Suport Curs4 2013 2014

Mihaela Muntean-2013
Internet
Cuprins
Definitie. Istoria Internetului. Cine guverneaza Internetul?

DNS, adresa IP
Servicii Internet (e-mail, instant messaging, chat rooms, VoIP, FTP, WEB, etc)
Serviciul WWW
Procesul de incarcare a unei pagini in browserul Web
URL
Principii de proiectare a site-urilor Web
HTML, XML
Pagini Web statice/ dinamice
Evolutia WEB
Servicii Google
Sisteme de management al continutului Web
Internet
reprezint o mulime global de calculatoare interconectate,

similara unei reele locale, dar la o scar mult mai larg.
Mediul Internet este un ansamblu de reele de calculatoare
interconectate care mpreun cu miile de calculatoare (terminale,
staii de lucru, servere) i milioane de utilizatori, constituie
comunitatea Internet care are la dispoziie un mediu
informaional i de calcul cu foarte multe servicii informatice i
resurse (baze de date, biblioteci de programe, documentaii
electronice, etc).
Istoria Internetului
ARPANET (Advanced Research Projects Agency

network) -1969
TCP - Protocolul pentru comunicare in ARPANET

ARPANET -Internet Protocol (IP)
(1986) National Science Foundation (NSF) a

conectat reteaua sa de 5 centre de super computere
( NSFnet) la ARPANET
INTERNET
Cine guverneaza Internetul?
Nu exista o organizatie care controleaza activitatea

Internetului
Internet Corporation for Assigned Names and Numbers

(ICANN) - adrese IP
Internet Network Information Center (InterNIC)
domenii
World Wide Web Consortium (W3C)- standarde
HTML, programare Web
etc
Infrastructura curenta a Internetului
Limitari ale vitezei de transmisie

calitatea serviciilor
Limitari ale limbajului HTML
Wired Internet
mobilitatea utilizatorilor
Internet2 (I2)
Crearea unei retele de foarte mare viteza pentru comunitatea de

cercetare nationala
noi aplicatii /servicii Internet
transferul rapid al serviciilor/aplicatiilor la comunitatea Internet.
Pana 2020, I2 va permite acces la peste 250 milioane de site-uri Web, la

viteze > 10000 viteza Internetului de astazi
Internet mobil, acces de oriunde
o calitate diferentiata a serviciilor prioritati diferite pentru pachete in
functie de tipul de date transmise.
Adresarea calculatoarelor n Internet
Internetul se bazeaza pe protocoalele TCP/IP.

n Internet fiecare calculator are o adres unic (adresa IP)
exprimat ca un numr pe 32 de bii (IPv4) -consta din patru
grupuri de numere (0-255) separate prin punct.
Ex: 198.112.68.223
Aceste adrese sunt organizate n cinci clase (A E).
Fiecare adresa care aparine uneia din clasele A, B sau C
const dintr-un identificator de reea (netid) i un
identificator de calculator gazd (hostid).
Clasele D si E sunt rezervate
Utilizarea adreselor numerice asociate staiilor n vederea realizrii

comunicrii ar fi extrem de dificil pentru utilizatorii obinuii. n Internet
acetia acceseaz serverele i resursele utiliznd nume, de cele mai multe ori
chiar relevante.
Aceste nume sunt asociate adresei numerice a staiei i sunt gestionate i
atribuite la cerere de ctre DNS (Domain Naming System).
Domeniile si adresele IP corespunzatoare
sunt stocate pe servere DNS

Ori de cate ori se specifica un domeniu, un server DNS translateaza denumirea
domeniului in adresa IP asociata astfel ca datele pot fi rutate la calculatorul
corect
Domenii:
generice/top-level (tip organizatie: com, net, edu, etc)
geografice : coduri de tara (ro-Romania).
www.ase.ro
IP v4/ IPv6
IP v4- utilizeaza adrese pe 32 biti
Aceasta schema de adresare contine pana la 232 de adrese

Se poate reprezenta ca o serie de 4 numere separate prin punct
Fiecare din cele 4 numere pot lua valori de la 0-255.
Ex: 192.168.0.1
IPv6 utilizeaza adrese pe 128 biti
8 grupuri de 4 numere (sistem hexazecimal) separate prin (:)

Ex: 2001:0f68:0000:0000:0000:0000:1986:69af
Servicii Internet
e-mail
instant messaging
chat rooms
VoIP
FTP
newsgroup
WEB, etc
E-mail (electronic mail/posta

electronica)
Outlook, Windows Mail ,etc

site-uri Web:
Google - gmail
Yahoo!Mail
nume utilizator @nume domeniu munteanm@ie.ase.ro
Protocoale utilizate de serverele de
mail
SMTP (simple mail transfer protocol)

POP3 (post office protocol)
Instant Messaging (IM)
este un serviciu de comunicare in

timp real pe Internet
IM software:
Google Talk, MySpace IM,
Windows Live messenger,
Yahoo!Messenger, etc
unele servicii IM suporta voce
si video
ambele parti trebuie sa fie
online in acelasi timp
nu exista standarde pentru IM
VoIP-telefonie pe Internet
o conexiune de mare viteza

serviciu de telefonie pe
Internet
un microfon
un software dedicat (ex:
skype)
Files Transfer Protocol (FTP)
pentru transfer de fisiere

pentru a incarca paginile Web pe un server Web.
Un server FTP este un calculator care permite utilizatorilor sa
incarce/ descarce fisiere utilizand FTP.
Unele site-uri FTP limiteaza transferul de fisiere pe baza de
conturi (nume si parola).
Multe site-uri FTP permit acces anonim FTP.
Multe SO au facilitati FTP
C:\windows\system32>ping www.ase.ro
Ping -Packet InterNet Groper
un utilitar ce verifica conexiunea dintre un

client si reteaua TCP/IP
timpul de raspuns al serverului

viteza serverului si a Internetului la acel moment.
Serviciul WWW
World Wide Web
Elementul primar al Internet-ului este World Wide Web (cunoscut sub numele de
Web sau WWW) care este un suport pentru text, grafic, animaie i sunet.
1989-1991, dr. Tim Berners Lee de la European Particle Physics Laboratory
HTML- versiune modificata a SGML(standard generalized markup language)

Hyperlinkuri
Mosaic- primul browser Web cu interfata grafica (1993)

Netscape Navigator -primul browser Web comercial (1994)
Internet Explorer (1995)
Serviciul WWW
functioneaza pe baza protocolului HTTP

are la baza arhitectura client-server:
Serverul Web -contine o aplicatie specializata in prelucrarea cererilor

HTTP
Clientul (browser Web) transmite cererile HTTP la serverul Web, preia

raspunsurile sub forma de pagini HTML
URL (uniform resource locator/descriptor uniform de resurse)

Un mod standardizat de regasire uniforma a resurselor
domeniu pt serverul Web,
unde este stocata pagina
Web
Calea fisierului
cautat
URL pt o pagina Web
Denumire pagina
Web
URL
Structura complet a unui URL este urmtoarea:
protocol://nume-calculator-gazd:port/cale-director/resurs
Alt exemplu:
http://reicom.ase.ro/index.htm
ftp, mailto, etc
Procesul de incarcare a unei pagini in

browserul Web
1. Se lanseaza browserul Web (ex: Internet
Explorer) si se tasteaza adresa URL a
paginii Web
2. Browserul cere serverului DNS adresa IP
a serverului Web unde se afla pagina
Web ceruta
3. Serverul DNS transmite adresa IP
(ex:193.226.34.67) sau mesaj de
eroare
4. Browserul se conecteaza la serverul Web
utilizand adresa IP si transmite
cererea prin comanda GET URL
(HTTP)
5. Serverul Web prelucreaza cererea si
trimite raspunsul HTPP . Raspunsul
este pagina Web solicitata in format
HTML, sau un mesaj de eroare .
Server DNS
2
3
client
Browser
Web
server
4
Server
Web
5
Browser Web:
Internet Explorer,
FireFox, Opera,
Mozilla, Google
Chrome, etc
Server Web: Apache ,

Microsoft Internet
Information Services
Serviciul WWW
pagina Web -contine text, elemente multimedia, linkuri catre alte pagini Web.
o pagin de Web este legat de o diversitate de fiiere cum ar fi fiiere text,
grafice sau multimedia.
Mecanismul prin care sunt create cile de acces ntre documente este denumit
hipertext (hypertext).
Site Web
o colecie coerent de informaii prezentat sub forma unor pagini Web,
fiiere multimedia, documente i alte tipuri de fisiere, ntre care exist
legturi.
utilizeaza pagini statice/dinamice.
paginile statice contin doar tag-uri HTML si nu ofera interactivitate
continutul paginilor dinamice poate diferi la fiecare noua accesare, ofera
interactivitate cu utilizatorul (tehnologii : Dynamic HTML, JavaScript,
PHP, ASP.NET, FLASH, etc)
Serviciul WWW
Paginile Web i colecia de fiiere referite sunt integrate printr-o

pagin Web numit pagin principal -index.html/default.html
/home.html (extensia html poate aprea ca htm).
Aceast pagin conine n mod uzual un cuprins sau un index care face
referiri la celelalte pagini din site-ul Web
Atunci cnd se realizeaz un site Web aceste fiiere sunt pstrate, n mod
uzual, ntr-un director / o colecie de directoare n discul local i este referit
cu numele de site local.
Prin publicarea unui site local (upload), directorul su local, mpreun cu
coninutul su (fiierele site-ului i subdirectoarele din el), este transferat la
serverul Web care conine software-ul prin care site-ul este transmis
navigatoarelor Web ale calculatoarelor conectate la Internet.
Odat publicat site-ul se transform din site local n site Web
Site-uri Web
Web portal
stiri
ziare, televiziuni, radio
Informationale
Ofera o varietate de servicii Internet: motor de cautare, e-mail, mesagerie,

chat rooms, pagini Web personale, harti, etc
Yahoo!, MSN, AltaVista, HotBot, GO.com, iGoogle, Netscape, etc
Web Portal wireless
agentii guvernamentale, organizatii non-profit
business/marketing
educationale , etc
Principii de proiectare a site-urilor

Web de prezentare
Etape
Stabilirea scopului site-ului

Stabilirea cerinelor
Proiectarea site-lui
Dezvoltarea site-lui
Verificarea integritatii si corectitudinii codului-sursa
Publicarea site-lui
Promovarea
Scopul site-ului
Identificarea publicului int i a tipologiei acestuia

Utilizatori novici si ocazionali
Utilizatori frecveni si experi
Utilizatori internaionali
!!!!!Un site Web bine proiectat ar trebui s fie capabil s
se acomodeze unei game largi de interese i aptitudini ale
utilizatorilor.
Stabilirea scopului i a obiectivelor principale
Stabilirea informaiilor ce vor fi disponibile pe site
Stabilirea cerinelor
Platforma utilizata (sistemul de operare, serverul Web, clienii

Web, SGBD-ul utilizat, etc);
Tehnologiile utilizate (HTML, JavaScript, PHP, ASP.NET,
FLASH, etc)
nivelul programrii Web (pe server, la client sau o abordare
mixt);
cerinele de securitate (de ex.: controlul accesului);
designul general al site-ului;
frecvena actualizrii informaiilor i dinamica lor;
audiena i specificul coninutului.
Organizarea informatiilor:
Divizarea informaiilor in unitati logice
Stabilirea unei ierarhii a informatiilor n funcie de importan i de
generalitate:
Pagina de start (home page)
Indexul (sumarul) site-ului
Scop, tipul coninutului, modaliti de parcurgere
Paginile subiectelor principale
Subiecte de interes ale site-ului
Paginile subsidiare
Trebuie s contin legturi de revenire la pagina de start
Utilizarea acestei ierarhii pentru a crea relaii ntre unitile logice,
Analiza rezultatului din punct de vedere estetic i funcional.
Navigarea prin site

!!!!!!Un sistem bun de navigare faciliteaz orientarea prin site
Asigurarea accesibilitii informaiilor
end user versus administrator
Marimea / culoarea butoanelor, textului i legturilor
Designul coninutului de tip text :
Utilizarea majusculelor, dimensiunea textului, tipul font-ului, gruparea si
aranjamentul, spatierea, alinierea, utilizarea titlurilor/subtitlurilor, titlul
paginii
Localizarea pe pagin a link-urilor
trebuie s fie similare n ntreg site-ul
Culorile link-urilor nevizitate trebuie s fie mai strlucitoare dect

a celor deja vizitate, ns trebuie s constituie variante de
luminozitate ale aceleiai culori.
Asigurarea simplitii i consistenei
Dezvoltarea site-ului
Separarea datelor (coninutul) de prezentarea lor final (forma)

Probleme:
Modificarea frecvent a coninutului
Schimbarea periodic a interfeei (atragerea vizitatorilor)
Pstrarea integritii legturilor i oferirea facilitilor de
navigare
Factorii care determina ca vizitatorul

sa revina (in ordinea importantei):
Usurinta navigarii
Viteza incarcarii
Periodicitatea actualizarii
Calitatea continutului
Calitatea organizarii site-ului
Grafica paginii de start
Aspectul artistic general
Existenta animatiei
Greseli frecvente :
Text greu de urmarit

Text clipitor
Reduce cu 87% puterea de concentrare a vizitatorilor paginii

[www.userfriendly.org]
Prea multa animaie

Utilizarea elementului <marquee>
Fundaluri stridente
Pagin conine o mulime de combinaii nepotrivite de culori
Nu se ine cont de contrastul de luminozitate: textul trebuie s aib
o culoare luminoas, iar fundalul una nchis, sau invers.
Greseli frecvente
Combinaii corecte de culori text/fundal: Negru/galben; Verde/alb;

Rou/alb; Albastru/alb; Alb/albastru; Negru/alb; Galben/negru; Alb/rou;
Alb/verde; Alb/negru; Rou/negru; Verde/rou.
link-uri nvechite
Pagin n construcie
Trebuie verificat permanent valabilitatea legturilor indicate n pagin

Un site nu trebuie publicat dect dup ce este finalizat.
Lipsa adresei E-mail
Greseli frecvente
Titlul paginii (primele 66 caractere) este preluat de motorul de

cutare pentru a-l afia n lista de rezultate ale unei interogri.
Titlul este preluat i n lista de adrese favorite de ctre
utilizatorii interesai
E bine s nceap cu numele companiei /proprietarului, urmat
de o foarte scurt descriere
Nu trebuie s nceap cu "The" or "Welcome to", pentru c va
fi inserat n listele alfabetice la litera T sau W.
Pentru paginile secundare, la titlul iniial trebuiesc adugate
cteva cuvinte care s descrie pagina curent inserate ct mai
la nceputul titlului, pentru ca diferenierea s se fac rapid.
Verificarea integritatii si a
corectitudinii codului-sursa
verificarea integritatii legturilor

verificarea corectitudinii codului-surs.
evitarea oricror extensii particulare i a formatelor grafice
proprietare (de exemplu, BMP).
modul de scriere a numelor de fiiere (SO Windows/Unix)
Publicarea site-lui
Publicarea pe un server dedicat.

presupune transferul tuturor fiierelor care compun site-ul pe calculatorul
pe care ruleaz serverul Web.
Apelarea la un furnizor de gzduire Web. n acest caz, site-ul va fi
localizat la distan, pe un server pus la dispoziie de gazda site-ului Web
(gazduire/hosting).
Gazduirea Web inseamna de fapt o chirie a unui spatiu pe un server,
spatiu in care vor fi stocate toate fisierele care compun site-ul.
In funcie de buget i de cerinele site-ului, putem recurge la un furnizor
local sau unul internaional.
Trebuie s avem n vedere, printre altele, sistemul de plat, suportul
tehnic i limea de band oferit.
Deseori, rolul de furnizor de servicii de gzduire Web este asumat chiar
de furnizorul de servicii Internet.
Concluzie
Pentru a avea un site avem nevoie de :

Nume de domeniu
www.numefirma.ro sau .com, .net, .info, .eu, etc.

Domeniile (.ro) se inregistreaza pe viata si se platesc o
singura data, la inceput, in timp ce domeniile (.com, .eu,
.net), etc se inregistreaza pe o perioada determinata si se
plateste anual reinnoirea lor.
Gazduire Web/server Web dedicat

Site-ul propriu-zis
HTML (Hypertext markup language)
un limbaj de formatare a paginilor Web- bazat pe etichete (tag) :

structura unei pagini, pozitionarea imaginilor
formatarea textului
liste ordonate/neordonate
tabele
hyperlinkuri catre alte pagini, documente, fisiere multimedia, etc
forme :
butoane submit si reset ce permit trimiterea datelor sau anularea lor,
etc.
Notepad, FrontPage, DreamWeaver, Office 2007/Web Publisher, etc
HTML
<HTML>
tag-ul de inceput
<!sectiunea de header a paginii Web-->
comentariu
<HEAD>
se introduc informatii despre pagina Web
<TITLE>Titlu</TITLE> titlul incepe cu un tag si se termina cu un tag. Apare in
bara de titlul
</HEAD>
<!sectiunea de body a paginii Web, contine text, imagini, link-uri, forme, etc-->
<BODY>
<!un paragraph->
<P>Hello! </P>
</BODY>
</HTML>
tag-ul de sfarsit
HTML
<HTML>
<HEAD>
<TITLE>Exemplu</TITLE>
</HEAD>
<BODY>
<P>Hello! </P>
</BODY>
</HTML>
HTML
<HTML>
<HEAD><TITLE>Hyperlinkuri</TITLE></HEAD>
<BODY>
<CENTER>
<H1>Internet Service</H1>
<H3>Click pe adresa Internet Service </H3>
<P> Motor de cautare: <A HREF="http://www.yahoo.com">Yahoo!</A></P>
<P> Motor de cautare: <A HREF="http://www.google.com">Google</A> </P>
<P> Site Elearning: <A HREF="http://www.elearningit.ase.ro"> elearningit </A></P>
</CENTER>
</BODY>
</HTML>
XML (eXtensible Markup Language)
Definit in 1996 (W3C), permite modelarea unui spectru larg de

informaii, de la text n limbaj natural pn la informatii
complet structurate (din BD).
este un lb bazat pt etichete ca si HTML, dar nu are tag-uri
predefinite
permite utilizatorului sa defineasca propriile tag-uri si
structura documentului
XML pt a stoca, structura si transporta datele (intre
aplicatii).
XML nu inlocuieste HTML.
HTML pt afisarea datelor
XML
este un limbaj auto-descriptiv care conine att informaia propriu-zis ct i

schema de validare a structurii.
o solutia pentru integrarea datelor (atat a datelor structurate in baze de date
cat si a celor semistructurate sau nestructurate din paginile Web, email).
o solutie pt schimbul de date pe Internet intre aplicatii incompatibile
(fisierele XML sunt fisiere text)
Office open XML (OpenXML)- format de fisier bazat pe XML dezvoltat de
Microsoft pt foi de calcul (.xlsx), prezentari (.pptx), documente (.docx)
O serie de lb pt Internet sunt create cu XML
XHTML (eXtensible HyperText Markup Language)
WSDL (WebService Definition Language) pt descrierea serviciilor Web
WML (Wireless Markup Language) -pt echipamente mobile
etc
XML-Structura unui fisier XML

<root>
<child>
<subchild>.....</subchild>
</child>
</root>
Descrie relatiile dintre elemente

Elementele pot avea atribute (ca la HTML)
Exemplu
<librarie>
<carte categorie=Copii">
<titlu limba=en">Harry Potter</titlu>
<autor>J K. Rowling</autor>
<an>2005</an>
<pret>29.99</pret>
</carte>
<carte categorie="WEB">
<titlu lang="en">Learning XML</titlu>
<autor>Erik T. Ray</autor>
<an>2003</an>
<pret>39.95</pret>
</carte>
</librarie>
Pagini Web dinamice
coninutul lor este creat dinamic i poate diferi la

accesri diferite;
de exemplu la acelai URL coninutul paginii poate varia n

funcie de anumii parametri cum ar fi locaia geografic a
utilizatorului, ora, paginile vizitate anterior, profilul
utilizatorului;
ofer interactivitate;
posibiliti de interaciune.
in funcie de locul n care este evideniat caracterul
dinamic al paginilor exist
pagini dinamice pe parte de client
pagini dinamice pe partea de server.
Pagini Web dinamice
Tehnologii care permit realizarea de pagini dinamice pe partea de

client:
scripturi pe partea de client (client side scripts)
DHTML (Dynamic HTML)
Applet-uri Java
Controale ActiveX
Elemente multimedia
Pagini Web dinamice
Scripturile pe partea de client (client side scripts) sunt secvene

de program incluse n pagina HTML care se execut de ctre
navigator.
Secvenele de program sunt incluse prin marcatorul <SCRIPT>
sau n proprietile anumitor componente HTML ca rspuns la
diferite evenimente.
Pagini Web dinamice
DHTML (Dynamic HTML) este o tehnologie dezvoltat de

Microsoft care combin HTML, foi de stiluri (CSS) i script-uri
pentru a realiza pagini Web dinamice.
Permite utilizatorilor s interacioneze cu pagina fr a retrimite
o cerere la serverul Web
Pagini Web dinamice
Applet-uri Java reprezint aplicaii de dimensiune redus, scrise

n limbajul Java.
Codul binar al aplicaie este descrcat pe maina client de pe
server i executat local, n maina virtual Java (JVM).
Aproape toate calculatoarele permit execuia applet-urilor, ns
pentru funcionarea acestora este necesar instalarea unei maini
virtuale Java.
n cadrul paginii HTML applet-urile sunt incluse prin intermediul
marcatorilor <APPLET> sau <OBJECT>.
Pagini Web dinamice
Controalele ActiveX sunt componente binare incluse n paginile

Web pentru a oferi interactivitate.
Sunt asemntoare applet-urilor, ns spre deosebire de acestea
ruleaz pe platforma Windows i au fost dezvoltate n special
pentru Internet Explorer.
Pagini Web dinamice
Elemente multimedia sunt dezvoltate n general folosind

produsul Macromedia Flash.
Acestea se prezint sub forma de fiiere (SWF) multimedia i sunt
incluse n pagina Web prin intermediul marcatorului <OBJECT>.
Pentru a putea rula pe partea de client aceste fiiere este necesar
instalarea unui plug-in denumit Macromedia Shockwave Player.
Pagini Web dinamice
Pagini Web dinamice
Limbajele utilizate:
PHP (Personal Home Pages),
ASP (Active Server Pages),
ASP.NET
i JSP (Java Server Pages).
Pagini Web dinamice
Caracteristicile generale ale paginilor Web dinamice generate pe

partea de server, indiferent de limbajul de scripting folosit sunt:
necesit un procesor pentru paginile dinamice sau un mediu de
execuie;
ntr-o pagin de script (ASP, JSP, PHP) pot fi mbinate limbajul
HTML i secvene de cod
secvenele de cod sunt executate pe partea de server, nainte de
a trimite pagina la client
exist astfel posibilitatea de a particulariza paginile n mod
dinamic
ofer posibilitatea de interaciune cu baze de date diferite.
au acces la toate resursele serverului Web (fiiere, reea).
Principalele servicii Google
Blogger
Gmail
Google Docs
Google Groups
Google Image search
Google Maps
Google Talk
etc
Evolutia Web
Prima generatie (inceputul anilor 90)

pagini statice
lipsa de interactivitate
URL, HTTP, HTML
A doua generatie (sf. anilor 90)
acces la BD
Limbaje de script
ASP (Microsoft Active server pages) procesarea se face numai pe server, nu este
posibila interactiune rapida a utilizatorului cu pagina Web
Java applet-uri (independente de platforma, cer browsere ce suporta Java)

pt a crea pagini Web interactive
permite tranzactii online (comert electronic)
permite personalizarea paginilor Webcookie
permite acces la continutul Web a echipamentelor mobile
Evolutia Web
A treia generatie (dupa 2000)

O mai buna organizare si extragere a continutului Web
motoare de cautare
Google, Yahoo, Ask.com, Netscape Search, etc
directoare de subiecte
clasifica paginile Web intr-un set organizat de categorii si
subcategorii
Google, Yahoo, etc
Web semantic
resursele Web sa fie accesibile dupa semantica lor si nu dupa
cuvinte cheie
XML
Evolutia Web
Web devine un mediu de executie a aplicatiilor B2B

Servicii Web
Ex: autorizarea cardului de credit, convertor de valuta
realizeaza o sg functie, poate fi apelat prin HTTP
WSDL (Web services description language)- descrie tipuri
de mesaje pe care le primeste/trimite un serviciu Web, etc
Sisteme de management al continutului

Web
Web content management system(WCMS)
Ce este un CMS (sistem de management al

continutului /content management system) ?
reprezinta o platforma hardware si software ce permite o

automatizare crescuta a managementului de continut incepand
de la soft-uri, fisiere audio, video, imagini, text electronic,
animatii dinamice, aplicatii de tip Google map si alte resurse
multimedia.
content management- proces de colectare, stocare, organizare,
gestionare si publicare a continutului
Sisteme de management al
continutului Web
Un CMS poate avea urm functii:

Importul si crearea de documente si resurse multimedia
Identificarea utilizatorilor si a rolului lor in gestionarea continutului
Abilitatea de a administra continut
Abilitatea de a defini workflow
Abilitatea de a atribui roluri si responsabilitati diferitelor categorii de
continut
Definirea de sarcini de lucru adesea cuplate cu trimiterea de mesaje in functie
de eveniment, astfel incat managerii de continut sunt alertati automat cand
intervin schimbari ce ii privesc
Abilitatea de a accesa o BD
Multe CMS-uri ofera o interfata grafica bazata pe Web, care permite editorilor sa
acceseze si sa gestioneze online continutul folosind doar un browser Web.
continutului Web
Dupa domeniul de aplicare CMS pot fi impartite in:

WCMS (Web CMS)
ECMS(enterprise CMS)
Ex: Document Management System- sisteme de management a

documentelor).
Un WCMS reprezinta un sistem software utilizat :

pentru crearea si administrarea cat mai automatizata a
continutului unui site Web,
administrarea sa se face prin intermediul unui browser Web,
stocarea continutului si a metadatelor se realizeaza in BD.
continutului Web
WCSM permite administratorilor sa adauga/ modifice/ stearga

continut si structura unui site Web prin intermediul unui browser
Web.
Ofera de asemenea, optiuni pentru indexarea si cautarea de
documente, pentru precizarea de cuvinte cheie si alte metadate
pentru motoarele de cautare.
Cele mai utilizate Web CMS-uri sunt gratuite:

WordPress,
Joomla!,
Drupal,
PHP-fusion, PHP-nuke,
CMS made simple, etc.
WCMS-urile ofera urm avantaje:
Instalare simpla
Securitatea codului sursa
Interfata prietenoasa
Dezvoltare simpla
Extindere usoara
Instruire usoara
Interfete standardizate cu alte programe
Costuri reduse
Independenta fata de furnizori/hardware/SO
WCMS-urile ofera urm avantaje:
Un CMS utilizeaza template-uri pt intreg site-ul/ pagini

individuale. Cand este adaugat un nou articol pe site-ul
Web, este publicat automat cu template-ul standard si
astfel se asigura consistenta.
O bariera reala pt utilizarea CMS-urilor: este nevoie ca
serviciul de gazduire Web sa ofere suport pt PHP si
MySQL.
Actualmente aproape toti furnizorii de servicii de
gazduire Web ofera aceste optiuni sau CMS
preinstalate.
Cum lucreaza un WCMS?

Server Web dynamic (sursa: Beginning Joomla!, 2009)
Cerere
Brower web
cerere
Server Web
Joomla
PHP
template
Returnare
returnare HTML
cerere continut
MySQL
returnare text
Joomla! este proiectat pt a rula pe LAMP.

Lb de programare utilizate: CSS, HTML, PHP, XML
tipurile de fisiere imagine: gif, png, jpg.
Intrebari
Identificati principalele (minim 10) servicii Google si descrieti-le pe scurt

Precizati 3 domenii generice si semnificatia lor
Completati corect:
Identificarea unui calculator conectat la Internet se face prin .
HTML este utilizat pentru: .
Internetul utilizeaza protocolul:..
Google Chrome este: ..
Dati 3 exemple de IM software (altele decat cele prezentate la curs)
Precizati care este URL pt suportul de curs
Precizati pasii parcursi pentru a configura Microsoft Outlook

Suport Curs4 2013 2014

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport Curs4 2013 2014

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Mihaela Muntean-2013

Definitie. Istoria Internetului. Cine guverneaza Internetul?

reprezint o mulime global de calculatoare interconectate,

ARPANET (Advanced Research Projects Agency

TCP - Protocolul pentru comunicare in ARPANET

(1986) National Science Foundation (NSF) a

Cine guverneaza Internetul?

Nu exista o organizatie care controleaza activitatea

Internet Corporation for Assigned Names and Numbers

Infrastructura curenta a Internetului

Limitari ale vitezei de transmisie

Crearea unei retele de foarte mare viteza pentru comunitatea de

Pana 2020, I2 va permite acces la peste 250 milioane de site-uri Web, la

Adresarea calculatoarelor n Internet

Internetul se bazeaza pe protocoalele TCP/IP.

Utilizarea adreselor numerice asociate staiilor n vederea realizrii

sunt stocate pe servere DNS

IP v4- utilizeaza adrese pe 32 biti

Aceasta schema de adresare contine pana la 232 de adrese

IPv6 utilizeaza adrese pe 128 biti

8 grupuri de 4 numere (sistem hexazecimal) separate prin (:)

E-mail (electronic mail/posta

Outlook, Windows Mail ,etc

SMTP (simple mail transfer protocol)

Instant Messaging (IM)

este un serviciu de comunicare in

o conexiune de mare viteza

Files Transfer Protocol (FTP)

pentru transfer de fisiere

Ping -Packet InterNet Groper

un utilitar ce verifica conexiunea dintre un

timpul de raspuns al serverului

1989-1991, dr. Tim Berners Lee de la European Particle Physics Laboratory

HTML- versiune modificata a SGML(standard generalized markup language)

Mosaic- primul browser Web cu interfata grafica (1993)

functioneaza pe baza protocolului HTTP

Serverul Web -contine o aplicatie specializata in prelucrarea cererilor

Clientul (browser Web) transmite cererile HTTP la serverul Web, preia

URL (uniform resource locator/descriptor uniform de resurse)

URL pt o pagina Web

Procesul de incarcare a unei pagini in

Server Web: Apache ,

Paginile Web i colecia de fiiere referite sunt integrate printr-o

ziare, televiziuni, radio

Ofera o varietate de servicii Internet: motor de cautare, e-mail, mesagerie,

agentii guvernamentale, organizatii non-profit

Principii de proiectare a site-urilor

Stabilirea scopului site-ului

Identificarea publicului int i a tipologiei acestuia

Platforma utilizata (sistemul de operare, serverul Web, clienii

Navigarea prin site

trebuie s fie similare n ntreg site-ul

Culorile link-urilor nevizitate trebuie s fie mai strlucitoare dect

Separarea datelor (coninutul) de prezentarea lor final (forma)

Factorii care determina ca vizitatorul

Text greu de urmarit

Reduce cu 87% puterea de concentrare a vizitatorilor paginii

Prea multa animaie

Combinaii corecte de culori text/fundal: Negru/galben; Verde/alb;

Trebuie verificat permanent valabilitatea legturilor indicate n pagin

Lipsa adresei E-mail

Titlul paginii (primele 66 caractere) este preluat de motorul de

verificarea integritatii legturilor