Sunteți pe pagina 1din 121

DOCTRINA SI DEONTOLOGIE PROFESIONALA

Cine poate exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat? Profesia de expert contabil si de contabil autorizat se exercita de
catre persoanele care au aceasta calitate, n conditiile prevazute de Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 si Ordonanta Guvernului nr. 89/1998, cu
respectarea principiului independentei profesiei.
Care este diferenta dintre expertul contabil si economistul salariat? Expertul contabil este persoana care a dobndit aceasta calitate, n
conditiile O.G. nr. 65/1 994, avnd competenta profesionala de a verifica si de a aprecia modul de organizare si de conducere a activitatii economico-financiare si de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale si de a verifica legalitatea bilantului contabil si a contului
de profit si pierdere. Prin urmare, ne gasim n fata unei arii de competente mult mai largi fata de cea a unui economist salariat; economistul este
subordonat unui sef ierarhic si executa atributiile specifice fisei postului sau. De asemeni, economistul este specializat n multe domenii: turism,
servicii, marketing, management, planificare, salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializarii
financiar-contabile, independent fata de societatea comerciala. El nu primeste, pentru lucrarile executate, un salariu, ci un ONORARIU prevazut
prin contractul ncheiat cu referire la misiunea sa.
Contabilul autorizat este persoana care a dobndit aceasta calitate n conditiile O.G. nr. 65/1994 si are capacitatea de a tine contabilitatea si de a
pregati lucrarile n vederea ntocmirii
situatiilor financiare. Contabilul autorizat, ca si expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate economica.
Contabilul salarizat este subordonat sefului ierarhic si executa sarcinile ce i revin din fisa individuala. Rareori, n cazul unei ntreprinderi mari,
mijlocii, executa toate lucrarile contabile. De regula, este specializat pe un sector al contabilitatii. Ca si economistul salariat, contabilul salariat
raspunde fata de calitatea lucrarilor executate, putnd fi stimulat ori penalizat de seful Irarhic sau la propunerea acestuia.
Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar daca sunt independenti, raspund civil si penal fata de ntreprindere. De asemeni, ei pot pierde
ntreprinderea de client si, prin aceasta, sursa de venit. n schimb, economistul si contabilul, salariati, pierd cu greu postul sau n urma unor
proceduri anevoioase.
Cine este expertul contabil? este persoana care a dobndit aceasta calitate si are competenta profesionala de a organiza si conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a ntocmi situatiile financiare si de a efectua expertize contabile. Expertul
contabil este specialistul care a dobndit cea mai nalta calificare n domeniul contabilitatii si care are acces nengradit la efectuarea tuturor
lucrarilor profesionale, inclusiv verificarea si certificarea situatiilor financiare.
Calitatea de expert contabil si de contabil autorizat se dobndeste pe baza de examen. Pentru a dobndi calitatea, se cer ndeplinite
cumulativ mai multe conditii.
Pot fi, la cerere, experti contabili, persoanele care au titlul de academician, profesori si conferentiari universitari, doctorii n economie si
doctorii docenti cu specialitatea finante sau contabilitate, nsa cu ndeplinirea conditiilor si sustinerea unui interviu privind Normele de
organizare si functionare ale CECCAR.
Cine este contabilul autorizat? este persoana care a dobndit aceasta calitate si are competenta de a tine contabilitatea si de a pregati lucrarile
n vederea ntocmirii situatiilor financiare.
Cum se obtine calitatea de expert contabil? Prin examen. in baza normelor Corpului si a regulamentului pentru efectuarea stagiului si prin
examenul de aptitudini, in vederea accesului la calitatea de expert contabil si contabil autorizat.
Cum se obtine calitatea de contabil autorizat? Prin examen in trepte: acces, stagiu, examen privind pregatirea deontologica si doctrina
profesionala, examen de aptitudini. Ca si expertul contabil, dar cu tematica specifica. Pentru accesul la examen se cer indeplinite anumite
conditii specifice. a) capacitate de exercitiu deplina; b) are studii medii cu diploma recunoscuta de Ministerul Educatiei si Cercetarii; c) nu a
suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei n vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor comerciale.
Cum se mentine calitatea de expert contabil si calitatea de contabil autorizat? Prin inscrierea in Tabloul Corpului. Inscrierea se realizeaza in
baza indeplinirii conditiilor privind
acordarea calitatii de expert contabil sau de contabil autorizat. Inscrierea in Tabloul Corpului confera dreptul la exercitarea profesiunii pe intreg
teritoriul tarii. Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza). Lipsa licentei sau nelicentierea atrage radierea din Tablou sau suspendarea
exercitarii profesiei, a dreptului de a exercita. Acordarea vizei anuale se acorda daca se indeplinesc cumulativ conditiile: - achitarea in intregime
a obligatiilor fata de Corp - plata la buget, la termen si in cuantumul prevazut, a impozitelor cuvenite statului
- asigurarea pentru riscul profesional - dovada ca nu a suferit nici o condamnare care potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si
de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar) - nu a savarsit fapte care sa incalce regulamentul privind conduita profesionala, pentru
care a fost sanctionat de Comisia de Disciplina - depunerea declaratiei anuale si a Raportului de audit al calitatii serviciilor desfasurate
Trebuie respectate si prevederile O.G. 89/1998 si Legea 186/1999 referitoare la libera practica: expertii contabili si contabili autorizati nu pot sa
isi exercite atributiunile conferite de aceasta calitate pe durata in care isi desfasoara activitate salarizata in afara CECCAR sau activitate
comerciala, cu exceptia activitatilor didactice, literare, publicistice in domeniu si cea de parlamentar, consilier local sau judetean, pe durata
mandatului Expertilor contabilii si contabililor autorizati le este interzis sa efectueze lucrari pentru agentii economici sau pentru institutiile la
care sunt salariati si pentru cei cu care angajatorii lor sunt n raporturi contractuale sau se afla n concurenta. De asemenea, le este interzis sa
efectueze lucrari pentru agentii economici, n cazul n care sunt rude sau afini pna la gradul al patrulea inclusiv sau soti ai administratorilor.
Expertii contabili si contabilii autorizati nu pot efectua pentru terti lucrari profesionale n situatia n care exista elemente care atesta starea de
conflict de interese sau de incompatibilitate.
Care sunt lucrarile care pot fi executate de expertii contabili? a) tine sau supravegheaza contabilitatea si ntocmeste sau verifica si semneaza
situatiile financiare; b) acorda asistenta privind organizarea si tinerea contabilitatii; c) efectueaza analize economico-financiare si evaluari
patrimoniale; d) efectueaza expertize contabile dispuse de organele judiciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice n conditiile prevazute
de lege; e) executa alte lucrari cu caracter financiar-contabil, de organizare administrativa si informatica;

f) ndeplineste, potrivit dispozitiilor legale, atributiile prevazute n mandatul de cenzor la societatile comerciale. g) acorda asistenta de
specialitate necesara pentru nfiintarea si reorganizarea societatilor comerciale; h) efectueaza pentru persoane fizice si juridice servicii
profesionale care presupun cunostinte de contabilitate.
Care sunt lucrarile care pot fi executate de contabilii autorizati? a) tine contabilitatea operatiunilor economico-financiare prevazute n
contract; b) pregateste lucrarile n vederea elaborarii situatiilor financiare;
Cum se exercita profesia de expert contabil? individual sau se pot constitui n societati comerciale potrivit legii.
Cum se exercita profesia de contabil autorizat ? individual ori n societati comerciale.
Exercitarea profesiei prin societatile comerciale de profil. Societatile comerciale de expertiza contabila sau de contabilitate trebuie sa
ndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa aiba ca obiect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil sau de contabil autorizat; b)
majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili, respectiv contabili autorizati si sa detina majoritatea actiunilor sau a partilor
sociale;c) consiliul de administratie al societatii comerciale sa fie ales n majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili, respectiv
contabili autorizati; d) actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala.
Incompatibilitati n exercitarea profesiei. Profesionistul contabil se bazeaza in conduita sa pe mai multe principii.
a. Integritate - sa fie drept, cinstit si sincer in executarea lucrarilor sale;
b. Obiectivitate - profesionistul contabil trebuie sa nu cedeze unor prejudecati sau concepte apriorice, care sa-i impiedice obiectivitatea; sa aiba o
comportare impartiala atunci cand intocmeste un raport privind executarea lucrarilor sale.
c. Independenta - sa se manifeste liber de orice interes care ar putea fi avut in vedere, ca incompatibil cu integritatea si obiectivitatea sa:
implicarea financiara directa sau indirecta;
implicarea in activitatile unui client (membru al executivului sau angajat sub controlul directiunii); acte de comert sau slujbe asigurate in
acelasi timp cu exercitarea unei profesii liberale ce pot genera conflict de interese, in contradictie cu exercitarea liberala a profesiei; incidenta
relatiilor familiale si personale asupra independentei; conditiile in care onorariile primite de la un client constituie un procentaj neacceptabil de
ridicat fata de cea a expertului; acceptarea executarii de lucrari in baza unor onorarii evenruale, neprecizate anticipat;
d. Secretul profesional - sa fie respectat secretul, caracterul confidential al informafiilor obfinute cu ocazia executarii lucrarilor sale.
e. Norme tehnice si profesionale - sa efectueze lucrarile sale in conformitate cu normele tehnice si profesionale care-i sunt aplicate.
f. Competenta profesionala - sa fie intretinut nivelul de competenta pe tot parcursul carierei profesionale, sa execute lucrari pe care le poate
realiza cu competenta profesionala.
g. Comportare deontologica - sa se comporte compatibil cu buna reputatie a profesiunii.
Incalcarea principiilor inseamna tot atatea incompatibilitati in exercitarea profesiei. Pe langa incompatibilitafile explicite legate de conditia de
independenta, mai exista situatii de
suspendare a dreptului profesiei si de interdictie a dreptului exercitarii profesiei. Suspendarile pot fi cauzate de: 1. Absenta nemotivata de la
intrunirea a doua sedinte consecutive ale Adunarii Generale a Filialei sau ale Conferintei Nationale 2. Neplata cotizatiei anuale sau/si a celorlalte
obligatii banesti la termenele stabilite de Regulament, pe
durata unui an. 3. Nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional
Interdictia poate fi cauzata de: 1. Absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale Adunarii Generale aFilialei sau ale Conferintei Nationale
2. Publicitate fara respectarea prevederilor Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati din
Romania 3. neplata cotizatiei anuale si ale celorlalte obligatii banesti aferente unui an calendaristic 4. Condamnarea membrului corpului pentru
savarsirea unei fapte penale care, potrivit legii,interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatii comerciale de profil 5. Executarea unei
pedepse private de libertate pentru savarsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatii comerciale de profil 6.
neplata la buget, in termenul si in cuantumul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de persoanele fizice 7.
Incalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei 8. Refuzul de a pune la dispozitia Organelor de Control ale C.E.C.C.A.R. a
documentelor privind activitatea profesionala.
Alte situatii de incompatibilitate conform regulamentului: a) Expertilor contabili si contabililor autorizati le este interzis sa efectueze lucrari
pentru agentii economici sau pentru institutiile la care sunt salariati si pentru cei cu care angajatorii lor sunt in raporturi con-tractuale ori se afla
in concurenta. De asemenea, le este interzis sa efectueze lucrari pentru rude sau afini pana la gradul al patrulea inclusiv, sau soti ai
administratorilor. b) De asemenea, nu pot exercita lucrarile prevazute in situatia in care exista elemente care atesta starea de conflict de
interese sau de incompatibilitate. c) Expertii contabili si contabilii autorizati nu pot sa-si exercite atributiile conferite de aceasta calitate pe durata
cat ocupa functii in cadrul Ministerului Finantelor
Asigurarea riscului professional. Expertii contabili si contabilii autorizati garanteaza raspunderea civila privind activitatea desfasurata, prin
subscrierea unei polite de asigurare sau prin varsarea unei contributii la fondul de garantii. Limitele raspunderii civile a expertilor contabili si
contabililor autorizati se stabilesc prin contractele de prestari de servicii n functie de uzantele interne si internationale ale profesiei contabile.
Pentru stabilirea raspunderii civile a expertilor contabili si a contabililor autorizati trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte: - contractul fapta - prejudiciul - cauzalitatea - vinovatia
Relatiile profesionistilor contabili cu clientii. se stabilesc prin contract scris de prestari de servicii, semnat de ambele parti. In afara onorariilor
pentru lucrarile executate, orice alta relatie financiara cu un client ca: participatii la capital, dare /luare de imprumut de bunuri, servicii sau bani
etc. este susceptibila de a afecta obiectivitatea si de a determina tertii sa considere ca aceasta obiectivitate este compromisa. In cadrul indeplinirii
lucrarilor lor, membrii Corpului trebuie sa se rezume numai la acordarea de avizede consultanta profesionala si sa nu impieteze activitatea de
administrare, care este un atribut exclusiv al clientului. O atentie aparte se acorda relatiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor
lor cu clientii, asigurandu-se ca aceste relatii nu aduc atingere independentei lor.
Stabilirea sau intretinerea relatiilor profesionale cu clientii pot antrena raspunderea pentru un prejudiciu fmanciar sau moral, pentru membrii
Corpului. Se impune o selectare a clientilor si aprecierea situatiei membrilor Corpului in raport cu respectarea principiilor independentei si

competenjei. Orice nou client si orice noua lucrare solicitata de vechii clienti trebuie sa faca obiectul acceptarii si incheierii contractului dupa: a)
evaluarea riscurilor; b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea principiului independentei profesiei;
c) o apreciere a eficientei executarii lucrarilor in raport cu com-petenta si cu mijloacele societatii. Decizia finala apartine expertului sau
contabilului autorizat. Periodic se evalueaza, apreciaza eventualele schimbari aparute in situatia clientilor sau cabinetului /societatilor lor si daca
acestea genereaza noi riscuri.
Evidentierea sau modificarea lucrarilor nu se poate face decat in baza unui act aditional la contract. Profesionistii pot exprima in scris clientilor
recomandari sau rezerve. In cazul contestarii lor, scrise, vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesionistilor contabili. )
In situatia imposibilitatii executarii lucrarilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliaza.
Care sunt naturile de raspunderi ale profesionistilor contabili? DISCIPLINARA (conditionari) . Raport de munc concretizat printr-un
contract de munca . Existenta unui regulament . Abaterea disciplinara ADMINISTRATIVA(contraventionala) . Fapta savrsita cu vinovatie .
Sanctiune prin avertisment . Fapta prevazut de lege sau alt act normativ ca find contraventie se sanctioneaza chiar daca este savrsita fara
intentie. CIVILA . Contractul . Fapta . Prejudiciul . Cauzalitatea . Vinovtia PENALA . Forma a raspunderii juridice . Faptele (infractiunile)
pericol social, cu vinovie, . prevzute de legea penal.
Sanctiunile disciplinare aplicabile profesionistilor contabili. MUSTRARE: . Comportament AVERTISMENT . Absenta nemotivata de la
intrunirea A.G. a filialei sau de la Conferinta Nationala SUSPENDAREA dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat pe o perioad de timp de la 3 luni la 1 an: . Absena nemotivat de la doua sedinte consecutive ale AG ale filialei sau ale CN . Neplata
cotizatiei anuale si/sau a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de Regulament, pe durata unui an calendaristic. . Nerespectarea
normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional INTERZICEREA dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil
autorizat
Cazurile de suspendare a dreptului de a exercita profesia contabila. 1. Absenta nemotivata de la intrunirea a doua sedinte consecutive ale
Adunarii Generale a Filialei sau ale Conferintei Nationale2. Neplata cotizatiei anuale sau/si a celorlalte obligatii banesti la termenele stabilite de
Regulament, pe durata unui an. 3. Nerespectarea normelor privind apararea si pastrarea secretului profesional
Cazuri de interzicere a dreptului de a exercita profesia contabila. 1. Absenta nemotivata de la trei reuniuni consecutive ale Adunarii Generale
aFilialei sau ale Conferintei Nationale 2. Publicitate fara respectarea prevederilor Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor
contabili si contabililor autorizati din Romania 3. neplata cotizatiei anuale si ale celorlalte obligatii banesti aferente unui an calendaristic 4.
Condamnarea membrului corpului pentru savarsirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de gestiune si de administrare a
societatii comerciale de profil 5. Executarea unei pedepse private de libertate pentru savarsirea unei fapte care nu interzice dreptul de gestiune si
de administrare a societatii comerciale de profil 6. neplata la buget, in termenul si in cuantumul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului
asupra onorariilor incasate de persoanele fizice 7. Incalcarea normelor de lucru privind exercitarea profesiei 8. Refuzul de a pune la dispozitia
Organelor de Control ale C.E.C.C.A.R. a documentelor privind activitatea profesionala.
Ce este CECCAR din Romnia? este o persoana juridica de tilitate publica si autonoma din care fac parte expertii contabili si cntabili
autorizati, in conditiile prevazute de O.G. 65/1994, republicata.
Ce ntelegeti prin calitatea de persoana juridica a Corpului ? Corpul indeplineste sau are atributele unei persoane juridice. - organizarea de
sine - statatoare - patrimoniul propriu; - scopul determinat. Aceste elemente le are si C.E.C.C.A.R., are, de asemeni, capacitatea de folosinta care
se refera la drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru care a fost infiintata (persoana juridica) si capacitatea de exercitiu. Are
capacitatea de exercitiu din momentul constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezinta profesia, in raport cu alte institujii din Romania si din afara tarii. - Relatiile cu bugetul directe; - Are cont in banca; Intocmeste b.v.c.; - Organizeaza contabilitate proprie, intocmeste bilant propriu, potrivit legii; - Gestioneaza intregul patrimoniu al Corpului,
inclusiv pe cel dat in administrare operativa filialelor; - Continutul capacitatii de folosinta si de exercitiu este dat de atributiile ce le are Corpul
(interne si externe).
Ce ntelegeti prin autonomia Corpului?Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism statal.
Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatilor publice, acorda si retrage dreptul de exercitare a profesiei de expert contabil si de
contabil autorizat si are dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele alese, Corpul este reprezentat in fata
autoritatilor publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si juridice din tara si din strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de
specialitate ale statului in elaborarea de norme legate de profesia contabila, dar normele de lucru, specifice profesiei, care sunt rezultatul
activitatii Corpului.
Cum este organizat CECCAR din Romnia? 42 de filiale fara personalitate juridica n fiecare resedinta de judet si n Municipiul
Bucuresti. Categoria 0 peste 3.000 membri Categoria I peste 600 membri Categoria II 301 600 membri Categoria III 101 300
membri Categoria IV pna la 100 membri.
Organizare la nivel central: 1. Organe de decizie Conferinta Nationala Consiliul Superior Biroul Permanent Presedintele Corpului +comisii
care functioneaza pe lnga Consiliul Superior: - Comisia Superioara de Disciplina - Comisia Centrala de Arbitraj - Comisia de Apel
2. Organe de executie Presedinte executiv Director coordonator si Director general executiv Departamente, directii, birouri
Sectiunile Corpului se organizeaza pe categorii profesionale, si anume: - sectiunea experti contabili - sectiunea contabili autorizati
Organizare la nivel de filiala 1. Organe de decizie Adunarea Generala Consiliul filialei Biroul Permanent Presedintele filialei +Comisii care
functioneaza pe lnga Consiliul filialei: - Comisia de Disciplina - Comisia de Arbitraj - Comisia de Apel
2. Organe de executie Directorul executiv al filialei Sectoare . Sector evidenta Tablou . Sector stagiu si dezvoltare profesionala continua .
Sector etica si control respectare norme . Birou expertize contabile . Birou administrativ
Care sunt atributiile Corpului? a) organizeaza examenul de admitere, efectuarea stagiului si sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul
la profesia de expert contabil si de contabil autorizat,b) organizeaza evidenta expertilor contabili, a contabililor autorizati si a societatilor

comerciale de profil, prin nscrierea acestora n Tabloul Corpului; c) asigura buna desfasurare a activitatii expertilor contabili si a contabililor
autorizati; d) elaboreaza si publica normele privind activitatea profesionala si conduita etica a expertilor contabili
si a contabililor autorizati, ghidurile profesionale n domeniul financiar-contabil; e) asigura pentru expertii contabili buna desfasurare a activitatii
de evaluare pe baza Standardelor
Internationale de Evaluare; f) sprijina formarea si dezvoltarea profesionala continua a membrilor prin programe de formare si dezvoltare
profesionala adecvata; g) apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor sai n raporturile cu autoritatile publice, organisme
specializate, precum si cu alte persoane juridice si fizice din tara si din strainatate; h) colaboreaza cu asociatiile profesionale de profil din tara si
din strainatate; i) editeaza publicatii de specialitate; j) alte atributii stabilite prin lege sau regulament.
Ce este Tabloul Corpului? Care este structura acestuia? Tabloul Corpului este mpartit n opt sectiuni, cuprinznd membrii activi ai
Corpului, cu drept de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat, si anume: - Sectiunea nti experti contabili liber
profesionisti care si desfasoara activitatea n mod individual sau ca persoane fizice autorizate. - Sectiunea a doua experti contabili care au
statut de angajati n ntreprinderi, institutii bancare si de asigurari, educatie si cercetare si institutii centrale sau locale. - Sectiunea a treia
persoane fizice straine care au obtinut calitatea de membru al Corpului. - Sectiunea a patra experti contabili care si desfasoara activitatea n
cadrul unor societati, companii sau cabinete membre ale Corpului: 1. cu capital strain sau mixt; 2. cu capital autohton. - Sectiunea a cincea
contabili autorizati liber profesionisti care si desfasoara activitatea n mod individual sau ca persoane fizice autorizate. - Sectiunea a sasea
contabili autorizati care au statut de angajati n ntreprinderi, institutii bancare si de asigurari, educatie si cercetare si institutii centrale si locale. Sectiunea a saptea contabili autorizati care si desfasoara activitatea n cadrul unor societati de contabilitate, membre ale Corpului. - Sectiunea
a opta titluri onorifice 1. presedinti de onoare (ai Corpului sau ai filialelor Corpului) 2. experti contabili de onoare 3. contabili autorizati de
onoare
Cum se realizeaza publicitatea profesiei? in limitele stricte prevazute de Codul etic si fara a fi afectate interesele celorlalalti membri ai
CECCAR. In acest sens, trebuie avut in vedere: - Informarea obiectiva a publicului; - Decenta; - Cinstea; - Increderea; - Bunul gust.
Care sunt organele de conducere ale Corpului la nivel central? Atributii. Organele de conducere ale CECCAR sunt: Conferinta
nationala, Consiliul superior al Corpului si Biroul permanent al Consiliului superior. Conferinta Nationala este organul superior de conducere si
de control al Corpului. Conferinta Nationala este constituita din : - membrii Consiliului Superior ; - membrii consiliilor filialelor Corpului ; membrii comisiilor de disciplina ; - reprezentantii Ministerului Finantelor de pe langa Consiliul Superior si consiliile filialelor ; - reprezentanti
din fiecare filiala a Corpului, desemnati de adunarile generale, conform normei de reprezentare de 1/100.
Conferinta Nationala ordinara are urmatoarele atributii: a) stabileste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de expert
contabil si de contabil autorizat; b) aproba Regulamentul de organizare si functionare a CECCAR din Romnia, modificarile si completarile
acestuia, avizate de Ministerul Economiei si Finantelor si de Ministerul Justitiei, precum si Codul etic al profesionistilor contabili, care vor fi
transmise de catre CECCAR din Romnia spre publicare n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I; c) aproba bugetul de venituri si cheltuieli si
situatiile financiare anualed) aproba sistemul de salarizare pentru conducerea CECCAR si a filialelor acestuia, precum si pentru aparatul propriu
al acestora; e) alege si revoca membrii Consiliului superior al CECCAR si ai comisiei de cenzori a acestuia; f) examineaza activitatea desfasurata
de Consiliul superior si de consiliile filialelor CECCAR si dispune masurile necesare; g) hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor
Consiliului superior si ai consiliilor filialelor CECCAR n conformitate cu prevederile art. 17Hotarrile Curtii de Apel sunt definitive; la
propunerea comisiei superioare de disciplina. Contestarea sanctiunilor hotarte de Conferinta nationala poate fi facuta la Sectia contencios
administrativ a Curtii de Apel, n termen de 30 de zile de la data nstiintarii oficiale. h) aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului
superior si consiliilor filialelor CECCAR; i) alege si revoca presedintele si 2 membri ai comisiei superioare de disciplina; j) ndeplineste orice
alte atributii prevazute de OG 65/1994
Care sunt organele de control ale Corpului la nivel teritorial? Atributii. La filiale, organele de conducere sunt: adunarea generala, consiliul
filialei si biroul permanent al acesteia.
Adunarea generala a filialei are urmatoarele atributii: a) aproba bugetul de venituri si cheltuieli al filialei si executia acestuia; b) asigura buna
exercitare a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe plan local; c) alege si revoca membrii consiliului filialei CECCAR si cenzorii;
d) propune, dintre membrii sai, candidati pentru Consiliul superior al Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati; e) examineaza
activitatea desfasurata de consiliul filialei si de comisia de disciplina care functioneaza pe lnga acesta si hotaraste; f) ndeplineste orice alte
atributii stabilite de lege si de regulament sau hotarte de Consiliul superior al CECCAR.
Care sunt sursele de finantare ale Corpului? venituri, care se constituie din: - taxa de nscriere la examenul de expert contabil, respectiv de
contabil autorizat; - taxa de nscriere n evidenta CECCAR; - cotizatiile membrilor stabilite pe transe de venituri; - ncasari din vnzarea
publicatiilor proprii; - donatii; - alte venituri din activitatea CECCAR si a filialelor sale, stabilite prin regulament.
Modul de organizare si consiliere a comisiilor de disciplina. Pe lnga Consiliul superior functioneaza Comisia superioara de disciplina
compusa din 7 membri titulari si 7 supleanti, astfel: a) presedintele si doi membri experti contabili alesi de Conferinta nationala pentru un mandat
de 4 ani dintre expertii nscrisi n evidenta CECCAR din Romnia, care se bucura de autoritate profesionala si morala deosebita; b) doi membri,
desemnati de ministrul finantelor publice; c) doi membri, desemnati de ministrul justitiei. n aceleasi conditii se desemneaza supleantii. Comisia
superioara de disciplina aplica sanctiunile disciplinare si solutioneaza contestatiile la hotarrile disciplinare pronuntate de comisiile de disciplina
ale filialelor. Contestatiile mpotriva hotarrilor aplicate de Comisia superioara de disciplina se depun la Consiliul superior al CECCAR care
decide.
Pe lnga consiliul filialei functioneaza o comisie de disciplina, compusa din 5 membri titulari si 5 supleanti, formata din presedinte si 4 membri
alesi de Adunarea generala pentru un mandat de 4 ani dintre membrii experti contabili, care se bucura de autoritate profesionala si morala
deosebita; n aceleasi conditii se desemneaza supleantii. Comisia de disciplina a filialei aplica sanctiuni. Mandatul membrilor comisiei este de 4
ani.
Functionarea comisiilor de disciplina. Comisia Superioar de Disciplina are urmtoarea competenta: a) analizeaza plangerile referitoare la
abateri de la conduita etica si profesionala ale membnbor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor, facnd propuneri de sanctionare a

acestora Conferintei Nationale care hotaraste; b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etic si profesional a presedintilor
Consiliului Superior si consiliilor filialelor, precum si a persoanelor fizice strine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de
expert contabil sau contabil autorizat in Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute c) rezolva contestatiile formulate impotriva
hotarrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplina ale filialelor. d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de
expert contabil sau contabil autorizat membribor Corpului care au savrsit abateri grave
Care este rolul si locul reprezentantului Ministerului Finantelor Publice n cadrul profesiei contabile? a) participa la Conferinta nationala
si la sedintele Consiliului Superior, fara drept de vot; b) sesizeaza ministrul finantelor publice ori de cte ori hotarrile Corpului Expertilor
Contabili si Contabililor Autorizati din Romnia contravin reglementarilor legale. Hotarrile respectiv devin aplicabile numai dupa pronuntarea
acestuia.
Care sunt atributiile reprezentantului Ministerului Finantelor Publice pe lnga organele de conducere ale Corpului? a) participa la
lucrarile adunarii generale, ale consiliului filialei, ale biroului permanent si ale comisiei de disciplina, fara drept de vot; b) sesizeaza CECCAR
din Romnia cu privire la aprobarea sau refuzul de nscriere n evidenta acestuia de catre consiliile filialelor, pe care le considera nelegale; c)
sesizeaza Comisia superioara de disciplina cu privire la hotarrile comisiei de disciplina a filialei pe care le considera nelegale; d) sesizeaza
persoanele desemnate de Ministerul Finantelor Publice sa efectueze supravegherea publica a activitatii CECCAR din Romnia asupra hotarrilor
consiliului filialei, care contravin reglementarilor legale, precum si cu privire la cazurile prevazute la lit. b) si c).
Care sunt principalele fapte ce constituie abatere disciplinara a unui membru al Corpului? Comportament necuviincios fat de membrii
Corpului, de reprezentantul MF sau de alt participant la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale Corpului. o Absenta
nemotivat de la intrunirea AG a filialei sau de la CN. o Nerespectarea dispozitiilor Codului privind conduita etic si profesionala a expertilor
contabili si contabililor autorizati din Romnia referitoare la publicitate. o Absenta nejustificata de la cursurile de pregatire si perfectionare
profesionala, reglementate prin normele emise de Corp. o Prestarea de servicii de contabilitate fara contract scris incheiat cu clientul sau pe baza
unui contract in care nu a fost inscris calitatea profesional a celui care il incheie: E.C., C.A. o Nerespectarea obligatiilor de pstrare a secretului
profesional. o Nedeclararea sau declararea partial a veniturilor in scopul sustragerii de la plata cotizaiei stabilite de Regulament. o Fapta
membrului Corpului de a nu depune, in termenul stabilit, la filiala de care apartine, fie pentru persoane fizice sau juridice; pentru persoanele
juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de administratie, sau administratorului, dup caz. o Inclcarea dispozitii1or privind
exercitarea profesiei si rspunderea disciplinar, administrativ, civil sau penal, potrivit Legii si Regulamentului. Este interzisa efectuarea de
lucrri pentru entitatile unde sunt salariati, sau sunt rude, sau afini pana la gr. IV cu administratorii, sau salariati in afara Corpului, sau activitate
comercial. o Refuzul de a pune la dispozitia organelor de control ale Corpului a documentelor privind activitatea profesionala. o Declaratii
neconforme realittii, in relatiile cu Corpul sau cu terii, cu producerea de consecinte jundice, precum si orice alte incalcari ale conduitei etice si
profesionale.
Cum se face alegerea n Consiliul Superior al Corpului? Prin vot secret, pe o perioda de 4 ani, cu reinnoirea bienala a jumate din membri
alesi. Presedintele Consiliului Superior este ales de Conferinta Nationala, iar al filialei de Adunare Generala.Relegerea dupa o perioada egala cu
cea in care a detinut functia respectiva (presedintele care a detinut functia 4 ani sau 8 ani, poate depune depune candidatura dupa 4 ani, respectiv
8 ani de la incetarea functiei).
Ce este etica profesionala? Etica este stiinta care se ocupa cu studiul teoretic al valorii si conditiilor umane din perspectiva principiilor morale
si rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala, corespunzatoare unui domeniu, unei activitatii sau unei colectivitati. Etica
este straina dictaturii si centralismului; ea este specifica democratiei , deoarece democratia presupune dereglementare, locul legilor fiind luat de
principii etice, asfel se poate aluneca spre anarhie si dezordine.
Ce sunt serviciile profesionale? Orice serviciu care cere aptitudini contabile nrudite, prestat de un contabil profesionist: - servicii de
contabilitate ; - audit ; - fiscalitate ;- consultanta manageriala ;- management financiar
Care sunt caracteristicile esentiale ale unei profesii contabile? - detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si
invatamant; - Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu deosebire cele care se
refera la obiectivitate. ;- Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in ansamblu. ; Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de
public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator. Tinand seama de
remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de etica pentru membri lor, incat sa garanteze o
calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe
independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.
Cine elaboreaza si aproba Codul etic national al profesionistilor contabili? A fost elaborat si adoptat de Consiliul Superior al CECCAR in
2006. ;
Ce semnificatie are interesul general sau interesul public? n ce consta interesul general? Profesia contabila se distinge prin
acceptarea responsabilitatii sale vizavi de public. Public inseamna: - clienti ,- guvern ,- investitori ,- angajatori, - oameni de afaceri ,- comunitati
financiare ,- donatori de fonduri ,- orice persoana care dau incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili, pentru buna
functionare a economiei. Aceasta incredere acordata public impune profesiei contabile o responsabilitate in materie de interes general. Interesul
general semnifica deci satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care lucreaza profesionistii contabili. Pastrarea acestui statut
privilegiat al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit unor criterii care sa justifice increderea publicului.
Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectului profesiei contabile (satisfacerea exigentelor publicului)? Pentru a fi
realizat obiectului profesiei contabile, adica satisfacerea exigentelor publicului, se impun patru imperative fundamentale:
- Credibilitatea publicul are nevoie de informatii credibile
- Profesionalism profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti,

angajatori si terti interesati ca profesionisti in domeniu;


- Calitatea serviciilor- tote serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de apreciere.
- Incredere utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt subordonate unui amsamblu de reguli
de etica profesionala.
Care sunt principiile fundamentale care trebuie respectate pentru realizarea obiectivelor profesiei contabile?
- INTEGRITATE drept, sincer, cinstit;
- OBIECTIVITATE corect, fara idei preconcepute
- COMPETENTA PROFESIONALA lucrari efectuate cu grija si sarguinta, pastrarea la zi a nivelului
- CONFIDENTIALITATE pastrarea secretului profesional
- PROFESIONALISM - comportament corespunzator exigentelor profesiei contabile;
- RESPECTAREA NORMELOR TEHNICE SI PROFESIONALE executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile,
urmand concomitent satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului si daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si
independentei.
Ce ntelegeti prin integritate n profesia contabila? Un contabil profesionist trebuie s fie DREPT, SINCER si CORECT in realizarea
sarcinilor profesionale.
Ce ntelegeti prin obiectivitate n profesia contabila? Obiectivitatea presupune c profesionistul contabil trebuie s fie impartial, far
prejudecati, sa nu se afle in situatii de incompatibilitate, de conflict de interese sau alte asemenea, de natur a determina un tert sa puna la
indoial obiectivitatea acestuia.
Cum explicati competenta profesionala? Competenta profesionala presupune ca profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii
profesionale cu competenta, grija si srguinta si este obligat sa mentina in permanenta un nivel de cunostinte si de competen profesional care
s justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului; aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica
profesionala, din legislatie si tehnici de lucru.
n ce consta confidentialitatea? Confidentialitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor
obtinute in timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze sau sa le divulge fara autorizatie scrisa, in afara de cazurile in care obligatia
divulgarii e prevazuta de lege sau prin acte normative.
Ce ntelegeti prin profesionalism? Profesionalismul presupune ca profesionistul contabil nu trebuie sa faca ceva care ar aduce atingere
reputatiei profesiunii contabile sau ar putea putea conduce la discreditarea ei; aceasta obliga institutele membre ale IFAC ca, la elaborarea
regulilor de etica, sa prevada responsabilitati clare ale profesionistului contabil vizavi de clienti, terti, angajatori, alti membri ai profesiei, public,
in general.
Care este structura Codului etic national al profesionistilor contabili? Cui i se aplica prevederile de la partea A din Cod? Cui i se aplica
prevederile de la partea B din Cod? Cui I se aplica prevederile de la partea C din Cod? Codul cuprinde obiectivele si principiile
fundamentale, redate la modul general si nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionisti, intr-un caz bine determinat. Codul
ofera anumite linii directoare in ceea ce priveste aplicarea in practica a obiectivelor si principiilor fundamentale cu privire la numarul situatiilor
tipice care se intalnesc in profesiunea contabila. Ccodul etic are trei parti:
- Partea A se aplica tuturor profesionistilor contabili, in afara de cazul in care altceva este specificat
- Partea B se aplica numai contabililor liber-profesionisti
- Partea C se aplica pentru contabililor profesionisti salariati si de asemeni poate fi aplicata, in circumstante similare, contabililor salariati din
cabinetele cu libera practica
n ce consta respectul fata de normele tehnice profesionale? Executarea lucrarilor conform normelor tehnice si profesionale aplicabile,
urmand concomitent satisfacerea cerintelor clientului sau angajatorului, daca sunt compatibile cu exigentele integritatii, obiectivitatii si
independentei.
Conflictele de interese circumstante de care trebuie tinut seama. Profesionistii contabili sunt deseori confruntati cu situatii care implica
conflicte de ordin profesional; nu se poate stabili o lista completa de situatii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie sa fie
permament atenti la factorii care dau nastere la astfel de conflicte. Exista si unele circumstante particulare in care responsabilitatea
profesionistului contabil poate fi in conflict cu unele cerinte interne si externe si anume:
- un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni.Trebuie descurajata orice relatie sau orice interes susceotibil de a pune in
pericol, de influenta negativ integritatea profesionistului contabil;
- profesionistului contabil i se poate cere sa lucreze contra normelor profesionale si tehnice;
- un conflict de interese se poate produce cand publicarea unor informatii eronate poate avantaja angajatorul sau clientul si favoriza sau
dezavantaja profesionistul contabil.
Care este procedura de urmat, atunci cnd este dificil de sesizat un comportament contra eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin
personal? daca politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la urmatoarele:
- examinarea conflictului cu superiorul direct, daca interventia superiorului direct nu este suficienta si profesionistul contabil decide sa se
adreseze esalonului superior urmator, superiorul direct trebuie notificat in acest sens. Daca superiorul direct este presupus implicat in conflict,
profesionistul trebuie sa supuna problema esalonului ierarhic cel mai ridicat.
- solicitarea avizului confidential al unui consilier independent sau al organismului profesional;
- daca toate recursurile interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, sa demisioneze si sa trimita o scrisoare in
acest sens conducerii entitatii care l-a angajat.

Orice profesionist contabil care ocupa un post de conducere trebuie sa se asigure ca, in cadrul entitatii respectiv, sunt stabilite reguli in materie de
rezolvare a conflictelor profesionale.
Care sunt cele doua componente ale competentei profesionale si n ce constau ele? Obtinerea si mentinerea.
Dobndirea cere: inalt standard de pregatire general, urmat de una specifica; practica si examinare in subiecte profesionale
semnificative; perioada de practica in domeniu.
Mentinerea cere: cunoasterea continua a evolutiilor in profesia contabila (la nivel national si international in contabilitate, audit si alte
reglementari statutare si cerinte relevante); adoptarea unui program care sa garanteze un control de calitate in indeplinirea sarcinilor
profesionale, in conformitate cu normele nationale si intemationale.
Cum explicati principiul confidentialitatii? Confidenfialitatea este stricta, in afara de cazul in care a primit o autorizatie speciala de a divulga
informatiile sau in caz de obligatii legale sau profesionale. Profesionittii contabili trebuie sa se asigure ca persoanele angajate sub orice forma
-subalterni sau colaboratori- respecta aceleasi reguli de confidentialitate. Confidenfialitatea se refera numai la divulgarea informatiilor; ea
implica, de asemenea, faptul ca informatiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil in beneficiul sau personal sau al unui tert. Acest
principiu nu se aplica divulgarii informatiilor care permit profesionistului contabil sa indeplineasca obligatiile sale, stabilite prin normele
profesionale. In interesul public si al profesiunii, normele profesionale trebuie sa defineasca conceptul de confidentialitate si sa furnizeze o
orientare asupra naturii si intinderii obligatiilor legate de confidentialitate si asupra circumstantelor in care divulgarea de informatii primite in
cursul exercitarii unei misiuni trebuie autorizata sau ceruta. Obligatiile de confidenfialitate sau secret profesional sunt inscrise in legislatia
fiecarei tari. Pentru a stabili daca informatiile confidentiale pot fi divulgate, trebuie avute in vedere urmatoarele aspecte (cu titlu de exemple):
a) cand divulgarea este autorizata de client: daca interesele tuturor partilor (cu deosebire terti) pot fi lezate;
b) cand divulgarea este ceruta de lege sau cand exista obligatii profesionale de divulgare:
- profesionistul trebuie sa faca apel la judecata sa, pentru a determina tipul de informatii care pot fi divulgate; trebuie sa se evite siruafiile care
implica fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
- profesionistul trebuie sa se asigure ca persoanele care primesc informafiile sunt destinatarii corecti ai unor astfel de informatii, adica cu abilitati
sa primeasca astfel de informafii;
- profesionistul trebuie sa stabileasca daca divulgarea si conse-cinfele acesteia implica responsabilitatea sa.
Explicati comportamentul profesionistului contabil ntr-o activitate de consilieri fiscali? Contabilul care presteaza servicii profesionale in
domeniul fiscalitatii este indreptatit sa se situeze in cea mai buna pozitie in favoarea unui client sau a unui patron, cu conditia ca prestatia sa fie
efectuata cu competenta. Integritatea si obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie sa fie conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate in favoarea clientului daca exista suport rezonabil pentru pozitia respectiva.
Ce este independenta n profesie? Care sunt componentele independentei? n ce consta independenta de spirit (n gndire)? n ce consta
independenta n aparenta ? Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza publicului ca isi poate
exercita misiunea intr-o maniera obiectiva si corecta.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire)= Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat judecata
profesionala; Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost limitate sau eliminate,
astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea profesionistului contabil; este componenta fundamentala a independentei.
Enuntati amenintari si riscuri care afecteaza independenta.
- Amenintari legate de interesul propriu :
- financiar: direct (dependenta de onorarii, onorarii restante, teama de a pierde clientul)
- Amenintari legate de autocontrol (implicarea auditorului in alte lucrari in cadrul aceleeasi firme)
- Familiarism sau incredere prea mare in client (testarea insuficienta a informatiei furnizate de client)
- Cunoasterea de prea multa vreme a clientului;
- Personalitatea si calitatea clientului
- Intimidarea de catre un client prea dominant, ceea ce impune expertului contabil sa actioneze in maniera subiectiva.
Riscul legate de interesul propriu; explicatii. Interes financiar direct sau indirect, dependenta de onorarii, dorinta de a incasa onorarii
restante, teama de a pierde clientul, etc.
Exemple de circumstant e care pot genera amenintari de interes propriu pentru un contabil profesionist independent includ, dar nu sunt limitate
la:
un interes financiar in firma client sau detinerea unui interes impreuna cu un client;
dependenta neadecvata fata de onorariile totale primite de la un client al certificarii;
intretinerea unei relatii de afaceri stransa cu un client;
preocuparea cu privire la posibilitatea pierderii unui client;
potentiala angajare la un client;
onorarii neprevazute legate de angajamente de certificare
un imprumut catre sau de la un client al certificarii sau de la oricare din directorii sau functionarii acestuia;
Riscuri legate de autocontrol; explicatii. Exemple de circumstante care pot genera amenintari de auto-examinare (autocontrol) includ, dar nu
sunt limitate la:
descoperirea unei erori semnificative in timpul unei re-evaluari a muncii profesionistului contabil independent.
Raportarea asupra operarii sistemelor financiare dupa ce tot acea persoana a fost implicata in elaborarea sau implementarea lor
pregatirea datelor originale utilizate pentru pregatirea unor inregistrari care fac obiectul unei misiuni de certificare.
un membru al echipei de certificare care ocupa, sau a ocupat recent, functia de director sau functionar al clientului de certificare;

un membru al echipei de certificare care este, sau a fost recent, angajat al clientului de certificare intr-o pozitie in care exercita o influenta
directa si semnificativa asupra subiectului in cauza.
prestarea unor servicii pentru un client al certificarii care afecteaza direct subiectul in cauza
Amenintari legate de familiarism sau ncredere; explicatii. Riscul ca expertul contabil sa fie influentat de personalitatea si calitatile
clientului, sa fie prea atent la interesele clientului, afectarea atentiei expertului de cunoasterea de mult timp a tuturor problemelor clientului, ceea
ce poate conduce la incredere excesiva in client si la testarea insuficienta a informatiilor prezentate de acesta. Relatiile personale si familiale pot
prejudicia independenta. Trebuie deci sa ne asiguram ca nici o relatie personala sau familiala nu pune in pericol independent profesionistului in
indeplinirea misiunii sale. Este imposibil de codificat in mod precis regulile conform carora o relatie personala sau familiala intre un profesionist
liberal si un client este acceptabila (prin client intelegandu-se proprietarul intreprinderii, actionari principali, directori generali, directori
financiari, administrator sau posturi echivalente).
De exemplu, astfel de presiuni pot aparea atunci cand liber profefesionistul are interese financiare comune cu un cadru sau angajat al clientului,
sau cand detin impreuna interese semnificative intr-o societate in participatiune cu un client.
Amenintari legate de intimidare ; explicatii. = Posibilitatea ca expertul sa fie intimidat de o amenintare sau de un client dominant si sa se
teama de cosecintele ce decurg din actionarea de o maniera obiectiva:
amenintarea inlocuirii sau a conced ierii facuta de clientul certificarii;
amenint area cu litigiul;
exercitarea unei presiuni in vederea reducerii inadecvate a cantitat ii de munca executata pentru a reduce onorariile.
Relatii personale si familiale si independenta. pot prejudicia independenta. Trebuie deci sa ne asiguram ca nici o relatie personala sau
familiala nu pune in pericol independent profesionistului in indeplinirea misiunii sale. Este imposibil de codificat in mod precis regulile conform
carora o relatie personala sau familiala intre un profesionist liberal si un client este acceptabila.
Onorariile si independenta. Cand onorariile primite de la un client,reprezinta o parte importanta din onorariile brute totale, dependenta fata de
acest client sau grup trebuie examinata cu atentie, caci independenta poate fi pusa in cauza. Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli si
furnizeaza instructiuni membrilor lor referitoare la acest subiect; acestea trebuie sa fie in concordanta cu nivelul de dezvoltare a profesiei
contabile, cu siruatia economica a fiecarei tari.
Bunuri sau servicii primite si independenta. Achizitionarea de bunuri si servicii de la un client al certificarii de catre firma (sau de la un client
de audit al situatiilor financiare de catre o firma din retea) sau de un membru al echipei de certificare, nu ar genera, n general, o amenintare la
adresa independentei, cu conditia ca tranzactia sa se ncadreze n cursul normal al afacerii si sa se desfasoare n conditii obiective. Cu toate
acestea, astfel de tranzactii pot fi de o asemenea natura sau magnitudine nct sa genereze o amenintare de interes propriu. Daca amenintarea
generata nu este n mod clar nesemnificativa, trebuie luate n considerare si aplicate masuri de protectie, dupa cum este necesar, pentru a reduce
amenintarea pna la un nivel acceptabil.
Criterii de stabilire a onorariilor. Onorariile facturate trebuie sa reflecte in mod fidel valoarea serviciilor prestate, tinand seama de urmatoarele
elemente:
1. competenta si cunostintele obtinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire si experienta persoanei care participa la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoana efectuarii lucrarii;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respectiv.
Onorariile se calculeaza in functie de tarifele orare sau zilnice in vigoare, pentru fiecare participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui
profesionist. Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii subestimate. Cand se propune un onorariu unui
client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu
privire la calitate. Cheltuielile si diversele rambursari - dcplasari de exemplu - se inregistreaza distinct. Perceperea de comisioane sau plata de
catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict interzisa.
Activitati incompatibile cu exercitiul profesiei liberale. Nu trebuie sa exercite in paralel activitati care afecteaza sau sunt susceptibile de a
afecta integritatea, obiectivitatea, independenta, buna reputatie a profesiei, care sunt incompatibile cu exercitarea profesiei liberale. Calitatea de
expert contabil este incompatibila cu orice activitate salariata in afara Corpului sau orice activitate comerciala In unele situatii, liber
profesionistul contabil poate primi spre conservare si utilizare, potrivit legii, fonduri ale clientilor, el trebuind:
- sa pastreze aceste fonduri separat de fondurile sale
- sa le utilizeze conform destinatiilor stabilite;
Sa aiba posibilitatea de sa justifice existenta si utilizarea fondurilor respectiv.
Relatiile cu ceilalti membrii; acceptarea unei noi misiuni. Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care poseda competente
particulare pot fi solicitate in unul sau altul din cazurile urmatoare:
a. de catre client:
- dupa discutii si consultari prealabile cu profesionistul contabil in func|ie (existent);
- la cererea sau recomandarea expresa a profesionistului contabil in functie (existent);
- fara consultarea profesionistului contabil in functie.
b. De catre profesionistul contabil in functie (existent), sub rezerva respectarii stricte a secretului profesional.
Uneori clientul cere - la contactarea unui liber profesionist contabil - sa nu fie informat profesionistul contabil in functie (existent); in astfel de
cazuri, profesionistul contabil trebuie sa decida daca motivele clientului sunt acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
- sa se conformeze instructiunilor primite de la profesionistul contabil in functie sau de la client, in masura in care ele nu sunt contradictorii cu
obligatiile legalc sau profesionale;

- sa garanteze, pe cat posibil, ca profesionistul contabil in functie este bine informat de natura generala a serviciilor profesionale prestate.
Cand opinia unui profesionist contabil in functie(existent) este solicitata in ceea ce priveste aplicarea principiilor contabile, normelor de audit,
normelor de raportare, profesionistul contabil in functie trebuie sa aiba grija ca opinia sa sa nu influenteze in mod exagerat judecata si
obiectivitatea profesionistului contabil contactat.
Relatiile cu ceilalti membrii; nlocuirea unui liber profesionist contabil. Intreprinderea are dreptul de a-si alege consilierii si de a ii inlocui
cand doreste. Daca este importanta apararea intereselor legitime ale intreprinderii, este la fel de important ca un liber profesionist contabil sa
poata determina daca exista motive profesionale care sa justifice neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare directa cu profesionistul
contabil in functie. In absenta unei cereri specifice, profesionistul contabil in funcfie nu trebuie sa furnizeze spontan informatii despre afacerile
clientului sau.
Factorii urmatori stabilesc in ce masura un profesionist in functie poate discuta despre afacerile clientului sau cu un profesionist contactat:
- daca clientul a autorizat acest lucru;
- daca norme legale sau reguli de etica referitoare la aceast divulgare permit acest lucru.
Comunicarea intre cei doi profesionisti contabili are ca obiective:
- de a impiedica un liber profesionist contabil si accepte nominalizarea sa, daca toate elementele pertinente nu sunt cunoscute;
- de a proteja actionarii minoritari care nu sunt de regula informati de imprejurarile inlocuirii profesionistului contabil in functie;
- de a apara interesele profesionistului contabil in functie, atunci cand propunerea de inlocuire se datoreaza respectului sau scrupulos de a actiona
ca profesionist independent.
Inainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale, care pana atunci au fost prestate de catre un alt liber profesionist
contabil, profesionistul contabil trcbuie:
- sa stabileasca daca clientul potential a informat profesionistul in functie de intentia sa de a-1 inlocui si 1-a autorizat, in scris, sa discute liber si
fara limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
- sa solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil in functie. Daca aceasta autorizare este refuzata, profesionistul contabil trebuie,
in absenta altor mijloace alternative de a obtineasigurarile necesare, sa refuze nominalizare sa. Daca autorizarea este data, sa ceara
profesionistului in functie:
- sa furnizeze toate informatiile care i-ar interzice sa accepte misiunea;
- sa furnizeze toate informatiile necesare care sa-i permita sa ia o decizie.
Profesionistul in functie, la primirea autorizatiei mentionata la alineatul precedent, trebuie rapid sa:
- raspunda (in scris), aratand daca exista motive profesionale care ar interzice profesionistului sa accepte nominalizarea sa;
- sa asigure ca clientul a autorizat divulgarea informatiilor profesionistului desemnat;
- sa comunice orice informatie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru a putea sa decida daca accepta sau nu misiunea si sa abordeze
liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind nominalizarea sa.
Enumerati situatiile care nu raspund criteriilor de obiectivitate, ncredere, cinste, decenta si bun gust pentru o actiune de promovare.
o cele care creeaza sperante false, induc in eroare sau creeaza sperante nejustificate de posibile rezolvari favorabile
o implica posibilitatea de a influenta orice instanta, tribunal, agentie de reglementare
o fac comparatii cu altii
o contin marturii sau aprobari scrise
o care contin orice alte precizari ce ar putea sa produca unei persoane rezonabile o neintelegere sau o deceptie
o care pretind, nejustificat ca pesoana respectiva este expert sau specialist intr-un anume domeniu al contabilitatii
Care sunt conditiile pentru o actiune de promovare, atunci cnd publicitatea nu este autorizata? Publicitatea trebuie:
o sa aiba obiect aducerea la cunostinta publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt interesate, a faptelor, intr-un mod care sa nu fie
fals, sa nu induca in eroare si sa nu produca deceptii.
o Sa fie de bun simt
o Sa fie demna din din punct de vedere profesional
o Sa evite repetarea frecventa , ostentativa a numelui contabilului profesionit independent
o Sa evite promovarea personala excesiva
Care sunt regulile de etica aplicabile contabililor salariati n industrie, comert, transporturi, sector public, etc.? Profesionisti contabili
trebuie sa fie loiali atat fata de angajator cat si fata de profesie, aceste doua exigente fiind uneori in contradictie. Prima conditie a unui angajat
este de a sustine obiectivele etice si legitime ale organizatiei profesionale. Totodata un angajat nu poate fi obligat sa:
-violeze legislatia
-incalce regulile si normele profesiei
-minta auditorii angajatorului sau
-semneze o declaratie care sa contina distorsiuni ale realitatii.
- sprijin profesional acordat altor altor colegi: indeosebi cel care are autoritate recunoscuta de catre ceilalti (in analiza, in judecarea in mod
profesional a diferentelor de opinie);
- competenta profesionala prin care un profesionist contabil nu trebuie sa induca in eroare patronul despre gradul de pregatire sau experienta pe
care il detine;
- prezentarea informatiilor financiar-contabile in intregime, cu onestitate, in mod profesionist si astfel incat sa fie in contextul lor. Informatiile sa
descrie clar natura adevarata a tranzactiilor comerciale, activelor, pasivelor, sa ordoneze intrarile cronologic si adecvat.
Temeiuri legale ale Codului etic national al profesionistilor contabili. Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania, aprobat
prin Hotararea nr. 50/2002 a Conferintei Nationale, a fost revazut, reclasificat si redenumit, in conformitate cu Codul etic International al
profesionistilor contabili editia 2005 ca urmare a obligatiilor statutare ce decurg pentru C.E.C.C.A.R. din calitatea sa de membru al IFAC.
Acesta se adreseaza tuturor profesionistilor contabili definiti ca atare si angajatilor contabili din cadrul asociatiilor profesionale ale acestora,
patronate de C.E.C.C.A.R.

Codul etic national al profesionistilor contabili din Romania a fost adoptat de Consiliul Superior al Corpului Expert ilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romania in baza Hotararii nr. 70 din 21 ianuarie 2006 si a fost aprobat in baza Hotararea Conferintei Nationale a Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania nr. 05/53 din 26 martie 2006 in conformitate cu art. 30, lit. b, din O.G. nr. 65/1994,
aprobata prin Legea nr. 42/1995.
Necesitatea (ratiunea) Codului etic national al profesionistilor contabili = Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei
Corpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si indeosebi:
a) sa isi dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostint ele de cultura generala, singurele capabile sa-i intareasca
discernamantul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situat ii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala, inainte de a face
propuneri;
c) sa isi exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce il consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri,
exprimandu-si, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia de a nu putea sa isi exercite libertatea de gandire sau de a fi supus ingradirii indatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa isi gaseasca manifestarea deplina in exercitarea profesiei si in protejarea ei, cu respectarea integrala
a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Publicul profesiunii contabile este format din clienti, donatori de credite, guvernanti, angajatori, angajati, investitori, comunitatea oamenilor de
afaceri, a finantatorilor si alte persoane care se bazeaza pe obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili pentru a mentine functionarea
corespunzatoare a economiei. Aceasta incredere impune profesiunii contabile o raspundere publica. Interesul public este definit drept bunastarea
colectiva a comunitatii si a institutiilor deservite de profesionistul contabil.
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Investitorii, creditorii, patronii si alte sectoare ale comunitatii financiare, inclusiv
guvernul si publicul conteaza pe profesionistii contabili pentru o contabilitate financiara si raportari corecte, pentru un management financiar
eficient si sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite. Atitudinea si comportamentul profesionistilor
contabili atunci cand presteaza astfel de servicii au un impact asupra bunastarii economice a comunitatii si tarii lor.
Profesionistii contabili pot ramane in aceasta pozitie avantajoasa numai continuand sa ofere publicului aceste servicii unice la un nivel care sa
demonstreze ca increderea publicului este bine fundamentata. Este in interesul profesiunii contabile din Romania de a face cunoscut utilizatorilor
serviciilor oferite de profesionistii contabili ca ele sunt executate la cel mai inalt nivel de performanta si in conformitate cu cerintele etice
asociate acestor servicii.
Principiile fundamentale n lumina Codului etic national al profesionistilor contabili.
Un profesionist contabil trebuie sa respecte urmatoarele principii fundamentale:
(a) Integritate. Un profesionist contabil trebuie sa fie drept si onest in toate relat iile profesionale si de afaceri.
(b) Obiectivitate. Un profesionist contabil trebuie sa fie impart ial si nu trebuie sa permita prejudecatilor, confuziilor, conflictelor de interese sau
influentelor nedorite sa intervina in rationamentele profesionale sau de afaceri.
(c) Competenta profesionala si prudenta. Un profesionist contabil are o datorie permanenta de a-si mentine cunostintele si aptitudinile
profesionale la nivelul necesar pentru a se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente, bazate pe ultimele
evolutii din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil ar trebui sa actioneze cu prudenta si in conformitate cu standardele tehnice si
profesionale aplicabile in furnizarea de servicii profesionale.
(d) Confidentialitate. Un profesionist contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobandite ca urmare a unei relatii profesionale
sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara o autorizatie specifica, cu exceptia cazului in care exista un drept
sau o obligatie legala sau profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute in cadrul unei relatii profesionale sau
de afaceri nu trebuie utilizate in avantajul personal al profesionistului contabil sau al unor terte parti.
(e) Comportament profesional. Un profesionist contabil ar trebui sa se conformeze legilor si normelor relevante si ar trebui sa evite orice actiune
ce poate discredita aceasta profesie.
(f) Respectul fata de normele tehnice si profesionale. Profesionistul contabil trebuie sa-si indeplineasca sarcinile profesionale in conformitate cu
normele tehnice si profesionale relevante. Profesionistii contabili au datoria de a executa cu grija si abilitate instructiunile clientului sau
patronului in masura in care sunt compatibile cu cerintele de integritate, obiectivitate si, in cazul liber-profesionistilor contabili, cu independenta.
In plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R., CAFR si legislatia relevanta.
ndatoriri proprii societatilor recunoscute de Corp. Pentru a deveni membra a Corpului o societate comerciala trebuie sa indeplineasca
urmatoarele conditii:
. Sa aiba ca obirect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil
. Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau a partiloe sociale
. Consiliul de Adm a societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili
. Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionar sa fie admis de adunarea generala.
Societatile de expertiza contabila au:
- cel putin 51 % actionari experti contabili sau contabili autorizati c
- cel putin 51% din numarul membrilor Consiliului de Administrate sunt experti contabili sau contabili autorizati, membri ai Corpului.
Societatile de expertiza contabila nu pot avea participari financiare in unitati patrimoniale industriale, comerciale, agricole, bancare sau de
asigurari si nici in societati civile.
Membrii Corpului nu pot fi asociati sau actionari la mai multe societati comerciale de expertiza contabila.
Societatile comerciale de expertiza pot fi romane, straine sau mixte.

Societatile de expertiza se bucura de aceleasi drepturi si au aceleasi obligatii impuse membrilor Corpului. Exceptie: dreptul de a alege sau de a fi
ales in organele de conducere ale Copului.
Angajarea raspunderii societafilor comerciale de expertiza contabila si a membrilor care le alcatuiesc se realizeaza prin exercitarea drepturilor
administrative si a celor de natura tehnica de catre:
- conducatorul (administratorul) societatii: drepturile administrative si sociale (de exemplu: fata de banca, reprezentarea societatii in fata tertilor
si a administratiei publice etc.), acesta dispunand de semnatura sociala a societatii;
- expertii contabili. contabilii autorizati si ceilalti asociati sau actionari ai societatii, care asigura cerintele de natura tehnica ale proriilor lor
lucrari executate, prin semnarea acestora, alaturi de semnatura autorizata a conducerii societatii.
Depunerea juramntului. Jur sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa respect prevederile regulamentului CECCAR din Romania
si ale Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati, sa pastrez secretul profesional si sa aduc la
implinire, cu constiinciozitate, indatoririle ce imi revin in calitate de expert contabil / contabil autorizat
Obligatiile de comunicare in cazul aplicarii de sanctiuni disciplinare membrilor?
Aplicarea unei sanctiuni disciplinare trebuie sa fie adusa la cunostinta publicului prin:
a) afisarea cte unui extras al hotarrii de sanctionare la sediul filialei Corpului, la directia generala a finantelor publice judetene, respectiv a
municipiului Bucuresti, si la tribunal, nsotita de publicarea acestuia ntrun ziar local de larga circulatie;
b) comunicarea masurii, n scris, directiei generale a finantelor publice judetene, respectiv a municipiului Bucuresti, si tribunalului, n cazul
aplicarii sanctiunilor prevazute n art. 16 lit. "c" si "d" din Ordonanta Guvernului nr. 65/1994, aprobata si modificata prin Legea nr. 42/1995, cu
modificarile si completarile ulterioare.
n cazul aplicarii sanctiunii de suspendare a dreptului de exercitare a profesiei, cel n cauza este obligat sa depuna, sub luare de semnatura, la
consiliul filialei de care apartine, carnetul de expert contabil sau de contabil autorizat si parafa; acestea i vor fi restituite la expirarea termenului
de suspendare. Aceeasi obligatie exista si n cazul aplicarii masurii de interzicere a dreptului de exercitare a profesiei. Membrul care refuza sa se
conformeze va fi radiat din Tabloul Corpului.
Membrii comisiilor de disciplina sunt obligati sa pastreze secretul profesional n exercitarea functiilor lor.
Enumerati 8 atributii ale adunarii generale ale filialei CECCAR.
1)ia cunostiinta. dezbate si aproba. prin vot deschis, raportul Consiliului filialei pentru exercitiul financiar expirat si raportul cenzorilor asupra
gestiunii financiare a Consiliului fihialei.
1) Aproba, prin vot deschis, b.v.c. al filialei pentru exercitiul financiar viitor si executia b.v.c pentru exercitiul financiar expirat.
2) Ia cunostinta de raportul Consiliului filialei privind rezultatele analizei activitatii profesionale a expertilor individuali si a societatilor
comerciale controlate, in vederea asigurarii bunei exercitari a profesiei de expert contabil si de contabil autorizat pe teritoriul filialei. Aproba lista
experti1or contabili individuali si a societatilor ce vor fi analizate in anul urmator.
3) Noul R.O.F.: alege si revoca presedintele si doi membri ai Comisiei de disciplina a filialei.
4) Alege si revoca pe membrii C.F.C., presedintele si membrii comisiei de cenzori.
5) Propune. dintre membri sai, candidatii pentru C.S.
6) Adopta lista membrilor de onoare ai filialei.
7) Stabileste masurile necesare pentru indeplinirea altor atributii prevazute de acte normative sau de Hotarri ale C.S.
Ce obligatii are CECCAR fata de profesionistii contabili angajati in industrie, comert, educatie, sector public etc?
Sectiunile Codului etic contin linii directoare care se refera n special la profesionistii contabili care lucreaza n industrie, comert, sectorul public
sau nvatamnt. Profesionistii contabili angajati n cabinete sau societati de profil trebuie sa fie constienti ca principiile prezentate n continuare
sunt aplicabile si n cazul lor particular. Daca profesionistii contabili angajati n cabinete / societati sunt n dubiu n ceea ce priveste
aplicabilitatea vreunui principiu, atunci ei trebuie sa ceara asistenta la organizatia lor profesionala.
Care sunt atributiile presedintelui CECCAR
a) Convoac si conduce sedintele C.S. si ale B.P.
b) Conduce si coordoneaza dezbaterile.
c) Prezinta anual C.S., spre adoptare, proiectul de buget pentru exercitiul viltor.
d) Aproba angajarea si efectuarea cheltuielilor in cadrul bugetului aprobat de Conferinta Nalionala.
e) Prezinta bilantul contabil, spre adoptare, C.S. si, spre aprobare, Conferintei Nationale.
f) Numeste si revoca. cu respectarea statelor de functiuni aprobate de Consiliul National, personalul propriu al Consiliului si stabi1este salariile,
cu aprobarea B.P.
g) Reprezinta Corpul in fata autoritailor publice, a tertilor sau a organizaiilor nationale si internaionale, aparnd prestigiul si independenta
profesionala a membrilor sai.
h) Indeplineste orice alte atributii stabilite de C.N., C.S. si B.P.
Care sunt organele cu atributii de control in cadrul CECCAR, la nivel central si teritorial? Controlul activitatii CECCAR se exercita de
catre cenzori. Cenzorii sunt alesi pentru o perioada de patru ani, de Conferinta Nationala ordinara, prin vot deschis dintre membrii Corpului care
nu fac parte din Consiliul Superior si anume: doi din cadrul expertilor contabili, unul din cadrul contabililor autorizati. Cenzorii nu pot indeplini
mai mult de doua mandate consecutive. Cenzorii au ca atributii verificarea gestiunii financiare a Consiliului Superior pentru exercitiul financiar
incheiat, a concordantei dintre operatiunile inregistrate in contabilitate si cele aprobate prin bugetul de venituri si cheltuieli, raportand
Conferintei Nationale in legatura cu regularitatea si sinceritatea bilantului si a executiei bugetare. De asemenea, cenzorii controleaza respectarea
conditiilor privind convocarea Conferintei Nationale.
Cenzorii isi desfasoara activitatea potrivit propriului regulament aprobat de Consiliul superior. Controlul activitatii filialei se exercita de catre
cenzori.
Care sunt organele si structurile Corpului cu atributii de investigare, judecare si tragere la raspundere?

La nivel central: Comisia Superioara de Disciplina


La nivel teritorial: Comisia de Disciplina a Filialei
Care sunt atributiile Comisiilor de disciplina de pe langa filialele Corpului si ale Comisiei Superioare de disciplina?
a) analizeaza plangerile referitoare la abateri de la conduita etica si profesionala ale membnbor Consiliului Superior si ai consiliilor filialelor,
facnd propuneri de sanctionare a acestora Conferintei Nationale care hotaraste;
b) solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etic si profesional a presedintilor Consiliului Superior si consiliilor filialelor,
precum si a persoanelor fizice strine carora le-a fost recunoscut dreptul de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat in
Romnia si aplica, dupa caz, sanctiunile prevazute in art. 16 din O.G. nr. 65/1994, aprobata si modificat prin Legea nr.42/1995, cu modificarile
si completarile ulterioare;
c) rezolva contestatiile formulate impotriva hotarrilor disciplinare pronunate de comisiile de disciplina ale filialelor.
d) aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membribor Corpului care au savrsit
abateri grave.
Comisiile de disciplina de pe langa filialele Corpului au urmtoarele atributii:
a) Sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC, CA, membrii filialei, cu domiciliul in raza teritoriala a acesteia, chiar daca abaterile au fost
savarsite in raza teritoriala a altei filiale.
b) Instiinteaza presedintele CF si pe reprezentantul MF despre reclamatiile primite (exceptie reclamatiile indreptate impotriva membrilor BP ale
filialelor sau ale profesionistilor si societatilor straine care se adreseaza Comisiei Superioare de Disciplina)
Care este logo-ul CECCAR si ce contine sigla CECCAR?
Logo-ul CECCAR: Stiinta, Independenta, Moralitate
Sigla CECCAR este compusa din:
0 carte-registru, simboliznd insemnul profesiei;
Un caduceu toiagul de crainic al zeului Hermes, avnd ca insenm divin doi serpi incolaciti, pretuit in Grecia antic, ca avnd valoare de
simbol diplomatic; emblema Corpului simbolizeaza rolul de crainic al profesionistului contabil, pe care il are atunci cnd red imaginea fidela,
corecta si completa a patrimoniului contabilizat sau expertizat;
deviza Stiinta, Independenta, Moralitate atribute esentiale ale exercitarii profesiei.
In ce consta procedura de acordare a vizei anuale de exercitare a profesiei. Viza se acord daca au fost indeplinite cumulativ urmatoarele
conditii:
a) achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp pe anul curent;
b) plata la bugetul de stat, in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului asupra onorariilor incasate de la
beneficiari;
c) dovada asigurarii pentru riscul profesional;
d) dovada c nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de gestiune si de administrare a societatilor
comerciale (prezentarea certificatului de cazier judiciar sau declaratie pe proprie raspundere);
e) nu au svrsit fapte care s incalce obligatii1e prevzute de lege, precum si regulile privind conduita etica si profesionala, pentru care sa fi fost
sanctionat de comisia de disciplina cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei, pe toat durata suspendarii, precum si cu interzicerea
dreptului de exercitare a profesiei;
f) depunerea declaraiei anuale;
g) pregatire profesionala.
Acordarea vizei anuale se concretizeaza prin semnatura si prin stampila filialei pusa in casuta special rezervata in carnetul de membru al
Corpului, precum si prin eliberarea autorizatiei de exercitare a profesiei pe anul respectiv.
Care sunt elementele principale pe care le contine Declaratia anuala depusa de membrii CECCAR in vederea obtinerii vizei de
exercitare a profesiei?
o Numele, prenumele, nr. Carnetului emis de corp, domiciliul si nr telefon,
o Modul de desfasurare a activitatii in anul incheiat:
. Ca liber profesionist (prin cabinete proprii, prin SC de expertiza, cu titlu individual)
. Ca salariat al unei institutii sau agent economic
o Venituri din activitatea profesionala, total si defalcat pe activitati desfasurate,
o Pregatire profesionala
. Realizata in anul anterior
. Necesitati de pregatire profesionala in viitor
o Alte informatii relevante
o Aprecieri cu privire la activitatea desfasurata de filiala CECCAR in anul incheiat
Declaratia anuala depusa de membrii CECCAR societati comerciale de profil contine:
o Date identificare:
. Cabinetul (persoana juridica), autorizatia CECCAR, sediul social,
. Registrul comertului (CUI, nr. inreg.),
. Capital social la 31 decembrie,
. Asociati, actionari,
. Administratori
. Actiuni sau parti sociale
. Birouri, filiale, sucursale, agentii, puncte de lucru
o Activitatea desfasurata in anul incheiat
. Cifra de afaceri realizata
. Resurse umane

. Asigurarea profesionala
. Control de calitate
. Daca acest cabinet mai este membru al unei asociatii profesionale
Ce conditii trebuie sa indeplineasca o societate comerciala pentru a deveni membra a Corpului?
Pentru a deveni membra a Corpului o societate comerciala trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
. Sa aiba ca obirect de activitate exercitarea profesiei de expert contabil
. Majoritatea actionarilor sau asociatilor sa fie experti contabili si sa detina majoritatea actiunilor sau a partiloe sociale
. Consiliul de Adm a societatii comerciale sa fie ales in majoritate dintre actionarii sau asociatii experti contabili
. Actiunile sa fie nominative si orice nou asociat sau actionarsa fie admis de adunarea generala.
Explicati n ce consta stagiul pentru a participa la examenul de aptitudini si obtinerea calitatii de expert contabil si de contabil autorizat.
Stagiul consta n efectuarea de lucrari profesionale la care se adauga actiuni de pregatire tehnica si deontologica. Lucrarile profesionale
reprezentnd 400 ore pe an se efectueaza sub controlul tutorelui de stagiu. Cnd acest lucru nu este posibil filiala CECCAR organizeaza
pregatirea n sistem colectiv (centralizat) n conditiile respectarii tuturor prevederilor Regulamentului privind efectuarea stagiului si numai pe
baza de lucrari practice pe categorii de lucrari profesionale potrivit Programului-Cadru de pregatire practica, n sistem centralizat, a stagiarilor.
Pregatirea stagiarilor cuprinde:
-actiuni legate de comportamentul profesional si de doctrina profesionala, care sunt ntreprinse n mod curent de consiliul filialei CECCAR;
- actiuni de pregatire cu caracter tehnic.
ntr-un an, un stagiar trebuie sa efectueze minim 2 zile de pregatire, n legatura cu comportamentul professional si doctrina profesionala si 4 zile
de pregatire tehnica. La sfrsitul fiecarui semestru stagiarul prezinta controlorului de stagiu un Raport semestrial n care se dezvolta un caz
practic sau, n cazul unei misiuni de audit, prezinta lucrarile efectuate, grupate pe activitati. Raportul se semneaza att de stagiar ct si de tutorele
de stagiu. El este nsotit de Fisa semestriala a tutorelui de stagiu. n cazul expertilor contabili si contabililor autorizati cu studii superioare, cel
putin doua din sase rapoarte se vor referi la activitatea de expertiza contabila si de audit.
n ce consta pregatirea stagiarilor n sistem centralizat?
ncepnd cu 1 ianuarie 2004 absolventii examenului de acces la profesia de expert contabil si contabil autorizat, indiferent de anul absolvirii, care
nu figureaza n evidenta vreunui tutore de stagiu, au obligatia nscrierii la stagiu n sistem colectiv si participarii la actiunile de pregatire tehnica
si deontologica pentru efectuare celor 400 de ore pe an prevazute n Regulamentului privind efectuarea stagiului. Pentru aceasta stagiarul depune
la filiala CECCAR de domiciliu o scrisoare de solicitare a nscrierii la sistemul de pregatire a stagiarilor n sistem colectiv. Presedintele
Consiliului filialei va confirma nscrierea la stagiu pentru Pregatirea n sistem colectiv trimitnd stagiartului o scrisoare de confirmare.
Obiectul pregatirii n sistem colectiv al stagiarilor l constituie Programul-Cadru, anexa la Regulamentului privind efectuarea stagiului. Pentru
fiecare categorie de lucrari profesionale stagiarii vor efectua exercitii, lucrari practice si studii de caz, prezentate si corectate de lectori, aprobati
de Biroul Permanent al Consiliului Superior, acordndu-se, dupa caz, calificativul de: insuficient, satisfacator, bine sau foarte bine.
Pentru cele 2 zile de pregatire deontologica a stagiarilor n sistem colectiv, se va respecta aceeasi tematica utilizata si n cazul stagiarilor formati
pe lnga un tutore de stagiu. Lucrarile practice elaborate de catre stagiarii pregatoti n sistem colectiv, n functie de anul de studiu potrivit
Programului-Cadru, se vor prezenta semestrial secretarului filialei CECCAR pentru a fi descarcate n Registrum Matricol. La sfrsitul perioade
de stagiu n sistem colectiv, secretarul filialei ntocmeste pentru fiecare stagiar Raportul de stagiu
Ce obligatii au filialele Corpului pe linia comunicarii cu membrii?
Conducerile filialelor Corpului iau masuri pentru asigurarea pastrarii unor legaturi permanente cu membrii n scopul cunoasterii problemelor cu
care sunt confruntati si sprijinirii n rezolvarea acestora. Este obligatorie comunicarea prin scrisoare recomandata cu aviz de primire n
urmatoarele cazuri:
a) Aducerea la cunostiinta n termen de 10 zile a promovarii examenului de acces la profesie si invitarea la ntocmirea formalitatilor pentru
nscrierea la stagiu,
b) Toate comunicarile pe perioada efectuarii stagiului, conform Regulamentului privind efectuarea stagiului si examenul de aptitudini, n vederea
accesului la calitatea de expert contabil sau contabil autorizat,
c) Aducerea la cunostiinta n termen de 10 zile a promovarii examenului de aptitudini si invitarea la ntocmirea dosarului pentru nscrierea n
Tabloul Corpului. Cu aceasta ocazie se va transmite si fisa personala ce urmeaza sa o completeze viitorul membru,
d) Transmiterea Declaratiei anuale ce urmeaza a fi completata de membrul Corpului si retransmisa la filiala pentru nregistrare. n acelasi plic
este obligatorie aducerea la cunostiinta membrului a modului de ndeplinire de catre filiala a actiunilor prervazute n Programul de activitate
aprobat de Conferinta Nationala pentru anul expirat facndu-se n mod strict si exclusiv referire asupra fiecareia din pozitiile si capitolele
prevazute n Program.
Convocarea la Adunarea Generala a filialei se face de regula prin fax sau posta dar este obligatorie si transmiterea prin cel putin doua mijloace de
informare n masa (radio, TV, ziare locale). Anunturile privind organizarea de cursuri de formare si dezvoltare profesionala, oferirea catre
membrii a materialelor documentare existente, orarul consultatiilor si orice alte comunicari de interes pentru membrii se aduc la cunostiinta
acestora si a persoanelor interesate prin cele mai potrivite mijloace (telefon, fax, e-mail, scrisoare transmisa prin posta cu aviz de confirmare a
primirii)
Care sunt obligatiile de raportare ale membrilor?
a) La obtinerea calitatii de expert contabil sau contabil autorizat si nscrierea n tabloul Corpului pentru prima data, membrul Corpului-persoana
fizica va depune, odata cu dosarul prevazut n Regulamentul de organizare si functionare, si Fisa personala.
b) Pentru obtinerea licentei anuale de exercitare a profesiei conform Normelor privind acordarea vizei anuale membrii Corpului-persoane fizice
depun, la termenele si n conditiile stabilite n Norme, Declaratia anuala.
c) La nscrierea n tabloul Corpului, pentru prima data, membrii Corpului-persoane juridice vor depune, odata cu dosaru de nscriere, si Fisa
pentru persoane juridice.
d) Anual, la termenele stabilite, membrii Corpului-persoane juridice depun la filiala de care apartin sau la Aparatul central, dupa caz,
documentul: Declaratia anuala.

e) Att persoanele fizice ct si persoanele juridice, membre ale Corpului, depun Raportul anual privind auditul de calitate n conditiile si la
termenele stabilite n Regulamentul privind auditul de calitate n domeniul serviciilor contabile
Membrii corpului sunt de asemenea ncurajati sa aduca la cunostinta structurilor Corpului orice problema cu care se confrunta n exercitarea
profesiei si au dreptul sa solicite informatii privind modul n care s-a actionat pentru solutionarea celor sesizate si rezultatele obtinute. Membrii
nemultumiti se pot adresa structurilor ierarhice superioare din cadrul Corpului.
Ce este si ce contine Programul national de formare si dezvoltare profesionala continua?
Programul national de formare si dezvoltare profesionala continua se adreseaza tuturor membrilor CECCAR si este deschis tururor
profesionistilor contabili din economie. Programul-Cadru contine pregatirea profesionala continua adresata expertilor contabili si contabililor
autorizati profesionisti membrii ai CECCAR si a tuturor profesionistilor contabili din economie si pregatirea profesionala initiala pentru toate
persoanele absolvente ale examenului de acces la profesie n curs de efectuare a stagiului.
Programul este structurat pe 8 domenii obligatorii ale activitatilor ce constituie preocupari ale profesionistilor contabili:
1) ntelegerea si aplicarea Standardelor Internationale de Contabilitate,
2) Audit financiar,
3) Contabilitatea financiara,
4) Contabilitatea si control de gestiune,
5) Fiscalitate,
6) Evaluare economica si financiara a ntreprinderilor,
7) Piete de capital,
8) Doctrina si deontologie profesionala.
Pentru fiecare disciplina Programul este structurat pe 3 nivele: initiere, perfectionare si aprofundare. Pentru perfectionarea si aprofundarea
cunostiintelor n domeniile principale prezentate mai sus
Programul se poate structura pe un numar de 14 cursuri:
1) Pregatirea declaratiilor financiare,
2) Informatia financiara pentru management,
3) Managementul resurselor umane,
4) Sisteme informatice,
5) Legislatia afacerilor,
6) Impozitarea afacerilor,
7) Managementul financiar,
8) Raportarea financiara,
9) Auditul extern si intern,
10) Servicii de audit si de certificare,
11) Managementul informatiei n afaceri,
12) Planificarea si dezvoltarea strategica a afacerilor,
13) Raportarea corporativa avansata,
14) Managementul financiar strategic.
Care sunt principalele prevederi ale normelor CECCAR privind nivelul de organizare si desfasurare a cursurilor pentru ntelegerea si
aplicarea IFRS/IAS?
Obiectul cursurilor pentru ntelegerea si aplicarea IFRS/IAS este sprijinirea procesului de reforma n domeniului contabilitatii si de integrare a
tarii n structurile europene. Cursurilor pentru ntelegerea si aplicarea IFRS/IAS se organizeaza de CECCAR prin filialele sale sau ale entitatii
aprobate de Biroul Permanent al Consiliului Superior. Cursurile au la baza manualul intitulat Ghid pentru ntelegerea si aplicarea Standardelor
Internationale de Contabilitate, autor Conf. Dr. Adriana Dutescu . Durata minima a unui curs de ntelegere si aplicare a IAS este de 60 ore iar
cea a unei zile de curs este de 6 ore.
Lista lectorilor CECCAR ce urmeaza sa sustina cursul de ntelegere si aplicare a Standardelor Internationale de Contabilitate va fi cunoscuta
de toate structurile Corpului si devine obligatorie pentru toti organizatorii de cursuri sub egida CECCAR. Filialele organizatoare au obligatia de a
respecta lista aprobata a lectorilor. Folosirea altor lectori care nu sunt cuprinsi n lista este interzisa. Un curs va fi predat de o echipa de 3-5
lectori si numai n mod exceptional de 2 lectori. Pot participa la cursurile organizate de Corp potrivit normelor CRCCAR:
o Membrii corpului
o Persoane cu pregatire economica din societatile comerciale, regii autonome,companii nationale, administratie, nvatamnt etc.
o Cadre de conducere din ntreprinderi, administratie si alte entitati economice si sociale.
Obligatiile organizatorilor de cursuri:
o Sa transmita Departamentului de Pregatire si Dezvoltare Profesionala a Membrilor ti Organizarea Stagiului, pna la data de 25 decembrie a
fiecarui an, programul annual defalcat pe luni al cursurilor de ntelegere si aplicare a IAS pentru anul urmator,
o Sa respecte normele elaborate de Corp referitoare la organizarea si desfasurarea cursurilor,
o Sa mediatizeze pe plan local masurile luate de Corp pentru ntelegerea si aplicarea IAS
o Sa transmita Departamentului de Pregatire si Dezvoltare Profesionala a Membrilor si Organizarea Stagiului, pna la data de 15 a lunii
urmatoare, situatia cursurilor care au fost organizate.
Ce intelegeti prin control de calitate asupra serviciilor profesionale efectuate de membrii Corpului?
Auditul de calitate desemneaza un ansamblu de masuri luate de CECCAR viznd analiza modalitatilor de organizare si functionare a unui cabinet
si aprecierea modului de aplicare n cadrul acestuia a normelor profesionale emise de Corp. Auditul de calitate n domeniul serviciilor contabile
raspunde urmatoarelor obiective:
- oferirea catre public a unei bune perceptii despre calitatea serviciilor prestate
- armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor
- contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru

- aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale


- dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei , prin favorizarea contactelor ntre colegi , apropierea si respectul profesionistilor fata de
organismele Corpului .
Calitatile membrilor, conditii pentru mentinerea acestora: Activitatea membrilor Corpului se caracterizeaza prin:
- Stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si de interes material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Pentru mentinerea acestor calitati, fiecare membru trebuie sa:
- isi dezvolte necontenit cultura;
- acorde toata atentia pentru orice problema examinata;
- isi exprime opinia fara nici o ezitare; sa se exprime clar, categoric si ferm;
- nu dea niciodata ocazia de a se afla in situatia sa nu poata sa isi exercite liber profesia, sa nu-si exercite libertatea de gandire;
- considere ca independent sa trebuie circumscrisa, in orice imprejurare, regulilor stabilite de Corp.
Cum functioneaza Comisiile de disciplina? Comisia functioneaza in plenul sau. Cea superioara rezolva contestatiile facute impotriva
hotaririlor Comisiilor de disciplina ale filialeor. Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a
pregatire raportul si pentru a-l putea sustine in fata Comisiei Superioare. Comisia Superioara de Disciplina intocmeste o culegere cu toate
solutiile proprii pronuntate, cat si cu cele pronuntate de comisiile de disciplina a filialelor, publicandu-le anual in Revista Corpului. Comisia de
disciplina a filialei judeca potrivit Regulamentului comisiilor de disciplina.
Competentele Comisiei de Disciplina a Filialei.
- Vegheaza la respectarea codului etic si a regulamentului si normelor Corpului. Sanctiunile se aplica in functie de abaterile disciplinare, de
graviditatea incalcarii si urmarile acesteia, precum si de persoana in cauza;
- Sanctioneaza abaterile disciplinare savarsite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul in raza teritorioala a acesteia, chiar daca abaterile au
fost savarsite in raza teritoriala a altei filiale;
- instiinteaza presedintele CF si pe reprezentantul MF despre reclamatiile primite (exceptie, reclamatiile indreptate impotriva membrilor BP ale
profesionistilor si societatilor straine care se adreseaza Comisiei Superioare de Disciplina)
Competentele Comisiei Superioare de Disciplina.
a. Analizeaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala ale membrilor CS si CF, facan propuneri de sanctionare a
acestora CN care hotaraste.
b. solutioneaza plangerile referitoare la abaterile de la conduita etica si profesionala a presedintilor CS si CF, precum si a profesionistilor straini
care au dobandit dreptul de a exercita profesia de expert contabil si de contabil autorizat in Romania si aplica dupa caz prevederile art. 16 din
OG65/1994 cu modificarile ulterioare:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de trei luni la un an
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat
-Abaterile in functie de care se stabilesc sanctiunile disciplinare se stabilesc prin ROF
c. rezolva contestatiile formulate impotriva hotaririlor disciplinare pronuntate de comisiile de disciplina ale filialelor
d. aplica sanctiunea interzicerii dreptului de a exercita profesia de EC sau CA membri ai Corpului care au savarsit abateri grave prevazute in
regulament
Cine este IFAC si de cnd CECCAR este membru IFAC
IFAC Federatia Internationala a Contabililor cu sediul in New York
CECCAR este membru cu drepturi depline al IFAC din anul 1996;
Conferinta Nationala in martie 2005 a aprobat prin HCN nr. 55/2005 angajamentul CECCAR pentru indeplinirea prevederilor cuprinse in
Declaratiile privind obligatiile membrilor (SMO) nr. 1 -7 emise de IFAC
Ce sunt Declaratiile privind Obligatiile Membrilor IFAC (SMO-uri)
SMO-urile formeaza baza Programului de Conformitate pentru Organizatiile Membre IFAC.
CECCAR i s-a solicitat sa elaboreze auto-evaluari continue privind conformitatea la fiecare dintre SMO-uri, inclusiv o evaluare a standardelor
actuale n vigoare, n comparatie cu standardele relevante IFAC si IASB.
Care este misiunea IFAC la nivel mondial?
. de a servi interesul public
. de a ntari profesia contabila din ntreaga lume
. si de a contribui la dezvoltarea unei economii mondiale puternice, prin elaborarea si aderarea la
standarde profesionale de nalta calitate, promovnd convergenta internationala a acestor standarde si
sustinnd problemele de interes public acolo unde experienta profesiei este cea mai relevanta.
Care este misiunea CECCAR la nivel national?
. Organismul care gestioneaza profesia contabila din Romnia;
. Vehicul pentru dezvoltarea profesiei contabile si normalizator pentru membrii sai;
. Angajament pentru servirea interesului public;
. Elaboreaza standarde profesionale de nalta calitate pentru membri;
. Promoveaza si sustine convergenta la standarde internationale din domeniul profesiei contabile.

Ce reprezinta CECCAR si care sunt comandamentele de baza ale profesiei contabile? = vehicul pentru dezvoltarea profesiei contabile din
Romania
. standardele pe care este asezat CECCAR, obiectivele strategice abordate la momentul oportun si realizate cu stoicism si seriozitate precum si
convingerile, unitatea, transparenta, calitatea actiunilor si expertiza, toate acestea ne-au permis sa nregistram progrese semnificative sa dovedim
ca organizatia noastra este un model exemplar al bunei practici n domeniul guvernarii corporative, si sa aratam ca este o forta majora, o
autoritate respectata si o institutie apreciata si recunoscuta att in Romnia, in toata Europa ct si peste ocean.
CECCAR este puternic implicat n trei comandamente de baza: Educatie, Etica si Calitatea Serviciilor prestate de toti profesionistii contabili
romni.
Ce atributii are Consiliul Superior ?
a) alege dintre membrii sai 5 vicepresedinti ai Consiliului Superior: 4 dintre acestia sunt alesi dintre expertii contabili, iar unul dintre contabilii
autorizati;
b) asigura elaborarea si completarea Regulamentului de organizare si functionare a Corpului, solicitnd avizele Ministerului Finantelor si
Ministerului Justitiei; regulamentul de organizare si functionare nu va fi inaintat pentru aprobare fara avizele favorabile ale celor doua ministere;
c) asigura elaborarea si completarea Codului privind conduita etica si profesionala a expertilor contabili si contabililor autorizati;
d) asigura administrarea si gestionarea patrimoniului Corpului;
e) delibereaza asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil si de contabil autorizat;
f) vegheaza ca Regulamentul privind dobndirea calitatii de expert contabil si contabil autorizat sa fie strict aplicata;
g) asigura coordonarea activitatii consililor filialelor; stabilind metodologia de elaborare a bugetului de venituri si cheltuieli alCorpului;
h) aproba statele de functii ale Corpului si filialelor;
i) asigura participarea membrilor sai in cadrul unor comisii de studii si cercetari destinate a face sa progreseze profesia si stiinta contabila sau in
diverse grupe de lucru din cadrul institutiilor guvernamentale si neguvernamentale, la solicitarea acestora;
j) decide in termen de 30 de zile asupra contestatiilor facute impotriva hotarrilor luate de Comisia superioara de disciplina;
k) aproba normele privind desfasurarea activitatii curente a compartimentelor si verigilor organizatorice ale Corpului;
l) ia toate masurile necesare pentru desfasurarea in bune conditi a activitatii de acordare a vizei anuale pentru exercitarea profesiei si a celei de
asigurare a riscului profesional de catre toti membrii Corpului;
m) Indeplineste alte atributii prevazute de lege, regulament si hotararile Conferintei Nationale a expertilor contabili si contabililor autorizati.
n ce relatie se afla profesia contabila si fiscalitatea?
Legatura stransa intre cunoasterea contabilitatii , fiscalitatii , conturilor reale ale clientilor , calcularea impozitelor si returnarile de taxe si
impozite a facut din profesia contabila un centru natural de expertiza. Profesia contabila este in prezent principalul furnizor de servicii fiscalitate.
Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei contabile. Activitatea fiscala , ca parte componenta a profesiei contabile acopera
o arie larga de servicii: conformarea la regulile fiscale, planificarea si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor juridice si servicii
legate de impozitarea corporatiilor.
Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta clientii sa se conformeze efficient la cerintele de raportare sis a isi minimizeze impozitele
viitoare printr-o planificare corespunzatoare
Cum explicati necesitatea reglementarii profesiei contabile? Profesia contabila trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate si sa contribuie la
cresterea si dezvoltarea economica globala. Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte
aferente pietei serviciilor . Efectul unei reglemenari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea serviciilor
contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor , cat si nevoilor economiei in general.
Aria de acoperire a reglementarii profesiei.
- cerintele de acces si certificarea sau autorizarea
- cerintele referitoare la educatia continua
- monitorizarea comportamentului profesionistilor contabili
- standardele profesionale si etice pe care profesionistii contabili trebuie sa le respecte
-sistemele si procedurile disciplinare in cazul in care profesionistii contabili nu indeplinesc cerintele de mai sus.
Care sunt conditiile de calitate a reglementarii profesiei contabile? Profesia contabila trebuie sa fie proportionala;profesionistul contabil
trebuie sa fie transparent,sa nu fie impotriva competitiei, nediscriminatoare, precisa, segmentata in functia de tinta sa , supusa unei examinari
periodice,implementata consecvent si just.Reglementarea este importanta, dar nu este suficienta si nici nu poate fi pe deplin eficienta dacat daca
este insotit de un comportament etic al profesionistului contabil,care ,in final reprezinta garantia bunelor servicii si a calitatii acestora.
Conditiile de calitate ale reglementarii : satisfacerea interesului public prin comportament etic adaptat cerintelor organismului profesional; daca
raspunde cerintelor pietei careia se adreseaza ; asigura o comunicare informationala utila cu guvernul
Modalitati de implementare a reglementarii profesiei.
1- reglementarea externa:profesia este reglementata de guvern,fie prin intermediul unei agentii guvernamentale,fie prin prin intermediul unei
agentii independente,careia guvernul i-a delegat sarcini de reglementare;
2.-autoreglementarea, specifica economiilor liberale:organismul profesional este recunoscut de guvern,care ii deleaga responsabilitatea de a
reglementa profesia;
3.-coreglementarea:reprezinta o combinare intre autoreglementare si reglementarea externa.
Autoreglementarea si reglementarea externa trebuie sa se comporte in asa fel incat sa fie complementare si sa nu concureze. Pentru CECCAR
functioneaza cel mai bine modalitatea nr. 3-coreglementarea
Modalitati de combinare a autoreglementarii cu reglemenatrea externa:
Autoreglementarea impreuna cu supravegherea intreprinsa de o- agentie independenta; in acest caz supravegherea este complementara
reglementarii si o intareste; O combinatie in care organismul profesional- este responsabil pentru anumite aspecte ale reglementarii, iar guvernul
sau o agentie independent, pentru alte aspecte
De exemplu, cerintele de normalizare a educatiei pentru profesionistii contabili fac parte dintr-un

domeniu in care organismul profesional poate avea o capacitate semnificativa de expertiza, deci el
poate reglementa domeniul.
Combinarea dintre autoreglementare si reglementarea externa folosita in anumite state poate
depinde de unii factori precum:
- experinta istorica;
- performanta de autoreglementare a organismului profesional
- orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;
- calea de dezvoltare a economiei;
- natura si caracteristicile esecurilor pietei.
In practica, chiar si in cazul reglementarilor externe, guvernul ineractioneaza explicit sau implicit cu
organismul profesional.
Tendintele echilibrului intre autoreglementare si reglementarea externa difera de la o tara la alta: in
statele cu organisme profesionale puternice de autoreglementare creste preocuparea pentru un rol
sporit al reglementarii externe; in statele in tranzitie, tendinta este de solidificare prealabila a
organismelor profesionale si a rolului acestora de autoreglementare.
Organismele profesionale si guvernele au interese si obiective comune: profesionisti contabili sa
serveasca interesul public prin utlizarea de standarde de inalta calitate in serviciile prestate.
Organismele profesionale trebuie sa fie in dialog constant cu guvernele in vederea aflarii echilibrului
intre autoreglementarea si supravegherea publica prin prisma cerintelor pietei serviciilor contabile.
Abilitatea cea mai importanta a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public,
lucru care va face ca profesia sa castige respectul comunitatilor si al organelor de reglementare din tara
si la nivel global
Reglementarea profesiei contabile la nivel european.
Dupa reglementarea generala -profesia contab.este reglementata de Directiva 89/48/CEE inlocuita
prin Directiva 2005/36CEE cu privire la recunoasterea calificarilor profesionale.Profesionistul contabil
este definit ca fiin specialistul care a absolvit intr-un stat membru cel mai inalt nivel de pregatire si
formare cerut in acea tara pt.activitatea de profesionist contabil si care are acces fara restrictii la toate
serviciile si activitatiile component ale profesiei contabile,inclisiv,odata autorizat,la activitatea de audit
statutar.Acesti profesionist contabili au studii universitare,un stagiu practice de cel putin trei ani si au
sustinut si promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala obtinuta are diferite denumiri,dar
au continut echivalent,cele mai intalnite fiind cea de expert contabilDupa reglementarea
speciala,data fiind importanta activitatii de audit statutar ca ultima activitate care filtreaza fluxurile
catre consumatorii informatiilor continute in situatiile financiare ale unei entitati.,exigentele
suplimentare in ceea ce priveste aceasta activitate,ca si conditiile de autorizare a persoanelor fizice si
juridice care doresc sa presteze servicii de audit statutar sunt reglementata distinct prin Directiva
84/253/CEE,cunoscuta sub denumirea de a 8-a Directiva,inlocuita prin Directiva 2006/43/cf,cunoscuta
sub denumirea de noua Directiva a 8-a.Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directiva se refera la:
-conditiile de autorizare a unei profesionist contabil de a efectua audit statutar;
-conditiile special privind independent auditorului,calitatea prestatiilor de audit statutar si standardele
aplicabile;
-crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a uditorilor statutari.
Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a si Directiva a 8a,precum si prin reglementarea nationale.
dl) Reglementarea generala
Profesia contabila este reglementata de Directiva 89/48/CEE nlocuita prin Directiva 2005/36/CEE cu
privire la recunoasterea calificarilor profesionale.
Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a absolvit ntr-un stat membru cel mai nalt
nivel de pregatire si formare cerut n acea tara pentru activitatea de profesionist contabil si care are acces
fara restrictii la toate serviciile si activitatile componente ale profesiei contabile, inclusiv, odata autorizat,
la activitatea de audit statutar.
Acesti profesionisti contabili au studii universitare, un stagiu practic de cel putin trei ani si au sustinut si
promovat un test de aptitudini, iar calitatea profesionala obtinuta are diferite denumiri, dar cu continut
echivalent, cele mai des ntlnite fiind cea de expert contabil" (ntlnita frecvent n tarile latinocontinentale), chartered accountant" (n general n zona anglo-saxona), contabil public autorizat"
(CPA) n Statele Unite etc.
d2) Reglementarea speciala
Data fiind importanta activitatii de audit statutar ca ultima activitate care filtreaza fluxurile catre
consumatorii (utilizatorii) informatiilor continute n situatiile financiare ale unei entitati, exigentele
suplimentare n ceea ce priveste aceasta activitate, ca si conditiile de autorizare a persoanelor fizice si
juridice care doresc sa presteze servicii de audit statutar sunt reglementate distinct prin Directiva
84/253/CEE, cunoscuta sub denumirea de-a 8-a Directiva, nlocuita prin Directiva 2006/43/CF, cunoscuta
sub denumirea de noua Directiva a 8-a.
Principalele prevederi ale celei de-a 8-a Directive se refera la:
conditiile de autorizare si de retragere a autorizarii unui profesionist contabil de a efectua audit statutar.
Pentru ca o persoana fizica sa fie autorizata sa efectueze audit statutar, conditiile sunt:
- sa aiba studii universitare relevante sau un nivel echivalent;
- sa fi sustinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;

- sa fi efectuat un stagiu de pregatire practica de cel putin trei ani;


- sa fi promovat un examen de competenta profesionala;
- conditiile speciale privind independenta auditorului, calitatea prestatiilor de audit statutar si
standardele aplicabile;
- crearea unui sistem de supraveghere publica asupra activitatii de audit statutar si a auditorilor statutari.
Auditul statutar ncheie fluxul informatiilor desprinse din situatiile financiare nainte ca acestea sa ajunga
la utilizatorii (consumatorii) finali; de aici, rolul deosebit al activitatii de audit statutar - auditorul statutar
plasndu-se ca ultim aparator al interesului public; de aici, necesitatea unei evidente distincte a
profesionistilor contabili autorizati sa efectueze audit statutar; de aici, masurile de ordin etic deosebit de
stricte mai ales n ce priveste independenta acestor categorii de profesionisti contabili.
Categoriile de entitati supuse auditului statutar sunt prevazute prin Directiva a 4-a si Directiva a 8-a, precum
si prin reglementarile nationale - Legea companiilor, de regula, iar reglementarea auditului statutar este
prevazuta prin Directiva a 8-a la nivel european si prin lege speciala la nivelul fiecarei tari.
Din ratiuni de costuri, dar si legat de numarul si categoriile de utilizatori ai situatiilor financiare, nu orice
entitate poate fi obligata sa fie supusa auditului statutar; este cazul mai ales al micro-ntreprinderilor si
al ntreprinderilor mici si mijlocii.
Pe de alta parte, activitatile acestor categorii de ntreprinderi trebuie eliberate de lucrari care presupun o
birocratie excesiva. n acest sens, la nivel european exista chiar si proiecte de simplificare a activitatilor
acestor categorii de ntreprinderi. In aceste conditii, gasirea unor metode alternative de control cu o
anvergura mult mai redusa dect cea a auditului statutar este ncurajata. Este cazul micului audit" care
exista n unele tari cu denumiri diferite ca, de exemplu, cenzorat" n Romnia, comitete sindacale" n
Italia etc, promotoarea sistemelor de control alternativ la audit fiind profesia britanica. n orice caz,
sistemele alternative de control nu pot fi aplicate atunci cnd exista o gama larga de utilizatori ai situatiilor
financiare sau cnd ntreprinderea coteaza pe piete externe sau face parte din grupuri cu filiale n
jurisdictii diferite.
(f) Respectul standardelor si normelor profesionale
Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale de educatie si de calitate ca o
garantie ca actioneza in scopul protejarii interesului public.
Este de datoria organismelor profesionale sa elaboreze standarde profesionale pentru fiecare din
activitatile componente ale profesiei contabile, care consituite criterii de calitate in aprecierea
misiunilor realizate de profesionistii contabili.
n plus, ei trebuie sa se conformeze normelor profesionale si tehnice emise de: IFAC, IASB, C.E.C.C.A.R.,
CAFR si legislaTia relevanta.
g) Independenta - Se considera ca independenta profesionistului contabil trebuie sa si gaseasca
manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor
legale si regulilor stabilite de Corp.
Principiul presupune satisfacerea concomitenta a celor 2 componente fundamentale ale conceptului si
anume :
Independenta de spirit (in gandire) sau independeta de drept ;
Independenta in aparenta (comportamentala) sau independenta de fapt
Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public. Profesia contabila se distinge de celelalte profesii,intre altele,prin asumarea
responsabilitatii fata de interesul public,fata de toate partile interesate in activitatiile desfasurate de intreprindere:actionari ,salariati,furnizoricreditori,banci,buget,conturile nationale,investitori,organism de bursa.
Profesionistul contabil,fie ca elaboreaza,fie ca auditeaza situatiile finaniare ale intreprinderii este platit de catre intreprinderea respectiva, dar
utilizatorii informatiilor desprinse din aceste situatii financiare sunt partile interesate,mentionate mai sus,cele care formeaza publicul si ale caror
interese trebuie aparate.
Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.
Profesionistii contabili au un rol important in dezvoltarea pietelor.Bilantul contabil,situatiile financiare constituie cea mai buna carte de vizita a
unei intreprinderi , profesionistul contabil este creatorul acesteia.Regurile contabile precum si profesionistii contabili sunt indispensabile pentru
bunul mers al economiei.Indeplinirea rolului contabilitatii si a profesionistiilor contabili in dezvoltatrea economica durabila prin satisfacerea
interesului public este conditionata de existent unor organism profesionale nationale puternice care sa lupte pt.aplicarea standardelor
international in domeniul contabilitatii si audituil.Profesionistii contabili sunt implicati in toate domenile vietii economice si sociale,ei lucreaza
in firme mari,mijlocii si mici sau ca practicieni individuali in intreprinderile comerciale,industrial,financiare,in organizatii non-profit,in entitati
din sectorul public,in institutii,in educatie..Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili sunt foarte diverse:ei lucreaza in contabilitate si
raportare financiara,in management,in fiscalitate,in sisteme informatice,ca auditori interni sau exteri,in consultant,in educatie ,ei asista guvernele
in atingerea obiectivelor lor economice si sociale,ei contribuie la performantele pietelor financiare.
Necesitatea existentei unor organisme profesionale puternice.
Profesionisti contabili trebuie sa se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public,organismul rezultat avand menirea sa asigure unitatea de
conceptie si de metoda pt.servicile profesionale pe care le efectueza ca angajati sau in practaca libera.Necesitatea unor organism profesionale
puternice la nivel national rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pt.protejarea interesului public,cel putin din punctul de
vedere al trei domenii,care constituie comandamentele fundamentale ale orcarui organism professional:educatia,etica,si controlul de calitate .Atat
publicul ,cat si entitatea beneficiara a serviciilor profesionale trebuie protejate de o eventual incompetenta a profesionistilor contabili,aceasta
protectie este asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri eficiente in cea ce priveste calitatea serviciilor furnizate de
prof.contab.

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabila a constituit in ultimii ani subiectul multor dezbateri si in consecinta au avut loc multe
schimbari deoarece profesionistii contabili clientii lor, organismele lor profesionale si guvernele cauta sa se asigure ca profesia contabila
continua sa furnizeze servicii de inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvoltarea economica globala.
Necesitatea reglementarii si natura acestei reglementari depinde de :
- profesia insasi, capacitatea ei de a raspunde efectiv si eficienta cererilor economiei si societatii ;
- conditiile de piata in care activeaza profesia ;
- calitatea serviciilor furnizate de membrii sai ; reglementarea este necesara pentru a certifica faptul ca serviciilor contabile de pe piata sunt de
calitate adecvata, ceea ce implica : adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice , nevoia de reprezentare a utilizatorilor
necontractati ai serviciior contabile, precum investitorii, creditorii.
Reglementarea poate fi un mjloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente pietei serviciilor contabile cel putin datorita
urmatoarelor doua cauze :
Existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile contabile si furnizorul acestor servicii care
dispunde de expertiza profesionala ; reglementarea poate trata acest dezechilibru prin oferirea certificarii beneficiarului ca furnizorul dispune de
calificarile necesare si va respecta standardele profesionale adecvate in activitatea sa. Astfel, beneficiarul este incredintat ca primeste servicii de
calitate.
In afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula beneficii sau costuri semnificative de e urma
furnizarii de servicii contabile ; reglementarea poate trata acest aspect dand o asigurare ca aceste beneficii si costuri pentru partile terte sunt luate
in considerare pentru a determina ce serviciu trebuie produs si la ce standarde de calitate. De ex, siuatiile financiare au o utilizare mult mai ampla
si nu se limiteaza doar la compania care este supusa unei misiuni de audit, iar reglementarea ii asigura oe terti (investitori, creditori, ) ca primesc
informatiile de care au nevoie, deci ea certifica faptul ca beneficiile acestor terte parti sunt avute in vedere cand se contracteaza misiunea de
audit.
Modalitati de organizare a profesiei contabile.
Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili sau printr-o lege. Intr-o tara se pot
constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile. La nivel european exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale: sistemul
de calificare a pregatirii si sistemul de calificare functionala
1- individual-cabinete individuale
2-asociativ- in forme de asociere potrivit legislatiei societati membre CECCAR (societati de expertiza contabila si de contabilitate)
Criteriile de recunoastere a unui organism profesional.
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei contabile trebuie:
- sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
- sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
- membrii sai sa fie profesionisti contabili;
- sa se bucure de buna reputatie n rndul autoritatilor publice si al publicului;
- sa aiba capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina, practica profesionala, controlul calitatii);
- membrii sai trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai nalt nivel posibil, activitatile traditionale efectuate de profesionistii contabili;
- sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru ndeplinirea misiunii si obiectivelor sale.
Despre IFAC. Este Federatia Internationala a Contabililor, fondata in 1977, o organizatie globala care are ca directii sustinerea contabililor in
rezolvarea problemelor tehnice si de afaceri si orientarea lor pe cale dreapta si etica. Este organizatia care acopera toate sectoarele si activitatile
profesiei contabile: contabilitate de afaceri, consultanta fiscala, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate etc.
Misiunea este de intarire a profesiei contabile la dezvoltarea economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de
inalta calitate.
Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea economiilor international prin promovarea aderarii
la standardele profesionale de inalta calitate.
Pentru a devein membru IFAC organismul professional solicitant trebuie:
- Sa fie recunoscut fie printr-o lege fie prin consens general ca fiind un organism national profesional major care isi desfasoara activitatea in
jurisdicatie;
- Sa participle sau sa contribuie la procesul de normalizare profesionala;.
- Sa demonstreze ca acorda deosebita atentie atunci cand isi selecteaza membrii;
- Sa fie solvable financiar si operational;
- Sa aiba structura operational interna. care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai.
Profesia contabila in Romania este repezentata la IFAC prin CECCAR membru plin din 1996 si CAFR membru asociat din 2005.
Despre FEE. Federatia Expertilor Contabil Europeni =este organizatia-recunoscuta de IFAC-care gestioneaza profesia contabila la nivelul
Uniunii Europene,care cuprinde organisme profesionale,admise conform principiului de tara,din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii
Europene.CECCAR este membru FEE din anul 1996. FEE are obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea
standardelor internationale in domeniul contabilitatii sis auditului.Pt. Ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este
necesar:
-sa nu fie organism guvernamental;
-sa sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
-sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
-sa provina dintr-o tara europeana
Despre organizatiile si gruparile regionale.
Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respectiva n fata organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, n
anumite cazuri, n fata organizatiilor internationale n care sunt importante din punct de vedere regional.

Scopul final al organizatiilor regionale l constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor economice n regiunile respectiv.
Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca:
va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective, si se va asigura ca prin intermediul propriilor organisme
membre sunt promovate n regiune reglementarile si standardele IFAC si IASC;
are ca obiectiv dezvoltarea si ntarirea unei profesii contabile pe baza larga n regiunea respectiva;
constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este n general reprezentativa pentru profesia contabila;
nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja deservite de o organizatie regionala;
contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;
este nfiintata corespunzator att din punct de vedere financiar, ct si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila de timp si dispune de
infrastructura si resursele organiza-tionale si financiare necesare ndeplinirii eficiente a responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC.
In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC si asuma anumite angajamente si responsabilitati reciproce. Organizatiei
regionale i se va cere:
sa continue sa sustina activ IFAC si sa asigure diseminarea pe scara larga a reglementarilor tehnice;
sa asiste IFAC n relatiile si comunicarea cu organismele membre (de exemplu, colectarea datoriilor), dupa cum se cere, si n legatura cu
potentiale organisme membre din regiuni;
sa furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;
asa cum se cere, sa permita presedintelui IFAC sau reprezentantului sau sa participe la ntlnirile Consiliului (sau la structura de conducere
echivalenta);
sa furnizeze informatii si sa participe la activitatile tehnice ale LFAC (comitete, grupuri de lucru etc.) n acele situatii n care o reprezentare
regionala sau un punct de vedere ar fi potrivite;
sa tri mita un reprezentant, preferabil presedi ntele organizatiei regionale, sa participe la ntlnirile Consiliului de Administratie al IFAC, la
ntlnirile cu presedintele, vicepresedintele, directorul executiv si presedintii Comitetelor; reprezentantul poate sa fie nsotit de un consultant
tehnic;
sa informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbari propuse n Constitutia sau n rndul membrilor organizatiei regionale;
sa mentina o comunicare directa, adecvata, cu alte organizatii regionale recunoscute, privind diverse ntlniri, noi reglementari tehnice,
proceduri de lucru, buletine informative etc.
In mod similar, IFAC va trebui:
sa furnizeze Secretariatului organizatiei regionale exemplare din toate reglementarile tehnice ale IFAC si alte comunicari administrative,
precum si minute sau alte documente legate de Consiliul de Administratie al IFAC;
sa se sfatuiasca si sa se consulte cu organizatia regionala asupra oricaror modificari propuse pentru Constitutia IFAC si privind orice modificari
n rndul membrilor;
dupa cum se cere, si n masura n care este posibil, sa furnizeze asistenta organizatiilor regionale n desfasurarea misiunii lor si n diseminarea
reglementarilor tehnice ale IFAC;
dupa cum se cere, sa furnizeze vorbitori sau alti reprezentanti la conferinte regionale si seminarii pentru a promova coeziunea dintre IFAC si
organizatia regionala;
sa sfatuiasca organizatia regionala asupra activitatilor Comitetului de Nominalizare privind recomandarile IFAC asupra alcatuirii Consiliului de
Administratie al IFAC si a Comitetelor.
Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi regiuni, care nsa nu ndeplineste toate criteriile
mentionate pentru o organizatie regionala. Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:
- exista o grupare sau o organizatie nfiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta ca organizatie regionala pentru propriile sale scopuri locale);
- gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC; si
- zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de organisme contabile profesionale; gruparea are
potential sa ndeplineasca eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de catre IFAC, are o intentie si un plan evident n vederea obtinerii
acestei recunoasteri.
Gruparile regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la ntlnirile Consiliului de Administratie al IFAC ca observatori, cu exceptia
unei decizii specifice a Consiliului de Administratie de a emite o invitatie pentru a participa la o anumita ntlnire, pentru un anumit scop.
Gruparile recunoscute vor primi exemplare din toate publicatiile IFAC n schimbul platii unei cotizatii anuale rezonabile. Acestea vor fi
ncurajate sa contribuie la raspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC si pentru reglementari si alte documente naintate.
Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza n Europa sunt:
Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia - recunoscuta de IFAC - care gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii
Europene;
Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);
Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA);
Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).
Structura legala si organizationala a unui organism profesional.
In elaborarea structurii legale si organizationale a unui organism profesional nou decontabilitate, este important sa se convina in principiu asupra
scopurilor, obiectivelor siactivitatilor cheie ale organizatiei si asupra unui termen general de implementare. Factorii de decizie ai organizatiei
trebuie, de asemenea, sa aiba in vedere si diferentele intrenecesitatile tehnice si schema de reglementare dorita pentru persoanel sin practica
publica, precumsi pt membri cu diverse roluri.Cativa dintre factorii care trebuie analizati sunt :
- scopul infintarii organismului profesional;
- cadrul legal existent;
- numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora;
- protectia legala;
- natura sarciniilor;
- care va fi interactiunea dintre profesie si guvern;
- standardele de contabilitate si audit;

- necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua;


- cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara;
- extinderea si calitatea sistenului educational pentru pregatirea profesionistilor contabili;
- activitatile si programele specifice care for vi derulate de organismul profesional decontabilitate si cele care vor fi asumate de organisme
guvernamentale sau alte organizatii;
- resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional decontabilitate;
- numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional de contabilitatedin afara tarii.
Deciziile initiale cu privire la structura vor implica cel putin urmatoarele aspecte:
- Categorii si cerinte pentru a fi membru (ex. cu drepturi depline, asociat, stagiar,etc.
- Prevederea de mentinere a drepturilor dobndite pentru calitatea de membru;
- Componenta, autoritatea si responsabilitatea organismului suprem de conducere si a altuicomitet executiv sau grup mputernicit sa actioneze n
numele Consiliului;
- Autoritatea si responsabilitatea directorului executiv;
- Autoritatea si responsabilitatea Comitetelor Permanente;
- Desemnarea ca membru.
Dupa ce s-a ajuns la un consens cu privire la activitatile organizatiei propuse si asupra aspectelor structurale mentionate mai sus, poate incepe
activitatea de elaborare a documentelor oficiale de organizare(statutul, actul constitutiv si regulamentele).
Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.
Realizarea cresterii economice si protejarea interesului public sunt obiective comune ale administratiilor si organismelor profesionale de
contabilitate.O conducere eficienta cu administratia si alte parti interesate poate duce la dezvoltarea unui organism profesional care respecta
necesitatile administratiei, ale profesiei si ale interesului public.Un organism profesional de contabilitate trebuie sa iaba un plan oficial care:- sa
promoveze cunostintele, abilitatile si competenta membrilor; - sa faca declaratii publice cu privire la politica publica, cu implicatiile contabile, de
audit sau fiscale; - sa faca dovada unor procese transparente pt acordarea calitatii de membru, calificari si regulamente O colaborare eficienta cu
administratia si alte parti interesate poate duce la dezvoltarea unuiorganism profesional care respecta necesitatile administratiei, ale profesiei si
ale interesului publicn general.Organismele profesionale au responsabilitatea de a ramane implicate in zone care afecteazaprofesia.Organismul
profesional trebuie sa aduca o contributie la efortul altor parti in elaborareastandardelor si legislatiei care vor avea impact asupra profesieiPentru
ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere publica, trebuie sa existe uncadru legal si de reglementare corespunzaror care sa guverneze
profesia. Acest cadru trebuie sarespecte filozifiile guvernamentale de baza. De asemenea, trebuie luate toate masurile pentruevitarea impunerii de
obligatii de reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitarea limitarilor care nu sunt necesare sau care sunt inadecavte ale autoritatii
organismului profesional decontabilitate.Pentru realizarea diverselor obiective ale membrilor profesiei, individual si ca grup,organismul
profesional de contabilitate trebuie sa poata actiona n mod eficient n calitate depurtator de cuvnt al profesiei cu privire la aspectele contabile,
fiscale si financiare n fataadministratiei, publicului, precum si n fata altor grupuri interesate.Un organism profesional de ocntabilitate
castigarespectul publicului atunci cand isidemonstreaza angajamentul de mentinere si imbunatatire a calitatii serviciilor furnizate de membrisai si
cand declaratiile si pozitia publica sunt percepute ca fiind de interes public.Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar sa faca ceea
ce se cuvine, citrebuie sa aiba un plan oficial care:
-Sa promoveze cunostintele, abilitatile si competenta membrilor;
-Sa faca declaratii publice cu privire la politica publica, cu implicatiile contabile, de audit sau fiscale;
-Sa faca dovada unor procese transparente pentru acordarea calitatii de membru, calificari siregulamente.
Organele de conducere si de executie ale unui organism profesional.
Organul principal de conducere este Consiliul (n anumite tari este numit Consiliu)Consiliul este condus de un Presedinte ales de ceilalti
membri ai Consiliului sau de masa demembri. Personalul angajat poate:
.sa influenteze si sa maximizeze contributia voluntarilor;
.Sa asigure respectarea directivelor organului de conducere;
.Sa execute functii importante administrative, de relatiipublice si de legatura;
.Sa asigure o contiuitate si o perspectiva istorica;
.Sa ndeplineasca activitati operationale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;
.Sa si asume un rol consultant, inclusiv sa ofere voluntarilor ndrumari cu privire la aspectestatutare;
sa actioneze ca punct de contact pentru membri
Responsabilitatile Consiliului
Conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor si pentru asigurarea caorganismul sa
functioneze efectiv si eficient;
Responsabil de strategia oranismului si de politicile generale de monitorizare a
activitatilor
n primii ani de functionare va avea probabil un rol direct n abordarea problemelor operationale si
tehnice.
Sarcinile si functiile Consiliului includ:
.aprobarea planului strategic si a initiativelor cheie ale organismului profesional decontabilitate;
.Aprobarea bugetului si raportului anual ale organismului;
.Aprobarea eventualelor modificari ale statutului organismului;
.Aprobarea politicii n domeniile de importanta majora.
Presedintele
Presedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau demembri, in
genral pe termenlimitat.Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comnuncarea si
promovareaorganismului profesional de contabilitatePresedintele pastreaza legatura cu menbrii
organsimului, stagiarii, potentialii membri,publicul, guvernul si organele dereglementare.Presedintele
colaboreaza strans cu directorul executiv si cu personalul organismuluiprofesional de contabilitate

Comitetele
Comitetele sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asiguracontinuitatea
gandirii si ajuta la consolidarea cunostiintelor si experientei membrilor.Comitetele pot fi infintate
pentru a asigura faptul ca viziunile voluntarilor care sunt membrisunt luate in considerare in mod
coresunzator. In cadrul unei organizatii mici comitetele potexecuta sarcini care in cadrul unei
organizatii mai mari sunt delegate personalului executiv.O buna structura a comitetului permite
organizatiei sa fie la curent cu mediul in careprofesionistii contabili isi desfasoara activitatea.
Structura managementului
Consiliul trebuie sa numeasca o persoana cu norma ntreaga pentru
responsabilitatea demanagement al organizatiei- director executiv.
Directorul executiv va trebui sa fie:
- Un manager cu experienta;
- Capabil de a gndi si planifica n mod strategic;
- Creativ si plin de energie, avnd dorinta de a dezvolta organizatia;
- persoana cu abilitati excelente de comunicare;
- Sociabil si capabil de a stabili si crea contacte-cheie n afaceri, guvern si nvatamant
Rolul directorului executiv:
De a dezvolta o strategie comprehensiva detaliata si un plan de lucru care sa includadate-tinta
specifice;
De a dezvolta si conduce structura de personal pentru executarea activitatilor;
De a acorda asistenta si consiliere presedintelui, memebrilor Consiliului si altor voluntari;
De a crea si pastra relatii eficiente cu guvernul, comunitatile de afaceri si profesinale siinstitutiile de
nvatamnt;
De a asigura ca procedurile de autorizare si disciplinare sunt realizate impartial sieficient conform
statutului sau regulilor organismului profesional;
De a asigura ca Consiliul, membrii si alte persoane relevante sunt tinute la curent cuevolutiile
internationale, religioase si nationale care afecteaza profesia de contabil;
De a administra resursele si personalul organizatiei conform bugetelor si politicilor aprobate de
Consiliu;
De a raporta Consiliului cu privire la progresul spre obiectivele organizatiei
Finantarea unui organism profesional.
Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne.Astfel finantrea interna
se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin douamodalitati:- Sub forma de cotizatii, cu
plata pentru drepturile si privilegiile n calitate de membru;- Recompensa pentru serviciile primite cum
ar fi cursurile, examinarile, activitatile dedezvoltare profesionala si participarea la manifestarile
promotionale.Sursele externe de venit sunt:
.Subventii de la guvern (n mod limitativ si numai n cazuri izolate);
.Sponsorizarea initiativelor specifice;
.Donatii;
.Agentii de ajutorare din strainatate;
.Surse caritabile;
.Spatiu publicitar; firme
Marketingul si promovarea profesiei.
Marketingul eficient este esential pentru succesul pe termen lung al organizatiei. Un organism
profesional care isi planifica si isi coordoneaza cu atentie activitatea de marketing are mai multe sanse
de a-si atinge obiective strategice. Srategia initiala de marketing a unui organism profesional nou
trebuie sa se concentreze pe identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea
furnizarii eficiente de servicii.Scopul ar trebui sa fie crearea unei mase decisive.Pentru a implementa o
strategie eficienta de marketing, o organizatie trebuie mai intai sa inteleaga mediul in care lucreaza.
Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macromediul, micromediul si mediul
intern.Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape si va necesita in mod inevitabil o
combinatie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul ca mesajele sunt comunicate in mod
eficient persoanelor avizate si la timpul potrivit.
n cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o efectueaza, profesionistii
contabili nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor. Profesionistii contabili trebuie
sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
- sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin;
- sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata
de altii.
Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe
identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii.
Componentele cheie ale mediului de marketing sunt:

-macromediul- factori sociali, legali economici, politici si tehnologici;


-micromediul- studenti si membri, parti interesate(lideri industriali,angajatori,organe de
reglementare,institutii de invatamant, furnizori (de pregatire) si concurenti;
-mediul intern- oameni, finante, resurse si infrastructura.
Promovare: Revistele si buletinele informative; Internetul; Website. O campanie planificata si
coordonata de relatii publice este foarte importanta in informarea cu privire la organismul
profesional.Legaturile cu presa nationala si de afaceri si alte grupuri media trebuie sa fie stabilite inca
din faza de inceput. O campanie de promovare eficienta va include o combinatie a urmatoarelor
activitati:
-saloane, congrese, seminarii si mese rotunde;
-prezentari;
-intalniri biunivoce;
-publicitate;
-crearea de relatii cu angajatorii potentialelor membri sau studenti.
Despre Standardele Internationale de Educatie.
Stabilesc elementele esentiale pe care trebuie sa le contina programele de educatie si dezvoltare astfel
nct acestea sa fie recunoscute, acceptate si aplicate pe scara larga.
Organismele profesionale membre IFAC determina cerinte detailate ale educatiei de precalificare de
postcalificare si de dezvoltare care sa aiba elemente esentiale prevazute n SIE.
IFAC emite trei tipuri de documente:
- Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES)
- ndrumarile Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG)
- Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP)
IES
- stabilesc standarde de buna practica general acceptate n educatie si dezvoltare pentru profesionistii
contabili.
- Exprima reperele pe care organismele member trebuie sa le atintga n pregatirea si dezvoltarea
continua profesionistii contabili.
- Stabilesc elementele esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare la nivelul scontat
pentru cstigarea recunoasterii, aceptarii si aplicarii internationale.
- Funizeaza referinte autorizate pentru influentarea reglementarilor locale
IFAC a emis 8 IES- uri
IES1 intitulat Cerinte de intrare ntr- un program de educatie contabila profesionista IES2 intitulat
Continutul programelor de educatie contabila profesionista
IES3 intitulat Aptitudini profesionale
IES4 intitulat Valori profesionale etica si atitudini
IES5 intitulat Cerinte de experienta practica
IES6 intitulat Evaluarea capacitatilor profesionale si competentei
IES7 intitulat Dezvoltarea profesionala continua
IES8 intitulat Cerinte privind competenta profesionistilor contabili din domeniul auditului
Principale obligatii member IFAC sunt
-ncorporarea elementelor esentiale ale continutului si procesului de educatie si dezvoltare pe care se
bazeaza IES urile n cerintele nationale de educatie si dezvoltare pentru profesia contabila.
- implementarea IES urilor sau a cerintelor nationale de educatie si dezvoltare care ncorporeaza IES
urile
Sa aduca la cunostinta membrilor toate IES urile, IEG urile si IEP urile emise de IFAC.
Despre Standardele Internationale de Calitate.
Controlul calitatii este abordat pe trei niveluri
- nivelul misiunii control intern
- nivelul cabinetului control intern
- nivelul organismului professional control extern
Controlul calitatii la nivelul cabinetului trebuie sa includa urmatoarele elemente
a) responsabilitatile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului:
- stabilirea de politici si proceduri al caror scop este de a promova o cultura interna
- stabilirea structurilor sau oersoanelor care si asuma responsabilitatea finala pentru sistemul de control
- persoanele care au atributii cu privire la sistemul de control al calitatii n cadrul firmei trebuie sa detina
experienta si capacitati suficiente si adecvate precum si autoritate necesara
b) cerintele etice constau n stabilirea de politici si proceduri ca repecta cerinte etice relevante:
integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea, profesionalismul,
independenta.
c) Acceptarea si continuarea relatiei cu clientii si misiuni stabilirea de politici si proceduri pentru

acceptarea clientilor, - stabilirea de politici si proceduri pentru continuarea relatiilor cu clientii si pentru
retragerea din misiuni sau din relatii cu clientii
d) Resursele umane stabilirea unor proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabila ca firma detine
sufficient personal cu capacitatile si competentele necesare, recrutarea personalului, evaluarea
performantei, capacitatile, competentele, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulentele.
e) Realizarea misiunilor asigurarea realizarii misiunilor n conformitate cu standardele profesionale si cu
cerintele legale modul de acordare a consultatiilor, - modul de solutionare a divergentelor de opinii
n cadrul echipei misiunii examinarea independenta a controlului de calitate documentarea
misiunilor
f) Monitorizarea politicile si procedurile cu privire la sistemul de control al calitatii sunt relevante,
adecvate, functioneaza efficient, sunt respectate n practica, - analiza si evaluarea continua a sistemului
de control al calitatii, - inspactia periodica a unor misiuni deja ncheiate
Pentru misiuni de audit si servicii conexe IFAC a EMIS Standardul International de Audit ISA 220 si
Standardul International de Control al Calitatii ISQC nr. 1
Despre Standardele Internationale de Etica.
Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili IESBA din cadrul IFAC a emis Codul etic al
profesionistilor contabili care cuprinde standarde etice de nalta calitate, precum si alte prevederi
pentru profesionistii contabili din ntreaga lume.
Codul etic IFAC stabileste principiile fundamentale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili
si furnizeaza un cadru conceptual si ndrumari pentru aplicarea acestor principii.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC se refera la urmatoarele:
. Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stringente decat cele stipulate in
codul etic IFACsi trebuie sa aplice standardele de etica emise de IFAC
Acolo unde responsabilitatea elaborarii codului national de etica revine tertilor, organismele membre
trebuie sa urmaresca convergenta codului etic national cu codul IFAC, si sa-i convinga pe cei
responsabili cu elaborarea codului national sa incorporeze codul IFAC.
n Romania Codul ETIC ifac a fost adoptat drept Cod etic national din 2002
Despre Standardele Internationale de Contabilitate.
IFAC prin Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public IPSASB
emite Standarde pentru Standarde Internationale de Contabilitate pentru Sectorul Public IPSAS
Consiliul pentru Standarde Internationale de Contabilitate IASB emite Standarde Internationale de
raportare financiara IFRS.
Obligatiile ncorporarea cerintelor IPSAS n cerintele nationale de contabilitate asistenta la
implementarea IPSAS pentru sector public, - ncorporarea cerintelor IFRS n standardele nationale de
contabilitate, - asistenta la implementarea IFRS sau a standardelor nationale
Standarde Internationale de Audit
Consiliul pentru Standarde Internationale de Audit si Asigurari IAASB emite standarde. Standardele
Internationale de Audit ISA, + Standardele Internationale pentru Midsiunilede ExaminareISRE
Standardele Internationale pentru Serviciile Conexe ISRSIAASB emite Declaratii aferente de practica,
norme metodologice, ndrumariObigatiile ncorporarea standardelor internationale si a celorlalte
documente emise deIAASB n standardele nationale asistenta la implementarea standardelor
internationalesi a standardelor nationale impelmentarea unui process care sa furnizeze mebrilor
latimp traducerea corecta si completa a standardelor internationale si a celorlaltedocumente emise de
IAASB.
Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul ethos din limba greaca: aceasta poate insemna atat
caracterul unui individ, cat si cultura unei comunitati.
Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din
perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala.
Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea normelor de conduita morala, iar in sens si
mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale membrilor unei profesii
liberale.
Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa include, in
functie de specificul fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale
referitoare la profesiile reglementate, cat si regulile referitoare la conditiile de exercitare a
activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa garanteze in mod deosebit
independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul
public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in

interes public si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de


comportament profesional menite sa dea serviciilor respectiv autoritatea
necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii financiar-contabile
care pot influenta negative deciziile acestora.Stabilirea de principii si reguli etice si
monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti profesionistii contabili
constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta, organismul
profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
Codul etic IFAC; rol, structura.
Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
-da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii
serviciilor furnizate de profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate
de specialisti care respecta anumite standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice
si a altor fenomene negative din economie, precum spalare de bani, finantari de
terorism,fraude de tot felul, coruptie etc
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liberprofesionisti sau angajati- contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 Integritatea
Sectiunea 120 Obiectivitatea
Sectiunea 130 Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 Confidentialitatea
Sectiunea 150 Comportamentul profesional
Partea B destinat profesiionistilor contabili independenti 10sectiuni
Sectiunea 200 Introducere
Sectiunea 210 Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes
Sectiunea 230 Opinii suplimentare
Sectiunea 240 Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C destinata profesionistilor contabili nagajati 6 sectiuni
Sectiunea 300 Introducere
Sectiunea 310 Conflicte potentiale
Sectiunea 320 Intocmirea si raportarea informatiilor `
Sectiunea 330 Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte
Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.
IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi
acceptate in mod general la nivel international. Un organism profesional de contabilitate trebuie sa
stabileasca un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce
priveste mediul economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional
de contabilitate poate emite materiale informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor
locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri
operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de
standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul
grup trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru
consolidarea sustinerii standardelor.Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare
cu practica actuala, sa il dezbata, sa rezolve nepotrivirile si sa decida asupra problemelor de
tranzitie.Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie
aprobate de Consiliu, de preferat dupa o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot
tine seminarii pentru formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea
standardului.
Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etica.
Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv a publicului si al institutiilor deservite de
contabilii profesionisti. Acest lucru necesita adoptarea si implementarea unui cod etic chiar si atunci
cand organul legislativ al tarii are responsabilitatea de promulgare a cerintelor de etica. Pentru
realizarea acestui lucru majoritatea organismelor de contabilitate infiinteaza un comitet pentru

etica responsabil de promulgarea codului si de stabilirea unui grup separat de monitorizare


a respectarii codului si de luare a masurilor disciplinare in caz de incalcare a codului.Codul etic IFAC al
profesionistilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor profesionisti, indiferent
daca sunt angajati in practica sau in alte sectoare economice. Acesta stabileste standardele de conduita
a contabililor profesionisti si declara principiile fundamentale pe care trebuie sa le respecte pentru
indeplinirea obiectivelor comune. Codul etic IFAC este recunoscut la nivel international si principiile
generale ale acestuia pot fi adoptate de toate tarile. Toate organismele member IFAC trebuie sa
adapteze principiile Codului etic IFAC la codul national.
Rolul organismului profesional pentru asigurarea calitatii serviciilor profesionale.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona
in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru
integritate, obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si
publicului. IFAC considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele
adecvate pentru a oferi asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte
standarde.Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele
jurisdictii au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii
implementate prin intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.Datoria de a adera
la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care un contabil si-a
indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru care contabilul profesionist isi
desfasoara activitatea.In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de
asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control
al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor
de contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o
responsabilitate-cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara;
organismele profesionale sunt responsabile de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui
obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de reglementare care prevaleaza in tarile
respectiv.Controlul calitatii este abordat in trei niveluri: nivelul de contract, nivelul firmei si
organismului profesional.Organizatia poate analiza mai multe abordari care include:-resurse interne
(inspectori angajati)-resurse externe
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea
independentei auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau
firma si de entitatile ale caror angajamente sunt selectate pentru control.
Rolul organismului profesional pentru instituire unui sistem de investigatii si disciplinar.
Dupa stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii sa il cunoasca si sa il respecte. In tarile in care
autorizarea este o functie guvernamentala, organismele guvernamentale, de reglementare sau de
obicei autoritatea de a impune cele mai severe actiuni disciplinare.chiar si atunci cand se practica acest
lucru, un organism profesional de contabilitate trebuie totusi sa aiba un proces disciplinar eficient
pentru controlul propriilor membri si, daca este cazul,pentru asistarea organismelor guvernamentale si
de reglementare. Prin urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in
care trebuie conduse investigatiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare
si dovedire sunt necesare, ce sanctiuni sunt recomandate si ce apeluri sunt premise.Structura de baza
comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:
o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile inaintate
organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigatii disciplinare;
o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile;
o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare;Organismul
profesional de contabilitate trebuie sa pastreze un registru al deciziilor si penalizarilor impuse pentru a
asigura consecventa abordarii cazurilor.Organismele profesionale de contabilitate trebuie sa se asigure
ca au acces la consiliere juridica pentru mentinerea unui proces disciplinar.Comportamentul inadecvat
include cele ce urmeaza:-activitate infractionala;-actiuni sau omisiuni care pot
duce la pierderea reputatiei profesiei contabile;-incalcarea standardelor
profesionale;-incalcarea cerintelor etice;-neglijenta profesionala
crasa;
un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care,
cumulate, pot indica incapacitatea de a profesa;-activitate nesatisfacatoare.Gama
de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include:-avertizarea;pierderea sau limitarea drepturilor de practica;-amenda/plata
cheltuielilor;-pierderea titlului profesional;excluderea ca membru;
Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesionala continua.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a
se asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor
curente din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in

conformitate cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor


profesionale.Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot
indeplini obligatiile de competenta permanenta.Dezvoltarea profesionala continua este definita ca o
activitate de invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si
desfasura activitatea in mod competent in mediul lor profesional.Promovarea dezvoltarii profesionale
continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale activitatilor pe care organismul
profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si pe cea a membrilor sai.
Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea dezvoltarii
profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.Standardul International de Educatie pentru Contabilii
Profesionisti 7,Dezvoltarea profesionala continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare
continua a competentei profesionale,stabileste referinta internationala de dezvoltarea profesionala
continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale
continue care sunt relevante pentru munca membrului individual, care pot fi estimate si verificate.
Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe
an, in timp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele
profesionale de contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine
daca membrii se ocupa de dezvoltarea profesionala continua.
Cum se explica rolul social al profesionistilor contabili?
Profesionistii contabili joaca un rol social important; atitudinea si comportamentul acestora n legatura c
serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperitatii economice a colectivitatii si a ntregii tari.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori si alte sectoare din lumea afacerilor, ct si guvernul si publicu
n sens larg, trebuie sa aiba ncredere n capacitatea acestora de a pune n functiune sisteme riguroase d
gestiune si informare, capabile sa asigure o gestiune financiara eficienta si de a oferi sfaturi avizate asup
unui mare numar de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal.
Pentru ntelegerea rolului social, se poate admite ca bilanturi parazitate la profiturile ce trebuie fiscalizat
ca urmare a unor servicii contabile necorespunzatoare, pot conduce Adminstratia la concluzia stabilirii uno
noi impozite si taxe n sarcina contribuabililor.
Explicati relatia dintre etica si calitatea n profesia contabila
Profesionistii contabili nu-si pot pastra statutul lor privilegiat decat oferind servicii potrivit unor criterii
care sa justifice increderea publicului.
Este in interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze utilizatorii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si satisfac regulile de etica impuse
de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc inaltul nivel profesional, inaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general.
Etica profesionala presupune atat protectia fiecarui profesionist, cat si a tertilor. Protectia publicului:
prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membri CECCAR, printr-o sanatoasa si libera
concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
Abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de a castiga;
Selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
Programarea lucrarilor;
Studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
Constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
Calitatea si continutul raportului;
Pastrarea secretului profesional.
Etica pentru profesionistii contabili angajati.
Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ, sau ntr-o alta functie
n cadrul entitatii economice sau sociale.
Amenintari la adresa respectarii principiilor fundamentale:
-Interes propriu (interese financiare, mprumuturi sau garantii; conventii de compensare prin
stimulente; utilizarea inadecvata a activelor firmei).
-Autoexaminarea sau autocontrolul:-Intocmirea unor documente care fac obiectul examinarii si
justificarii (aprobarii) de catre acelasi profesionist contabil(exemplu, acorda viza de control financiar
preventiv pentru operatiuni n documente pe care tot el le aproba).
-Familiaritate (incheierea unui contract de prestari de consultanta financiar contabila cu un
profesionist contabil membru apropiat al familiei).
-Indimidare (amenintarea cu concedierea sau schimbarea din functie daca profesionsitul contabil nu
este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situatiei financiare a firmei.)
Masuri de protectie:
-aplicarea standardelor profesionale;
-respectarea reglementarilor ;
-implementarea sistemului de control intern,control financiar preventiv;

-monitorizarea performantei angajatilor;


-aplicarea de politici si proceduri proprii angajatilor.
n situatia n care profesionistul contabil considera ca se vor continua actiuni neetice:
apelarea la consiliere juridica, sau
in cazuri extreme demisionare din cadrul entitatii angajatoare.
AUDIT
Prezentati cel putin 7 caracteristici ale auditului statutar care-l deosebesc de auditul contractual.
Audit statutar /audit contractual
1 Numirea se face de catre AGA/Numire de catre management
2 Misiunea este plurianuala sau recurenta / Misiune cel mult anuala
3 Se emite un raport de audit/Se pot emite diferite rapoarte
4 Se supune anumitor prevederi din Codul etic al profesiei / Reglementarile etice nu sunt la fel de restrictive
5 Misiunea este permanenta/Misiune punctuala
6 Misiunea se efectueaza prin sondaj din cauza multitudinii de operatiuni ce trebuie verificate / Misiunea poate presupune verificari totale
7 Nu poate avea imixtiuni n gestiunea unitatii / Poate avea natura unei consultante
Prin ce se deosebeste o misiune de audit bazata pe proceduri convenite de o misiune de audit statutar?
Misiune de audit pe baza de proceduri convenite / Audit statutar
1 Nici o asigurare/Asigurare ridicata, dar nu absoluta
2 Procedurile puse n lucru de auditor sunt definite de catre auditor de comun acord cu clientul si cu toti beneficiarii rezultatelor acestei lucrari
clientul ne avnd nici un rol n stabilirea lor / Procedurile sunt standardizate
3 Destinatarii sunt exclusiv partile care au convenit procedurile puse n lucru / Destinatarii sunt AGA si alti terti
Care sunt caracteristicile unei misiuni de compilare?
Misiune de compilare/Audit statutar
1 Nici o asigurare/Asigurare ridicata, dar nu absoluta
2 Auditorul pune n aplicare cunostintele sale de contabilitate si nu pe cele din domeniul auditului / Serviciul este un audit
3 Scopul este acela de a strnge, a grupa si a sintetiza informatiile prin elaborarea situatiilor financiare / Scopul este emiterea raportului de audit
Care este sfera de cuprindere a misiunilor de audit speciale?
Misiunile de audit speciale pot avea ca obiect:
situatiile financiare stabilite dupa un referential contabil diferit de standardele internationale de raportare financiara si de normele nationale;
conturi sau elemente de bilant sau rubrici din situatiile financiare (denumirea acceptata e de rubrica din situatiile financiare);
respectarea clauzelor contractuale;
situatiile financiare condensate (rezumate).
Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra respectarii clauzelor contractuale? Raportul sau se refera exclusiv la respectarea
clauzelor care vizeaza aspecte contabile si financiare (de exemplu, metode de evaluare si de prezentare).
Prin ce se caracterizeaza raportul auditorului asupra situatiilor financiare condensate? Este emis numai n cazul n care anterior a fost
emis, de catre acelasi auditor, un raport de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor. Raportul trebuie sa permita identificarea situatiilor
financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate. Trebuie facuta referire la data raportului de audit asupra situatiilor
financiare n ansamblul lor si la tipul de opinie exprimata n acel raport. Este necesara mentiunea ca, pentru o buna ntelegere a rezultatelor si
situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite mpreuna cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de
audit asupra acestora. Opinia auditorului, n acest caz, poate face obiectul unui raport distinct sau poate fi inclusa n raportul auditorului.
Care sunt elementele de baza ale unui raport asupra situatiilor financiare condensate?
- titlul;
- destinatarul;
- identificarea situatiilor financiare auditate din care s-au nascut situatiile financiare condensate;
- o referire la data raportului de audit asupra situatiilor financiare n ansamblul lor si la tipul de opinie exprimata n acel raport;
- o opinie care sa indice daca informatiile cuprinse n situatiile financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare auditate din care
s-au nascut;
- daca auditorul a emis o opinie modificata asupra situatiilor financiare n ansamblul lor, raportul trebuie sa mentioneze ca, desi situatiile
financiare condensate sunt n concordanta cu situatiile financiare n ansamblul lor, acestea provin din situatii financiare care au facut obiectul
unui raport de audit modificat;
- mentiunea ca, pentru o buna ntelegere a rezultatelor si situatiilor financiare ale entitatii, situatiile financiare condensate trebuie citite mpreuna
cu situatiile financiare n ansamblul lor si cu raportul de audit asupra acestora;
- data raportului; adresa auditorului si semnatura lui.
Raportul asupra unor rubrici din situatiile financiare. Acest raport nu se refera la situatiile financiare n ansamblul lor, ci doar la una sau mai
multe rubrici din situatiile financiare (creante, stocuri, constituirea unui provizion etc.). n consecinta, opinia auditorului se va referi numai la
rubrica sau la rubricile auditate. Raportul trebuie sa mentioneze referentialul contabil pe baza caruia a fost auditata rubrica respectiva din
situatiile financiare. Atunci cnd auditorul a formulat o opinie defavorabila sau o imposibilitate de exprimare a opiniei asupra situatiilor
financiare n ansamblul lor, el poate emite o altfel de opinie n raportul asupra unei rubrici numai daca aceasta rubrica nu constituie o parte
semnificativa a acestor situatii financiare .

Misiunea de examinare a informatiilor financiare previzionale: caracteristici.


- o astfel de misiune nu trebuie acceptata sau continuata de auditor dect atunci cnd este evident ca ipotezele sunt realiste sau cnd informatiile
financiare previzionate sunt adecvate scopurilor pentru care au fot pregatite;
- auditorul si clientul trebuie sa convina termenii misiunii fiind indicata existenta unei scrisori de misiune sau a uni contract cu clauze clare;
- auditorul trebuie sa se asigure ca au fost avute n vedere toate ipotezele semnificative pentru pregatirea informatiilor financiare previzionate; de
fapt, el va emite o opinie asupra caracterului rezonabil al ipotezelor retinute de conducere, opinie care are un nivel de asigurare moderata
- auditorul trebuie sa stabileasca n ce masura informatiile financiare istorice sunt fiabile;
- este obligatorie obtinerea unei scrisori de afirmare din partea conducerii cu privire la: utilizarea informatiilor previzionate, exhaustivitatea
ipotezelor retinute, acceptarea responsabilitatii pentru informatiile financiare previzionate;
- raportul trebuie sa contina, pe lnga elementele valabile si n cazul altor tipuri de rapoarte: referirea la gradul de difuzare a acestor informatii,
exprimarea unei asigurari negative ca ipotezele constituie o baza rezonabila pentru informatiile financiare previzionate, ca informatiile...au fost
corect pregatite, un avertisment asupra riscurilor de nerealizare a rezultatelor prezentate prin aceste informatii previzionate.
Explicati termenii de previziuni si proiectii n audit.
Previziunile desemneaza informatiile financiare previzionale elaborate pe baza de ipoteze referitoare la evenimente viitoare pe care conteaza
conducerea si n functie de care aceasta a stabilit actiunile ntreprinse pentru pregatirea acestor informatii (ipotezele sau estimarile cele mai
plauzibile).
Proiectiile desemneaza informatiile financiare prospective bazate pe ipoteze referitoare la evenimente viitoare si la actiuni ale conducerii care pot
sau nu sa se produca, precum si pe combinarea estimarilor celor mai plauzibile cu ipotezele.
Obiectivul si principiile generale ale unei misiuni de examen limitat (revizuire).
Obiectivul unei misiuni de examen limitat este sa permita auditorului sa concluzioneze pe baza de proceduri care nu pun n lucru toate
diligentele necesare pentru un audit ca nici un fapt semnificativ nu a fost descoperit care sa-l faca sa creada ca situatiile financiare au fost
stabilite n toate aspectele lor semnificative conform unui referential contabil identificat (asigurare negativa). Auditorul trebuie sa respecte
regulile de etica nscrise n Codul etic, si anume: independenta, integritatea, obiectivitatea, competenta profesionala, confidentialitatea,
profesionalismul si respectul fata de normele tehnice si profesionale. Auditorul trebuie sa planifice si sa execute examenul limitat fiind constient
ca pot exista anumite circumstante care sa conduca la anomalii semnificative n situatiile financiare. Pentru a exprima o asigurare negativa n
raportul sau asupra situatiilor financiare (examen limitat), auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate n vederea
fondarii concluziilor folosind n mod esential proceduri constnd n cereri de informatii sau de explicatii, precum si proceduri analitice. O
misiune de examen limitat furnizeaza un nivel de asigurare moderata ca informatiile examinate nu contin anomalii semnificative; asigurarea este
negativa.
Termenii si conditiile realizarii unei misiuni de examen limitat se convin de auditor si de clientul sau; acestia se nscriu ntr-o scrisoare de
misiune sau n contractul de prestari servicii de audit.
Proceduri de realizare a unei misiuni de examen limitat.
- cunoasterea activitatilor ntreprinderii si ale sectorului din care face parte;
- analiza principiilor si practicilor contabile urmate de ntreprindere;
- analiza procedurilor practicate de ntreprindere pentru contabilizarea, clasificarea si ntocmirea documentelor de sinteza, strngerea
informatiilor ce vor fi nscrise n notele anexe si pregatirea situatiilor financiare;
- aplicarea procedurilor analitice destinate identificarii variatiilor, tendintelor si elementelor neobisnuite, constnd n mod deosebit n:
compararea situatiilor financiare cu cele ale exercitiilor precedente;
compararea situatiilor financiare cu situatiile bugetare ale perioadei si cele previzionale;
studiul diferentelor dintre cifrele nscrise n situatiile financiare pentru anumite rubrici si cele planificate cu cele realizate de alte ntreprinderi
din acelasi sector.
n cazul n care auditorul considera ca informatiile supuse examenului limitat pot contine anomalii semnificative, el trebuie sa puna n lucru
proceduri complementare sau mai extinse.
Norme de raportare n cazul unei misiuni de examen limitat (revizuire). Raportul de examen limitat trebuie sa contina o concluzie scrisa,
clar exprimata, sub forma unei asigurari negative, n sensul ca auditorul trebuie sa precizeze ca nu a descoperit fapte care sa-l faca sa gndeasca
ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform unui referential contabil identificat. Daca auditorul a descoperit fapte care afecteaza
imaginea fidela conform referentialului contabil identificat, el trebuie sa descrie aceste fapte si, n masura n care este posibil, sa cuantifice
incidentele asupra situatiilor financiare si, n acest caz:
- fie nsoteste asigurarea negativa de o rezerva;
- fie pune o concluzie nefavorabila indicnd ca situatiile financiare nu dau o imagine fidela conform.....(daca faptele descoperite au o incidenta
att de semnificativa asupra situatiilor financiare nct o rezerva nu este suficienta pentru a califica natura incompleta sau nselatoare a situatiilor
financiare).
Daca exista o limitare importanta a ntinderii examenului limitat, auditorul descrie aceasta situatie si:
- fie nsoteste asigurarea negativa de o rezerva privind eventualele ajustari care ar fi trebuit facute daca nu ar fi existat limitarea respectiva;
- fie nu furnizeaza vreo asigurare, daca incidentele limitarii ntinderii examenului limitat sunt semnificative si privesc mai multe rubrici ale
situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa descrie ntinderea misiunii permitndu-i celui care l citeste sa nteleaga natura lucrarilor realizate si ca opinia nu este una de
audit.
Raportarea unei misiuni de compilare.
Raportul asupra unei misiuni de compilare trebuie sa contina urmatoarele elemente:
- titlul;
- destinatarul;

- o mentiune confirmnd ca misiunea s-a derulat conform cu Standardele Internationale de Audit aplicabile misiunilor de compilare sau normelor
si practicilor nationale;
- daca este cazul, indicarea faptului ca auditorul nu este independent de ntreprindere;
- identificarea informatiilor financiare cu precizarea ca ele rezulta din detaliile furnizate de conducerea ntreprinderii;
- o mentiune indicnd responsabilitatea conducerii ntreprinderii pentru informatiile financiare compilate de catre auditor;
- o mentiune ca misiunea de compilare nu reprezinta nici un audit, nici un examen limitat si, n consecinta, nici o asigurare nu este furnizata;
- daca este cazul, un paragraf asupra diferentelor semnificative mentionate n anexe fata de referentialul contabil utilizat;
- data; adresa si semnatura auditorului.
Pe fiecare pagina a informatiilor financiare compilate sau pe prima pagina a situatiilor financiare compilate se face na din mentiunile:
neauditate sau compilate fara audit, nici examen limitat.
Cum explicati necesitatea unui Cod etic n audit? Necesitatea unui Cod etic consta n:
- necesitatea garantarii unei calitati optime a serviciilor;
- mentinerea (conservarea) ncrederii publicului n profesie;
- asigurarea protectiei, att a profesionistului contabil ct si a tertilor beneficiari sau utilizatorilor ai serviciilor acestuia;
- confirmarea autoritatii lucrarilor efectuate de profesionistii contabili;
- necesitatea asigurarii apararii onoarei si independentei profesionistului contabil si a organismului din care face parte.
Care sunt principiile fundamentale ale eticii n audit, nscrise n Codul etic? Integritate, obiectivitate, competenta profesionala si prudenta,
confidentialitate, profesionalism, respect fata de normele etice si profesionale.
Explicati principiul integritatii si obiectivitatii n audit. Integritatea presupune ca profesionistul contabil sa fie drept si onest n toate relatiile
profesionale si de afaceri.
Obiectivitate presupune ca profesionistul contabil sa fie impartial, fara prejudecati, sa nu se afle n situatii de incompatibilitate, de conflict de
interese sau n alte situatii de natura a determina un tert sa puna la ndoiala obiectivitatea lui. Profesionistii contabili trebuie sa garanteze
integritatea lucrarilor lor si sa ramna obiectivi n judecata si rationamentul lor, oricare ar fi natura activitatilor lor. Pentru aceasta, profesionistii
contabili trebuie sa evite situatiile care i expun la riscuri susceptibile de a le pune n discutie obiectivitatea sau cele care implica prejudecati. n
plus, ei trebuie sa se asigure ca personalul care efectueaza lucrari n numele lor respecta principiile de obiectivitate. De asemenea, profesionistii
contabili nu trebuie sa accepte cadouri sau alte avantaje care le pot influenta semnificativ si negativ rationamentul, judecata lor profesionala sau a
colaboratorilor lor.
Explicati principiul competentei n audit. Profesionistul contabil trebuie sa furnizeze servicii profesionale cu competenta si prudenta, fiind
obligat sa-si mentina un nivel ridicat de cunostinte si competenta profesionala, care sa justifice asteptarile unui client sau ale angajatorului.
Aceasta presupune ca el sa fie la curent cu ultimele evolutii si noutati din practica profesionala, din legislatie si tehnici de lucru. Profesionistul
contabil nu trebuie sa pretinda ca are competente sau o experienta pe care nu le are. Competenta profesionala are n vedere:
- obtinerea competentei profesionale, care se dovedeste prin studii, vechime, examen de acces, examen de aptitudini;
- mentinerea competentei profesionale, care presupune tinerea la curent cu evolutiile n profesie (normele nationale si internationale n domeniul
contabilitatii, auditului), cu legislatia si adoptarea unui program de control de calitate a serviciilor n concordanta cu normele nationale si
internationale n materie.
Explicati principiul confidentialitatii n audit. Acest principiu presupune ca profesionistul contabil sa respecte confidentialitatea informatiilor
obtinute n timpul misiunilor sale si nu trebuie sa le utilizeze ( n beneficiul sau sau al unui tert) sau sa le divulge fara autorizare scrisa, n afara
de cazurile cnd obligatia divulgarii este prevazuta prin lege sau norme. Obligatia se mentine si dupa terminarea relatiilor ntre profesionist si
clientul sau angajatorul sau. Profesionistii contabili trebuie sa se asigure ca acest principiu este respectat si de catre subalterni sau colaboratori.
Obligatiile de confidentialitate depind si de legislatia fiecarei tari.
Profesionistul contabil nu mai este tinut de secretul profesional:
- cnd divulgarea este autorizata de client sau de angajator; aici trebuie avute interesele tertilor, care ar putea fi lezate;
- cnd divulgarea este ceruta de lege sau cnd exista obligatia profesionala de divulgare (furnizarea de probe n cadrul unor proceduri judiciare,
informarea autoritatilor competente despre ncalcarea legii, apararea intereselor profesionale n cazul unei proceduri judiciare, auditul de
calitate).
naintea divulgarii unor informatii, profesionistul contabil trebuie sa decida:
- care este tipul de informatii care pot fi divulgate (daca pot fi justificate);
- daca persoanele care urmeaza sa primeasca informatiile sunt destinatarii corecti ai acestora;
- daca divulgarea informatiilor atrage responsabilitatea sa.
Conceptul de independenta n audit.
Componentele independentei sunt:
- Independenta de spirit (a rationamentului profesional) caracterizata prin starea de spirit care nlesneste obtinerea unei opinii neafectate de
influente care pot compromite rationamentul profesional, permitnd profesionistului contabil sa actioneze cu integritate, obiectivitate si prudenta
profesionala;
- Independenta n aparenta (comportamentala) caracterizata prin evitarea faptelor si circumstantelor care pot fi att de semnificative nct o terta
persoana, logica si informata (detinnd toate informatiile relevante si aplicnd toate masurile de prevedere necesare), ar putea ajunge la concluzia
ca integritatea, obiectivitatea si prudenta profesionala ale cabinetului/societatii sau grupului sau ale unui membru al acestora au fost compromise.
Prin independenta nu trebuie sa se nteleaga ca o persoana care exercita un rationament profesional trebuie sa fie izolata de relatiile sale
economice, financiare sau de alta natura, ci doar ca importanta acestor relatii trebuie evaluata si din punctul unei terte persoane, rezonabila si
informata, care, avnd toate informatiile relevante, ar putea trage concluzia n mod firesc ca sunt inacceptabile.
Prezentati 5 situatii de amenintare la adresa independentei.

- interesul propriu;
- slabirea autocontrolului;
- renuntarea la propriile convingeri;
- manifestarile de familiarism;
- actiunile de intimidare.
Interesul propriu amenintare la adresa independentei. Interesul propriu semnifica faptul ca un cabinet, o societate sau membrii acestora ar
putea beneficia de un interes (participare) financiar din partea clientului sau un interes propriu al acestor cabinete intra n conflict cu clientul
respectiv. Exemple:
- participare financiara directa sau indirecta la capitalul propriu al clientului respectiv;
- un mprumut sau o garantie la sau de la un client sau de la persoane care gestioneaza patrimoniu clientului;
- onorarii totale provenind de la un singur client;
- preocupare cauzata de posibilitatea pierderii unui contract (misiune);
- relatii de afaceri cu clientul (altele);
- potentiala angajare ca salariat al clientului;
- onorarii neprevazute n contractul de audit sau de prestari de servicii profesionale;
Slabirea autocontrolului - amenintare la adresa independentei. Apare atunci cnd unul din membrii cabinetului/societatii a fost anterior una
din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului si din aceasta pozitie poate exercita o influenta semnificativa asupra nivelului de asigurare
al angajamentului fata de client. Exemple:
- un membru al cabinetului/societatii este sau a fost recent una din persoanele care a gestionat patrimoniul clientului;
- un membru al cabinetului/societatii este sau a fost recent un angajat al clientului ntr-o pozitie din care poate exercita o influenta semnificativa
directa asupra nivelului de certitudine asigurare - a contractului fata de client;
- prestarea de servicii pentru un client al carui contract de audit sau de non-audit poate afecta direct nivelul certitudinii (asigurarii)
profesionistului fata de client;
- pregatirea datelor originale utilizate la generarea situatiilor financiare sau pregatirea unor nregistrari care fac obiectul nivelului de asigurare a
profesionistului contabil fata de client.
Renuntarea la convingeri - amenintare la adresa independentei.
Apare atunci cnd cabinetul/societatea sau un membru al acestuia promoveaza sau poate fi perceput a promova situatia sau opinia unui client
pna n punctul n care obiectivitatea sa este sau poate fi nteleasa ca fiind compromisa. Acesta ar putea fi cazul n care cabinetul/societatea sau
un membru al acestuia si-au subordonat rationamentul profesional aceluia al clientului. Exemple:
- a se ocupa cu sau a fi promotor al actiunilor sau al altor titluri de valoare ale clientului;
- a actiona ca un avocat sau consilier al clientului n litigiile lui sau n rezolvarea nentelegerilor cu terte parti.
Manifestarile de familiarism - amenintare la adresa independentei. Au loc n virtutea unor relatii mai strnse cu un client, cnd cu cei care
gestioneaza patrimoniul sau angajatii acestuia, cabinetul/societatea sau membrul acestora devine prea ntelegator fata de interesele clientului.
Exemple:
- un membru al cabinetului are un membru de familie (afin) sau o ruda apropiata care are o functie de raspundere n ntreprinderea client;
- un membru al cabinetului are un afin sau o ruda apropiata care, ca angajat al clientului, este n masura sa exercite o influenta directa si
importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul;
- un fost partener al cabinetului/societatii a devenit o persoana care gestioneaza patrimoniul clientului sau este angajat al clientului, care ar putea
exercita o influenta directa si importanta asupra realizarii obiectului contractului ncheiat cu clientul;
- asociere de lunga durata a unui membru al cabinetului/societatii cu un client al acestora;
- acceptare de daruri sau ospitalitate, n afara de cazurile cnd valoarea acestora este nesemnificativa, de catre membrii cabinetului/societatii de
la client.
Actiuni de intimidare - amenintare la adresa independentei. Au loc atunci cnd un membru al cabinetului/societatii poate fi mpiedicat sa
actioneze obiectiv si sa exercite prudenta profesionala, prin amenintari reale sau percepute, de la persoanele care gestioneaza patrimoniul sau de
la angajatii clientului. Exemple:
- cererea din partea clientului catre cabinet de a nlocui un membru al acestuia, n cazul unui dezacord de aplicare a unui principiu de
contabilitate;
- presiunea din partea clientului de a reduce necorespunzator cantitatea de munca executata de membrii cabinetului, n scopul reducerii
onorariilor.
Protejarea independentei prin normele legale si profesionale. Masurile de protectie create de profesie, legislatie sau reglementari includ, dar
nu sunt limitate la:
- cerinte educationale, de formare si experienta la intrarea n profesie;
- cerinte de dezvoltare profesionala continua;
- reglementari de guvernare corporativa;
- standarde profesionale;
- proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala;
- examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil de catre o terta parte mputernicita prin
lege.
Protejarea independentei prin cauze contractuale cu clientul. Aceste masuri constau n:
- aprobarea de catre AGA clientului a numirii cabinetului, atunci cnd contractul a fost semnat de persoanele mputernicite sa administreze
patrimoniul si sa-l reprezinte juridic pe client;

- nominalizarea angajatilor competenti ai clientului mputerniciti a lua decizii manageriale;


- stabilirea de catre client politicilor si procedurilor pentru o raportare financiara (situatiilor financiare) corecta;
- stabilirea unor proceduri interne la client pentru asigurarea bunei gestionari a bunurilor si valorilor;
- stabilirea structurii din cadrul clientului, inclusiv comitetul de audit, care asigura procesul de validare a informatiilor si situatiilor financiare si
legatura cu societatea/cabinetul de audit.
Protejarea independentei prin masuri interne cabinetului.
- importanta pe care conducerea cabinetului/societatii o acorda independentei;
- politici si proceduri de implementare si monitorizare a controlului calitatii lucrarilor efectuate de cabinet;
- identificarea amenintarilor la adresa independentei, evaluarea importantei acestora, identificarea masurilor de eliminare sau de reducere a lor la
un nivel acceptabil;
- politici si proceduri interne de supraveghere a respectarii politicilor si procedurilor privind independenta;
- politici si proceduri care sa permita identificarea eventualelor interese sau relatii dintre client si auditor care ameninta independenta;
- politici si proceduri privind evitarea obtinerii de venituri de la un singur client;
- comunicarea modificarilor intervenite n politicile si procedurile cabinetului tuturor angajatilor si colaboratorilor;
- existenta unui responsabil cu monitorizarea functionarii adecvate a sistemului de protejare a independentei;
- existenta unui mecanism disciplinar care sa asigure conformarea cu politicile si procedurile stabilite;
- politici si proceduri de informare a nivelurilor superioare asupra problemelor care vizeaza independenta si obiectivitatea;
- consultarea organismului profesional cu privire la independenta;
- rotirea personalului cu functii de raspundere;
- eliminarea unor persoane din echipa de audit daca acesteia i este afectata independenta;
Investigatii si sanctiuni pentru nerespectarea normelor de comportament. Profesionistii contabili trebuie deci sa fie pregatiti sa justifice
orice abatere, de la cerintele etice. Nerespectarea cerintelor etice sau incapacitatea de a justifica abaterile de la acestea pot constitui abateri
profesionale care pot da nastere unor actiuni disciplinare. Puterea actiunii disciplinare este stabilita prin reglementarile C.E.C.C.A.R. Masurile
disciplinare pot aparea, de obicei, n urma unor probleme ca:
- nerespectarea normelor generale de baza si specifice aplicabile tuturor misiunilor profesionistilor contabili;
- nerespectarea regulilor de etica;
- conduita discreditabila sau dezonorata.
Investigatiile disciplinare vor ncepe, de obicei, ca rezultat al unor plngeri; structurile centrale si locale ale Corpului trebuie sa ia n consideratie
toate plngerile. Investigatiile pot, totusi, sa fie introduse din oficiu de C.E.C.C.A.R. sau de catre o entitate administrativa, fara sa fie facuta o
plngere. Investigatiile pot fi facute verbal sau prin corespondenta. Trebuie ntotdeauna nstiintat membrul mpotriva caruia se face plngere,
precum si cel care a facut plngerea. Acolo unde exista o disputa, se poate ncerca o conciliere, fie prin comisiile de disciplina ale filialelor, fie
prin comisiile de arbitraj ale acestora.
Poate fi oportun sa se faca publicitate procedurilor disciplinare si de apel. Astfel, sunt informati att membrii, ct si publicul larg. Totusi,
aspectele de confidentialitate si tipul ncalcarilor trebuie sa fie luate n consideratie atunci cnd se decide metoda de publicitate.
Obligatiile etice ale expertilor contabili si contabililor autorizati salariati. Un profesionist contabil angajat are obligatia profesionala de a se
conforma principiilor fundamentale referitoare la: conflicte potentiale, ntocmirea si raportarea informatiilor, luarea de masuri n cunostinta de
cauza, interese financiare, stimulente.
1. De obicei, un profesionist contabil angajat trebuie sa sustina obiectivele legitime si etice enuntate de catre angajator si regulile si procedurile
stabilite n sprijinul acestor obiective.
2. Un profesionist contabil angajat trebuie sa ntocmeasca sau sa prezinte astfel de informatii n mod corect, just si n conformitate cu standardele
profesionale relevante astfel nct informatiile sa fie ntelese n contextul lor. Un profesionist contabil angajat care are responsabilitatea de a
ntocmi sau aproba situatii financiare de uz general pentru o organizatie angajatoare trebuie sa se asigure ca acele situatii financiare sunt
prezentate n conformitate cu standardele aplicabile de raportare financiara. Daca profesionistul contabil angajat este constient de faptul ca
emiterea unor informatii eronate este fie semnificativa fie persistenta, acesta trebuie sa aiba n vedere informarea autoritatilor competente.
Profesionistul contabil angajat poate, de asemenea, sa faca apel la consultanta juridica sau sa demisioneze.
3. Principiul fundamental al competentei profesionale si al prudentei solicita ca un profesionist contabil angajat sa se implice doar n misiuni
semnificative pentru care detine, sau poate obtine, suficienta formare de specialitate sau suficienta experienta. Un profesionist contabil angajat
trebuie sa nu duca n eroare, n mod voluntar, un angajator cu privire la nivelul de pregatire si experienta, nici nu trebuie sa omita sa faca apel la
consilierea de specialitate adecvata si asistenta atunci cnd este cazul.
4. Un profesionist contabil angajat poate avea interese financiare, sau poate fi la curent cu interesele financiare ale rudelor apropiate sau ale
afinilor, care ar putea, n unele situatii, sa conduca la amenintari generate de conformitatea cu principiile fundamentale. De exemplu,
amenintarile generate de interesul propriu la adresa obiectivitatii sau confidentialitatii pot fi cauzate de existenta unui motiv sau a unei ocazii de
a manipula informatii sensibile referitoare la pret pentru a cstiga beneficii financiare.
5. Unui profesionist contabil angajat, unui afin sau unei rude apropiate i se poate oferi un stimulent. Stimulentele pot lua forme diferite,
incluznd cadouri, ospitalitate, tratamente preferentiale si solicitarea necorespunzatoare de relatii de prietenie si loialitate. Ofertele de stimulente
pot reprezenta amenintari la adresa conformitatii cu principiile fundamentale. Cnd unui profesionist contabil angajat sau unui afin sau unei rude
afiliate i se ofera un stimulent, situatia trebuie atent evaluata.
Obligatiile etice ale expertului contabil n cursul unei misiuni de consultanta fiscala.
1. Un profesionist contabil nu trebuie sa dea unui client sau unui angajator asigurarea ca declaratia fiscala si consultanta n materie fiscala sunt
dincolo de orice ndoiala. Profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca angajatorul sau clientul sunt constienti de limitele legate de serviciile si
consultanta fiscala si ca nu interpreteaza gresit exprimarea opiniei drept o afirmare a existentei unui fapt real.
2. Un profesionist contabil care ntreprinde sau asista la pregatirea unei declaratii fiscale trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca
responsabilitatea pentru continutul declaratiei revine n primul rnd clientului sau angajatorului. Profesionistul contabil trebuie sa ia masurile
necesare pentru a se asigura ca declaratia fiscala este corect ntocmita pe baza informatiei primite.

3. Consultanta fiscala sau opiniile referitoare la consecinta materiala date clientului ori unui angajator trebuie sa fie exprimate sub forma unei
scrisori sau ntr-o nota n dosarul de lucru.
4. Un profesionist contabil nu trebuie sa fie asociat cu nici o declaratie sau comunicare n care exista motiv sa se creada ca:
a) ar contine o declaratie falsa sau nselatoare;
b) ar contine declaratii sau informatii furnizate neglijent sau fara nici o cunoastere reala a faptului ca ele sunt adevarate sau false,
c) ar omite sau ascunde informatia ceruta a fi prezentata si o asemenea omitere sau ascundere poate induce n eroare autoritatile fiscale.
5. Un profesionist contabil poate pregati declaratiile fiscale implicnd folosirea estimarilor daca o asemenea practica este n general admisa sau
daca circumstantele date nu permit obtinerea de informatii exacte. Atunci cnd sunt folosite estimarile, ele trebuie sa fie prezentate n asa fel
nct sa nu lase impresia ca aceste date sunt exacte. Profesionistul contabil trebuie sa fie convins ca sumele estimate sunt rezonabile n aceasta
situatie.
6. Un profesionist contabil, n mod obisnuit, se poate baza n pregatirea unei declaratii fiscale pe informatia furnizata de client sau angajator, n
cazul n care informatia pare rezonabila. Cu toate ca nu se cere examinarea sau revizuirea documentelor, ori a altor evidente n sprijinirea
informatiei, profesionistul contabil trebuie sa ncurajeze, atunci cnd este cazul, furnizarea acestor date.
n plus, profesionistul contabil:
- trebuie sa foloseasca atunci cnd este posibil declaratiile fiscale ale clientului din anii anteriori;
- este necesar sa faca n mod rezonabil verificari, atunci cnd informatia prezentata pare sa fie incorecta sau incompleta;
- este ncurajat sa faca referiri la registrele si nregistrarile operatiunilor respectiv.
Cnd un profesionist contabil descopera o eroare sau o omisiune n declaratia fiscala a anului anterior (cu care poate sa fie asociat sau nu
profesionistul contabil) sau ca nu s-a completat sau nu s-a nregistrat declaratia fiscala ceruta, el trebuie:
- sa l sfatuiasca prompt pe client sau angajator n legatura cu eroarea sau omisiunea si sa recomande informarea autoritatilor fiscale. n mod
normal profesionistul contabil nu este obligat sa informeze autoritatile fiscale, iar aceasta nu poate fi facuta fara permisiunea clientului sau
angajatorului;
- daca clientul sau angajatorul nu corecteaza eroarea, profesionistul contabil:
trebuie sa informeze clientul sau angajatorul ca nu este posibil sa lucreze pentru ei n legatura cu acea declaratie sau cu alte informatii
prezentate autoritatilor; si
trebuie sa ia n consideratie daca continuarea misiunii sale cu clientul sau angajatorul este n concordanta cu responsabilitatile sale profesionale.
- daca profesionistul contabil ajunge la concluzia ca poate fi continuata relatia profesionala cu clientul sau cu angajatorul, trebuie luate toate
masurile rezonabile pentru a se asigura ca eroarea nu este repetata n declaratiile fiscale viitoare;
- n mprejurarea n care profesionistul contabil a ncetat sa mai actioneze pentru client sau pentru angajator el trebuie sa comunice decizia sa
clientului sau angajatorului si nu trebuie sa dea informatii tertilor, fara consimtamntul clientului sau al angajatorului, cu exceptia cazului n care
aceasta i se cere prin lege.
Cum explicati responsabilitatile etice ale profesionistilor utilizati n cadrul unei misiuni de audit de baza? Cerintele etice aplicabile
profesionistilor contabili cer ca acestia sa asigure cea mai nalta calitate prestarii serviciilor profesionale si sa mentina ncrederea publicului n
profesie.
Codul etic al profesionistilor contabili recunoaste ca obiectivele profesiunii contabile sunt stabilite astfel nct un profesionist contabil sa
ndeplineasca cele mai nalte standarde de profesionalism, sa atinga cele mai nalte niveluri de performanta si sa raspunda cerintelor interesului
public. Realizarea acestor obiective presupune satisfacerea a patru cerinte de baza:
- Credibilitatea. n ntreaga societate exista nevoia de credibilitate n informatie si n sistemele de informatii.
- Profesionalism. Exista o necesitate pentru clienti, patroni si alte parti interesate de a putea fi clar identificate persoanele profesioniste n
domeniul contabil.
- Calitatea serviciilor. Este nevoie de asigurarea ca toate serviciile obtinute din partea profesionistului contabil, sunt executate la standardul cel
mai ridicat de performanta.
- ncredere. Utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa se poata simti ncredintati ca exista un cadru al eticii profesionale care
guverneaza prestarea acestor servicii.
Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor membrilor sai autoritate impune acestor
profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si ndeosebi:
a) sa si dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala, singurele capabile sa-i ntareasca
discernamntul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si fundamenta o opinie personala, nainte de a face
propuneri;
c) sa si exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce l consulta si sa se pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri,
exprimndu-si, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii ipotezelor si concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla n situatia de a nu putea sa si exercite libertatea de gndire sau de a fi supus ngradirii ndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa si gaseasca manifestarea deplina n exercitarea profesiei si n protejarea ei, cu respectarea integrala
a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Prezentati pe scurt continutul sectiunii a 8-a din Codul etic national al profesionistilor contabili.
Sectiunea a 8-a se refera la independenta liber profesionistilor contabili. Obiectivul acestei sectiuni este de sprijini cabinetele/societatile
profesionistilor independenti si pe membrii acestora n ce priveste:
- identificarea amenintarilor la adresa independentei;
- evaluarea acestor amenintari si stabilirea importantei lor;

- n cazul n care aceste amenintari sunt importante, aplicarea masurilor de prevedere corespunzatoare n vederea eliminarii sau reducerii acestora
la un nivel acceptabil;
Pentru aceasta, sunt stabilite principiile pe care trebuie sa le utilizeze profesionistii contabili pentru identificarea si evaluarea acestor amenintari,
precum si pentru a identifica, utiliznd rationamentul profesional, masurile ce se impun pentru eliminarea sau reducerea amenintarilor la un nivel
acceptabil.
Explicati scopul si obiectivele controlului de calitate al serviciilor de audit. Scopul controlului de calitate l reprezinta analiza modului de
organizare si functionare a unui cabinet si aprecierea modului de aplicare n cadrul cabinetului a standardelor internationale si a normelor emise
de organismele profesionale. Obiectivele urmarite prin controlul de calitate sunt:
- sa ofere publicului o buna perceptie despre calitatea serviciilor;
- sa armonizeze comportamentele individuale ale membrilor;
- sa contribuie la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
- sa aprecieze modul de aplicare a regulilor si normelor profesionale;
- sa dezvolte solidaritatea n rndul profesiei (prin favorizarea contactelor ntre colegi), apropierea si respectul profesionistilor fata de organismul
profesional.
Controlul de calitate la nivelul organismului profesional. Principiile fundamentale care stau la baza organizarii controlului de calitate sunt:
universalitatea, confidentialitatea, colegialitatea, adaptabilitatea si armonizarea. Recomandarea CEE prevede ca activitatea de control al calitatii
poate fi organizata si exercitata n doua forme: control colegial si control prin personal angajat. n ambele forme trebuie asigurata calitatea
controlorilor si obiectivitatea lor.
Regulile aplicabile se refera la:
- cine poate fi controlat;
- selectarea auditorilor astfel nct la finele unei perioade toti auditorii sa fie controlati;
- efectuarea controlului la ct mai multe birouri ale societatii de audit;
- perioada controlata, care nu poate depasi 6 ani (10 ani la societatile mici, la care nu s-au constatat deficiente);
- misiunile de verificare a situatiilor financiare ncredintate cabinetelor respectiv, dar si sistemul de control intern din cadrul cabinetului;
- elementele pe care se sprijina controlorul n aprecierea activitatii cabinetului verificat: calitatea elementelor probante, respectarea normelor de
audit, respectarea normelor deontologice (mai ales independenta), calitatea rapoartelor;
- supravegherea publica a profesiei (prin reprezentanti ai Ministerului Finantelor Publice);
- aplicarea sanctiunilor disciplinare;
- confidentialitate;
- experienta si formarea continua a controlorilor de calitate;
- independenta si obiectivitatea controlorului de calitate.
Controlul de calitate la nivelul cabinetului de audit. Obiectivele politicilor de control de calitate adoptate de catre un cabinet sau o societate
sunt urmatoarele:
- exigente profesionale: personalul cabinetului sau societatii trebuie sa se conformeze principiilor de independenta, integritate, obiectivitate,
confidentialitate si profesionalism nscrise n Codul etic;
- aptitudini si competente: nivelul de instruire si formare a personalului cabinetului sau societatii trebuie sa-i permita acestuia sa se achite n mod
corect si complet de sarcinile pe care le primeste n cadrul unei misiuni de audit;
- repartizarea lucrarilor: lucrarile de audit vor fi ncredintate personalului care dispune de pregatirea si experienta necesare;
- delegarea: conducerea, supervizarea si revederea lucrarilor realizate la toate esantioanele permit obtinerea unei asigurari rezonabile ca lucrarile
efectuate raspund normelor de calitate stabilite;
- consultarea: de fiecare data, cnd este necesar, vor fi consultate persoanele competente din interiorul sau din exteriorul cabinetului;
- acceptarea si pastrarea clientilor: lista clientilor potentiali si existenti va fi revizuita periodic, sub aspectele legate de independenta cabinetului si
capacitatea sa de a satisface cererea clientilor;
- control: eficacitatea si adaptarea politicilor si procedurilor de control de calitate trebuie controlate periodic;
- coordonarea si supravegherea lucrarilor: colaboratorii carora li se ncredinteaza diferite lucrari trebuie informati de responsabilitatile lor si de
obiectivele si procedurile ce trebuie urmarite;
- revizuirea lucrarilor: lucrarile realizate de fiecare colaborator sunt revazute de catre un profesionist cu un nivel de competenta cel putin
echivalent.
Nivelul, calendarul si ntinderea politicilor si procedurilor de control de calitate ale unui cabinet depind de factori ca: felul si importanta
activitatii sale, dispersia geografica, nivelul de organizare, costuri etc.
Rolul si importanta dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde toate elementele unei misiuni a caror utilitate nu depaseste exercitiul
controlat; el permite asamblarea tuturor lucrarilor, de la organizarea misiunii la formularea raportului. Dosarul exercitiului este indispensabil
pentru:
- mai buna organizare a misiunii si controlul ei;
- documentarea lucrarilor efectuate, deciziilor luate si asigurarea ca programul s-a derulat fara omisiuni;
- nlesnirea muncii n echipa si supervizarea lucrarilor delegate colaboratorilor;
- justificarea opiniei emise si redactarea raportului.
Rolul si importanta dosarului permanent. Unele informatii si documente primite sau analizate n cursul diferitelor etape ale misiunii pot fi
folosite pe toata durata mandatului. Clasarea lor ntr-un dosar separat dosarul permanent permite utilizarea lor ulterioara, dupa aducerea lui la
zi. Dosarul permanent permite evitarea repetarii n fiecare an a unor lucrari si transmiterea de la un exercitiu la altul a elementelor de cunoastere
a ntreprinderii.
Structura dosarului exercitiului. Dosarul exercitiului cuprinde 10 sectiuni (parti) simbolizate de la A la J, astfel:

- EA (dosarul exercitiului, sectiunea A) intitulata Acceptarea misiunii;


- EB (dosarul exercitiului, sectiunea B) intitulata Sinteza misiunii si rapoarte;
- EC (dosarul exercitiului, sectiunea C) intitulata Orientare si planificare;
- ED (dosarul exercitiului, sectiunea D) intitulata Evaluarea riscului legat de control;
- EE (dosarul exercitiului, sectiunea E) intitulata Controalele substantive;
- EF (dosarul exercitiului, sectiunea F) intitulata Utilizarea lucrarilor altor profesionisti;
- EG (dosarul exercitiului, sectiunea G) intitulata Verificari si informatii specifice;
- EH (dosarul exercitiului, sectiunea H) intitulata Lucrarile de sfrsit de misiune;
- EI (dosarul exercitiului, sectiunea I) intitulata Interventii cerute prin reglementari diverse;
- EJ (dosarul exercitiului, sectiunea J) intitulata Controlul conturilor consolidate.
Structura dosarului permanent. Dosarul permanent se subdivide n 7 sectiuni pentru a facilita lectura si controlul din partea organismului
profesional, dupa cum urmeaza:
- PA (dosarul permanent, sectiunea A) intitulata Generalitati;
- PB (dosarul permanent, sectiunea B) intitulata Documente privind controlul intern;
- PC (dosarul permanent, sectiunea C) intitulata Situatii financiare si rapoarte privind exercitiile precedente;
- PD (dosarul permanent, sectiunea D) intitulata Analize permanente;
- PE (dosarul permanent, sectiunea E) intitulata Fiscal si social;
- PF (dosarul permanent, sectiunea F) intitulata Juridice;
- PG (dosarul permanent, sectiunea G) intitulata Intervenienti externi.
Elementele de baza ale raportului audit ntr-o misiune de audit statutar. Raportul unei misiuni de audit de baza trebuie sa contina n mod
obligatoriu urmatoarele elemente de baza: titlul, destinatarul, paragraful introductiv, paragraful cuprinznd natura si ntinderea lucrarilor de audit,
paragraful opiniei, semnatura, adresa si data raportului.
Opinia defavorabila: motive, mod de prezentare. O astfel de opinie poate fi formulata din cauza dezacordului asupra principiilor contabile si
se poate formula astfel:
Cum este explicat n nota X, nu s-au constatat amortismente n situatiile financiare. Aceasta practica nu este, n opinia noastra, n acord cu
Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar si a unei cote
de......pentru cladiri si ......pentru utilaje, trebuiau sa se ridice la suma de ......pentru exercitiul ncheiat la 31 decembrie......n consecinta,
amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la ......, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la........ Dupa parerea noastra, din cauza
incidentei faptelor mentionate n paragraful precedent, situatiile financiare nu dau o imagine fidela a situatiei financiare a societatii la 31
decembrie ...., a contului de profit si pierdere, pentru exercitiul ncheiat la aceasta data, si nu sunt conforme cu prevederile legale si statutare.
Explicati semnificatia datarii raportului. Raportul trebuie sa poarte data de la sfrsitul lucrarilor de audit. Cititorul este astfel informat ca
auditorul a apreciat efectele evenimentelor si tranzactiilor intervenite pna la acea data si de care el a avut cunostinta asupra situatiilor financiare.
ntruct responsabilitatea auditorului consta n emiterea unui raport asupra situatiilor financiare pregatite si prezentate de conducerea societatii,
raportul sau nu trebuie sa poarte o data anterioara celei la care situatiile financiare au fost aprobate.
Imposibilitatea exprimarii unei opinii: motive, mod de prezentare O astfel de opinie poate fi rezultatul limitarii ntinderii lucrarilor si e poate
prezenta astfel: Noi nu am fost n masura sa asistam la inventarul fizic, nici sa procedam la confirmarea directa a conturilor de clienti, din cauza
limitarii ntinderii lucrarilor noastre, impusa de catre directiune. Avnd n vedere importanta faptelor expuse mai sus, noi nu ne exprimam opinia
asupra conturilor anuale.
Opinia cu rezerve: motive, mod de prezentare. Rezervele se prezinta naintea paragrafului de opinie. Exemplu (motiv) de rezerve datorate
limitarii ntinderii lucrarilor:
Noi nu am putut asista la inventarul fizic din 31 decembrie...., caci noi am fost desemnati auditori ulterior acestei date. Tinnd seama de natura
documentelor contabile ale societatii, noi am putut controla cantitatile prin alte proceduri. Dupa parerea noastra, cu exceptia incidentei ajustarilor
care ar fi putut fi necesare, daca noi am fi putut efectua controlul fizic al cantitatilor, situatiile financiare dau o imagine fidela a pozitiei si
situatiei financiare a societatii la 31 decembrie....., ct si a contului de profit si pierdere pentru exercitiul ncheiat la aceasta data si sunt conforme
cu prevederile legale si statutare.
Exemplu (motiv) de rezerve datorate dezacordului cu conducerea entitatii auditate:
Astfel, cum este explicat n nota X anexata, nu s-au constatat amortismente n situatiile financiare. Aceasta practica nu este, n opinia noastra, n
acord cu Normele de amortizare a capitalului imobilizat n active corporale. Cheltuielile aferente, pe baza unui amortisment liniar si a unei cote
de......pentru cladiri si ......pentru utilaje, trebuiau sa se ridice la suma de ......pentru exercitiul ncheiat la 31 decembrie......n consecinta,
amortismentele cumulate trebuiau sa se ridice la ......, iar pierderea exercitiului si pierderile cumulate la........ Dupa parerea noastra, cu exceptia
incidentei asupra situatiilor financiare anuale a faptelor mentionate n paragraful precedent, situatiile financiare dau o imagine fidela a situatiei
financiare a societatii la 31 decembrie ...., ct si a contului de profit si pierdere, pentru exercitiul ncheiat la aceasta data, si sunt conforme cu
prevederile legale si statutare.
Opinia fara rezerve: semnificatie, mod de prezentare. Opinia fara rezerve semnifica faptul ca situatiile financiare dau o imagine fidela a
pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau prezinta n mod sincer n toate aspectele semnificative) n acord cu referintele contabile
si, daca este cazul, ca ele sunt conforme cu prevederile legale. Dupa parerea noastra, situatiile financiare anuale dau o imagine fidela (sau
prezinta n mod sincer n toate aspectele lor semnificative), a pozitiei si situatiei financiare a societatii la 31 decembrie 2000, precum si
rezultatelor acestor operatii si fluxurilor de trezorerie pentru exercitiul ncheiat la aceasta data, n conformitate cu normele internationale (sau
nationale) de contabilitate.

Opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii: semnificatie, mod de prezentare. n unele cazuri, raportul de audit poate fi modificat,
adaugnd un paragraf de observatii al carui obiectiv este de a lamuri cititorul asupra unui punct privind situatiile financiare anuale, expus de o
maniera detaliata n note. Adaugarea unui astfel de paragraf nu afecteaza opinia auditorului; aceasta se situeaza, de regula, dupa paragraful de
opinie si precizeaza, n general, ca aceasta nu constituie o rezerva. Acest tip de opinie se formuleaza atunci cnd apar elemente care nu afecteaza
opinia auditorului.
Fara sa exprimam o rezerva asupra situatiilor financiare, noi atragem atentia asupra notei X din anexa. Societatea face obiectul unui proces n
care este acuzata de infractiune n utilizarea brevetelor si n care i se pretinde varsarea redeventelor si daunelor de interese; societatea a angajat o
contra-actiune si audierile preliminare, ct si procedurile juridico-administrative ale celor doua actiuni sunt n curs. Rezultatul final al acestei
afaceri nu poate, n prezent, sa fie determinat si, n consecinta, nu au fost constituite provizioane pentru acoperirea cheltuielilor care ar putea sa
rezulte.
Paragraful opiniei: tipuri de opinie.Raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului asupra faptului de a sti daca situatiile financiare
dau o imagine fidela a pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor obtinute (sau prezinta n mod sincer n toate aspectele semnificative) n acord cu
referintele contabile si, daca este cazul, daca ele sunt conforme cu prevederile legale. Termenii utilizati pentru exprimarea opiniei auditorului
sunt dau o imagine fidela sau prezinta n mod sincer n toate aspectele lor semnificative. Aceste doua formulari semnifica, ntre altele, ca
auditorul nu ia n considerare dect elementele semnificative privind situatiile financiare.n scopul de a aviza pe cititor asupra contextului n care
notiunea de fidelitate este exprimata, opinia auditorului va preciza referinta n raport de care situatiile financiare sunt stabilite, utiliznd termeni
ca n conformitate cu IAS (sau cu normele nationale). n afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea n Raportul
auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare.
Tipuri de opinie:
- opinia fara rezerve;
- opinia fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii;
- opinia cu rezerve;
- imposibilitatea exprimarii unei opinii;
- opinia defavorabila.
Paragraful privind natura si ntinderea lucrarilor. cuprinde referentialul de audit utilizat, respectiv Standardele Internationale de Audit sau
normele si practicile nationale, precum si descrierea lucrarilor de catre auditor. ntinderea lucrarilor da posibilitatea auditorului sa puna n
aplicare procedurile de audit judecate ca necesare n conditiile concrete date. Cititorul are n fapt nevoie sa se asigure ca auditul a fost facut
conform normelor si practicilor n materie; daca acestea nu rezulta n mod clar, se presupune ca normele si practicile utilizate sunt din tara
indicata prin adresa auditorului. Raportul trebuie sa precizeze ca auditul a fost planificat si executat de o maniera care sa asigure n mod
rezonabil ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative.
Raportul de audit trebuie sa descrie auditul, aratnd ca el presupune:
- examenul, pe baza de sondaje, a elementelor probante care justifica sumele si informatiile continute n situatiile financiare;
- evaluarea principiilor si metodelor contabile folosite pentru elaborarea situatiilor financiare;
- evaluarea estimarilor semnificative facute de conducere pentru a stabili situatiile financiare;
- revederea prezentarii de ansamblu a situatiilor financiare.
Raportul trebuie sa indice ca auditul efectuat furnizeaza o baza rezonabila a expresiei de opinie. Noi am realizat auditul conform Standardelor
Internationale de Audit (sau se poate face referire la normele sau practicile nationale). Aceste standarde (nome) precizeaza ca auditul nostru
trebuie sa fie planificat si realizat n scopul de a obtine o asigurare rezonabila ca situatiile financiare nu comporta anomalii semnificative. Un
audit consta n a examina pe baza de sondaje, elementele probante care sa justifice sumele si informatiile continute n situatiile financiare; el
consta, de asemenea, n a evalua principiile si metodele contabile folosite si estimarile semnificative facute de catre conducerea entitatii pentru
ntocmirea situatiilor financiare, ct si n a efectua o revedere a prezentarii de ansamblu a acestora. Estimam ca auditul efectuat furnizeaza o baza
rezonabila a exprimarii opiniei noastre.
Paragraful introductiv al raportului de audit statutar. Acest paragraf cuprinde identificarea situatiilor financiare auditate, precum si o
mentiune a responsabilitatilor conducerii entitatii auditate si ale auditorului. Raportul de audit trebuie sa identifice situatiile financiare care au
facut obiectul auditului, ct si data si perioada acoperite prin aceste documente. Raportul trebuie sa mentioneze ca situatiile financiare sunt n
sarcina (responsabilitatea) conducerii entitatii si ca responsabilitatea auditorului este ca, pe baza auditului efectuat, sa exprime o opinie asupra
acestor situatii financiare. Situatiile financiare constituie reprezentarea faptelor de catre conducere. Pregatirea lor presupune ca directiunea face
estimari contabile si judecati care au o incidenta semnificativa, ca ea stabileste principiile si metodele contabile potrivite, care trebuie sa fie
utilizate pentru pregatirea situatiilor financiare. Dimpotriva, responsabilitatea auditorului este de a audita aceste situatii financiare nct sa poata
exprima asupra acestora o opinie. Noi am procedat la auditarea situatiilor financiare ale societatii X, ncheiate la 31 decembrie 200..., asa cum
sunt prezentate n anexele la prezentul Raport. Aceste situatii financiare au fost stabilite sub responsabilitatea conducerii entitatii.
Responsabilitatea noastra este, ca pe baza auditului nostru, sa exprimam o opinie asupra acestor situatii financiare.
Situatii care conduc la formularea altei opinii dect opinie fara rezerve.
- aparitia de elemente care nsa nu afecteaza opinia auditorului (se va formula o opinie fara rezerve, dar cu un paragraf de observatii);
- exista limitari ale ntinderii lucrarilor (opinie cu rezerve sau imposibilitatea exprimarii unei opinii);
- exista dezacorduri cu conducerea entitatii auditate (opinie cu rezerve sau opinie defavorabila);
Cazuri de dezacord cu conducerea ntreprinderii. Dezacordul reprezinta o iregularitate contabila pe care conducerea ntreprinderii refuza sa o
corecteze. Pot constitui dezacorduri:
- insuficienta ajustarilor pentru deprecierile de stocuri si de creante;
- stocuri supraevaluate sau subevaluate din cauza unor erori n calculul costurilor productiei sau n determinarea marimii stocului (cantitatilor);
- nerespectarea principiului independentei exercitiilor;
- neluarea n considerare a evenimentelor posterioare nchiderii exercitiului care confirma sau infirma o situatie existenta la data nchiderii
exercitiului;

- neluarea n considerare a principiului prudentei prin supraevaluarea activelor;


- erori n clasarea tertilor (clienti incerti mentinuti n categoria clientilor obisnuiti)
Continutul raportului de audit. Raportul de audit trebuie sa contina:
- relatia contractuala de executare a misiunii de audit;
- observatiile reiesite din diverse verificari;
- informatiile a caror mentiune n raport este prevazuta expres de lege;
- oferirea garantiei pentru actionai si terti ca un personal calificat a obtinut asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si
completa a pozitiei financiare, performantelor si situatiei financiare generale a ntreprinderii;
- mentiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit;
Din raportul de audit trebuie sa rezulte n mod clar:
- responsabilitatile pentru auditor si pentru conducerea ntreprinderii;
- obiectivele si natura misiunii de audit;
- situatiile care fac sa apara incertitudini;
- natura si locul observatiilor n raport.
Rolul raportului de audit. Raportul de audit are un triplu rol:
- instrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii, pentru
decizii economice;
- instrument de confirmare a ncrederii publicului si actionarilor n situatiile financiare prezentate de o entitate;
- instrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru conducerea entitatii auditate.
Rolul si continutul notei de sinteza. Nota de sinteza are rolul de recapitula toate punctele importante ale lucrarilor efectuate, de la cunoasterea
ntreprinderii pna la controlul conturilor, care pot avea o incidenta asupra deciziei finale. Nota de sinteza este ntocmita pe o foaie de lucru care
presupune:
- o referire la foaia de lucru n care punctul retinut ca important este dezvoltat;
- o descriere sumara a punctului respectiv;
- pozitia auditorului (punctul sau de vedere).
Descrierea punctelor respectiv se va referi la toate elementele importante ale desfasurarii lucrarilor si n special la:
- problemele tehnice ntlnite si maniera n care au fost rezolvate;
- punctele n suspensie care necesita primirea unei informatii complementare;
- domeniile care necesita o luare de pozitie si o decizie finala a auditorului;
- o lista a modificarilor propuse, evidentiindu-le pe cale care au fost contabilizate si distinct pe cele care nca nu a fost acceptate de ntreprindere.
Rolul si continutul chestionarului de sfrsit de misiune. Chestionarul de sfrsit de misiune permite obtinerea asigurarii ca toate elementele
necesare formularii opiniei asupra situatiilor financiare au fost reunite, ca normele au fost respectate si ca dosarele de lucru sunt complete. Fiind
un document intern al auditorului, chestionarul de sfrsit de misiune poate contine un numar de ntrebari care depinde de marimea, structura si
experienta cabinetului de audit, de natura misiunii, precum si de faptul de a fi vorba de o prima misiune de audit la acel client sau clientul este
mai vechi. ntrebarile din chestionar trebuie sa recapituleze toate lucrarile ce trebuie efectuate potrivit standardelor, normelor si procedurilor
interne ale cabinetului si se pot grupa dupa cum urmeaza:
- ntinderea lucrarilor;
- delegarea lucrarilor catre membrii echipei si supervizarea activitatii lor;
- continutul situatiilor financiare;
- raportarile;
- comunicarile cu conducerea ntreprinderii;
- latura administrativa.
Chestionarul va servi la elaborarea notei de sinteza a misiunii.
Rolul si continutul scrisorii de afirmare. Rolul scrisorii de afirmare este de a reduce riscul aparitiei unor nentelegeri ntre auditori si
conducatorii clientului, prin confirmarea de catre acestia din urma a afirmatiilor orale. De asemenea, scrisoare de afirmare are rolul de a confirma
afirmatiile verbale primite de auditor cu privire la elementele semnificative ale situatiilor financiare, pentru care auditorul nu se poate astepta n
mod rezonabil sa obtina elemente probante.Tot prin intermediul scrisorii de afirmare auditorul obtine dovada ca cei care conduc ntreprinderea
recunosc responsabilitatea lor n ntocmirea situatiilor financiare pe care le-au aprobat. Scrisoarea de afirmare permite nstiintarea conducerii
ntreprinderii asupra modului de influentare a situatiilor financiare de catre informatiile pe care numai ea le detine. Exemple de elemente
declarate ntr-o scrisoare de confirmare:
- Nu avem cunostinta de nici o iregularitate privind conducerea sau salariatii care prezinta un rol important n definirea si functionarea sistemului
contabil si de control intern, susceptibile a avea o influenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
- V-am prezentat toate registrele contabile, toata documentatia aferenta si toate procesele-verbale ale AGA, ale consiliului de administratie,
respectiv cele care s-au tinut la datele de.....si.....si..... .
- Confirmam ca situatiile financiare nu contin anomalii semnificative sau omisiuni.
- Societatea noastra s-a conformat tuturor prevederilor din acordurile contractuale a caror nerespectarea ar fi putut avea o incidenta semnificativa
asupra situatiilor financiare.
- Urmatoarele elemente au fost corect nregistrate si, dupa caz, n notele la situatiile financiare s-au dat explicatiile necesare: pierderi din
operatiuni de cumparari si vnzari, active date n garantie (ipotecate), active vndute.
- Nu avem nici un proiect sau intentii susceptibile sa altereze n mod semnificativ valoarea contabila sau clasificarea activelor si pasivelor
reflectate n situatiile financiare.
- Nu avem nici un plan de abandonare a unor linii de fabricatie si nici un stoc nu este contabilizat la o suma superioara valorii sale nete de
realizare.

- Societatea este proprietara tuturor activelor si nici unul nu a fost ipotecat, cu exceptia celor mentionate n nota.....la situatiile financiare.
- Noi am nregistrat toate pasivele si angajamentele sau am dat explicatii n notele anexe, iar n nota anexa Y am indicat toate garantiile acordate
tertilor.
- Cu exceptia evenimentului constnd n ........ descris n nota anexa Z, nici un eveniment posterior nchiderii exercitiului care sa necesite o
rectificare a situatiilor financiare nu s-a produs sau aceste evenimente au fost prezentate n notele anexate.
- Litigiul cu societatea K a fost reglat pentru o suma de ....... lei, provizionata n situatiile financiare. Nici o alta reclamatie privind un eventual
contencios nu a fost depusa si nu este prevazuta.
Utilizarea lucrarilor unui alt auditor. Cnd auditorul principal utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa determine
incidenta acestor lucrari asupra propriului sau audit. Auditorul principal este auditorul responsabil de examenul situatiilor financiare ale unei
entitati care includ conturile unuia sau mai multor subgrupuri auditate de un alt auditor. Expresia alt auditor desemneaza auditorul altul dect
auditorul principal responsabil de examenul informatiilor financiare ale unui subgrup, incluse n situatiile financiare auditate de catre auditorul
principal. Auditorul trebuie sa stabileasca daca participarea sa la lucrarile de audit pe ansamblu este suficienta pentru a-i permite sa actioneze ca
auditor principal.
Atunci cnd utilizeaza lucrarile unui alt auditor, auditorul principal trebuie sa-i evalueze competenta si sa obtina elemente probante care sa
dovedeasca faptul ca lucrarile celuilalt auditor raspund obiectivelor auditorului principal n cadrul misiunii sale de audit. Auditorul principal
trebuie sa-l informeze pe acest alt auditor n legatura cu:
- obligatiile de independenta; va solicita o declaratie scrisa care sa ateste respectarea acestor obligatii;
- coordonarea lucrarilor si a raportarilor; modalitatile de coordonare vor fi definite n etapa de planificare a auditului;
- obligatiile contabile, de control si de raportare, obtinnd o declaratie scrisa n legatura cu respectarea acestora;
- ntretinerea cu privire la procedurile de audit puse n opera; obtinerea unui rezumat scris al procedurilor aplicate de catre alt auditor sau
consultarea dosarelor de lucru ale altui auditor.
Utilizarea lucrarilor auditorului intern. Printre activitatile auditorului intern care pot fi utile auditorului extern se pot mentiona:
- examenul sistemelor contabile si de control intern;
- examenul informatiilor financiare si de gestiune;
- evaluarea costurilor, rentabilitatea si eficienta unor tranzactii si operatiuni;
- examenul modului de respectare a textelor legislative, precum si al politicilor si directivelor stabilite de conducerea ntreprinderii.
Anumite mijloace puse n lucru pentru atingerea obiectivelor de mai sus sun similare, iar anumite considerente ale auditului intern pot fi utile
pentru a defini natura, calendarul si ntinderea procedurilor de audit extern. Auditorul extern are obligatia sa obtina o cunoastere suficienta a
activitatilor auditului intern pentru a planifica si aborda n mod eficient auditul; el poate constata ca unele lucrari de audit intern permit
modificarea naturii si calendarului auditului si reducerea ntinderii procedurilor puse n lucru de catre auditorul extern.
Criterii avute n vedere de auditorul extern pentru evaluarea lucrarilor auditorului intern:
- statutul auditorului intern n cadrul ntreprinderii;
- natura si ntinderea lucrarilor de audit intern efectuate;
- competentele si experienta n calitate de auditor intern;
- organizarea profesionala (planificarea, supravegherea, controlul si documentarea corecta a lucrarilor, existenta manualelor de audit si a
dosarelor de lucru corespunzatoare;
Utilizarea lucrarilor unui expert. se face n urmatoarele situatii:
- evaluarea anumitor active;
- evaluarea starii fizice a unor active precum minereuri, zacaminte petroliere sau stabilirea duratei de viata ramasa a unor active corporale;
- evaluari actuariale;
- evaluarea stadiului de realizare a unor produse sau lucrari de constructii;
- avize juridice n ce priveste interpretarea unor acorduri, statute sau reglementari.
Cnd are n vedere sa foloseasca lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa tina cont de:
- caracterul semnificativ al elementului respectiv din situatiile financiare;
- riscul de eroare datorat naturii si complexitatii elementului respectiv;
- volumul si calitatea altor elemente probante disponibile.
Pentru a putea utiliza lucrarile unui expert, auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstreze ca pot fi
utilizate lucrarile unui anume expert n cadrul misiunii sale de audit. Apoi, auditorul trebuie sa verifice competenta profesionala a expertului si
obiectivitatea lui. n plus, auditorul trebuie sa strnga elemente probante suficiente si adecvate care sa demonstreze ca ntinderea lucrarilor
expertului raspunde obiectivelor auditului. Auditorul trebuie sa stabileasca daca lucrarile expertului pot constitui un element probant cu privire la
aprecierea criteriilor ce trebuie ndeplinite de situatiile financiare. Cnd auditorul nu modifica raportul sau, el nu trebuie sa faca mentiuni despre
utilizarea lucrarilor expertului.
Elementele posterioare nchiderii exercitiului. Standardul International de Contabilitate 10, Contingente si evenimente ulterioare datei
bilantului se refera la tratamentul contabil n situatiile financiare al evenimentelor care au loc dupa data nchiderii exercitiului, att favorabile,
ct si nefavorabile, si identifica doua tipuri:
a) evenimente care furnizeaza probe suplimentare cu privire la conditiile care au existat la data nchiderii exercitiului si care aduc o mai ampla
confirmare a circumstantelor existente la data nchiderii;
b) evenimente care furnizeaza informatii bazate pe fapte survenite dupa data nchiderii
exercitiului, indicnd circumstante noi.
Fapte descoperite pna la data raportului de audit.
Auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri care urmaresc strngerea e elemente probante

suficiente si adecvate care sa justifice faptul ca au fost identificate toate evenimentele care pot
necesita ajustari ale situatiilor financiare sau informatii suplimentare n anexe, pna la data raportului
sau.
Procedurile menite sa identifice evenimentele care pot face obiectul unei ajustari a situatiilor
financiare sau unei informatii n anexe, vor fi puse n lucru la o data ct mai apropiata de data
raportului de audit. Daca prin aplicarea acestor proceduri auditorul descopera ca evenimentele
posterioare au o incidenta semnificativa asupra situatiilor financiare, el trebuie sa determine daca
acestea au fost corect avute n vedere si au facut obiectul unei informari corespunzatoare n notele
anexe la situatiile financiare.
Cnd un subgrup, filiala sau sucursala face obiectul unui audit din partea altui auditor, auditorul
va examina procedurile acestui alt auditor referitoare la evenimentele posterioare, precum si
necesitatea de a-l informa de data prevazuta pentru semnarea propriului sau raport de audit.
Fapte descoperite dupa data raportului de audit, dar naintea publicarii situatiilor financiare.
Auditorul nu este tinut sa aplice proceduri sau sa faca investigatii referitoare la situatiile
financiare, dupa data raportului de audit. Conducerea ntreprinderii, nsa, trebuie sa informeze
auditorul asupra evenimentelor survenite dupa data raportului de audit si data publicarii situatiilor
financiare si care sunt susceptibile sa aiba o influenta asupra acestora.
Cnd auditorul a luat cunostinta, dupa data raportului sau, dar naintea publicarii situatiilor
financiare, de evenimente care risca sa aiba o incidenta semnificativa asupra acestora, auditorul
trebuie sa stabileasca daca trebuie sa ceara cercetarea situatiilor financiare si sa discute aspectele n
cauza cu conducerea ntreprinderii pentru a stabili masurile care se impun.
Daca responsabilii ntreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va pune n lucru
procedurile necesare si va furniza conducerii ntreprinderii un alt raport de audit; n nici un caz data
noului raport nu va putea fi anterioara datei semnarii sau aprobarii situatiilor financiare si, n
consecinta, procedurile mentionate mai sus se vor prelungi pna la data noului raport de audit.
Daca responsabilii ntreprinderii refuza sa corecteze situatiile financiare, iar auditorul considera
necesare aceste corecturi, el trebuie sa exprime o opinie cu rezerve sau o opinie defavorabila; daca
raportul de audit apucase sa fie depus, auditorul cere conducerii ntreprinderii sa nu publice catre terti
situatiile financiare si raportul de audit, iar daca aceasta decide totusi publicarea, auditorul va lua
masurile adecvate pentru a evita ca tertii sa utilizeze raportul sau.
Fapte descoperite dupa publicarea situatiilor financiare.
Dupa publicarea situatiilor financiare auditorul nu este tinut sa procedeze la vreo investigatie.
Daca nsa auditorul a luat cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existenta unui
eveniment care, daca ar fi fost cunoscut la data semnarii raportului sau, l-ar fi condus la modificarea
opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele
respectiv cu conducerea ntreprinderii.
n cazul n care conducerea ntreprinderii corecteaza situatiile financiare, auditorul va controla
masurile luate de conducerea ntreprinderii pentru a se asigura ca toate persoanele care sunt n
posesia situatiilor financiare nemodificate au luat cunostinta de corectarea acestora si va ntocmi un
nou raport asupra situatiilor financiare. Acest nou raport de audit trebuie sa cuprinda un paragraf de
observatii facnd trimitere la o nota anexa la situatiile financiare care cuprinde motivele corectiei
situatiilor financiare publicate anterior. Data noului raport va fi anterioara celei de aprobare a
situatiilor financiare corectate.
n cazul n care conducerea ntreprinderii nu ia masurile necesare pentru a se asigura ca toate
persoanele care au n posesie situatiile financiare si raportul de audit publicate anterior au fost corect
informate de situatie si nu corecteaza situatiile financiare chiar daca auditorul a solicitat corectarea,
auditorul va face cunoscut conducerii ntreprinderii ca va lua toate masurile pentru a evita ca tertii sa
utilizeze raportul sau.
Nu este necesara corectarea situatiilor financiare si stabilirea unui nou raport de audit atunci
cnd situatiile financiare ale exercitiului urmator sunt pe punctul de a fi publicate, cu conditia ca o
informatie corespunzatoare despre situatia existenta sa fie furnizata n notele anexate la aceste situatii
financiare.
Examenul situatiilor financiare: solduri de deschidere.
n misiunile initiale de audit, auditorul trebuie sa gaseasca elemente probante suficiente si
adecvate care sa-i permita sa se asigure ca:
- soldurile de deschidere nu contin anomalii care sa aiba o influenta semnificativa asupra situatiilor
financiare ale exercitiului n curs;
- soldurile de nchidere ale exercitiului precedent au fost corect preluate sau, n cazuri deosebite, au fost
ajustate retroactiv;
- politicile de nchiderea conturilor si metodele de evaluare folosite au fost aplicate n mod constant sau
modificarea acestora a fost corect nregistrata si descrisa n notele anexe.
Elementele probante pe care le va reuni auditorul n legatura cu soldurile de deschidere depind
de urmatorii factori:
- politicile de nchidere si metodele de evaluare aplicate de ntreprinderi;

- situatiile financiare ale exercitiului precedent, auditate sau nu, si, n caz afirmativ, continutul raportului
de audit;
- natura conturilor si riscul de anomalii existent n situatiile financiare ale exercitiului n curs;
- caracterul semnificativ al soldurilor de deschidere asupra situatiilor financiare ale exercitiului n curs;
Cnd situatiile financiare ale exercitiului precedent au fost auditate de un alt auditor, auditorul
actual poate gasi elementele probante examinnd dosarele de lucru ale auditorului precedent; n acest
caz, noul auditor va evalua competenta profesionala si independenta auditorului precedent. Daca
raportul de audit al exercitiului precedent a fost calificat, auditorul va acorda o atentie particulara, n
timpul exercitiului n curs, faptelor care au stat la originea opiniei calificate a auditorului precedent.
Daca situatiile financiare precedente nu au fost auditate sau auditorul nu este satisfacut de
rezultatul aplicarii procedurilor de obtinere a elementelor probante, acesta va pune n lucru alte
proceduri, cum ar fi:
- pentru activele si datoriile pe termen scurt, este posibil sa obtina elemente probante prin punerea n
lucru a procedurilor pentru exercitiul n curs;
- pentru activele si datoriile pe termen lung, auditorul va examina documentele care justifica soldurile de
deschidere; se pot, de asemenea, obtine informatii prin confirmarea soldurilor de deschidere.
Daca prin aplicarea procedurilor mentionate nu se obtin elemente probante suficiente si
adecvate cu privire la soldurile de deschidere, auditorul trebuie sa emita o opinie cu rezerve sau se va
afla n imposibilitatea de a emite o opinie.
Examenul situatiilor financiare.
Auditorul si exprima opinia asupra situatiilor financiare. Dar, pentru a-si putea exprima opinia,
auditorul trebuie sa confirme ca situatiile financiare sunt n acord cu concluziile sale si ca ele reflecta
corect deciziile conducerii ntreprinderii si dau o imagine fidela a activitatii si situatiei financiare a
ntreprinderii.
Examenul situatiilor financiare are ca obiect verificarea:
- faptului ca situatiile financiare sunt coerente, concorda cu datele din contabilitate, sunt prezentate
conform principiilor contabile si reglementarilor n vigoare si tin cont de evenimentele posterioare
datei de nchidere;
- faptului ca anexele contin toate informatiile de importanta semnificativa asupra situatiei patrimoniale,
financiare si rezultatelor obtinute.
Tehnicile de examinare se sprijina n mod deosebit pe:
- stabilirea ratiourilor obisnuite de analiza financiara si compararea lor cu cele ale exercitiilor precedente
si ale sectorului de activitate;
- comparatiile ntre datele reiesite din situatiile financiare si datele anterioare, posterioare si previziunile
ntreprinderii sau ale altor ntreprinderi similare;
- compararea n procent fata de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit si pierdere.
Acest examen analitic asupra documentelor finale permite actualizarea si controlul concluziilor
trase n timpul examenului analitic efectuat n etapele anterioare.
Un obiectiv central al examinarii situatiilor financiare l constituie verificarea daca acestea dau o
imagine fidela, clara si completa a pozitiei, situatiei financiare si rezultatelor ntreprinderii.
Particularitati privind partile afiliate (legate) n audit.
Auditorul trebuie sa puna n lucru proceduri de audit n vederea reunirii de elemente probante
referitoare la identificarea de catre conducerea ntreprinderii a partilor legate (afiliate), precum si la
informatiile prezentate n anexe privind efectele tranzactiilor si operatiilor ntre partile legate, care au
influenta semnificativa asupra situatiilor financiare.
n timpul lucrarilor de audit, auditorul da atentie operatiilor care par neobisnuite si care pot
indica existenta partilor legate pna atunci necunoscute ca de exemplu:
- operatiuni efectuate n conditii comerciale anormale, mai ales n ce priveste pretul, rata dobnzii,
garantii si conditii de rambursare neobisnuite;
- operatii a caror existenta nu pare justificata pin nici o motivatie logica;
- operatii a caror substanta difera de forma acestora;
- operatii efectuate pe cai neobisnuite;
- volum prea ridicat sau operatii importante realizate cu unii clienti sau furnizori, n raport cu altii;
- operatii nenregistrate.
Printre procedurile puse n lucru de auditor se pot folosi:
- controalele detaliate asupra unor operatii, tranzactii, rulaje sau solduri;

- consultarea proceselor-verbale ale AGA si ale consiliului de administratie;


- acordarea unei atentii deosebite unor operatii de la sfrsitul perioadei;
- acordarea contractelor si conventiilor de mprumut;
- examenul operatiilor de cumparari si vnzari de parti ale unei societati n participatie;
- examenul operatiilor si tranzactiilor ntre parti legate identificate;
- obtinerea unei declaratii de la conducerea ntreprinderii prin care sa se ateste ca informatiile
prezentate cu privire la identificarea partilor legate sunt exhaustive si au fost corect descrise n anexele
la situatiile financiare.
Ipoteza continuitatii activitatii n auditul situatiilor financiare.
n timpul planificarii si realizarii misiunii de audit, auditorul trebuie sa aprecieze temeinicia
utilizarii de catre conducerea ntreprinderii a conventiei contabile de baza a continuitatii activitatii la
elaborarea situatiilor financiare.
Exemple de fapte sau evenimente care, luate izolat sau mpreuna, constituie semne de
ntrebare asupra valabilitatii conventiei contabile de baza de continuare a exploatarii, fara a fi
exhaustive, sunt:
- capitaluri proprii sau fond de rulment negative;
- mprumuturi care ajung la scadenta, fara perspectiva de rambursare sau reesalonare, ori recurgerea
excesiva la credite pe termen scurt pentru a finanta active pe termen lung;
- indicii privind retragerea suportului financiar de catre creditori;
- marja bruta de autofinantare negativa;
- indicatori financiari nefavorabili;
- pierderi din exploatare sau degradari importante ale activelor;
- stoparea politicii de distribuire de dividende;
- insuficienta trezoreriei pentru a face platile la scadenta;
- refuzul creditelor-furnizori;
- parasirea ntreprinderii de catre cadrele de conducere;
- pierderea unor piete importante, a unor licente importante sau furnizori principali;
- miscari sociale;
- lipsa materiilor prime de baza;
- proceduri judiciare n curs care, daca sunt pierdute, pot avea consecinte financiare grave;
- schimbari legislative sau politici guvernamentale care risca sa aiba efecte nefavorabile asupra
ntreprinderii.
Responsabilitatea auditorului consta n aprecierea modului n care conducerea ntreprinderii a
utilizat conventia contabila de baza a continuitatii activitatii si daca exista incertitudini semnificative n
ce priveste capacitatea ntreprinderii de a continua activitatea si care ar fi trebuit sa fie prezentate n
anexe. El trebuie sa colecteze elemente probante suficiente si adecvate pentru a confirma existenta
unei incertitudini semnificative referitoare la continuitatea exploatarii.
Auditorul se poate gasi n una din urmatoarele situatii:
a. A fost aplicata conventia contabila de baza a continuitatii activitatii, dar exista o incertitudine
semnificativa. n acest caz, se verifica daca n notele anexe au fost descrise corect faptele susceptibile
de a pune n discutie continuitatea activitatii; n caz afirmativ, auditorul va emite o opinie fara rezerve,
dar va introduce un paragraf de observatii; n caz negativ, va emite o opinie cu rezerve sau o opinie
defavorabila;
b. Situatiile financiare au fost stabilite n conditii de continuitate a activitatii, dar, n
rationamentul sau profesional, auditorul retine ca ntreprinderea nu va fi n masura sa continue
activitatea; n acest caz, el va emite o opinie defavorabila;
c. Conducerea ntreprinderii refuza sa faca sau sa completeze analizele sale pentru a evalua de
o maniera complexa aspectele legate de continuitatea activitatii; auditorul poate introduce o rezerva n
raportul sau, ca urmare a limitarii ntinderii lucrarilor sale.
Auditul estimarilor contabile.
Estimarea contabila desemneaza o evaluare aproximativa a sumei unui element n absenta unei
metode precise de masurare (determinare).
Auditorul trebuie sa reuneasca elemente probante suficiente si adecvate asupra estimarilor
contabile cuprinse n situatiile financiare, respectiv sa aprecieze caracterul rezonabil al acestor estimari
si corecta si completa prezentare a informatiilor n anexe.
n aceste scop, auditorul poate:
- sa examineze si sa testeze procedurile urmate de conducerea ntreprinderii pentru efectuarea
estimarii;
- sa utilizeze o estimare independenta pentru a o compara cu cea efectuata de conducerea
ntreprinderii;
- sa revada evenimentele posterioare nchiderii exercitiului pentru a stabili daca estimarea se confirma.

Procedurile analitice n auditul situatiilor financiare.


Procedurile analitice cuprind compararea informatiilor financiare ale ntreprinderii cu:
- informatiile comparabile ale exercitiilor precedente;
- rezultatele stabilite de ntreprindere bazate pe bugete sau previziuni sau estimate de auditor (cum
ar fi cele privind cheltuielile cu amortizarile);
- informatiile similare din sectorul de activitate din care face parte ntreprinderea.
Procedurile analitice sunt utilizate n diferite etape ale misiunii de audit si anume:
- pentru a ajuta auditorul sa planifice natura, calendarul si ntinderea altor proceduri de audit;
- n controalele substantive pentru gasirea elementelor probante;
- ca mijloc de revizuire a coerentei de ansamblu a situatiilor financiare.
Atunci cnd auditorul foloseste procedurile analitice ca si controale substantive, trebuie sa tina
seama de factori precum:
- obiectivele procedurilor analitice si gradul lor de fiabilitate;
- disponibilitatea informatiilor si fiabilitatea lor;
- sursele informatiilor disponibile (cele externe sunt cele mai fiabile);
- caracterul comparabil al surselor disponibile;
- cunostintele dobndite n misiunile anterioare.

Confirmarea externa (directa).


Este o procedura care consta n a cere unui tert avnd legaturi de afaceri cu ntreprinderea
verificata, sa confirme direct auditorului informatiile privind existenta operatiilor, a soldurilor etc.
Auditorul are latitudinea de a determina conditiile si ntinderea acestei proceduri. Procedura
demareaza cu acordul conducerii ntreprinderii supusa controlului; daca aceasta nu se arata favorabila
pentru o astfel de procedura, auditorul se poate gasi n una din urmatoarele doua situatii:
- sau considera ca tehnicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de proba;
- sau considera ca alte controale nu-l conduc la elemente probante fata de limitele impuse de
conducerea ntreprinderii, care va suporta consecintele necesare cu privire la certificare.
Confirmarea directa este obligatorie pentru:
- confirmarea unor cauze n baza carora s-au realizat unele tranzactii;
- confirmarea de catre banci a soldurilor conturilor si alte informatii considerate necesare;
- confirmarea conturilor de clienti si debitori;
- confirmarea stocurilor din depozitele vamale, din consignatie si alte stocuri aflate la terti;
- valori mobiliare cumparate prin intermediari financiari;
- mprumuturi de la terti;
- confirmarea soldurilor conturilor de furnizori si creditori.
Confirmarea poate sa fie pozitiva, atunci cnd tertul solicitat si exprima acordul asupra
informatiei primite sau furnizeaza chiar el informatia, sau negativa, atunci cnd tertului solicitat i se
cere sa nu raspunda dect n cazul n care nu este de acord cu informatia care i s-a prezentat.
Auditorul trebuie sa ia n considerare orice fapt de natura sa puna n discutie fiabilitatea
raspunsului obtinut la cererea de confirmare externa (directa).
Tehnica observarii directe.
Observarea directa este mijlocul cel mai eficace de verificare a existentei unui activ, nsa ea nu
aduce dect o parte din elementele probante necesare si anume numai existenta bunului respectiv;
celelalte elemente probante ca: proprietatea asupra bunului, valoarea atribuita etc. trebuie verificate
prin alte tehnici.
Tehnica sondajului.
Sondajul este definit ca o tehnica ce consta n selectionarea unui anumit numar sau parti dintr-o
multime, aplicarea la acestea a tehnicilor de obtinere a elementelor probante si extrapolarea
rezultatelor obtinute asupra esantionului la ntreaga masa sau multime.
Sondajele sunt de doua naturi diferite:
- sondaje asupra atributiilor, cnd auditorul cauta sa demonstreze ca elementele care constituie masa
prezinta o caracteristica (trasatura) comuna;

- sondaje asupra valorilor, cnd auditorul cauta sa verifice valoarea data unei multimi sau unei mase.
Auditorul poate folosi doua tipuri de sondaje: statistice si nestatistice, acesta din urma bazat
exclusiv pe experienta sa profesionala. Sondajul nestatistic nu permite o extrapolare riguroasa a
rezultatelor obtinute asupra esantionului la ntreaga masa sau multime. Alegerea ntre cele doua tipuri
de sondaje depinde de pregatirea profesionala a auditorului si de gradul de credibilitate pe care acesta
doreste sa l dea concluziilor sale.
Elemente probante: definitie, rol, criterii de apreciere.
Elementele probante reprezinta informatii obtinute de auditor pentru a ajunge la concluzii pe
care si va fonda opinia; aceste informatii constau n documente justificative si documente contabile
care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
Rolul elementelor probante este acela de a-i furniza auditorului o baza rezonabila pentru
fundamentarea opiniei sale.
Elementele probante trebuie sa ndeplineasca cumulativ doua conditii (criterii) de calitate
pentru a putea sta la baza fondarii unei opinii: sa fie suficiente si sa fie juste (adecvate).
Caracterul suficient se stabileste n raport cu numarul de elemente probante colectate;
caracterul just se apreciaza n raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor
Programul de control: rol, continut, forme de prezentare.
Nu exista un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde
exclusiv de rezultatele etapelor precedente si de caracteristicile fiecarei ntreprinderi.
Etapa de cunoastere a ntreprinderii a permis determinarea domeniilor semnificative, a zonelor
de risc si a naturii operatiilor; n etapa de apreciere a controlului intern, auditorul a avut posibilitatea
identificarii existentei controlului intern pe care se poate sprijini si verificarii modului de functionare a
acestuia. n functie de aceste fluxuri de informatii si de gradul de fiabilitate al lor, auditorul si stabileste
programul de control al conturilor care poate fi restrns sau extins.
Asadar, rolul programului de control este acela de a stabili care sunt controalele de efectuat,
ct de extinse vor fi acestea si data la care ele vor fi efectuate.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine urmatoarele
rubrici:
- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste controale trebuie sa
fie ct mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se
solicita ntreprinderii;
- ntinderea esantionului: tinnd seama de pragul de semnificatie si de eventualele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca n aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avnd n vedere ca de data la
care s-a efectuat depinde calitatea unui control;
- o referinta pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili
sinteza rezultatelor controlului.

Dosar
Program de control
Ref:
Pag:
Exercitiu Auditor:
Viza responsabilului: Data
crearii:
Data
actualizarii:
Data:
Controale
de
efectuat
Marimea
esantionului
Facut
de........
la data
de.......
Referinta
(Foaia de
lucru)

Probleme
ntlnite
Continutul unui raport asupra controlului intern.
Continutul Raportului asupra controlului intern trebuie sa respecte urmatoarele principii:
- prezentarea unei scurte sinteze asupra a ceea ce este esential pentru a folosi conducerii societatii;
- prezentarea detaliata a problemelor pe servicii sau subunitati ale ntreprinderii pentru a putea fi usor
difuzate;
- analiza fiecarei probleme n mod logic, de o maniera constructiva, pentru a permite societatii sa
utilizeze raportul ca un instrument de ameliorare a procedurilor n patru parti: nota de introducere si
sinteza, sumar, detalii si anexe.
Nota de introducere si sinteza poate cuprinde:
- o amintire rapida a misiunii, a locului si rolului activitatii de apreciere a controlului intern, conditiile de
executare si metodele utilizate;
- concluziile raportului (cu eventuale trimiteri la partile din raport care detaliaza problema);
- data si semnatura.
Sumarul raportului poate figura imediat dupa nota de introducere si sinteza si poate fi
prezentat n diferite feluri: recapitularea diferitelor titluri si puncte care vor fi reluate n partea de
Detalii, reluarea rapida a tuturor slabiciunilor constatate.
Detaliile raportului corespund cu ceea ce a fost anuntat n sumar; structurarea detaliilor se face
urmarindu-se anumite principii:
- prezentarea punctelor n ordinea importantei;
- recapitularea punctelor pe sectiuni, functii sau grupe de conturi;
- o parte poate fi avuta n vedere pentru recomandari mai putin importante;
- o parte poate i destinata punctelor care pot avea o incidenta semnificativa asupra certificarii (nsa
aceasta parte nu poate sa infirme opinia emisa asupra situatiilor financiare n raportul general);
- recomandarile date n cursul exercitiului precedent pot fi reluate aici daca acestora nu li s-a dat curs.
Fiecare din punctele prezentate trebuie sa contina informatiile urmatoare:
- descrierea punctelor slabe constatate;
- consecinte si incidente asupra situatiilor financiare;
- sfaturi si masuri care permit ameliorarea situatiei.
Ce sunt testele de conformitate?
Testele de conformitate presupun selectionarea de catre auditor a unui numar limitat de
tranzactii carora le urmareste circuitul pentru a retine daca toate controalele prevazute au fost
efectuate. Scopul nu este de descoperi erori n functionarea sistemului, ci numai de a obtine o
asigurare ca sistemul descris este cel real si ca a fost nteles.
Modalitati de realizare a testelor de conformitate:
- observarea directa;
- confirmarea verbala a celor ce utilizeaza procedura respectiva;
- existenta mijloacelor utilizate (stampile, vize, fisiere etc.);
- observarea ulterioara, constnd n reluarea n ntregime a circuitului, plecnd de la origine, pentru a-l
testa.

Ce sunt testele de permanenta?


Testele de permanenta sunt verificari efectuate pentru a stabili daca procedurile sistemului
contabil si de control intern fac obiectul unei aplicari efective si constante. Aceste teste trebuie sa fie
suficient de ample pentru ca auditorul sa se convinga n legatura cu faptul ca procedurile controlate
sunt aplicate ntr-o maniera permanenta si fara defectiuni. Poate fi avuta n vedere si utilizarea
tehnicilor statistice.
Evaluarea controlului intern: continut si etape.
Evaluarea controlului intern vizeaza studiul si evaluarea de catre auditor a sistemelor

considerate semnificative n scopul identificarii controalelor interne pe care doreste sa se sprijine, pe


de o parte, precum si a riscurilor de eroare n tratarea datelor si informatiilor, pe de alta parte.
Toate actiunile ntreprinse de auditor n aceasta etapa sunt concentrate asupra a trei ntrebari
care furnizeaza baza de apreciere a sistemului de control intern:
- care sunt procedurile efective, n functiune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern eficient?
- aceste proceduri sunt aplicabile?
- n ce masura aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern si pot conduce la elaborarea
de documente financiar-contabile corecte?
Auditorul nu trebuie sa verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale
acestuia pe care vrea sa se sprijine.
Etapele evaluarii controlului intern sunt:
- ntelegerea si descrierea sistemelor semnificative;
- confirmarea ntelegerii sistemului; testele de conformitate;
- evaluarea riscurilor de eroare;
- verificarea functionarii controlului intern;
- evaluarea preliminara; testele de permanenta;
- evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.
Planul de misiune: continut si rol.
Planul de misiune este n fapt programul general de munca n care sunt sintetizate toate
informatiile obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit. Este
documentul care serveste ca instrument de baza pentru toti intervenientii de-a lungul ntregii misiuni
de audit.
Planul de misiune permite auditorului:
- sa-si stabileasca natura si ntinderea controalelor n raport cu pragul de semnificatie ales;
- sa-si organizeze lucrarile de audit astfel nct sa fie atins obiectivul de a certifica situatiile financiare n
mod rational, cu maximum de eficacitate si n cadrul termenelor convenite cu clientul.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la:
lucrarile de efectuat, mijloacele necesare, datele interventiilor n teren, rapoarte si relatii de stabilit,
bugetul de timp si costurile angajate.
Din planul de misiune nu pot lipsi informatii care se refera la: cunoasterea activitatilor
ntreprinderii, ntelegerea sistemului contabil si a de control intern, riscul si pragul de semnificatie,
natura calendarului, ntinderea procedurilor de audit si coordonarea, conducerea, supravegherea si
revizuirea lucrarilor.
Continutul tip al unui plan de misiune este urmatorul:
I. Prezentarea ntreprinderii;
II. Informatii contabile;
III. Definirea misiunii;
IV. Sisteme si domenii semnificative;
V. Orientarea programului de lucru;
VI. Echipa si bugetul;
VII. Planificarea
Orientarea si planificarea auditului.
n aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la particularitatile
ntreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele semnificative, informatii care sa-i permita
orientarea si planificarea controalelor astfel nct sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi
realizarii obiectivelor misiunii de audit.
Tehnicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt din ce n ce
mai diferite. O grupare a principalelor lucrari de efectuat n aceasta etapa poate fi prezentata astfel:
- culegerea de informatii generale despre ntreprindere;
- identificarea domeniilor si sistemelor semnificative;
- redactarea Planului de misiune (planului de audit);
- elaborarea Programului de munca.

Programul de munca.
Pentru realizarea prevederilor Planului de misiune, auditorul trebuie sa elaboreze si sa

documenteze un Program de munca n care sunt definite natura, calendarul si ntinderea procedurilor
de audit necesare.
Programul de munca este un ansamblu de instructiuni puse n atentia tuturor participantilor la
misiunea de audit care permit controlul bunei executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit.
Programul de munca poate sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare
rubrica si pentru fiecare procedura de audit folosita.
Pentru elaborarea programului de munca, auditorul va aprecia evaluarea specifica a riscurilor
inerente si a riscurilor legate de control, precum si nivelul de asigurare care ar urma sa fie furnizata de
controalele substantive (controalele proprii ale auditorului).
Altfel spus, Programul de munca este o detaliere a tuturor elementelor continute n Planul de
audit (misiune), n vederea asigurarii ndeplinirii acestuia din urma.
Faze si etape n executarea unei misiuni de audit de baza.
Faze Etape
Faza initiala Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor
de audit
Orientarea si planificarea auditului
Faza executarii
lucrarilor
Aprecierea controlului intern
Controlul conturilor
Examenul situatiilor financiare
Faza finala Evenimente posterioare nchiderii exercitiului
Utilizarea lucrarilor altor profesionisti
Alte lucrari necesare nchiderii
Raportul de audit
Documentarea lucrarilor de audit

Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.


nainte de a contracta o lucrare de audit a situatiilor financiare ale unei entitati, auditorul
trebuie sa aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceasta misiune, tinnd seama de unele reguli
profesionale si de deontologie.
Actiunile ntreprinse n aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile necesare
fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii, si acestea se refera la:
- cunoasterea globala a ntreprinderii;
- examenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor;
- examenul competentei;
- contactul cu fostul auditor sau cenzor;
- decizia de acceptare a mandatului;
- fisa de acceptare a mandatului.
Contractarea lucrarilor presupune stabilirea de catre auditor si client a termenilor si conditiilor de
realizare a misiunii de audit. Aceste elemente trebuie consemnate ntr-o scrisoare de misiune sau n
orice alt tip de contract adecvat.
Normele legale romnesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili sa se desfasoare pe
baza de contracte de prestari servicii fara a se face vreo distinctie ntre misiunile de audit legal care
presupun desemnarea acestor profesionisti de catre AGA a ntreprinderii auditate si misiunile de audit
contractual.
Ce este si ce contine scrisoarea de misiune (de angajament)?
Scrisoarea de misiune este documentul n care sunt consemnati termenii si conditiile de
realizare a misiunii de audit. Dintr-un astfel de document nu trebuie sa lipseasca:
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii ntreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;
- ntinderea lucrarilor de audit, facnd referire la legislatia aplicabila, la reglementarile sau
recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul;
- forma oricarui raport sau alte comunicari n legatura cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor si a altor limite
inerente oricarui sistem contabil si de control intern;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte

informatii solicitate.
Auditorul poate sa doreasca sa introduca n Scrisoarea de misiune prevederi referitoare la:
- planificarea auditului;
- descrierea altor scrisori, corespondente sau rapoarte pe care el prevede sa le trimita clientului;
- baza de calcul a onorariilor si conditiile de facturare;
- dorinta de a primi o confirmare scrisa din partea conducerii ntreprinderii-client cu privire la declaratiile
facute de aceasta cu diferite ocazii n legatura cu auditul;
- cerere de confirmare a termenilor si conditiilor din scrisoarea de misiune.
Auditorul poate decide sa nu trimita o noua scrisoare de misiune pentru fiecare din exercitiile
viitoare. La primirea solicitarii din partea ntreprinderii-client, auditorul trebuie sa aprecieze daca unii
termeni din scrisoarea de misiune ar trebui modificati tinnd seama de evolutia semnificativa a naturii
sau importantei activitatilor clientului sau.
Care sunt prevederile de baza ale contractului de prestari de servicii de audit?
- obiectivul auditului situatiilor financiare;
- responsabilitatea conducerii ntreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea situatiilor financiare;
- ntinderea lucrarilor de audit, facnd referire la legislatia aplicabila, la reglementarile sau
recomandarea organismelor profesionale al caror membru este auditorul;
- forma oricarui raport sau alte comunicari n legatura cu rezultatele misiunii de audit;
- riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative, ca urmare a sondajelor si a altor limite
inerente oricarui sistem contabil si de control intern;
- necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese justificative sau alte
informatii solicitate.
Ce este expertul contabil?
Expertul contabil este profesionistul contabil abilitat sa exercite profesia contabila n conditiile
fixate prin normele internationale si cele nationale; potrivit acestora, expertul contabil este
profesionistul abilitat sa revizuiasca si sa aprecieze contabilitatea entitatilor de care nu este legat
printr-un contract de munca, precum si sa ateste regularitatea si sinceritatea situatiilor financiare ale
unei entitati.
Care sunt normele de referinta n auditul situatiilor financiare?
n auditul situatiilor financiare sunt folosite doua categorii de norme: norme contabile si norme
de audit.
Ce sunt si ce rol joaca normele de audit?
Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate profesionala la care
se refera auditorul pentru calificarea muncii sale.
Acestea pot fi: Standardele internationale de audit (ISA), Practicile Internationale de Audit
(IAPS), Standardele Internationale privind Angajamentele de Revizuire (ISRE), Standardele
Internationale pentru Misiuni Conexe (ISRS); normele nationale emise de un organism profesional
recunoscut ca fiind autoritate n domeniu.
Normele de audit se clasifica n trei categorii, acoperind ntreaga activitate a auditorului:
- norme profesionale de lucru se refera la: orientarea si planificarea misiunii, aprecierea controlului
intern, obtinerea elementelor probante, documentarea lucrarilor etc.;
- normele de raportare se refera la opiniile care pot fi emise ntr-o misiune de audit;
- norme generale de comportament profesional vizeaza respectarea principiilor de independenta,
competenta, secret profesional, competenta profesionala, integritate, obiectivitate, comportare
deontologica.
Normele de audit ofera tertilor asigurarea ca opinia auditorului va fi emisa n functie de criterii
de calitate omogene; ele permit, de asemenea, auditorului sa defineasca scopurile pe care le are de
atins prin punerea n lucru a celor mai potrivite tehnici.
Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul contabilitatii.
Ele sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc, controleaza si utilizeaza situatiile financiare.
Cei care controleaza situatiile financiare sunt prevazuti prin legislatia fiecarei tari (auditori, cenzori) si

au ca referinta n activitatea lor normele contabile.


Situatiile financiare ce fac obiectul auditului trebuie ntocmite potrivit uneia sau mai multora
din referintele urmatoare:
- Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS);
- standardele sau normele contabile nationale;
- alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea si prezentarea
situatiilor financiare.
n paragraful opiniei, auditorul precizeaza referinta contabila n raport de care situatiile
financiare sunt stabilite, utiliznd termeni ca n conformitate cu IAS (sau cu normele nationale).
Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Prin prag de semnificatie se ntelege nivelul, marimea unei sume peste care auditorul considera
ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si sinceritatea situatiilor
financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a situatiei financiare si a patrimoniului
ntreprinderii. Altfel spus, pragul de semnificatie reprezinta ceea ce n contabilitatea anglo-saxona
poarta denumirea de materialitate, adica nivelul de eroare sub care ntelegerea si interpretarea
situatiilor financiare nu vor fi afectate semnificativ.
Pentru determinarea pragului de semnificatie este necesara parcurgerea a doua faze,
cuprinznd, n total, cinci etape, dupa cum urmeaza:
1. Faza de planificare a profunzimii testelor, cu doua etape:
a. Fixarea valorii preliminare a pragului de semnificatie;
b. Repartizarea valorii preliminare a pragului de semnificatie pe segmente (eroare tolerabila).
2. Faza de evaluare a rezultatelor, n care se disting trei etape:
c. Estimarea valorii totale a prezentarilor eronate din segment;
d. Estimarea valorii cumulate (combinate) a prezentarilor eronate;
e. Compararea estimarii valorii cumulate cu valoarea preliminara sau revizuita a pragului de
semnificatie.
Ce este si cum se calculeaza eroarea estimata prin extrapolare directa?
Eroarea estimata este eroarea pe care auditorul a calculat-o n etapa de determinare a pragului
de semnificatie si se calculeaza astfel:
- se determina numarul erorilor la nivelul uni esantion;
- se estimeaza apoi erorile prin extrapolare directa la ntreaga populatie;
- se calculeaza eroare estimata tinnd cont de eroarea de esantionare stabilita.
Exemplu: n cursul auditarii stocurilor, au fost descoperite supraevaluari n suma neta de 4.000
dintr-un esantion de 60.000 extras dintr-o populatie de 500.000.
Se va proceda la estimarea erorilor prin extrapolare directa, astfel:
(Valoarea neta a Valoarea totala
erorilor din esantion (4.000) x a populatiei (500.000))
_________________________________________________________ = Eroarea estimata prin
extrapolare directa (33.500)
Valoarea totala a esantionului (60.000)
Eroarea de esantionare se stabileste la 50% (nivelul e stabilit de auditor) din suma erorii
estimate prin extrapolare directa (50% x 33.500 = 16.750).
Rezulta o estimare a valorii totale a prezentarilor eronate la stocuri de 50.250, adica 33.500 +
16.750.
Ce este si cum se calculeaza eroarea tolerabila?
Eroarea tolerabila este eroarea maximala ntr-o populatie selectionata pe care auditorul poate
sa o accepte tragnd concluzii ca rezultatele sondajului au atins obiectivul auditului. Ea se determina pe
baza de rationament profesional, tinnd cont de pragul de semnificatie global calculat de auditor, ca
procent din acesta.
Eroarea tolerabila poate fi:
a. nula sau mica, atunci cnd contul poate fi auditat n ntregime cu cheltuieli mici si nu asteapta
descoperirea nici unei erori;
b. mare, atunci cnd contul este mai mare si necesita o esantionare de proportii pentru a putea fi
auditat;
c. mare ca pondere n totalul contului, atunci cnd contul poate fi verificat cu cheltuieli extrem de

mici, probabil prin proceduri analitice, n cazul n care eroarea tolerabila este de proportii;
d. redusa ca pondere n soldul total al contului, atunci cnd cea mai mare parte a acelui sold a
ramas neschimbat si contul nu trebuie sa mai fie auditat;
e. moderat de mare, atunci cnd se asteapta sa existe un numar relativ mare de erori.
Riscul de audit: componente si relatiile ntre acestea.
Riscul de audit consta n faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza faptului ca n
situatiile financiare sunt erori semnificative.
Riscul de audit se divide n trei componente: riscul inerent, riscul legat de control si riscul de
nedescoperire (nedetectare).
Exista o relatie de inversa proportionalitate ntre riscul de nedetectare si nivelul cumulat al
riscului inerent si al riscului leat de control. De exemplu, daca riscurile inerente si cele legate de control
sunt ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare redus, astfel nct sa fie redus ct mai
mult riscul de audit si invers, daca riscurile inerente si cele legate de control sunt slabe, auditorul va
accepta un nivel al riscului de nedetectare mai ridicat.
Ce este riscul legat de control?
Riscul legat de control consta n faptul ca o eroare semnificativa ntr-un cont sau ntr-o
categorie de operatiuni, izolata sau mpreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de operatiuni, sa
nu fie nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul contabil si de control intern utilizate.
Ce este riscul inerent?
Riscul inerent consta n posibilitatea ca soldul unui cont sau ca o categorie de operatiuni sa
comporte erori semnificative, izolate sau mpreuna cu erorile din alte conturi sau categorii de
operatiuni, din cauza unui control intern insuficient.
Ce este riscul de nedetectare?
Riscul de nedetectare (nedescoperire) consta n faptul ca toate procedurile de control puse n
lucru de auditori nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa n soldul unui cont sau ntr-o categorie
de operatiuni, izolata sau mpreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni.
Ce este si ce semnificatie are importanta relativa?
Importanta relativa este un factor care permite auditorilor sa aprecieze amploarea diferitelor
categorii de riscuri. Ea se defineste n raport cu valoarea sau cu natura unei iregularitati sau inexactitati
care figureaza n informatia financiara (inclusiv o omisiune) si care, singura sau adaugata altora, tinnd
seama de circumstantele specifice situatiei respectiv, ar putea avea drept consecinta influentarea
rationamentului sau deciziei unei persoane rezonabile care se sprijina pe aceasta informatie.
Dati definitia auditului n general si elementele principale ale acestuia.
Prin audit, n general, se ntelege examinarea profesionala a unei informatii n vederea
exprimarii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norma) de
calitate.
Principalele elemente care definesc auditul sunt:
- examinarea unei informatii trebuie sa fie exclusiv o examinare profesionala;
- scopul examinarii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia;
- opinia exprimata asupra unei informatii trebuie sa fie responsabila si independenta, ceea ce presupune
ca persoana care face aceasta examinare are anumite responsabilitati pentru activitatea sa si trebuie sa
fie independenta;
- examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite, cuprinse ntr-un standard sau norma legala
sau profesionala care constituie criteriu de calitate.
Dati definitia auditului statutar si elementele principale ale acestuia.
Prin audit statutar se ntelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati n vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor
(performantelor) obtinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza
(verifica) si certifica n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si
operatii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispozitii legale, ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
Elementele de baza ale auditului statutar sunt:
- profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau juridica;

- obiectul examinarii efectuate de profesionistul contabil l constituie situatiile financiare ale entitatii, n
totalitate lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, n
functie de referentialul contabil aplicabil;
- scopul examinarii l constituie exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela, clara si
completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de
entitatea auditata;
- criteriul de calitate n functie de care se face examinarea si se exprima opinia l constituie standardele
(normele) de audit si standardele (normele) contabile.
Ce este auditul financiar? Dar auditul statutar?
Denumirea de audit financiar poate fi folosita pentru a desemna numeroase misiuni, cum ar fi:
- auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilitatii;
- auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentara a acestora n
situatiile financiare;
- auditul financiar al contabilizarii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale;
- auditul financiar asupra situatiei fiscale;
- auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica daca evaluarea creantelor ndoielnice s-a
facut de o maniera prudenta.
Altfel spus, orice analiza, orice control, orice verificare si orice studiu supra unei sectiuni sau
parti din contabilitate sau din situatiile financiare ale unei entitati poate fi calificata ca audit financiar.
Prin audit statutar se ntelege examinarea efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati n vederea exprimarii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei si situatiei financiare, precum si a rezultatelor
(performantelor) obtinute de aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaza
(verifica) si certifica n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si
operatii specifice ntreprinderii auditate, n virtutea unor dispozitii legale, ca urmare a mandatului
primit din partea proprietarilor ntreprinderii.
Auditul contractual: caracteristici si obiect.
Auditul contractual se realizeaza la cererea unui client si nu n virtutea unei obligatii legale.
Numirea auditorului se face de catre management, obiectivele fiind stabilite prin contract n functie de
asteptarile clientului si pot fi foarte diferite de la un audit la altul. n aceste conditii, se pot emite
diferite rapoarte tinnd cont de cerintele clientului. n cazul auditului contractual, cerintele etice nu
sunt att de restrictive ca n cazul auditului statutar, misiunea putnd avea natura unei consultante. (a
se vedea si raspunsul la ntrebarea 181)
Enumerati si explicati 8 diferente ntre auditul extern si auditul intern.
1. Statutul: auditorul extern este un prestator de servicii independent din punct de vedere
juridic, n timp de auditorul intern face parte din personalul ntreprinderii.
2. Beneficiarii: auditorul extern auditeaza conturile pentru toti cei care au nevoie, de regula
tertii, iar auditorul intern lucreaza n folosul responsabililor ntreprinderii.
3. Obiectivele: auditul extern certifica imaginea fidela, clara si completa a pozitiei si situatiei
financiare, precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de o entitate, n timp ce auditul intern
apreciaza bunul mers al procedurilor de control intern si recomanda actiunile necesare pentru
mbunatatirea acestora.
4. Domeniul de aplicare: n cazul auditului extern este tot ceea ce participa la elaborarea
situatiilor financiare, n sensul ca auditul extern vizeaza sistemele de informare; auditul intern are ca
domeniu de aplicare toate functiile ntreprinderii.
5. Prevenirea fraudei: auditul extern se preocupa de frauda n masura n care aceasta are sau se
presupune ca are legatura cu situatiile financiare, n timp ce auditul intern se preocupa de orice frauda.
6. Independenta: auditorul extern trebuie sa fie independent fata de client, n timp ce auditorul
intern este angajat.
7. Periodicitatea: auditul extern este o activitate intermitenta, n timp ce auditul intern este o
activitate permanenta.
8. Metoda: auditorii externi lucreaza dupa metode verificate (prevazute n standarde, n timp ce
auditorii interni au o metoda de lucru specifica.
Care sunt principalele lucrari de efectuat cnd examinati conturile de imobilizari corporale?
1. Daca toate imobilizarile corporale intrate sunt contabilizate.
2. Daca toate iesirile de imobilizari corporale sunt nregistrate.
3. Daca toate amortizarile sunt contabilizate.
4. Daca toate veniturile si toate cheltuielile privind imobilizarile corporale sunt nregistrate.

5. Daca imobilizarile corporale nregistrate exista si apartin ntreprinderii.


6. Daca nici o cheltuiala curenta nu este nregistrata la imobilizari corporale.
7. Daca limitarile dreptului de proprietate sunt nregistrate (de ex. ipotecile).
8. Daca pretul de nregistrare a imobilizarilor corporale este corect calculat.
9. Daca documentele sunt corect nregistrate.
10. Daca sistemul informational permite contabilitatii sa cunoasca miscarile imobilizarilor
corporale atunci cnd acestea au loc.
Prezentati 10 lucrari de efectuat atunci cnd examinati conturile de imobilizari financiare.
1. Daca toate imobilizarile financiare intrate sunt contabilizate.
2. Daca toate iesirile de imobilizari financiare sunt nregistrate.
3. Daca toate deprecierile sunt contabilizate.
4. Daca toate veniturile si toate cheltuielile privind imobilizarile financiare sunt nregistrate.
5. Daca imobilizarile financiare nregistrate se afla n portofoliu ntreprinderii.
6. Daca nici o cheltuiala curenta nu este nregistrata la imobilizari financiare.
7. Situatia garantiilor pentru mprumuturile acordate.
8. Daca pretul de nregistrare a imobilizarilor financiare este corect calculat.
9. Daca documentele sunt corect nregistrate.
10. Daca sistemul informational permite contabilitatii sa cunoasca miscarile imobilizarilor
financiare atunci cnd acestea au loc.
Prezentati 10 lucrari de efectuat cnd examinati conturile de stocuri.
1. Daca toate stocurile sunt inventariate.
2. Daca stocurile inventariate sunt contabilizate.
3. Daca toate miscarile stocurilor sunt nregistrate.
4. Daca n lista stocurilor figureaza numai cele apartinnd ntreprinderii.
5. Daca a fost stabilit costul stocurilor.
6. Daca stocurile care au suferit deprecieri sunt corect identificate.
7. Daca toate ajustarile pentru depreciere au fost corect contabilizate.
8. Daca miscarile de stocuri au fost contabilizate la data efectuarii lor.
9. Daca stocurile sunt nregistrate n conturile corespunzatoare.
10. Daca valoarea stocurilor din bilant corespunde cu inventarul.
(11. Daca listele de inventar sunt corect totalizate.)
Prezentati 10 lucrari de efectuat cnd examinati conturile de trezorerie.
1. Daca toate sumele datorate ntreprinderii au fost ncasate.
2. Daca toate sumele ncasate au fost contabilizate.
3. Daca toate sumele platite au fost contabilizate.
4. Daca toate descarcarile clientilor corespund unor ncasari efective.
5. Daca efectele remise spre ncasare au fost corect evaluate.
6. Daca ncasarile sunt contabilizate la suma reala.
7. Daca ncasarile si platile sunt nregistrate n perioada n care au avut loc.
8. Daca ncasarile si platile sunt imputate corect n conturi.
9. Daca operatiile de ncasari si plati sunt justificate si autorizate.
10. Daca jurnalele (registrele) sunt corect totalizate si centralizate.
Prezentati 10 lucrari de efectuat cnd examinati conturile de capitaluri proprii.
1. De analizat operatiunile de crestere a capitalului social.
2. De analizat modul n care s-a calculat valoarea de emisiune a noilor actiuni.
3. De verificat existenta hotarrii AGA pentru orice modificare a capitalului.
4. De verificat concordanta informatiilor obtinute de la ntreprindere cu cele de la Registrul
comertului.
5. De verificat pretul de rascumparare a actiunilor proprii.
6. Daca exista restrictii n distribuirea profitului.
7. De analizat justificarea acoperirii pierderilor reportate din capitalul social.
8. De analizat contul de rezultate si de comparat rezultatele curente cu cele ale perioadelor
anterioare.
9. De verificat modul n care s-a facut distribuirea dividendelor.
10. De verificat respectarea dispozitiilor legale si statutare privind rezervele.
Prezentati 10 lucrari de efectuat cnd examinati conturile de vnzari si clienti.
1. Daca toate marfurile expediate sunt facturate.
2. Daca au fost facute stornarile pentru toate marfurile returnate si pentru toate litigiile cu

clientii.
3. Daca toate facturile anulate sunt contabilizate.
4. Daca toate facturile emise corespund marfurilor expediate.
5. Daca toate anularile de facturi corespund unor returnari sau litigii.
6. Daca facturile sunt emise cu preturi corecte si sunt corect calculate.
7. Daca sunt rapid identificate facturile a caror ncasare este incerta.
8. Daca facturile sunt contabilizate n perioada livrarilor.
9. Daca facturile si anularile sunt imputate n conturile corespunzatoare.
10. Daca jurnalele sunt corect totalizate si centralizate.
Prezentati 10 lucrari de efectuat cnd examinati conturile de cumparari si de furnizori.
1. Daca toate stocurile primite sunt facturate.
2. Daca s-au facut stornarile pentru toate bunurile returnate si pentru toate litigiile.
3. Daca sunt contabilizate toate documentele care atesta cumpararile.
4. Daca toate facturile primite corespund unor bunuri efectiv cumparate.
5. Daca toate stornarile corespund unor bunuri returnate sau unor litigii.
6. Daca preturile de pe facturile primite sunt corecte.
7. Daca au fost corect facute conversiile pentru facturile n valuta.
8. Daca facturile sunt contabilizate n perioada corecta, adica n perioada primirii efective a
marfurilor.
9. Daca facturile sunt nregistrate n conturile corecte.
10. Daca jurnalele sunt corect totalizate si centralizate.
Care sunt principalele obiective ale controlului intern ale unei entitati?
1. Protejarea activelor ntreprinderii;
2. Asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile;
3. Asigurarea respectarii dispozitiilor ntreprinderii;
4. Promovarea eficacitatii exploatarii.
Care sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati?
a. Existenta unui plan de organizare care sa cuprinda:
- definirea ct mai precisa a sarcinilor (fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca);
- definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierarhii
a carei autoritate este indiscutabila;
- circulatia informatiilor: circulatia documentelor trebuie sa fie suficient de precisa si elaborata
pentru a exclude neglijenta si fantezia.
b. Competenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii; deciziile
pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra compartimentelor
pe care le conduc.
c. Existenta unei documentatii satisfacatoare se refera la:
- producerea informatiilor: este recomandata existenta unor instructiuni scrise sub forma unui
manual de proceduri;
- arhivarea informatiilor: memoria unei ntreprinderi este un element esential al controlului
intern care conditioneaza toate controalele ulterioare.
Explicati importanta separarii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entitati.
Separarea sarcinilor este necesara pentru a permite controlul reciproc al executiei lor. n acest
fel se evita ca o persoana sa poata comite o eroare sau o iregularitate, avnd posibilitatea de a o
ascunde sau fara ca o alta persoana sa aiba posibilitatea de a o descoperi.
Definiti auditul intern si controlul intern si relatia dintre acestea.
Auditul intern este un compartiment din cadrul unei ntreprinderi care efectueaza verificari
pentru aceasta; face parte din controlul intern al entitatii si are ca obiective de baza verificarea
sistemelor contabile si de control intern. Auditul intern se poate realiza si pe baze contractuale cu o
firma de audit, alta dect cea care efectueaza auditul asupra situatiilor financiare ale acelei entitati.
Sistemul de control intern reprezinta un ansamblu de politici si proceduri puse n aplicare de
conducerea unei entitati n vederea asigurarii, n masura posibilului, a unei gestionari riguroase si
eficiente a activitatilor acesteia.
Controlul intern al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa
ntreg personalul entitatii respectiv.
Auditul intern al unei entitati se refera la controlul existentei si aplicarii procedurilor din
entitatea respectiva.

Care sunt principalele obiective ale auditului intern?


Obiectivele auditului intern sunt:
a. verificarea conformitatii activitatilor din entitatea auditata cu politicile, programele si
managementul acesteia;
b. evaluarea gradului de adecvare si aplicare a controalelor financiare si nefinanciare
dispuse si efectuate de catre conducerea unitatii n scopul cresterii eficientei activitatii entitatii;
c. evaluarea gradului de adecvare a datelor/informatiilor financiare si nefinanciare
destinate conducerii pentru cunoasterea realitatii din entitate;
d. protejarea elementelor patrimoniale bilantiere si extrabilantiere si identificarea
metodelor de prevenire a fraudelor si pierderilor de orice fel.

Care sunt cele patru categorii de audit intern n functie de natura?


1. auditul de conformitate/regularitate
2. auditul de eficacitate
3. auditul de management
4. auditul strategic
Prezentati o clasificare a misiunilor de audit intern.
Misiunea de audit intern (MAI) poate mbraca, dupa caz, urmatoarele forme:
1. dupa sfera de cuprindere materiala:
-MAl globala: se refera la ansamblul unei activitati, actiuni sau operatiuni;
-MAI partiala: se refera doar la o parte (aspect, segment etc.) dintr-o activitate, actiune sau
operatiune;
2. dupa sfera de cuprindere teritoriala:
-MAI simpla: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern sunt limitate la teritoriul
administrativ n care structura de audit intern are competenta teritoriala;
-MAI mixta: obiectul auditat sau obiectivul misiunii de audit intern se extind asupra unor teritorii
administrative care depasesc competenta teritoriala a structurii de audit intern respectiv;
3. dupa orizontul de timp n care se desfasoara:
-MAI subanuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mica de un
an calendaristic;
-MAI anuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp de un an
calendaristic;
-MAI multianuala: calendarul misiunii de audit intern cuprinde o perioada de timp mai mare de
un an calendaristic;
4. dupa orizontul de timp supus auditarii:
MAI statica (fenomenala): orizontul de timp supus auditarii permite doar o diagnosticare spot a
obiectului auditat;
MAI dinamica (procesuala): orizontul de timp supus auditarii permite o evaluare a desfasurarii
relevante a obiectului auditat;
5. dupa periodicitatea auditarii aceluiasi obiect:
MAI ciclica: misiunea de audit intern se reia asupra aceluiasi obiect auditat la anumite intervale,
cu o frecventa stabila;
MAI aleatoare: misiunea de audit intern nu urmareste realizarea unei anumite periodicitati de
auditare a aceluiasi obiect al auditului;
6. dupa gradul de cuprindere a obiectelor auditate de acelasi fel:
-MAI exhaustiva: cuprinde toate obiectele de acelasi fel, n legatura cu care se auditeaza o
anumita activitate, operatiune sau actiune;
MAI selectiva: cuprinde un esantion din obiectele de acelasi fel la care
se auditeaza o anumita activitate, operatiune sau actiune;
7. dupa stadiul obiectului auditat:
-MAI ex post: obiectul auditat si-a ncheiat activitatea, operatiunea sau actiunea care constituie
obiectivul misiunii;
-MAI concomitent: activitatea, operatiunea sau actiunea care constituie obiectivul misiunii din
cadrul obiectului auditat sunt n curs;
8. dupa gradul de complexitate al misiunii:
- MAI omogena; misiunea de audit intern cuprinde o singura pista de audit intern;
-MAI eterogena: misiunea de audit intern cuprinde mai multe piste de audit intern;
Care sunt principalele etape de realizare a unei misiuni de audit intern?
Etapele de realizare a unei misiuni de audit intern sunt:
1. Etapa de pregatire
2. Etapa de realizare propriu-zisa

3. Etapa de ncheiere ( evaluare si raportare)


Continutul si structura planurilor de control al conturilor.
Programul (planul) de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru speciala, care contine
urmatoarele rubrici:
- lista controalelor de efectuat, ordonata pe sectiunile situatiilor financiare; aceste controale trebuie sa
fie ct mai bine detaliate pentru a fi usor de identificat documentele si informatiile necesare a se
solicita ntreprinderii;
- ntinderea esantionului: tinnd seama de pragul de semnificatie si de eventualele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca n aceasta coloana sa se mentioneze volumul sondajelor de efectuat pentru
controlul respectiv;
- indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte importanta, avnd n vedere ca de data la
care s-a efectuat depinde calitatea unui control;
- o referinta pentru foaia de lucru;
- probleme ntlnite: aceasta coloana se foloseste pentru supervizarea lucrarilor si pentru a stabili
sinteza rezultatelor controlului.

Dosar
Program de control
Ref:
Pag:
Exercitiu Auditor:
Viza responsabilului: Data
crearii:
Data
actualizarii:
Data:
Controale
de
efectuat
Marimea
esantionului
Facut
de........
la data
de.......
Referinta
(Foaia de
lucru)
Probleme
ntlnite
EXPERTIZA CONTABILA
Care sunt tipurile de reglementari cu privire la expertizele contabile?Expertizele contabile sunt reglementate astfel:
a) legal : OG 65/1994 privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu modificarile si completarile ulterioare
b) procedural: Codul de procedura civila si Codul de procedura penala
c) profesional: Regulamentul de organizare si functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania si Norma
profesionala CECCAR nr. 35 din 2000
Care este sediul reglementarilor legale cu privire la expertizele contabile? S1) Sediul reglementarilor legale privind expertizele contabile
judiciare si extrajudiciare se afla n Ordonanta Guvernului nr. 65/1994 privind activitatea de expertiza contabila si a contabililor autorizati, cu
modificarile si completarile ulterioare si n Ordonanta nr. 2 din 21 ianuarie 2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si
extrajudiciara. Potrivit acestor reglementari legale, efectuarea expertizelor contabile judiciare sau extrajudiciare este dreptul exclusiv al expertilor
contabili1[8]. Astfel potrivit Ordonantei Guvernului nr. 65/19942[9] privind organizarea activitatii de expertiza contabila si a contabililor
autorizati expertul contabil este persoana care a dobndit aceasta
calitate n conditiile prezentei ordonante si are competenta profesionala de a organiza si conduce
contabilitatea, de a supraveghea gestiunea societatilor comerciale, de a ntocmi situatiile financiare si
de a efectua expertize contabile. Asupra constatarilor, concluziilor, opiniilor si recomandarilor sale,
expertul contabil ntocmeste raport.
Lucrarile efectuate de catre alti profesionisti , chiar daca sunt denumite Rapoarte de expertiza
contabila si chiar daca respecta metodologia de elaborare a acestora, sunt simple lucrari de specialitate
si nu au calitatea legala de expertize contabile.

Care este sediul reglementarilor profesionale cu privire la expertizele contabile?


S4) Sediul reglementarilor profesionale se adreseaza deopotriva expertizelor contabile judiciare
si extrajudiciare , regasindu-se n Regulamentul de Organizare si Functionare al CECCAR, n Norma
profesionala nr. 35 privind expertizele contabile si n Codul Etic National al Profesionistilor Contabili.
Regulamentul de Organizare si Functionare a Corpului Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romnia3[17] reglementeaza obligatia expertului contabil de a se manifesta liber fata de
orice interes care este incompatibil cu integritatea, obiectivitatea si, n general, cu independenta
profesionala, exercitarea profesiei de expert contabil facndu-se cu respectarea principiului
independentei profesiei; expertul contabil nu trebuie niciodata sa se gaseasca n situatia de conflict de
interese si n nici o alta situatie care ar putea aduce atingere integritatii si obiectivitatii sale.
Norma profesionala nr. 35 contine cadrul de referinta al misiunilor privind expertizele contabile,
structurat pe urmatoarele subdiviziuni:
N1) Norme de comportament profesional specifice misiunilor privind expertizele contabile:
Independenta expertului contabil; Competenta expertului contabil; Calitatea expertizelor contabile;
Secretul profesional si Confidentialitatea expertului contabil. Aceste norme se suprapun demersului
deontologic privind expertiza contabila.
N2) Norme de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile: Dispunerea expertizelor
judiciare si numirea expertilor contabili; Contractarea si programarea expertizelor contabile;
Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile. Aceste norme se suprapun demersului tehnic
privind expertiza contabila.
N3) Norme de raport specifice expertizelor contabile: Redactarea raportului de expertiza
contabila; Semnarea si depunerea raportului de expertiza contabila. Aceste norme se suprapun
demersului profesional privind expertiza contabila.
N4) Anexe: Model de Contract privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare; Model
de Raport de expertiza contabila judiciara; Model de Raport de expertiza contabila extrajudiciara.
Reglementarea profesionala a activitatii de expertiza contabila are drept obiectiv crearea unui
cadru care sa asigure buna desfasurare a activitatii expertilor contabili ce desfasoara astfel de misiuni.
Care este sediul reglementarilor procedurale cu privire la expertizele contabile judiciare?
S2) Sediul reglementarilor procedurale privind alegerea si numirea expertilor contabili, precum si
modul de efectuare a expertizelor contabile , ndeosebi a celor judiciare, se afla n Codurile de
procedura civila si penala si n Ordonanta nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza
tehnica judiciara si extrajudiciara care, desi nu reglementeaza expertiza contabila n mod explicit,
contin reglementari opozabile expertizei n general.
Codul de procedura civila prevede ca atunci cnd pentru lamurirea unor mprejurari de fapt
instanta considera necesar sa cunoasca parerea unor specialisti, va numi, la cererea partilor ori din
oficiu, unul sau trei experti, stabilind prin ncheiere punctele asupra carora ei urmeaza sa se pronunte
si termenul n care trebuie sa efectueze expertiza. Termenul va fi stabilit astfel nct depunerea
expertizei la instanta sa aiba loc cu cel putin 5 zile nainte de termenul fixat pentru judecata. La
efectuarea expertizei contabile judiciare pot participa si experti desemnati de parti, daca prin lege nu
se dispune altfel. Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii. Recuzarea trebuie sa
fie ceruta n termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la aceasta data; n
celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de recuzare. Recuzarile se judeca n
sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului. Expertilor contabili le sunt opozabile toate dispozitiile
privitoare la citare, aducerea cu mandat si sanctionarea martorilor care lipsesc sunt deopotriva
aplicabile expertilor. Marturia se va scrie de grefier, dupa dictarea presedintelui sau a judecatorului
delegat, si va fi semnata pe fiecare pagina si la sfrsitul ei de judecator, grefier si martor, dupa ce
acesta a luat cunostinta de cuprins. Daca martorul nu voieste sau nu poate sa semneze, se face vorbire
despre aceasta. Orice adaugiri, stersaturi sau schimbari n cuprinsul marturiei trebuie ncuviintate si
semnate de judecator, de grefier si martor, sub pedeapsa de a nu fi tinute n seama. Locurile nescrise
din declaratie trebuie mplinite cu linii, astfel nct sa nu se poata adauga nimic. Daca din cercetare
reiese banuieli puternice de marturie mincinoasa sau de mituire de martor, instanta va ncheia procesverbal si va trimite pe martor n fata autoritatilor penale. Expertul martor poate cere sa i se plateasca
cheltuielile de drum si sa fie despagubit dupa starea sau ndeletnicirea sa si potrivit cu departarea
domiciliului si timpul pierdut. ncheierea instantei este executorie. n situatia n care expertul nu se
nfatiseaza, instanta poate dispune nlocuirea lui. Atunci cnd expertii contabili pot sa-si dea de ndata
parerea, vor fi ascultati chiar n sedinta, iar parerea lor se va trece ntr-un proces-verbal. Daca este
nevoie nsa de o expertizare la fata locului, ea nu poate fi facuta dect dupa citarea partilor prin carte
postala recomandata, cu dovada de primire, aratnd zilele si orele cnd ncepe si continua lucrarea.
Dovada de primire va fi alaturata lucrarii expertului. Partile sunt obligate sa dea expertului orice
lamuriri n legatura cu obiectul lucrarii. n situatia n care sunt numiti mai multi experti cu pareri
diferite, lucrarea trebuie sa cuprinda parerea motivata a fiecaruia. Expertii sunt datori sa se nfatiseze
naintea instantei spre a da lamuriri ori de cte ori li se va cere, caz n care au dreptul la despagubiri, ce
se vor stabili prin ncheiere executorie. Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate
dispune ntregirea expertizei sau o noua expertiza. Expertiza contrarie trebuie ceruta motivat la primul
termen dupa depunerea lucrarii. Expertii care cer sau primesc mai mult dect plata statornicita se
pedepsesc pentru luare de mita. La cererea expertilor, tinndu-se seama de lucrare, instanta poate

dispune majorarea onorariului prin ncheiere executorie data cu citarea partilor. Daca expertiza se
face de o alta instanta prin delegatie, numirea expertilor si statornicirea platii ce li se cuvine va putea fi
lasa n sarcina acestei instante.
Codul de procedura penala prevede ca atunci cnd pentru lamurirea unor fapte sau mprejurari
ale cauzei, n vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert, organul de urmarire
penala ori instanta de judecata dispune, la cerere sau din oficiu, efectuarea unei expertize. Expertul
este numit de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata n materie penala. Fiecare dintre
parti are dreptul sa ceara ca un expert recomandat de ea sa participe la efectuarea expertizei. Dupa
efectuarea expertizei, expertul ntocmeste un raport scris. Cnd sunt mai multi experti se ntocmeste
un singur raport de expertiza. Daca sunt deosebiri de pareri, opiniile separate sunt consemnate n
cuprinsul raportului sau ntr-o anexa. Onorariile stabilite pentru expertizele contabile dispuse din oficiu
n cursul procesului penal, conform art. 116,124 si 125 din Codul de procedura penala sau n legi
speciale, prin care a fost prejudiciat avutul public, vor fi avansate de la bugetul de stat prin bugetele
Ministerului Justitiei, Ministerului Public sau Ministerului Internelor si Reformei Administrative , dupa
caz, urmnd ca sumele sa fie recuperate de la persoanele vinovate la pronuntarea hotarrii
judecatoresti definitive.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organul de urmarire penala sau la
instanta de judecata care a dispus efectuarea expertizei. Raportul de expertiza cuprinde:
a) partea introductiva, n care se arata organul de urmarire penala sau instanta de judecata care a
dispus efectuarea expertizei, data cnd s-a dispus efectuarea acesteia, numele si prenumele expertului,
data si locul unde a fost efectuata, data ntocmirii raportului de expertiza, obiectul acesteia si
ntrebarile la care expertul urma sa raspunda, materialul pe baza caruia expertiza a fost efectuata si
daca partile care au participat la aceasta au dat explicatii n cursul expertizei;
b) descrierea n amanunt a operatiilor de efectuare a expertizei, obiectiile sau explicatiile partilor,
precum si analiza acestor obiectii ori explicatii n lumina celor constatate de expert;
c) concluziile, care cuprind raspunsurile la ntrebarile puse si parerea expertului asupra obiectului
expertizei.
Cnd organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca
expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert,
fie de catre altul. De asemenea, cnd se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare n
scris, ori se dispune chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. n acest
caz, ascultarea expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor. Daca organul
de urmarire penala sau instanta de judecata are ndoieli cu privire la exactitatea concluziilor raportului
de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
Ordonanta nr. 2/2000 privind organizarea activitatii de expertiza tehnica judiciara si
extrajudiciara prevede ca salariatii numiti experti judiciari beneficiaza, la unitatile la care sunt
ncadrati, de timpul necesar pentru efectuarea expertizelor tehnice judiciare ce le-au fost ncredintate.
n perioada n care nu presteaza munca n calitate de salariat, datorita efectuarii expertizei tehnice
judiciare ncredintate, expertul judiciar nu primeste salariu; el si pastreaza nsa n aceasta perioada
celelalte drepturi conferite de calitatea de salariat. Ordonanta reglementeaza de asemenea Regulile
procedurale privind expertiza tehnica judiciara, opozabile si expertizei contabile judiciare, n
concordanta cu prevederile Codului de procedura civila si Codului de procedura penala. n cazul n care
pentru efectuarea expertizei dispuse expertul trebuie sa se deplaseze n alta localitate dect cea n care
domiciliaza, acesta are dreptul la rambursarea cheltuielilor de transport, de cazare si la plata diurnei
potrivit dispozitiilor care reglementeaza aceste drepturi pentru salariatii din institutiile publice. Suma
stabilita drept onorariu provizoriu si avansul pentru cheltuielile de deplasare, atunci cnd este cazul, se
depun, n termen de 5 zile de la numirea expertului, de partea la cererea careia s-a ncuviintat
efectuarea expertizei, n contul special al biroului local pentru expertize judiciare tehnice si contabile,
deschis n acest scop. Raportul de expertiza nsotit de nota de evaluare a onorariului, mpreuna cu
decontul cheltuielilor de transport, cazare, diurna sau al altor cheltuieli necesare pentru efectuarea
expertizei, daca este cazul, se depun la biroul local pentru expertize judiciare tehnice si contabile, n
vederea trimiterii la organul care a dispus efectuarea expertizei. Onorariul definitiv pentru expertiza
tehnica judiciara se stabileste de organul care a dispus efectuarea expertizei, n functie de
complexitatea lucrarii, de volumul de lucru depus si de gradul profesional ori stiintific al expertului sau
al specialistului. Plata onorariului si decontarea altor cheltuieli, atunci cnd este cazul, cuvenite
expertului sau specialistului, se fac numai prin biroul local pentru expertize judiciare tehnice si
contabile.
Enumerati normele de comportament profesional specifice misiunilor cu privire la expertizele
contabile.
- independenta expertului contabil;
- competenta expertului contabil;
- calitatea expertizelor contabile;
- secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil;
- acceptarea expertizelor contabile;
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile.

Comentati norma de comportament profesional acceptarea expertizelor contabile, specifica


misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi
refuzate dect daca exista motive temeinice.
Totusi, expertul contabil, nainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si
analizeze posibilitatea de a-si ndeplini misiunea tinnd seama n special de regulile de independenta si
competenta.
COMENTARII
Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzata pe motive etnice,
religioase, politice sau de alta natura. Aceasta, deoarece expertiza contabila este un act de proba
stiintifica.
Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor n aceeasi cauza, calitatea de
martor avnd ntietate. Expertul contabil se afla n incompatibilitate daca exista mprejurari din care
rezulta ca este interesat sub orice forma el, sotul (sotia) sau vreo ruda apropiata n solutionarea cauzei
ntr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu mprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma urmatoarele
situatii n care s-ar putea gasi expertul contabil:
(i) Daca, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia dintre partile n proces, sa pronuntat asupra unor aspecte ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidentelor tehnicooperative sau la elaborarea situatiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecatii;
(ii) Daca, n calitate de expert contabil, si-a exprimat o prima opinie n aceeasi cauza supusa
judecatii, deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat n sustinerea primei solutii. n particular,
expertul contabil care a efectuat o expertiza extrajudiciara la cererea unei parti n proces se afla n
incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca ndeplineste conditiile de independenta
si de competenta, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
nainte de a accepta sau imediat dupa numire expertul contabil are obligatia sa comunice organului
care l-a numit, n scris, situatiile de mai sus, precum si cele prezentate n normele 3511 si 3512.
Toate comentariile privind norma generala de baza sunt si ramn pertinente.
Comentati norma de comportament profesional independenta expertului contabil, specifica
misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre expertii contabili nscrisi n Tabloul Corpului.
Expertul contabil solicitat n efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de
partile interesate n expertiza, evitnd orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o
constrngere care ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea.
COMENTARII
Expertizele contabile efectuate de expertii contabili care nu ntrunesc conditiile pentru a fi nscrisi
ca membri ai Corpului cad sub incidenta sanctiunilor privind exercitarea unei profesii fara autorizatie.
Daca un expert contabil implicat ntr-o astfel de situatie este solicitat pentru efectuarea unei expertize
contabile, el este obligat sa aduca la cunostinta solicitantului situatia n care se afla.
3511.2. Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta n cazul expertilor contabili numiti din
oficiu de catre organele n drept si relativa n cazul expertilor contabili recomandati de parti sau
solicitati n efectuarea de expertize contabile extrajudiciare.
3511.3. Independenta absoluta a expertului contabil numit de catre organele n drept deriva din
obligatia acestuia de a tine seama de toate cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute
de Codul de procedura civila si alte reglementari procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele
privind judecatorii.
3511.4. Independenta expertului contabil este afectata grav n situatiile reglementate de Codul etic
national al profesionistilor contabili, Sectiunea 100.25 punctele 5 si 6.
3511.5. Expertii contabili care se afla n situatiile prevazute la punctele 3 si 4 de mai sus trebuie sa le
aduca, n scris, la cunostinta organului care i-a numit, imediat dupa numire.
3511.6. Expertul contabil, la primirea oricarei lucrari de expertiza, va face un examen de independenta
si va completa o Declaratie de independenta care va nsoti lucrarea depusa pentru auditul de calitate
la Corp.
3511.7. Toate comentariile privind norma generala de baza sunt si ramn pertinente.
Comentati norma de comportament profesional calitatea expertizelor contabile, specifica
misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie sa efectueze expertizele contabile pentru care a fost solicitat si pe care lea acceptat cu constiinciozitate, devotament, corectitudine si impartialitate; pentru asigurarea n interes
public ca aceste cerinte sunt ndeplinite, expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit
reglementarilor Corpului. Expertizele contabile trebuie sa fie utile celor care le-au solicitat.
COMENTARII
3513.1. Expertizele contabile constituie mijloace de proba stiintifica. n elaborarea lor, expertul
contabil trebuie sa foloseasca metode specifice stiintei contabilitatii. Concluziile expertului contabil
trebuie sa fie fundamentate numai pe documente care atesta evenimente si tranzactii care fac sau

trebuie sa faca obiectul recunoasterilor, evaluarilor, clasificarilor si prezentarilor contabile.


3513.2. n expertizele contabile judiciare, expertul contabil este un tert n proces, care prin calitatea lui
procesuala contribuie la stabilirea adevarului de catre organele de drept. Raportul de expertiza
contabila judiciara are caracter de proba stiintifica care trebuie sa prezinte un nalt grad al indicelui
contributiv la solutionarea cauzei n care a fost dispus. Nedocumentarea si nefundamentarea stiintifica
a rapoartelor de expertiza contabila judiciara pot fi si sunt, adesea, sanctionate de organelle de drept
care le-au dispus cu nlocuirea expertului contabil si dispunerea unei noi expertize contabile. Daca n
aceeasi cauza s-a dispus o noua expertiza contabila care ajunge la concluzii diferite fata de prima din
cauza utilizarii altor criterii si metode de investigatie, organul n drept care le-a dispus are posibilitatea
de a se opri la aceea pe care o considera mai fundamentata sub aspect stiintific, respectiv de mai
buna calitate.
3513.3. Nici expertizele contabile extrajudiciare nu trebuie sa faca rabat din punct de vedere al calitatii.
Independenta si competenta profesionala a expertului contabil trebuie sa asigure o documentare si o
fundamentare stiintifica si expertizelor contabile extrajudiciare.
3513.4. Expertizele contabile sunt supuse auditului de calitate potrivit Regulamentului privind auditul
de calitate al serviciilor contabile prestate de membrii Corpului.
3513.5. Toate comentariile privind norma generala de baza sunt si ramn pertinente.
Comentati norma de comportament profesional resposabilitatea efectuarii expertizelor contabile,
specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertizele contabile trebuie efectuate n mod responsabil. Responsabilitatea expertizelor contabile
judiciare este ntarita prin juramnt, iar a celor extrajudiciare, prin contract.
COMENTARII
3516.1. Responsabilitatea efectuarii expertizei contabile judiciare este ntarita de depunerea unui
juramnt adecvat confesiunii religioase a expertului(tilor) contabil(i), dupa cum urmeaza:
(i) Expertul(tii) contabil(i) de confesiune religioasa crestina va (vor) depune, cu mna pe cruce sau
pe Biblie, juramntul: Jur ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic
din ceea ce stiu. Asa sa-mi ajute Dumnezeu.
(ii) Expertul(tii) contabil(i) fara confesiune religioasa va (vor) depune juramntul: Jur pe onoare si pe
constiinta ca voi spune adevarul si ca nu voi ascunde nimic din ceea ce stiu.
(iii) Expertul(tii) contabil(i) care din motive de constiinta sau confesiune religioasa nu depune
(depun) juramnt va (vor) rosti formula: Ma oblig sa spun adevarul si sa nu ascund nimic din ceea ce
stiu.
3516.2. Toate dispozitiile procedurale cu privire la citarea, aducerea cu mandat si sanctionarea
martorilor care lipsesc de la judecata sunt aplicabile si expertului(tilor) contabil(i) numit(ti) pentru
efectuarea expertizelor contabile judiciare. Daca expertul(tii) contabil(i) numit(ti) pentru efectuarea
expertizelor contabile judiciare nu se nfatiseaza la citarea organelor n drept care l-a (i-a) numit,
acestea sunt abilitate sa dispuna nlocuirea lui (lor).
3516.3. Responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile extrajudiciare trebuie sa rezulte din
contractul ncheiat ntre expertul(tii) contabil(i) si client.
Comentati norma de comportament profesional competenta expertului contabil, specifica
misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Calitatea de expert contabil abilitat sa efectueze expertize contabile este reglementata.
Competenta presupune detinerea de catre expertul contabil a cunostintelor necesare domeniului la
care se refera expertiza contabila. El trebuie sa se supuna regulilor Corpului privind formarea continua,
actualizarea si testarea permanenta a cunostintelor pe care le poseda.
COMENTARII
3512.1. Expertiza contabila are drept suport documentele primare si nregistrarea evenimentelor si
tranzactiilor n contabilitate. Ca urmare, expertul contabil solicitat n efectuarea expertizelor contabile
trebuie sa posede cunostinte solide si actualizate n domeniul economic, n general, si mai ales n
domeniul financiar-contabil. Aceste cunostinte trebuie probate cu calitatea de expert contabil membru
al Corpului, nscris n listele pe domenii publicate, care se supune regulilor stabilite de Corp cu privire la
pregatirea individuala continua si la testarea cunostintelor acumulate.
3512.2. Toate comentariile privind norma generala de baza sunt si ramn pertinente.
Comentati norma de comportament profesional secretul profesional si confedintialitatea
expertului contabil, specifica misiunilor cu privire la expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut
acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina de la
divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are
obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.
COMENTARII
3514.1. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei parti nu trebuie sa prezinte mai
mult dect se cere. El trebuie sa invoce n raportul sau de expertiza contabila judiciara numai acele

evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au o


legatura cauzala cu obiectivul (ntrebarea) care i-a fost fixat(a) de organul n drept care a dispus
expertiza contabila judiciara.
3514.2. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea unei parti ntr-o cauza justitiara trebuie
sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor sale
direct partilor implicate n actul justitiar. Expertul contabil trebuie sa depuna raportul sau, auditat
calitativ, la organul n drept care a dispus expertiza contabila judiciara, de unde cei interesati l pot
consulta n conditiile legii.
3514.3. Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei parti ntr-o cauza justitiara trebuie sa se
abtina de la contactarea partilor implicate n actul justitiar, n afara procedurilor prevazute de
lege. Astfel, n cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi
facuta dect dupa citarea partilor cu confirmare de primire, aratndu-li-se zilele si orele cnd ncep si
se continua lucrarile expertizei contabile. n procesele penale expertul contabil poate lua legatura cu
inculpatii numai cu ncuviintarea si n conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta
de judecata. n toate cazurile, informatiile si explicatiile primite de expertul contabil n contactele sale
cu partile implicate n actul justitiar trebuie sa ramna confidentiale.
3514.4. Toate comentariile privind norma generala de baza sunt si ramn pertinente.
Care sunt actele de comportament prin care se manifesta pastrarea secretului profesional si
confidentialitatea profesionala a expertului contabil n cazul unei expertize contabile judiciare?
Secretul profesional si confidentialitatea expertului contabil
Profesionistul contabil trebuie sa respecte confidentialitatea informatiilor dobndite ca urmare
a unei relatii profesionale sau de afaceri si nu trebuie sa divulge astfel de informatii unei terte parti fara
o autorizatie specifica , cu exceptia cazului n care exista un drept sau o obligatie legala sau
profesionala de a dezvalui aceste informatii. Informatiile confidentiale obtinute n cadrul unei relatii
profesionale sau de afaceri nu trebuie utilizate n avantajul personal al profesionistului contabil sau al
unor terte parti.
Prin natura activitatilor desfasurate si a rolului pe care l detine n cadrul economiei, expertul
contabil , asemenea ntregii mase de profesionisti contabili, este un considerat un confident n
societate.
Potrivit prevederilor Codului Etic National al Profesionistilor Contabili, expertul contabil trebuie
sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a avut acces si de care a luat
cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile , abtinndu-se de la divulgarea lor catre terti, cu
exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau daca are obligatia legala sau
profesionala n acest sens. Expertul contabil numit din oficiu sau la recomandarea partilor este obligat
:
- Sa nu prezinte mai mult dect i se cere. El trebuie sa se refere n lucrarea sa numai la acele
evenimente si tranzactii probate cu documente justificative si/sau evidentieri contabile care au o
legatura cauzala cu obiectivele (ntrebarile) care au fost formulate de organele n drept, care a dispus
expertiza contabila.
- Sa se abtina de la divulgarea continutului raportului de expertiza contabila judiciara si a concluziilor
sale direct partilor implicate n actul justitiar. Expertul contabil trebuie sa depuna raportul sau la
organul n drept care a dispus expertiza contabila, de unde cei interesati l pot consulta n conditiile
legii.
- Sa se abtina de la contactarea partilor implicate n actul justitiar, n afara procedurilor prevazute de
lege. Astfel, n cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi
facuta dect dupa citarea partilor cu confirmare de primire, indicnd-se zilele si orele cnd ncep si se
continua lucrarile expertizei contabile. n cauzele de natura penala expertul contabil poate lua legatura
cu nvinuitii sau inculpatii numai cu ncuviintarea organului de cercetare penala sau judecatoreasca, n
conditiile stabilite de acestia. Informatiile si explicatiile primite de expertul contabil n contactele sale
cu partile implicate n actul justitiar trebuie sa ramna confidentiale.
Expertul contabil, asemenea tuturor profesionistilor contabili, este colaboratorul situat la cel mai nalt
nivel, ntruct ntreaga sa activitate cade sub incidenta interesului public; faptele ce se subordoneaza
secretului profesional au o arie de ntindere larga, ce include nu doar informatiile privind clientii, ci si
pe cele ce privesc lucrarile executate. Profesionistul contabil nu trebuie sa dezminta sau sa confirme
faptele care l privesc pe clientul sau, chiar daca acestea sunt cunoscute de public. Pastrarea secretului
profesional este caracteristica esentiala a profesiilor exercitate n mod independent, organizate si
responsabile , expertul contabil aflndu-se alaturi de avocati, medici, notari, printre confidentii
societatii. Deosebirea este ca, utilizatorii informatiilor rezultate n urma serviciilor contabile si asociate
acestora sunt mult mai numerosi , iar asteptarile sunt tot mai ridicate. Informatiile aflate n gestiunea
portofoliului de servicii financiar-contabile, inclusiv expertiza contabila, nu se dezvaluie neconditionat
nici unui utilizator chiar organ de ancheta fiind, sau de cercetare dect n cazurile prevazute n mod
expres de lege si la solicitare n mod oficial.
n cazul expertizelor contabile judiciare , expertul contabil trebuie sa se conformeze neconditionat
reglementarilor procedurale civile si penale. Desi Codul de procedura civila si Codul de procedura
penala nu reglementeaza n mod expres obligatia confidentialitatii sau secretului profesional,
organele de cercetare abilitate sunt cele care stabilesc obiectivele expertizei contabile judiciare. Se
poate desprinde de aici concluzia ca expertul contabil nu trebuie sa spuna mai mult dect i se cere.

Codul de procedura penala, chiar restrictioneaza accesul expertului contabil , n special cel numit din
oficiu, la anumite documente (cum ar fi declaratiile martorilor, de exemplu).
n situatia n care materialul documentar este insuficient, expertul contabil judiciar este obligat sa
solicite organului abilitat , dispunerea completarii probelor necesare, fie prin depunere la dosar, fie
prin consultare la sediul partii. Nu este deontologic ca un expert contabil sa ataseze Raportului de
expertiza contabila, documente probante n favoarea vreunei parti procesuale.
Care sunt actele de comportament prin care se manifesta pastrarea secretului profesional si
confidentialitatea profesionala a expertului contabil n cazul unei expertize contabile extrajudiciare?
Expertul contabil trebuie sa respecte secretul si caracterul confidential al informatiilor la care a
avut acces si de care a luat cunostinta cu ocazia efectuarii expertizelor contabile, trebuind sa se abtina
de la divulgarea lor catre terti, cu exceptia cazurilor n care a fost autorizat expres n acest scop sau
daca are obligatia legala sau profesionala sa faca o astfel de divulgare.
n cazul expertizelor contabile extrajudiciare expertul contabil trebuie sa se conformeze doar
normelor profesionale ale Corpului n ceea ce priveste secretul si confidentialitatea n expertiza
contabila. Fiind expertize contabile amiabile, procedurile privind accesul la informatiile contabile nu
sunt nici restrictionate, si nici formalizate. Totusi, este recomandabil ca unele aspecte esentiale privind
documentarea si prezentarea concluziilor expertizelor contabile extrajudiciare sa fie stabilite prin
contractul intervenit n cadrul unor astfel de misiuni.
Care sunt principiile deontologice pe care trebuie sa le respecte expertul contabil n activitatea sa de
efectuare a expertizelor contabile judiciare si extrajudiciare?
Principiile deontologice fundamentale carora trebuie sa li se supuna profesionistul contabil, deci si
expertul contabil, sunt explicit definite in Codul etic national al profesionistilor contabili si se refera la:
- integritate
- obiectivitate
- independenta
- secretul profesional
- respectarea normelor tehnice si profesionale
- competenta profesionala
- comportarea deontologica
Standardul profesional nr. 35 privind expertizele contabile, expliciteaza urmatoarele principii
deontologice:
- independenta expertului contabil
- competenta expertului contabil
- calitatea expertizelor contabile
- secretul profesional si confidentialitatea expertizelor contabile
- acceptarea expertizelor contabile
- responsabilitatea efectuarii expertizelor contabile
Cum comentati sintagma Stiinta, independenta, moralitate nscrisa pe sigla (logoul) CECCAR?
Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor
membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si
ndeosebi:
a) sa si dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala,
singurele capabile sa-i ntareasca discernamntul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si
fundamenta o opinie personala, nainte de a face propuneri;
c) sa si exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce l consulta si sa se
pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimndu-si, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii
ipotezelor si concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla n situatia de a nu putea sa si exercite libertatea de gndire
sau de a fi supus ngradirii ndatoririlor sale;

e) sa considere ca independenta sa trebuie sa si gaseasca manifestarea deplina n exercitarea profesiei


si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Independenta absoluta si independenta relativa n care se poate afla un expert contabil.
Exemplificati si explicati cel putin o situatie n care un expert contabil se poate afla ntr-o relatie de
independenta relativa.
Independenta absoluta este caracterizata prin starea de spirit care inlesneste obtinerea unei opinii
neafectate de influente care compromit rationamentul profesional, permitand profesionistului sa
actioneze cu integritate, cu obiectivitate si cu prudenta profesionala
Independenta relativa denota din faptul ca profesionistul contabil in rationamentul profesional nu
poate fi independent in sensul izolarii sale de relatiile economice,financiare sau de alta natura, acest
lucru fiind imposibil deoarece fiecare membru al societatii are relatii cu altii.
Independenta reprezinta un ansamblu de mijloace prin care expertul contabil demonstreaza
publicului ca isi poate exercita misiunea (serviciul profesional) intr-o maniera obiectiva si corecta.
Independenta absoluta si independenta relativa a expertului contabil.
Componentele independentei:
1. Independenta de spirit (in gndire):
Stare de gndire care permite oferirea unei opinii, a unui serviciu profesional far s fie afectat
judecata profesionala;
Ea presupune integritate si obiectivitate.
2. Independenta in aparent:
reprezinta capacitatea de a demonstra c riscurile la adresa independentei de spirit au fost
limitate sau eliminate, astfel incat o terta persoana sa nu puna la indoiala obiectivitatea
profesionistului contabil;
este componenta fundamentala a independentei.
Un functionar public nu poate fi niciodata independent. Activitatea de expert contabil este
incompatibil cu orice alta activitate curent.
Cerintele de independenta se aplica tuturor profesionisti1or contabili cu practica liberal, cu
deosebire auditorilor statutari si tuturor persoanelor care sunt in masur de a influenta lucrrile
profesionistului contabil.
Cum definiti expertiza contabila? Dar expertiza contabila judiciara?
Expertizele contabile sunt mijloace de proba utilizabile n rezolvarea unor cauze care necesita
cunostinte de stricta specialitate din partea unor persoane care au calitatea de expert contabil.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea partilor n fazele de instrumentare si
de judecata ale unor cauze civile si/sau comerciale, atasate sau nu unui process penal, se numesc
expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.
Expertiza contabila este o activitate a profesiei contabile ce poate fi efectuata numai de catre
persoanele care au dobndit calitatea de expert contabil n conditiile legii, fiind nscrise, cu viza la zi, n
Tabloul expertilor contabili, actualizat anual de catre Corpul Expertilor Contabili si Contabililor
Autorizati din Romnia (CECCAR).
Trasaturile care particularizeaza expertiza contabila extrajudiciara.
Redactarea raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa respecte aceleasi exigente ca
si redactarea raportului de expertiza contabila judiciara, cu unele particularitati, cum sunt:
a) Raportul de expertiza contabila judiciara este reglementat procedural (Codul de procedura civila
si Codul de procedura penala) si nu poate fi efectuat decat de catre expertul care a fost desemnat sa-l
efectueze,un astfel de impediment un exista in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara,
acesta putand fi efectuat si de catre o societate de expertiza contabila. In acest caz, in primal paragraf
al raportului de expertiza, unde se face identificarea expertului contabil , se vor trece datele de
identificare ale societatii comerciale de profil, precum si numele personei(expertului) care o reprezinta
b) In paragraful al doilea al raportului de expertiza contabila extrajudiara trebuie sa se mentioneze
numarul contractului de prestari servicii si datele de identificare ale clientului(denumire, sediu social
etc)
c) Paragraful al treilea trebuie sa contina explicit imprejurarile si circumstantele care l-au
determinat pe client sa solicite prestatia expertului contabil/societatii de expertiza contabila.
Descrierea trebuie facuta concis, cu claritate si fara detalii inutile
d) Paragraful patru trebuie sa redea obiectivele expertizei contabile extrajudiciare asa cum au fost
formulate in contractul de prestari servicii
e) In paragraful al cincilea se descrie durata si locul de desfasurare al expertizei contabile
extrajudiciare
f) In paragraful sase se descrie materialul documentar studiat, cu precizarea ca in cazul expertizei
contabile extrajudiciare este obligat sa faca consideratii cu privire la calitatea materialului documentar,
lucru nerecomandat in cazul expertizei contabile judiciare
g) In paragraful sapte al raportului de expertiza contabila extrajudiciara este recomandabil ca expertul
contabil sa analizeze in detaliu eventuale alte expertize contabile efectuate cu aceleasi obiective, alte
evaluari ale expertilor, deoarece spre deosebire de expertizele contabile judiciare, expertii nu au la
dispozitie un dosar al cauzei. Aceste precizari trebuie prezentate numai in masura in care expertul

contabil apreciaza ca acestea sunt utile clientului sau altui utilizator al expertizei contabile.
h) In paragraful opt al expertizei contabile trebuie sa se mentioneze explicit data fixata in contractul
de prestari servicii pentru depunerea raportului de expertiza contabila extrajudiciara
i) Redactarea capitolelor II Desfasurarea expertizei contabile extrajudiciare si III Concluzii ale
raportului de expertiza contabila extrajudiciara trebuie sa fie clara, concisa si fara ambiguitati , la fel ca
in cazul raportului de expertiza contabila extrajudiciara. Eventualele consideratii personale ale
expertului contabil trebuiesc redata in capitolul IV Consideratii personale ale expertului contabil, care
spre deosebire de raportul de expertiza contabila judiciara, unde acest capitol nu se recomanda a fi
uzitat, in cazul expertizelor contabile extrajudiciare este recomandat sa se redacteze.
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea partilor n fazele de instrumentare
si de judecata ale unor cauze civile si/sau comerciale, atasate sau nu unui process penal, se numesc
expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.
Trasaturile care particularizeaza expertiza contabila judiciara.
Principalele trasaturi caracteristice care particularizeaza expertiza contabila judiciara sunt:
a) este un mijloc de proba in justitie care intervine numai atunci cand organele judiciare o considera
necesara pentru elucidarea cauzelor in curs de ancheta sau de judecata
b) este activitatea prin care organele de judecata primesc informatii de natura economico financiara cu
scopul de a stabili adevarul necesar solutionarii temeinice si legale a cauzelor privind faptele cercetate
si anchetate sau judecate
c) se limiteaza la cercetarea problemelor cu caracter economic si financiar indicate de organele
judiciare
d) are competenta de examinare a documentelor si evidentelor tehnico operative si contabile
necesare pentru lamurirea obiectivelor stabilite de organele judiciare
e) confirma sau infirma constatarile controlului cu privire la pagube, abateri, deficiente, lipsuri
f) intervine ca proba administrata de organele de urmarire penala si de judecata, in vederea
convingerii asupra realitatii si asupra conditiilor aparitiei pagubei, deficientei, abaterii
g) este o activitate ocazionala care are loc doar cand se dispune de catre organele judiciare
Expertizele contabile dispuse din oficiu sau acceptate la cererea partilor n fazele de instrumentare
si de judecata ale unor cauze civile si/sau comerciale, atasate sau nu unui process penal, se numesc
expertize contabile judiciare. Toate celelalte expertize contabile sunt extrajudiciare.
Cine sunt destinatarii expertizelor contabile?
Expertizele contabile judiciare si extrajudiciare sunt lucrari de specialitate cu obiective
precizate, solicitate expertilor contabili nscrisi n partea activa a Tabloului Corpului. Solicitantii
expertizelor contabile judiciare sunt si destinatarii acestora:
a. Organele de instrumentare (urmarire si cercetare) a cauzelor care fac obiectul dosarelor penale:
Politie si Parchet.
b. Instantele de judecata a cauzelor penale si civile. Indiferent ca expertizele contabile judiciare sunt
dispuse din oficiu sau sunt acceptate la cererea nvinuitilor sau partilor, implicate n procesul judiciar,
acestia (nvinuitii sau partile implicate n proces) sunt, de asemeni, utilizatori principali ai expertizelor
contabile judiciare.
Solicitantii expertizelor contabile extrajudiciare pot fi oricare dintre persoanele fizice sau juridice
interesate n contractarea unor astfel de lucrari cu expertii contabili, nscrisi n partea activa a Tabloului
Corpului. n mod indirect, atunci cnd solicitantii expertizelor contabile extrajudiciare folosesc aceste
lucrari, n concilierea intereslor lor n relatiile cu partenerii comerciali si de afaceri, organisme
administrative etc., pot fi si acestia considerati destinatari ai expertizelor contabile extrajudiciare.
Care sunt criteriile dupa care se clasifica expertizele contabile?
Expertizele contabile pot fi clasificate n functie de urmatoarele criterii:
I. Dupa scopul principal n care au fost solicitate.
II. Dupa natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refera.
III. n functie de natura juridica.
Cum se clasifica expertizele contabile n functie de scopul principal n care au fost solicitate?
Dupa scopul principal n care au fost solicitate, expertizele contabile pot fi clasificate n:
a) expertize contabile judiciare, reglementate de: Codul de procedura civila; Codul de procedura
penala; alte legi speciale;
b) expertize contabile extrajudiciare sunt cele efectuate n afara procedurilor reglementate privind
rezolvarea unor cauze supuse verdictului justitiei. Sunt efectuate n afara unui proces justitiar. Nu au
calitatea de mijloc de proba n justitie, ci, cel mult, de argumente pentru solicitarea de catre parti a
administrarii probei cu expertiza contabila judiciara sau pentru rezolvarea unor litigii pe cale amiabila.
Cum se clasifica expertizele contabile n functie de natura principalului obiectiv/principalelor
obiective stabilite de organul ndreptatit sa dispuna efectuarea expertizei?
Dupa natura principalului(elor) obiectiv(e) la care se refera, expertizele contabile se clasifica
n:
a) expertize contabile civile dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor civile;

b) expertize contabile penale dispuse sau acceptate n rezolvarea unor aspecte civile atasate
litigiilor penale;
c) expertize contabile comerciale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor comerciale;
d) expertize contabile fiscale dispuse sau acceptate n rezolvarea litigiilor fiscale;
e) alte categorii de expertize contabile judiciare dispuse de organele n drept sau extrajudiciare
solicitate de catreclienti.
Cum se clasifica expertizele contabile n functie de natura juridica?
n functie de natura juridica, expertizele contabile pot fi:
- civile;
- penale;
- extrajudiciare.
Contractarea expertizei contabile.
Efectuarea expertizelor contabile se face pe baza de contract. Expertizele contabile contractate
trebuie programate. Programul de lucru trebuie sa cuprinda natura, calendarul si ntinderea lucrarilor
necesare pentru ndeplinirea misiunii privind expertizele contabile contractate.
3522.1. Expertii care vor cere sau vor primi mai mult dect plata statornicita se vor pedepsi pentru
luare de mita (art. 213 alin. 1, Codul de procedura civila). Este leit-motivul pentru care expertizele
contabile, indiferent de natura lor (judiciara sau extrajudiciara), trebuie contractate, unul dintre
elementele fundamentale ale contractului fiind marimea onorariului.
3522.2. ncheierile de sedinta (n dosarele civile) si ordonantele organelor de urmarire si cercetare
penala (n dosarele penale), acceptate de expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea
partilor, tin loc de contract pentru efectuarea expertizelor contabile judiciare.
3522.3. Daca n timpul efectuarii expertizelor contabile intervin elemente noi privind volumul si
ntinderea lucrarilor, care nu au fost avute n vedere la acceptarea contractului initial, expertii contabili
sunt ndreptatiti sa ceara majorarea onorariului initial. n cazul expertizelor contabile judiciare
majorarea onorariului se face de catre organul n drept care a dispus efectuarea expertizei. n cazul
expertizelor contabile extrajudiciare majorarea onorariului se face prin act aditional la contractul initial.
3522.4. Expertizele contabile trebuie efectuate si depuse beneficiarului la termenele convenite si
acceptate prin contract. Pentru ncadrarea n aceste termene este necesar sa se elaboreze un program
de lucru n care sa se precizeze, alaturi de obiectivele expertizei contabile, un calendar si un buget de
ore pe fiecare capitol, subdiviziune sau componenta n parte. Daca este necesar, programul de lucru
poate fi modificat n timpul realizarii expertizelor contabile.
Organul de urmarire penala sau instanta de judecata poate dispune efectuarea unei expertize?
Motivati.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele ndreptatite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau expertilor contabili, att din oficiu, ct si
recomandati de partile n proces, se poate face numai de organul n drept sa dispuna administrarea
probei cu expertiza contabila.
COMENTARII
3521.1. Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabila este
Codul de procedura civila. Existnd un Corp de experti contabili, ncredintarea misiunilor privind
efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectndu-se normele de
comportament professional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
3521.2. Instantele de drept civil, atunci cnd considera necesar sa cunoasca parerea unor experti
contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin ncheiere de
sedinta, care trebuie sa cuprinda:
(i) numele expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti) din oficiu sau la cererea partilor n
proces;
(ii) obiectivele (ntrebarile, punctele) la care expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) trebuie sa
raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si
fara a se solicita expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti) sa se pronunte asupra ncadrarilor
legale ale faptelor supuse judecatii;
(iii) termenul n care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinndu-se seama de faptul ca raportul
de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu cinci zile nainte de termenul de
judecata. Daca termenul initial fixat de instanta pentru depunerea expertizei contabile
judiciare este considerat de catre expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) ca fiind inadecvat
(prea scurt), el (ei) este (sunt) ndreptatit(ti) sa solicite instantei un termen adecvat, minim necesar
pentru efectuarea unei expertize contabile judiciare de calitate;
(iv) plata expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti), care trebuie sa fie remuneratorie. Daca
expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare
considera onorariul stabilit de instanta neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) ndreptatit(ti) sa solicite
instantei marirea acestuia.
3521.3. n cazul lipsei de solicitudine a instantei cu privire la cererile expertului contabil sau expertilor
contabili numit(ti) referitoare la subpunctele (ii), (iii), (iv), el (ei) este (sunt) ndreptatit(ti) sa refuze
efectuarea expertizei contabile judiciare. Acest refuz este o problema de rationament profesional a

expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti).


3521.4. Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si n cauze penale, n conformitate cu prevederile
Codului de procedura penala. n astfel de cauze, organul de urmarire penala sau instanta de judecata
care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaza un termen la care sunt chemate partile,
precum si expertul contabil, aducndu-li-se la cunostinta ntrebarile la care trebuie sa raspunda
expertul contabil
si precizndu-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu privire la ntrebari si ca pot cere modificarea sau
completarea lor. Totodata, partile sunt ncunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cte unui
expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei. Procedural,
dispunerea expertizei contabile judiciare n cauze penale se face prin ordonanta emisa de organul de
urmarire penala, care trebuie sa contina aceleasi elemente ca si ncheierea de sedinta pentru numirea
expertilor contabili n cauze civile. (Comentariul la Norma nr. 3521.2 este si ramne pertinent.)
3521.5. Cnd efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusa altor reglementari procedurale
speciale, expertii contabili numiti din oficiu sau recomandati de partile n proces trebuie sa se
conformeze reglementarilor procedurale respectiv privind dispunerea expertizelor contabile judiciare
si numirea expertilor contabili.
Obligatia efectuarii expertizei de catre expertul numit de organul ndreptatit sa dispuna efectuarea
expertizei.
Sarcina efectuarii expertizei contabile are caracter obligatoriu, cu exceptia cazurilor de recuzare
sau a existentei circumstantelor care genereaza situatii de incompatibilitate.
Consideratii despre forta probanta a expertizei contabile judiciare.
n practica judiciara nu exista un sistem de ierarhizare a importantei probelor, expertiza
contabila nefiind acceptata ca fiind superioara altor probe; forta de convingere a raportului de
expertiza contabila este teoretic egala cu a celorlalte probe administrate. Prin urmare, expertiza
contabila nu are forta probanta absoluta, ponderea sa fiind egala cu a oricarui alt mijloc de proba.
Eficienta raportului de expertiza contabila ca mijloc de proba cu fundamentare stiintifica , este
determinata de contributia sa la solutionarea cauzei. n evaluarea calitatii unei lucrari de expertiza
contabila, organul judiciar poate avea n vedere anumite criterii, cum ar fi corelatia cu alte probe. Este
posibil nsa, ca un raport de expertiza contabila temeinic fundamentat, prin raportare la stiinta
contabilitatii si pe baza unor rationamente profesionale riguroase, sa poata dobndi caracterul de
proba dominanta n judecarea unei cauze, chiar si n conditiile n care nu concorda ntrutotul ce alte
probe. Finalitatea actului de evaluare a calitatii si modului de valorificare a raportului de expertiza
contabila judiciara revine organului care a dispus efectuarea expertizei, ntruct acesta raspunde de
hotarrea care se pronunta pe baza documentelor probante. Valorificarea expertizei contabile n
activitatea judiciara presupune nsusirea concluziilor acesteia de catre organul beneficiar. Este posibil,
uneori, ca dupa examinarea lucrarii de catre organul care a dispus efectuarea expertizei contabile, sa se
ajunga la concluzia ca aceste nu este corespunzator. n astfel de situatii, din oficiu sau la cererea
oricareia dintre partile implicate, organul abilitat poate dispune masuri de refacere sau de completare
a expertizei contabile.
Care sunt prevederile legale privind delegarea si supravegherea lucrarilor referitoare la expertizele
contabile?
Efectuarea lucrarilor privind expertiza contabila judiciara nu poate fi delegata de catre expertii
contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor, asistentilor sau colaboratorilor lor. In cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor
sau colaboratorilor sai, pastrandu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de
expertiza contabila extrajudiciara.
Necesitatea documentarii lucrarilor privind expertizele contabile.
Documentarea lucrarilor privind expertizele contabile are un caracter particular si se limiteaza strict
la ceea ce este necesar pentru a raspunde la obiectivele (ntrebarile, punctele) fixate expertului(tilor)
contabil(i) de catre organul n drept sa dispuna expertiza contabila judiciara, prin ncheiere de sedinta
(n dosarele civile) sau ordonanta a organului de urmarire si cercetare penala (n dosarele penale), sau
la obiectivele contractului privind expertiza extrajudiciara.
COMENTARII
3524.1. n vederea ntocmirii raportului de expertiza contabila, expertul contabil trebuie sa studieze
materialul documentar adecvat. Studierea materialului documentar adecvat constituie premisa si
conditia necesare ntocmirii unui raport de expertiza contabila temeinic fundamentat, bazat pe
documente justificative si evidentieri contabile, si nu pe prezumtii, declaratii ale partilor si/sau ale
martorilor.
3524.2. Daca obiectivele (ntrebarile, punctele) la care trebuie sa raspunda expertiza contabila vizeaza
constatarile consemnate n acte de control fiscal, gestionar sau de alta natura, efectuate de organe
abilitate, expertul contabil trebuie sa studieze actele de control cel putin sub aspectele continutului si

ntinderii controlului, precum si al modului de stabilire a raspunderilor persoanelor implicate. n cazul


n care s-au ntocmit mai multe acte de control n aceeasi cauza, ajungndu-se la concluzii diferite,
expertul contabil trebuie sa studieze fiecare act de control n parte, aratnd fundamentat cauzele care
au condus la concluzii diferite si pozitia sa fata de aceste concluzii.
3524.3. n demersul sau, expertul contabil care a ajuns la concluzii fundamentate diferite fata de
organul de control este abilitat sa ia contact cu acesta pentru a-si elucida toate aspectele pe care le
implica efectuarea unei expertize contabile de calitate. Contactul si consultarea organului de control nu
l obliga pe expertul contabil sa ajunga la un punct de vedere comun, ci doar la motivarea opiniilor
diferite, care trebuie inserata n raportul de expertiza contabila.
3524.4. Orientativ, materialul documentar pe care trebuie sa l studieze expertul contabil n cazul
expertizelor judiciare se compune din:
(i) dosarul cauzei n care s-a dispus o expertiza judiciara;
(ii) documentele justificative si registrele contabile aflate n pastrarea partilor implicate n procesul
justitiar sau n arhivele tertelor persoane care au vreo legatura cu obiectivele expertizate;
(iii) procesele-verbale ntocmite de organele de control abilitate, aflate att n posesia acestora, ct
si n posesia persoanelor juridice si/sau fizice controlate care au vreo legatura cu obiectivele
expertizate. Particularizat, n cazul expertizelor contabile dispuse n dosarele penale, expertul contabil
are dreptul sa ia cunostinta de continutul dosarului penal numai cu ncuviintarea organului de urmarire
penala sau a instantei de judecata carora expertul contabil este abilitat sa le ceara lamuriri n legatura
cu faptele sau mprejurarile cauzei.
3524.5. Pentru o mai temeinica ntelegere a evenimentelor si a tranzactiilor supuse expertizarii,
expertul contabil este abilitat sa ceara, iar partile interesate n expertiza sa dea, explicatii suplimentare.
Aceste explicatii nu trebuie date n scris si nu constituie material documentar pentru expertizele
contabile. Expertul contabil trebuie sa aiba n vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze n
raport cu actele justificative si contabile expertizate, mentionnd n raportul de expertiza
contabila concordanta sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate. Particularizat,
n cazul expertizelor contabile dispuse n dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare
expertului contabil numai cu ncuviintarea si n conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de
instanta de judecata.
3524.6. Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre expertul
contabil de la partile care l au n pastrare.
Ce trebuie sa cuprinda dosarul de lucru al expertului contabil n ceea ce priveste documentarea
expertizelor contabile?
Dosarul de lucru al expertului contabil, n ceea ce priveste documentarea expertizelor contabile,
trebuie sa cuprinda, dupa caz:
(i) ncheierea de sedinta (n cauze civile), ordonanta organului de urmarire si cercetare penala (n
cauze penale) sau contractul privind efectuarea expertizelor contabile extrajudiciare;
(ii) Raportul de expertiza contabila exemplarul expertului contabil care justifica ndeplinirea
misiunii;
(iii) Eventuala corespondenta, raspunsurile la ntrebari suplimentare sau suplimentele de expertiza
contabila solicitate de organele n drept care au dispus efectuarea expertizei contabile;
(iv) Eventualele note personale ale expertului contabil redactate n timpul efectuarii expertizei
contabile, cum ar fi note scrise n urma unor interviuri sau declaratii verbale, necesare fie redactarii
raportului de expertiza contabila, fie urmaririi bugetului de timp si decontarii lucrarilor de expertiza
contabila cu beneficiarii acestora.
Consideratii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la
delegarea lucrarilor de expertiza contabila.
Efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata de catre expertii
contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor asistentilor sau colaboratorilor lor. n cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor
sau colaboratorilor sai, pastrndu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de
expertiza contabila extrajudiciara.
COMENTARII
3523.1. n cazul expertizelor contabile judiciare, expertii contabili numiti din oficiu sau la recomandarea
partilor nu pot delega efectuarea lucrarilor deoarece au fost nominalizati de catre un organ n drept sa
dispuna proba cu expertiza contabila, printr-un act procedural (ncheiere de sedinta sau ordonanta), si
prin urmare trebuie sa si ndeplineasca personal si integral mandatul.
3523.2. Cerinta de la Comentariul nr. 3523.1 nu exista n cazul n care organul n drept a nominalizat o
persoana juridica pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, si nici n cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, care de regula sunt comandate si contractate cu cabinete sau
societati de expertiza contabila. Contractele ncheiate n acest scop pot include chiar clauze cu privire la
lucrarile care trebuie executate si persoanele carora le vor fi delegate spre executare. Raspunderea
finala nsa, n ce priveste continutul si calitatea raportului de expertiza contabila, revine integral
expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de expertiza contabila. n
astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA SI SUPRAVEGHEREA LUCRARILOR, n continutul si

comentariile ei, trebuie respectata.


Consideratii asupra normei de lucru specifice misiunilor privind expertizele contabile referitoare la
supravegherea lucrarilor de expertiza contabila.
Efectuarea lucrarilor privind expertizele contabile judiciare nu poate fi delegata de catre expertii
contabili numiti din oficiu sau la recomandarea partilor asistentilor sau colaboratorilor lor. n cazul
expertizelor contabile extrajudiciare, expertul contabil poate delega executarea unor lucrari asistentilor
sau colaboratorilor sai, pastrndu-si raspunderea finala asupra continutului si concluziilor raportului de
expertiza contabila extrajudiciara.
COMENTARII
3523.1. n cazul expertizelor contabile judiciare, expertii contabili numiti din oficiu sau la
recomandarea partilor nu pot delega efectuarea lucrarilor deoarece au fost nominalizati de catre un
organ n drept sa dispuna proba cu expertiza contabila, printr-un act procedural (ncheiere de sedinta
sau ordonanta), si prin urmare trebuie sa si ndeplineasca personal si integral mandatul.
3523.2. Cerinta de la Comentariul nr. 3523.1 nu exista n cazul n care organul n drept a
nominalizat o persoana juridica pentru efectuarea expertizei printr-un expert contabil reprezentant, si
nici n cazul expertizelor contabile extrajudiciare, care de regula sunt comandate si contractate cu
cabinete sau societati de expertiza contabila. Contractele ncheiate n acest scop pot include chiar
clauze cu privire la lucrarile care trebuie executate si persoanele carora le vor fi delegate spre
executare. Raspunderea finala nsa, n ce priveste continutul si calitatea raportului de expertiza
contabila, revine integral expertului contabil care a contractat misiunea sau a reprezentat societatea de
expertiza contabila. n astfel de cazuri, Norma de lucru nr. 123 DELEGAREA SI SUPRAVEGHEREA
LUCRARILOR, n continutul si comentariile ei, trebuie respectata.
Din ce se compune materialul documentar pe care l poate studia expertul contabil numit sa
efectueze o expertiza contabila judiciara ntr-o cauza civila. Dar ntr-o cauza penala?
Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are dreptul sa
ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de cercetare si
urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil trebuie
sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative si
contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta
dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale,
partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul
de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la partile care il
au in pastrare.
Explicatiile suplimentare solicitate de expertul contabil cu ocazia convocarii si primite de la partile
interesate n expertiza constituie material documentar? Motivati.
Pentru o mai temeinica ntelegere a evenimentelor si a tranzactiilor supuse expertizarii, expertul
contabil este abilitat sa ceara, iar partile interesate n expertiza sa dea, explicatii suplimentare. Aceste
explicatii nu trebuie date n scris si nu constituie material documentar pentru expertizele contabile.
Expertul contabil trebuie sa aiba n vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze n raport cu
actele justificative si contabile expertizate, mentionnd n raportul de expertiza contabila concordanta
sau neconcordanta dintre explicatiile partilor si actele examinate. Particularizat, n cazul expertizelor
contabile dispuse n dosarele penale, partile implicate pot da explicatiile necesare expertului contabil
numai cu ncuviintarea si n conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de
judecata.
Comentati cum procedati n situatia n care n cauza n care ati fost numit sa efectuati expertiza
judiciara exista lucrari de expertiza efectuate anterior.
n raportul de expertiza contabila este obligatorie mentionarea privind efectuarea sau nu de
alte expertize contabile n aceeasi cauza, deoarece daca s-au mai efectuat expertize contabile an
aceeasi cauza, cu obiective (ntrebari) similare si/sau corelative, atunci expertul contabil trebuie sa-si
motiveze concluziile (raspunsurile) si vizavi de concluziile expertizelor contabile anterioare. Mai mult
daca concluziile expertizelor contabile consecutive sunt diferite si/sau contradictorii, n spiritul
colegialitatii si al respectului reciproc, este recomandabil ca expertii contabili implicati sa se ntlneasca
pentru a discuta concluziile la care au ajuns. Aceasta deoarece expertizarea profesionala a aceluiasi
material documentar ar trebui sa conduca la concluzii relativ similare, eventual doar nuantate.
Masurile dispuse de organul ndreptatit sa dispuna efectuarea expertizei n situatia refuzului

efectuarii expertizei contabile judiciare de catre expertul contabil.


Sarcina efectuarii expertizei contabile de catre expertii numiti este obligatorie, neputnd fi
refuzata dect pentru motive temeinice. Daca expertul nu se nfatiseaza, instanta poate dispune
nlocuirea lui. Refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea n termenul fixat, ori refuzul de a
da lamuririle cerute se sanctioneaza cu amenda judiciara.
Poate fi refuzata efectuarea unei expertize contabile judiciare? Motivati.
Solicitarile adresate expertilor contabili privind efectuarea de expertize contabile nu pot fi
refuzate dect daca exista motive temeinice.
Totusi, expertul contabil, nainte de a accepta efectuarea unei expertize contabile, trebuie sa-si
analizeze posibilitatea de a-si ndeplini misiunea, tinnd seama n special de regulile de independenta,
competenta si incompatibilitate.
COMENTARII
3515.1. Misiunea privind efectuarea unei expertize contabile nu poate fi refuzata pe motive etnice,
religioase, politice sau de alta natura. Aceasta, deoarece expertiza contabila este un act de proba
stiintifica.
3515.2. Calitatea de expert contabil este incompatibila cu cea de martor n aceeasi cauza, calitatea de
martor avnd ntietate. Expertul contabil se afla n incompatibilitate daca exista mprejurari din care
rezulta ca este interesat sub orice forma, el, sotul(ia) sau vreo ruda apropiata, n solutionarea cauzei
ntr-un anumit mod care l-ar determina pe expertul contabil sa fie subiectiv.
Pot fi asimilate cu mprejurari din care rezulta ca este interesat sub orice forma, urmatoarele situatii
n care s-ar putea gasi expertul contabil:
I. Daca, n calitate de organ de control, colaborator sau consilier al uneia din partile n proces, s-a
pronuntat asupra unor aspecte, ori a luat parte la ntocmirea actelor primare, a evidentelor tehnicooperative sau la elaborarea situatiilor financiare care fac obiectul dosarului supus judecatii.
II. Daca, n calitate de expert contabil, si-a exprimat o prima opinie n aceeasi cauza supusa judecatii,
deoarece primeaza prezumtia ca ar fi interesat n sustinerea primei solutii. n particular, expertul
contabil care a efectuat o expertiza extrajudiciara la cererea unei parti n proces se afla n
incompatibilitate cu calitatea de expert numit din oficiu. Daca ndeplineste conditiile de independenta
si de competenta, poate accepta calitatea de expert contabil recomandat de parte.
Procedura administrarii probei cu expertiza contabila judiciara.
Sediul general al materiei de drept privind administrarea dovezilor cu expertiza contabila este
Codul de procedura civila, Art. 201-214. Existnd un Corp de experti contabili, ncredintarea misiunilor
privind efectuarea expertizelor contabile judiciare se poate face numai acestora, respectndu-se
normele de comportament professional specifice misiunilor privind expertizele contabile.
Care este procedura de nscriere a expertilor contabili n Listele cuprinznd expertii contabili pe
specializari, care se transmit Ministerului Justitiei n scopul sprijinirii organelor ndreptatite sa
dispuna efectuarea expertizei contabile judiciare, respectiv numirea expertilor?
1. Filialele Corpului, prin grija directorilor executivi ai filialelor, vor ntocmi anual "Lista expertilor
contabili pe specializari" n doua exemplare.
Acestea se transmit la directia de specialitate din cadrul aparatului central al Corpului, pna la data de
20 februarie a fiecarui an.
2. Pentru ntocmirea "Listei expertilor contabili pe specializari", se va solicita, de la toti expertii
contabili nscrisi n Tabloul Corpului din raza filialei care au dreptul si disponibilitatea de a efectua
expertize contabile judiciare, completarea si depunerea "Fisei de optiuni" potrivit Modelului nr.2
anexat, pna la data de 15 februarie a fiecarui an.
3. Directorul executiv al filialei are obligatia de a asigura verificarea "Fiselor de optiuni" prezentate de
catre expertii contabili n ceea ce priveste pregatirea profesionala si experienta acestora n
specializarile pentru care au optat si a lua sau propune masuri n consecinta, dupa caz.
n "Lista expertilor contabili pe specializari" prevazuta la pct.1 din prezenta procedura, vor fi nscrisi
numai expertii contabili care si-au exprimat disponibilitatea si ndeplinesc conditiile de exercitare a
profesiei, n concordanta cu principiul privind competenta profesionala si prudenta prevazut de Codul
etic national al profesionistilor contabili.

4. "Lista expertilor contabili pe specializari" va fi actualizata n cursul anului n caz de suspendare sau
interdictie a dreptului de exercitare a profesiei, deces, plecare din tara, mutarea domiciliului n alt
judet, obtinerea calitatii de expert contabil si nscrierea n Tabloul Corpului de noi membri, retragerea
expertului contabil la solicitarea acestuia, modificarea datelor de identificarea ale expertilor contabili,
si altele, dupa caz.
5. ntocmirea "Listei expertilor contabili pe specializari " si a "Modificari la lista expertilor contabili pe
specializari" se prezinta exemplificativ n anexele la prezenta procedura.
6. Directia de specialitate din cadrul Aparatului central al Corpului primeste "Listele expertilor contabili
pe specializari" de la filialele Corpului, le analizeaza si ia sau propune masuri de rectificare, dupa caz,
dupa care le prezinta conducerii Corpului n vederea comunicarii acestora la Ministerul Justitiei si
Libertatilor Cetatenesti - Directia Servicii Conexe, pna la data de 15 martie a fiecarui an.
Modificarile ce intervin n "Lista expertilor contabili pe specializari" primite de la filialele Corpului se
comunica, dupa aceeasi procedura la Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti - Directia Servicii
Conexe, n termen de 5 zile de la primirea modificarilor transmise de filiale.
Care sunt calitatile esentiale pe care trebuie sa le aiba expertii contabili, calitati care sunt evidentiate
si pe sigla CECCAR?
Necesitatea de a asigura apararea onoarei si independentei Corpului si de a conferi lucrarilor
membrilor sai autoritate impune acestor profesionisti contabili sa aiba calitati esentiale, cum sunt:
- stiinta, competenta si constiinta;
- independenta de spirit si dezinteres material;
- moralitate, probitate si demnitate.
Se impune ca fiecare membru al Corpului sa faca efortul necesar dezvoltarii acestor calitati si
ndeosebi:
a) sa si dezvolte necontenit cultura, nu numai profesionala, dar si cunostintele de cultura generala,
singurele capabile sa-i ntareasca discernamntul;
b) sa acorde fiecarei tranzactii si situatii examinate toata atentia si timpul necesar pentru a-si
fundamenta o opinie personala, nainte de a face propuneri;
c) sa si exprime opinia fara nici o retinere fata de dorinta, chiar ascunsa, a celui ce l consulta si sa se
pronunte cu sinceritate, fara ocolisuri, exprimndu-si, daca e nevoie, rezervele necesare asupra valorii
ipotezelor si concluziilor formulate;
d) sa nu dea niciodata ocazia de a se afla n situatia de a nu putea sa si exercite libertatea de gndire
sau de a fi supus ngradirii ndatoririlor sale;
e) sa considere ca independenta sa trebuie sa si gaseasca manifestarea deplina n exercitarea profesiei
si n protejarea ei, cu respectarea integrala a dispozitiilor legale si regulilor stabilite de Corp.
Care sunt persoanele care, conform prevederilor legale n vigoare, pot efectua expertize contabile?
Expertizele contabile pot fi efectuate numai de catre persoanele care au dobandit calitatea de
expert contabil, in conditiile legii, fiind inscrise, cu viza la zi, in partea activa a Tabloului expertilor
contabili, actualizat anual de catre CECCAR
Enumerati situatiile de incompatibilitate n care se poate afla expertul contabil numit de catre
organul ndreptatit sa dispuna efectuarea expertizei n vederea solutionarii cauzei aflate spre
judecare.
Expertul contabil se afla in incompatibilitate in urmatoarele situatii:
- daca este implicat financiar, direct sau indirect in activitatile clientilor sai, cum ar fi: acceptarea unei
forme de salarizare; obtinerea de participatii la capitalul social ; darea sau luarea de bunuri, servicii sau
bani; acordarea sau primirea de gajuri sau cautiuni de la sau pentru clientii sai.
- Este implicat in activitatile clientilor sai in calitate de membru al consiliului de administratie al
executivului acestuia sau calitate de angajat
- Desfasoara acte de comert sau slujbe salariate concomitant cu exercitarea profesiei contabile
liberale, care se poate finalize intr-un conflict de interese sau care sunt prin natura lor incompatibile
sau in contradictie cu pozitia de independenta, integritate si obiectivitate a profesionistului contabil;
- Este implicat prin relatiile de familiale si sau personale cu clientii sai;
- Accepta si primeste de la un singur client onorarii care constituie procentaje inacceptabil de ridicate
pentru veniturile profesionistului contabil, ceea ce presupune ca profesionistul contabil isi aloca
majoritatea timpului afectat activitatii sale in interesul clientului respectiv
- Accepta si primeste onorarii neprecizate anticipat in suma absoluta prin contracte sau conventii
- Expertilor contabili le este interzis sa efectueze lucrari, deci inclusiv expertize contabile judiciare si
extrajudiciare pentru agentii economici, in cazul in care sunt rude sau afini pana la gradul al patrulea
inclusiv sau sunt soti ai administratorilor.

- Daca este martor expert sau arbitru in aceeasi cauza, calitatea de martor avand intaietate
- Daca a fost martor sau reprezentant(expert recomandat de parte) ori aparator al vreuneia din parti
- Daca exista imprejurari din care rezulta ca este interesat, sub orice forma, expertul, sotul sau vreo
ruda apropiata in solutionarea cauzei intr-un anumit mod, care sunt de natura sa-l faca pe expert
subiectiv
- Daca s-a pronuntat asupra unor aspecte care constituie obiectul dosarului, in calitate de organ de
control, conducere, tehnic de specialitate, ori a luat parte, ca executant, la intocmirea actelor primare,
a evidentelor contabile tehnico operative;
- Daca a mai intocmit o expertiza contabila in acelasi dosar, ocazie cu care si-a exprimat opiniile
Recuzarea expertului tehnic judiciar. Definitie, procedura.
n cazul expetizelor contabile judiciare daca expertul contabil nu face declaratie de abtinere, el
poate fi recuzat (art.50 si 51 din codul de procedura civila).
Recuzarea expertului contabil se cere cu 5 zile nainte de numire, daca motivul exista la aceasta
data; n celelalte cazuri termenul merge de la data la care s-a ivit motivul (art.204 din Codul de
procedura civila).
Art. 204- c.pr.civ.
(1) Expertii se pot recuza pentru aceleasi motive ca si judecatorii.
(2) Recuzarea trebuie sa fie ceruta n termen de 5 zile de la numirea expertului, daca motivul ei exista la
aceasta data; n celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de recuzare.
(3) Recuzarile se judeca n sedinta publica, cu citarea partilor si a expertului.
Norme:
Recuzarea este dreptul pe care l au partile implicate n proces de a cere, n cazuri determinate,
expertului sau expertilor sa se retraga de la efectuarea expertizei. Expertii pot fi recuzati pentru
aceleasi motive ca si judecatorii.
Expertii se vor recuza pentru aceleasi morive ca si judecatorii. Recuzarile se judeca in sedinta publica cu
citarea partilor si a expertului.Expertul contabil poate fi recuzat :
- cand el, sotul sau, ascendentii ori descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii sau cand este
sot, ruda sau afin, pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna din parti;
- cand el este sot, ruda sau afin in linie directa ori in linie colaterala, pana la al patrulea grad inclusiv cu
avocatul sau mandatarul unei parti sau daca este casatorit cu fratele ori sora sotului uneia din aceste
persoane;
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin a uneia din parti pana la al patrulea grad inclusiv,
sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copiii;
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu aceea care
se judeca sau daca au o judecata la instanta unde una din parti este judecator;
- daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii;
- daca este tutore, curator al uneia din parti;
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca;
- daca a primit de la una din parti daruri sau fagaduieli de daruri ori altfel de indatoriri;
- daca este vrajmasie intre el, sotul sau una din rudele sale pana la al patrulea grad inclusiv si una din
parti, sotii sau rudele acestora pana la gradul al treilea inclusiv.
Enumerati situatiile n care poate fi recuzat expertul contabil numit de catre organul ndreptatit sa
dispuna efectuarea expertizei n vederea solutionarii cauzei aflate spre judecare.
n contextul reglementarilor procedurale(civile si penale) expertul contabil poate fi recuzat:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau este
sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad
inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se
judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci ani
inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti,
sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusiv
Precizati care este procedura pe care trebuie sa o urmeze un expert contabil numit sa efectueze o

expertiza contabila ntr-o cauza penala , n situatia n care dupa ce a fost convocat de organul de
urmarire penala n vederea efectuarii unei expertize judiciare si a primit acceptul acestuia sa consulte
dosarul cauzei a constatat ca una dintre parti i este vecin, iar sotiile lor se afla n dusmanie.
Dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila va
constata ca se afla ntr-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit.
g) exista dusmanie ntre el, sotul sau una dintre rudele sale pna la gradul al patrulea inclusiv si una
dintre parti, sotul sau rudele acesteia pna la gradul al treilea inclusiv din Codul de Procedura Penala,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului care
supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la
procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de
existenta cazului de incompatibilitate.
Precizati care este procedura pe care trebuie sa o urmeze un expert contabil numit sa efectueze o
expertiza contabila ntr-o cauza civila, cerere de apel, n situatia n care dupa ce a fost nstiintat
despre numirea cu privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare si a consultat dosarul
cauzei a constatat ca a mai efectuat o expertiza contabila judiciara n aceeasi cauza la o instanta
inferioara.
Dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila va
constata ca se afla ntr-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedura Civila, Art.27, Pct. 7.
daca si-a spus parerea cu privire la pricina ce se judeca, deoarece primeaza prezumtia ca ar fi
interesat n sustinerea primei solutii.
Aflndu-se n stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat sa declare, dupa caz,
presedintelui instantei, ca se abtine de a participa la procesul civil, cu aratarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de ndata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de
existenta cazului de incompatibilitate.
Precizati care este procedura pe care trebuie sa o urmeze un expert contabil numit sa efectueze o
expertiza contabila ntr-o cauza civila,, n situatia n care dupa ce a fost nstiintat despre numirea cu
privirea la efectuarea unei expertize contabile judiciare si a consultat dosarul cauzei a constatat ca
este n litigiu cu una dintre parti, aceasta depunnd la o instanta judecatoreasca o cerere de chemare
n judecata n care expertul are calitatea procesuala de prt.
Dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila va
constata ca se afla ntr-un caz de incompatibilitate Conform Codului de Procedura Civila, Art.27, Pct. 5
daca intre aceleasi persoane si una din parti a fost o judecata penala in timp de 5 ani inaintea recuzarii
.
Aflndu-se n stare de incompatibilitate expertul contabil este obligat sa declare, dupa caz,
presedintelui instantei, ca se abtine de a participa la procesul civil, cu aratarea cazului de
incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de ndata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta de
existenta cazului de incompatibilitate.
Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit sa efectueze o expertiza contabila
judiciara care a constatat, dupa ce a consultat dosarul cauzei, ca se afla n incompatibilitate cu una
dintre parti?Cui sesizeaza aceasta situatie, n ce termen si sub ce forma?
Un expert contabil care a constat dupa ce a consultat dosarul ca se afla n incompatibilitate cu
una din parti are obligatia sa declare presedintelui instantei de judecata sau procurorului care
supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de la efectuarea
expertizei, cu indicarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii. Declaratia de
abtinere se face de ndata ce expertul contabil a luat cunostinta de existenta situatiei de
incompatibilitate.
n cazul n care expertul contabil incompatibil nu a facut declaratia de abtinere de a participa la
efectuarea expertizei, poate fi recuzat n cursul urmaririi penale si al judecarii, de oricare dintre parti,
de ndata ce partea a aflat de existenta cazului de incompatibilitate.
Recuzarea se formuleaza oral sau n scris, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie
motivul recuzarii. Recuzarea trebuie sa fie ceruta n termen de 5 zile de la numirea expertului, daca
motivul exista la aceasta data; n celelalte cazuri termenul va curge de la data cnd s-a ivit motivul de
recuzare. Recuzarile se judeca n sedinta publica cu citarea partilor si a expertului.
Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta de judecata fara participarea expertului
care a declarat ca se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de
recuzare se face de ndata , ascultndu-se procurorul, cnd este prezent n instanta, iar daca se gaseste
necesar, si partile, precum si expertul care se abtine sau a carui recuzare se cere. ncheierea prin care sa admis sau s-a respins abtinerea sau recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac
Ce se ntelege prin abtinerea unui expert contabil numit sa efectueze o expertiza judiciara ntr-o
cauza?Cine sesizeaza aceasta situatie, n ce termen si sub ce forma?

Abtinerea ca procedura consta n declaratia expertului care trebuie facuta de ndata ce constata
ca se afla ntr-un caz de incompatibilitate. mprejurarile privind abtinerea de la efectuarea expertizei
contabile se comunica presedintelui instantei .Declaratia de abtinere se face de ndata ce expertul
contabil a luat cunostinta de existenta situatiei de incompatibilitate.
n cazul n care expertul contabil incompatibil nu a facut declaratia de abtinere de a participa la
efectuarea expertizei, poate fi recuzat n cursul urmaririi penale si al judecarii, de oricare dintre parti,
de ndata ce partea a aflat de existenta cazului de incompatibilitate.
Abtinerea sau recuzarea se solutioneaza de instanta de judecata fara participarea expertului
care a declarat ca se abtine sau este recuzat. Examinarea declaratiei de abtinere sau a cererii de
recuzare se face de ndata , ascultndu-se procurorul, cnd este prezent n instanta, iar daca se gaseste
necesar, sipartile, precum si expertul care se abtine sau a carui recuzare se cere. ncheierea prin care sa admis sau s-a respins abtinerea sau recuzarea nu este supusa niciunei cai de atac
Cazurile de abtinere a expertilor contabili in cazul expertizei judiciare in procesul penal sunt
similare cu cazurile de recuzare si anume:
- cand el, sotul sau, ascendentii sau descendentii lor au vreun interes in judecarea pricinii, sau
este sot, ruda sau afin pana la al patrulea grad inclusiv cu vreuna dintre parti
- cand se afla in vreunul dintre cazurile prevazute in art. 100 din legea de organizare judecatoreasca
- cand sotul in viata si nedespartit este ruda sau afin al uneia dintre parti pana la al patrulea grad
inclusiv, sau daca, fiind incetat din viata ori despartit, au ramas copii
- daca el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv au o pricina asemanatoare cu cea care se
judeca, sau daca au o judecata la instanta unde una din parti se judeca
- daca intre aceleasi persoane si una dintre parti a fost un caz de judecata penala timp de cinci
ani inaintea recuzarii
- daca este tutore, curator sau consilier judiciar al uneia dintre parti
- daca si-a spus parerea cu privire la pricina care se judeca
- daca a primit de la una dintre parti daruri sau fagaduieli de daruri sau altfel de indatoriri
- daca este in vrajmasie intre el, sotul sau rudele lor pana la al patrulea grad inclusiv si una dintre parti,
sotii sau sotiile acestora pana la al patrulea grad inclusive
Care este procedura de urmat pentru un expert contabil numit sa efectueze o expertiza contabila
judiciara care a constatat, dupa ce a consultat dosarul cauzei, ca se afla n incompatibilitate cu una
dintre parti(este dusmanie ntre varul sau si varul uneia dintre parti)?Cui sesizeaza aceasta situatie,
n ce termen si sub ce forma?
Dupa consultarea dosarului, expertul contabil numit sa efectueze expertiza contabila va
constata ca se afla ntr-un caz de incompatibilitate, conform Art. 48: Alte cauze de incompatibilitate lit.
g) exista dusmanie ntre el, sotul sau una dintre rudele sale pna la gradul al patrulea inclusiv si una
dintre parti, sotul sau rudele acesteia pna la gradul al treilea inclusiv din Codul de Procedura Penala,
Persoana incompatibila este obligata sa declare, dupa caz, presedintelui instantei, procurorului
care supravegheaza cercetarea penala sau procurorului ierarhic superior, ca se abtine de a participa la
procesul penal, cu aratarea cazului de incompatibilitate ce constituie motivul abtinerii.
Declaratia de abtinere se face de indata ce persoana obligata la aceasta a luat cunostinta
de existenta cazului de incompatibilitate.
Raspunderea disciplinara a expertului contabil n desfasurarea activitatii profesionale.
Expertii contabili raspund disciplinar n desfasurarea activitatii lor, n cazul n care au savrsit
una din faptele (abateri de la norme, regulament) care atrag sanctiuni disciplinare.
Sanctiunile disciplinare ce se aplica expertilor contabili (si contabililor autorizati), n raport cu
gravitatea abaterilor savrsite, sunt urmatoarelw:
- mustrare
- avertisment scris
- suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat) pe o
perioada de timp de la trei luni la un an;
- interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil (sau de contabil autorizat).
Abaterile, n functie de care se aplica sanctiunile disciplinare, se stabilesc prin Regulamentul de
organizare si functionare.
Enumerati cel putin 10 fapte care constituie abatere disciplinara si sunt sanctionate de Comisiile de
disciplina, conform prevederilor Regulamentului de organizare si functionare al CECCAR.
Sunt abateri disciplinare urmatoarele fapte:
a) comportament necuviincios fata de membrii Corpului, reprezentantii Ministerului Economiei si
Finantelor sau fata de alti participanti la reuniunile de lucru ale organelor de conducere si control ale

Corpului;
b) absenta nemotivata de la ntrunirea adunarii generale a filialei sau de la Conferinta nationala;
c) nerespectarea dispozitiilor Codului etic national al profesionistilor contabili si a normelor Corpului
referitoare la publicitate;
d) absenta nejustificata de la actiunile de pregatire si dezvoltare profesionala reglementate prin
normele emise de Corp;
e) prestarea de servicii profesionale fara viza anuala de exercitare a profesiei sau fara contract scris
ncheiat cu clientul sau pe baza unui contract n care nu a fost nscrisa calitatea profesionala a celui care
l ncheie: expert contabil sau contabil autorizat;
f) nerespectarea obligatiei de pastrare a secretului profesional;
g) nedeclararea sau declararea partiala a veniturilor, n scopul sustragerii de la plata cotizatiei
prevazute n prezentul regulament sau a impozitelor;
h) fapta membrului Corpului de a nu depune n termenele stabilite, la filiala de care apartine,
declaratiile anuale; pentru persoanele juridice raspunderea incumba presedintelui consiliului de
administratie sau administratorului unic, dupa caz;
i) ncalcarea dispozitiilor cu privire la incompatibilitati sau conflicte de interese;
j) refuzul de a pune la dispozitia organelor de control si auditorilor de calitate ai Corpului documentele
privind activitatea profesionala;
k) nedepunerea declaratiilor sau declaratiilor neconforme cu realitatea, n relatiile cu Corpul sau cu
tertii;
l) nscrierea n rapoartele de expertiza contabila sau n alte lucrari efectuate pentru terti de aprecieri la
adresa altor membri ai Corpului, fara consimtamntul acestora sau fara sa fi fost consultati;
m) nerespectarea normelor si standardelor profesionale emise de Corp cu ocazia efectuarii lucrarilor
pentru terti;
n) nendeplinirea obligatiilor prevazute n Regulamentul privind auditul calitatii serviciilor profesionale;
o) orice alte ncalcari ale normelor si hotarrilor luate de organele de conducere ale Corpului.
La stabilirea si aplicarea sanctiunilor disciplinare se va tine seama de gravitatea ncalcarii si de
consecintele acesteia.
Enumerati faptele care se sanctioneaza cu interdittia/suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
de expert contabil
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu suspendarea dreptului de exercitare a profesiei de
expert contabil
- Neplata cotizatiei profesionale sau/si a celorlalte obligatii banesti, la termenele stabilite de
Regulament, n cursul unui an calendaristic.
Urmatoarele fapte se sanctioneaza cu interdictia dreptului de exercitare a profesiei de expert
contabil:
- Condamnarea definitiva pentru savrsirea unei fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de
gestiune si de administrare a societatilor comerciale;
- ncalcarea, cu intentie, prin actiune sau omisiune, a normelor de lucru privind exercitarea profesiei,
daca fapta a avut ca urmare producerea unui prejudiciu moral sau material;
- Practicarea profesiei de expert contabil sau contabil autorizat fara viza anuala pentru exercitarea
profesiei.
Precizati si explicati infractiunile de natura penala in contextul efectuarii expertizelor contabile
Coroborat cu reglementarile procedurale(codul de procedura civila si penala), expertii contabili,
in contextul efectuarii unor expertize contabile, pot intra sub incidenta unor infractiuni, in cazul
realizarii elementelor constitutive ale acestora, cum ar fi:
Luarea de mita: fapta expertului contabil care, direct sau indirect , pretinde ori primeste bani sau
alte foloase necuvenite, ori accepta promisiunea unor astfel de foloase, sau nu o respinge, in scopul de
a indeplini ori a intarzia indeplinirea unui act privitor la indatoririle sale de serviciu sau in scopul de a
face un act contrar acestor indatoriri. Infractiunea de luare de mita se pedepseste cu inchisoare de la 3
la 12 luni si interzicerea unor drepturi
Marturie mincinoasa: reprezentand fapta martorului(cazul de fata a expertului contabil)care,
intr-o cauza penala civila, disciplinara sau in orice alta cauza in care se asculta martori, face afirmatii

mincinoase ori nu spune tot ce stie privitor la imprejurarile esentiale asupra carora a fost intrebat
Marturia mincinoasa se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani
Favorizarea infractorului : reprezentand ajutorul dat unui infractor fara o intelegere stabilita
inainte sau in timpul savarsirii infractiunii, pentru a ingreuna sau zadarnici urmarirea penala, judecata
sau executarea pedepsei, ori pentru a asigura infractorului folosul sau produsul infractiunii.Favorizarea
infractorului se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 7 ani.Pedeapsa aplicata favorizatorului nu poate
fi mai mare decat pedeapsa prevazut de lege pentru autor.
Expertul contabil poate raspunde penal si pentru alte infractiuni daca sunt intrunite elementele
constitutive ale respectivlor infractiuni
Precizati care sunt infractiunile de natura civila in contextul efectuarii expertizelor contabile
Raspunderea civila a expertului contabil poate fi instituita in temeiul art. 998 din Codul Civil,
potrivit caruia orice fapta a omului care cauzeaza altuia prejudiciu obliga pe acela din a carui greseala sa ocazionat a-l repara. Literatura juridica consacra principii de raspundere civila foarte largi si
cuprinzatoare, astfel incat orice activitate prejudiciabila este susceptibila sa intre sub incidenta lor. In
acest fel, in situatiile in care lipseste o reglementare expresa speciala pentru angajarea raspunderii
juridice, se apeleaza la aceste texte din Codul Civil.
Expertii contabili pot si trebuie sa garanteze raspunderea civila privind activitatea desfasurata
prin incheierea unei polite de asigurare de risc profesional. Potrivit acestei polite, asiguratorul acopera,
in limita sumei asigurate, despagubirile pe care asiguratul este obligat prin hotarare judecatoreasca
pronuntata de o instanta civila sa le plateasca unei terte parti, pentru un prejudiciu de natura materiala
sau financiara survenit ca urmare a unor acte savarsite de catre profesionistul contabil in exercitarea
misiunii sale.
Obligatiile expertului contabil cu privire la efectuarea unei expertize contabile judiciare in cauza
penala.
In dosarele penale expertul contabil are urmatoarele obligatii:
- sa fie prezent in fata organului de cercetare sau de judecata cu ocazia numirii sale(art. 120 Cpp)
- sa se informeze asupra obiectivelor la care trebuie sa raspunda
- sa se abtina de la efectuarea expertizei contabile judiciare in dosarul respectiv , daca se afla in una din
situatiile de incompatibilitate sau de recuzare
- sa ceara completarea dosarului cauzei numai cu acordul organului de cercetare sau de judecata
- sa aplice principiul de impartialitate in efectuarea expertizei contabile
- sa execute personal, cu competenta si la termen mandatul incredintat de organul de urmarire penala
sau instanta de judecata
- sa ia legatura cu partile din dosar numai cu incuviintarea organului de cercetare/de judecata
- sa depuna raportul de expertiza contabila judiciara la termenul stipulat in Ordonanta de numire
- sa efectueze suplimentul de expertiza contabila daca i se cere.
Drepturile expertului contabil cu privire la activitatea de expertiza judiciara, n cauze penale,
conform prevederilor legale.
Expertul contabil numit intr-o cauza penala are urmatoarele drepturi:
- sa ia cunostinta de materialul dosarului necesar pentru efectuarea expertizei
contabile judiciare numai cu incuviintarea organului de cercetare sau de judecata
- sa faca observatii cu privire la obiectivele expertizei si sa ceara modificarea sau completarea lor
- sa primeasca, in conditiile si cu acordul organelor de cercetare/de judecata lamuriri si explicatii de la
parti
- sa participe la efectuarea expertizei contabile judiciare in calitate de expert recomandat de catre una
din parti
- sa solicite organului de cercetare sau instantei de judecata sa dispuna in sarcina partilor plata
onorariului pentru munca depusa.
Raspunderea contraventionala sau administrativa a expertului contabil n desfasurarea activitatii
profesionale.
Expertii contabili si contabilii autorizati raspund, n exercitarea profesiei, disciplinar, administrativ,
civil, penal, dupa caz, potrivit legii.
Pentru stabilirea raspunderii administrative sau contraventionale trebuie avute n vedere urmatoarele:
- fapta sa fie savrsita cu vinovatie;
- fapta sa fie prevazuta de lege sau alt act normativ ca fiind contraventie si se sanctioneaza chiar daca
este savrsita fara intentie.
Expertul recomandat de parte.
Trebuie retinut si aspectul privitor la drepturile partilor n efectuarea acestei expertize, asa cum
reiese din prevederea art.118 alin.3 Cod procedura penala, potrivit careia fiecare dintre parti are

dreptul sa ceara ca un expert recomandat sa participe la efectuarea expertizei, prevedere care ofera
mai multe garantii pentru parti. Aceasta prevedere se completeaza cu disp.art.120 Cod procedura
penala, potrivit careia : partile mai sunt ncunostintate ca au dreptul sa ceara numirea li a cte unui
expert recomandat de fiecare din ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Cum credeti ca trebuie sa procedeze un expert contabil care este solicitat de un client sa nlocuiasca
un alt liber-profesionist contabil care si desfasoara misiunea conform unui contract ncheiat n
acord cu prevederile legale?
n cazul n care un liber-profesionist contabil este solicitat de un client sa nlocuiasca un alt liberprofesionist contabil n exercitiu, acesta nu trebuie sa accepte aceasta misiune dect n conditiile n
care:
- a obtinut din partea clientului autorizarea de a contacta colegul predecesor si a obtinut de la caesta
informatiile necesare privind activitatile clientului;
- s-a asigurat ca nlocuirea nu este motivata de considerente rezultnd din dorinta clientului de a eluda
efectele unei respectari stricte a ndatoririlor profesionale, cum ar fi insistentele predecesorului de a
aduce la lumina adevarul, de a respecta si cere respectarea legilor si reglementarilor n activitatile
respectiv;
- a obtinut justificarea (dovada) platii onorariilor datorate colegului predecesor, cnd acestea rezulta clar
dintr-un contract si tinnd seama de faptul ca executarea efectiva si corecta a lucrarilor nu este
contestata de client;
- se abtine de la orice critica de ordin personal cu privire la colegul sau predecesor;
- asigura pastrarea secretului informatiilor primite din partea colegului predecesor.
Liber-profesionistii contabili care se gasesc n situatia imposibilitatii executarii lucrarilor
contractate din cauza neprimirii datelor si a informatiilor necesare conform prevederilor contractului
sau din cauza lipsei de cooperare cu clientul sunt n drept sa rezilieze, motivat, contractul cu acest
client.
Care este procedura de ntocmire si semnare a raportului de expertiza judiciara ntr-o cauza penala n
care sunt numiti, de organul de cercetare penala sau de instanta, mai multi experti?
Daca n efectuarea expertizei sunt angrenati mai multi experti (2-3) si acestia au un punct de
vedere diferit au obligativitatea ntocmirii daca e cazul fiecare a unui raport de expertiza cu respectarea
tuturor conditiilor de forma si fond impuse
Cnd au fost numiti mai multi experti contabili se ntocmeste un singur raport de expertiza
contabila.
Daca sunt deosebiri de pareri ntre experti, opiniile separate trebuie consemnate n cuprinsul raportului
de expertiza contabila sau ntr-o anexa a acestuia (art.122 din Codul de procedura penala; norma
profesionala nr.3531).
Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi experti care au opinii diferite,
ntr-un paragraf al Capitolului II DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie
sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, n expertizele judiciare
trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de parte n raport cu opinia expertului numit
din oficiu.
Expertul contabil numit de organul de cercetare penala sau de instanta poate convoca sau poate lua
legatura cu partile. Care este procedura de urmat n aceasta situatie?
n procesele penale expertul contabil poate lua legatura cu inculpatii numai cu ncuviintarea si
n
conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de judecata. n toate cazurile,
informatiile si explicatiile primite de expertul contabil n contactele sale cu partile implicate n actul
justitiar trebuie sa ramna confidentiale.
Expertul contabil numit din oficiu sau la cererea unei parti ntr-o cauza justitiara trebuie sa se abtina de
la contactarea partilor implicate n actul justitiar, n afara procedurilor prevazute de lege. Astfel, n
cazul proceselor civile, daca este nevoie de o lucrare la fata locului, aceasta nu poate fi facuta dect
dupa citarea partilor cu confirmare de primire, aratndu-li-se zilele si orele cnd ncep si se continua
lucrarile expertizei contabile. n procesele penale expertul contabil poate lua legatura cu inculpatii
numai cu ncuviintarea si n conditiile stabilite de organul de urmarire penala sau de instanta de
judecata. n toate cazurile, informatiile si explicatiile primite de expertul contabil n contactele sale cu
partile implicate n actul justitiar trebuie sa ramna confidentiale.
Cine si in ce conditii dispune efectuarea expertizei contabile judiciare? Cine numeste expertul
contabil si ce elemente trebuie sa cuprinda incheierea de sedinta/ordonanta prin care se dispune
efectuarea expertizei contabile?

Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele ndreptatite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza.
Numirea expertului sau expertilor contabili, att din oficiu ct si recomandati de partile n proces,
se poate face numai de catre organul n drept sa dispuna administrarea probei cu expertiza contabila.
Instantele de drept civil, atunci cnd considera necesar sa cunoasca parerea unor experti contabili,
pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin ncheierea de sedinta,
care trebuie sa cuprinda:
I. Numele expertului sau expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor n proces;
II. Obiectivele (ntrebarile, punctele) la care expertul sau expertii contabili numiti trebuie sa raspunda.
Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si fara a se
solicita expertului contabil sau expertilor contabili numiti sa se pronunte asupra ncadrarilor legale a
faptelor supuse judecatii;
III. Termenul n care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinndu-se seama de faptul ca raportul
de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu 5 zile nainte de termenul de
judecata. Daca termenul initial fixat de instanta pentru depunerea expertizei contabile judiciare este
considerat de catre expertul sau expertii contabili numiti ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt
ndreptatiti sa solicite instantei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize
contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau expertilor contabili numiti, care trebuie sa fie remuneratorie. Daca
expertul sau expertii contabili numiti pentru efectuarea expertizei contabile judiciare considera
onorariul stabilit de instanta neremu-neratoriu, ei sunt ndreptatiti sa solicite instantei marirea
acestuia.
n cazul lipsei de solicitudine a instantei cu privire la cererile expertului sau expertilor contabili numiti,
referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt ndreptatiti sa refuze efectuarea expertizei contabile judiciare.
Acest refuz este o problema de rationament profesional al expertului sau expertilor contabili numiti.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si n cauze penale, n conformitate cu prevederile
Codului de procedura penala, art. 116-127. n astfel de cauze, organul de urmarire penala sau instanta
de judecata care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaza un termen la care sunt chemate
partile, precum si expertul contabil, aducndu-li-se la cunostinta ntrebarile la care trebuie sa raspunda
expertul contabil si precizndu-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu privire la ntrebari si ca pot cere
modificarea sau completarea lor. Totodata, partile sunt ncunostintate ca au dreptul sa ceara numirea
si a cte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare n cauze penale se face prin Ordonanta emisa de
organul de urmarire penala, care trebuie sa contina aceleasi elemente ca si ncheierea de sedinta
pentru numirea expertilor contabili n cauze civile. (Comentariul la 3521.2 este si ramne pertinent).
Cnd efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusa altor reglementari procedurale
speciale, expertii contabili numiti din oficiu sau recomandati de partile n proces, trebuie sa se
conformeze reglementarilor procedurale respectiv privind dispunerea expertizelor contabile judiciare
si numirea expertilor contabili.
Detaliati procedura depunerii raportului de expertiza contabila judiciara.
Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele.
Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in
efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul
pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane
la expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai
mare daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin 5
zile inainte de data stabilita pentru judecata. Raportul depus la instantele de judecata trebuie sa aiba
viza de verificare a filialei CECCAR.
Detaliati procedura depunerii expertizei contabile extrajudiciare.
Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele.
Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acesteia in termenul legal sau contractual.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre nici una din partile interesate in
efectuarea exeprtizei contabile.
De regula, raportul de expertiza contabila se intocmeste in doua exemplare originale; unul pentru
organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul ramane la

expertul contabil care a efectuat expertiza contabila.Numarul de exemplare originale poate fi mai mare
daca beneficiarul acestuia solicita acest lucru.
Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se preda clientului care a solicitat-o la locul si la
termenul prevazut in contract.
Criterii de stabilire a onorariilor.
Onorariile se calculeaza n functie de tarifele orare sau zilnice n vigoare, pentru fiecare
participant la misiune, la nivelul fiecarei firme, fiecarui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie sa propuna servicii profesionale pentru onorarii
subestimate.
Cnd se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie sa se asigure ca nu este
sacrificata calitatea sa si ca se respecta normele organismului international cu privire la calitate.
Cheltuielile si diversele rambursari deplasari de exemplu se nregistreaza distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de catre un profesionist contabil ca liber profesionist, este strict
interzisa.
Criteriile de care se tine seama n stabilirea onorariilor sunt:
a. competenta si cunostintele necasare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire si experienta a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile si gradul de responsabilitate a misiunii
Care este reglementarea profesionala de stabilire a onorariilor expertilor contabili pentru activitatea
desfasurata?
Regulament din 12/01/2009 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 87 din 13/02/2009 privind
stabilirea criteriilor si modalitatilor pentru determinarea onorariilor, indemnizatiilor si compensatiilor
cuvenite expertilor contabili si contabililor autorizati, precum si societatilor de profil, membri ai
CECCAR din Romania
Modalitati si proceduri privind plata expertilor judiciari
Odata cu numirea expertului contabil prin incheiere de sedinta, se stabileste un onorariu
provizoriu, care se depune de catre partea din dosar in sarcina careia a dispus instanta de
judecata.Acest onorariu provizoriu se plateste in contul Biroului Local de Expertize de pe langa
Tribunalul Judetean.
Dupa finalizarea raportului de expertiza contabila, expertul contabil numit depune la instanta de
judecata o nota de fundamentare a onorariului, prin care se stabileste suma totala de plata in sarcina
partilor. De regula, fundamentarea onorariului se face in functie de timpul de munca alocat, de
complexitatea lucrarilor si de alte cheltuieli accesorii ocazionate de transportul in alte localitati, cazare,
cheltuieli de editare, etc.Instanta de judecata dispune plata diferentei de onorariu, punandu-i in vedere
expertului contabil sa depuna lucrarea la primul termen.
Dupa depunerea raportului de expertiza contabila , functionarul de la biroul local transfera
sumele incasate in contul biroului local in contul personal al expertului care a efectuat lucrarea.
Aceasta modalitate de decontare a onorariilor pentru expertii judiciari este reglementata de OG
2/2000, iarr fundamentarea onorariilor se face de regula printr-un tarif pe ora.
De asemenea expertii contabili trebuie sa faca fundamentarea onorariilor si in functie de
recomandarile cuprinse in Tarifele orientative publicate de catre CECCAR.
Poate fi anulat un raport de expertiza judiciara?Dar unul de expertiza extrajudiciara? Comentati.
Calitatea necorespunzatoare a lucrarilor de expertiza contabila judiciara se sanctioneaza prin
anulare de catre organele care au dispus-o, evitndu-se astfel consecinte de natura jurisprudentei .
Calitatea expertizelor contabile judiciare este apreciata de catre Organul de cercetare abilitat, acesta
fiind sigurul n masura sa sanctioneze neconformitatea, prin anularea lucrarii de expertiza contabila si
dispunerea alteia.
Numirea expertilor contabili n vederea efectuarii expertizelor judiciare n cauze civile. Cine dispune
numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei
contabile judiciare, care este procedura de transmitere catre expert a informatiei privind numirea n
cauza respectiva, care sunt celelalte elemente/date/informatii cu privire la efectuarea expertizei
contabile judiciare, stabilite odata cu numirea expertului n cauza?
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele ndreptatite de lege
pentru administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau expertilor contabili, att din oficiu
ct si recomandati de partile n proces, se poate face numai de catre organul n drept sa dispuna
administrarea probei cu expertiza contabila.

Instantele de drept civil, atunci cnd considera necesar sa cunoasca parerea unor experti contabili,
pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin ncheierea de sedinta,
care trebuie sa cuprinda:
I. Numele expertului sau expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor n proces;
II. Obiectivele (ntrebarile, punctele) la care expertul sau expertii contabili numiti trebuie sa raspunda.
Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si fara a se
solicita expertului contabil sau expertilor contabili numiti sa se pronunte asupra ncadrarilor legale a
faptelor supuse judecatii;
III. Termenul n care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinndu-se seama de faptul ca raportul
de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu 5 zile nainte de termenul de
judecata. Daca termenul initial fixat de instanta pentru depunerea expertizei contabile judiciare este
considerat de catre expertul sau expertii contabili numiti ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt
ndreptatiti sa solicite instantei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize
contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau expertilor contabili numiti, care trebuie sa fie remuneratorie. Daca
expertul sau expertii contabili numiti pentru efectuarea expertizei contabile judiciare considera
onorariul stabilit de instanta neremu-neratoriu, ei sunt ndreptatiti sa solicite instantei marirea
acestuia.
n cazul lipsei de solicitudine a instantei cu privire la cererile expertului sau expertilor contabili
numiti, referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt ndreptatiti sa refuze efectuarea expertizei contabile
judiciare. Acest refuz este o problema de rationament profesional al expertului sau expertilor contabili
numiti.
Cnd efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusa altor reglementari procedurale
speciale, expertii contabili numiti din oficiu sau recomandati de partile n proces, trebuie sa se
conformeze reglementarilor procedurale respectiv privind dispunerea expertizelor contabile judiciare
si numirea expertilor contabili.
Numirea expertilor contabili n vederea efectuarii expertizelor judiciare n cauze penale. Cine dispune
numirea expertului contabil?Care este actul procedural prin care se dispune efectuarea expertizei
contabile judiciare, care este procedura de transmitere catre expert a informatiei privind numirea n
cauza respectiva, care sunt celelalte elemente/date/informatii cu privire la efectuarea expertizei
contabile judiciare, stabilite odata cu numirea expertului n cauza?
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse numai de catre organele ndreptatite de lege pentru
administrarea probei cu expertiza. Numirea expertului sau expertilor contabili, att din oficiu ct si
recomandati de partile n proces, se poate face numai de catre organul n drept sa dispuna
administrarea probei cu expertiza contabila.
Expertizele contabile judiciare pot fi dispuse si n cauze penale, n conformitate cu prevederile
Codului de procedura penala, art. 116-127. n astfel de cauze, organul de urmarire penala sau instanta
de judecata care a dispus efectuarea unei expertize contabile fixeaza un termen la care sunt chemate
partile, precum si expertul contabil, aducndu-li-se la cunostinta ntrebarile la care trebuie sa raspunda
expertul contabil si precizndu-li-se ca au dreptul sa faca observatii cu privire la ntrebari si ca pot cere
modificarea sau completarea lor. Totodata, partile sunt ncunostintate ca au dreptul sa ceara numirea
si a cte unui expert recomandat de fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Procedural, dispunerea expertizei contabile judiciare n cauze penale se face prin Ordonanta
emisa de organul de urmarire penala, care trebuie sa contina aceleasi elemente ca si ncheierea de
sedinta pentru numirea expertilor contabili n cauze civile.
I. Numele expertului sau expertilor contabili numiti din oficiu sau la cererea partilor n proces;
II. Obiectivele (ntrebarile, punctele) la care expertul sau expertii contabili numiti trebuie sa
raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara echivoc si
fara a se solicita expertului contabil sau expertilor contabili numiti sa se pronunte asupra ncadrarilor
legale a faptelor supuse judecatii;
III. Termenul n care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinndu-se seama de faptul ca
raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu 5 zile nainte de termenul
de judecata. Daca termenul initial fixat de instanta pentru depunerea expertizei contabile judiciare este
considerat de catre expertul sau expertii contabili numiti ca fiind inadecvat (prea scurt), ei sunt
ndreptatiti sa solicite instantei un termen adecvat , minim necesar, pentru efectuarea unei expertize
contabile judiciare de calitate;
IV. Plata expertului contabil sau expertilor contabili numiti, care trebuie sa fie remuneratorie. Daca
expertul sau expertii contabili numiti pentru efectuarea expertizei contabile judiciare considera
onorariul stabilit de instanta neremu-neratoriu, ei sunt ndreptatiti sa solicite instantei marirea

acestuia.
n cazul lipsei de solicitudine a instantei cu privire la cererile expertului sau expertilor contabili numiti,
referitoare la subpct. I, II, III, IV, ei sunt ndreptatiti sa refuze efectuarea expertizei contabile judiciare.
Acest refuz este o problema de rationament profesional al expertului sau expertilor contabili numiti.
Cnd efectuarea expertizelor contabile judiciare este supusa altor reglementari procedurale
speciale, expertii contabili numiti din oficiu sau recomandati de partile n proces, trebuie sa se
conformeze reglementarilor procedurale respectiv privind dispunerea expertizelor contabile judiciare
si numirea expertilor contabili.
Care sunt elementele mentionate de instanta n ncheierea de sedinta a unei cauze civile cu privire la
numirea unui expert contabil n vederea efectuarii unei expertize judiciare?
Instantele de drept civil, atunci cnd considera necesar sa cunoasca parerea unor experti
contabili, pot numi, la cererea partilor sau din oficiu, unul sau trei experti contabili prin ncheiere de
sedinta, care trebuie sa cuprinda:
1. numele expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti) din oficiu sau la cererea partilor
n proces;
2. obiectivele (ntrebarile, punctele) la care expertul contabil sau expertii contabili numit(ti)
trebuie sa raspunda. Obiectivele expertizei contabile trebuie sa fie formulate de instanta concis, fara
echivoc si fara a se solicita expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti) sa se pronunte asupra
ncadrarilor legale ale faptelor supuse judecatii;
3. termenul n care trebuie sa se efectueze expertiza contabila, tinndu-se seama de faptul ca
raportul de expertiza contabila trebuie depus la instanta care a dispus-o cu cinci zile nainte de
termenul de judecata. Daca termenul initial fixat de instanta pentru depunerea expertizei contabile
judiciare este considerat de catre expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) ca fiind inadecvat
(prea scurt), el (ei) este (sunt) ndreptatit(ti) sa solicite instantei un termen adecvat, minim necesar
pentru efectuarea unei
expertize contabile judiciare de calitate;
4. plata expertului contabil sau expertilor contabili numit(ti), care trebuie sa fie remuneratorie.
Daca expertul contabil sau expertii contabili numit(ti) pentru efectuarea expertizei contabile judiciare
considera onorariul stabilit de instanta neremuneratoriu, el (ei) este (sunt) ndreptatit(ti) sa solicite
instantei marirea acestuia.
Efectuarea unei noi expertize si suplimentul la expertiza (cine dispune ceasta, n ce situatie se
dispune, drepturile si obligatiile expertului n situatia mentionata).
Art. 212- c.pr.civ.
(1) Daca instanta nu este lamurita prin expertiza facuta, poate dispune ntregirea expertizei sau o noua
expertiza.
(2) Expertiza contrarie va trebui ceruta motivat la primul termen dupa depunerea lucrarii.
Norme:
Suplimentul de expertiza se efectueaza, la cererea organului care a dispus expertiza, de regula de
acelasi expert care a participat la lucrarile expertizei propriu zise, dar pentru efectuarea acestui
supliment instanta competenta poate desemna un alt expert.
Instanta poate sa dispuna efectuarea unui supliment de expertiza care urmareste obiective
suplimentare sau atunci cnd expertul a omis sa raspunda, a dat raspunsuri incomplete sau daca dupa
efectuarea expertizei au aparut mprejurari care pot determina modificarea opiniei initiale a expertului.
O alta expertiza poate fi ncuviintata de instanta, la cererea motivata a partii nemultumite sau din
oficiu, si se efectueaza de un alt expert dect cel care a ntocmit raportul de expertiza initial. n cazul
expertizei contrare se numesc, de regula, trei experti.
Codul de procedura penala:
Art. 124.
Cand organul de urmarire penala sau instanta de judecata constata, la cerere sau din oficiu, ca
expertiza nu este completa, dispune efectuarea unui supliment de expertiza fie de catre acelasi expert,
fie de catre altul.
De asemenea, cand se socoteste necesar, se cer expertului lamuriri suplimentare in scris ori se dispune
chemarea lui spre a da explicatii verbale asupra raportului de expertiza. In acest caz, ascultarea
expertului se face potrivit dispozitiilor privitoare la ascultarea martorilor.
Lamuririle suplimentare in scris pot fi cerute si serviciului medico-legal, laboratorului de expertiza
criminalistica ori institutului de specialitate care a efectuat expertiza.
Codul de procedura penala:
Art. 125.
Daca organul de urmarire penala sau instanta de judecata are indoieli cu privire la exactitatea
concluziilor raportului de expertiza, dispune efectuarea unei noi expertize.
Valorificarea expertizei contabile n activitatea judiciara presupune nsusirea concluziilor
acesteia de catre organul beneficiar. Este posibil, uneori, ca dupa examinarea lucrarii de catre organul
care a dispus efectuarea expertizei contabile, sa se ajunga la concluzia ca aceste nu este corespunzator.
n astfel de situatii, din oficiu sau la cererea oricareia dintre partile implicate, organul abilitat poate
dispune masuri de refacere sau de completare a expertizei contabile.
Formele de completare a expertizei contabile sunt:

a. Explicatii verbale sau deslusiri orale pe care expertul contabil le prezinta organului care a dispus
efectuarea expertizei, la solicitarea acestuia. Acestea constituie n fapt o audiere a expertului contabil
n calitatea sa de specialist, cu privire la constatarile si concluziile exprimate n lucrarea al carui autor
este.
b. Raspunsuri suplimentare formulate n scris fie ca urmare a unor obiectiuni ale partilor, fie datorita
necesitatii de a fi examinate documente probante suplimentare, administrate ulterior ntocmirii si
depunerii raportului de expertiza contabila.
c. Suplimentul de expertiza contabila se dispune de catre organul abilitat , la cererea partilor sau din
oficiu pentru stabilirea adevarului, peste vointa acestora, atunci cnd se constata ca expertiza nu este
completa. Completarea din oficiu contribuie la prevenirea oricarei erori n cunoasterea, dovedirea si
caracterizarea situatiilor cercetate, stabilind o relatie de cauzalitate ntre concluzii si realitatea
obiectiva. Pentru partile implicate n proces, completarea constituie o garantie procesuala n stabilirea
adevarului pe cale juridica. Exemplificam cteva aspecte generatoare ale situatiilor prin care se
dispune efectuarea suplimentului la lucrarea de expertiza contabila:
a. Concluzii ale raportului de expertiza contabila, needificatoare pentru solutionarea cauzei.
b. Raspunsuri abordate superficial, fara a face trimitere la toate documentele probante.
c. Citarea partilor fara respectarea reglementarilor procedurale.
d. Aparitia unor obiective ulterioare celor enuntate initial.
e. Lipsa de procedura n numirea expertilor, invocata de catre oricare dintre parti.
f. Etc.
Suplimentul la raportul de expertiza contabila judiciara poate fi efectuat de catre acelasi expert
sau de catre altul, avnd valoarea unei continuari a expertizei contabile, limitata nsa la obiectivele
adaugate sau neclarificate.
Cine poate avea calitatea de expert recomandat de parte sau de expert desemnat de parte?Care sunt
drepturile si obligatiile acestora?
Art. 120: Codul de Procedura Penala
(3) Partile mai sunt incunostintate ca au dreptul sa ceara numirea si a cate unui expert recomandat de
fiecare dintre ele, care sa participe la efectuarea expertizei.
Fixarea obiectivelor n expertiza contabila in cauze civile si penale
Efectuarea expertizei contabile judiciare se dispune de organul de urmarire penala ori
instanta de judecata, la cerere, sau din oficiu, cand pentru lamurirea unor fapte sau imprejurari ale
cauzei, in vederea aflarii adevarului, sunt necesare cunostintele unui expert contabil.
Obiectivele expertizei contabile, respectiv intrebarile la care trebuie sa raspunda expertul se
stabilesc dupa cum urmeaza:
1. in cauzele civile: obiectivele expertizei se stabilesc de catre partea/partile interesate sau de catre
instanta de judecata, expertul contabil fiind informat despre acestea prin incheierea de sedinta prin
care este desemnat sa efectueze expertiza in cauza respectiva.
2. in cauzele penale: fixarea obiectivelor la care urmeaza sa raspunda expertul se desfasoara in
doua etape astfel:
a) incuviintarea probei si stabilirea obiectivelor de principiu, numirea expertului si fixarea unui
termen cand se citeaza partile impreuna cu expertul numit si analiza sumara a dosarului de catre
expertul contabil
b) punerea in discutia partilor si a expertului numit a obiectivelor la care acesta trebuie sa
raspunda, atentionarea asupra faptului ca are dreptul sa faca observatii si sa solicite modificarea
obiectivelor, sa completeze obiectivele in prezenta partilor
Modalitati si proceduri de intocmire si predare a rapoartelor de expertiza contabila cu opinii
separate
De regula, opiniile separate in cadrul unor expertize apara la expertizele contabile dispuse in
procesele judiciare unde au fost numiti atat experti din oficiu cat si la recomandarea partilor. Atat
codul de procedura civila (art. 210) cat si codul de procedura penala(art. 122) reglementeaza modul de
exprimare a opniilor diferite, respectiv in cadrul aceluiasi raport de expertiza sau intr-o anexa la acesta.
Opiniile diferite pot fi exprimate atat de catre expertii numiti din oficiu cat si de cei recomandati
de partile din proces.Indiferent de modalitatea de consemnare a opiniei diferite de catre unul din
experti(in cadrul raportului de expertiza contabila, punctual, la fiecare obiectiv, dupa formularea
opiniei celuilalt expert sau prin semnarea raportului de expertiza asa cum a fost intocmit de catre
celalalt expert, cu mentiunea expresa ca se anexeaza opinia separata, care face parte integranta din
raport), aceasta trebuie sa fie temienic fundamentata.
Opinia separata exprimata de catre unul dintre expertii contabili trebuie sa fie depusa spre
verificare la filiala CECCAR si ulterior la instanta de judecata, in acelasi timp cu raportul de expertiza
contabila judiciara.
Care sunt conditiile n care se impune redactarea capitolului Considerente personale n raportul de

expertiza contabila judiciara?


Modelul profesional al Raportului de expertiza Contabila judiciara cuprinde un paragraf sau un
capitol final in care expertul contabil poate face unele consideratii sau precizari suplimentare vizavi de
obiectivele(intrebarile) fixate expertizei contabile, cu precizarea ca acest paragraf poate fi introdus
numai daca expertul contabil considera ca i-ar fi util organului judiciar care a dispus expertiza contabila.
Acest capitol trebuie sa fie uzitat cu precautie, mai ales de catre expertul contabil numit din
oficiu, deoarece prezenta lui in raportul de expertiza contabila judiciara vine in contradictie cu
principiul deontologic privind secretul profesional si confidentialitatea in expertizele contabile.Mai
mult, expertul contabil prin acest paragraf, releva mai mult decat i se cere. Se recomanda mai mult
folosirea acestui capitol de catre expertii recomandati de catre parti, daca informatiile sunt in
beneficiul partii pe care o reprezinta, fara insa a incrimina partea adversa.
Optiunea de a introduce un astfel de paragraf intr-un raport de expertiza contabila judiciara
apartine exclusiv expertului contabil.
Considerente privind valorificarea lucrarilor de expertiza contabila:
Pentru a fi administrata ca proba in justitie, expertiza contabila trebuie sa prezinte un nivel
calitativ ridicat, sa contribuie eficient la solutionarea cauzei.
Expertiza contabila judiciara nu are forta probanta absoluta, ponderea ei in rezolvarea cauzei
fiind egala cu orice alt mijloc de proba, deci eficienta ei ca mijloc de proba este determinata de
contributia sa la solutionarea cauzei.Capacitatea de a evalua concluziile raportului de expertiza
contabila revine organului care a dispus efectuarea expertizei, deoarece acesta raspunde de hotararea
ce se pronunta pe baza probelor.
Valorificarea expertizei contabile in activitatea judiciara presupune insusirea concluziilor acesteia
de catre organul beneficiar. Sunt si situatii in care, dupa examinarea expertizei contabile judiciare,
beneficiarul sa ajunga la concluzia ca raportul este necorespunzator.In aceste situatii, organul care a
dispus expertiza, poate dispune, la cererea partilor sau din oficiu, masuri de refacere sau de
completare a expertizei.Acest lucru se poate realiza prin: lamuriri verbale date de catre expert in fata
instantei de judecata, lamuriri scrise printr-un supliment la expertiza sau dispunerea unei noi expertize
efectuate de catre alt expert contabil.
Consideratii asupra Raportului de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile
In unele cazuri, cu caracter de exceptie, efectuarea lucrarilor de expertiza contabila este
ingreunata sau chiar imposibila din cauza modului defectuos de conducere a contabilitatii sau chiar
neconducerea la zi a acesteia sau a tranzactiilor si evenimentelor supuse expertizarii. In astfel de cazuri,
expertul contabil un este abilitat ca mai intai sa refaca sau sa aduca la zi contabilitatea si apon sa
efectueze expertiza contabila. In aceste situatii expertul contabil intocmeste un raport de imposibilitate
a efectuarii expertizei contabile din care sa rezulte argumentat motivele imposibilitatii efectuarii
expertizei contabile.
Organul care a dispus efectuarea expertizei va dispune si completarea materialului
documentar, perioada in care lucrarile de expertiza sunt considerate suspendate.
Raportul de imposibilitate a efectuarii expertizei contabile judiciare are aceeasi structura ca si un
raport normal de expertiza contabila judiciara, respectiv Introducere, Desfasurarea expertizei contabile
si
Concluzii, cu precizarea ca in capitolul II sunt explicitate argumentat motivele pentru care un s-a
putut realiza lucrarea de expertiza contabila.
Care sunt partile componente si elementele de baza ale unui raport de expertiza contabila judiciara?
Detaliati elementele de cuprins (paragrafele) ale capitolului Concluziidin raportul de expertiza
contabila.
Raportul de expertiza contabila judiciara contine de regula trei capitole:
Cap. I. Introducere,
Cap. II.Desfasurarea expertizei contabile judiciare si
Cap. III. Concluzii, iar in unele situatii poate sa cuprinda si cap. IV Consideratii personale ale expertului
contabil.
In primul capitol sunt identificate urmatoarele: numele expertului contabil, organul care a dispus
efectuarea expertizei, circumstantele care au determinat litigiul in cauza, obiectivele(intrebarile)
expertizei, materialul documentar folosit, perioada de editare a raportului de expertiza si data stabilita
pentru depunerea raportului.
In capitolul II sunt redate in paragrafe disctincte obiectivele expertizei, explicitarea modului de
solutionare si raspunsul dat de expertul contabil pentru fiecare obiectiv.
Capitolul III CONCLUZII al raportului de expertiza contabila trebuie sa contina cte un paragraf
distinct cu concluzia (raspunsul) la fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile preluat(a) n
maniera n care a fost formulat(a) n Capitolul II DESFA SURAREA EXPERTIZEI CONTABILE
n conformitate cu examinarile materialului documentar mentionat n introducerea si cuprinsul
prezentului raport de expertiza contabila, formulam urmatoarele concluzii (raspunsuri) la obiectivele
(ntrebarile) fixate acesteia:
La obiectivul nr. 1 __________________________________
La obiectivul nr. 2 __________________________________

La obiectivul nr. n __________________________________


(Se vor relua raspunsurile
din Capitolul II DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE)
Pentru ca prezentul raport de expertiza contabila sa vina n sprijinul beneficiarului consideram necesar
sa facem urmatoarele precizari:
(Acest paragraf poate fi introdus numai daca expertul contabil considera ca este util beneficiarului
expertizei contabile. El poate face obiectul unui capitol separat, Capitolul IV CONSIDERATIILE
PERSONALE ALE EXPERTULUI(TILOR) CONTABIL(I).)
Detaliati elementele de cuprins(paragrafele) ale capitolului Desfasurarea expertizei contabile din
raportul de expertiza contabila.
Capitolul II DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE al raportului de expertiza contabila trebuie
sa contina cte un paragraf distinct pentru fiecare obiectiv (ntrebare) al (a) expertizei contabile care sa
cuprinda o descriere amanuntita a operatiilor efectuate de expertul contabil cu privire la structura
materialului documentar, actele si faptele analizate, locul producerii evenimentelor si tranzactiilor,
sursele de informatii utilizate, daca partile interesate n expertiza contabila au facut obiectii sau au dat
explicatii pe care expertul contabil le-a luat sau nu n considerare n formularea concluziilor sale. n
fiecare astfel de paragraf trebuie prezentate ansamblul calculelor si interpretarea rezultatelor acestora.
Dar, daca aceste prezentari ar ngreuna ntelegerea expunerii de catre beneficiarul raportului de
expertiza contabila, este recomandabil ca ansamblul calculelor sa se faca n anexe la raportul de
expertiza contabila, iar n textul expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele calculelor si
interpretarea acestora.
Fiecare paragraf din Capitolul II DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE trebuie sa se ncheie cu
concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie precis(a), concis(a), fara echivoc,
redactat(a) ntr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata, fara a face aprecieri asupra calitatii
documentelor justificative, a reprezentarilor (nregistrarilor) contabile, a expertizelor si actelor de
control (de orice fel) anterioare, si nici asupra ncadrarilor legale. Aceasta, deoarece expertul contabil
analizeaza evenimente si tranzactii, si nu ncadrarea judiciara a acestora. n cazuri deosebite, n care
expertul contabil, n exercitarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu ntrunesc
conditiile legale, care exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa le ia n
considerare n stabilirea rezultatelor concluziilor (raspunsurilor) sale la obiectivul(ele) fixat(e) expertizei
contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta n raportul de expertiza contabila.
Daca raportul de expertiza contabila este ntocmit de mai multi experti care au opinii diferite,
ntr-un paragraf al Capitolului II DESFASURAREA EXPERTIZEI CONTABILE fiecare expert contabil trebuie
sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine. De regula, n expertizele judiciare
trebuie motivata separat opinia expertului recomandat de parte n raport cu opinia expertului
numit din oficiu.
n cazul reglementarilor procedurale si al normelor profesionale, care are prioritate? Comentati.
Reglementarile procedurale au ntietate n fata normelor profesionale. Aceasta rezulta din ierarhia
consacrata a textelor juridice: reglementarile proceduale (Codul de procedura civila si penala) emana
de la puterea legislativa (Parlament), iar normele profesionale emana de la un organism de
autoreglementare (Corpul Expertilor Contabili si Contabilior Autorizati din Romnia). Totusi un aspect
trebuie relevat, si anume: normele profesionale sunt de factura mai recenta dect reglementarile
procedurale, fapt care impune ca o prevedere din normele tehnice si profesionale care nu contravine
unei prevederi procedurale, ci vine n completarea si/sau actualizarea spiritului acesteia sa fie aplicata
cu prioritate. De lege ferenda sustinem necesitatea ca , n ipoteza revizuirii reglementarilor procedurale
sa se faca trimiteri explicite la normele tehnice si profesionale emise de Corp.
Ce trebuie sa contina Capitolul I al raportului de expertiza contabila (Introducerea)?
Capitolul I Introducere, al raportului de expertiza contabila trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
- identificarea expertului numit sa efectueze expertiza contabila judiciara nume, prenume, domiciliu,
numar carnet, pozitia din Tabloul Corpului
- identificarea organului care a dispus efectuarea expertizei: numarul si data incheierii de sedinta(in
cazul dosarelor civile) sau al Ordonantei de numire(in cauzele penale), identificarea partilor din proces
si a calitatii procesuale a lor(reclamant, parat, inculpate etc) iar in cazul expertizelor contabile
extrajudiciare in acest paragraf se identifica clientul cu adresa, domiciliu, numar contract
- identificarea imprejurarilor in care a luat nastere litigiul in care s-a dispus ca mijloc de proba expertiza
contabila( procesele civile si penale) sau a conditiilor in care a fost contractata expertiza contabila.
- Enumerarea obiectivelor expertizei contabile. In cazul celor judiciare aceste obiective se preiau ad
literam din incheierea de sedinta iar in cazul celor extrajudiciare formularea se preia din contract
- Identificarea perioadei si a locului in care s-a efectuat expertiza contabila
- Nominalizarea materialului documentar care are legatura cu obiectivele expertizei
- Mentionarea datei de depunere a raportului de expertiza contabila, daca s-au solicitat alte termene

decat cel stabilit de instanta si daca in cauza au mai fost efectuate alte expertize contabile
- Precizarea onorariului provizoriu stabilit de instanta de judecata si daca in acelasi dosar au mai fost
efectuate si alte expertize contabile judiciare, cu indicarea numelui expertului/expertilor
Care este continutul Capitolului II al Raportului de expertiza contabila?
Capitolul II Desfasurarea expertizei contabile trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele
paragrafe:
- Fiecare obiectiv (intrebare) al expertizei, cu descrierea amanuntita a operatiilor efectuate de expertul
contabil cu privire la structura materialului documentar, a actelor si faptelor analizate, a surselor de
informatii utilizate
- Fiecare paragraf trebuie sa se incheie cu concluzia (raspunsul) expertului contabil, care trebuie sa fie
prcis, concis, redactat intr-o maniera analitica, ordonata si sistematizata si fara aprecieri ale expertului
asupra calitatii documentelor justificative.Este de mentionat ca expertul analizeaza evenimente si
tranzactii si nu incadrarea juridica a acestora. In cazuri deosebite, in care expertul contabil, in
executarea misiunii sale, se confrunta cu acte si documente care nu intrunesc conditiile legale, care
exprima situatii nereale sau care sunt suspecte, el nu trebuie sa ia in considerare in stabilirea
concluziilor sale la obiectivele expertizei contabile, dar trebuie sa mentioneze aceasta in raportul de
expertiza contabila. In fiecare astfel de paragraf trebuie prezentat ansamblul calculelor si interpretarea
rezultatelor acestora. Dar daca aceste prezentari ar ingreuna intelegerea expunerii de catre
beneficiarul raportului de expertiza contabila,este recomandabil ca ansablul calculelor sa se faca in
anexe la raportul de expertiza contabila, iar in textil expertizei contabile sa se prezinte doar rezultatele
calculelor si interpretarea acestora.
- Daca raportul de expertiza este intocmit de mai multi experti care au opinii diferite, intr-un paragraf al
capitolului II fiecare expert trebuie sa-si motiveze detaliat si documentat opinia pe care o sustine.
Care sunt documentele care se pot ncadra ca material documentar n cazul unei expertize
judiciare?
Orientativ, materialul documentar intr-o expertiza contabila judiciara se compune din:
- Dosarul cauzei, aflat la instanta de judecata care a dispus proba cu expertiza contabila
- Documentele justificative si registrele de contabilitate aflate in pastrarea partilor implicate in proces
- Procesele verbale intocmite de organele de control abilitate.
- Particularizat, in cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale, expertul contabil are
dreptul sa ia cunostinta despre continutul dosarului penal numai cu incuviintarea organului de
cercetare si urmarire penala(politie, parchet) sau a instantei de judecata
- Explicatiile date de catre parti (chiar in scris) nu constituie material documentar. Expertul contabil
trebuie sa aibe in vedere explicatiile partilor, dar trebuie sa le analizeze in raport cu actele justificative
si contabile expertizate, mentionand in raportul de expertiza contabila concordanta sau neconcordanta
dintre explicatiile partilor si actele examinate.In cazul expertizelor contabile dispuse in dosarele penale,
partile implicate pot da explicatiile necesare numai cu incuviintarea si in conditiile stabilite de organul
de urmarire penala sau de instanta de judecata.
Materialul documentar examinat de expertul contabil nu poate fi ridicat de catre acesta de la
partile care il au in pastrare.
Semnarea raportului de expertiza contabila.
Raportul de expertiza contabila se parafeaza si se semneaza fila de fila, inclusiv anexele.
Raportul de expertiza contabila se depune la beneficiarul acestuia n termenul legal sau contractual.
COMENTARII
3532.1. Pentru a evita orice disputa cu privire la originalitatea raportului de expertiza contabila, acesta,
inclusiv anexele, se parafeaza si se semneaza de catre expertul(tii) contabil(i) pe fiecare pagina n parte.
Toate exemplarele parafate si semnate de expertul(tii) contabil(i) n original au calitatea de rapoarte de
expertiza contabila originale. Toate celelalte au calitatea de copii, indiferent de tehnicile de
multiplicare.
Raportul de expertiza contabila nu se semneaza de catre niciuna dintre partile interesate n efectuarea
expertizei contabile.
3532.2. De regula, raportul de expertiza contabila se ntocmeste n doua exemplare originale: unul
pentru organul care a dispus sau partea care a solicitat efectuarea expertizei contabile si unul pentru
expertul(tii) contabil(i) care a (au) efectuat expertiza contabila. Numarul de exemplare originale poate
fi mai mare daca beneficiarul raportului de expertiza solicita acest lucru.
3532.3. Raportul de expertiza contabila judiciara se depune la organele care au dispus-o cu cel putin
cinci zile nainte de data stabilita pentru judecata. Raportul de expertiza contabila extrajudiciara se
preda

clientului care a solicitat-o la locul si la termenul prevazute n contract.


Anexele raportului de expertiza contabila.
Anexele la raportul de expertiza contabila, indiferent de tipul acestuia (obisnuit, cu observatii sau
cu imposibilitatea efectuarii expertizei contabile), fac parte integranta din raportul de expertiza
contabila si se ntocmesc de catre expertul(tii) contabil(i) cu scopul de a sustine o constatare din
cuprinsul raportului de expertiza contabila.
Anexele la raportul de expertiza contabila trebuie ntocmite atunci si numai atunci cnd exista
necesitatea de documentare a unei constatari din raportul de expertiza contabila, ele avnd menirea sa
degreveze continutul raportului de expertiza contabila de prezentari prea detaliate, cifre multiple sau
alte elemente de natura similara. Nu pot constitui anexe la raportul de expertiza contabila
documentele justificative sau registrele contabile originale sau reproduse prin tehnici de multiplicare.
Anexele raportului de expertiza contabila sunt un produs al muncii expertului(tilor) contabil(i).
Enumerati obiectivele la care trebuie sa raspunda auditul de calitate n domeniul calitatii serviciilor
contabile.
Auditul de calitate n domeniul serviciilor contabile raspunde urmatoarelor obiective:
a) oferirea posibilitatii ca publicul sa aiba o buna perceptie asupra calitatii serviciilor prestate si
armonizarea comportamentelor profesionale ale membrilor;
b) contribuirea la buna organizare a cabinetelor si la perfectionarea metodelor de lucru;
c) aprecierea modului de aplicare a regulilor si normelor profesionale si de respectare a obligatiilor de
membru;
d) dezvoltarea solidaritatii n rndul profesiei, prin favorizarea contactelor dintre colegi, apropierea si
respectul profesionistilor fata de organele Corpului.

Enumerati principiile fundamentale pe care se bazeaza auditul de calitate n domeniul calitatii


serviciilor contabile.
Auditul de calitate se ntemeiaza pe 5 principii fundamentale:
a) universalitate: auditul se aplica tuturor cabinetelor definite ca atare si tuturor serviciilor profesionale
realizate de acestea: contabilitate, audit, consultanta, expertiza etc.;
b) confidentialitate: nicio informatie privind un cabinet sau un membru al acestuia nu poate fi adusa la
cunostinta tertilor;
c) adaptarea auditului: este corespunzator naturii misiunilor exercitate si marimii cabinetului;
d) colegialitate: auditul este efectuat de catre expertii contabili membri ai Corpului, anume formati si
instruiti, care au calitatea de angajati ai Corpului;
e) armonizare: pe ct posibil, cabinetele care executa activitati reglementate de mai multe organisme
profesionale pot face obiectul unui audit cu obiective stabilite de comun acord cu aceste organisme.
Care este procedura de lucru / metodologia auditorilor de calitate n activitatea de auditare a
expertizelor contabile?
Auditul de calitate cuprinde:
a) cunoasterea modului de organizare a cabinetului, a sistemelor si procedurilor n vigoare n cadrul
acestuia (auditul structural);
b) aprecierea modului n care sunt aplicate normele profesionale, examinndu-se prin sondaj dosarele
de lucru corespunzatoare misiunilor selectionate pentru audit (audit tehnic);
c) ndeplinirea obligatiilor de membru al Corpului n ceea ce priveste educatia, etica, plata cotizatiilor,
depunerea raportului anual de activitate, participarea la activitatile organizate de Corp (auditul de
conformitate.
EVALUARE
Explicati necesitatea evaluarii economice si financiare
Procesul de evaluare economica are drept obiectiv stabilirea valorii de piata, a valorii de circulatie
abunurilor, activelor si intreprinderilor, el constituie un instrument de orientare a operatorilor
economici in spatial economic al tarii.

Necesitatea evaluarii unei intreprinderi apare cand in viata intreprinderii au loc unele schimbari
semnificative cum sunt: modificari in marimea si strucura capitalului social, modificari in numarul si
componenta actionarilor sau asociatilor, actiuni juridice cu scop patrimonial (succesinui, falimente,
partaje), in cazul tranzactiilor comerciale, cu ocazia privatizarii cand elementele prezentate in bilantul
contabil nu reflecta valori de piata ci mai degraba valori administrative, sau costuri istorice mult diferite
de valorile juste.
Explicati rolul bilantului contabil in evaluarea unui active sau unei intreprinderi
Orice evaluare de active, firma sau societate etc. Are ca punct de pornire bilantul contabil, auditul
financiar motorul tuturor operatiunilor de evaluare, deoarce in el se reflecta volumul fondurilor
proprii, piata, strategiile aplicate de firma, el reflecta situatia patrimoniului, a averii accumulate de
firma de la infiintare si rezultatele financiare obtinute in ultima periaoda pentru care s-a incheiat.
Explicati diferentele dintre pret si valoare
Pretul este suma de bani ce se poate obtine din vanzarea unui bun de bunavoie, intre parti aflate in
cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Stabilirea pretului
presupune negocierea, evaluatorul nu-si propune sa sa determine pretului ci gama de valori, respectiv
zona in care ar putea incepe negocierea si care ar putea probabil sa se situeze pretul.
Valoarea unui bun se fondeaza pe notiune ade schimb, se poate considera astfel ca valoarea
comerciala constiutie punctul de echilibru in care vanzatorul accepta sa vanda si cumparatorulul sa
cumpere. Valoarea depinde de unele criterii sau factori care influenteaza dorinta de a cumpara sau
vinde; aceste criterii pot fi subiective, de natura psihologica sau economica si obiective, prin aplicarea
unor metode de evaluare care abordeaza atat separate cat si impreuna , latura patrimoniala si
profitabilitatea bunului, activului sau intreprinderii in ansamblul sau.
Valoarea = o estimare a celui mai probabil pret care va fi platit pentru un bun sau serviciu.
Pret = termen utilizat pentru o suma ceruta, oferita sau platita pentru un bun/serviciu.
Pret de vanzare = fapt istoric, indiferent daca a fost publicat sau daca a fost confidential
Clasificati diferitele tipuri de evaluari
Din punct de vedere al utilizatorului evaluarii
- evaluari contabile
- evaluari administrative
- evaluari bazate pe expertiza si diagnostic
Din punct de vedere al obiectului evluarii:
- evaluari de intreprinderi
- evaluari de bunuri
Din punctul de vedere al scopului evaluarii:
- evaluari efectuate in concordanta cu cerintele statutare
- evaluari contractuale
- evaluari generate de initiative antreprenoriale (fuziuni, suplimentari de fonduri, , transferal activelor
nete, oferte publice initiale, rascumparari manageriale) evalurari in scopuri comerciale, fiscale
Care este rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii.
Diagnosticul are drept scop
- intelegerea factorilor economici care influenteaza sectorul de activitate al intreprinderii;
- cunoasterea regulilor concurentiale ale sectorului din care face parte intreprinderea;
- determinarea oportunitatilor si riscurilor, punctelor forte si slabe in present si in viitor;
- facultatea de integrare a rezultatelor in reprezentarea sintetica sau modelul, in sens calitativ, pe care
utilizatorii raportului de evaluare il cauta in acea intreprindere pentru a deduce rapid consecintele la
nivelul rezultatelor sale.
Rolul diagnosticului in evaluarea intreprinderii este de a orienta evaluatorul in etapa de evaluare propriuzisa respectiv in stabilirea ipotezelor de evaluare, alegerea metodelor, ajuta la anticiparea viitorului firmei,
la depistarea factorilor de risc si la sabilirea ipotezelor de evaluare scara valorilor determinate prezentate
in raportul final.
Definiti valoarea de piata
Valoarea de piata reprezinta suma estimata pentru care o proprietate ar putea fi schimbata la data
evaluarii, intre un cumparator si un vanzator, hotarati si avizati, care actioneaza in cunostinta de cauza,
prudent si fara constrangeri, intr-o tranzactie echilibrata dupa un marcheting adecvat.
Definiti valoarea justa
Valoarea justa reprezinta suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de buna voie intre doua parti
aflate in cunostinta de cauza, in cadrul unei tranzactii cu pretul determinat obiectiv.
Definiti valoarea actuala a unui bun

Valoarea actuala a unui bun este valoarea actualizata a viitoarelor intrari nete de numerar, care urmeaza a
fi generate de derularea normala a activitatii intreprinderii.
Valoarea de origine
Valoarea de origine, cunoscuta si sub numele de valoare istorica sau de achizitie reprezinta totalitatea
costurilor necesare pentru achizitionarea si punerea bunului sau activului instare de utilizare sau de
folosire.
Valoarea de utilizare
Reprezinta totalitatea costurilor necesare pentru dobandirea unui bun susceptibil a fi folosit in acelasi
scop, in aceleasi conditii de utilizare, avand aceeasi durata prezumata de folosinta si posedand aceleasi
performante ca si bunul supus reevaluarii.
Prezentati 3 momente din viata ntreprinderii in care este obligatorie reevaluarea.
- modificari in marimea si structura capitalului social
- modificari in numarul si componenta actionarilor sau asociatilor
- actiuni juridice cu scop patrimonial (succesiuni, falimente, partaje)
Fuziuni si schimburi de proprietati
Vanzarea/cumpararea unei proprietati
Garantarea inprumuturilor
De ce este obligatorie evaluarea in cazul privatizarii?
- din punct de vedere patrimonial, majoritatea elementelor patrimoniale din bilanturile societatilor cu
capital de stat nu reflecta valori de piata ci valori administrative, reevalurarea fiind necesara pentru
stabilirea valorii de piata a bunurilor
- din punct de vedere al rentabilitatii, trecutul intreprinderii trebuie considerat ca nereproductibil; nu toti
factorii care au determinat sau au influentat profitul din bilanturile societatilor cu capital de stat pot fi
extrapolate in perioada post privatizare
Cumparatorul nu investeste pentru ce a obtinut fostul proprietar ca profit ci pentru ce va obtine le, de
aceea profitabiliatea intreprinderii trebuie ragandita;
Valoarea intreprinderii trebuie determinate in functie de gradul de utilitate a tuturor elementelor
patrimoniale, cumparatorul netrebuind sa fie penalizat pentrtu politica de investitii a fostului proprietar,
stiut fiind ca un bun fara utilitate nu are valoare sau aceasta este nesemnificativa. Cu ocazia evaluarii
pentru privatizare, trebuie observata si analizata necesitatea unei eventuale restructurari.
Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului juridic.
Diagnosticul functiei juridice are ca obiectiv aprecierea modalitatii de manifestare a situatiei juridice si a
caracteristicilor acesteia in raport cu mediul exterior intreprinderii si cu cel organizatoric intern al acesteia.
Obiectiv estimarea riscurilor aferente situatiei juridice a intreprinderii.
Mijloace de realizare:
- dreptul societatii comerciale (contract de societate, statut, registrul AGA, registrul sedintelor CA,
registrul actionarilor etc.);
- bilantul pe ultimii 3 ani, vizat de MFP;
- rapoartele cenzorilor si auditorilor;
- avize necesare pentru functionare si plata taxelor aferente;
- dreptul muncii: contracte individuale si colective de munca, ROF, ROI, contracte pentru manageri si
clauze speciale;
- drept fiscal: constatarile controalelorfiscale din ultima perioada;
- dreptul mediului: identificarea unor tehnologii poluante, identificarea unor active/terenuri contaminate.
Realizarea acestui diagnostic utilizeaza datele si informatiile primate din partea intreprinderii, prevazute in
lista anexa contractului, precum si pe cele rezultate din afara intreprinderii si din relatiile de interferenta
cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
Constatari Tinnd seama de prevederile legale in vigoare expertul evaluator va stabili daca:
- Societatea este constituita legal;
- Exista acte si contracte privind drepturile de proprietate;
- Exista contracte incheiate cu partenerii externi;
- Exista actiuni juridice in curs;
- Exista contracte individule de munca;
- Care este regimul fiscal al intreprinderii?
Concluzia: Dupa trecerea in revista a mijloacelor de realizare si a procedurilor de lucru se stabilesc:
Oportunitatile existente in mediul exterior ntreprinderii, adica evolutii cu un caracter
previzibil pozitiv pt ntreprinderea evaluata cum ar fi legislatie si reglementari specifice favorabile.
Riscurile existente in mediul extern ntreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negativ
(invers oportunitatilor) ;
Punctele forte, adica atuurile ca urmare a unor factori, cum ar fi:
- o buna organizare si functionare a ntreprinderii;
- contract si statut corespunzatoare;

- relatii contractuale corecte;


- finantare asigurata;
- absenta litigiilor;
- reglementari fiscale aplicate corecte;
- obligatii fiscale ndeplinite la timp;
puncte slabe, adica deficiente constatate in organizarea si functionarea ntreprinderii:
- statutul si contractul necorespunzatoare situatiei de fapt;
- existenta unor litigii contractuale cu tertii si cu proprii salariati;
- conflicte de munca;
- obligatii fiscale nerespectate.
Obiectivul si mijloacele de realizare a diagnosticului comercial
Diagnosticul functiei comerciale are ca obiectiv principal sa determine piata si locul ocupat de
intrepinderea evaluate pe aceasta piata.
Mijloacele de realizare a diagnosticului commercial utilizeaza datele si informatiile primite din partea
intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului precum si cele obtinute din afara intreprinderii
evaluate si din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii.
Obiectivul l reprezinta determinarea locului ocupat pe piata de ntreprindere in prezent si in viitor.
Constatari
a) Pornim de la nomenclatorul de produse sau la principalele activitati ale ntreprinderii se va calcula
ponderea lor in volumul total al activitatii;
b) Se va efectua o analiza a clientilor cu pondere importanta sau mare si pentru acestia durata de
recuperare a creantelor ;se vor analiza clientii incerti;
c) Se vor analiza furnizorii;
d) Se va identifica concurenta actuala si potentiala;
e) Se va analiza reteaua de distributie a intreprinderii;
f) Se va analiza gradul de permeabilitate a pietei;
g) Se va analiza tipurile de actiuni promotionale facute de ntreprindere, cuantumul cheltuielilor
publicitare, evolutia politicii de promovare a produselor si a imaginii firmei;
Concluzia
Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte ca de ex: retea de vanzare puternica, clienti statornici,calitate f buna a
produselor si serviciilor
puncte slabe ca de ex: produse si servicii scumpe si de o calitate indoielnica, cunosterea
insuficienta a pietii.
Obiectivul si mijloacele de realizare ale diagnosticului tehnic, tehnologic si de exploatare
Diagnosticul tehnic de exploatare are drept scop aprecierea masurii in care in acest ansamblu al
mijloacelor de exploatare materiala raspunde nevoilor actuale sau de viitor ale intreprinderii sau ale
achizitorului ei potential.
Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii, prevazute in lista anexa la contract precum si cele obtinute din afara intreprinderii
evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si daca este cazul datele si
concluziile din raportul altuyin profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui cabinet
professional sau favcand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
Obiectivul consta in stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale
sau viitoare ale ntreprinderii sau ale potentialului cumparator.
Constatari
- se impune cunoasterea potentialului de productie la un moment dat si evolutia sa in timp;
- stabilirea dinamicii imobilizarilor;
- stabilirea nivelului de amortizare;
- stabilirea nivelului de productivitate;
- analiza potentialului de cercetare-dezvoltare pentru a putea determina strategia de viitor
previzibil a ntreprinderii;

Concluziile se prezinta sub forma:


Oportunitatilor
Riscurilor
Punctele forte ca de ex: o buna utilizare a capitalului de productie;utilaje moderne, produse
si servicii competitive

puncte slabe ca de ex: o planificare defectuasa a productiei, o conducere defectuasa a


aprovizionarii si transporturilor, probleme de calitate a produselor si serviciilor.

Obv. si mijloacele de realizare ale diagnosticului de organizare, management si resurse umane


Mijloacele de realizare a diagnosticului ethnic de exploatare utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii, prevazute in lista anexa a contractului, precum si cele obtinute din afara
intreprinderii evaluate, din interferenta cu celelalte diagnostice ale functiilor intreprinderii si, daca este
cazul datele si concluziile din raportul altui profesionist specialist, technician, expert-posesor al unui
cabinet professional sau facand parte dintr-o societate de profil legal atestata sau autorizata.
Obiectivul l reprezinta analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la realizarea
activitatii ntreprinderii.
Constatari se fac urmatoarele demersuri:
a) Analiza structurii umane si anume:
- Organizarea ierarhica si functionala a ntreprinderii;
- Date cu privire la personal: pregatirea ,gradul de ocupare; vechimea in ntreprindere;
fluctuatiile, absenteism.

b) Date cu privire la conducerea ntreprinderii: varsta, pregatire,experienta,stil de conducere,sistem de


remunerare,legatura cu actionariatul
c) Date sociale: climatul social,protectia muncii,organizare sindicala.

Concluzia Analizand datele de mai sus se poate stabili:


Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte : personal tanar, flexibil, bine pregatir, exista o buna organizare, exista
motivarea muncii.
puncte slabe : proasta functionare a conducerii;salarizare nestimulata;relatii de rudenie intre
conducere si salariati.

Obiectivele si mijloacele de realizare ale diagnosticului financiar contabil.


Are ca obiectiv aprecierea fiabiliatii datelor cuprinse in situatiile financiare
Examinarea si estimarea starii de sanatate financaira privind cresterea activitatii, echilibrul financair,
rentabiliatea si riscurile financiare.
Mijloacele de realizare ale diagnosticului contabil- financiar utilizeaza datele si informatiile primate din
partea intreprinderii, [ervazute in lista anexa la contract si pe cele rezultate din interferenta cu celelalte
diagnostice ale functiilor intreprinderii.
Obiective:
a) Stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatului financiar si a
starii de sanatate a societarii;
b) Evaluarea diferentelor intre ratele de rentabilitate economice pe cel putin trei exercitii financiare;
c) Utilizarea relatiilor efectului de levier pentru afaceri, diagnosticului ratei de rentabilitate a
capitalurilor proprii.

Constatari In urma analizei efectuate, avnd ca mijloace de efectuare datele si informatiile continute in
situatiile financiare, pe ultimii 3-5 ani, preluate potrivit metodologiei specifice evaluarii lor prin metode
patrimoniale.
Concluzile se exprima sub forma:
Oportunitatile
Riscurile
Punctele forte
puncte slabe

Rolul bilantului in diagnosticul de evaluare


Bilantul contabil este documentul contabil de sinteza prin care se prezinta activul si pasivul unitatii
patrimoniale, precum si rezultatele perioadei pentru care se intocmeste, potrivit legii. Bilantul contabil
este sursa de date ce se prelucreaza pentru realizarea diagnosticului contabil si financiar.
Rolul bilantul functional in diagnosticul de evaluare
Bilantul este instrumentul de analiza, pe baza posturilor din bilant, a principalelor functii ale
ntreprinderii:
- functiile de investitii,
- de exploatare si
- de trezorerie in active si
- functia de finantare in pasiv.

Care sunt pasii (etapele) in determinarea ANC sunt ale unei intreprinderi? 1.Separarea tuturor elemntelor de active in elemente necesare
exploatarii si elemente in afara exploatarii 2. Reeevaluarea tuturor elementelor patrimoniale de active necesare exploatarii; 3. Calculul
mathematic al activului net corectat.
Care sunt componentele fundamentale ale oricarei evaluari ale intreprinderii? activul net corectat si capacitatea beneficiara
Care sunt metodele de calcul alre activului net corijat ale unei intreprinderi Metodele de calcul al ANC sunt: metoda substractiva si met.
Aditiva
In ce consta metoda substractiva de calcul a ANC consta in deducerea din totalul activului reevaluat corectat (val. Matematica) a tuturor
datoriilor actualizate.
In ce consta metoda aditiva de calcul a ANC Met aditiva consta in corectarea capitalurilor proprii din bilantul contabil cu influentele din
reevaluarea elementelor patrimoniale.
Cum se calculeaza Val. Substantiala bruta a unei intreprinderi ? Explicati semnificatia acesteia Val. Substantiala bruta este egala cu activul
reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de intreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in
patrimonial intreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze. Ea semnifica valoarea bunrilor, capacitatea reflectata in active, de care dispune si le
poate utiliza intreprinderea la un moment dat, prezentand valoarea activului pe baza principiului prevalentei economicului asupra juridicului.
Ce este rata de actualizare? Rata de actualizare este rata de rentabilitate utilizata pentr determinarea valorii actualizate, la o anumita data,
a unui varsamant unic sau a unei serii de varsaminte de incasat sau de platit ulterior.
Care sunt tehnicile de actualizare. Actualizarea reprezinta calcularea valorii prezente (actuale), la data evaluarii, a unui flux banesc viitor.
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera un venit anual. Se refera in general la
sume anuale viitoare de marimi inegale
1. Metoda actualizarii fluxurilor de lichiditati (Discounted Cash Flow DCF).
2. Metoda actualizarii fluxurilor de lichiditati pentru capitalul investit (CFNI)
3. Evaluarea titlurilor de participare necotate (exista mai multe metode)
4. Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor cotate

5. Evaluarea obligatiunilor
Prezentati trei metode de determinare a ratei de actualizare Rata de actualizare: rata rentabilitatii utilizata pentru a converti o suma de bani,
platibila sau de primit n viitor n valoarea prezenta (actuala). Este utilizata pentru a determina suma pe care un investitor ar plati-o la data
evaluarii pentru dreptul de a beneficia de un flux viitor de lichiditati sau de profituri. Pentru evaluator, rata de actualizare este rata rentabilitatii
estimata ca acceptabila pentru un investitor care ar plati in prezent fluxuri viitoare generate de afacere, in contextul riscurilor presupuse de
realizarea acestor fluxuri.
In general in functie de obiectul actualizarii poate fi folosita:
1. Rata de actualizare folosita pentru estimarea costului capitalului utilizand Modelul primei de risc n trepte
2. Rata de actualizare sau costul capitalului
3. Pentru o firma cu un singur tip de activitate , ale carei caracteristici de risc sunt definite, ca si rata de actualizare poate fi folosit costul mediu
ponderat al capitalului, in special pentru clasificarea proiectelor de investitie.
Ce este actualizarea =calcularea valorii prezente , a unui flux banesc viitor
Scopul utilizarii acestei tehnici este acela de a transforma un flux monetar viitor in capacitatea de a genera venituri anuale. Se refera in general la
sumele anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow-ul disponibil pentru proprietari).
Prezentati si explicati modul de determinare a costului capitalului unei intreprinderi Costul capitalului reprezinta rata de rentabilitate pe
care o solicita piata pentru a atrage surse de finantare pentru o anumita investitie. In termini economici este vorba de costul de oportunitate.
Costul capitalului se bazeaza pe principiul substitutiei care, in contextul dat, spune ca un investitor va prefera cea mai atractiva alternativa
investitionala, respectiv:
a) investitie cu risc echivalent ce asigura o rata a rentabilitatii sperate mai ridicata;
b) o investitie cu risc mai redus dar cu aceeasi speranta de rentabilitate;
Explicati relatia dintre riscuri si rata de actualizare Profiturile viitoare ale intreprinderii nu se pot proganoza cu certitudine din cauza faptului
ca viitorul este nesigur. Acceptarea unor asfel de incetitudini antreprenoriale este recunoscuta de catre participantii de pe piata prin intermediul
unor prime de risc. La analiza unei astfel de abordari a riscului, incertitudinile legate de profiturile viitoare ale intreprinderilor se pot reflecta in
evaluarea prin doua metode:
1. ca o deducere din suma scontata a profiturilor intreprinderii (metoda echivalarii sigurantei sau metoda deducerii profitului) sau
2. ca o crestere a ratei de actualizare (metoda cresterii dobanzii, metoda primei de risc).
Rata de actualizare trebuie sa fie o rata nainte de impozitare ce reflecta evaluarile pietei curente ale valorilor-timp a banilor si riscurile specifice
activului. Rata de actualizare trebuie sa reflecte riscurile pentru care estimarile viitorului flux de numerar au fost ajustate. O rata care reflecta
evaluarile pietei curente asupra valorii timp a banilor si riscurile specifice activului este rentabilitatea pe care investitorii ar solicita-o daca au
ales o investitie care ar genera fluxuri de numerar, cu valori, durata si profil al riscului echivalente cu acelea pe care intreprinderea le asteapta sa
fie generate din active. Sunt luate in considerare si riscuri cum ar fi: riscul de tara, riscul monetar, riscul de proiect si riscul fluxului de numerar.
Explicati relatia intre riscuri si valoarea intreprinderii
Riscul, prima de risc care se cuprinde in rata de actualizare este o imbinare intre riscul pietei si riscul determinat de punctele slabe rezultate din
sinteza diagnosticelor.Prin urmare o intreprindere cu multe puncte slabe va avea o prima de risc si implicit o rata de actualizare mai mare.
Explicati relatia dintre rata de actualizare si valoarea intreprinderii Valoarea unei ntreprinderi, sau a unui pachet de actiuni poate fi calulcat
prin valorii prezente a veniturilor anticipate pentru proprietari/investitori. Din punct de vedere tehnic, aceasta se realizeaza prin metoda
capitalizarii profitului net si/sau actualizarii cash-flow-ul sau a dividendelor. n cazul metodelor bazate pe tehnica actualizarii, cash-flow-ul sau
dividendele sunt estimate pentru fiecare din anii unei perioade explicite de previziune si apoi convertite n valoare prin aplicarea unei rate de
actualizare.
Intre rata de actualizare si valoarea intreprinderii este o relatie invers proportionala cu cat rata este mai mare valoarea intreprinderii va fi mai
mica.
Ce este valoarea patrimoniala a unei intreprinderi? Prezentati cateva metode de determinare activul net corijat obtinut ca diferenta intre
activul bilantului economic si datoriile inscrise in acest bilant.
Activul net corijat se calculeaza prin doua metode:
1. metoda aditiva
ANC= CAP PROPRII -/+ DIF DE REEVALUARE
2. metoda substractiva
ANC = ACTIVE REEVALUTE DATORII
Ce este capacitatea beneficiara a intreprinderii si ce semnificatie are in evaluarea intreprinderii? Capacitatea beneficiaraa genera un
beneficiu nseamna aptitudinea unei ntreprinderi de dat, in viitorul apropiat, in conditii de motivare si de gestiune considerate normale, identice
cu cele din ultimii ani, daca nici-o schimbare semnificativa nu a avut loc = randamentul totalitarii capitalurilor care finanteaza ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmatorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.
Care sunt etapele (pasii) pt determinare capacitatii beneficiare a unei intreprinderi :
- studiul rezultatelor trecute (3 ani)
- examenul previziunilor

- mixajul elementelor rezultate din primele doua etape in scopul desprinderii capacitatii beneficiare
Prezentati si explicati 4 corectii ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
A. prima categorie de corectii se refera la corectarea profitului obtinut din diferente de curs valutar;
B. a doua categorie de corectii sunt legate de amortismente se nlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insuficienta de amortizare,
C. a treia categorie se refera la salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate
D. a patra categorie se refera la stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de
la nceput si sfrsit de perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
E. a cincia categorie se refera la profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, cere se
reproduc in mod sistematic in viitor
F. corectii legate de sinergii
G. alte corectii care pot rezulta din diagnostic
Care sunt variantele teoretice de calcul matematic al capacitatii beneficiare a unei intreprinderi?
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute si a profiturilor anuale
previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale corectate din perioadele trecute;
- ca medie a profiturilor anuale previzionate;
- ca medie a profiturilor anuale din unele perioade trecute si viitoare.
Ce intelegeti prin perioada de referinta a unei intreprinderi in evaluarea acesteia pe baza performantelor financiare? Perioada de
referinta corespunde perioadei de prognoza a intreprinderii, respectiv perioada la sfarsitul careia proprietarii ar trebui sa-si modifice atitudinea
fata de afacerea sa, adica sa provoace asemenea schimbari in viata intreprinderii incat sa-I permita sa-si reia ciclul vietii. Astfel de schimbari
constau in masuri de restructurare cum ar fi: divizarea, asocierea, formarea de noi societati comerciale, injectii de capital pentru modernizarea
echipamentelor si tehnologiilor, pentru reinnoirea produselor, etc.
Din punctul de vedere al investitorului perioada de prognoza corespunde cu termenul de recuperare al investitiei.
Definiti capacitatea beneficiara a unei ntreprinderi si prezentati formele de exprimare a acesteia. = randamentul totalitarii capitalurilor
care finanteaza ntreprinderea
Capacitatea beneficiara se poate exprima prin urmatorii indicatori:
- profit brut (diagnosticul financiar-contabil);
- profitul net se foloseste in evaluari prin metode bazate pe capitalizarea veniturilor;
- dividend folosit in evaluari bazate pe randamentul capitalului;
- prin flux de trezorerie sau cash-flow folosit in evaluarile bazate pe actualizarea fluxurilor degajate de ntreprindere.
Cum se determina si ce semnificatie au fluxurile de trezorerie in evaluarea unei intreprinderi? Fluxurile de trezorerie sunt acele profituri
ale intrepr care sunt disponibile tuturor furnizorilor de capital catre intreprindere dupa analizarea restrictiilor de distributie conform legii
societarilor. Fluxul de trezorerie reprezinta profiturile ntreprinderii dupa scaderea cheltuielilor si impozitelor pe imobilizari, dar naintea
dobnzii.
FLUXUL DE TREZORERIE SE POATE STABILI INDIRECT:
Profit (pierdere) pe an
+ dobnda pe datoria la terti
- economia la impozitul aferent ntreprinderii datorata deductibilitatii dobnzii pentru datoria la terti
+impozitul pe venit care poate fi compensate
+ deprecierea si alte cheltuieli care nu sunt in numerar
- venituri care nu aduc numerar
- cheltuieli de capital
+/- deducerea/cresterea fondului de rulment, inclusiv a lichiditatilor/datoriilor
Flux de trezorerie
In ce consta metoda fluxurilor de disponibilitati actualizate? Scopul utilizarii acestei metode este acela de a transforma un flux monetar viitor
in capacitatea de a genera un venit anual. Se refera in general la sume anuale viitoare de marimi inegale (de exemplu cash-flow disponibil
pentru proprietari sau pentru furnizorii de capital).
Ce sunt metodele combinate de evaluare si in cate grupe se clasifica? Metodele combinate de evaluare presupun o abordare financiara,
intrucat se bazeaza pe fluxurile antrenate de activitatea intreprinderii intr-o perioada trecuta sau viitoare.
Metodele de eval combinate pot fi grupate in doua categorii, in functie de tehnicile aplicate:
- tehnici bazate pe ponderea intre o valoare patrimoniala si una prin rentabilitate;
- tehnici bazate pe asocierea valorii patrimoniale cu unul sau mai multe elemente intangibile
Cum se evalueaza actiunile detinute de ntreprindere la capitalul altor intreprinderi?
Evaluarea actiunilor detinute la alte societati se face diferit, dupa cum sunt cotate sau nu la bursa.
A. Evaluarea titlurilor de participare cotate la bursa se face, de regula, n functie de profitul net pe actiune (PNA) si coeficientul PER (Price
Earning Ratio)
B:n cazul ntreprinderilor necotate la bursa, evaluarea se poate efectua n mai multe moduri, si anume:
a) la cursul titlului numai n cazul n care acesta a facut obiectul unor tranzactii frecvente recente si pentru un numar important de fiecare data;
b) n cazul societatilor care nu fac obiectul unor cotatii. n acest caz se pot avea urmatoarele tipuri de evaluari.
Evaluarea actiunii prin actualizarea dividendelor.

Evaluarea actiunii prin comparatie pe baza coeficientului PER al firmelor cotate.


Cum se evalueaza stocurile din cadrul unei intreprinderi pentru determinarea valorii acesteia? Stocurile se evalueaza dupa separarea celor
fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie in curs se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de inaintare in realizarea fizica a produsului,
determinat de expertiza tehnica.
Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul preturilor de vanzare, mai putin beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in
acestea.
Stocurile de materii prime, materiale, combustibil, piese de schimb, obiecte de inventar si semifabricate din afara, dupa separarea celor fara
miscare sau cu miscare lenta, se evalueaza la preturile zilei sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada.
Stocurile de productie neterminata si semifabricate din productie proprie se evalueaza la nivelul costurilor efective, corectate cu gradul de
inaintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica.
Cum se evalueaza creantele din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia?
- creantele certe se iau n calcul la valoarea contabila;
- creantele exprimate ntr-o alta moneda dect cea nationala se actualizeaza n functie de evolutia cursului de schimb;
- creantele pentru care se apreciaza ca ncasarea va avea loc cu o ntrziere de peste o luna se corecteaza n functie de costul imobilizarii
capitalului pe perioada amnarii ncasarii (dobnda bancara).
Cum se evaluaeaza disponibilitatile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? la val scriptica, cele in valuta se
actualizeaza la raportul de schimb al monedei nationale din ziua respectiva
Cum se evalueaza imobilizarile necorporale din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? Imobilizarile
necorporale nu se iau in caculul valorii ANC cu exceptia chelt de cercetare dezv. care privesc produse noi sau dezvoltari de activitati, care sunt
luate in calcul cu val. scriptica
. Metodele de evaluare a activelor necorporale se pot clasifica in:
- metode nscrise n abordarea pe baza de venit, respectiv metode care analizeaza avantajul detinerii acestor active din prisma efectului favorabil
pentru ntreprindere (profit);
- metode nscrise n abordarea bazata pe costuri; Desi costul crearii unui activ intangibil este rareori apropiat de valoarea sa, sunt situatii n care
metoda costului crearii se poate aplica totusi, evaluatorul dezvoltnd o tehnica de evaluare bazata pecostul crearii unui activ necorporal similar
(brevet, proces secret etc).
- metode nscrise n abordarea prin comparatia de piata, respectiv pe tranzactii trecute ncheiate n conditii si pentru active similare.
-Metoda costului de cumparare. n mod ocazional, un activ intangibil poate fi cumparat de pe piata la un pret considerat echivalentul valorii sale.
- Metoda asimilarii.Este o metoda n care evaluatorul tine seama, pe baza informatiilor certe, de tranzactii ncheiate n conditii apropiate de cazul
specific pe care-l analizeaza, lund n calcul corectii (pozitive sau negative, bazate pe propria sa experienta) fata de conditiile n care s-au
ncheiat tranzactiile considerate ca baza de comparatie.
Cum se evalueaza obligatiile din bilantul unei intreprinderi pentru a determina valoarea acesteia? n general, la elementele de pasiv nu se
fac corectii, ntruct obiectul operatiilor de vnzare-cumparare l constituie bunurile materiale evidentiate n pasivul bilantului. Totusi, sunt unele
elemente care trebuie sa fie analizate sau corectate, prin stabilirea activului net corectat (ANC), ca una dintre metodele patrimoniale de evaluare.
Acestea se refera la:
- obligatiile contractate ntr-o alta moneda, care se actualizeaza n functie de cursul de schimb la data evaluarii. n legatura cu obligatiile, n
cadrul evaluarii este important sa fie identificate eventualele obligatii potentiale, nenregistrate n contabilitate (n cadrul diagnosticului juridic),
cumar fi: - litigii de natura fiscala; - amenzi si penalizari posibil de platit pentru actiunile n curs;
- plata unor drepturi salariale sau de alta natura fata de personalul propriu ca urmare a nerespectarii contractului colectiv;
- mprumuturile pe termen mediu si lung care intra n componenta capitalului permanent,
- majorarea obligatiilor cu provizioanele pentru risc si cheltuieli, n cazul ca acestea au o valoare stabilita pentru un scop anume.
Care este structura standard a unui raport de evaluare a intreprinderii? Raportul trebuie sa ofere o imagine clara asupra opiniilor exprimate
de evaluator, asupra bazelor de evaluare folosite, a metodelor si informatiilro care stau la baza raportului.
1. Rezumatul principalelor concluzii si recomandari privind: scopul evaluarii, scara valorilor satbilite si valoarea medie, recomandarile privind
perspectivele intreprinderii
2.Prezentarea intreprinderii : numele , forma juridica, adresa, codul SIRUES, scurt istoric,crearea, fazele cronologice principale de dezvoltare,
transformare, stabilirea coordonatelor principale prin: prezentarea capitalul social, a modalitatilor de formare si a eventualelor modificari
intervenite, structura capitalului si componenta actionariatului, obiectul de activitate, pozitia ocupata in cadrul ramurii, etc
3. Prezentarea evaluatorilor si a mandatului primit
4. Diagnosticul de evaluare
4.1. Diagnosticul juridic
4.1.1 obiectiv: aprecierea situatiei juridice a ntreprinderii in raport cu proprietarii, tertii si cu salariatii.
4.12. Constatari:
4.1.3. Concluzii:
-oportunitatile exeistente in mediul exterior intreprinderii, adica evolutii cu un caracter previzibil pozitiv pentru entitatea evaluata ca: legislatie
si reglementari favorabile, conditii economico financiare optime;
-riscurile existente in mediul extern intreprinderii, adica evolutii cu un efect previzibil negative, respectiv condintionarii inverse oportunitatilor;
-punctele forte; adica atuurile, ca urmare a unor factori cum sunt: o buna organizare si functionare a entitatii evaluate, contract, statut
corespunzatoare, relatii contractuale corecte, finantare bancara asigurata, absenta litigiilro, regelementari fiscale corecte si obligatii fiscale
indeplinite la timp;

-punctele slabe, deficientele consatate in organizarea si functionarea entitatii: contarct si satatut necorespunzatoare situatiei de fapt, existenta
unor litigii contarctulae cu tertii si cu proprii salariati, conflicate de munac, obligatii fiscale nerespectate,etc.
4.2. Diagnosticul comercial
4.2.1. Obiectiv determinarea locului ocupat pe piata de intreprindere, in prezent si in viitor
42.2. Constatari
a) pornind de la nomenclatorul produselor si functie de principalele activiati se va calcula ponderea lor in volumul toatal al activitatii intrepr
b) se va efectua o analiza a clientilor intreprinderii > importanta, durata de recuperare acreantelor, clienti restanti
c) se analizeza furnizorii
d) se identifica concurenta intreprinderii actuala si potentiala
e)se analizeza reteaua de distributie a intreprinderii care poate furniza date asupra ponderii contractelor interne sau externe in cifra de afceri
f) pentru a anliza posibilitatile de dezvolatre se va studia gradul de permeabilitate a pietei
g) vor fi studiate tipurile de actiuni promitionale facute de intreprindere, cunatumul cheltuielilor publicitare, evolutia polticii de promovare a
produselor si imaginii firmei;
4.2.3. Concluzii dupa stabilirea principalelor evolutii se vor evidential cele mai importante:
- oportunitati
- riscuri
- puncte forte: retea de vanzare puternica, clienti statornici, calitate foarte buna a produselor, etc.
- puncte slabe- produse si servicii scumpe, cunoasterea insuficienta a pietei etc.
4.3. Diagnosticul tehnologic operativ sau de exploatare
4.3.1. Obiectiv: stabilirea masurii in care mijloacele de productie materiale raspund nevoilor actuale sau viitoare ale intreprinderii sau ale
potentialului comparator.
4.3.2. Constatari: se impune cunoasterea infrastructurii, a potentialului de productie la un moment dat si evolutia in timp, stabilirea dinamicii
imobilizarilor corporale, a nivelului de automatizare si aproductivitatii, dar si analiza functiei de cercetare dezvoltare, pentru a determina
strategia de viitor a intreprinderii
4.3.3. Concluzii prezentate sub forma:
-oportunitatilor;
-riscurilor;
- punctelor forte: o buna utilizare a capacitatii de productie, utilaje moderne, preturi competitive, servicii competente,
-punctelor slabe- o planificare defectuoasa a productiei, o conducere defectuoasa a aprovizionarilor si transporturilor, stocuri de materii prime,
probleme de calitate a produselor si serviciilor.
4.4.Diagnosticul resurselor umane
4.4.1. Obiective : analiza structurii umane si a capacitatii personalului de a contribui la realizarea activitatilor intreprinderii
4.4.2. Constatari:
a) analiza structurii umane: organigrama ierarhica si functionala a intreprinderii; date cu privire la personal- varsra, pregatire, grad de ocupare,
vechime in intreprindere, etc.
b) Date cu privire la conducatorii intreprinderii- varsta, pregatire, formare si experienta, stil de conducere, sistem de remunerare
c) date sociale- climatul social, protectia muncii, oragnizarea sindicala din intreprindere, nr. de zile de greva.,
4.4.3. Concluzii analizanda datele de mai sus se pot stabili:
-oportunitati;
-riscuri;
- puncte forte: personalul este tanar, dinamic, flexibil si bine format, organizare buna, exista motivarea muncii.
- puncte slabe: proasta functionare a conducerii, reprezentare sindicala slaba, salarizare nestimulativa,etc.
4.5. Diagnosticul financiar contabil
4.51. Obiective
- stabilirea existentei imaginii fidele, clare si complete a patrimoniului, a rezultatelor si a situatiei financiare ale entitatii evaluate, percum si a
starii de sanatate financaira a acesteia;
-utilizarea relatiei efecului de levier pentru aface diagnosticul ratei de rentabiliate a capitalurilor proprii;
-evaluarea diferentelor intre efectul de levier financiar masurat plecand de la valorile de contabile si efectul levier masurat pelcand de la valorile
de piata;
-diagnosticul ratei de rentabilitate economica placand de la rata marjei economice si rata de rotatie a capitalurilor investite;
-utilizarea totalurilor soldurilor intermediare de gestiune pentru analiza formarii marjei economice;
-analiza diefrentelor intre optica de rentabilitate si optica productivista prin realizarea unui audit asupra situatiilor financiare
4.5.2. Constatari: acestea rezulta in urma realizarii obiectivului, avand ca mijloace de efectuare datele si informatiile continute in conturile
anuale, rezultatele financiare examinate pe ultimii 3-5 ani prrluate potrivit metodologiilor specifice evaluarilor patrimoniale,
4.5.3. Concluzii: se impun in baza constatarilor exprimate sub forma:
- oportunitatilor;
-riscurilor;
-punctelor forte;
- punctelor slabe;
4.6.Sinteza diagnosticelor evaluarii se prezinta sub forma tabelara in cadrul raportului sau ca o anexa a acestuia, cuprinzand concluziile stabilite
pentru fiecare diagnostic in parte, respectiv datorate mediului exterior intreprinderii (cu doua subcoloane afernte oportunitatilor si riscurilor) si
cele datorate mediului intern al intreprinderii (cu doua subcoloane afernte punctelor foret si punctelor slabe) . Prin luarea in considerare a tuturor
constatarilor din diagnosticele sectoriale prezentate se elaboreaza bilantul economic al intreprinderii.
5. Bazele lucrarii de evaluare - Se vor mentiona datele si inforamtiile puse la dispozitie de client, conform caietului de sarcini si prevederilro
din contractul incheiat.
5.1. Expertize si studii, proprii sau insusite: se fac trimiteri la surse, inscrisuri, publicatii utilizate la elaborarea raportului de evaluare.
5.2. Bibliografie
5.3. Factori de risc extern, intern.

5.4. Ipoteze de evaluare: macroeconomice; microeconomice.


6.Metode de evaluare aplicate - se vor inscrie cauzele ipotezele si scenariile care au determinat alegerea metodelor de evaluare pentru fiecare in
parte: metode patrimoniale; metode prin rentabiliatte; metode combinate; metode bursiere; alte metode.
7.Gama de valori, valoarea actiunilor- Se vor enumera opiniile obtinute prin aplicarea metodelor de evaluare mentionate la pct.6, in mod
corespunzator se detremina valorile minime si maxime ale actiunilor.
8.Cocluziile si opiniile evaluatorului -Se vor exprima opiniile asupra rezultatelor obtinute, atat din punct de vedere economic cat si financiar. Se
va exprima parerea evaluatorilor asupra rezultatelor obtinute din operatiunea de evaluare.
Cum influenteaza raportul de schimb al monedei nationale valoarea unei intreprinderi? astfel:
- influenteaza rata de actualizare prin riscul deprecierii menedei nationale
- Influenteaza bilantul economic prin evaluarea elementelor monetare la cursul de schimb de la data efectuarii evaluarii
Atunci cand moneda nationala se devalorizeaza (creste raportul de schimb) valoarea intreprinderii creste, iar cand se valorizeaza (scade raportul
de schimb) valoarea intreprinderii scade.
Cum influenteaza modificarea preturilor valoarea ntreprinderii? Atunci cand preturile cresc valoarea intreprinderii scade iar cand preturile
scad valoarea intreprinderii creste. De aceea, evaluarile de intreprinderi sunt valabile numai la o anumita data, dupa care ele trebuie sa fie din nou
evaluate
Care este rolul bilantului economic in efvaluarea unei intreprinderi ?
- ofera masa de date necesara aplicarii metodelor de evaluare;
- este instrumentul de lucru pe baza caruia se evalueaza o ntreprindere; reprezinta patrimoniul, rentabilitatea intreprinderii, actualizate si
corectate in functie de exigentele pietei, pe baza constatarilor din diagnosticul de evaluare;
- reprezinta patrimoniul adus la nivelul pietei.
Explicati influenta politicilor de amortizare asupra valorii inteprinderii
Politica de amortizare influenteaza valoarea ntreprinderii astfel:
- stabilirea unor durate de viata mai lungi decat cele normale, influenteaza in sensul unei valori mai mari a activelor si a ntreprinderii
- stabilirea unor durate de viata mai scurte dect cele normale influenteaza in sensul micsorarii valorii ntreprinderii
- metodele de amortizare de asemenea influenteaza, de exemplu daca in anul in care se face evaluarea mijloacele fixe achizitionate in acest an
sunt amortizate accelerat influenteaza ntreprinderea, valoarea acesteia fiind mai mica dect daca ar fi utilizat metoda liniara. Insuficienta de
amortizare a imobilizarilor dintr-o ntreprindere influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de
amortizare determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii.
Cum explicati relatia dintre politicile contabile si valoarea inteprinderii? Este evident ca politicile contabile influenteaza valoarea
ntreprinderii ntruct acesta poate opta pentru o metoda sau alta, o baza de evaluare sau alta a elementelor din situatiile financiare, astfel metoda
lifo in cazul stocurilor va conduce la o valoare a stocurilor mai mare in bilant si un rezultat mai mic pe cnd metoda fifo va avea un efect invers,
asemenea si politicile de amortizare, respectiv duratele de viata stabilite sau metodele de amortizare. De exemplu capitalizarea costurilor
ndatorarii la un moment dat determina active mai mari dect daca dobnda va fi trecuta direct in cheltuiala perioadei. Insuficienta de amortizare
a imobilizarilor dintr-o ntreprindere influenteaza artificial valoarea patrimoniului intreprinderii in sensul majorarii. Surplusul de amortizare
determina o micsorare artificiala a valorii patrimoniului intreprinderii. Includerea anumitor cheltuieli in valoarea activului (tratament alternativ)
mareste valoarea acestuia in timp ce aplicarea tratamentului de baza (afectarea costului perioadei) determina micsorarea patrimoniului
intreprinderii. Evitarea constituirii provizioanelor mareste artificial valoarea intreprinderii in timp ce constituirea excesiva de provisioane
conduce la micsorarea valorii intreprinderii.
Ce intelegeti prin valoare patrimoniala a ntreprinderii? - valoarea propriu zisa, este activul net corijat obtinut ca diferenta intre activul
bilantului economic si datoriile nscrise in acest bilant.
Aplicarea n contabilitate a principiului prudentei, care presupune nenregistrarea diferentelor n plus ntre valoarea de inventar si valoarea de
intrare pentru elementele de activ si a diferentelor n minus pentru elementele de pasiv, face ca unele elemente patrimoniale sa fie subevaluate
sau supraevaluate n bilantul contabil din momentul efectuarii evaluarii economice a ntreprinderii. n operatiunea de evaluare economica a
firmei, trebuie sa se aduca unele corectii elementelor patrimoniale cuprinse n bilantul contabil (stability pe baza ultimei balante de verificare
ntocmite). Aceste corectii trebuie facute n functie de valoarea la momentul evaluarii firmei a fiecarui element patrimonial si de gradul de
valorificare a acestora.
Relatia de calcul a activului net corectat: ANC = (At + .A) (Dt + .D)
unde:
At = total activ din bilantul contabil;
.A = suma corectiilor elementelor patrimoniale de activ;
Dt = datorii totale din bilantul contabil;
.D = suma corelatiilor elementelor de pasiv de natura datoriilor.
Cum influenteaza riscul de tara valoarea ntreprinderii? in sens invers proportional, cu cat riscul este mai mare cu att val ntreprinderii este
mai mica. Cresterea riscului de tara determina cresterea ratei de actualizare iar aceasta determina reducerea valorii intreprinderii. Dimpotriva,
reducerea riscului de tara determina reducerea ratei de actualizare si cresterea valorii intreprinderii .
Care este valoarea care se stabileste pentru activele considerate in afara exploatarii? valoarea venala, adica suma trezoreriei ce se va degaja
la cesiunea lor.
Activele n afara exploatarii sunt evaluate separat si prezentate distinct de valorile patrimoniale n raportul de evaluare. Evaluarea lor se face la
valoarea de piata, care mbraca forma valorii de realizare nete, determinata astfel:
Pret de vnzare Cheltuieli accesorii de vnzare - Impozit pe plusvaloarea obtinuta din vnzare

Superprofitul reprezinta profitul suplimentare asigurat de o intreprindere pentru capitalurile investite in activele sale fata de un plasament, de o
marime egala, remunerate la rata medie a pietei. Superprofitul este scos in evidenta dupa trecerea pragului de rentabilitate, adica:
Poate fi definit astfel: suplimentul de rentabilitate (profit) realizat in raport cu valoarea strict patrimoniala.
Goodwill = activ considerat "cel mai intangibil dintre intangibile". Cel mai adesea notiunea de goodwil este asociata cu:
- supraprofitul. Este cea mai ntlnita acceptiune pentru definirea goodwillului, sensul fiind ca ntreprinderea care beneficiaza de goodwill
genereaza un profit superior mediei;
- o valoare reziduala. Aceasta acceptiune este o prelungire a ideii de supraprofit, considernd goodwill-ul ca diferenta ntre valoarea afacerii si
valoarea neta a tuturor activelor identificabile (tangibile si intangibile);
- clientela. Existenta goodwill-ului nu poate fi discutata n afara recunoasterii sale de catre piata. Nu poate exista goodwill fara clientela, definita
ca nclinatie a cumparatorilor de a fi fideli produselor/serviciilor unei anumite firme si de a recomanda si altora aceasta firma. Existenta
goodwill- ului rezulta din servicii superioare calitativ, programe publicitate, relatii personale, etc., care determina un profit superior mediei.
Pentru majoritatea scopurilor, goodwill-ul poate fi definit ca: elemente ale unei afaceri sau persoane care-i determina pe clienti sa utilizeze
produsele/serviciile oferite de aceasta afacere sau persoana si care, n general, permit firmei sa genereze un profit superior (supraprofit) fata de
profitul asteptat n mod rezonabil pentru toate activele afacerii, inclusiv beneficial pentru toate acele active intangibile care pot fi identificate si
evaluate separat.
Ce reprezinta rata de actualizare a capitalurilor? rezulta dintr-o medie a ratei de remunerare a capitalurilor proprii si a ratei dobanzii,
- rata de remunerare a capitalurilor proprii este in general inversa PER ului mediu al val comparabile la bursa.
- rata dob. retinute este cosul mediu al imprumutului pe termen mediu sau lung tinand cont de deductibilitatea fiscala.
Cum poate fi definita evaluarea economica? un complex de tehnici, procedee si metode prin care se stabileste valoarea de piata, de circulatie a
bunurilor, activelor si intreprinderilor.
Dati exemple privind corectiile care pot fi aplicate activelor curente in vederea determinarii ANC? Aceasta a doua grupa de activ a
bilantului contabil cuprinde: stocurile, creantele pe termen scurt, disponibilitatile banesti si elementele asimilate lor. Necesita mai putine corectii,
n principal datorita vitezei lor mari de rotatie care le mentine apropiate de valorile curente. Activele circulante se evalueaza astfel:
1) Stocurile se evalueaza dupa separarea celor fara miscare sau cu miscare lenta, la preturile zilei la nivelul costurilor effective preturilor de
vnzare sau la media preturilor de aprovizionare din cea mai recenta perioada. Stocurile de productie in curs se evalueaza , corectate cu gradul de
naintare in realizarea fizica a produsului, determinat de expertiza tehnica. Stocurile de produse finite se evalueaza la nivelul , mai putin
beneficiile si eventualele cheltuieli de desfacere cuprinse in acestea.
2) Creantele - se actualizeaza creantele exprimate n devize , se constituie sau se corecteaza provizioanele n functie de riscurile previzibile legate
de clienti
3) Disponibilitatile banesti si elementele asimilate comporta actualizare n cazul n care sunt exprimate n devize
Indicati cteva corelatii aplicate rezultatului contabil pentru a-l transforma in capacitate beneficiara (metode de randament.) : 4 corectii
ce pot fi aduse rezultatelor din bilant pentru determinarea capacitatii beneficiare:
amortismente se nlatura orice exces de amortizare si se adauga orice insuficienta de amortizare
- salarii si asimilate salariilor - insuficientele sau exagerarile trebuie adaugate sau eliminate
- stocuri se verifica daca sistemul de evaluare a fost constant pe ntreaga perioada, realitatea si jocul stocurilor de la nceput si sfrsit de
perioada, anomaliile trebuind reintegrate sau deduse din rezultatul contabil;
- profituri si pierderi exceptionale se retin numai acele profituri care provin din operatiuni obisnuite, care se reproduc in mod sistematic in
viitor
Prezentati semnificatia superprofitului punct de plecare in dimensionarea good-will-ului
Evaluarea goodwill-ului porneste de la cuantificarea superprofitului pe care l poate genera o afacere. Acesta reprezinta capacitatea ntreprinderii
de a genera un profit superior sectorului de activitate caruia i apartine. Se presupune ca nu exista superprofit - si deci goodwill dect daca
rentabilitatea capitalurilor investite n ntreprindere este mai mare dect cea care s-ar obtine plasnd pe piata aceleasi capitaluri.
Rentabilitatea capitalurilor investite n ntreprindere, RCI, mbraca forma beneficiilor asteptate din afacerea evaluata. Se pot utiliza:
- rezultatul curent
- rezultatul net contabil influentat cu amortizarea economic
- profitul (rezultatul) operational (de exploatare) dupa impozitare. Acesta este inclus ntr-o formula de determinare a superprofitului si de aici a
valorii afacerii.
Prezentati formula de calcul a valorii substantiale brute-valoarea patrimoniala a inteprinderii. Val. substantiala bruta este egala cu activul
reevaluat plus valoarea bunurilor folosite de ntreprindere fara a fi proprietara acestora, minus valoarea bunurilor care, desi sunt inregistrate in
patrimonial ntreprinderii, nu sunt folosite din diverse cauze.
Prezentati Modelul Z deevaluare a riscului de faliment al firmei
Modelul Z reprezinta o functie construita pe baza unui numar mai mare de indicatori pentru care a fost necesara observarea in timp a mai multor
intreprinderi. Modelul Z are ca obiectiv punerea la dispozitia evaluatorilor a unor metode predictive pentru evaluarea riscurilor de faliment pe
baza metodei statistice.
Z = a*X1 + b*X2 + .... + n*Xn , unde X1 Xn = ratele folosite in calcul si a,b,...,n = coeficienti de ponderare
Scorul Z calculat la nivelul unei intreprinderi indica gradul de vulnerabilitate al acesteia, inca inainte ca situatia sa devina compromisa.
FISCALITATE-RESTRANS
Grupati veniturile de mai jos n impozite directe si impozite indirecte:

a) impozit pe profit;
b) taxa pe valoarea adaugata;
c) accize;
d) taxe vamale;
e) impozitul pe dividende de la societatile comerciale;
f) impozit pe venit;
g) impozit pe veniturile microntreprinderilor;
Raspuns:
Conform clasificatiei veniturilor bugetului de stat (a se vedea Legea nr.388/2007 pentru aprobarea bugetului
de stat/2008 MOF 902/2007), putem clasifica veniturile de mai sus astfel:
Impozite directe
a) impozitul pe profit;
d) taxe vamale;
e) impozitul pe dividende de la societatile comerciale;
f) impozit pe venit;
g) impozit pe veniturile microntreprinderilor.
Impozite indirecte
b) taxa pe valoarea adaugata;
c) accize;
Venituri nefiscale
h) taxe consulare;
i)taxe pentru eliberarea certificatului de cazier fiscal.
Enumerati si explicati care sunt principiile fiscalitatii in viziunea legiuitorului roman.
Raspuns-art.3 Cod fiscal.
-Neutralitatea masurilor fiscale n raport cu diferitele categorii de investitori si capitaluri, cu forma de
proprietate, asigurnd conditii egale investitorilor, capitalului romn si strain.
-Certitudinea impunerii, prin elaborarea de norme juridice clare, care sa nu conduca la interpretari arbitrare,
iar termenele, modalitatea si sumele de plata sa fie precis stabilite pentru fiecare platitor, respectiv acestia sa
poata urmari si ntelege sarcina fiscala ce le revine, precum si sa poata determina influenta deciziilor lor de
management
financiar asupra sarcinii lor fiscale
-Echitatea fiscala la nivelul persoanelor fizice, prin impunerea diferita a veniturilor, n functie de marimea
acestora
-Eficienta impunerii prin asigurarea stabilitatii pe termen lung a prevederilor Codului fiscal, astfel nct aceste
prevederi sa nu conduca la efecte retroactive defavorabile pentru persoane fizice si juridice, n raport cu
impozitarea n vigoare la data adoptarii de catre acestea a unor decizii investitionale majore.
Clasificati impozitele dupa fond si forma. Dezvoltati pe scurt categoriile identificate.
Dupa principalele trasaturi de fond si de forma, impozitele se impart in IMPOZITE DIRECTE si IMPOZITE
INDIRECTE.
. Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice si/sau juridice, in functie de
veniturile si/sau averea acestora si pe baza cotelor de impozit prevazute de lege. Ele se incaseaza
direct de la contribuabili la anumite termene dinainte stabilite. Caracteristic acestor impozite este
faptul ca, in intentia legiuitorului, subiectul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana, cu
toate ca uneori acestea nu coincid.
In functie de criteriile care stau la baza asezarii lor, impozitele directe se pot grupa in impozite reale si
impozite personale.

o Impozitele reale se caracterizeaza prin aceea ca se stabilesc in legatura cu anumite


obiecte materiale (de exemplu teren, cladiri, fabrici, magazine, etc.) facandu-se
abstractie de situatia personala a subiectului impozabil. Ele mai sunt denumite impozite
obiective sau pe produs, deoarece se aseaza asupra produsului sau venitului brut al
obiectului impozabil, fara a se tine cont de situatia subiectului impozabil.

o Impozitele personale tin cont, in primul rand, de situatia personala a subiectului


impozabil, motiv pt.care se mai numesc si impozite subiective.
. Impozitele indirecte nu se stabilesc direct si nominativ asupra subiectului impozitului, ci se aseaza
asupra vanzarii bunurilor (de consum, de lux, etc.) si serviciilor (de transport, hoteliere, spectacole,
etc.). Daca impozitele directe vizeaza venitul si/sau averea, impozitele indirecte vizeaza cheltuirea
acestora. La impozitele indirecte, chiar prin lege se atribuie calitatea de subiect (platitor) al impozitului
unei alte persoane fizice sau juridice decat suportatorul acestora, ceea ce incalca principiul echitatii.
Dupa formele de manifestare, impozitele indirecte pot fi grupate astfel: taxe de consumatie sau accize,
monopoluri fiscale, taxe vamale si taxe de inregistrare si de timbru.

De cte feluri sunt impozitele directe?


Impozitele directe sunt de 2 feluri: impozite reale si impozite personale.
Prin ce se caracterizeaza impozitele reale?
Impozitele reale sunt impozite percepute asupra unor obiecte cladiri, terenuri etc. Ele nu tin cont de situatia
personala a subiectului impozitului, ci doar de obiectul impozabil.
Ce semnifica impozitele personale?
Impozitele persoanale sunt impozite instituite asupra veniturilor sau averii avnd legatura cu situatia (venitul
sau averea) persoanei impozabile.
Clasificati impozitele dupa obiectul impunerii
Dupa obiectul impunerii impozitele se mpart n: impozite pe venit, impozite pe avere si impozite pe cheltuieli.
Ce se intelege prin caracterul obligatoriu al impozitului?
Prin caracterul obligatoriu al impozitului se intelege faptul ca acesta este stabilit prin lege, fiind o sursa de
venit pentru satisfacerea nevoilor publice.
Caracterul obligatoriu al impozitelor trebuie inteles in sensul ca plata acestora catre stat este o sarcina
impusa tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit dintr-o anumita sursa sau poseda un
anumit gen de avere pentru care, conform legii, datoreaza impozit.
Sarcina achitarii impozitului pe venit revine tuturor persoanelor fizice si/sau juridice care realizeaza venit
dintr-o anumita sursa prevazuta de lege. Plata impozitelor nu este benevola, ci are un caracter obligatoriu
pentru toate persoanele fizice si juridice care obtin venituri sau detin averi din categoria celor prevazute de
Legea finantelor.
Marimea impozitelor datorate de fiecare persoana trebuie sa fie certa ,nu arbitrara ,iar
termenele,modalitatea si locul de plata sa fie stabilite fara echivoc pentru a fi cunoscute si
respectate de fiecare platitor. Acesta este enuntul carui principiu al impunerii formulat de Adam
Smith?
Raspuns:-certitudinea impunerii
Potrivit lui Adam Smith, la baza politicii fiscale a statului trebuie sa stea urmatoarele principii sau maxime:
- principiul justetii impunerii (echitatii fiscale), potrivit caruia cetatenii fiecarui stat trebuie sa contribuie cu
impozite la acoperirea cheltuielilor publice in functie de veniturile pe care le obtin sub protectia statului;
- principiul certitudinii impunerii, vizeaza legalitatea impunerii si presupune ca marimea impozitelor datorate
de fiecare persoana sa fie certa si nu arbitrara, iar termenele, modalitatile de percepere a impozitelor, sumele
de plata trebuie sa fie clare si cunoscute de fiecare platitor;
- principiul comoditatii perceperii impozitelor, potrivit caruia impozitele trebuie sa fie percepute la termenele
si in modalitatile cele mai convenabile pentru contribuabili;
- principiul randamentului impozitelor presupune incasarea impozitelor cu un minim de cheltuieli si totodata
acestea sa fie ct mai putin apasatoare pentru platitori.
R: principiul certitudinii impunerii

Ce reprezinta stopajul la sursa? Exemplificati.


Raspuns- retinerea de catre platitorul de venit a impozitului aferent venitului realizat de catre contribuabil, in vederea
virarii acestuia in contul bugetar corespunzator.

Exemple:
-impozit pe salarii,impozit pe venitul nerezidentilor etc
n categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice romne. Descrieti
categoriile de de persoane juridice romne ce datoreaza impozit pe profit, precum si sfera de
cuprindere a impozitului datorat deaceste persoane.
n categoria persoanelor juridice platitoare de impozit pe profit se cuprind: companiile nationale, societatile
nationale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societatile comerciale, indiferent de forma juridica de
organizare si de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital strain sau cu capital integral strain,
societatile agricole si alte forme de asociere agricola cu personalitate juridica, organizatiile cooperatiste,
institutiile financiare si institutiile de credit, fundatiile, asociatiile, organizatiile, precum si orice alta entitate
care are statutul legal de persoana juridica constituita potrivit legislatiei romne.
Aceste persoane datoreaza impozit asupra profitului impozabil obtinut din orice sursa, att din Romnia, ct si
din strainatate.
n categoria contribuabililor impozitului pe profit intra si persoanele juridice straine. Descrieti
activitatile si profitul impozabil pentru care aceste societati datoreaza impozitul pe profit.
Persoanele juridice straine intra sub incidenta impozitului pe profit n urmatoarele situatii:
- persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia,
pentru profitului impozabil atribuibil sediului permanent;
- persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate n Romnia ntr-o
asociere fara personalitate juridica, asupra partii din profitul impozabil al asocierii atribuibile fiecarei
personae;
- persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau n legatura cu proprietati imobiliare situate n
Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romna, asupra
profitului impozabil aferent acestor venituri.
n ce conditii asociatiile de proprietari sunt scutite de impozitul pe profit pentru veniturile realizate?
Asociatiile de proprietari constituite ca persoane juridice si asociatiile de locatari recunoscute ca asociatii de
proprietari, potrivit Legii locuintei nr. 114/1996, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare sunt
scutite de impozit pe profit pentru veniturile obtinute din activitati economice, care sunt sau urmeaza a fi
utilizate pentru mbunatatirea utilitatilor si a eficientei cladirii, pentru ntretinerea si repararea proprietatii
comune.
Sa se prezinte formula generala de calcul a impozitului pe profit
IP=(Ven.din orice sursa-Chelt.aferente ven-Ven. neimp.+Chelt. neded.)xK%*
*K%=16%-regula generala
=art.38Cod. fiscal-exceptii, cote diferite
Profitul impozabil se calculeaza ca diferenta ntre veniturile realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate n
scopul realizarii de venituri, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga
cheltuielile nedeductibile.
Dati 3 exemple de cheltuieli deductibile la determinarea profitului impozabil, indiferent de nivelul
lor.
Se vor alege 3 tipuri de cheltuieli din cele enumerate mai jos:
a) cheltuielile cu achizitionarea ambalajelor, pe durata de viata stabilita de catre contribuabil;
b) cheltuielile efectuate, potrivit legii, pentru protectia muncii si cheltuielile efectuate pentru prevenirea
accidentelor de munca si a bolilor profesionale;
c) cheltuielile reprezentnd contributiile pentru asigurarea de accidente de munca si boli profesionale, potrivit
legii, si cheltuielile cu primele de asigurare pentru asigurarea de riscuri profesionale;
d) cheltuielile de reclama si publicitate efectuate n scopul popularizarii firmei, produselor sau serviciilor, n
baza unui contract scris, precum si costurile asociate producerii materialelor necesare pentru difuzarea
mesajelor publicitare. Se includ n categoria cheltuielilor de reclama si publicitate si bunurile care se acorda n
cadrul unor
campanii publicitare ca mostre, pentru ncercarea produselor si demonstratii la punctele de vnzare, precum
si alte bunuri si servicii acordate cu scopul stimularii vnzarilor;
e) cheltuielile de transport si cazare n tara si n strainatate, efectuate de catre salariati si administratori;
f) contributia la rezerva mutuala de garantare a casei centrale a cooperativelor de credit;
g) taxele de nscriere, cotizatiile si contributiile obligatorii, reglementate de actele normative n vigoare,
precum si contributiile pentru fondul destinat negocierii contractului colectiv de munca;
h) cheltuielile pentru formarea si perfectionarea profesionala a personalului angajat;
i) cheltuielile pentru marketing, studiul pietei, promovarea pe pietele existente sau noi, participarea la trguri
si expozitii, la misiuni de afaceri, editarea de materiale informative proprii;
j) cheltuielile de cercetare, precum si cheltuielile de dezvoltare care nu ndeplinesc conditiile de a fi
recunoscute ca imobilizari necorporale din punct de vedere contabil;
k) cheltuielile pentru perfectionarea managementului, a sistemelor informatice, introducerea, ntretinerea si

perfectionarea sistemelor de management al calitatii, obtinerea atestarii conform cu standardele de calitate;


l) cheltuielile pentru protejarea mediului si conservarea resurselor;
m) taxele de nscriere, cotizatiile si contributiile datorate catre camerele de comert si industrie, organizatiile
sindicale si organizatiile patronale;
Care este limita de deductibilitate a cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatiilor
n Romnia si/sau n strainatate?
Suma cheltuielilor cu indemnizatia de deplasare acordata salariatilor pentru deplasari n Romnia si n
strainatate este deductibila n limita a 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru institutiile publice.
Care este, din punctul de vedere al impozitului pe profit, regimul fiscal al cheltuielilor cu
sponsorizarea?
Cheltuielile cu sponsorizarea sunt cheltuieli nedeductibile fiscal.
Ele se scad din impozitul pe profit datorat n limita minimului dintre urmatoarele
1. 3o/00 din cifra de afaceri;
2. 20% din impozitul pe profit datorat.
Ce regim fiscal au provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor?
Sunt deductibile fiscal.
Care este regimul fiscal al pierderilor n cazul impozitului pe profit?
Pierderea anuala, stabilita prin declaratia de impozit pe profit, se recupereaza din profiturile impozabile
obtinute n urmatorii 5 ani consecutivi (7 ani incepand cu 01 01 2009). Recuperarea pierderilor se va efectua
n ordinea nregistrarii acestora, la fiecare termen de plata a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale
n vigoare din anul nregistrarii acestora.
Pierderea fiscala nregistrata de contribuabilii care si nceteaza existenta prin divizare sau fuziune nu se
recupereaza de catre contribuabilii nou-nfiintati sau de catre cei care preiau patrimoniul societatii absorbite,
dupa caz.
n cazul persoanelor juridice straine, pierderea se recuperaza lundu-se n considerare numai veniturile si
cheltuielile atribuibile sediului permanent n Romnia.
Contribuabilii care au fost platitori de impozit pe venit si care anterior au realizat pierdere fiscala intra sub
incidenta regulilor de recuperare a pierderii de la data la care au revenit la sistemul de impozitare a profitului.
Aceasta pierdere se recupereaza pe perioada cuprinsa ntre data nregistrarii pierderii fiscale si limita celor 5
ani.
Cine sunt considerati contribuabili in cazul impozitului. pe profit?
Raspuns-art.13 L571-privind Codul fiscal.
Sunt contribuabili n cazul impozitului pe profit:
a) persoanele juridice romne;
b) persoanele juridice straine care desfasoara activitate prin intermediul unui sediu permanent n Romnia;
c) persoanele juridice straine si persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitate n Romnia ntr-o
asociere fara personalitate juridica;
d) persoanele juridice straine care realizeaza venituri din/sau n legatura cu proprietati imobiliare situate n
Romnia sau din vnzarea/cesionarea titlurilor de participare detinute la o persoana juridica romna;
e) persoanele fizice rezidente asociate cu persoane juridice romne, pentru veniturile realizate att n
Romnia ct si n strainatate din asocieri fara personalitate juridica; n acest caz, impozitul datorat de
persoana
fizica se calculeaza, se retine si se varsa de catre persoana juridica romna.
Care este cota de impunere a profitului in 2008?
Raspuns-16% cu exceptia preved. Art.38-L571/2003Cod fiscal
Ce dobnzi si diferente de curs valutar nu intra sub incidenta gradulului de ndatorare n ceea ce
priveste deductibilitatea din punctul de vedere al impozitului pe profit?
Dobnzile si pierderile din diferente de curs valutar, n legatura cu mprumuturile obtinute direct sau indirect
de la banci internationale de dezvoltare si organizatii similare, si cele care sunt garantate de stat, cele aferente
mprumuturilor obtinute de la institutiile de credit romne sau straine, institutiile financiare nebancare, de la
persoanele juridice care acorda credite potrivit legii, precum si cele obtinute n baza obligatiunilor admise la
tranzactionare pe o piata reglementata nu intra sub incidenta gradului de ndatorare.
Cum se determina gradul de ndatorare n vederea stabilirii daca cheltuielile cu dobnzile sunt
deductibile sau nu?
Gradul de ndatorare se calculeaza ca raport ntre media capitalului mprumutatcu termen de rambursare mai
mare de un an si media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la
nceputul anului si la sfrsitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit.
Capit.impr.01 01+capit.impr.31.12
Grad indatorare=--------------------------------------------------Capit.propiu 01 01+ capit.propriu 31.12
Care este regimul fiscal din punct de vedere al impozitului pe profit in cazul rezervei legale?

Raspuns- -art.22(1) lit a)-L571/2003


Rezerva legala este deductibila n limita unei cote de 5% aplicata asupra profitului contabil, nainte de
determinarea impozitului pe profit, din care se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente
acestor venituri neimpozabile, pna ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si
varsat sau din
patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare. n cazul n care aceasta este utilizata
pentru acoperirea pierderilor sau este distribuita sub orice forma, reconstituirea ulterioara a rezervei nu mai
este deductibila la calculul profitului impozabil. Prin exceptie, rezerva constituita de persoanele juridice
care furnizeaza
utilitati societatilor comerciale care se restructureaza, se reorganizeaza sau se privatizeaza poate fi
folosita pentru acoperirea pierderilor de valoare a pachetului de actiuni obtinut n urma procedurii de
conversie a creantelor, iar sumele destinate reconstituirii ulterioare a acesteia sunt deductibile la calculul
profitului impozabil.
Ce conditii cumulative trebuie sa ndeplineasca imobilizarea corporala pentru a reprezenta un mijloc
fix amortizabil din punctul de vedere al codului fiscal?
Mijlocul fix amortizabil este orice imobilizare corporala care ndeplineste cumulativ urmatoarele conditii:
a) este detinut si utilizat n productia, livrarea de bunuri sau n prestarea de servicii, pentru a fi nchiriat
tertilor sau n scopuri administrative;
b) are o valoare de intrare mai mare dect limita stabilita prin hotarre a Guvernului (1800 lei);
c) are o durata normala de utilizare mai mare de un an.
Pentru imobilizarile corporale care sunt folosite n loturi, seturi sau care formeaza un singur corp, lot sau set,la
determinarea amortizarii se are n vedere valoarea ntregului corp, lot sau set. Pentru componentele care
intra n structura unui activ corporal, a caror durata normala de utilizare difera de cea a activului rezultat,
amortizarea se determina pentru fiecare componenta n parte.
Prezentati regulile generale pe baza carora se poate stabili regimul de amortizare (liniar, degresiv sau
accelerat) n cazul mijloacelor fixe.
Regimul de amortizare pentru un mijloc fix amortizabil se determina conform urmatoarelor reguli:
a) n cazul constructiilor, se aplica metoda de amortizare liniara;
b) n cazul echipamentelor tehnologice, respectiv al masinilor, uneltelor si instalatiilor, precum si pentru
computere si echipamente periferice ale acestora, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare
liniara, degresiva sau accelerata;
c) n cazul oricarui alt mijloc fix amortizabil, contribuabilul poate opta pentru metoda de amortizare liniara sau
degresiva.
Cum se calculeaza amortizarea fiscala prin fiecare din cele 3 metode de amortizare (liniara, degresiva
si accelerata)?
n cazul metodei de amortizare liniara, amortizarea se stabileste prin aplicarea cotei de amortizare liniara la
valoarea de intrare a mijlocului fix amortizabil. Cota de amortizare liniara se calculeaza raportnd numarul 100
la durata normala de utilizare a mijlocului fix.
n cazul metodei de amortizare degresiva, amortizarea se calculeaza prin multiplicarea cotelor de
amortizareliniara cu unul dintre coeficientii urmatori:
a) 1,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 2 si 5 ani;
b) 2,0, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este ntre 5 si 10 ani;
c) 2,5, daca durata normala de utilizare a mijlocului fix amortizabil este mai mare de 10 ani.
Cotele de amortizare determinate de aplica la valoarea ramasa de amortizat la finalul fiecarui an de
amortizare pna n momentul n care amortizarea anuala determinata n sistem regresiv devine mai mica
dect raportul ntre valoarea ramasa de amortizat si numarul de ani ramasi de amortizat, moment n care
amortizarea anuala devine egala cu raportul mentionat anterior.
n cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:
a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea de intrare a mijlocului fix;
b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a
mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia.
Se nregistreaza o lipsa de materiale auxiliare din gestiune n valoare de 1.000 lei. AGA hotaraste
descarcarea gestiunii fara a emite decizie de imputare. Materialele nu au fost asigurate.
Care este tratatmentul fiscal din punct de vedere al TVA si al impozitului pe profit pentru aceasta situatie?
Tratament din punct de vedere al TVA
Constatarea existentei de bunuri lipsa n gestiune se considera livrare catre sine, pentru care societatea
trebuie sa colecteze TVA , se va colecta TVA n suma de 100.000 x 19% = 19.000 lei. Acest TVA colectat este
cheltuiala a societatii.
Tratament din punct de vedere al impozitului pe profit
Cheltuiala cu stocul constatat lipsa n gestiune, precum si cu TVA aferent este deductibila fiscal numai daca
stocul a fost asigurat, n limita asigurarii. Cum stocul nu a fost asigurat, att cheltuiala cu stocul, ct si TVA
colectata aferenta stocului vor fi cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, art. 21 (4) lit. c, art. 128 (4), art. 155 (2) si

HG 44/2004 privind Normele de Aplicare a Codului Fiscal, cu modificarile si completarile ulterioare,


Titlul VI TVA, pct. 70 (1) si (2).
Care este termenul de depunere a declaratiei privind impozitul pe profit(101)?
Raspuns-15 aprilie a anului urmator-art.35 L571/2003.
(4) Organizatiile nonprofit au obligatia de a declara si plati impozitul pe profit anual, pana la data de 15
februarie inclusiv a anului urmator celui pentru care se calculeaza impozitul.
(11) Contribuabilii prevazuti la alin. (1) lit. b), care definitiveaza pana la data de 15 februarie inchiderea
exercitiului financiar anterior, depun declaratia anuala de impozit pe profit si platesc impozitul pe profit
aferent anului fiscal incheiat, pana la data de 15 februarie inclusiv a anului urmator.
(12) Persoanele juridice care inceteaza sa existe in cursul anului fiscal au obligatia sa depuna, prin exceptie
de la prevederile art. 35 alin. (1), declaratia anuala de impozit pe profit si sa plateasca impozitul pana la data
depunerii situatiilor financiare la registrul comertului.
Art. 35. - (1) Contribuabilii au obligatia sa depuna o declaratie anuala de impozit pe profit pana la data de 15
aprilie inclusiv a anului urmator.
In cazul caror persoane juridice legiuitorul permite optarea pentru plata impozitului pe venitul
microintreprinderilor?
-art.103 si 104 din L571/2003 privind Codul fiscal
Pot opta pentru impozitarea cu impozitul pe veniturile microntreprinderilor persoanele juridice romne care
ndeplinesc cumulative urmatoarele conditii: a) realizeaza venituri, altele dect cele din consultanta si
management, n proportie de peste 50% din veniturile
totale;
b) are de la 1 pna la 9 salariati inclusiv;
c) a realizat venituri care nu au depasit echivalentul n lei a 100.000 euro;
d) capitalul social al persoanei juridice este detinut de persoane, altele dect statul, autoritatile locale si
institutiile publice.
Nu pot opta pentru sistemul de impunere reglementat de prezentul titlu persoanele juridice romne care:
a) desfasoara activitati n domeniul bancar;
b) desfasoara activitati n domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital, cu exceptia persoanelor
juridice care desfasoara activitati de intermediere n aceste domenii;
c) desfasoara activitati n domeniile jocurilor de noroc, pariurilor sportive, cazinourilor;
d) au capitalul social detinut de un actionar sau asociat persoana juridica cu peste 250 de angajati
Cum se determina baza impozabila aferenta impozitului pe venitul microintreprinderilor?
Raspuns: -cf.art.108 L571/2003 Cod fiscal
Baza impozabila a impozitului pe veniturile microntreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din
care se
scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentnd cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru
finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost
cheltuieli
deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele
corporale
proprii.
n cazul n care o microntreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se deduce
din baza impozabila, n conformitate cu documentul justificativ, n trimestrul n care au fost puse n functiune,
potrivit legii
Care este cursul de schimb care trebuie folosit pentru a transforma veniturile din lei in euro in scopul
verificarii, pe parcursul anului, a conditiei de a avea venituri anuale sub 100.000 euro care trebuie
indeplinita de platitorii de impozit pe veniturile microintreprinderilor?
Raspuns: CF art.107^1 si Norme 10^1
Cursul de schimb LEU/EUR pentru determinarea echivalentului n euro a veniturilor realizate de microntrepr.
este cel comunicat de BNR pentru ultima zi a fiecarei luni a perioadei careia i este aferent venitul respectiv.
Pana cand sunt obligati contribuabilii sa depuna optiunea de platitori de impozit pe veniturile
microintreprinderilor in situatia in care indeplinesc conditiile si nu au mai fost niciodata platitori de
impozit pe veniturile microintreprinderilor?
Raspuns:art. 104 alin.6si2
- Optiunea se exercita pna la data de 31 ianuarie a anului fiscal urmator celui in care indeplinesc conditiile
de microintreprindere si opteaza pentru plata impozitului pe veniturile microntreprinderilor.
(O persoana juridica romna care este nou-nfiintata poate opta sa plateasca impozit pe venitul

microntreprinderilor, ncepnd cu primul an fiscal, daca conditiile prevazute la art. 103 lit. a) si d) sunt
ndeplinite la data nregistrarii la registrul comertului si conditia prevazuta la art. 103 lit. b) este ndeplinita n
termen de 60 de zile inclusiv de la data nregistrarii la registrul comertului.)
Precizati care sunt cheltuielile care pot fi scazute din baza impozabila in scopul calcularii impozitului
pe veniturile microintreprinderilor.
Raspuns: art. 108 alin.2 CF
In cazul in care o microintreprindere achizitioneaza case de marcat, valoarea de achizitie a acestora se
deduce din baza impozabila, in conformitate cu documentul justificativ, in trimestrul in care au fost puse in
functiune, potrivit legii.
Precizati 3 tipuri de venituri care nu intra in baza impozabila in scopul calcularii impozitului pe
veniturile microintreprinderilor.
Raspuns: art. 108 alin.1 CF se enumereaza 3 categ. din urmatoarele :
Baza impozabila a impozitului pe veniturile microintreprinderilor o constituie veniturile din orice sursa, din
care se scad:
a) veniturile din variatia stocurilor;
b) veniturile din productia de imobilizari corporale si necorporale;
c) veniturile din exploatare, reprezentand cota-parte a subventiilor guvernamentale si a altor resurse pentru
finantarea investitiilor;
d) veniturile din provizioane;
e) veniturile rezultate din anularea datoriilor si a majorarilor datorate bugetului statului, care nu au fost
cheltuieli deductibile la calculul profitului impozabil, conform reglementarilor legale;
f) veniturile realizate din despagubiri, de la societatile de asigurare, pentru pagubele produse la activele
corporale proprii.
Din veniturile enumerate mai jos selectati-le pe cele impozabile n anul 2008, n sensul impozitului pe
venit:
a) venituri din dividende;
b) veniturile din pensii pentru invalizi de razboi;
c) indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca;
d) sumele primite sub forma de sponsorizare;
e) indemnizatia pentru cresterea copilului;
f) indemnizatia lunara a asociatului unic;
g) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica;
h) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
i) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
j) venituri din jocuri de noroc.
Rspuns:
Conform prevederilor Titlului III din Codul Fiscal, sunt venituri impozabile n sensul impozitului pe venit
urmatoarele:
a) venituri din dividende;
c) indemnizatia pentru incapacitatea temporara de munca;
f) indemnizatia lunara a asociatului unic;
g) indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate publica;
h) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
i) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
j) venituri din jocuri de noroc.
Pentru care dintre vaniturile de mai jos,obtinute in anul 2008 de o persoana fizica romna cu
domiciliul n Romnia, este aceasta obligata sa depuna declaratie privind venitul realizat?
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
d) venituri din salarii;
d) venituri nete determinate pe baza de norme de venit.
Rspuns:
Pentru veniturile obtinute in anul 2008 nu s-a aprobat inca formularistica specifica impozitului pe venit.??)
Pentru anul 2007, dintre veniturile enumerate, trebuie depusa declaratie speciala privind veniturile realizate,
pentru:
b) venituri din drepturi de proprietate intelectuala;
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor;
(1) Contribuabilii care realizeaza, individual sau ntr-o forma de asociere, venituri din activitati independente,
venituri din cedarea folosintei bunurilor, venituri dinactivitati agricole determinate n sistem real au obligatia
de a depune o declaratie privind venitul realizat la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, pna la
data de 15 mai inclusiv a anului urmator celui de realizare a venitului. Declaratia privind venitul realizat se
completeaza pentru fiecare sursa si categorie de venit. Pentru veniturile realizate ntr-o forma de asociere,
venitul declarat va fi venitul net/pierderea distribuita din asociere.

(2) Declaratia privind venitul realizat se completeaza si pentru cstigul net anual/pierderea neta anuala,
generata de:
a) tranzactii cu titluri de valoare, altele dect partile sociale si valorile mobiliare, n cazul societatilor nchise;
b) operatiuni de vnzare-cumparare de valuta la termen, pe baza de contract, si orice alte operatiuni de acest
gen.
(3) Nu se depun declaratii privind venitul realizat, pentru urmatoarele categorii de venituri:
a) venituri nete determinate pe baza de norme de venit, cu exceptia contribuabililor care au depus declaratii
de venit estimativ n luna decembrie si pentru care nu s-au stabilit plati anticipate, conform legii;
b) venituri sub forma de salarii si venituri asimilate salariilor, pentru care informatiile sunt cuprinse n fisele
fiscale, care au regim de declaratii de impozite si taxe sau declaratii
lunare, depuse de contribuabilii prevazuti la art. 60;
c) venituri din investitii, cu exceptia celor prevazute la alin. (2), precum si venituri din premii si din jocuri de
noroc, a caror impunere este finala;
d) venituri din pensii;
e) venituri din activitati agricole a caror impunere este finala, potrivit prevederilor art. 74 alin. (4);
f) venituri din transferul proprietatilor imobiliare;
g) venituri din alte surse.
R:
a) venituri din drepturi de proprietate intelectuala; (art 46 cf : Veniturile din activitati independente cuprind
veniturile comerciale, veniturile din profesii libere si veniturile din drepturi de proprietate intelectuala,
realizate n mod individual si/sau ntr-o forma de asociere, inclusiv din activitati adiacente.) deci se includ in
alin 1 art 83 se declara pana la data de 15 mai inclusiv.
c) venituri din cedarea folosintei bunurilor; (daca anul anterior au avut incheiate mai mult de 5 contracte
declaratia se depune pana la 15 ianuarie anul urmator vezi Ordin nr. 2333 din 11/12/2007
Cine sunt considerati contribuabili n cazul impozitului pe venit?
Contribuabili:
a) persoanele fizice rezidente;
b) persoanele fizice nerezidente care desfasoara o activitate independenta prin intermediul unui sediu
permanent n
Romnia;
c) persoanele fizice nerezidente care desfasoara activitati dependente n Romnia;
Care este sfera de cuprindere n cazul impozitului pe venit pentru veniturile realizate de persoanele
fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia?
Impozitul pe venit n cazul persoanelor fizice rezidente romne, cu domiciliul n Romnia se aplica asupra
veniturilor obtinute din orice sursa, att din Romnia, ct si din afara Romniei.
Care sunt conditiile ce trebuie ndeplinite de o persoana pentru a fi considerata n ntretinere din
punctul de vedere al deducerii personale ce se acorda salariatiilor?
Raspuns:
Persoana n ntretinere poate fi sotia/sotul, copiii sau alti membri de familie, rudele contribuabilului sau ale
sotului/sotiei acestuia pna la gradul al doilea inclusiv, ale carei venituri, impozabile si neimpozabile, nu
depasesc 250 lei lunar.
Nu sunt considerate persoane aflate n ntretinere:
a) persoanele fizice care detin terenuri agricole si silvice n suprafata de peste 10.000 mp n zonele colinare si
de ses si de peste 20.000 m2 n zonele montane;
b) persoanele fizice care obtin venituri din cultivarea si din valorificarea florilor, legumelor si zarzavaturilor n
sere, n solarii special destinate acestor scopuri si/sau n sistem irigat, din cultivarea si din valorificarea
arbustilor, plantelor decorative si ciupercilor, precum si din exploatarea pepinierelor viticole si pomicole,
indiferent
de suprafata.
Art.56 alin 4)-7) din L571/2003 Cod fisacal
Potrivit legislatiei cu privire la impozitul pe veniturile persoanelor fizice care sunt categoriile de
venituri pentru care se depune anual Declaratia speciala privind veniturile realizate (Formularul
200)?
Raspuns:
Declaratia se completeaza de catre contribuabilii persoane fizice care obtin venituri din: activitati
independente (activitati comerciale, profesiuni libere, drepturi de proprietate intelectuala), din cedarea
folosintei bunurilor, din activitati agricole si din transferul titlurilor de valoare.
Cine are obligatia de virare la sta a impozitului pe veniturile din dobanzi obt de pf
Ref. obligatia platii imp.pe ven.din dobinzi

Raspuns:CF art. 67.2


n situatia sumelor primite sub forma de dobnda pentru mprumuturile acordate n baza contractelor civile,
impozitul se calculeaza, se retine si se vireaza de catre platitorii de astfel de venituri n momentul platii
dobnzii. Impozitul astfel retinut reprezinta impozit final pe venit pentru care contribuabilii nu sunt obligati sa
depuna declaratie de venit la organul fiscal competent.
Cine datoreaza impozitul pe cladiri, respectiv taxa pe cladiri?
Raspuns:
Impozitul pe cladiri este datorat de proprietarii cladirilor.
Taxa pe cladiri este datorata de persoanele juridice care au concesionate, nchiriate, primite sau luate n
folosinta cladiri proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale.
Cum se calculeaza impozitul pe cladiri n cazul n care proprietarul este o persoana fizica ce detine n
proprietate doar o cladire?
Raspuns:
n cazul persoanelor fizice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea cotei de impozitare de 0,1% la
valoarea impozabila a cladirii.
Valoarea impozabila a cladirii, exprimata n lei, se determina prin nmultirea suprafetei construite desfasurate
a acesteia, exprimate n metri patrati, cu valoarea impozabila corespunzatoare, exprimata n lei/m2 (ajustata
cu un coeficient de corectie n functie de rangul localitatii si zona n cadrul localitatii). n cazul unui apartament
amplasat ntr-un bloc cu mai mult de 3 niveluri si 8 apartamente, coeficientul de corectie se reduce cu 0,10.
Valoarea impozabila a cladirii,se reduce n functie de anul terminarii acesteia, dupa cum urmeaza:
a) cu 20%, pentru cladirea care are o vechime de peste 50 de ani la data de 1 ianuarie a anului fiscal de
referinta;
b) cu 10%, pentru cladirea care are o vechime cuprinsa ntre 30 de ani si 50 de ani inclusiv, la data de
1ianuarie a anului fiscal de referinta.
n cazul cladirii utilizate ca locuinta, a carei suprafata construita depaseste 150 de metri patrati, valoarea
impozabila a acesteia se majoreaza cu cte 5% pentru fiecare 50 metri patrati sau fractiune din acestia.
Daca dimensiunile exterioare ale unei cladiri nu pot fi efectiv masurate pe conturul exterior, atunci suprafata
construita desfasurata a cladirii se determina prin nmultirea suprafetei utile a cladirii cu un coeficient de
transformare de 1,20.
Cum se calculeaza impozitul pe cladiri n cazul unei persoane juridice?
n cazul persoanelor juridice, impozitul pe cladiri se calculeaza prin aplicarea unei cote de impozitare asupra
valorii de inventar a cladirii.
Cota de impozit se stabileste prin hotarre a consiliului local si poate fi cuprinsa ntre 0,25% si 1,50%inclusiv.
n cazul unei cladiri care nu a fost reevaluata n ultimii 3 ani anteriori anului fiscal de referinta, cota
impozitului pe cladiri se stabileste de consiliul local/Consiliul General al Municipiului Bucuresti ntre 5% si 10%
si se aplica la valoarea de inventar a cladirii nregistrata n contabilitatea persoanelor juridice, pna la sfrsitul
lunii n care s-a efectuat prima reevaluare.
n cazul unei cladiri a carei valoare a fost recuperata integral pe calea amortizarii, valoarea impozabila se
reduce cu 15%.
Care este scadenta de plata a impozitului pe cladiri?
Raspuns:
31 martie si 30 septembrie
Cine sunt contribuabilii impozitului pe teren, respectiv taxa pe teren?
Raspuns:
Contribuabilii impozitului pe teren sunt proprietarii acestora.
Taxa pe teren este datorata de persoanele care au concesionate, nchiriate, primite sau luate n folosinta
cladiri proprietate publica sau privata a statului ori a unitatilor administrativ-teritoriale.
Cum se fundamenteaza impozitul pe teren, pentru un teren situat n intravilan, la alta categorie de
folosinta dect teren pentru constructii?
Raspuns:
n cazul unui teren amplasat n intravilan, nregistrat n registrul agricol la alta categorie de folosinta dect cea
de terenuri cu constructii, impozitul pe teren se stabileste prin nmultirea suprafetei terenului, exprimata n
hectare, cu impozitul unitar, iar acest rezultat se nmulteste cu un coeficient de corectie.
Ce tipuri de operatiuni intra n sfera de aplicare a TVA?
Raspuns:
n sfera de aplicare a Tva n Romnia intra: livrarile de bunuri (la intern, intracomunitare, exportul), achizitiile
intracomunitare, prestarile de servicii si importul.
Care sunt cotele de TVA n Romnia?
Raspuns:
Cotele de TVA sunt 19% si 9%, 5%. Mai pot exista operatiuni scutite cu sau fara drept de deducere, precum si

operatiuni neimpozabile n Romnia.


Cnd devine exigibila taxa pe valoarea adaugata n cazul achizitiilor intracomunitare?
Raspuns:-art.135 ali 2) si3) din codul fiscal
-alin.2):in cazul unei achizitii intracomunitare de bunuri, exigibilitatea taxei intervine in cea de-a 15 zi a lunii
urmatoare celei in care a intervenit faptul generator.
-alin 3):prin exceptie de la prevederile alin 2,exigibilitatea taxei intervine la data emiterii facturii prevazuta in
legislatia altui stat membru la articolul echivalent art.155(1), daca aceasta este emisa inainte de cea de-a 15
zi a lunii urmatoare faptului generator.
Cota de impozit este de 16% si se aplica asupra venitului impozabil corespunzator fiecarei surse din fiecare
categorie pentru determinarea impozitului pe veniturile din:
a) activitati independente;
b) salarii;
c) cedarea folosintei bunurilor;
d) investitii;
e) pensii;
f) activitati agricole;
Precizati produsele pentru care se aplica accize armonizate.
Rspuns:
Raspuns: CF art.162
Accizele armonizate( se aplica de catre toate tarile UE) sunt taxe speciale de consum care se datoreaza
bugetului de stat pentru urmatoarele produse provenite din productia interna sau din import pentru:
- bere;
- vinuri;
- bauturi fermentate, altele dect berea si vinurile;
- produse intermediare;
- alcool etilic;
- tutun prelucrat;
- produse energetice;
- energie electrica.
Cod Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, art. 162
Ce reprezint aprodusele accizabile in intelesul CF
- Produsele accizabile reprezinta produse pentru care se datoreaza accize. Accizele reprezinta taxe speciale de
consum care se datoreaza bugetului de stat aplicate n special produselor cu acciza armonizata ( valabile
pentru toate tarile UE)si unor produse considerate de lux( cu acciza nearmonizata specifice tarii noastre).
Scopul accizelor este de ordin fiscal, fiind folosite n special ca prghii pentru controlarea consumului lor.
Ce document trebuie sa nsoteasca miscarea produselor accizabile n regim suspensiv?
Rspuns:
Documentul administrativ de nsotire.
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, art. 195(2) a).
Ce documente trebuie sa insoteasca miscarea intracomunitara a produselor accizabile cu acciza
platita?
Rasuns:
Factura, precum si documentele de insotire simplificate, dupa caz
Legea 571/2003, Cod Fiscal cu modificarile si completarile ulterioare, art. 195(2) b),c).
Care este organul fiscal competent teritorial pentru administrarea impozitelor si taxelor datorate de
contribuabili, altii dect marii contribuabili?
Rspuns:
Cod de procedura fiscala, republicat in iulie 2007, art. 33, alin 1 : (1) Pentru administrarea impozitelor,
taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, competenta revine acelui organ
fiscal, judetean, local sau al municipiului Bucuresti stabilit prin ordin al ministrului economiei si finantelor, la
propunerea presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala, n a carui raza teritoriala se afla
domiciliul fiscal al contribuabilului sau al platitorului de venit, n cazul impozitelor si contributiilor realizate
prin stopaj la sursa, n conditiile legii.
Competenta de administrarea a contribuabilului de un organ fiscal poate fi transmisa altui organ fiscal cu
acordul contribuabilului si a primului organ fiscal.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 33, alin 1

n ce conditii un alt organ fiscal dect cel competent teritorial, potrivit legii, si anume cel n raza
caruia contribuabilul si are domiciliul fiscal, poate prelua competenta pentru administrarea
impozitelor si taxelor datorate de respectivul contribuabil?
Rspuns:
Cod de procedura fiscala, republicat iulie 2007, art. 33, alin 3, (3) Pentru administrarea de catre organele
fiscale din subordinea Agentiei Nationale de Administrare Fiscala a creantelor fiscale datorate de marii
contribuabili, inclusiv de sediile secundare ale acestora, competenta poate fi stabilita n sarcina altor organe
fiscale dect cele prevazute la alin. (1), prin ordin al ministrului economiei si finantelor, la propunerea
presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 33, alin 3
Care este domiciliul fiscal al unui contribuabil persoana fizica?
Rspuns:
n cazul creantelor fiscale administrate de Ministerul Economiei si Finantelor prin Agentia Nationala de
Administrare Fiscala, prin domiciliu fiscal se ntelege:
a) pentru persoanele fizice, adresa unde si au domiciliul, potrivit legii, sau adresa unde locuiesc efectiv, n
cazul n care aceasta este diferita de domiciliu;
b) pentru persoanele fizice care desfasoara activitati economice n mod independent sau exercita profesii
libere, sediul activitatii sau locul unde se desfasoara efectiv activitatea principala;
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 33, alin 1 lit. a si b
Codul de procedura fiscala prevede obligatia contribuabilului de a aduce la cunostinta organului
fiscal orice modificare ulterioara a datelor din declaratia de nregistrare fiscala prin depunerea
declaratiei de mentiuni.
n ce termen trebuie depusa declaratia de mentiuni?
Rspuns: n termen de 30 de zile de la data producerii modificarii
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 77, alin 1
Cum se stabileste vechimea obligatiilor de plata accesorii n scopul aplicarii regulii de stingere a
datoriilor?
Rspuns:
Vechimea obligatiilor fiscale de plata se stabileste astfel:
a) n functie de scadenta, pentru obligatiile fiscale principale;
b) n functie de data comunicarii, pentru diferentele de obligatii fiscale principale stabilite de organele
competente, precum si pentru obligatiile fiscale accesorii;
c) n functie de data depunerii la organul fiscal a declaratiilor fiscale rectificative, pentru diferentele de
obligatii fiscale principale stabilite de contribuabil.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 115, alin 3
Care este termenul legal n care organul fiscal trebuie sa solutioneze o cerere a unui contribuabil n
cazul n care pentru aceasta sunt necesare informatii suplimentare?
Rspuns:
Ca regula generala, cererile depuse de catre contribuabil potrivit Codului de procedura se solutioneaza de
catre organul fiscal n termen de 45 de zile de la nregistrare.
n situatiile n care, pentru solutionarea cererii, sunt necesare informatii suplimentare relevante pentru luarea
deciziei, acest termen se prelungeste cu perioada cuprinsa ntre data solicitarii si data primirii informatiilor
solicitate.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 70, alin 1 si 2
Care este termenul n care debitorii pot solicita organului fiscal corectarea erorilor din documentele
de plata a impozitelor si taxelor?
Rspuns: Un an de la data platii
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 114, alin
Care este termenul n care actul administrativ fiscal este considerat comunicat n cazul comunicarii
lui prin publicitate?
Rspuns: 15 zile de la data afisarii anuntului. Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 44, alin 3
Este permis, conform Codului de procedura fiscala ca plata datoriei fiscale sa fie efectuata de alta
persoana dect debitorul?
Rspuns: DA
Plata obligatiilor fiscale se efectueaza de catre debitori, distinct pe fiecare impozit, taxa, contributie si alte
sume datorate bugetului general consolidat, inclusiv majorari de ntrziere.
Obligatia poate fi achitata de orice persoana interesata, precum de un coobligat sau de un fidejusor.
Obligatia poate fi achitata chiar de o persoana neinteresata; aceasta persoana trebuie insa sa lucreze in
numele si pentru achitarea debitorului, sau de lucreaza in numele ei propriu, sa nu se subroge in drepturile
creditorului.

Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 114, alin 2 si Cod Civil, Art. 1093
Care este, potrivit Codului de procedura fiscala, momentul de la care ncepe sa curga termenul de
prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili impozite si taxe si ct este acest termen?
Rspuns: Dreptul organului fiscal de a stabili obligatii fiscale se prescrie n termen de 5 ani, cu exceptia
cazului n care legea dispune altfel.
Termenul de prescriptie a dreptului organului fiscal de a stabili obligatii fiscale ncepe sa curga de la data de 1
ianuarie a anului urmator celui n care s-a nascut creanta fiscala.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 91
Care este primul act de executare silita n cazul creantelor fiscale?
Rspuns: Somatia
Art. 145 (1) Executarea silita ncepe prin comunicarea somatiei
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 145
Care este termenul de depunere a unei contestatii mpotriva unui act de executare silita al organului
fiscal?
Rspuns:
Contestatia se poate face n termen de 15 zile, sub sanctiunea decaderii, de la data cnd:
a) contestatorul a luat cunostinta de executarea ori de actul de executare pe care le contesta, din
comunicarea somatiei sau din alta nstiintare primita ori, n lipsa acestora, cu ocazia efectuarii executarii silite
sau n alt mod;
b) contestatorul a luat cunostinta, potrivit lit. a), de refuzul organului de executare de a ndeplini un act de
executare;
c) cel interesat a luat cunostinta, potrivit lit. a), de eliberarea sau distribuirea sumelor pe care le contesta. Contestatia prin care o terta persoana
pretinde ca are un drept de proprietate sau un alt drept real asupra
bunului urmarit poate fi introdusa cel mai trziu n termen de 15 zile dupa efectuarea executarii.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 173, alin. 1 si 2
Din momentul indisponibilizarii, respectiv de la data si ora primirii adresei de nfiintare a popririi
asupra disponibilitatilor banesti, bancile nu vor proceda la decontarea documentelor de plata
primite, respectiv la debitarea conturilor debitorilor, si nu vor accepta alte plati din conturile
acestora pna la achitarea integrala a obligatiilor fiscale nscrise n adresa de nfiintare a popririi.
Care sunt sumele exceptate de la aceste dispozitii?
Rspuns: sumele necesare platii drepturilor salariale.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 149, alin 12
n ce conditii este posibila suspendarea executarii unui act administrativ fiscal?
Rspuns:
n situatia n care s-a cerut suspendarea executarii actului administrativ fiscal, n temeiul Legii contenciosului
administrativ nr. 554/2004, cu modificarile ulterioare. Instanta competenta poate suspenda executarea, daca
se depune o cautiune de pna la 20% din cuantumul sumei contestate, iar n cazul cererilor al caror obiect nu
este evaluabil n bani, o cautiune de pna la 2.000 lei.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 215, alin 2
de organele fiscale, numai daca termenii si conditiile acestora au fost respectate de contribuabil (Cod
procedura fiscala art 42, alin 4) Societatea poate sa nu o aplice, contribuabilul fiind nsa expus riscului fiscal
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 42, alin 4
Care sunt elementele principale pe care trebuie sa le cuprinda o contestatie formulata mpotriva
unui act administrativ fiscal?
Rspuns:
a) datele de identificare a contestatorului;
b) obiectul contestatiei;
c) motivele de fapt si de drept;
d) dovezile pe care se ntemeiaza;
e) semnatura contestatorului sau a mputernicitului acestuia, precum si stampila n cazul persoanelor juridice.
Dovada calitatii de mputernicit al contestatorului, persoana fizica sau juridica, se face potrivit legii.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 206, alin. 1
Codul de procedura fiscala prevede un termen special pentru depunerea contestatiei. Care este acest
termen si n ce situatii se aplica?
Rspuns: Termenul general: 30 de zile de la data comunicarii actului administrativ fiscal;
Termenul special: 3 luni de la data comunicarii actului administrativ fiscal, daca actul administrativ fiscal nu
contine elementele obligatorii pe care trebuie sa le contina, potrivit legii.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 207

Codul de procedura fiscala reglementeaza dreptul contribuabililor la o dobnda pentru sumele de


restituit sau de rambursat de la buget, daca restituirea sau rambursarea nu se face n termenul legal
pentru solutionarea cererilor contribuabililor, termen stabilit de acelati act normativ.
Care este nivelul acestei dobnzi?
Rspuns:
Dobnda datorata este la nivelul majorarii de ntrziere, respectiv de 0,1% pentru fiecare zi de ntrziere
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 124
Cum se stabileste vechimea creantelor fiscale principale rezultate din declaratiile rectificative n
scopul aplicarii regulilor cu privire la ordinea de stingere?
Rspuns:
n functie de data depunerii la organul fiscal a declaratiilor fiscale rectificative
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 115, alin. 3, lit. c
Organul fiscal transmite unui contribuabil decizia de impunere prin scrisoare recomandata cu
confirmare de primire, nsa scrisoarea este napoiata de posta cu mentiunea negasit la domiciliu.
Ca urmare, organul fiscal decide comunicarea deciziei prin publicitate. n ce consta comunicarea prin
publicitate?
Rspuns:
Prin afisarea, concomitent, la sediul organului fiscal emitent si pe pagina de internet a Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala, a unui anunt n care se mentioneaza ca a fost emis actul administrativ fiscal pe numele
contribuabilului.
Legislatie aplicabila: O.G. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala (r3) art. 44, alin. 3
Care este codul de identificare fiscala pt. persoanele fizice?
Raspuns: Codul numeric personal sau numar de identificare fiscala pt. persoanele care nu detin cod numeric
personal
Art.69(1) Og 92/2003-Cod proced. fiscala.
Termenul de declarare a sediilor secundare.
Raspuns : Codul de procedura fiscala art.74
- Contribuabilii au obligatia de a declara organului fiscal competent din subordinea Agentiei Nationale de
Administrare Fiscala, n termen de 30 de zile, nfiintarea de sedii secundare. - Contribuabilii cu domiciliul fiscal n Romnia au obligatia de a
declara n termen de 30 de zile nfiintarea de
filiale si sedii secundare n strainatate
Conform prevederilor legale, nedepunerea declaratiei fiscale da dreptul organului fiscal sa procedeze
la stabilirea din oficiu a impozitelor, taxelor, contributiilor si a altor sume datorate bugetului general
consolidat. Din ce moment are organul fiscal dreptul de stabilire din oficiu a impozitelor, taxelor,
contributiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat?
Raspuns : CPF art.83
- Stabilirea din oficiu a obligatiilor fiscale nu se poate face nainte de mplinirea unui termen de 15 zile de la
nstiintarea contribuabilului privind depasirea termenului legal de depunere a declaratiei fiscale.
- n cazul contribuabililor care au obligatia declararii bunurilor sau veniturilor impozabile, stabilirea din oficiu a
obligatiei fiscale se face prin estimarea bazei de impunere (vor avea n vedere pretul de piata al tranzactiei sau
bunului impozabil, astfel cum este definit de Codul fiscal).
- Impunerea din oficiu nu se face n cazul contribuabililor inactivi sau al celor din evidenta speciala, att
timp ct se gasesc n aceasta situatie.
In ce termen trebuie stins debitul comunicat prin somatie pentru ca prodcedurile de executare silita
sa nu continue.
Raspuns : CPF art.145
- Executarea silita ncepe prin comunicarea somatiei. Daca n termen de 15 zile de la comunicarea somatiei
nu se stinge debitul, se continua masurile de executare silita. Somatia este nsotita de un exemplar al titlului
executoriu.
DREPT
Prin ce modalitati se realizeaza punerea in intarziere conf contextului art 3 alin2 din L.31/1990,
republicata si modificata?
In cazul in care societatea nu-si achita datoria catre creditori pana la data scadenta, aceasta este
pusa in intarziere (perioada de gratie) pentru 15 zile, si daca dupa aceasta perioada datoria nu a fost
achitata, creditorii pot actiona in justitie asociatii beneficiarului.
Datoriile comerciale lichide si platibile n bani produc dobnda de drept din ziua n care devin exigibile.
Se poate infiinta o societate comerciala declarandu-si sediul intr-un spatiu in care functioneaza mai
multe societati ?

Da. Art. 17-(2).(L31/1990) La acelasi sediu vor putea functiona mai multe societati, daca este
indeplinita cel putin una dintre urmatoarele conditii:
a) imobilul, prin structura lui, permite functionarea mai multor societati in incaperi diferite;
b) cel putin o persoana este, in conditiile legii, asociat in fiecare dintre societati;
c) daca cel putin unul dintre asociati este proprietar al imobilului ce urmeaza a fi sediul societatii.
In ce situatii acceptantii prospectului de emisiune privind constituirea unei SA prin subscriptie publica
se pot retrage in faza prealabila inmatricularii soc in Registrul Comertului?
Daca valoarea aporturilor in natura stabilita de experti este inferioara cu o cincime aceleia prevazute
de fondatori in prospectul de emisiune, orice acceptant se poate retrage. (a se vedea art.27 al.2 din
Legea 31/1990).anuntandu-i pe fondatori, pana la data fixata pentru adunarea constitutiva.
Actiunile revenind acceptantilor care s-au retras pot fi preluate de fondatori in termen de 30 de zile
sau, ulterior, de alte persoane, pe cale de subscriptie publica.
ntr-o SRL n care prtile sociale apartin unei singure persoane exist ca organ de conducere
adunarea general a asociatilor? Asociatul unic poate ndeplini mandatul de administrator al
societtii?
Nu exista ca organ de conducere AGA, drepturile si obligatiile unei astfel de adunari revin asociatului
unic. Asociatul poate fi administrator.
n cazul unei societti pe actiuni constituit prin subscriptie public, avantajele acordate membrilor
fondatori au fost acceptate de subscriitori. Este suficient ca subscriitorii s accepte avantajele
patrimoniale acordate fondatorilor?
Avantajele acordate membrilor fondatori trebuiesc mentionate in actul constitutiv pentru a fi valabile.
L31/1990/ Participarile la beneficiile societatii, rezervate de fondatori n folosul lor, desi acceptate de
subscriitori, nu au efect dect daca vor fi aprobate de adunarea constitutiva.
Subscrierile de actiuni se vor face pe unul sau pe mai multe exemplare ale prospectului de emisiune al
fondatorilor, vizate de judecatorul delegat.
Subscrierea va cuprinde: numele si prenumele sau denumirea, domiciliul ori sediul subscriitorului;
numarul, in litere, al actiunilor subscrise; data subscrierii si declaratia expresa ca subscriitorul cunoaste
si accepta prospectul de emisiune.
La constituirea societtii pe actiuni prin subscriptie public, aportul n natur poate fi vrsat numai n
proportie de 50%?
Societatea se poate constitui numai daca intregul capital social a fost subscris si fiecare acceptant a
varsat in numerar jumatate (50%) din valoarea actiunilor subscrise la C.E.C. bank - S.A. ori la o banca
sau la una dintre unitatile acestora. Restul din capitalul social subscris va trebui varsat in termen de 12
luni de la inmatriculare. Actiunile ce reprezinta aporturi n natura vor trebui acoperite integral.
Precizati cine are competenta legal de a examina si valida rspunsul expertilor de evaluare a
aporturilor n natur, n cazul constituirii unei societti pe actiuni prin subscriptie public.
Adunarea constitutiva are urmatoarele obligatii:
L31/1990/Art. 28,lit(b)-examineaza si valideaza raportul expertilor de evaluare a aporturilor n natura;
(c)-aproba participarile la profit ale fondatorilor si operatiunile ncheiate n contul societatii;
Indicati situatiile n care, la constituirea societtii pe actiuni, judectorul delegat de la oficiul
registrului comertului numeste unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati pentru
efectuarea unei expertize.
L31/1990Art. 38-(1) La societatile pe actiuni, daca exista aporturi in natura, avantaje rezervate oricarei
persoane care a participat la constituirea societatii sau la tranzactii conducand la acordarea
autorizatiei, operatiuni incheiate de fondatori pe seama societatii ce se constituie si pe care aceasta
urmeaza sa le ia asupra sa, judecatorul-delegat numeste, in termen de 5 zile de la inregistrarea cererii,
unul sau mai multi experti din lista expertilor autorizati. Acestia vor intocmi un raport cuprinzand
descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor evidentia daca valoarea acestuia
corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum si alte elemente indicate de
judecatorul-delegat.
Fondatorii vor depune raportul in termen de 15 zile de la data aprobarii sale la oficiul registrului
comertului. Registrul comertului va transmite o notificare cu privire la aceasta depunere catre Regia
Autonoma Monitorul Oficial, pentru a fi publicata pe cheltuiala societatii.
Ce trebuie s cuprind raportul de expertiz ntocmit de experti n cazul n care judectorul delegat la
oficiul registrului comertului dispune efectuarea unei expertize necesar nmatriculrii unei societti
pe actiuni?
Raportul de expertiza va cuprinde :descrierea si modul de evaluare a fiecarui bun aportat si vor
evidentia daca valoarea acestuia corespunde numarului si valorii actiunilor acordate in schimb, precum
si alte elemente indicate de judecatorul delegat. (L31/1990/Art. 38-(1))

Artati care sunt incompatibilittile prevzute de Legea nr. 31/1990, republicat si modificat,
privind calitatea de expert?
(L31/1990/Art. 39)- Nu pot fi numiti experti:
a) rudele sau afinii pana la gradul al IV-lea inclusiv ori sotii acelora care au constituit aporturi in natura
sau ai fondatorilor;
b) persoanele care primesc, sub orice forma, pentru functiile pe care le indeplinesc, altele decat aceea
de expert, un salariu ori o remuneratie de la fondatori sau de la cei care au constituit aporturi in
natura;
c) orice persoana careia, ca urmare a relatiilor sale de afaceri, de munca sau de familie, ii lipseste
independenta pentru a realiza o evaluare obiectiva a aporturilor in natura, potrivit normelor speciale
care reglementeaza profesia
Stabiliti valoarea de adevr a urmtoarei afirmatii: Filiala reprezint sediul secundar al societtii
comerciale mam.
Motivati:
a) adevrat; b) fals.
R: FALS, deoarece
L31/1990/Art. 42,Art.43(4)- Sediile secundare sunt dezmembraminte fara personalitate juridica si
patrimoniu ale societatilor comerciale.
In schimb filialele au personalitate juridica cu patrimoniu propriu. Ambele sunt insa constituite pentru
nevoile specifice comertului. Societatea mama isi exercita actiunea prin dreptul la vot la filiale si prin
ordine directe in cazul sediilor secundare.
Indicati cel putin patru cauze de nulitate a unei societti nmatriculate.
Art. 56-Nulitatea unei societati nmatriculate n registrul comertului poate fi declarata de tribunal
numai atunci cnd:
1)lipseste actul constitutiv sau nu a fost ncheiat n forma autentica,
2)toti fondatorii au fost, potrivit legii, incapabili, la data constituirii societatii;
3)obiectul de activitate al societatii este ilicit sau contrar ordinii publice;
4)lipseste ncheierea judecatorului delegat de nmatriculare a societatii;
5)lipseste autorizarea legala administrativa de constituire a societatii;
f)actul constitutiv nu prevede denumirea societatii, obiectul sau de activitate, aporturile asociatilor sau
capitalul social subscris;".
g)s-au ncalcat dispozitiile legale privind capitalul social minim, subscris si varsat;
h)nu s-a respectat numarul minim de asociati, prevazut de lege.
n ce termen societatea comercial este obligat s plteasc asociatilor dividendele aprobate de
adunarea general a asociatilor (AGA) si care este sanctiunea prevzut de lege n cazul neachitrii
lor?
Acestea se platesc in termenul stabilit de adunarea generala a asociatilor sau, dupa caz, stabilit prin
legile speciale, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data aprobarii situatiei financiare anuale aferente
exercitiului financiar incheiat. In caz contrar, societatea comerciala va plati daune-interese pentru
perioada de intarziere, la nivelul dobanzii legale, daca prin actul constitutiv sau prin hotararea adunarii generale a actionarilor care a aprobat
situatia financiara aferenta exercitiului financiar incheiat nu s-a
stabilit o dobanda mai mare.
Artati care este momentul de la care se calculeaz termenul de 3 ani prevzut de art. 67 alin. (5) din
Legea nr. 31/1990, republicat si modificat, privind prescriptia dreptului material la actiune al
asociatilor pentru plata dividendelor.
L31/1990,Art.67,alin(5)-Dreptul la actiunea de restituire a dividendelor se prescrie n termen de 3 ani
de la data distribuirii lor. => nu se refera la prescriptia dreptului material la actiune al asociatilor pt.
plata dividendelor.
Asociatii care au hotrt dizolvarea societtii pot renunta la aceasta, chiar si dup publicarea n
Monitorul Oficial a hotrrii adunrii generale extraordinare a asociatilor?
Da.Legea permite revenirea asupra hotararii privind dizolvarea societatii.
Orice persoana interesata poate face recurs impotriva hotararii de dizolvare in termen de 30 zile de la
data efectuarii publicitatii, iar asociatii care au hotarat dizolvarea pot renunta la aceasta chiar si dupa
publicare. Opozitia se face in termne de 30 zile de la data publicarii in monitorul oficial. Opozitia se
depune la Of. Reg. Comertului care in terme de 3 zile o va mentiona in registru si o va inainta instantei
judecatoresti competente. Art 237 alin 5, art.62 pct 1.
Artati n ce const contrarietatea de interese n cazul asociatilor unei societti n nume colectiv.
Contrarierea de interese asociatul care, intr-o operatiune determinata are pe cont propriu sau pe
contul altuia, interese contrare acelora ale societatii, nu poate lua parte la nici o deliberare sau decizie
privind aceasa operatie.(art.79,alin.1,L31/1990)
Asociatii nu pot lua parte, ca asociati cu raspundere nelimitata, in alte societati concurente sau avand
acelasi obiect de activitate, nici sa faca operatiuni in contul lor sau al altora, in acelasi fel de comert sau

intr-unul asemanator, fara consimtamantul celorlalti asociati.


Retragerea dintr-o societate comercial este prevzut de legiuitor pentru asociatii din societatea n
nume colectiv, n comandit simpl sau cu rspundere limitat (art. 226 din Legea nr. 31/1990,
republicat si modificat). Cu toate acestea exist posibilitatea legal ca si actionarii dintr-o
societate pe actiuni s se retrag?
In concluzie actionarii se pot retrage din SC (fara nici o conditie sau impediment.)
L31/1990,Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au
dreptul de a se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai
daca respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
d) fuziunea sau divizarea societatii.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii
generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c), si de la
data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin. (1) lit. d).
Care sunt drepturile cuvenite actionarilor retrasi din societate?
L31/1990, Art. 134 (3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de
retragere, actiunile pe care le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.
(4) Pretul platit de societate pentru actiunile celui ce exercita dreptul de retragere va fi stabilit de un
expert autorizat independent, ca valoare medie ce rezulta din aplicarea a cel putin doua metode de
evaluare recunoscute de legislatia in vigoare la data evaluarii. Expertul este numit de judecatorul
delegat in conformitate cu dispozitiile art. 38 si 39, la cererea consiliului de administratie
Artati care sunt principalele atributii jurisdictionale ale judectorului sindic n procedura insolventei.
RC : art.11 legea 85/2006 ART. 11
(1) Principalele atributii ale judecatorului-sindic, in cadrul prezentei legi, sunt:
a) pronuntarea motivata a hotararii de deschidere a procedurii si, dupa caz, de intrare in faliment
atat prin procedura generala, cat si prin procedura simplificata;
b) judecarea contestatiei debitorului impotriva cererii introductive a creditorilor pentru inceperea
procedurii; judecarea opozitiei creditorilor la deschiderea procedurii;
c) desemnarea motivata, prin sentinta de deschidere a procedurii, dintre practicienii in insolventa
care au depus oferta de servicii in acest sens la dosarul cauzei, a administratorului judiciar provizoriu
sau, dupa caz, a lichidatorului care va administra procedura pana la confirmarea ori, dupa caz,
inlocuirea sa de catre adunarea creditorilor, stabilirea remuneratiei in conformitate cu criteriile
stabilite prin legea de organizare a profesiei de practician in insolventa, precum si a atributiilor acestuia
pentru aceasta perioada. In vederea desemnarii provizorii a administratorului judiciar, judecatorulsindic va tine cont de toate ofertele de servicii depuse de practicieni, de cererile in acest sens depuse
de creditori si, dupa caz, de debitor, daca cererea introductiva ii apartine;
d) confirmarea, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a lichidatorului desemnat de adunarea
creditorilor, confirmarea onorariului negociat cu adunarea creditorilor;
e) inlocuirea, pentru motive temeinice, prin incheiere, a administratorului judiciar sau a
lichidatorului;
f) judecarea cererilor de a i se ridica debitorului dreptul de a-si mai conduce activitatea;
g) judecarea cererilor de atragere a raspunderii membrilor organelor de conducere care au contribuit
la ajungerea debitorului in insolventa, potrivit art. 138, sesizarea organelor de cercetare penala in
legatura cu savarsirea infractiunilor prevazute la art. 143-147;
h) judecarea actiunilor introduse de administratorul judiciar sau de lichidator pentru anularea unor
acte frauduloase si a unor constituiri ori transferuri cu caracter patrimonial, anterioare deschiderii
procedurii;
i) judecarea contestatiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricarei persoane interesate
impotriva masurilor luate de administratorul judiciar sau de lichidator;
j) admiterea si confirmarea planului de reorganizare sau, dupa caz, de lichidare, dupa votarea lui de
catre creditori;
k) solutionarea cererii administratorului judiciar sau a comitetului creditorilor de intrerupere a
procedurii de reorganizare judiciara si de intrare in faliment;
l) solutionarea contestatiilor formulate la rapoartele administratorului judiciar sau ale lichidatorului;
m) judecarea actiunii in anularea hotararii adunarii creditorilor;
n) pronuntarea hotararii de inchidere a procedurii.
Care sunt conditiile legale pe care trebuie s le ndeplineasc o persoan fizic sau juridic pentru a fi
desemnat ca administrator judiciar n cadrul procedurii insolventei?
L85/2006 Art. 19. - (1) Practicienii n insolventa interesati vor depune la dosar o oferta de preluare a
pozitiei de administrator judiciar n dosarul respectiv, la care vor anexa dovada calitatii de practician n

insolventa si o copie de pe polita de asigurare profesionala. n oferta, practicianul n insolventa


interesat va putea arata si disponibilitatea de timp si de resurse umane, precum si experienta generala
sau specifica necesare preluarii dosarului si bunei administrari a cazului. n cazul n care nu exista nici o
astfel de oferta, judecatorul-sindic va desemna provizoriu, pna la prima adunare a creditorilor, un
practician n insolventa ales n mod aleatoriu din Tablo ul U.N.P.I.R.
Raportul ntocmit de administratorul judiciar desemnat n cadrul procedurii insolventei trebuie s
contin elemente, date privind situatia patrimoniului debitorului si a activittii sale.
Ce aspecte trebuie mentionate n cuprinsul raportului administratorului? - Raport asupra cauzelor si mprejurarilor care au dus la aparitia
insolventei debitorului, cu
mentionarea persoanelor carora le-ar fi imputabila.
- Raportul va indica daca exista o posibilitate reala de reorganizare efectiva a activitatii debitorului ori,
dupa caz, motivele care nu permit reorganizarea si, n acest caz, va propune intrarea n faliment.
- n cazul n care, prin raportul sau, administratorul judiciar arata ca activitatea debitorului poate fi
redresata pe baza unui plan de reorganizare judiciara, acesta va trebui sa precizeze daca recomanda ca
planul de reorganizare sa fie cel propus de debitor, daca, la cererea debitorului, colaboreaza la
ntocmirea acelui plan ori daca intentioneaza sa propuna un alt plan singur sau mpreuna cu unul ori
mai multi creditori.
(5) n cazul n care raportul administratorului judiciar va face propunerea de intrare n faliment,
judecatorul-sindic va dispune, n termen de 3 zile de la primirea raportului, publicarea unui anunt
referitor la raport n Buletinul procedurilor de insolventa, cu indicarea datei adunarii creditorilor, ntrun termen de maximum 10 zile de la expirarea termenului prevazut la art. 62 alin. (1) lit. e), la care va
supune votului adunarii creditorilor propunerea administratorului judiciar si punctul de vedere al
comitetului creditorilor asupra acesteia.
Raportul intocmit de administratorul judiciar. La fiecare termen de confirmare a procedurii
administratorul judiciar va prezenta judecatorului sindic un raport cuprinzand descrierea modului in
care si-a indeplinit atributiile precum si o justificare a cheltuielilor efectuate cu administrarea
procedurii sau a altor cheltuieli efectuate din fondurile existente in averea debitorului. Baza de
racordare este una intreaga, raportul putand cuprinde mai multe luni.
Definiti starea de insolvent potrivit Legii nr. 85/2006.
L85/2006,Art. 3. - n ntelesul prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele
semnificatii:
1. insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta
fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile:
a) insolventa este prezumata ca fiind vadita atunci cnd debitorul, dupa 30 de zile de la scadenta, nu a
platit datoria sa fata de unul sau mai multi creditori;
b) insolventa este iminenta atunci cnd se dovedeste ca debitorul nu va putea plati la scadenta
datoriile exigibile angajate, cu fondurile banesti disponibile la data scadentei;
Care sunt conditiile pe care trebuie s le ndeplineasc creantele creditorilor pentru a putea fi
declansat procedura reorganizrii judiciare si a falimentului?
Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca creantele creditorilor pentru a putea fii declansata
procedura organizarii judiciare si a falimentului:
- creanta impotriva patrimoniului debitorului sa fie certa, lichida, exigibila de mai mult de 30 zile
- valoarea prag a creantei reprezinta cuantumul minim al creantei pentru a putea fii introdusa cererea
creditorului de 10.000 lei pt creditori, 6 salarii medii pe economie pt salariati.
Delimitati conceptul de insolvent de cel de insolvabilitate si de refuz de plat.
Insolventa = presupune inexistenta fondurilor banesti pentru achitarea datoriilor comerciale si fiscale
ale societatii;
-stare a patrimoniului debitorului, caracterizata prin incapacitatea vadita de plata a datoriilor exigibile
cu sumele de bani disponibile.
-debitorul nu se afla insa in insolvabilitate avand la randul sau de incasat creante sau avand in
proprietate bunuri care pot acoperi datoriile neachitate.
Refuzul de plata reprezinta atitudinea debitorului fata de un creditor al sau, fara a fi in sfera
insolventei. Simplul refuz de plata al unei datorii nu conduce la deschiderea falimentului.
Refuzul de plata poate fi intemeiat, in caz de insolventa, si poate fi neintemeiat, cand debitorul detine
mijloace banesti de achitare a datoriilor, insa cu rea-credinta nu-si achita datoriile.
Temeinicia unor astfel de aparari (refuz de plata) se apreciaza de tribunal de la caz la caz.
n cazul cererii introductive formulate de creditori, depunerea unei cautiuni este obligatorie? Care
este consecinta nedepunerii cautiunii?
L85/2006,Art.33 (3) La cererea debitorului, judecatorul-sindic i poate obliga pe creditorii care au
introdus cererea sa consemneze, n termen de 15 zile, la o banca, o cautiune de cel mult 10% din
valoarea creantelor. Cautiunea va fi restituita creditorilor, daca cererea lor va fi admisa. Daca cererea

va fi respinsa, cautiunea va fi folosita pentru a acoperi pagubele suferite de debitori. Daca nu este
consemnata n termen cautiunea, cererea introductiva va fi respinsa.
RC: nedepunerea cautiunii nu are un efect asupra cererii introductive formulate de creditori
Care sunt principalele efecte patrimoniale ale deschiderii procedurii reorganizrii judiciare si a
falimentului?
L85/2006,Art. 47. - (1) Deschiderea procedurii ridica debitorului dreptul de administrare - constnd n
dreptul de asi conduce activitatea, de a-si administra bunurile din avere si de a dispune de acestea -,
daca acesta nu si-a declarat, n conditiile art. 28 alin. (1) lit. h) sau, dupa caz, art. 33 alin. (6), intentia de
reorganizare.
(2) Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, prevederile alin. (1) sunt aplicabile si bunurilor pe
care debitorul le-ar dobndi ulterior deschiderii procedurii.
Deschiderea procedurii de faliment produce urmatoarele efecte:
art. 34-suspendarea tuturor actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitorului sau bunurilor sale
art. 36-suspendarea termenelor de prescriptie a actiunilor judiciare si extrajudiciare pentru realizarea
creantelor a asupra debitorului sau bunurilor sale
art.37-suspendarea calculului dobanzilor la datoriile debitorului; de asemenea, nu se poate adauga nici
o alta cheltuiala cu privire la datoriile debitorului interzicerea instrainarii de catre administratorii
debitorului fara acordul judecatorului-sindic a actiunilor detinute la debitorul aflat in faliment;
art. 38-judecatorul- sindic dispune indisponibilizarea actiunilor in registrele speciale de evidenta sau in
conturile inregistrate electronic
-interzicerea constituirii unor garantii personale sau reale de catre debitor, garantii pentru obligatii
asumate anterior sau chiar ulterior deschiderii procedurii dar fara autorizarea judecatorului sindic, sub
sanctiunea nulitatii
Stabiliti valoarea de adevr a urmtoarei afirmatii: Deschiderea procedurii insolventei are ca efect
ridicarea dreptului debitorului de administrare constnd n dreptul de a-si conduce activitatea, de asi administra bunurile (averea) si de a dispune de ele:
a) adevrat - in conditia in care acesta nu si-a declarat intentia de reorganizare; b) fals.
Indicati categoriile de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii procedurii
insolventei, acte n care prestatia debitorului depseste vdit pe cea primit.
a) acte de transfer cu titlu gratuit, efectuate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii; sunt exceptate
sponsorizarile n scop umanitar;
b) operatiuni comerciale n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate n cei 3
ani anteriori deschiderii procedurii;
c) acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate n
acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile;
d) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n
folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care
creditorul ar putea sa o obtina n caz de faliment al debitorului este mai mica dect valoarea actului de
transfer;
e) constituirea ori perfectarea unei garantii reale pentru o creanta care era chirografara, n cele 120 de
zile anterioare deschiderii procedurii;
Indicati trei categorii de acte juridice ncheiate de debitor n cei trei ani anteriori deschiderii
procedurii insolventei, acte care sunt supuse anulrii.
1) operatiuni comerciale n care prestatia debitorului depaseste vadit pe cea primita, efectuate n cei 3
ani anteriori deschiderii procedurii;
2) acte ncheiate n cei 3 ani anteriori deschiderii procedurii, cu intentia tuturor partilor implicate n
acestea de a sustrage bunuri de la urmarirea de catre creditori sau de a le leza n orice alt fel drepturile;
3) acte de transfer de proprietate catre un creditor pentru stingerea unei datorii anterioare sau n
folosul acestuia, efectuate n cele 120 de zile anterioare deschiderii procedurii, daca suma pe care
creditorul ar putea sa o obtina n caz de faliment al debitorului este mai mica dect valoarea actului de
transfer;
Contractul de nchiriere privind un bun imobil al debitorului poate fi desfiintat n cadrul procedurii
insolventei?
L85/2006,ART. 91- Faptul ca un proprietar al unui imobil inchiriat este debitor in prezenta procedura
nu va desfiinta contractul de inchiriere, in afara de cazul in care chiria nu este inferioara chiriei
practicate pe piata. Cu toate acestea, administratorul judiciar/lichidatorul poate sa refuze sa asigure
prestarea oricaror servicii datorate de proprietar chiriasului pe timpul inchirierii. In acest caz, chiriasul
poate evacua cladirea si poate sa ceara inregistrarea creantei sale in tabel sau poate detine in
continuare imobilul, scazand din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar. Daca
chiriasul alege sa continue a detine imobilul, nu va fi indreptatit la inscrierea creantei in tabel, ci va

avea numai dreptul de a scadea din chiria pe care o plateste costul serviciilor datorate de proprietar.
Care sunt categoriile de creante bugetare exceptate de la procedura de verificare prevzut de Legea
nr. 85/2006?
Creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii amenzi si alte venituri
bugetare precum si accesoriile acestora iar creantele bugetare care nu sunt supuse procedurii de
verificare sunt acelea care rezulta dintr-un titlu executoriu necontestat in termenul prevazut de legile
speciale. Nu sunt supuse acestei proceduri de verificare creantele bugetare rezultand dintr-un titlu
executoriu necontestat in termenele prevazute de legi speciale.
Care sunt efectele decderii din dreptul de a depune cerere de admitere a creantelor n cadrul
procedurii reorganizrii judiciare si a falimentului, prevzut de Legea nr. 85/2006?
Titularul de creante anterioare deschiderii procedurii care nu depune cerere de admitere a creantelor
pana la expirarea termenului de 60 zile este decazut cat priveste creantele respectiv din urmatoarele
drepturi
- dreptul de a participa si de a vota in cadrul adunarii generale a creditorilor
- dreptul de a participa la distribuire de sume in cadrul reorganizarii si falimentului
- dreptul de a realiza creantele impotriva debitorului sau a membrilor ori asociatilor cu raspundere
nelimitata ai persoanelor juridice debitoare, ulterior includerii procedurii sub rezerva ca debitorul sa nu
fii fost condamnat pentru bancruta simpla sau frauduloasa ori sa nu i se dii stabilit raspunderea pt
efectuarea de plati si transferuri frauduloase. Decaderea va putea fii invocata oricand.
Care este continutul planului de reorganizare a activittii debitorului, conform Legii nr. 85/2006?
L85/2006,Art. 95. - (1) Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare n raport cu
posibilitatile si specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei
fata de oferta debitorului, si va cuprinde masuri concordante cu ordinea publica, inclusiv n ceea ce
priveste modalitatea de selectie, desemnare si nlocuire a administratorilor si a directorilor.
(2) Planul de reorganizare va cuprinde n mod obligatoriu programul de plata a creantelor.
(5) Planul de reorganizare va mentiona:
a) categoriile de creante care nu sunt defavorizate, n sensul legii;
b) tratamentul categoriilor de creante defavorizate;
c) daca si n ce masura debitorul, membrii grupului de interes economic, asociatii din societatile n
nume colectiv si asociatii comanditati din societatile n comandita vor fi descarcati de raspundere;
d) ce despagubiri urmeaza a fi oferite titularilor tuturor categoriilor de creante, n comparatie cu
valoarea estimativa ce ar putea fi primita prin distribuire n caz de faliment; valoarea estimativa se va
calcula la data propunerii planului.
Precizati care sunt regulile potrivit crora se voteaz planul de reorganizarea activittii debitorului
de ctre creditori.
Reguli prin care se voteaza planul de reorganizare: se admite si votarea prin corespondenta= la
inceputul sedintei de vot administratorul judiciar va informa creditorii prezenti despre voturile valabile
primite in scris
Ce efecte produc votarea si confirmarea planului de reorganizare a activittii debitorului, potrivit
Legii nr. 85/2006?
Art. 101. - (1) La data stabilita, un plan va fi confirmat de catre judecatorul-sindic, daca sunt ntrunite
cumulativ urmatoarele conditii:
A. cel putin jumatate plus una dintre categoriile de creante mentionate n programul de plati, dintre
cele mentionate la art. 100 alin. (3), accepta sau sunt socotite ca accepta planul, cu conditia ca
minimum una dintre categoriile defavorizate sa accepte planul;
B. n cazul n care sunt doar doua categorii, planul se considera acceptat n cazul n care categoria cu
valoarea totala cea mai mare a creantelor a acceptat planul;
C. fiecare categorie defavorizata de creante care a respins planul va fi supusa unui tratament corect si
echitabil prin plan.
(2) Tratament corect si echitabil exista atunci cnd sunt ndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) nici una dintre categoriile care resping planul si nici o creanta care respinge planul nu primesc mai
putin dect ar fi primit n cazul falimentului;
b) nici o categorie sau nici o creanta apartinnd unei categorii nu primeste mai mult dect valoarea
totala a creantei sale;
c) n cazul n care o categorie defavorizata respinge planul, nici o categorie de creante cu rang inferior
categoriei defavorizate neacceptate, astfel cum rezulta din ierarhia prevazuta la art. 100 alin. (3), nu
primeste mai mult dect ar primi n cazul falimentului.
(3) Doar un singur plan de reorganizare va fi confirmat.
(4) Confirmarea unui plan de reorganizare mpiedica propunerea, admiterea, votarea sau confirmarea
oricarui alt plan.
Indicati situatiile n care judectorul sindic dispune intrarea n faliment a debitorului aflat n stare de
insolvent.
L85/2006,Art. 107. - (1) Judecatorul-sindic va decide, prin sentinta sau, dupa caz, prin ncheiere, n

conditiile art. 32, intrarea n faliment n urmatoarele cazuri:


A. a) debitorul si-a declarat intentia de a intra n procedura simplificata;
b) debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a
procedurii, a contestat ca ar fi n stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorulsindic;
c) nici unul dintre celelalte subiecte de drept ndreptatite nu a propus un plan de reorganizare, n
conditiile prevazute la art. 94, sau nici unul dintre planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
B. debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul
propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
C. obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt ndeplinite n conditiile stipulate prin planul
confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului n decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii
D. a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune, dupa caz, intrarea debitorului
n faliment, potrivit art. 54 alin. (5) sau art. 60 alin. (3).
Care este ordinea de distribuire a sumelor de bani obtinute n urma lichidrii averii debitorului?
Distribuirea sumelor realizate n urma lichidarii
L85/2006,Art. 121. - (1) Fondurile obtinute din vnzarea bunurilor din averea debitorului, grevate, n
favoarea creditorului, de ipoteci, gajuri sau alte garantii reale mobiliare ori drepturi de retentie de orice
fel, vor fi distribuite n urmatoarea ordine:
1. taxe, timbre si orice alte cheltuieli aferente vnzarii bunurilor respectiv, inclusiv cheltuielile
necesare pentru conservarea si administrarea acestor bunuri, precum si plata remuneratiilor
persoanelor angajate n conditiile art. 10, art. 19 alin. (2), art. 23 si 24;
2. creantele creditorilor garantati, cuprinznd tot capitalul, dobnzile, majorarile si penalitatile de orice
fel, precum si cheltuielile.
(2) n cazul n care sumele realizate din vnzarea acestor bunuri ar fi insuficiente pentru plata n
ntregime a respectivlor creante garantate, creditorii vor avea, pentru diferenta, creante chirografare
care vor veni n concurs cu cele cuprinse n categoria corespunzatoare, potrivit naturii lor, prevazute la
art. 123, si vor fi supuse dispozitiilor art. 41. Daca dupa plata sumelor prevazute la alin. (1) rezulta o
diferenta n plus, aceasta va fi depusa, prin grija lichidatorului, n contul averii debitorului.
(3) Un creditor cu creanta garantata este ndreptatit sa participe la orice distribuire de suma facuta
naintea vnzarii bunului supus garantiei lui. Sumele primite din acest fel de distribuiri vor fi scazute din
cele pe care creditorul ar fi ndreptatit sa le primeasca ulterior din pretul obtinut prin vnzarea bunului
supus garantiei sale, daca aceasta este necesara pentru a mpiedica un astfel de creditor sa primeasca
mai mult dect ar fi primit daca bunul supus garantiei sale ar fi fost vndut anterior distribuirii.
Care sunt efectele hotrrii judectoresti ale nchiderii procedurii falimentului?
L85/2006 Art. 135. - Sentinta de nchidere a procedurii va fi notificata de judecatorul-sindic directiei
teritoriale a finantelor publice si oficiului registrului comertului sau, dupa caz, registrului societatilor
agricole unde debitorul este nmatriculat, pentru efectuarea mentiunii.
Art. 136. - Prin nchiderea procedurii, judecatorul-sindic, administratorul/lichidatorul si toate
persoanele care i-au asistat sunt descarcati de orice ndatoriri sau responsabilitati cu privire la
procedura, debitor si averea lui, creditori, titulari de garantii, actionari sau asociati.
Art. 137. - (1) Prin nchiderea procedurii de faliment, debitorul persoana fizica va fi descarcat de
obligatiile pe care le avea nainte de intrarea n faliment, nsa sub rezerva de a nu fi gasit vinovat de
bancruta frauduloasa sau de plati ori transferuri frauduloase; n astfel de situatii, el va fi descarcat de
obligatii numai n masura n care acestea au fost platite n cadrul procedurii, cu exceptia cazului
prevazut la art. 76 alin. (1) pct. 3.
(2) La data confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul este descarcat de diferenta dintre valoarea
obligatiilor pe care le avea nainte de confirmarea planului si cea prevazuta n plan.
(3) Descarcarea de obligatii a debitorului nu atrage descarcarea de obligatii a fidejusorului sau a
codebitorului principal.
Definiti infractiunea de bancrut frauduloas.
L85/2006Art. 143 (2) Constituie infractiunea de bancruta frauduloasa si se sanctioneaza cu nchisoare
de la 6 luni la 5 ani fapta persoanei care:
a) falsifica, sustrage sau distruge evidentele debitorului ori ascunde o parte din activul averii acestuia;
b) nfatiseaza datorii inexistente sau prezinta n registrele debitorului, n alt act sau n situatia financiara
sume nedatorate, fiecare dintre aceste fapte fiind savrsite n frauda creditorilor;
c) nstraineaza, n frauda creditorilor, n caz de insolventa a debitorului, o parte din active.
Artati ce efecte produce nregistrarea n registrul comertului a firmei si a celorlalte date cu privire la
calitatea de comerciant a celui care solicita inregistrarea.
L26/1990,art. 13 (1) Inmatricularea unui comerciant, persoana fizica, in registrul comertului, va
cuprinde:

a) numele si prenumele, domiciliul, cetatenia, data si locul nasterii, starea civila, averea si modul de
evaluare a acesteia si activitatea comerciala anterioara;
b) firma comerciala si sediul acesteia;
c) obiectul comertului, cu precizarea domeniului si a activitatii principale, astfel cum sunt prevazute in
autorizatia pentru exercitarea comertului;
d) numarul, data si organul emitent al autorizatiei pentru exercitarea comertului.
(2) Cererea de inmatriculare va fi insotita de acte doveditoare ale datelor pe care le cuprinde.
(3) Oficiul va inscrie in registrul comertului toate datele din cerere.
Care sunt categoriile de persoane care au obligatia s cear nmatricularea n registrul comertului a
activittii pe care o desfsoar si totodat s solicite nscrierea de mentiuni n registrul comertului?
L 26/1990, Art. 1, (1) Comerciantii au obligatia ca, inainte de inceperea comertului, sa ceara
inmatricularea in registrul comertului, iar in cursul exercitarii si la incetarea comertului, sa ceara
inscrierea in acelasi registru a mentiunilor privind actele si faptele a caror inregistrare este prevazuta
delege.
(2) In sensul prezentei legi, comerciantii sunt persoanele fizice care exercita in mod obisnuit acte de
comert, societatile comerciale, regiile autonome si organizatiile cooperatiste.
(3) Prevederile alin. (1) nu se aplica meseriasilor si taranilor care isi desfac produsele din gospodaria
proprie.
Care este regimul juridic al ncheierilor pronuntate de judectorul delegat la oficiul registrului
comertului privitoare la nmatricularea sau la orice alte nregistrri n registrul comertului?
Inregistrarile in registrul comertului se fac pe baza unei incheieri a judecatorului delegat sau, dupa caz,
a unei hotarari judecatoresti definitive, in afara de cazurile in care legea prevede altfel. Ele sunt supuse
numai recursului.
Termenul de recurs este de 15 zile si curge de la data pronuntarii incheierii pentru parti si de la data
publicarii incheierii sau a actului modificator al actului constitutiv in Monitorul Oficial al Romaniei,
Partea a IV-a, pentru orice alte persoane interesate.
Care este instanta de judecat competent s solutioneze recursul ndreptat mpotriva ncheierii
pronuntate de judectorul delegat la oficiul registrului comertului?
L26/1990;art. 7 (1) Instantele judecatoresti sunt obligate sa trimita oficiului registrului comertului, in
termen de 15 zile de la data cand au ramas definitive, copii legalizate de pe dispozitivul hotararilor
definitive si de pe incheierile ce se refera la acte si mentiuni a caror inregistrare este ceruta de lege.
(2) In aceste incheieri si hotarari instantele judecatoresti vor dispune si efectuarea inregistrarilor in
registrul comertului.
Cine poate solicita radierea din registrul comertului a nmatriculrilor sau a mentiunilor efectuate?
L26/1990-ART. 25 (1) Oricine se considera prejudiciat printr-o inmatriculare sau printr-o mentiune din
registrul comertului are dreptul sa ceara radierea ei.
(2) Judecatorul delegat se va pronunta asupra cererii de radiere printr-o incheiere, cu citarea partilor.
(3) Incheierea poate fi atacata numai cu recurs la tribunal, in termen de 15 zile de la data pronuntarii.
(4) Tribunalul va judeca de urgenta recursul in camera de consiliu.
Definiti fondul de comert si artati care este temeiul juridic.
Definitia acceptata n doctrina este:
fondul de comert = reprezinta un ansamblu de bunuri mobile si imobile, corporale si incorporale(marci,
firme, embleme, brevete de inventii, vad comercial),, pe care un comerciant le afecteaza desfasurarii
unei activitati comerciale, n scopul atragerii clientelei si, implicit, obtinerii de profit.
Din caracteristicile fd de com se desprind mai multe consecinte pe plan juridic:
-Datorita obiectului lor, actele juridice privind fondul de comert sant fapte de comert obiective conexe
(accesorii), si, deci, supuse regimului faptelor de comert;
-Din caracterul de universalitate de fapt decurge aplicabilitatea regulilor subrogatiunii;
-Pentru ca e un bun mobil, executarea silita asupra fondului de comert urmeaza regulile prevazute de
Codul de procedura civila pentru bunurile mobile;
-se admite ca, n absenta unor dispopzitii legale, daca fondul de comert contine si bunuri imobile,
urmarirea lor are loc n conditiile prevazute de lege pentru executarea silita a bunurilor imobile;
- nu poate fi ipotecat, dar poate fi gaj fara deposedare;
-poate fi nstrainat cu acte cu titlu oneros si prin mostenire;
-poate face obiectul unei transmisiuni prin uzufruct.
(Conform - Legea nr . 11/1991 privind combaterea concurentei neloiale, modificata si completata prin
Legea nr 298/2001).
Delimitati fondul de comert de notiunea de sucursal.
Sucursalele = sunt dezmembraminte fara personalitate juridica ale societatilor comerciale si se
inregistreaza, inainte de inceperea activitatii lor, in registrul comertului din judetul in care vor

functiona. (L31/1990)
Fondul de comert = este reprezentat de ansamblul de bunuri mobile si imobile, corporale si
necorporale, ca entitate de sine statatoare se regaseste atat in cadrul societatii, cat si in cadrul
sucursalei, fiind element comun pentru acestea, fara insa a se confunda cu fiecare din ele.
Definiti firma si artati care sunt caracterele (trsturile) acesteia.
Firma este numele, sau, dupa caz denumirea sub care un comerciant isi exercita comertul si sub care
semneaza.
Caracterele acesteia sunt:
- firma trebuie sa fie scrisa in primul rand in limba romana
- este un atribut de identificare a comerciantului
- noutatea firmei, conditiile de validitate - orice firma noua trebuie sa se deosebeasca de cele existente
- disponibilitatea firmei - sa nu produca confuzie si sa nu fie deja inregistrata
- nici o firma nu va putea cuprinde o denumire intrebuintata de comerciantii din sectorul public.
Comparatie ntre clientel si vadul comercial.
Vadul comercial = reprezinta puterea sau capacitatea comerciantului de a atrage clientela.
Clientela = reprezinta totalitatea persoanelor fizice si juridice care se afla in raporturi juridice cu un
comerciant.
Dupa anumite conceptii clientela si vadul comercial sunt elemente distincte, aflate in corelatie,
clientela fiind o consecinta a vadului comercial , reprezentand o manifestare a potentialitatii vadului.
Dupa altele, clientela inglobeaza doua laturi :
- factorul personal, anume grupul uman fidel marfurilor si
- factorul obiectiv - vadul comercial ce priveste popularizarea publicului prin elemente de
amplasament, atractivitatea produselor, utilitatea acestora.
Care este deosebirea dintre aportul n societate al fondului de comert si vnzarea acestuia?
Fondul de comert poate constitui aport la capitalul social al unei societati comerciale, fiind un aport in
natura de bun incorporal.
Aportul in societate al fondului de comert se deosebeste de vanzarea-cumpararea acestuia intrucat in
cazul aportului, in locul fondului de comert, asociatul primeste parti sociale sau actiuni, pe cata vreme
in cazul vanzarii, vanzatorul primeste de la cumparator pretul fondului de comert vandut.
Nefiind o vanzare, aducerea ca aport a fondului de comert este supusa regulilor privind constituirea
societatilor comerciale,
n situatia n care un contract de garantie real mobiliar (gaj) este anulat pentru eroare-viciu de
consimtmnt, nscrierea garantiei n Arhiva Electronic de Garantii Reale Mobiliare are ca efect
valabilitatea contractului? Explicati rspunsul.
Art. 29, alin 2 L 99/ 1999 Astfel, nu se poate justifica, din punct de vedere legal sau economic o
eventuala intentie a operatorilor de a verifica actele juridice prin care s-a constituit garantia. Acest
lucru nu va cauza decat intarzieri, costuri mai mari si nesiguranta. Motivul acestei concluzii este faptul
ca inregistrarea unei garantii care rezulta dintr-un contract nul nu va oferi valabilitate acelei garantii
(art. 29 "(2) nscrierea la Arhiva Electronica de Garantii Reale Mobiliare nu confera validitate unei
garantii reale lovite de nulitate.")
Contractul de garantie reala mobiliara nu este valabil.
Este admisibil cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert?
Cesiunea contractului de locatiune asupra fondului de comert este de fapt o vanzare a dreptului de
folosinta, este admisibila in cazul in care nu este interzis prin contractul de locatiune.
Este cerut consimtamantul locatorului - daca prin contract s-a prevazut acest lucru; fiind o cesiune de
creanta, cesiunea trebuie notificata locatorului sau acceptata in forma autentica de catre acesta..
ntr-o SRL cu doi asociati, unul dintre acestia decedeaz. n actul constitutiv exist clauz de
continuare a societtii cu mostenitorii, dar acestia nu consimt s continue activitatea n cadrul
societtii n locul defunctului.
Este aceasta o cauz de dizolvare a societtii? Ce vor primi mostenitorii?
Nu este o clauza de dizolvare a societatii. Daca asociatul ramas nu doreste continuarea activitatii sub
forma SRL cu asociat unic societatea se dizolva.
Este legal stipularea ntr-un act constitutiv al unei societti pe actiuni potrivit creia capitalul social
de 80 milioane lei este divizat n 60 actiuni ordinare a cte un milion fiecare si 20 actiuni cu dividend
prioritar a cte un milion fiecare? Motivati.

Avand in vedere ca cele doua categorii de actiuni au aceeasi valoare nominala si ca valoarea actiunilor
cu dividend prioritar este de 25% din capitalul social, stipularea din actul constitutiv este legala.
n actul constitutiv al unei societti pe actiuni s-a prevzut posibilitatea constituirii de adunri
generale speciale ale actionarilor ce detin categorii diferite de actiuni respectiv pentru: actiuni
nominative ordinare, actiuni nominative preferentiale fr drept de vot, stipulndu-se numrul
minim
al actionarilor ce se pot constitui n adunri speciale si valoarea minima a tuturor actiunilor lor. Nu s-a
prevzut nimic n legtur cu conditiile n care adunrile lor sunt legal constituite (privind a doua
convocare) si numrul de voturi necesare lurii unei hotrri valabile.
n lipsa acestor prevederi contractuale, hotrrile adunrilor speciale pot fi nule?
Dispozitiile privind adunarile speciale nu sunt lovite de nulitate deoarece aspectele invocate in
intrebare sunt stabilite prin Legea nr. 31/1990 a societatilor comerciale aceleasi ca si pt. AGA.
n actul constitutiv al unei societti comerciale n comandit pe actiuni se prevede expres c actiunile
preferentiale cu dividend prioritar, fr drept de vot, se pot transmite ctre terti, cu conditia ca
dobnditorii s devin actionari comanditati cu atributii de administrare.
Este legal stipulatia din actul constitutiv? Motivati solutia aleas. Nu este legala stipulatia din actul constitutiv in conditiile in care tertii vor
avea atributii de
administrare:Actionarii comanditati cu atributii de administrare nu pot dobandi actiuni cu dividend
prioritar fara drept de vot.
Ce solutie va putea adopta CA n cazul n care, chiar n urma somatiilor colective, actionarii nu si-au
efectuat vrsmintele? Motivati solutia aleas.
In cazul in care nici in urma somatiei colective actionarii nu vor efectua varsamintele, CA, respectiv
directoratul, va putea decide:
- fie urmarirea actionarilor pentru varsamintele restante,
- fie anularea acestor actiuni nominative.

Cnd se poate retrage un actionar al unei SA si care este procedura n acest caz? Motivati solutia
aleas.
"Art. 134. - (1) Actionarii care nu au votat in favoarea unei hotarari a adunarii generale au dreptul de a
se retrage din societate si de a solicita cumpararea actiunilor lor de catre societate, numai daca
respectiva hotarare a adunarii generale are ca obiect:
a) schimbarea obiectului principal de activitate;
b) mutarea sediului societatii in strainatate;
c) schimbarea formei societatii;
d) fuziunea sau divizarea societatii.
(2) Dreptul de retragere poate fi exercitat in termen de 30 de zile de la data publicarii hotararii adunarii
generale in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in cazurile prevazute la alin. (1) lit. a)-c),si de la
data adoptarii hotararii adunarii generale, in cazul prevazut la alin.(1) lit. d).
(3) Actionarii vor depune la sediul societatii, alaturi de declaratia scrisa de retragere, actiunile pe care
le poseda sau, dupa caz, certificatele de actionar emise potrivit art. 97.
Cum rspund membrii grupului de interes economic pentru obligatiile asumate de grup? Motivati
solutia aleas.
De obicei, membrii grupului de interese raspund solidar si nelimitat pentru obligatiile asumate de grup.
De asemenea, pot exista intelegeri incheiate cu tertii co-contractanti prin care sa se stabileasca
raspunderea doar a unui membru sau chiar si raspunderea la nivelul capitaluluui social.
Care sunt prevederile legale privind capitalul social cu care se poate constitui grupul de interes
economic? Motivati rspunsul.
Grupul de interes economic se aseamana cu SNC prin faptul ca legea nu prevede un minim de capital,
mai mult, grupul se poate constitui fara capital.
Aporturile pot fi de orice natura, numerar, in natura, creante.
Nu pot constitui ca aport sau element de majorare al capitalului social prestatiile in munca, el putand fi
considerate ca aport la patrimoniul societatii.

Grupul de interes economic se poate constitui si prin act sub semntur privat? Motivati rspunsul.
Nu, grupul de interes economic se constituie prin contract semnat de toti membrii si incheiat in forma
autentica
Cnd o persoan detine actiuni la purttor ce va trebui s fac pentru a-si exercita dreptul de vot n
AGA?
La adunarile generale, actionarii care poseda actiuni la purtator au drept de vot numai daca le-au
depus la locurile aratate prin actul constitutiv sau prin instiintarea de convocare, cu cel putin 10 zile
inainte de adunare.
Actiunile vor ramane depuse pana dupa adunarea generala, dar nu vor putea fi retinute mai mult de 5
zile de la data acesteia. Cum se stabileste care sunt actionarii ndrepttiti s ncaseze dividende?
Toti actionarii primesc dividente daca AGA a stabilit si daca exista profit.
Actionarii indreptatiti sa incaseze dividende sunt cei inscrisi in evidentele societatii sau in cele furnizate
de registrul independent privat al actionarilor corespunzatoare datei de referinta.
Actionarii beneficiaza de dividende proportional de cota de participare in capitalul social in cuantumul
stabilit de AGA.
Dac n actul constitutiv se precizeaz c termenul de depunere al procurilor speciale, prin care
actionarii mputernicesc alti actionari s voteze n locul lor, este de cinci zile nainte de data la care va
avea loc AGA, iar n convocator se precizeaz un termen mai scurt, respectiv de dou zile, care este
termenul valabil?
Termenul valabil va fi cel inscris in actul constitutiv.
Prin ce mijloace se face convocarea actiunilor cnd toate actiunile sunt nominative? Motivati solutia
aleas.
Daca toate actiunile societatii sunt nominative, convocarea poate fi facuta si numai prin scrisoare
recomandata sau, daca actul constitutiv permite, prin scrisoare transmisa pe cale electronica, avand
asociata semnatura electronica extinsa( expediata cu cel putin 30 de zile inainte de data tinerii
adunariip) la adresa actionarului, inscrisa in registrul actionarilor.
Ce date trebuie s contin n mod obligatoriu convocarea actionarilor la adunarea general?
Motivati solutia aleas.
Cand pe ordinea de zi figureaza propuneri pentru modificarea actului constitutiv, convocarea va trebui
sa cuprinda textul integral al propunerilor.
n ce const dreptul la expertiz al actionarilor unei societti pe actiuni?
Unul sau mai multi actionari reprezentand, individual sau impreuna, cel putin 10% din capitalul social
vor putea cere instantei sa desemneze unul sau mai multi experti, insarcinati sa
analizeze anumite operatiuni din gestiunea societatii si sa intocmeasca un raport.
Este suficient evidenta n registrul actionarilor a valorilor mobiliare emise de o societate detinut
public, tranzactionate pe o piat reglementat? Motivati solutia aleas.
Nu, evidenta valorilor mobiliare emise de o societate detinuta public, tranzactionate pe o piata
reglementata, va fi tinuta de o societate de registru autorizata de Comisia Nationala a Valorilor
Mobiliare
Cu ct timp nainte de ziua stabilit pentru sedinta AGA administratorii trebuie s prezinte cenzorilor
sau auditorilor financiari situatia financiar anual pentru exercitiul financiar precedent, nsotit de
raportul lor si de documentele justificative?
Consiliul de administratie, respectiv directoratul, trebuie sa prezinte cenzorilor, respectiv auditorilor
interni si auditorilor financiari, cu cel putin 30 de zile inainte de ziua stabilita pentru sedinta adunarii
generale situatia financiara anuala pentru exercitiul financiar precedent, insotita de raportul lor si de
documentele justificative.
Cum se constituie fondul de rezerv al unei societti pe actiuni? Motivati solutia aleas.
- din profitul societatii se va prelua, n fiecare an, cel putin 5 % pentru formarea fondului de rezerva,
pna ce acesta va atinge minimum a cincea parte din capitalul social. - excedentul obtinut prin vnzarea actiunilor la un curs mai mare dect
valoarea lor nominala, daca
acest excedent nu este ntrebuintat la plata cheltuielilor de emisiune sau destinat amortizarilor.
Ce documente trebuie s depun administratorii n termen de 15 zile de la data adunrii generale la
oficiul registrului comertului, precum si la Ministerul Finantelor? Motivati solutia aleas.

Sunt obligati sa depuna la Reg Com copii ale situatiilor financiare anuale, insotite de raportul lor,
raportul cenzorilor sau raportul auditorilor financiari, precum si de procesul-verbal al adunarii generale,
in conf cu Legea contabilitatii
Care societti comerciale au obligatia publicrii n Monitorul Oficial al Romniei, Partea a IV-a, pe
cheltuiala societtii si prin grija oficiului registrului comertului, a unui anunt prin care se confirm
depunerea situatiilor financiare anuale la oficiul registrului comertului si Ministerul Finantelor?
Societatile comerciale care au o cifra anuala de afaceri de peste 10 milioane lei
n cadrul crei forme de societate comercial administrarea este ncredintat unuia sau mai multor
asociati comanditati? Motivati solutia aleas.
Administrarea societatii este ncredintata unuia sau mai multor asociati comanditati in societatea n
comandita pe actiuni
Care registre ale societtilor pe actiuni se pot tine manual sau n sistem computerizat?
Registrul actionarilor si registrul obligatiunilor se pot tine manual sau n sistem computerizat.
Ce documente trebuie s rmn depuse la sediul societtii si la cel al sucursalelor n cele 15 zile ce
preced adunarea general, pentru a fi consultate de actionari? Motivati solutia aleas
Raportul cenzorilor sau, dupa caz, al auditorului financiar ramane depus la sediul societatii si la cel al
sucursalelor in cele 15 zile care preced intrunirea adunarii generale, pentru a fi consultate de actionari.
Stabiliti care dintre afirmatiile urmatoare sunt false:
a) la constituirea unei SA prin subscriptie integrala si simultana sunt admise numai aporturi in natura
b) aporturile in creante trebuie varsate in totalitate
c) in momentul constituirii trebuie varsate cel putin 30% dintre aporturi
d) inregistrarea in registrul comertului a vanzarii unui fond de comert este obligatorie, fiind o
modalitate prin care se asigura opozabilitatea contractului de vanzare-cumparare fata de terti DA
e) in Codul comercial exista norme juridice aplicabile raporturilor civile
f) fondul de comert cuprinde: bunuri mobile, imobile, corporale si incorporale
Diferenta dintre o intreprindere civila si o intreprindere comerciala consta in:
a) gradul de organizare a activitatii X
b) activitatea desfasurata
c) asumarea riscului de catre intreprinzator
d) numarul de angajati
Indicati raspunsul corect.
Cum interpretati si aplicati dispozitiile cuprinse in art 182 din Legea 31/1990 privind intocmirea si
verificarea situatiilor financiare anuale?
ART. 182 Legea 31/1990
(1) Situatiile financiare anuale se vor intocmi in conditiile prevazute de lege.
(2) Situatiile financiare anuale ale societatilor comerciale vor fi verificate sau auditate, potrivit legii.
In cazul unei fuziuni transfrontaliere, reglem de Lg 31/1990 daca societatile care fuzioneaza prin
absorbtie sunt societati in comandita pe actiuni actionarii societatii absorbite vor fi intotdeauna
actionari comanditari?
Raspuns; da
ART. 251^2 Legea 31/1990
(4) n cazul n care societatea absorbanta este o societate n comandita pe actiuni, nfiintata si
functionnd potrivit legii romne, actionarii societatii absorbite vor fi ntotdeauna actionari
comanditari ai societatii n comandita pe actiuni absorbante, daca nu se prevede altfel n hotarrea de
aprobare a proiectului de fuziune.
Potrivit art 225 alin 1 din Lg 31/1990 asociatul exclus ramane obligat fata de terti pt operatiunile
facute de societate, pana in ziua ramanerii definitive a hotararii de excludere.
In situatia existentei unor operatiuni in curs de executare, cum isi poate exercita asociatul exculs
drepturile cuvenite asupra patrimoniului societatii?
ART. 225 Legea 31/1990
(1) Asociatul exclus ramane obligat fata de terti pentru operatiunile facute de societate, pana in ziua
ramanerii definitive a hotararii de excludere.
(2) Daca, in momentul excluderii, sunt operatiuni in curs de executare, asociatul este obligat sa suporte
consecintele si nu-si va putea retrage partea ce i se cuvine decat dupa terminarea acelor operatiuni.
Este obligatoriu ca in cazul unei SA sa se prevada in actul constitutiv ca unul dintre membrii CA sa fie

administrator independent ?
Prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor se poate prevedea ca unul sau
mai multi membri ai consiliului de administratie trebuie sa fie independenti.
In caz de insolventa a societatii, creditorii pot solicita tragerea la raspundere a cenzorilor?
Daca raspunsul este afirmativ, aratati temeiul legal si forma sau formele de raspundere aplicabile.
Da. Daca este gasit vinovat de faptul ca nu a anuntat aspectele generale sesizate care au condus la
insolventa
ART. 138 Legea 85/2006
(1) La cererea administratorului judiciar sau a lichidatorului, , persoana juridica, ajuns in stare de
insolventa, sa fie suportata de membrii organelor de supraveghere din cadrul societatii sau de
conducere, precum si de orice alta persoana care a cauzat starea de insolventa a debitorului,
Care sunt categoriile de pers.fizice care pot desfasura activitati economice pe teritoriul Romaniei ?
Aratati temeiul legal.
ART. 3 OUG 44/2008
(1) n temeiul dreptului la libera initiativa, al dreptului la libera asociere si al dreptului de stabilire,
orice persoana fizica, cetatean romn sau cetatean al unui alt stat membru al Uniunii Europene ori al
Spatiului Economic European, poate desfasura activitati economice pe teritoriul Romniei, n conditiile
prevazute de lege.
Care sunt reglementarile legale aplicabile unei soc.europene inmatriculate in Romania ?
ART. 270^2 a) Legea 31/1990
Societatilor europene cu sediul n Romnia le sunt aplicabile prevederile Regulamentului Consiliului
(CE) nr. 2.157/2001 din 8 octombrie 2001 privind statutul societatii europene, cele ale prezentului
capitol, precum si cele privitoare la societatile pe actiuni, n masura compatibilitatii lor cu dispozitiile
regulamentului comunitar.
Care sunt conditiile prevazute de lege ptr. ca o soc.europeana sa fie inmatriculata in Romania si sa
dobandeasca personalitate juridica ?
ART. 270^2 b) Legea 31/1990
(1) Societatile europene cu sediul social n Romnia au personalitate juridica de la data nmatricularii n
registrul comertului.
(2) O societate europeana nu poate fi nmatriculata n registrul comertului dect dupa ncheierea unui
acord privind implicarea angajatilor n activitatea societatii, n conditiile prevazute de Hotarrea
Guvernului nr. 187/2007.
Ce obligatii are lichidatorul patrimoniului unei S.C. potrivit L31/1990, repub si modif ? Creditorii pot
face opozitie in cazul in care nu sunt de acord cu sit.fin. intocmita de lichidator ?
Obligatii ale lichidatorului patrimoniului unei SC:
- Dupa terminarea lichidarii, lichidatorii intocmesc situatia financiara finala, aratand partea ce se cuvine
fiecarei actiuni din repartizarea activului societatii, insotita de raportul cenzorilor sau, dupa caz,
raportul auditorilor financiari (ART. 268 Legea 31/1990)
- Situatia financiara, semnata de lichidatori, se va depune, pentru a fi mentionata, la oficiul registrului
comertului si se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a IV-a.
- In cazul in care societatea aflata in lichidare este in stare de insolventa, lichidatorul este obligat sa
ceara deschiderea procedurii insolventei. In conditiile legislatiei insolventei, creditorii vor putea cere
deschiderea procedurii insolventei fata de societatea aflata in curs de lichidare.
Orice actionar poate face opozitie,in cond prevazute de Legea 31/1990

In situatia financiara intocmita de lichidatori s-a prevazut partea ce se cuvine fiecarei actiuni din
repartizarea activului soc., respectandu-se dispozitia cuprinsa in art.268 alin.(1) din L31/1990,
republicata si modificata. In ipoteza in care actionarii nu-si incaseaza sumele de bani cuvenite si
repartizate potrivit actiunilor pe care le detin, ce regim juridic au acestea ?
ART. 270 Legea 31/1990
(1) Sumele cuvenite actionarilor, neincasate in termen de doua luni de la publicarea situatiei financiare,
vor fi depuse la o banca sau la una dintre unitatile acesteia, cu aratarea numelui si prenumelui
actionarului, daca actiunile sunt nominative, sau a numerelor actiunilor, daca ele sunt la purtator.

Avand in vedere regula prevazuta in art.106 alin.(1) din L31/1990, republicata si modificata , potrivit
careia o soc. nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea
subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert, este posibil ca, totusi, sa se incheie
o tranzactie in vederea dobandirii de actiuni sau pentru salariatii societatii?
Raspuns:
ART. 106 Legea 31/1990
(1) O societate nu poate sa acorde avansuri sau imprumuturi si nici sa constituie garantii in vederea
subscrierii sau dobandirii propriilor sale actiuni de catre un tert.
(2) Dispozitiile alin. (1) nu se aplica tranzactiilor efectuate in cadrul operatiunilor curente ale
institutiilor de credit si ale altor institutii financiare, nici tranzactiilor efectuate in vederea dobandirii de
actiuni de catre sau pentru salariatii societatii, cu conditia ca aceste tranzactii sa nu determine
diminuarea activelor nete sub valoarea cumulata a capitalului social subscris si a rezervelor care nu pot
fi distribuite conform legii sau actului constitutiv.

In art. 166 alin.(2) din L31/1990, republic.si modificata, legiuitorul prevede ca revocarea cenzorilor se
va putea face numai de adun. gen., cu votul cerut de adun extraordinare.
Este posibil ca in actul constitutiv sa se prevada ca numirea si revocarea cenzorilor este atributul
adun.gen. extraordinare ? Daca raspunsul este afirmativ, exista posibilitatea delegarii de atributii
privind numirea si revocarea cenzorilor de catre ad.gen. extraordinara catre cons.de adm.al societatii?
ART. 166 Legea 31/1990
(2) Revocarea lor cenzorilor- se va putea face numai de adunarea generala, cu votul cerut la
adunarile extraordinare.
ART 111 Legea 31/1990
(2) adunarea generala este obligata:
b) sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie, respectiv ai consiliului de supraveghere,
si cenzorii;

Creanta reprezentand chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta


asupra imobilului este o creanta certa pentru a se declansa procedura falimentului?
Nu, creantele constnd n chirie ca urmare a tacitei relocatiuni si contravaloarea lipsei de folosinta nu
sunt creante certe lichide si exigibile deoarece ntinderea acestora trebuie constatate pe cale judiciara,
ele neavnd un cuntum clar si nefiind exigibile si nici lichide.

Ce se intelege prin capital autorizat si care sunt reglementarile legale privitoare la acesta ?
Raspuns: capital autorizat = majorarea de catre AGA/CA/Directorat a capitalului subscris pana la o
valoare nominala determinata, intr-o perioada ce nu poate depasi 5 ani de la data inmatricularii
societatii (val nom a K autorizat <= K subscris :Valoarea nominala a capitalului autorizat nu poate
depasi jumatate din capitalul social subscris, existent in momentul autorizarii.)- reglem de Lg 31/1990.