Sunteți pe pagina 1din 19

COMERT !!

CURS 1.

Economia imateriala / intangibila

Ascensiunea imaterialului = deplasarea centrului de greutate al deciziei creatorilor de valoare


de la material spre imaterial se regaseste la nivelul Cererii Consumului Activelor Productiei
Costurilor Comertului Cresterii Economice .
= Suportul economiei mondiale a basculat spre valori imateriale care depind de informatii, creatie, capital,
servicii, forta de munca
= Consumul este determinat, predominant de factorii subiectivi in detrimentul celor obiectivi.
= Externalizarea se constituie treptat delocalizarii => firma retea, virtuala. Vida (hollow) devine noul
model de organizare, gestiune si management al companiei.
Strategia dematerializarii reprezinta un catalizator si suport al Globalizarii prin intermediul
serviciilor.
Functiile activitatilor din econimia imateriala sunt : Creatie idei, informatii, imagine,
reputatie, solutii, arta; Prelucrare multiaplicare, stocare, diseminare, prestare, evaluare; Educare ;
Prestarea de servicii ; Comunicare ; Manipulare a emotionalului prin asocierea spectacularului.
Fragmentarea productiei de bunuri accelereaza tranzitia spre economia imateriala s-a extins
asupra tuturor sectoarelor economice si asupra tuturor tarilor; a determinat aparitia unor noi tehnici
comerciale, solutii de management; productia imateriala nu are limite fizice; spatiul reprezinta atat
unitate de masura cat si resursa; timpul ca factor limitativ isi pierde din semnificatie; raritatea nu este
proportionala cu valoarea si abundenta nu este invers proportionala cu pretul; esenta economiei imateriale
este marcata de excesul de capacitate si redundanta; serviciile sunt reprezentantul sesizabil al economiei
imateriale avand toare caracteristicile acesteia.

LOGICA DEMATERIALIZARII - Cele doua lumi :


INDUSTRIALA : Productie, Resurse limitate, Output palpabil, Fiabilitate. Eficienta. Stabilitate,
Anonimat, Secventialitate.
IMATERIALA : Abundenta de resurse, Tranzactii, Obsolventa, Redundanta, Volatilitate, Personalizare,
Suprapunere.
Sistemul Economiei Imateriale :
Active intangibile Resurse si factori de productie ; Activitati imateriale cu deosebire activitati de servicii
; Artefacte Obiecte cu caracter unicat destinate consumului final.

Sistemul imaterial functioneaza conform unor noi reguli si principii : De organizare a pietelor,
De comportament economic; De stabilire si formare a valorii, De organizare a afacerilor, De concurenta;
De stabilire a preturilor, etc.
SISTEMUL ECONOMIEI IMATERIALE :
1. Active intangibile : brevete; licente; marca; know-how; cultura corporatiei; capital uman; reputatie;
clientela.
2. Activitati imateriale (din care serviciile comerciale) : cercetare economica; programare; proiectare;
publicitate; intermediere; turism; consultanta; divertisment; comunicatii.
3. ARTEFACTE Proiecte; programe informatice ; schite, rapoarte; clip publicitar; produse financiare;
programe turistice; studii; spectacole, filme; transmisiuni de informatii.
Activele intangibile / imateriale definitia contabila : Surse non monetare de beneficii
economice viitoare pentru entitatea ce le detine : sunt separabile, individualizabile; nu au substanta
materiala; au o existenta limitata in timp, au valoare de piata proprie, valoarea se modifica, in timp, pana
la anulare; sunt detinute ori controlate de firma ca rezultat al unor tranzactii, evenimente anterioare sau
sunt dezvoltate in interiorul firmei .
Definitia manageriala : Surse imateriale de valoare, ca rezultat al invovatiei, organizarii
afacerilor, aptitudinilor si cerintelor capitalului uman.
Caracteristicile Activelor intangibile/imateriale :
Sunt foarte eterogene intre caregorii, dar si in interiorul aceleiasi categorii ; Au capacitatea de a genera
venituri, desi aceasta capacitate este incerta este mai ridicata decat in cazul activelor corpotale; Sunt
dificil de identificar si de individualizat; Acestea interactioneaza; Nu se supun regulilor clasice de
amortizare; Genereaza probleme specifice legate de proprietatea aspupra lor.
Structura Activelor intangibile/imateriale:
Drepturi inregistrate de proprietate intelectuala Patente, Marca, Design = Protejate legal in mod explicit.
Active intelectuale procedee, solutii, baze de date, formule, schite = codificate cu caracter confidential
dar neprotejate legal si in mod explicit.
Capital intelectual calificare, capital de cunoastere, cultura organizationala, furnizorii si clientela
fidelizata, reputatia firmei, imaginea = nemodificate, neprotejate legal, da aparate de firma cu mijloace
specifice.
Companiile sunt cumparate la un pret care cuprinde valoarea lor de bilant (valoarea trecuta
cumulata) la care se adauga capacitatea estimata a firmei de a creea valoare in viitor goodwill
*Valoarea companiei = Valoarea neta contabila (1/3) + valoarea imateriala (2/3)

Situaii care necesit evaluarea activelor imateriale

-Fuziuni, achiziii, vnzri de companii;


-Vnzarea, cumprarea, licenierea unor active intangibile individualizabile/distincte;
-Aciuni judectoreti ca urmare a unor nclcri ale DPI;
-Calculul taxelor i impozitelor;
-Aliane strategice;
-Managementul cercetrii-dezvoltrii.
Evaluarea activelor imateriale ca factorii de productie si costuri :
-Costurile R&D ale posesorului
-Costurile de transfer ca o compensare a pierderii exclusivitatii
-Valoarea de piata: surplusul de vanzari sau profir obtenabil
-Costurile de oportunitate: compensarea unei alte modalitati de valorificare
-Costurile de consecinta: decurg din deconspirarea informatiei
-Normele industriale.
Artefactele imateriale caRezultat (output) al activitatilor imateriale
-Originalele create de autori, compozitori, arhitecti, ingineri, designeri, programatori, prestatori, etc
intangibile, lipsitte de dimensiune fizica sau coordonate spatiale proprii si in consecinta este necesara
inregistrarea sau stocarea pe suporturi fizice (hartie, film, casete, discuri)
-Devin marfuri odata cu lansarea/ofertarea lor pe piata de catre creatori/prestatori sau comercianti.
-Valoarea lor de piata este determinata de factori subiectivi (moda) asociati celor traditionali.
-Toate artefactele sunt produse combinate, reunind continut intangibil si suport fizic sau un set de astfel
de suporturi.
-Acelasi continut poate fi usor multiplicat, cu costuri mici si asociat unor bunuri
-Disocierea intre continut si suport a dus la proliferarea artefactelor imateriale ca efect al eliminarii
constrangerilor de capacitate ce limiteaza consumul si diversificarii si multiplicarii artefactelor grupate in
familii cu acelasi continut.
Caracteristici ale artefactelor imateriale:
Entitati asupra carora poate fi stabilit un drept de proprietate, cu valoare economica pentru detinatorul
lor; sunt intangibile-nu au dimensiuni fizice sau coordonate spatiale; pot di tranzactionate similar cu
bunurile; pot fi transmise pe cale electronica.
Dreptul de proprietate poate fi transferat si este recunoscut si aparat juridic prin drept de autor sau
patent (DPI).
Consumul artefactelor imateriale caracteristici :

-Se consuma impreuna cu alte produse, tangibile, sau intangibile joint


-Acelasi artefact poate fi consumat in mod repetat de catre acelasi consumator sau de consumatori diferiti
non-destructive .
-Consumul unei persoane nu diminueaza consumul altei persoane non-substractive (non-rival)
Artefactele imateriale Stabilirea pretului de obicei aleatorie; Costurile de productie sunt
influentate de urmatoarele :
-Consumul de masa nu presupune productia de masa;
-Productia de masa nu se regaseste in reducerea costurilor
-Costurile factorilor si valoarea transmisa de actul de creatie.
-Recuperarea costurilor marcata de usurinta copierii, partajarii
-Amortizarea se produce la nivelul activelor imateriale si are termene, viteza si reguli specifice.
TARISISTEMUL IMATERIALULUI :
1.Modalitatea de plata ( *Directa: utilizator-consumator; *Inversa:-de catre producator; *Indirecta:- de
catre un tert; *Difuza: -contribuabilii; *Combinata.).
2. Contrapartida (*Vanzare suport fizic; *Drept de acces; *Utilizare temporara a unei retele;
*Tranzactie; *Mixta)
3.Principiul de formare si dinamica preturilor: (*Discretionar; *Optimizarea utilizarii unei retele;
*Intensitatea utilizarii unitatii de timp; *Functie de resurse utilizate, eforturile si calificarea prestatorului;
*Utilitate; *Mixt)
4.Frecventa variatiilor tarifare: (*Nula; *Continua; *Periodica)
5.Structura platii : (*Sintetica/Globala; *Analitica/Disociata)
Negocierea preturilor la nivel planetar : Pret in timp real si individualizare.
MATERIAL vs IMATERIAL Continuum-ul rational-emotional :
Date-Informatii : Rationale; Functionale; Absolute; Permanente; Repere cantitative, precise si
incontestabile.
IMAGINI : Emotionale; Gratuite; Relative; Efemere; Repere calitatice, ambigue si controversabile.
Consecintele dematerializarii economiei mondiale :
-Dominanta economica este abundenta, supra-abundenta si hiper-abundenta
-Cu informatie infoglut

-Acumulari
-Noi cerinte si noi modele de consum : Zapping, Surfing, Browsing
-Noi oferte produse care le inlocuiesc pe cele existente canibalizare (procesc continuu de innoire a
nomenclatorului)
-Noi si multiple forme de relatii intra si inter firma.
Adancirea concurentei Adoptarea de noi strategii : diferentiere; ritm crescut de innoire;
personalizare.
In procesul de productie: faze;e intensive in cunostinte devin cele mai importante
La nivelul firmei noi forme de organizare- firma retea relatii inter-retele.
Reteaua este o strategie de micsorare a costurilor, un ansamblu de infrastructuri destinate
comunicarii si distributiei fluxurilor. Este un sistem relational intre entitati cu origine sau interese comune
si indeplinesc 3 functii in economia imaterialului :distributie, comunicare si functionare.
Componentele retelei: Infrastructura fizica, continut tangibil/intangibil, reguli de functionare, sistem de
control.
Serviciile sunt activitati ale unor agenti economici (prestatori), in interactiune cu beneficiari sau
consumatori si la cererea acestora, de modificare a starii a unor obiecte sau persoane cu scopul de a crea o
noua valoare sau o noua utilitate; prezinta o mare eterogenitate.
Serviciile prezinta 3 aspecte esentiale : Prestatia se realizeaza prin relatia directa intre prestator si
consumator; Activitatea vizeaza transformarea/remedierea/mentinerea unei stari; Serviciul exista numai
prin efectul sau asupra unei realitati (persoana, bun, informatie), ceea ce face imposibila reproducerea sa
in mod identic, din punct de vedere al rezultatelor prestatiei.

Caracteristicile serviciilor :
INTANGIBILITATEA reprezinta ponderea elementelor materiale si imateriale combinatii :
-Prestatia serviciului consum intermediar material sau utilizarea unor componente materiale- cadru de
desfasurare a unei activitati de servicii;
-Activitatea cu dominanta imateriala rezulta un produs material, usor reproductibil carte, discheta.
-Serviciul este standardizat, dimensiunea imateriala tinde sa estompeze: Transport.
-Produsul material incorporeaza cunostinte sau informatii specifice: garantii, service si necesita, pe langa
cunostinte legate de producerea lui, consumuri intermediare imateriale- cazul productiei industriale.
Consumatorii au dificultati in evaluarea serviciilor concurente: Sesizeaza ca se confrunta cu un
risc; Acorda o importanta deosebita surselor de informare; Folosesc pretul ca reper pentru definirea
calitatii.

Producatorii tind sa diminueze complexitatea serviciilor oferite : Pun accentul pe reperele


tangibile ale mijloacelor de producere a serviciilor; Dezvolta comunicarea directa cu consumatorul; Se
preocupa de diferentierea calitatii serviciilor fata de concurenta
Institutiile specializate/organizatiile profesionale se preocupa de definirea calitatii prin metode
si tehnici specifice fiecarui serviciu.
RELATIONALITATEA :
Consumatorii constientizeaza rolul lor de co-producatori. Devin uneori si co-consumatori pentru
acelasi serviciu alaturi de alti consumatori si dezvolta o reactie de dependenta fata de anumiti producatori.
Producatorii depun eforturi pentru a decala consumul fata de productie; controleaza calitatea
relationalitatii; amelioreaza sistemul de livrare pentru a-si miscsora dependenta fata de consumatori.
VARIABILITATEA
Consecinta a relationalitatii => Calitatea relationalitatii => Diferente calitative de la un ciclu de
productie la altul => Intre ofertanti competitivitate redusa/capacitatea ofertei pe plan calitativ => factor
de risc => Standardizarea dificila sau imposibila nu se poate adopta strategia de masa.
PERISABILITATEA & IMPOSIBILITATEA APROPIERII
Factorii de productie nu produc valoare decat prin si odata cu consumul.
Consumul este prima etapa a procesului de valorizare
Efectul util nu exista decat in prezenta consumatorului
Perisabilitatea se refera in mod special la procesul de productie
Consecinta a celor 4 particularitati :
IMPOSIBILITATEA APROPIERII : nu poate fi demonstrat dreptul de proprietate asupra unui serviciu
nici de catre prestator si nici de catre beneficiar, respectiv nici de catre vanzator, nici de catre cumparator.
Factorii care determina integrarea industriei cu activitatile de servicii:
-Cresterea economica cresterea profiturilor companiilor, cresterea veniturilor individuale.
-Progresul tehnic, dezvoltarea tehnicii de calcul, cresterea productivitatii in industrie, cresterea timpului
destinat procesului de creatie.
-Elasticitatea supraunitara a cererii de servicii in raport cu veniturile.
-Deplasarea consumului individual de la consumul de produse spre cel de servicii si de la acoperirea
necesitatilor la generarea de satisfactii.
Consecintele integrarii industriei cu activitatile de servicii :

Creterea ponderii activelor intangibile, generate de sectorul de servicii, n producia de produse


industriale.
Specializarea companiilor n activiti ce producactive intangibile.
Stabilirea de relaii fundamentate juridic i organizatoric ntre companiile industriale i cele de servicii
Fragmentarea produciei este nsoit de fragmentarea n servicii
Se adncete Noua diviziune a muncii intraservicii
BUNURI vs SERVICII:
Bunurile : - sunt fabricate inainte de a intra pe piata; performanta si calitatea sunt controlate de
producator; producatorul controleaza rezultatul si este responsabil de acesta; valoarea de schimb este
determinantul utilitatii; bunurile se pot schimba pe piata, ce are rol de a regla C-O.
Serviciile : - nu esista inainte, sunt create pe masura derularii prestatiei; performanta si calitatea sunt
responsabilitatea producatorului si consumatorului; nu se poate vorbi despre un veritabil control al
calitatii, deoarece producatorul nu poate garanta rezultatul; utilitatea este determinantul valorii de schimb;
Piata isi pierde rolul de reglator al preturilor (mana invizibila); negocierea si informatia sunt
instrumentele de formare a preturilor.
Serviciul ca produs : intensiv in informatii ; dificil de stocat si transportat; imaterial/intangibil ;
diversitate mare; perfect adaptat cerintelor consumatorilor; valoarea este data de input-ul de forta de
munca; nu se concureaza reciproc; calitatea produsului depinde si de calitatea consumatorului; procesele
si produsele sunt dificil de diferentiat; proprietatea intelectuala este dificil de protejat; sunt usor de imitat;
reputatia este cruciala.
Productia de servicii : imateriala; asemanatoare celei artizanale; intensiva in munca; la
comanda ; economii de scara reduse; input-uri materiale intermediare foarte multe sau foarte putine;
inclusa in alte productii; aparent fara motivatii de schimbare/transformare; implicare intensa a
utilizatorului eterogenitate.
Piata de servicii : Serviciile au valoare de utilizare, dar nu de schimb; Co-productie producatorconsumator, tranzactionarea si consumul nu se pot separa; Distributie in retele inchise; Nu se pot
transporta; Dificultatea apropierii; Perisabile; Copiere facila, costul marginal al productiei neglijabil;
Fara pret de piata; Pretul este compensarea directa a input-ului de forta de munca; Reglementare publica
si profesionala.
Consumul de servicii : Incredere in relatia utilizator-producator; Productia si consumul sunt
simultane; Consumul si productia sunt in acelasi loc; Utilitate specifica consumatorului; Satisfac dorinte
de ordin psihologic.
Clasificarea serviciilor :
Abordare traditionala : Clasificarea Internationala Standard a activitatilor economice elaborate de
Comisia de Statistica a Natiunilor Unite gruparea activitatilor ecomice pentru a obtine clase omogene.
-comert cu ridicara si cu amanuntul;

-hoteluri si restaurante (HORECA)


-transport, depozitare si comunicatii;
-intermediere financiara;
-servicii de afaceri, imobiliare si inchirieri;
-administratie publica si aparare;
-asigurari sociale obligatorii;
-educatie; - sanatate si servivii in folosul comunitatii;
-alte servicii sociale, comunitare si personale;
-activitati ale personalului angajat in gospodarii personale; activitati ale organelor si organismelor
estrateritoriale.
Criterii de clasificare :
-Specificul procesului de prestare: bancare, turistice, distributie, etc.
-Functia serviciilor : financiare, de productie, de consum.
-Categoria de informatii: juridice, medicale, tehnice.
-Utilitatea: de prevenire a riscurilor de plata, confort personal, intretinere tehnica.
-Relatia cu utilizatorul final : intermediere si finale.
-Gradul de prelucrare sau complexitatea lor
Serviciile in cadrul ciclului de productie => un input de servicii este necesar la fiecare stadiu al
procesului de productie; serviciile au devenit o sursa majora de valoare adaugata; contributia serviciilor la
competitivitatea produselor este generala si se aplica la intreg ciclu de productie; pe masura ce ciclul de
productie se extinde, serviciile sunt responsabile de o proportie din ce in ce mai mare din valoarea
adaugata a produsului.
CLASIFICAREA SERVICIILOR
SISTEME
ALTERNATIVE
:
servicii
de
productie/de
consum;
servicii
comercializabile/necomercializabile; servicii standardizate/individualizate; servicii PPS/LDS; servicii
fizice, centrate pe persoane, informationale; Servicii B2B si B2C; clasificare OCDE; clasificare GATS.

CURS 2. PATRUNDEREA FIRMEI DE SERVICII PE PIATA


Antrenarea unei firme pe piata serviciilor se realizeaza prin internalizarea prestatiilor necesare
(cercetare, publicitate, etc) in calitate de prestator si eventual vanzator. Prin externalizarea prestatiilor

rezulta acoperirea necesarului de pe piata in calitate de cumparator. Prin ambele cai in diferite proportii,
diferentiat pe categorii de prestatii. Prin INTERNATIONALIZAREA FIRMEI in calitate de exportator
specializat sau de intermediar in comertul cu servicii.
VARIANTE ALE EXTERNALIZARII
-utilizarea de forta de munca din exterior
-activitati desfasurate in mod traditional in interiorul firmei, ce sunt subcontractate unor prestatori externi.
-utilizarea unor resurse din exterior pentru a completa necesarul de resurse al companiei
-utilizarea in scop strategic a unor resurse din exteriorul firmei pentru a putea continua activitatile curente
si traditionale in care s-a specializat si pentru care detine resurse si/sau un avantaj competitiv. A nu se
confunda cu subcontractarea.
Externalizarea implica restructurarea intregii corporatii in jurul competentelor strategice si retelei
de contractanti externi.
Avantajele optiunii de externalizare sunt :
1. Specializarea intreprinderii pe principalul sau obiect de activitate, cel care ii asigura si cel mai ridicat
profit si degrevarea de activitati in care nu obtinea profituri.
2. Adoptarea unei structuri organizatorice mai functionale, adaptate unei anumite optiuni de integrare :
aparitia asa numitelor companii modulare, companii retea, companii cognitive, companii virtuale.
3. Flexibitate in acoperirea necesitatilor de servicii micii furnizori, firmele-sursa ale serviciilor, se pot
adapta mai usor la modificarea necesitatilor de servicii ale intreprinderii consumatoare de servicii.
4. Redirectionarea resurselor intreprinderii spre ctivitati mai importante.
5. Reducerea costurilor

Dezavantajele optiunii de externalizare :


1. Pierderea, in timp, a competentelor, calificarii si renumelui in prestarea anumitor servicii iar prin
dependenta fata de sursele externe, firma devine mai vulnerabila.
2. Stabilirea capacitatii inovatoare, creative;
3. Costurile economice propriu zise ale tranzactiilor
4. Costuri sociale disponibilizarea personalului.
5. In cazul unei externalizari excesive, riscul de drenare a activitatilor economice delocalizate,
compania riscandu-si functiile.

Avantajele optiunii de INTERNALOZARE:


-scuteste intreprinderea de costurile tranzactiei;
-miscoreaza efortul si riscul alegerii unui partener;
-exclude riscul obtinerii unui serviciu standard, ne-adecvat necesitatilor sale.
-firma detine a priori dreptul de proprietate asupra serviciului.
-serviciile devin active specifice ale intreprinderii si se adauga actibelor imateriale ca servicii
informationale, de publicitate, de cercetare, consultanta);
-serviciile sunt personalizate pe baza informatiilor detinute de firma si pot fi continuu imbogatite.
-avantaje de cost, amplificate de internalizarea pe verticala, au ca sursa reducerea costurilor tehnice si/sau
a celor de tranzactie. Frima va internaliza acele activitati al caror cost de productie este inferior celui de
tranzactie.
Intreprinderile isi externalizeaza o parte a activitatilor de servicii din motive care tin de
caracteristicile profesiilor si natura informatiilor necesare.
Prestarea serviciilor poate fi realizata prin co-productie sau sub-contractare, fiind dificil de
departajat solutia internationalizariide cea a externalizarii serviciilor.
Pentru a fi eficienta, coproductia presupune dezvoltarea in cadrul intreprinderii a propriilor
competente necesare adaptarii serviciilor obtinute pe poata la necesitatile intreprinderii. Distinctia intre a
face: si a cere altuia sa faca dispare sau cele doua actiuni sunt combinate intr-o a treia cale. In acest fel
relatia de serviciu tinde a semene cu relatia de cooperare.
Pentru a fi eficienta, solutia sub-contractarii trebuie sa genereze economii de costuri in raport cu
solutia internalizarii. In aceeasi idee, trebuie optat intre sub-contractarea de capacitate sau cea de
specialitate, ultima fiind mai des utilizata in cazul serviciilor la comanda.
In masura in care aportul firmei la realizarea serviciului permite constituirea unor acrive
imateriale proprii, trebuie evitata achizitionarea acestora de pe piata (total sau partial), dat fiind riscurile
privind drepturile de proprietate asupra activelor imateriale achizitionate de pe piata. Drept urmare,
solutia internalizarii pare mai lipsita de riscuri in conditiile unei piete opace si labile cum este cea a
serviciilor.
Premize ale internationalizarii firmelor de servicii :
-intensificarea utilizarii tehnicii de calcul si extinderea tehnologiei informationale ca modalitate de
internationalizare a serviciilor considerate necomercializabile;
-facilitatea accesului prestatorilor de servicii spre telecomunicatii, ca modalitate de distributie la distanta.
-asimilarea progresului tehnic pentru atenuarea riscurilor in comercializare.
-asocierea serviciilor la bunurile exportate si tranzactionarea acestora in acelasi pachet comercial.

-includerea informatiilor, ca resurse strategice, in grupul valorilor comercializabile si intens


comercializate;
-focalizarea interesului producatoilor spre largirea evantaiului de servicii creatoare de valoare adaugata si
exportul acestora ca marfuri per se;
- posibilitatea companiilor producatoare de a opta fie pentru aprovizionarea pe piata cu serviciile necesare
(externalizare), fie sa presteze acele servicii de care compania nu se poate dispensa (internalizare) in
conditiile cresterii necesarului de servicii.
Specializarea in exportul de servicii (firma) are ca suport specializarea economica la nivelul
tarii si alimenteaza aceasta specializare.
DETERMINARI :
MAXIMIZAREA PROFITURILOR din exporturi prin modernizarea si diversificarea
nomenclatorului de bunuri si servicii produse prin : productia serviciilor intensive in informatii,
optimizarea valorificarii capitalului uman, stimularea cererii de servicii intensive in munca si informatii.
POSIBILITATEA castigarii AUTONOMIEI in productia si consumul de servicii care nu necesita
consum de resurse.
Existenta unor DOTARI FACTORIALE care permit specializarea pe seama avantajului oferit de
anumite resurse.
LA SPECIALIZAREA IN EXPORTUL DE SERVICII SE APLICA MODELUL HOS (diferentele
tehnologice ca grad de dezvoltare sau tipologie, diferente in preturile relative ale fortei de munca).

Categorii de servicii:
In functie de modalitatea de relationare prestator-consumator : transfrontalier; deplasarea
consumatorului; deplasarea capitalului firmei prestatoare; Desplasarea prestatorului ca persoana fizica.
In functie de modalitatea de traversare a frontierei : CBS (contact-base-services); VBS (vehiclebased-services); ABS (asset-based-services); OBS (object-based-services)
In functie de gradul de variabilitate: Standardizate si individualizate/diferentiate.
In functie de gradul de tangibilitate: Ridicat sau scazut.
In functie de gradul de comerciabilitate.
Informatiile necesare pentru determinarea comerciabilitatii serviciilor :

- trasaturile specifice serviciului Gradul de standardizare, de relationalitate, constrangerile tehnologice,


posibilitatea adoptarii strategiei la scala sau de gama, constrangeri culturale ale comercializarii, gradul de
dependenta fata de suportul tangibil.
-Trasaturile specifice pietei serviciului: - disponibilitatile pietei respective, uzantele comerciale, starea
pietei ca M/X, modalitatea specifica tranzactionarii, categorii de bariere comerciale, stadiul liberalizarii.
Strategii de internationalozare a firmelor de servicii :
-Strategii de export: Export direct ; Export conjugat.
-Strategii de patrundere pe piata: Patrundere directa pe piata ; Patrundere indirecta pe piata
-Strategii electronice: Marketing electronic.
Modalitati de patrundere pe pietele externe, proprii firmelor de servicii :
-urmarirea clientului (SUC client-following mode)
-atragerea pietei (SAP market seeking mode)
-marketing electronic (electronic marketing mode)
Specializarea in exportul de servicii (firma/tara)
La specializarea in serviciile diferentiate (SD) se aplica prioritar principiul avantajului absolut
( se cere pregatire foarte specializata sau factori naturali cu caracter de unicat)
La specializarea in serviciile standardizate (SS) se aplica prioritar principiul avantajului
comparativ (bazat pe costurile mai mici ale factorilor de productie).
Pe piata serviciilor AVANTAJUL ABSOLUT stabileste specializarea in servicii iar AVANTAJUL
COMPARATIV stabileste categoriile de servicii in care are loc specializarea.
Gradul de specializare se poate cuantifica prin
APARENT.

INDICELE AVANTAJULUI

De ce s-a extins piata serviciilor ?


-Rolul strategic al serviciilor in conexiune cu exporturile de bunuri;
-Cresterea responsabilitatii firmelor fata de consumatori institutii mediu;
-Cresterea proportiei DPI in valoarea bunurilor si serviciilor;
-Sporirea complexitatii tehnice a bunurilor comercializate;
-Diminuarea relativa a distantei economice si culturale dintre state;
-Accentuarea comerciabilitatii seviciilor;

COMPARATIV

-Extinderea conceptului de serviciu global;


-Dereglementarea si liberalizarea comertului cu servicii

CURS 3.

Judecati si prejudecati

Sunt serviciile neproductive ?


-Personal activ = Personal Productiv !
- Activitatea de productie = rezultat material = activitate utila !
-Valoare Munca
-Nivelul si dinamica productivitatii atesta caracterul productiv al unei activitati.
Angajatii din servicii = personal neproductiv ? Serviciile nu sunt utile ? Serviciile nu au valoare ?
Sectorul de servicii = Sector neproductiv ?
Corelatia pozitiva servicii-dezvoltare = aparenta ?
Preturile mari ale serviciilor deformeaza aportul lor in PIB si dinamica acestuia. Serviciile nu se dezvolta,
creste numai pretul lor. Nu se verifica o corelatie pozitiva intre dezvoltarea serviciilor si dezvoltarea
economica. Aportul ridicat al serviciilor in economia tarilor dezvoltate este consecinta dezvoltarii si in
nici un caz cauza acesteia.
Serviciile nu acopera necesitatile reale ?
-Consumatorul de servicii isi descopera noi necesitati fiind manipulat de ofertantii de servicii;
--Necesitatea de consum pentru servicii este de tip irational.
-Fiecare nou serviciu oferit genereaza o cerere pentru un alt serviciu.
-Prin natura lor, serviciile genereaza o poata opaca = consumatorii se pot insela asupra capacitatii unui
serviciu de a le satisface o anumita necesitate.
Determina dezvoltarea societatii cresterea cheltuielilor de administrare ?
-Dezvoltarea serviciilor = Birocratizare ?
-Creste necesarul de resurse pentru sanatate, educatie, comunicatii, transport, control, organizare.
-Scade calitatea si fiabilitatea serviciilor.
-Informatizarea compenseaza cresterea costurilor dar genereaza noi servicii.
...Simptom al dezindustrializarii

-Dezvoltarea activitatilor necomerciale;


-cresterea angajatilor publici;
-incetinirea dinamicii productivitatii;
-Scaderea competitivitatii nationale pe piata mondiala
-industria a pierdut pozitia de motor al cresterii economice.
Serviciile Cauza a Maladiei Costurilor
-Productivitate scazuta = forta de munca costisitoare = preturi ridicare => Tensiuni inflationiste.
-Cum se formeaza pretul fortei de munca din servicii ?
-Structura nomenclatorului de servicii : Servicii Stagnante (cresterea lenta a productivitatii, asociate
calitatii vietii- servicii medicale, leisure) , Servicii Burete (calificare scazuta, rol social de diminuare a
somajului); Servicii progresive (intensive in munca de calificare inalta, contribuie la cresterea
productivitatii din economie : cercetare, informationale)
-Spirala ascendenta a cererii se regaseste in spirala preturilor.
Serviciile cauza a diminuarii competitivitatii nationale ?
-Deteriorarea soldului balantei comerciale prin scaderea exporturilor de produse industriale
-Marile puteri industrializate isi pierd pozitiile dominante in comertul de bunuri industriale.
-In acelasi timp creste excedentul balantei serviciilor.
-Este o corelatie negativa intre competitivitatea industriala si cea a serviciilor ?
Concluzie eronata !
-Specializarea industriala se bazeaza pe valoarea adaugata de serviciile tehnice.
-Competitivitatea unei grupe de produse nu se poate aprecia numai prin trimitere la pozitia acesteia in
balanta comerciala.
Paradoxul Productivitatii:
Formulat prin silogismul : -Productivitatea creste lent in activitatile de servicii;
-Acrivitatile de productie utilizeaza tot mai multe servicii
-Productivitatea isi incetineste cresterea in activitatile de productie.
Cresterea invetitiilor in cercetare si informatizare nu se regaseste in efecte favorabile vizibile asupra
productivitatii

Investitiile in hard-ul informatizarii sunt mai mari decat cel pentru crearea de Soft
Risipa de hard neutilizat la performantele proiectate.
Randamentul echipamentului I.T. este anulat de randamentul scazut al serviciilor informationale.
Nu dezvoltarea sectorului de servicii ci organizarea si structura deficitare sunt cauza paradoxului
productivitatii.

CURS 4. Comertul international cu servicii

Modalitatile de internationalizare
Comerciabilitatea serviciilor pe o anumita piata poarta amprenta :
= trasaturilor specifice serviciului ca marfa definit prin gradul de standardizare, de dependenta fata de
suportul tangibil, de rationalitate, de constrangeri psihologice, variantei strategice, constrangerilor
culturale.
= trasaturilor pietei de servicii definite prin : disponibilitatea pietei, uzantele comerciale specifice; pozitia
de piata a unei tari; modalitatea de livrare; categorii posibile de bariere comerciale; categorii practicate de
bariere comerciale; stadiul liberalizarii.
Tranzactii comerciale - cu bunuri materiale modificarea proprietatii aspupra bunurilor prin
plata contravalorii acestora.
Tranzactii invizibile/imateriale Activitati; Furnizare de servicii; Furnizare de munca; Furnizare
de capital; Modificarea proprietatii asupra activelor financiare; Modificarea proprietatii asupra creatiei
intelectuale.
Terry Clark structureaza serviciile la export in functie de modalitatea de traversare a frontierei :

Contact based services - odata cu persoanele in calitate de prestatori sau consumatori, pentru a incheia
o tranzactie
vehicle-based servicesserviciile sunt transmise din sau spre o tara prin intermdiul comunicatiilor radio,
televiziune si sateliti, cabluri, conducte sau alte sisteme de comunicare;
asset-based servicesserviciile inglobate in activele imateriale asociate ISD trec frontiera pentru a fi
valorificate in activitatea unei companii
object-based services-obiectele ca suport tangibil in care sunt inglobate serviciile trec frontiera spre tara
importatorului

Strategii de internationalizare a firmelor de servicii :


-strategii de export: Export direct; Export conjugat.
- Strategii de patrundere pe piata : Directa sau indirecta.
-Strategii electronice marketing electronic.

Prezenta comerciala (ISD) acea categorie a investitiilor internarionale ce reflecta


intentia unei entitati rezidente in economia de origine a capitalului de a obtine un interes de
durata intr-o entitate comerciala rezidenta in economia gazda a capitalului.

CURS 5. Tranzactiile cu servicii


Nomenclatorul tranzactiilor cu servicii :
Abordare traditionala : Clasificarea Internationala Standard a activitatilor economice elaborata de
Comisia de Statistica a Natiunilor Unite gruparea activitatilor economice pentru a se obtine clase
omogene.
-comert cu ridicata si amanuntul;
-hoteluri si restaurante ( HORECA)
-tranport, depozitare si comunicatii;
-intermediere financiara;
-Servicii de afaceri, imobiliare si inchirieri;
- Administratie publica si aparare;
-asigurari sociale obligatorii
-educatie;
-sanatate si servicii in folosul comunitatii;
-alte servicii sociale, comunitare si personale.
-acrivitati ale personalului angajat in gospodarii.
Logica specializarii in servicii (firma/tara)
Maximizarea profiturilor din exporturi prin modernizarea si diversificarea nomenclatorului de
bunuri si servicii produse prin : Serviciile intensive in informatii; optimizarea valorificarii capitalului
uman; Stimularea cererii de servicii intensive in munca si informatii.
-Posibilitatea castigarii autonomiei in productia si consumul de servicii care necesita consum de resurse.
-Existenta unor dotari factoriale care permit specializarea pe seama avantajului oferit de anumite resurse.
- In specializarea la exportul de servicii se aplica modelul HOS (diferente tehnologice ca grad de
dezvoltare sau tipologie, diferente in preturile relative ale fortei de munca)

CURS 6. Directiva UE privind tranzactiile cu servicii

Clasificarea serviciilor in UE :
Categoria A : Consumatorul si prestatorul sunt in tari diferite si folosesc retelele de comunicare de ex,
Servicii bancare;
Categoria B : Consumatorul se deplaseaza spre prestator, de ex, distributie, aeroporturi, transport..
Categoria C: Prestatorul se deplaseaza spre tara consumatorului, de ex. Serv. Profesionale de constructii
Categoria D: Prestatorii isi stabilesc o filiala in tara consumatorului-Modalitate dominanta.
Proiectul de Directiva in forma sa initiala acest proiect continea regula tarii de origine,
potrivit careia furnizorii de servicii ar fi putut sa isi ofere serviciile in alte tari membre decat cea de
origine fara a fi obligati sa se supuna altor cerinte administrative si legale decat cele impuse de tara de
origine. In plus, prerogativa de a supraveghea si controla indeplinirea cerintelor administrative si legale
revenea exclusiv tarii de origine. Regula tarii de origine a fost eliminata din textul Directivei.
Indicatori sectoriali : Dezvoltarea serviciilor este inscrisa in strategia dezvoltarii durabile.
Subsectoare relevante :
-Distributia comerciala
-HORECA
-Transporturi : marfuri si persoane, actiuni directe/complementare este in mare parte internalizat,
influentat de extinderea UE, modificari tehnologice, sistemul de livrare just-in-time, deregularizarea
transporturilor. UK pe primul loc, Germania. Cea mai mare contributie in PIB in Danemarca, Belgia,
Finlanda. Productivitate relativ ridicata.
- Comunicatiile companii postale si de telecomunicatii. Traditional monopol de stat, piata a devenit
concurentiala dar are un grad inalt de concentrare a capitalului si fortei de munca. Trei mari categorii de
tari in functie de aportul in PIB.
- Alte servicii : imobiliare, leasing, informationale, RC, servicii profesionale. Cea mai rapida crestere:
industria a externalizat o mare parte a serviciilor intelectuale, s-a incadrat in dinamica intregului sector,
reflecta cresterea nomenclatorului de servicii, innoirea produselor, diversificarea necesitatilor.
-Sectorul financiar a inregistrat modificari structurale : absoarbe mutatiile economice tehnice , sociale,
politice. A beneficiat de reglementarea liberalizarii in interiorul UE, s-a redus necesarul de fm, frecvente,
fuziuni si achizitii, scade numarul de firma, creste dimensiunea medie a companiei, 1/3 societati de
asigurare, restul intermediere financiara, ritmuri diferite de la tara la alta, aportul PIB diferit.
Reglementarea serviciilor . Imperfectiunile pietei :
1.Concuren imperfect (monopoluri naturale, publice, piee monopolistice i ologopolistice)
2.Fluxuri asimetrice de informaii privind calitatea, cererea, preurilor. Concurena se manifest pe planul
reputaiei prestatorilor. Autoritile publice ntervin pe pia prin sistemul de liceniere.
3.La externalizarea firmelor, autoritile intervin prin reglementri pentru prevenirea efectelor negative (s.
Financiare). Reglementrile pot avea caracter de barier numai dac difer de la o ar la alta. Pot fi
bariere involuntaresau voluntare
Accesibilitatea pieei -Nomenclatorul de servicii cuprinde 9 subsectoare:
1.Distribuie
2.Horeca

3.Transport, depozitare i comunicaii


4.Intermediere financiar
5.Servicii imobiliare, renting, servicii profesionale
6.Administraie public
7.Educaie
8.Sntate i asisten social
9.Alte servicii sociale i obteti

Reglementri: instrumente
a) bancar, asigurri, transport aerian, telecomunicaii
b) transport rutier, distribuie, construcii
c) hotelier, servicii profesionale.
Patru categorii de situaii n care se ncadreaz cele 9 subsectoare:
1.Grad ridicat de reglementare organizatoric i comportamental
2.Grad sczut de reglementare organizatoric i comportamental (servicii profesionale)
3.Reglementare organizatoric parial (distribuie)
4.Reglementare comportamental pronunat (transport rutier)

Coninutul Directivei
1.obligativitatea Statelor Membre de a respecta dreptul furnizorilor de servicii de a i oferi serviciile n
alt stat membru dect cel de reedin fr a fi obligai, n acest scop, s i nfiineze sedii pe teritoriile
altor state membre. Derogri de la aceast regul sunt ns admise pentru anumite tipuri de servicii ,i
anume: servicii potale, electricitate, ap, tratamentul deeurilor, gaze.
2.drepturile consumatorilor de servicii de a se aproviziona din alte state membre fr a fi limitai de
msuri restrictive sau discriminatorii, aplicate de propriile autoriti sau de ctre autoritile din ara de
origine a prestatorului de servicii.
3.aplicarea unui mecanism inovator de examinare de ctre fie care stat a propriei legislaii n domeniu cus
copul de a identifica situaii n care regulile aplicate contravin jurisprudenei Curii i de a-l remedia

4.Cu privire la dreptul de stabilire, directiva introduce reguli importante, dntre care unele nu au
precedente in jurisprudenta CEJ, reprezentand progrese absolute in directia asigurarii liberei circulatii a
serviciilor.
5.Conditii ca nationalitatea sau locul de resedinta al actionarilor si membrilor conducerii executive
privitoare la acordarea dreptului de stabilire sunt explicit eliminate.

6. Criteriile de autorizare care nu pot fi eliminate vor trebui sa satisfaca anumite principii generice de
buna practica:Transparenta, proportionalitatea si nediscriminarea.
7. Statele membre nu pot impune obligatia autorizarii decat in cazul in care acestea sunt necesare
interesului general si se recomanda inlocuirea sistemelor de autorizare cu simple notificari.
8. Simplificarea administrativ de mari proporii, plecnd de la nfiinarea de puncte unice de contact n
fiecare ar membr, care s ofere informaii i s permit ndeplinirea formalitilor administrative legate
de stabilirea unei prezene comerciale permanente pe teritoriul rii respective i continund cu
ndeplinirea electronic a formalitilor.
9. Nu exist n Directiv prevederi care s oblige vreun Stat membru s privatizeze anumite activiti sau
s permit accesul nengrdit pe pia n orice domeniu (pentru serviciile potale i pentru o serie de
servicii de gospodrie local -distribuia apei, colectarea deeurilor-)nu exist obligaia acordrii dreptului
de stabilire pentru operatorii din alte State Membre
De la bun nceput, Directiva nu urmas se aplice serviciilor aflate n dou situaii particulare:
a)servicii pentru care reglementarea la nivel comunitar este realizat prin instrumente speciale
(servicii financiare, transporturi, telecomunicaii, energie);
b)servicii publice, oferite de stat fr plat, n virtutea funciilor sale, n domenii precum educaie, cultur,
social, justiie precum i pentru servicii considerate a fi de interes general (ngrijirii sntii,
audiovizual, jocurilor de noroc i al activitii notariale i juridic, agenii de plasare a angajailor
temporari, servicii de securitate privat, locuine sociale).