Sunteți pe pagina 1din 19
Ubersetzung der Dialoge Traducerea dialogurilor Lectia 1 Acesta e un cintec In prima lectie auziti diferite exemple in limba germand, pentru ava familiariza cu sonoritatea limbii germane. Andreas, unul dintre personajele principale ale cursului radiofonic, vd explicd mai exact doud exemple. Andreas: Acesta e un cintec. Acesta e un cintec de Klaus Hoffmann. Acesta e un text. Acesta e un text de Goethe. Lectia 2 Halo, taxi! Aceastd lectie are ca scop de a vd face sd deveniti constienti de existenta anumitor tebnici care vd ajuta sd injelegeti o limba straind. Una din aceste tehnici este aceea de a stabili legdturi intre cuvinte pe care le cunoastefi din romana sau din alte limbi si desfasurarea unei anumite situatii. In scena urmdtoare este vorba de un taxi. Dr. Totirmann, un vechi client al hotelului Europa, cheamdé un taxi, urcd in el si spune soferului (= Taxifahrer) unde vrea sa-l ducd. Dr. Thiirmann: Halo, taxi! Taxifahrer: Bund ziua. Dr. Thiirmann: Bund ziua. La Hotel Europa, vidi rog. Taxifahrer: Hotel Europa, in regula. Lectia 3 Hotel Europa in aceasté lectie aflati cd acest curs de limba germand se desfdsoard intr-un hotel, Hotel Europa. In afara de aceasta, vd sint prezentate personajele principale ale cursului: sefa botelului, Frau Berger, receptionistul sau portarul Ane Schafer, camerista Hanna Clasen, un personaj imaginar feminin pe nume Ex si un vechi client al botelului Europa, Dr. Thirmann. Crainicul (= Sprecher), care, impreund cu o colegd, vd explicd problemele de gramatica, prezintd personajele cursului. Sprecher: Acesta e domnul Schafer. Andreas Schafer. Acesta e domnul Dr. Thiirmann. Aceasta e doamna Berger. Lisa Berger. Aceasta e Hanna, Hanna Clasen. 134 Ex se prezintd singura. Ex: Halo! Halo! Aici sint. Si repetd, in felul ei, numele personajelor principale ale cursului. Ex: Eu-— si Andreas si doamna Berger si Hanna si Dr. Thtirmann. Andreas nu se prezintd, dar il auziti vorbind Ia telefon, la receptia hotelului Europa. Andreas: Receptia. Bund seara. Hotel Ettropa, receptia: Lectia 4 Cine sinteji dumneavoastrd, vd rog? Domnul doctor Thtirmann, unul din obisnuitii hotelului Europa, soseste la hotel, unde este salutat deosebit de amabil de doamna Berger, sefa hotelului. Frau Berger: Aab, domnul doctor Thtirmann! Bund seara! Thiirmann: Bund seara. Frau Berger: Domnule Schafer, acesta e domnul doctor Thtirmann. Andreas: Bund seara, domnule doctor Thiirmann. Ex: ‘nd seara. Andreas: Pst, Ex, pst! Putin mai tirziu, Dr. Thtirmann telefoneazd la receptia hotelului pentru a comanda bere. Nu uitati cd Dr. Thtirmann nu aude prea bine. Andreas: Receptia. Bund seara. Thiirmann: Cine e acolo? Andreas: Receptia. Hotel Europa. Thiirmann: Poftim? Cine? Andreas: Hotel Europa. Receptia. Thirmann: Aba. As dori o bere. O bere, vd rog! Andreas: O bere, in reguld. $i cine sinteti dumneavoastra, va rog? Andreas nu recunoaste numaidecit vocea doctorului Thtirmann, ceea ce il supdird pe acesta din urmd. Thirmann: Thiirmann. Dr. Thtirmann. Si dumneavoastra? Cine sinteti dumneavoastra? Andreas: Eu sint receptionistul. Thiirmann: Cum va numiti? Andreas: Andreas Schafer. Thiirmann: Aha. Schafer. Schafer. Ei da! Pe deasupra, Ex, care e cam obraznicdi, il tutuieste pe Dr. Thtirmann. Ex: Si cine esti tu? Thirmann: Tu? $i cine esti tu? Hm... Andreas: Scuzati! Scuzati! 135 Lectia 5 Asa ceva e nepoliticos! Andreas duce berea comandata in camera domnului Dr. Thtirmann. Acesta e uimit de faptul cd a fost tutuit si ti dd de inteles lui Andreas cd asa ceva e nepoliticos. (Cineva bate la usa.) Thiirmann: Da. Poftim. Andreas: Berea dumneavoastra, vd rog. Thiirmann: Multumesc. Dumneavoastra sinteti receptionistul, nu? Andreas: Da. Thirmann: Asadar... sint, da, sint uimit. De ce spuneti “tu”? Andreas: Cine? Eu? Thirmann: Nu, nu, nu. Asa ceva e nepoliticos, tinere! Andreas: Scuzati! Scuzati, vd rog! Dr. Thtirmann spune, pe jumdtate in glumd pe jumdtate in serios, cad Andreas e un ghidus. Dupd aceea ti da de inteles ca poate sd plece, fiindcd e obosit. Thirmann: Sinteti poate un ghidus? Ex: Nu. Un spiridus. Sint un spiridus. Thiirmann: Ab, ce mai, un spiridus sau un ghidus sau... Sint obosit. Noapte bund. Andreas: Noapte bund, domnule doctor Thtirmann. In fine, Andreas poate sd-i spund lui Ex cd s-a comportat nepoliticos. Andreas: Ex! Ex! Ex: Da. Poftim! Andreas: Asadar, esti nepoliticoasa. Ex: Eu? Nepoliticoasa? Andreas: Da, tu. Ex: Scuzati, eu... Andreas: E nepoliticos sa sput: “Si cine esti tu?” Ex: Sint obosita. Andreas: Nu, esti un spiridus. Lectia 6 Ce faceti dumneavoastra? Dr. Thtirmann i-a spus lui Andreas sé vind in camera lui ca sd stea de vorbd cu el. Dr. Thiirmann vrea sa stie ce face Andreas $i fi pune intrebari foarte precise. Andreas e student la ziaristica si face reportaje. Dintr-un motiv oarecare, Dr. Thiirmann gaseste acest lucru foarte interesant. Thiirmann: Da, poftim. Andreas: Bunda dimineata, domnule doctor Thtirmann. Thiirmann: *neata, tinere. la spuneti-mi, ce faceti dumneavoastra? Andreas: Sint student. . Thiirmann: Student, dar fard maniere. In fine. Ce studiati? Andreas: Ziaristica. 136 Thiirmann: Si ce faceti acolo? Andreas: Anchete, scriu reportaje... Thirmann: Interesant, foarte interesant. Andreas lucreazd la Hotel Europa pentru a cistiga banii necesari ca sd poata studia. Thiirmann: Sice faceti aici? Andreas: Lucrez. Thiirmann: Ce lucrati? Andreas: Sint receptionist. Thiirmann: Munca e noud pentru dumneavoastra, nu-i asa? Andreas: Da. Thiirmann: Asadar, studiati ziaristica si lucrati. Aveti deci nevoie de bani, nu-i asa? Andreas: Da. Clar. Thiirmann: Interesant. Ei, atunci la revedere. Andreas: La revedere, domnule doctor Thtirmann. lar Ex rezumd convorbirea intr-o forma versificatd. Ex: A studia si a cerceta. Interesant, foarte interesant. Lectia 7 Esti ciudatd Andreas studiaza ziaristica, Ex “studiaza” oamenii, zice ea. Ex: Halo, Andreas! Andreas: Ce faci aici? Ex: Studiez. Andreas: Poftim? Studiezi? Ex: Da. Studiez. Andreas: Ce studiezi? Ex: Oamenii. Andreas: Aha, studiezi oamenii. Ex: Da, fac studii. Studiez oamenii. Andreas: Ab, esti ciudata. Ex: Si oamenii stint ciudati. Andreas filozofeazd asupra naturii umane. Ex crede cd stie cum e omul: in primul rind ciudat $i curios. Andreas: Oamenii, hm, omul, bm... Cum e omul? Ex: Nepoliticos, obosit, interesant si ciudat. Andreas: Poftim? Ce? Ex: Omul e nepoliticos, obosit, foarte interesant, ciudat si curios. 137 Lectia 8 De unde vii? in aceasta lectie va sint prezentate cinci scene care se desfasoara in sala pentru micul dejun a hotelului Europa. Aflati apoi cum a venit Ex la Andreas. In prima scend facem cunostinja cu Hanna Clasen, care este cameristd la Hotel Europa. Hanna scapd tava cu veseld. Un client amabil o ajuta. 1.junge Frau: = Bund dimineata. 2.junge Frau: Bund dimineata. (Tava cu vesela cade, facind mult zgomot.) Hanna: O, nul 1. Hotelgast: O, asteptati! Ex: Aoleo! Toate s-au spart! Hanna: Multumesc! Multe multumiri. Sinteti foarte amabil. Ex: Foarte amabil. In cea de-a doua scendi, un barbat cam adormit inca soseste in sala ‘pentru micul dejun. Hanna: Bund dimineatja. 2. Hotelgast: ‘neata. Hanna: Ceai sau cafea? (Barbatul nu reactioneaza.) Hanna: Scuzati, doriti ceai sau cafea? 2. Hotelgast: Scuzaji. Sint inca foarte obosit. Cafea, vd rog! In cea de-a treia scend, Dr. Thtirmann intilneste intimplator un prieten pe care nu la mai vdzut de multd vreme. 1, Hotelgast: Bund dimineata. Thiirmann: Bund dimineaja. 1. Hotelgast: Cine-o fi? Ciudat, ciudat. Da, bineinfeles, e... Scuzati, vd rog! Thiirmann: Da, cee? 1, Hotelgast: Dumneavoastra sinteti domnul Thtirmann, nu-i asa? Thiirmann: Da. $i tu, da, tu esti cu sigurantd... Stefan! In scena a patra, un tinar incearcd sd intre in vorbd cu ofemeie, punindu-i tot felul de intrebari. Junger Mann: = [a spunefi: Sinteti asadar ziaristd $i faceti reportaje? Da. Interesant. Foarte interesant. E foarte interesant. Da. Asa e. Ja spuneti: Ce faceti? Ah, cercetari... Cercetairi, cercetari... In cea de-a cincea scend, doud tinere, dintre care una e studentd, constata ca vin din acelasi oras, si anume din Augsburg, un oras situat in apropiere de Miinchen. 138 1.junge Frau: = Sice faci? 2. junge Frau = Studentin: Sint studenta, 1.junge Frau: — Si de unde vii? Studentin: De la Augsburg. 1.junge Frau: = Zu? Si eu! Studentin: Ce, si tu vii de la Augsburg? Apoi Ex il intreabd pe Andreas de unde vine el, iar Andreas, la rindul lui, o intreabd in glumd de unde vine ea. Ex: Andreas, de unde vii tu? Andreas: Eu vin de la Kéln. $i tu? De unde vii tu? Ex: Eu? Eu vin din... In cea de-a saptea scend aflati de unde a venit la Andreas Ex, care e invizibila dar a cairei voce se aude foarte bine. Andreas citea o carte intitulatd “Spiridusii din K6ln”. Potrivit legendei, spiridusii veneau intotdeauna noaptea, cind meseriasii dormeau, si isprdveau munca in locul lor, spre marea bucurie a locuitorilor din K6ln. Citind, Andreas oftase adinc, zicindu-si cdi si el si-ar dori un astfel de ajutor dar ca vremurile de aur au trecut “oricum” (sowieso). La acest cuvint magic, din carte a sdirit un mic personaj feminin pe care Andreas |-a botezat Ex, ceea ce inseamnd in latind “din”, tocmai pentru ca iesise din carte. Dar Andreas nu stie ca “sowieso” e un cuvint cu puteri magice. Andreas: As dori si eu... Ei, da, asta oricum a trecut. Ex: Hhbmm, bhmm. Halo! Halo! Aici sint. Andreas: Cine esti tu? Ex: Eu sint... Andreas: Cine esti tu? Ex: Eu sinteu. Lectia9 Dar stii tu asta! Ex, care e curioasd, vrea sd afle cit mai multe despre Dr. Thtirmann. De aceea cautd, impreund cu Andreas, in fisierul botelului. Ajungind la numele si prenumele doctorului Thtirmann, incep sd vorbeasca de propriile lor nume. Andreas: Aici. Asadar, numele: Thtirmann. Ex: Asta stiu eu! Mai departe! Andreas: Prenumele: Lukas. Ex: Prenumele? Andreas: Da. Prenumele. Ex: Care e prenumele tau? Andreas: Dar stii tu asta. Andreas. Si prenumele tau? Ex: Asta nu stiu. Andreas: Dar eu stiu. Eu stiu asta. Prenumele: Ex. Numele: Hex (= urdjitoare). Ex: Nu! Nu! 139 Dupé aceasta divagatie, cei doi continud sd vorbeasca de Dr. Thiirmann, care e medic, s-a ndscut la Leipzig si locuieste la Berlin. Andreas: Asadar, mai departe. Profesiunea... Ex: Ce face? Andreas: E medic, il cheamd, de altfel, doctor Thiirmann. Ex: Care e profesiunea ta? Andreas: Student si receptionist. Studiez si lucrez ca receptionist. Ex: Mai departe. Locul nasterii. De unde vine? Andreas: Vine de la Leipzig. Ex: Mai departe. Localitatea de domiciliu. Andreas: Un moment. Aici: Berlin. Locuieste la Berlin. Lectia 10 Mai e o camera libera? Andreas rezolvd unele lucrari de birou. Ex il asalteazd cu intrebari. Ex: Andreas, ia spune, lucrezi? Andreas: Da. Ex: Andreas, ia spune, lucrezi mult? Andreas: Da: Ex: Andreas, esti fericit? Andreas: Hm. Ex: Ce inseamnd “hm”? Da sau nu? Andreas: Pui intotdeauna atitea intrebari? Ex: Intotdeauna. Andreas: Pst, vine cineva! La hotel soseste un nou client, care intreabd dacd mai e vreo camera liberdi si cit costa. Clientul, domnul Meier, vrea sa ramind doud sau trei zile. Andreas: Bund seara. Gast: Bundi seara. Mai e o camerd libera? Andreas: O camera pentru o persoand sau 0 camera pentru doud persoane? Gast: O camera pentru o persoand, vd rog. Andreas: Cu baie? Gast: Da. Andreas: Cit timp ramineti? Gast: Doud sau trei zile. Andreas: In regula. Camera zece este inca libera. Gast: Cit costa camera? Andreas: O sutd doudzeci de marci. Cu micul dejun. Gast: Bine. Andreas: Cheia dumneavoastra. Seard placutd, domnule Meier! Gast: Multumesc. 140 Pe cit se pare, domnul Meier e muzician, deoarece din camera lui se aud sunete de flaut. Andreas: Ce frumos! Ex: Liniste! Liniste, vd rog! Lectia 11 Jardsi o camerd intr-un asemenea bal! Hanna, camerista de la Hotel Europa, care tocmai face curdtenie in camere, e foarte suparata din cauza dezordinii ce domneste in camera unui client. Frau Berger: ‘neata, Hanna. Hanna: Bund dimineaja, doamnd Berger. Ah, nu! lardsi o camera éntr-un asemenea hal! Ce porcdrie! Frau Berger: Cee, Hanna? Hanna: Ab, camera asta e 0 adevarata cocina. Frau Berger: Ai mai vdzut tu de-astea. Hanna: Asa e. In timp ce adundi sticle si goleste scrumiere, Hanna se plinge de impdairtirea nedreaptd a rolurilor: bdrbatul fumeazd, femeia curdfa. Hanna: Tipic. O sticla, inca una... Ei, dar sticla asta e pe jumdtate plina! Scrumiera, plind. Bineinjeles, barbatul fumeazd si bea iar femeia curdfa. Ex: Si cinta. Hanna: Ce? E cineva aici? Ex, mereu curioasd, a pornit sd exploreze hotelul. A vdzut si a auzit tot si-si bate joc de clientul muzician, numindu-l “muzicant”. Frau Berger: E totul in reguld, Hanna? Oh, un flaut. Ex: Un muzicant, haotic si sarmant. Hanna: E cineva aici? Frau Berger: E cineva aici? Ciudat... Lectia 12 Student sau portar? Andreas 0 cautd pe Ex si aude vocea ei in camera in care deretica Hanna. Asa fac cunostintd Andreas si Hanna, Dar Andreas trebuie sd-i explice doamnei Berger ce cautd acolo. Frau Berger: Ciudat. Ex: Cee ciudat? Frau Berger: Ecineva aici? Ex: Da. Noi. Andreas: Pst, taci din gura! Frau Berger: Ce faceti aici? Ex: Studiem. 141 Hanna: Poftim? Andreas: Da. Nu, noi... (se bilbiie) stnt numai curios. Frau Berger: Interesant. la spunefi, doar sinteti singur. Spuneti intotdeauna “noi” si gindifi “eu”? Andreas: Nu, bineinfeles cé nu. Andreas se prezintd Hannei ca receptionist si student. Hanna spune cd eae camerista. Doamna Berger se amuzda. Hanna: Sintefi nou aici, nu? Cred cai sinteti receptionistul. Andreas: Asa e. Hanna: Side ce spuneti “studiem”? Andreas: Sint student. Hanna: Ce atunci, student sau portar? Andreas: Student si portar. Hanna: Ah, asa? Ei bine, eu sint Hanna. Camerista. Frau Berger: Asadar, la treaba! Hanna: In regula. La revedere. Ex: Ciao! Lectia 13 Poftim, iatd cheia mea! Scenele urmdtoare se desfasoara la receptia hotelului Europa. Scena 1: Domnul Meier predd cheia camerei sale la receptie. Andreas: Bund dimineaja, domnule Meier. Ce mai faceti? Meier: Multumesc. Bine. (Domnul Meier da cheia lui Andreas.) Meier: Jaté cheia mea. Andreas: Multumesc. Va doresc o zi placutd. Meier: La revedere. Scena 2: Andreas restituie pasaportul unei cliente. Andreas: Bund dimineata. Frau: Bund dimineata. Andreas: Poftim, iatd pasaportul dumneavoastra. Frau: Ab, da, multumesc. La revedere. Andreas: La revedere. Scena 3: Andreas dé o scrisoare doctorului Thtirmann. Acesta n-o poate citi pentru cd nu-si gdseste ochelarii. De fapt, ti are pe nas. dre: Andreas: Bunda dimineaja, domnule doctor Thtirmann. Ce mai faceti? Thiirmann: ‘neata, Multumesc, merge. Andreas: Poftifi, o scrisoare pentru dumneavoastra Thiirmann: Asa, o scrisoare. Ochelarii mei! Ochelarii mei au dispdrut! De unde vine scrisoarea? Andreas: De la Berlin. Scuzati, vd rog, domnule doctor Thtirmann. Aici sint ochelarii dumneavoastra. Thiirmann: Ja uite! Am imbdtrinit. 142 Scena 4: Ex il siciie pe Andreas care are de rezolvat lucréri de birou. Ex: Hm, hm Andreas: Asta e stiloul meu! Ex: Stiloul tau? Ab, asa? Nu stiam. Si ochelarii dstia sint ai tai? Andreas: Nu! Ex, taci din gurd! Lucrez. Ex: Muncd, a munci, omul lucreazd tot timpul... Lectia 14 Veniti la Aachen, nu-i asa? Andreas scrie 0 scrisoare parintilor sai. Le vorbeste despre munca lui la Hotel Europa si despre oamenii pe care-i observa, de exemplu Dr. Thtirmann si domnul Meier. Dragi parinti, Dupd cum stiti, un student are mereu nevoie de bani. Lucrez asadar din nou ca receptionist la hotelul Europa din Aachen. Munca e noud si interesanta. Mereu vine cineva si doreste o camera, 0 bere sau un taxi... Sau cineva intreaba: “Unde-s banii mei, ochelarii mei, pasaportul meu...?” Oamenii cred probabil ca un receptionist stie tot. Aici fac si studii, studiez oamenii: lata, de exemplu, pe doctorul Thtirmann, un medic din Berlin. E simpatic, dar pune multe intrebari. Mai e si domnul Meier, un muzician. Ti place sai fumeze si sai bea... Si eu continui sd fumez, si asta este foarte scump, din pdcate. Veniti la Aachen, nu-i asa? In acest punct, Ex il intrerupe pe Andreas, intrebindu-l cine sd vind la Aachen. Ex isi exprimd de asemenea regretul cd ea nu este mentionata in scrisoare. Ex: Cine sd vind? Andreas: Parinjii mei. Ex: Si eu? Unde scrie “Ex e prietena mea”? Andreas: Ab, asa? Tu crezi... Ex e de padrere cd Andreas ar trebui sa scrie ceva pdrinjilor sdi si despre ea, insa Andreas refuzd. Ex: Da! Andreas: Ab, Ex, asta nu se poate! Ex: Decenu? Andreas nu raspunde la aceasta intrebare ci isi termind scrisoarea. Pe curind, al vostru Andreas Lectia 15 Vinzi si casetele? Andreas e acasd si alege lucruri vechi pe care vrea sd le vindd la piata de vechituri. Oricine poate vinde acolo lucruri de care nu mai are nevoie. Ex urmareste ce face Andreas. 143 EX: De ce sint lucrurile astea aicii Andreas: Le vind. Ex: Ce, le vinzi? Unde? Andreas: Miine e piatd de vechituri (= piatd de purici). Ex: Piajd de vechituri? Piatd de purici? Vinzi purici? Andreas: Nu. O vind pe Ex Hex (= vrajitoarea). Ex: Nu, te rog, nu! In continuare, Ex intreabd dacdi Andreas vinde si discurile si casetele. Andreas nu s-a botarit inca. Ex: Vinzi si casetele? Andreas: Da, sint vechi. Nu le mai ascutt. Ex: $i discurile? Vinzi si discurile? Andreas: Nu stiu. Nu cred. Ex: Sint noi? Andreas: Nu, bineinfeles cd nu! Ex: Pui un disc? Andreas: Bine, fie. Lectia 16 Incercati macar! Andreas si-a expus lucrurile vechi de vinzare la piata de vechituri. Din intimplare, prin piata se plimbd si doamna Berger. Andreas incearcai s-o convingd sa cumpere un batic. Andreas: Bund ziua, doamnd Berger. Ce mai faceti? Frau Berger: Bund ziua. Multumesc, bine. Andreas: Doriti poate un batic? la uitati-vd aici, e foarte elegant. Frau Berger: Nu, multumesc. Andreas: Incercati mdcar! Vite o oglindd. Frau Berger: Nu. Intr-adevar nu. Multe multumiri. Andreas: Péicat. In acest moment, doamna Berger descoperd printre lucrurile lui Andreas 0 carte pe care 0 cduta de multd vreme si vrea s-o cumpere. Frau Berger: Ob, asta e formidabil! Exact cartea pe care o caut! Andreas: Ja aratati-mi! Ah, “Spiridusii din Kéln”... Frau Berger: Cit costa? Andreas: O marca. Frau Berger: Bine, 0 iau. Ex nu vrea insd ca Andreas sd vindd cartea, pentru ca datoritd ei s-au cunoscut. Ex: Nu, cartea asia n-o vinzi! Frau Berger: Poftim? Andreas: Scuzati, doamnd Berger. Totusi, n-o vind. Scuzati. Frau Berger: De cee atunci cartea aici? Ei, atunci la revedere! Andreas: Ex, cee? Ex: Dar asta e... Asta e cartea noastra! Tin la ea! 144 Lectia 17 Patru cesti —asta face patru marci Urmditoarele patru scene se petrec la piaja de vechituri, unde lumea se duce sa gdiseasca lucruri ieftine sau raritati. In prima scend, o femeie se tirguieste ca sa obtind mai ieftin o bluza. Junge Frau: Gdsesc bluza asta grozava! Freundin: Ja aratd-mi-o! Hm, ia incearc-o! Da. E bine. Junge Frau: Cit costa bluza? Verkaufer: Doudsprezece marci. Junge Frau: Doudsprezece marci? E foarte scumpd. Opt marci. Verkaufer: Unsprezece marci. Junge Frau: Oiau cu zece marci. Verkaufer: In reguld. Zece marci. In scena a doua e vorba de compdrarea unor cesti. Junger Mann: — Cum gdsesti cestile? Freundin: Merge. Junger Mann: — Cit costd o ceascd? Verkaufer: O ceasca, unu cincizeci. Doud cesti costa doud marci. Junger Mann: = /au patru ces! Verkaufer: Patru cesti— asta face patru marci. in scena a treia este vorba de un copil care isi cautcd mama. O femeie vrea sa-1 ajute s-o gdseascd. (Kind = copil) Kind: Mama! Mama! Mama, unde esti? Frau: Unde e mama ta? Kind: Nu stiu. Frau: Vino s-o cdiutcim! In scena a patra, Ex descoperd un ‘pitic de gradind” (figura decorativa din ceramicd sau plastic), despre care crede la inceput ca e un spiridus. Ex: Andreas, ia uite: un spiridus! Andreas: Nu, Ex, e un pitic de grddind. EX: Poftim? Andreas: Tu stii doar: germanii gdsesc piticii de grddind grozavi. Ex: Sieu. Te rog, as dori si eu... Lectia 18 Nici lucruri, nici bagaje E dis-de-dimineatd. Dupd un sfirsit de sdptamind liber, Andreas a luat repede micul dejun si vrea sd plece la serviciu, la hotel. Se graibeste. Ex n-are chef sa plece cu el. Andreas: Ex, md duc acum. Vii situ? Ex: N-am chef. Andreas: In regula. Tu n-ai chef si eu n-am timp. Ramii atunci acasd. Pa! Ex: Andreas, te rog asteaptd. Vin si eu. 145 La hotel il asteaptaé Hanna, camerista, care e agitata. Pe cit se pare, domnul Meier a plecat fara sd plateascd. Hanna: Andreas, vino repede! Andreas: Cee? Hanna: Domnul Meier a dispdrut! Andreas: Ce? Hanna: N-a platit! Vino repede! Hanna ti aratdé lui Andreas camera goald. Nu mai e acolo decit flautul domnului Meier. Cei doi se hotdrdsc sd se ducd la sefa botelului. Hanna: Ta uite, camera e goald. Nici lucruri, nici bagayje. Andreas: $i baia e goala: nici aparat de ras, nici periufa de dinji. Hanna: A disparut! Andreas: Nu cred! Ei, ia uitd-te, flautul e inca aici. Hanna: $i acum? Ai vreo idee? Ex: Timpul e cel mai bun sfatuitor. Andreas: Sefa stie deja? Hanna: Nu. Andreas: Hai s-o intrebdm pe sefa. Lectia 19 As dori sa dorm Hanna si Andreas relateazd sefei hotelului, doamna Berger, cé domnul Meier pare sd fi plecat fard sd plateascd. Cei trei fac presupuneri. Doamna Berger e de parere cai domnul Meier e pur si simplu putin haotic, dar acesta nu e motiv de agitatie. Hanna sustine cd a plecat pentru totdeauna. Andreas e sigur ca tsi va cduta flautul. Frau Berger: Vai rog, fara zarva! Stiti doar ca domnul Meier e muzician. E putin haotic. Hanna: A dispdrut! Pentru totdeauna! Andreas: Dar flautul lui e incd aici. Frau Berger: Asa? Andreas: Cu siguranta ca il cauta. Frau Berger: Precis! Un astfel de flaut e foarte scump. Se inapoiazd, precis. Ex: Oricum! Frau Berger: Ei bine, sd mai asteptdm putin. Andreas: Bine. intr-adevar, domnul Meier se inapoiazd seara la hotel, mort de oboseald. Ex: Ja uite, vine domnul Meier! Andreas: Slavaé Domnului! Ex: Poate cd vrea acum sd plateasca. Andreas: Pst, Ex, pst! Bund seara, domnule Meier. Ce mai facefi? Meier: Rau. Sint foarte obosit. As dori sé dorm, sd dorm... As dori sa mai raimin o noapte. Se poate? Andreas: Un moment, vd rog. Da. Meier: Slavé Domnutlui! Ah, inca ceva. Flautul meu... Flautul meu e la dumneavoastra? 146 Andreas: Da, flautul dumneavoastrd e la doamna Berger. Meier: Slava Domnului! Andreas: Alunci, noapte bund! Meier: Ob, multumesc, multumesc! Ex: Si cind pldteste? Andreas: Ex, pst! Lectia 20 Sinteti bolnav? Doamna Berger vrea sdi stea de vorba cu domnul Meier. Il géiseste in pat deoarece este, in mod evident, bolnav. (Doamna Berger bate la usd.) Frau Berger: Domnule Meier! Domnule Meier, mai sinteti aici? Domnule Meier! Herr Meier: Da. (Doamna Berger intra in camera.) Frau Berger: Ce este, domnule Meier? Sinteti bolnav? Herr Meier: Da. Frau Berger: Aveti dureri? Herr Meier: Da, da. Frau Berger: Unde aveti dureri? Herr Meier: Peste tot. Toate ma dor. Frau Berger: Cred ca aveti febra. Un moment, vd rog! Md intorc imediat. Dr. Thtirmann, care e medic, il examineazd pe domnul Meier si stabileste cd are gripa. Dr. Thiirmann: Fi, domnule Meier, ce mai faceti? Herr Meier: Rau. Intr-adevar rau. Dr. Thiirmann: Ce vd doare? Herr Meier: Capul, ochii, gitul. Toate, toate ma dor. Dr. Thiirmann il palpeaza pe domnul Meier. Dr. Thiirmann: Doare? Herr Meier: Da. Dr. Thiirmann: Si aici? Herr Meier: Nu. Insd picioarele, picioarele mele sint atit de grele! Dr. Thiirmann: Pdi, aveti gripd. Nu e grav. Herr Meier: Slavé Domnului! Dr. Thirmann: /nsdndtosire grabnicd, domnule Meier! Meier: Multumesc. Multe multumiri! Lecttia 21 Am fost la Essen Jn sala pentru micul dejun, doamna Berger sta de vorbd cu domnul Meier, care s-a vindecat de gripd. Frau Berger: Bund dimineaja, domnule Meier! Sinteti iardisi scindtos? Herr Meier: Da, multumesc. Slavé Domnului! 147 Frau Berger: Ei, asta e bine. Ab, voiam sé vd spun, flautul dumneavoastra eincd la mine. Herr Meier: Da, stiu. Frau Berger: Sd mergem in biroul meu! Flautul dumneavoastra e acolo. Herr Meier: Da, cu placere. Apoi doamna Berger aduce vorba despre disparitia lui. Domnul Meier se scuza si vrea sd pldteasca numaidecit. Frau Berger: Stiti, era cam ciudat. Camera dumneavoastra era goald, toate lucrurile dispdrusera, dumneavoastra plecaseti... Herr Meier: Sin-am platit! Injeleg problemele dumneavoastra. Frau Berger: Ei, atuncie bine. Herr Meier: Scuzafi, vd rog! Pldtesc numaidecit. Domnul Meier vrea sa explice amanuntit ce s-a intimplat: A fost la Essen, la prietena lui, cu care s-a certat. Herr Meier: Asadar, eram aici, in Aachen. Frau Berger: Da, stiu. Herr Meier: Aveam un concert in Aachen. Frau Berger: Ah, interesant. Herr Meier: Sipe urmd am fost la Essen Frau Berger: Ati fost la Essen? Herr Meier: Da. Prietena mea locuieste acolo. Dar ne-am certat. Frau Berger: Atunci afi avut si dumneavoastra probleme. Herr Meier: Si inca cum! Si atunci am plecat inapoi la Aachen. Ex isi vede confirmatd pdrerea, Ex: A fost odat-un muzicant, era baotic $i sarmant. Lectia 22 Si sotia lui? Doud doamne stau pe fotolii in holul hotelului si discutd despre cei care trec. Mai intii vorbesc despre Dr. Thtirmann Frau Miller: Asta e! Frau Hoffmann: Domnul Thiirmann? Frau Miller: Da. Frau Hoffmann: /ntr-adevdr incintdtor! Ce meserie are? Frau Miller: Ce intrebare! E profesor universitar. Frau Hoffmann: O, profesor universitar! Side unde e? Frau Miller: Din Berlin. Frau Hoffmann: Asa? Pe toate le stiti! Frau Miller: Pai... Frau Hoffmann: $i sofia lui? Vreau sd spun: E cdisditorit? Frau Miller: Asta nu stiu. Cred ca nu e cdsdtorit. Dr. Thtirmann trece pe lingd cele doud doamne si le salutd. Dr. Thirmann: Bund ziua. Frau Miiller: Bund ziua, domnule profesor Thtirmann. Frau Hoffmann: Bund ziua, domnule profesor! 148 Apoi vorbesc despre o tindrd frantuzoaica. Frau Miiller: Asta e. Frau Hoffmann: Cine? Frau Miiller: Fi, tindra de la camera doisprezece. Franzosin: Bund dimineata. Va doresc 0 dimineatd minunata! Frau Miiller: Bundi dimineata. O frantuzoaicd. Frau Hoffmann: Atfita imi dau seama si eu! Frau Miller: Mama ei e frantuzoaica. Frau Hoffmann: Ce spui?! Si tatdl? Frau Miiller: Ele german. Diplomat. Frau Hoffmann: Ab, ce interesant! $i ea? Ce face ea? Vreau sd spun: Ce meserie are? Frau Miller: Asta nu stiu. Studentd poate. Frau Hoffmann: Hm. Frau Miiller: Ab, ia uitati-va! Tindrul de la camera paisprezece. Ex isi spune si ea pdrerea, in versuri, despre cele doud doamne pe care le porecleste “duetul”. Ex: Ce speculajii dragute face duetul! Lectia 23 Cine vorbeste aici? Ex il deranjeazi pe Andreas, care citeste o carte. Cind Andreas spune ca vede si ea ce face, Ex rdspunde supdratd ca nu vede absolut nimic si cd e invizibild. Ex: Andreas, ce faci? Andreas: Citesc. Ex: Ce citesti? Andreas: Citesc 0 carte. Vezi si tu ce fac! Ex: Nu vdd nimic, nu véd absolut nimic. Sint invizibild si nu vad nimic. Andreas: Ex nu vede nimic si deranjeaza mult. Ex anunta in gura mare ca ii e foame. Doamna Berger— care voia de mult sa stie ce e cu aceasta voce ciudatd — aude. De aceea acceptd sd ia masa cu Andreas. . Andreas a terminat de citit cartea. Andreas: Asa. Gata! : Ex: Au, au, ma doare burta! Andreas: Ex, cee? Ex: Mi-e foame! Andreas: Lui Ex ti e foame? Ex: Bineinjeles! Foame! Frau Berger: Si mie mi-e foame. Andreas: Bund seara, doamnd Berger. Ex: Mergem sé mincdm impreund? Frau Berger: Asta eo idee bund. Dar, ia spuneti-mi, cine vorbeste aici? Nu ud vad decit pe dumneavoastra. Andreas: Eu, sint ventriloc. Frau Berger: Asa? Interesant! 149 Andreas: Insdi asta e secretul meu. Ex: Haideti! Lectia 24 Doriti $i cafea? in Germania, multé lume merge sai manince la pizzerie. in aceste localuri italiene se mdnincd bine si nu prea scump. Doamna Berger, Ex si Andreas stau acum la masa intr-o pizzerie. Doamna Berger doreste sd mdnince salata si peste iar Andreas 0 pizza. Andreas: Ce doriti sé mincati? Frau Berger: Mai intii o salata si apoi... si apoi... si apoi peste. Si dumneavoastra? Ce mincati? Andreas: O pizza cu suncd, brinzd si rosii. Ex: Asa mult? Frau Berger: Asta e din nou cea de-a doua voce a dumneavoastra? Andreas: Da. E cam obraznicda. Acum se aleg bdéuturile \dreas: Ce doriti sa beti? Frau Berger: O apa minerald. $i dumneavoastra? Andreas: O bere. Frau Berger: Si cea de-a doua voce a dumneavoastra? Ex: Un suc de portocale. Andreas: Linisteste-te odata! Frau Berger: Cam obraznicd cea de-a doua voce a dumneavoastra. Andreas: Asadar eu comand acum. Andreas cere chelnerului socoteala. In Germania, oamenii ‘platesc adesea “separat”, cu alte cuvinte fiecare pléteste ceea ce a mincat si a bdut. Si doamna Berger vrea sd pldteascd singurd ce a consumat ea. Andreas: Doriti si o cafea? Frau Berger: Nu, multumesc. Andreas: Atunci, chelner, socoteala vd rog! Ober: Da, vin imediat. Impreund sau separat? Andreas: Impreund, vd rog. Frau Berger: Nu. Separat. (cditre Andreas) Dumneavoastra n-aveti prea multi bani. Lectia 25 Eu platesc restul Dupd ce Andreas, doamna Berger si Ex au luat masa impreund intr-o pizzerie, doamna Berger pldteste ceea ce a mincat si a baut ea si dd un bacsis chelnerului. Ober: Ce platiti dumneavoastra? Frau Berger: Eu platesc salata, pestele si apa minerald. Ober: Asta face doudzeci si doud de marci cincizeci. Frau Berger: Doudzeci si cinci. Ober: Multe multumiri. 150 Andreas vrea sa plateasca restul, dar isi dd seama cd nu are la el portmoneul. (Chelnerul se adreseaza lui Andreas.) Ober: $i dumneavoastra? Andreas: Eu platesc restul. Ober: Asadar, 0 pizza cu sunca. Andreas: Da. Si berea. Ober: Asta face zece marci cincizeci. Andreas: Portmoneul meu! Nu. gasesc portmoneul! fl am cu siguranta in palton. Un moment, vd rog! Andreas cautd portmoneul, dar degeaba. $i-a uitat banii la botel! Jar Ex stia! eae Ela tine portmoneul meu? Nu. Nu e la mine. 7 Andceas: Ce porcarie! Nu-l gdsesc. Intr-adevdr nu e la tine? Intr-adevar nu e! Andreas: Dar unde e atunci? La hotel! andreas: Si asta spui tu abia acum? Esti intr-adevar obraznica! Ex: Asta oricum! In cele din urmd, doamna Berger plateste intreaga consumatie. Frau Berger: Ei bine, atunci platim totusi impreund. Lectia 26 Va invit La plecare, Dr. Thtirmann il intreabd pe Andreas dacd nu vrea sd vind la Berlin. Dr. Thtirmann are o insdrcinare pentru Andreas. Andreas: Bund dimineata, domnule doctor Thtirmann. Dr. Thiirmann: Bund dimineaja. Asadar, miine plec. Asta stiti dumneavoastrd, desigur. Andreas: Da, fireste. Dr. Thirmann: Am sd vd pun inca o intrebare. Nu doriti sd veniti odatd la Berlin? Andreas: Poftim? Dr. Thiirmann: Da. Am o insdrcinare pentru dumneavoastra. Fireste, va invit. Andreas e foarte suprins de propunere si vrea amdnunte. Andreas: Invitatia dumneavoastra vine pe neasteptate. Dr. Thiirmann: Dar sd stiti, Berlinul e interesant. Andreas: Bineinteles... Si aveti asadar o insdrcinare pentru mine? Dr. Thiirmann: Da, as dori... Andreas: Hm. Dr. Thirmann: Mai reflectati! Asta e numdarul meu de telefon. Telefonati-mi la Berlin! Andreas: Bine. VG telefonez. 151 Bineinteles, Ex vrea sa-l insofeascd pe Andreas la Berlin. Ex: Vin cu tine. dreas: Ai urea sd vii cu mine? Ex: Da, te rog! Te rog! Andreas: Sa vedem. EX: Iti amintesti? (Ex il imitd pe Dr. Thtirmann.) “Interesant, foarte interesant.” Andreas: Asa e! Absolut exact! 152

S-ar putea să vă placă și