismul este o doctrina politica si economica care proclama principiul
libertatii politice si economice a indivizilor si se opune colectivismului,
socialismului, etatismului si, in general, tuturor ideilor politice care pun
interesele societatii, statului sau natiunii inaintea individului. Individul si
libertatile sale constituie elementul central al intregii doctrine liberale.
ntr-un sens strict, liberalismul, numit "clasic", este un curent filosofic nascut
in Europa secolelor al XVII-lea si al XVIII-lea, care pleaca de la ideea ca fiecare
fiinta umana are, prin nastere, drepturi naturale pe care nici o putere nu le
poate impieta si anume: dreptul la viata, la libertate si la proprietate.
Liberalism politic este doctrina care vizeaza reducerea puterilor Statului la
protectia drepturilor si libertatilor individuale, opunandu-se ideii de "Stat
providential". Indivizii sunt liberi sa isi urmareasca propriile interese atat timp
cat nu afecteaza drepturile si libertatile celorlalti.
Liberalism economic este doctrina care proclama libera concurenta pe piata,
neinterventia Statului in economie si are ca principiu fundamental
proprietatea individuala.
Concepte fundamentale
Valorile liberale fundamentale sunt libertatea individuala, creativitatea
individuala, responsabilitatea si independenta personala, respectul
drepturilor indivizilor, egalitatea in fata legii. Liberalismul este definit prin 4
concepte de baza:
- libertatea individuala
- proprietatea privata - responsabilitatea individuala- egalitatea in fata legii
1. Libertatea individuala este definita ca fiind dreptul de a actiona fara nici o
constrangere impusa din exterior, cu conditia sa nu afecteze drepturile si
libertatile legitime ale celorlalti indivizi.

2. Proprietatea este dreptul individului de a dispune de rezultatele


activitatilor sale, de bunurile care-i apartin. Proprietatea include dreptul la
viata si cel de a dispune de propriul corp. Dreptul individului la securitate si
rezistenta la opresiune deriva din acestea.
3. Principiul responsabilitatii individuale proclama individul ca singur
raspunzator pentru actiunile sale proprii.
4. Egalitatea in fata legii deriva din principiul responsabilitatii individuale:
fiecare individ raspunde pentru propriile fapte, indiferent de avere, sex,
nationalitate, profesie sau alte caracteristici individuale sau sociale.

2. Socialismul
Socialismul este un concept, o ideologie sau un grup de ideologii, un
ansamblu de micri politice care au evoluat i s-au ramificat de-a lungul
timpului, un sistem economic. La nceput, s-a bazat pe proletariatul organizat
cu scopul de a cldi o societate lipsit de clase sociale. Dar, pn la urm, se
concentreaz, din ce n ce mai mult, pe reforme sociale n cadrul
democraiilor moderne.
Nu trebuie confundat socialismul cu comunismul. O republic socialist/stat
socialist i propune s instaureze comunismul.
Prin socialism se mai nelege ansamblul doctrinelor social-politice care
combat individualismul, apar noiunile de egalitate i solidaritate i
constituie un proiect att economic (colectivism economic, autogestiune,
economie mixt), ct i social (egalitate in drepturi, egalitate de anse) i
politic (democraie).
Astzi, socialismul cuprinde ntr-un mod foarte larg i general pe toi cei ce
doresc schimbarea organizrii sociale n vederea obinerii unei mai mari
justiii sociale: el l include att pe socialitii marxiti, ct i pe socialdemocrai i pe anarhiti. Aceste curente se nfrunt n probleme
fundamentale: pentru sau contra statului, pentru sistemul parlamentar sau
pentru democraia direct.

3. MARXISMUL

Marxismul este sistemul concepiilor i al doctrinei lui Marx. Marx a


continuat i a sintetizat n mod genial cele trei curente ideologice
principale din secolul al XIX-lea existente n trei dintre cele mai naintate
ri din lume: filozofia clasic german, economia politic clasic englez
i socialismul francez, legat de doctrinele revoluionare franceze n
general.
Marxismul, sau Socialismul tiinific, este denumirea dat systemului de idei
elaborate iniial de Karl Marx (1818-1883) i Friederich Engels (1820-1895). In
totalitatea lor, aceste idei formeaz o baz teoretic pentru lupta clasei
muncitoare pentru a dobndi o form superioar de organizare a societii
umane, socialismul.
Metoda marxist ofer o vedere mai bogat, mai complet, atotcuprinztoare
a societii i vieii n general, nltur vlul de misticism n nelegerea
dezvoltrii omului i umanitii. Filozofia marxist explic faptul c fora
conductoare a istoriei nu este un Supra-om sau ceva supra-natural, ci este
rezultatul dezvoltrii forelor de producie nsi (industria, tiina, tehnica
etc.). In ultim analiz, economia este ceea ce determin condiiile de via,
obiceiurile i contiina fiinei umane.

4. FASCISMUL SI NAZISMUL
Fascismul si nazismul sunt ideologii totalitare de extrema dreapta.Sunt
antidemocratice si anticomuniste.Fata de comunism acestea au o
componenta ultranationalista,rasista si antisemita.
Fascismul a aparut in anii '20 in Italia si a fost doctrina Partidului National
Fascist(PNF).In fruntea acestui partid s-a aflat dictatorul Benito Mussolini(Il
Duce).Doctrina fascista pune accentul pe natiune si virtutile acestuia.Ei
fac apel la trecutul glorios al Romei.
.Pentru a-si consolida putera fascismul a apelat la aparatul
represiv.Aacesta era format din:camasile negre,Gestapo.Fascismul avea si
un caracter corporatist.O corporatie este o uniune economica compusa din
toti aceea(muncitori si patroni) care isi desfasoara activitatea intr-un
anumit domeniu.
Pentru ca toti sunt membrii ai aceleiasi corporatii,intre ei nu pot exista
conflicte.Astfel grevele,sindicatele si asociatiile patronale au fost interzise.

Nazismul a aparut in anii '20 in Germania si apartine Partidului National


Socialist al Muncitorilor din Germania(NSDAP).In fruntea lui s-a aflat
dictatorul Adolf Hitler.Nazistii pun accent pe virtutile poporului german
vazut ca un popor special,superior,care are menirea de a conduce
lumea.La fel ca si fascistii,nazistii recurg si ei la aparatul represiv:Trupele
S.S.,politia politica.In categoria lagarelor de concentrare,la nazisti apare
lagarul de exterminare.Din punct de vedere economic,regimurile de
extrema dreapta se bazeaza pe sustinerea marilor patroni,industriasi,de
altfel Hitler a reusit sa scoata Germania din criza si cu ajutorul uriaselor
comenzi de stat.Pentru ideologia de extrema-dreapta,individul nu este
important,este doar o parte din popor sau natiune.
Conceptia rasiala a regimului nazist
Inca din epoca moderna filosofi germani precum Nietzsche sau Wagner au
elaborat o teorie a raselor.Aceasta a fost populara printre germani si a fost
preluata si dezvoltata de catre Hitler in lucrarea lui "Mein Kampf".Conform
acestei ideologii,populatia Europei se imparte in 2 rase:
-rasa superioara era alcatuita din populatiile nordice si
germanice(germanii,norvegienii,suedezii,danezii,englezii).Rolul rasei
superioara era acela de a conduce lumea.
-rasa inferioara este alcatuita
din:slavi(rusi,ucraineni,polonezi,cehi,slovaci.Rolul lor este sa ii seveasca pe
acestia.
Mai exista si o a 3-a cateogrie de oameni:
:subspeciile(evreii si tiganii),care nu sunt oameni si trebuie exterminati.

5. DOCTRINELE ELIBERARII
FEMINISMUL
Face parte din clasa mare a doctrinelor eliberrii, alturi de eliberarea
negrilor, a femeilor, a homosexualilor, a teologiei, eliberarea animalelor, etc.
SUA, secolul 19
Reprezentani: Margaret Fuller, Lucy Stone.

Contribuii: William Thomson, John Stuart Mill, Friedrich Engels, Frederich


Douglas.
Secolul XX: Combinaie cu socialismul i anarhismul.
- Femeile nu pot fi libere pn cnd capitalismul nu este nlocuit de
socialism
- Femeile opresate ct exist statul
Feminism lesbianist separatist: ct timp va exista asocierea cu brbaii, ct
timp femeile vor depinde de brbai.
Cele mai relevante snt feminismul liberal i micarea de elibarare a femeilor.
Sexismul: lupt mpotriva inegalitii de gen, n sensul combaterii percepiei
inferioritii fizice, psihice, de rol, etc a femeilor. Contestarea stereotipurilor i
prejudecilor despre femei.

6. ECOLOGISMUL
-

Constatarea crizei mediului natural al planetei.

- Principii de aciune politic contrare altor doctrine, ce in cont de


nevoia prezervrii naturii.

Apar temele noi, neluate n consideraie de alte doctrine:


-

Integrarea problemelor de mediu n strategia dezvoltrii.

Natura este un suport al aciunilor umane, nu surs economic

Conservarea biodiversitii.

Ecologismul respect regulile din celelalte doctrine? Poate fi o ideologie


(poate constitui un suport de program, cu grad de generalitate la nivelul
unui univers)?

Funcia explicativ: criza de mediu a aprut datorit neglijenei sau


ignoranei umane. Oamenii i snt suficieni, domin suveran natura
concepie greit.
Funcia evaluativ: conservarea mediului natural, sancioneaz distrugerile
mediului natural fr a-l nlocui. Propovduiesc viaa slbatic, a nceputului
de lume (preedintele sloven).
Funcia orientativ: identitate - ecologitii-membrii unei specii a cror
sntate, existen i realizare deplin depinde de viaa tuturor speciilor
Funcie programatic: practici i programe ce ncurajeaz protejarea mediului
natural, educarea oamenilor fa de sntatea lor prin sntatea mediului i
a celorlalte specii din jur.
Ecologismul a aparut, asadar, n anii '70 ca o reactie la semnalele tot mai
numeroase privind o serie de probleme ce vizau mediul. ntre acestea au
fost: accentuarea poluarii generale, mareele negre, miscarea antinucleara,
defrisarea nesabuita a padurilor intertropicale, accidentele tehnice majore,
criza petrolului, distrugerea a numeroase specii de plante si animale,
profetiile privind epuizarea materiilor prime minerale. La acestea s-au
adaugat contestatiile de ordin social de natura rasista (SUA, Africa de
Sud), sau social-politice (concretizate n miscarile studentesti din Franta n
1968), precum si penetrarea tot mai puternica n rndurile tineretului a
ideologiilor de stnga, ca o reactie la exacerbarea industrializarii si a
productivitatii specifice societatii de consum[1].