SISTEME FLEXIBILE DE FABRICAIE

OPERATII ELEMENTARE INTR-UN SISTEM FLEXIBIL DE FABRICATIE

Pentru ca sistemul flexibil sa rezolve sarcini diferite in timp, trebuie pregatit
inainte de operare, trebuie alocat cu resurse. Alocarea cu resurse se face conform
cu destinatia sau scopul urmarit de activitatea in sistem. Activitatile in sistem sunt
unificate si asociate fluxurilor din sistem. Intr-un sistem se pot pune in evidenta
urmatoarele fluxuri:
S
E
I

SFF
{T, Tf, C}

Semnificatia notatiilor:
SFF sistem flexibil de fabricatie;
S fluxul de materiale;
E fluxul de energie
I fluxul informational;
P fluxul de productie;
R fluxul de rebuturi;
p pierderile din sistem;
{T, Tf, C} multimea operatiilor de transport, transformare, control

Se observa ca in sistem intra trei fluxuri:

al produselor;
al rebuturilor (nedorit);
al pierderilor (nedorit).
In sistem opereaza o multime de operatii elementare {T, Tf, C}
alcatuita din submultimea operatiilor de transport, transformare si
submultimea operatiilor de control.
OPERATII
OC
Otf
OT
FLUXURI

OPERATII ELEMENTARE

TTS

TTfs

TCS

TTE

TTfS

TCE

TTI

TTfI

TCI

Semnificatia notatiilor:
OT operatii de transformare;
Otf operatii de transfer (transport);
OC operatii de control;
TTS, TTfS, TCS multimea tehnicilor de transport, transferare, transformare si control a
materialelor;
TTE, TtfE, TCE - multimea tehnicilor de transport, transferare, transformare si control a
energiei
TTI, TTfI, TCI - multimea tehnicilor de transport, transferare, transformare si control a
informatiilor

Principiile planificarii tehnologice in sistemele flexibile de fabricatie

Modificarea materialelor S la trecerea prin sistem sub actiunea celor trei
tipuri de operatii elementare OT, Otf, OC, se face respectand cateva principii
specifice structurii functionale:
P1: exista in SFF un numar M de posturi de transformare
multifunctionale Mum, m = 1, , M, capabile sa realizeze diferite tipuri de
operatii de transformare;
P2: primul post de transformare (m=1) si ultimul post de transformare
(m = M) din SFF corespund statiilor de incarcare, respectiv statiilor de
descarcare a pieselor;
P3: fiecare post de transformare are un depozit (stocator) tampon de
piese Dm, de capacitate Cm, ca atare se pot planifica operatiile de
asteptare;
P4: exista H dispozitive de transport (ex.robocare) DTh, h = 1, , H
care pot transporta piese montate pe palete intre posturile de transformare
Mum (numite statii) deplasandu-se in lungul unor cai (fire inductive sau
sine);

P5: anumite scule particulare SI, I = 1, , L care pot fi utilizate in mai

multe posturi de transformare sunt pregatite intr-o magazie centrala de scule
si transportate prin intermediul unui sistem de tarnsport al sculelor;
P6: fiecare piesa Pi, i = 1, , P este prelucrata intr-o secventa
specifica de operatii predeterminata;
P7: exista intotdeauna mai multe posturi de transformare in SFF care
pot executa operatiile necesare pentru fiecare secventa de prelucrare a
pieselor;
P8: pentru fiecare piesa se dau:
- timpul de prelucrare in depozitul de piese tm;
- timpul de uzinare (prelucrare, incarcare, descarcare) tu;
- timpii necesari transferului pieselor intre masini ttfp ;
- timpii de transfer ai sculelor intre magazia de scule si masini ttsc;
P9: se cunosc timpii auxiliari de reglare, fixare, ajustare in functie de
secventa de incarcare a pieselor.

Daca se analizeaza cele noua principii se observa ca ele se structureaza

pe trei nivele:
- Nivelul 1: - selectarea posturilor de transformare;
- Nivelul 2: - selectarea sculelor;
- Nivelul 3: - selectarea dispozitivelor de transport.

Nivel 1

Selectare M.U.

Nivel 2

Selectare scula

Nivel 3

Selectare dispozitiv
transport

Piese brute

Piese finite
S F F

Ierarhizarea activitatiilor desfasurate in structura SFF

Nivelul 1
selectarea unui post de transformre adecvat din mai multe
posturi de transformare care pot realiza aceeasi operatie de prelucrare,
pentru fiecare faza de prelucrare a tuturor pieselor, in acelasi timp
determinandu-se si secventa de incarcare a pieselor in postul de
transformare selectat. Rezultatul actiunii la nivelul 1 consta in determinarea
graficelor de prelucrare a pieselor pe masini.

Nivelul 2 (selectarea sculelor aschietoare): Rezultatul actiunii la nivelul 2

consta in determinarea graficului de alocare si distribuire a sculelor.

Nivelul 3 (selectarea dispozitivelor de transport): Rezultatul actiunii la

nivelul 3 consta in elaborarea graficelor pentru transportul pieselor.

Tipuri de operatii unificate / piesa la planificarea tehnologiei in sistemele

flexibile

Pentru proiectarea tehnologiei in sistemele flexibile de fabricatie si pentru a

crea posibilitatea modelarii procesului se definesc operatii unificate in
raport cu fiecare piesa.

COD operatie

Tipul operatiei

Caracterizare

Incarcare scula in SFF

O scula particulara este transferata din magazinul

central de scule sau din magazia MU la STS si fixata
pe el

Transportul sculei

O scula particulara este transportata la destinatie de

catre STS

Descarcare scula pe STS

O scula particulara este transferata din STS in

magazinul central de scule sau in magazia MU, de
unde este depozitata

Pornire
reglarii)

O MU este pornita (initializata, reglata, testat) in

vederea inceperii operatiei de prelucrare

Incarcare piesa in STP

O piesa dintr-un depozit temporar este montata pe

STP

Transport piesa

O piesa este transportata catre destinatia ceruta prin

intermediul STP

Descarcare piesa

O piesa este transferata de pe STP intr-o zona de

depozitare tampon

Incarcare

O piesa este incarcata pe o MU, in scopul prelucrarii

9
9.01
9.02
9.03
9.04
9.05

Prelucrare

O piesa este prelucrata pe o MU:

Frezare
Gaurire
Alezare
Tarodare
Rotire
Etc

10

Descarcare

O piesa este descarcata de pe o MU intr-un depozit

tampon

(in

vederea

Relatii temporale asociate operatiilor unificate / piesa

Celor zece tipuri de operatii unificate li se asociaza relatiile temporale in
sensul ca ele se desfasoara intr-o anumita ordine, algoritmul manifestandu-se
intr-un camp de restrictii.
Conventii de notatii:
Formularea relatiei temporale este facuta pentru faza j de prelucrare a piesei
P1 (I=1.P, j=1.j) in postul de transformare Mum (m-1m)
Semnificatia indicilor utilizati:
operatii de tipul 9
9

Om1

(i;j)
Faza j
Piesa i
Operatia se executa cu scula sau dispozitivul l (din multimea S)
Operatia se executa in postul de transformare MUm

 Semnificatia notatiilor:

Ts[X] timpul de incepere (start) al operatiei X;

Tf[X] timpul de sfarsit al operatiei X;
tp[X] timpul necesar pentru executia operatiei X;
tp(1,m-,m) timpul de transfer al sculei de la MU-m la care fusese
utilizata inainte scula S1 la Mum;
tp(h,m*,m) timpul de transfer al piesei Pi de catre dispozitivul de
trasnport Th, de la postul de transformare Mum* care executase faza j1 de prelucrare, catre Mum;
Qm numarul de piese stocate in zona tampon Dm la orice moment
de timp.

COD
operatie

Simbol

Ecuatii si restrictii

Om1 1 (i; j )

Ts [Om1 1 (i; j ) > T f [On101 (i; j )]

T f [On101 (i; j )] = Ts [Om1 1 (i; j )] + t p [Om1 1 (i; j )]

Cum se citeste?
Momentul de start al unei operatii de tipul 1 la una
dintre masinile m, cu una dintre scule 1,pentru o piesa
L, prelucrata in faza j, urmeaza momentul final unei
operatii de tip 3 (descarcare) de pe o alta masina
(masina precedenta).
Momentul final al unei operatii de tip 1 la o Mum cu
o scula L, la faza j, pentru piesa L este egal cu timpul
de start + timpul necesar pentru executia operatiei de
tip 1 la masina m, cu scula 1, la piesa L, in faza j.

T = max { Tf [Pi] } min {Ts [Pi] },

1<i<p
1<i<p
unde:T timpul de fabricatie;
Tf(Pi) timpul de terminare a ultimei operatii de prelucrare a piesei;
Ts(Pi) timpul de start a primei operatii
Legi de decizie si proceduri de planificare a tehnologiei in SFF
Dupa ce s-au stabilit relatiile temporale dintre operatii, trebuie stabilit
functie de restrictii, dupa ce legi sunt inlantuite operatiile intre ele? Cum se
succed?
Operatiile sunt asociate pieselor in secvente si distribuite pe o structura
data (structura sistemului flexibil).
Se numeste lege de decizie, in SFF, o regula de selectare a unui post
de transformare, scule particulare si a unui dispozitiv de transport adecvate,
avand un numar de alternative disponibile, in scopul realizarii unei anumite
secvente de operatii pentru o anumita piesa.
Legile de decizie trebuie sa fie legi dinamice, avand in vedere dinamica
din SFF.
Sunt prezente in continuare trei legi de decizie dinamice:

Nr.
crt.

Evaluarea deciziei
Legi de decizie

Obiectiv: timp
minim/operatie.
Procedura urmareste
minimizarea timpului de
prelucrare pe masini si a
duratei de
pornire/masina cu
considerarea
alternativelor pentru MU
si STP, care realizeaza
operatia de prelucrare
(de tip 9) si operatii de
transport piesa (de tip 6).
[SOTA]

In selectarea m.u. si dispozitivului de transport

Pentru selectarea mu, timpul de

operatie este definit ca suma
timpilor pentru operatiile 4,8,9,10.

Topmu = T [Omk 1 (i; j )]

k

k = 4,8,9,10.
Pentru selectarea dispozitivului
de transport , timpul de operatie
este definit ca suma timpilor
pentru operatiile 5,6,7.

Topdt = T [Omk 1 (i; j )],

k

k = 5,6,7
T = Topmu + Topdt

min

In selectarea
sculei

Obiectiv: timp minim de

incepere/operatie.
Procedura
urmareste
utilizarea intensiva a
MU, a sculelor din baza
comuna, simultan cu
echilibrarea
incarcarii
MU. Deci, procedura
selectioneaza timpii cei
mai lungi de nefolosire.
[ESTA]

Avand in vedere starea data a X

sistemului si algoritmul asociat
piesei, va fi selectata masina
care
poate
incepe
prima
operatie necesara piesei.

Obiectiv: timp minim de X

terminare/operatie.
Procedura
urmareste
minimizarea temporala a
fluxului
de
piese
combinand procedurile 1
si 2. [EFTA]

Exemplu privind procedura de selectare a MU si a secventelor de incarcare,

la nivelul 1 decizional, adica selectarea MU:

Op. 1

Op.2

P1

MU1
MU2

MU4
MU3

P2

MU4
MU3

MU1
MU2

Matricea de asociere piese operatii - resurse

Pentru descrierea fluxului operational se utilizeaza grafuri orientate pentru

executia unei piese Pi, la operatia j, pe masina unealta Mum, nodul de
prelucrare se simbolizeaza dupa cum urmeaza :
n
i
ST

m
FT

Simbolizarea unui nod de prelucrare :

Semnificatia notatiilor:

i numarul piesei;
j numarul fazei de prelucrare;
m numarul masinii unelte;
ST Ts minim pentru operatia 8
FT Tf minim pentru operatia 10;
n numarul nodului de prelucrare.

Pentru a sugera modul de alocare a resurselor (aici alegerea m.u.) , se

intocmeste graful urmator:

In acest graf posibiatile de prelucrare pentru cele doua piese sunt:

P1

P2

S23F
S24F
S13F
S14F
S57F
S58F
S67F
S68F
S27F
S28F

Presupunand ca actioneaza procedura SOTA:

se calculeaza timpii pe Op, pentru fiecare varianta, de exemplu pentru P1;
se determina timpul minim la cele patru variante si se alege un traseu.

Daca masinile sunt la fel, s-ar putea sa apara timpi diferiti datorita
urmatoarelor probleme:

O scula necesara pentru a prelucra piesa 1, la operatia j ar putea fi

pe o alta masina si aducerea ei necesita timp;
Timpul de comutare al programelor;
Timpul de reconfigurare. Se alege acea masina in care
reconfigurarea pentru operatia curenta sa dureze cel mai putin;
S-ar putea ca pe masina sa existe alte piese, care sunt in curs de
prelucrare, iar timpii cat ar urma sa mai dureze prelucrarea sunt
depistati de sistem si prelucrati.