Agricultura generala

Agricultura are sarcina de a pune la dizpozitia unei tari gama larga si

diversificata de produse care isi gasesc utilitatea atat in alimentatia
animalelor cat si a oamenilor sau pot servi ca materii prime pentru diferite
tehnologii. Rolul deosebit de complex de producere a substantelor organice
revine plantelor cultivatev si anume : Plantele folosesc energia pe care o
degaja soarele transformand-o din energie cinetica in energie potentiala. Cu
ajutorul energiei luminoase din substantele organice si din apa se formeaza o
substanta organica folosita atat in alimentatia oamenilor cat si a animalelor
sub diverse fore. Acest proces complex de transformare a energiei solare si
de acumulare de catre plante , se numeste fotosinteza.
Din cantitatea totala de energie numai o mica parte este folosita in
procesul de fotosinteza. Plantele absorb carbonul din aer sub forma de dioxi
de carbon unde se gaseste in cantitate de 0.03%. Fotosinteza este
principalyul proces prin care substantele minerale sunt transformate in
substante organice. Aceasta reprezinta principala sursa de materie organica
din natura pecum si principala sursa de oxigen in atmosfera.
S-a demonstrat ca in medie planta foloseste 1% din energia luminoasa
cu variatii intre 0.5-6% in functie de specia cultivata , de varsta acesteia si
de natura cu care participa sau actioneaza ceilalti factori de mediu. S-a
constatat daca planta ar folosi 5% din energia luminoasa considerand
valoarea calorica a 1kg de substanta organica egala cu 3500-4000cal. ar fi
posibila obtinerea de substanta organica mai mare de 6-8 ori fata de
productia medie cat este in prezent.
Plantele mai asigura tot odata o productie vegetala necesara atat
omului cat si animalelor in conditii avantajoase. Calcule facute de specialisti
in domeniul alimentatiei considera ca de pe un hectar de teren pe un an de
zile se poate asigura proteina animala pentru a hranii un adult intre 500-600
zile iar proteina vegetala , in jur de 5000 zile.
La obtinerea unor productii scazute sunt destul de lungi si variate.
Daca vorbim de apa al carui rol este destul de determinant in viata plantelor
iese in evidenta o serie de aspecte:
Pentru a realiza o productie de 5 tone substanta organica la hectar se
consuma in medie intre 1700-3500 t apa. Consideram perioada de
vegetatie egala cu 100-150 zile , rezulta ca planta acumuleaza zilnic
intre 35-50 kg substanta organica la hectar , consumand circa 23-25 t
apa.
Plantele consuma canitati diferite de apa si anume :
Plantele ierboase intre 80-90%
Platele lemnoase aprox. 50%
Semintele intre 10-14%
Bulbi / tuberculi sau organele de rezerva 70-80%

Privind organele plantei continutul cel mai ridicat in apa se intalneste in

frunze si reprezinta 85-95%. In general partile plantei care au o activitate
fiziologica, contin celel mai mari cantitati de apa , sugerand astfel legatura
stransa dintre activitatea vitala a plantelor si continutul lor in apa. La
plantele de cultura , continutul in apa, poate fi influentat de o serie intreaga
de factori cum sunt : Specia si soiul cultivat | Compozitia chimica si natura
solului | Varsta plantei | Conditiile climatice
In afara de acesti factori , trebuie sa se tine seama atunci cand alegem
speciile si soiurile care se cultiva pe un anumit teren, precum si tehnologia
de cultura pentru diverse plante
Cresterea si dezvoltarea plantelor
Pe scara taxonomica la plante, cresterea si dezvoltarea are forme
diferite de la organismele unicelulare a arbori giganti. Cresterea reprezinta
sporirea masei unui organism , exprimata prin marimea volumui si a greutatii
Prin dezvoltare se intelege parcurgerea succesiva a unor etape , diferite
calitativ , de la celula pana cand organismul are posibilitatea de a se
autoreproduce. Dezvoltarea include o succesiune de procese care au drept
rezultat obtinerea capacitatii de reporducere a plantei. Aceste procese de
crestere si dezvoltare sunt foarte strans legate intre ele conditionanduse sau
influentanduse reciproc. Examinand ciclul vital al plantelor , de la samanta la
samanta, e constata ca dezvoltarea plantelor estefoarte diferita de la
plantele al caror ciclu vital se incheie incateva zile sau chair cateva
saptamania, pana la plantele al caror ciclu dureaza zeci de ani. Intre aceste
doua extreme se situeaza plantele de cultura care din acest punct de vedere
se clasifica astfel:
I. Plantele anuale care pot fi de primavara sau de toamna , ai carui ciclu
se incheie in decursul unui an de vegetatie
II.
Plantele bianuale , unde ciclul de vegetatie dureaza pe parcursul a doi
ani.
III. Plante perene , unde ciclul se extinde pe parcursul mai multor ani de
vegetatie.
Principalii factori externi care diferentiaza ciclul plantelor sunt temperatura
si lumina.
LUMINA influenteaza viata plantelor prin durata iluminatiei zilnice
sau asa numita fotoperioada. In functie de fotoperioada , plantele se clasifica
in :

a. Plante de zi lunga se pot dezvolta la o zi lunga de peste 12h , care

este necesara pe tot parcursul perioadei de vegetatie. ( aici se
incadreaza plantele originare din regiunile nord )
b. Plante de zi scurta
Pe suprafata Terrei se cultiva ntre 1,4-1,5 miliarde de ha plante cultivate din
care in jur de 60% cu cereale. In tara noastra se cultiva aprox 14 milioane de
ha unde in jur de 9 cu teren arabil , 3.3-3.5 ha cu pasuni , in jur 200.000 ha
cu vita de vie si aprox 200k ha cu pomi si livezi
In statele europene, se consuma in medie ingrasamant intre 200-250 kg/ha .
Media sucventilor este in 270-300$/ha iar la 70-80$/ha
Romania se afla pe pozitia 8 in functie de fondurile europene, cu 2mld$ ,
Franta 9mld$ , Germania 7mld$ , Polonia 4mdl$

Pedologia
Pedologia este stiinta care se ocupa cu studiul solurilor.
Solul reprezinta stratul afanat aflat la suprafata litosferei, care
serveste ca mediu de viata pentru plante facand posibila obtinerea
de recolte la plantele cultivate.
El reprezinta principalul mijloc de productie in agricultura deoarece prin
indermediul lui se obtin produsele agricole. Spre deosebire de alte mijloace
de productie , solul nu se uzeaza iar printr-o exploatare rationala , fertilitatea
solului poate sa creasca sporind productia de biomasa vegetala.
Pentru studierea solului, si modul in care s-a format acesta , pentru a
explica unele din poprietatile lui, pentru al face mai bun pentru agricultura si
a ii spori fertilitatea trebuie sa cunoastem materialul sau substratul pe care
s-a format. Acest material pe care s-a format solul , se numeste roca mama.
Planeta noastra , este alcatuita din mai multe invelisuri, primul strat
solid fiind litosfera. La suprafata litosferei , se gaseste un invelis subtire care
se numeste pedosfera , infelis ce este alcatuit din soluri. Litosfera este
alcatuita din roci care au compozitii si proprietati diferite. Rocile la randul lor,
sunt formate din asocierea sau unirea mai multor minerale dar exista si roci
compuse dintr-un singur mineral, cum ar fi : zacaminte de gips , carbunii din
pamant , sarea gema , s.a.

Proprietatile fizice ale solului

Solul este un corp natural , alcatuit din trei parti :
1 Solida- este formata dintr-un amestec de particule de natura minerala
si organica
2 Lichida
3 Gazoasa

A Solurile nisipoase / usoare

Aceste soluri sunt foarte permeabile pentru apa si aer ; si se incalzesc
foarte usor. Aceste soluri se lucreaza usor , opunand o mica rezistenta
uneltelor , nu formeaza bolovani si se pot lucra la orice continut de
umiditate.
Datorita faptului ca sunt permeabile pentru apa si aer , favorizeaza destul
de mult activitatea microorganismelor aerobe.
Aceste soluri au insusiri fizice bune dar chimice nu lafel de bune. Aceste
soluri sunt sarace in elemente nutritive dar ofera plantelor conditii fizice si
biologice favorabile. Daca pe aceste soluri se aplica ingrasaminte organice
naturale in cantitate de 20-40 t/ha , odata la 2 ani si daca se asigura apa
necesara , atunci se pot obtine productii foarte mari.
Prin lucrari rationale se pot obtine cu usurinta 2 recolte intr-un an. *Dupa
recoltarea cartofului sau a urzoaicei , se poate cultiva cu usurinta porumb
furajer , varza furajera.

B Solurile lutoase
Sunt solurile cele mai bune dpv chimic si fizic iar din punct de vedere
agrotehnic , cele mai bune pentru toate plantele cultivate.Aceste soluri
mebntin fertilitatea , se lucreaza normal, si formeaza bolovani daca se
lucreaza intr-un moment neprielnic.
Au o capacitate mare pentru retinerea apei si o permeabilitate
potrivita.Suporta bine seceta iar cand se usuca nu fac crapaturi asa de mari
ca solurile argiloase. Sunt bune pentru toate plantele de cultura dar si
pentru cele spontane.
C Solurile argiloase
Sunt solurile care se lucreaza destul de greu. Au o permeabilitate redusa
pentru apa si aer.Sunt soluri reci si din aceasta cauza intarzie
vegetatia.Atunci cand sunt bine aprovizionate cu apa isi maresc mult
volumul , iar cand se usuca , volumul se micsoreaza , se produc crapaturi
destul de mari, ceea ce duce la stanjenirea plantelor prin ruperea
radacinilor. fiind compacte , solurile grele nu se pot lucra in conditi bune
decat la un continut mijlociu de apa. Daca acestea se lucreaza cand sunt
prea umede , brazdele raman sub forma de curele , care dupa ce se
usuca, sunt foarte greu de maruntit. In tara noastra , solurile argiloase
sunt bune pentru plantele care au radacini fasciculare (cereale). Aceste
soluri necesita in fiecare an araturi adanci, de vara si toamna la adancimi
diferite pentru a se evita batatorirea fundului brazdei ( harpan ). Odata cu
aceste araturi , este necesar , sa se aplice la fel ca la solurile nisipoase ,
ingrasaminte organice si ingasaminte verzi. Pe aceste soluri se
recomanda cultura plantelor in asolamente, cu predominarea culturilor
prasitoare.

Principalele solurilor din Romania

Potrivit aserazii tarii noastre , face parte din zona climei Temperata.
Teritoriul tarii noastre , se imparte in 4 zone naturale : stepa ,
silvostepa , padure , alpina .
1 Solurile de stepa : Aceste soluri s-au format in conditii de clima
arida , unde temperatura medie anuala este cuprinsa intre 912*C iar precipitatiile sunt intre 220-460mm anuali. Relieful este
in majoritatea , plan , apa freatica se gaseste la mare adancime
iar roca mama este alcatuita din loess si magne argiloase. Prin
profilul unui astfel de sol avem orizontul A cu o grosime cuprinsa
intre 25-80cm care poate fi de culoare neagra , bruna cenusiu
inchis ; orizontul A/C gros de 20-40cm de culoare bruna-galbuie.
Dupa aceste orizonturi , se trece la orizontul C care are o culoare
alba-galbuie , si este bogat in carbonat de calciu. Din aceasta
grupa fac parte solurile brune deschise de stepa si
cernoziomurile.
2 Solurile de silvostepa : Sunt solurile care fac trecerea de la cele de
stepa , la cele de padure. Aceste soluri s-au format in conditi de clima
cu temperaturi cuprinse intre 9-11*C si precipitate de 450-700 mm
annual. Relieful din aceasa zona este foarte variat iar roca mama este
reprezentata din loess si marne. Fac parte : cernoziomurile levigatecu
orizonturileA/B/C si ca raspandire se gasesc in Campia olteniei ,
Munteniei
3 Solurile de padure : Se formeaza in zona forestiera , caracterizate
printr-un climat temperat , in care perioadele umede se succed cu
perioadele uscate si calde. Temperatura medie anuala , este de 8-12*C
iar precipittiile sunt in medie intre 550-700mm anuali. Relieful este
prezentat prin dealuri , vai , podisuri. Roca mama difera in functie de
zona. Solurile brune , brun-roscat de padure si solurie podzolice.
4 Solurile alpine : Aceste soluri se intalnesc mai sus ,in zona padurilor,
fiind ocupate in cea mai mare parte cu pajisti alpine. Aici condtitiile de
formare a solurilor sunt nefavorabile datorita temperaturilor mici unde
media anuala este de 2*C si a cantitatilor mari de precipitatii , sunt
undeva la 1000 mm anuali , ierni care dureaza intre 8-9 luni , si
vanturi puternice. Peste 2000m altitudine , intalnim golurile alpine , cu
solurile podzolice de culoare neagra cenusie si foarte acide. Din aceste
conditii , in aceasta zona activitatea microorganizmelor este mult
diminuata. Aici se intalneste orizontul A cu orizont de tranzitie A/B si
orizontul D

Factorii de vegetatie
Cunoasterea factorilor de vegetatie , este foarte importanta deoarece prin
mijloacele tehnice pe care le avem, putem dirija acesti factori in sensul cerut
de catre plante . unii factori pot fi dirijti intr-o masura mai mare : apa hrana ;
altii intro masura mai mica lumina ; caldura
Agrotehnica cuprinte un rol important in cadrul stiintelor agricole, pentru
cresterea productiei agricole, implicit a celor zootehnice , ducand si la
cresterea fertilitatii solului. Agrotehnica studiaza urmatorii factori : factrii de
vegetatie, ingrasamintele, amendamenturile, asolamenturile, lucrarile solului
si rolul lor fizice si biologice asupra solului , samanta si semanatul , recoltatul
si pastrarea produselor.
Cresterea si dezvoltarea plantelor , sunt influentate de factorii de
vegetatie, care constituie mediul de viata natural al plantelor. Acesti factori
sunt :
1 Caldura nevoia de caldura este diferita , la plante, si se pune in
evidenta , inca de la inceput , cand semintele
germineaza.Limitele de temperatura 1-50*. Exista unele plante
ce suporta si temperaturi scazute , in prima parte de vegetatie
( cerealele de toamna) . Exista si plante care rezista la -10 si mai
mult. Sursa principala de caldura, o constituie energia solara. Din
energie produsa de catre soare, 40% raman in spatiul cosmin ,
17% este absorbita de atmosfera , 10% se reflecta la suprata
solului , iar restul contribuie la incalzirea solului. Gradul de
incalzirea al solului, depinde de proportia in care se afla apa si
aerul in sol. Fiecare planta , are o temperatura minima de
germinare, una optima si una maxima. La temperatura minima,
incepe dezvoltarea plantelor , la cea optima se dezvolta in cele
mai bune conditii , iar la temperatura maxima , dezvoltarea lor
inceteaza. Temperatura maxima peste care nu mai are loc
germinatia , este in general, pentru majoritatea plantelor
cultivate , cuprinsa intre 30-50 grade. Temperatura solului, este
in stransa legatura, cu temeratura aerului, fiind influentate foarte
mult de umiditatea atmosferica , de anotimpuri , altitudine ,
noapte zi , zona. Cerintele plantelor fata de caldura , variaza si
ele in functie de soi si de fazele de vegetatie. In functie de
temperatura minima de germinare, se stabileste, epoca de
insamantare, a culturilor de toamna , cat si cele de primavara.
Fotosinteza , se desfasoara normal, la o temperatura 25-30*C.
Peste 35 de grade, aceasta scade brusc, iar la temperaturi de
50*C nu mai avem fotosinteza. In functie de cerintele plantelor ,
fata de caldura, exista o clasificare:
a Plante cliofile specii de plante ce suporta temperaturile
cele mai scazute.

b Microterme sunt plantele ce suporta temperaturi intre 015*C

c Mezoterme sunt plantele care suporta temperaturi intre
10-35/40*C
d Termofile plantele care suporta temperaturi 20-40*C
2 Apa Contribuie la dizolvarea sarurilor nutritive din sol ,
disocierea si transportul acestora. Saruile nutritive , sunt
absorbite de catre radacinile plantelor, numai sub forma de
solutii foarte diluate, si de aceea cantiatea de apa, absorbita si
consumata de catre plante , este mult mai mare decat cea
necesara proceselor de nutritie. Excesul de apa, este eliminat
prin transpiratie, care se face, concomitent cu absortia.Apa
provenita din ploi, acumuleaza in sol, compusi cu azot , formati in
timpul descarcarilor eletrice. Pe aceasta cale in sol, se
acumuleaza intre 4-10kg/ha annual. Dupa cerintelor factorilor de
apa plantel se clasifica in:
a Plante serofile plantele care au cerinte foarte mici de apa
si cresc in zone cu umiditate scazuta ( sorgul , meiul , iarba
de suda, pirul )
b Plante mezofile plantele care cresc in zone cu umiditate
potrivita ( majoritatea plantelor cultivate )
c Plante mezohidrofile plantele care cresc in zone cu
umiditate mare dar nu suporta uscatura prelungita
d Plantele higrofile plantele care cresc pe solurile excesiv
de umede sau mlastinoase (timoftica , trifoiul )
e Plantele hidrofile plantele care cresc in apa ( orezul )
3 Aerul din soleste necesar pentru respiratia radacinilor , micro
florei , si microfaunei solului , iar aerul atmosferic conditioneaza
viata organismelor vegetale, prin toate componentele sale.
Procese fizice sunt si ele influentate de catre aer. Aerul din sol
este mai bogat in dioxid de carbon, amoniac si vapori de apa, in
schimb proportia de oxigen este mai mica comaprativ cu aerul
din atmosfera. Doxidul de carbon este rezultat din
descompunerea substantelor organice, se acumuleaza in sol.
Oxigenul este necesar in procesul de respiratie al organismelor ,
atat vegetale , cat si animale. Pentru germinatia normala ,
diferite seminte de plante, au cerinte diferite fata de oxigen.
Exista seminte care au de cantitati mai mari de oxigen pentru a
germina (porumbul ,fasolea , mazarea ) iar altele care necesita
cerinte reduse ( lucerna , morcovul , timoftica ) Semintele cu
nevoi mici de oxigen pentru germinare , sunt cele care se
incadreaza atunci cand solul este umed si cu putin aer. Azotul
este necesar plantelor, pentru sinteza substantelor proteice insa
ele nu se pot absorbi in stare gazoasa, ci numai sub forma de
saruri ale acidului azotic , sau sub forma de saruri amoniacale.
Satisfacerea nevoilor plantelor in azot , se realizeaza , prin

administrarea ingrasamintelor minerale, cu azot , in care sursa

de azot este din aerul atmosferic. Amoniacul , se gaseste si el in
cantitati mari , atat in aerul din sol , si in aerul atmosferic ,
datorita descompunerii substantelor proteice.
4 Lumina este importanta in viata plantelor. Cu ajutorul luminii ,
in procese de fotosinteza sau asimilatia clorofiniana , care are loc
in frunza, planta sintetizeaza substantele organice, din
substantele anorganice. Cantitatea de lumina pe care o primesc
plantele, depinde de intensitatea de lumina si durata iluminarii.
Energia luminoasa solara , are un rol deosebit de imporant in
procesul de fotosinteza, deoarece contribuie la transformarea
dioxidului de carbon luat din aer si din apa , in monozaharide.
Lumina intensa favorizeaza infratirea , inflorirea , fructificarea ,
rezistenta la cadere , acumularea hidratiilor de carbon , gustul
fructelor ,s.a. Cand lumina este insuficienta , cerealele infratesc
slab , au tulpini mai lungi ceea ce le predispune la cadere,
frunzele sunt inguste , iar nodurile de infratire , se formeaza la
mica inaltime de la suprafata solului, fiind expuse la inghet.
Lumina impreuna cu caldura determina lungimea perioadei de
vegetatie a plantei. Din aceasta cauza , in regiunile nordice,
perioada de vegetatie , mai scurta decat in regiunile sudice , iar
din aceasta cauza plantele beneficiaza de lumina slaba si ajung
la maturitate mai greu. In functie de lumina , avem plante de zi
lunga si plante de zi scurta. La plantele de zi scurta , cresc
vegetativ la inceputul verii cand zilele sunt lungi si fructifica la
sfarsitul verii , inceptul toamnei , cand zilele sunt scurte. De aici
fac parte , iarba de sudan , sorgul ,soia iar la plante de zi lunga ,
fac parte ovazul , orzul , cartoful , mazerea. Pentru fiecare specie
, exista o limita maxima a intensitatii luminoase, numita
saturatie de lumina. Dupa intensitate, avem :
a Plante heliofile sunt plantele adaptate la lumina intensa,
si acumuleaza cantitati mari de zahar, amidon , celuloza ;
de aici facand parte floarea soarelui , porumbul , sfecla de
zahar
b Plante sciofile sunt plantele , adaptate la o intensitate
mai mica de lumina , care contin o cantitate mai mare de
clorofila , iar de aici fac parte : plantele din paduri feriga ,
muschi , lichenii
c Plante heliosciofile sunt speciile de lumina intensa care
suporta si umbrirea si de aici fac parte : buruienile din
culturi , speciile de talie mica din pajisti trifoiul
Agrotehnica recomanda o serie de masuri practice , cu ajutorul
carora se poate folosi mai bine lumina naturala , in cadrul
aceleiasi regiuni. Semanatul in randuri cu avantajul ca
repartizeaza uniform semintele decat in cazul semanarii prin
imprastiere. Orientarea randurilor de la nord spre sud.

Repartizarea plantelor in functie forma reliefului in asa fel in cat

plantele iubitoare de multa lumina , sa fie cultivate pe pantele
sudice iar celelalte pe cele nordice.
5 Elementele nutritive substantele nutritive , pe care plantele le
extrag , pe care plantele le extrag sub forma de sarurri minerale
dizolvate in apa de sol sunt folosite de catre plante pentru
cresterea acestora. Elementele din sol care intra in procesul de
nutritite al plantelor, se grupeaza in :
a Macroelemente intra in compozitia plantelor , in proportie
de pana la 0.1%. Acestea sunt : carbonul , hidrogenul ,
azotul , fosforul , potasiu , siliciu , calciu. De asemnea intr-o
cantitate mai mica, 0.01-0.1% se mai intalneste si sulf ,
magneziu ,fierul , sodiu , clorur si aluminiu.
b Microelemente se gasesc in compozitia plantelor , in
proportie de 0.01-0.00001% Acestea sunt : manganul ,
borul , cuprul , zincul , nichelul , strontiu , rubinu
c Ultramicroelemente se gasesc in compozitia plantelor, in
proportie de mai mica de 0.00001% , acestea fiind
arseniu , argintul
In sol aceste elemente nu se gasesc in stare pura, ci sub
forma de ioni, in solutia solului sau fiind absorbite de catre
complexul colodial , al solului , sau sub diferite forme ,
inaccesibile plantelor
6 Electricitatea si radioactivitatea influenteaza favorabil cresterea
plantelor , prin marirea gradului de solubilizare a sarurilor , prin
ridicarea temperaturii solului , scurtarea perioadei de vegetatie ,
marirea rezistentei la boli. Toate acestea au loc ca efect al
curentilor electrici , ce apar datorita diferentei de potential ce
exista in diferite puncte din sol dar mai ales , diferentei de
potential , dintre sol si atmosera. Radioactivitatea se refera la
substantele radioactive din sol care provin din roca mama ,
emanatiile radioactive , fiind mai intense pe vreme insorita si
vant , lafel si cand este presiunea atmosferica mai scazuta.
Inafara de aspectele pozitive pe care le prezinta electricitatea, ca
factor de vegetatie , s-a demonstrat ca ridica si temperatura
solului , ca urmare se intensifica si reactiile chimice putand
ameliora si proprietatile biologice si fizice ale solului. Radiatiile
din sol , se datoreaza potasiului , iar pana la o anumita
intensitate , are efecte pozitive. Elementele radioactive , sunt tot
atat de necesare plantelor ca si celelalte persoane nutritive.
Aceste elemente radioactive intensifica cresterea , inflorirea ,
coacerea , sporirea glucidelor din plante , a zaharului din sfecla
de zahar , morovi ,etc.
Lumina si caldura provenite de la soare poarta denumirea de factori cosmici
iar ceilalti de factori terestri.

Ingrasamintele
Ingrasamintele sunt substante care contin elemente stric necesare
cresterii plantelor. Ele se incorporeaza in sol cu scopul imbunatatiriii nivelului
nutritiv al alcestora. La aplicarea si folosirea igrasamintelor , trebuie sa se
tina seama , de cerintele fiecarei plante , de tipul de sol , de zona si
agrotehnica aplicata. Dupa provenienta si consistenta lor , ingrasamintele
care se folosesc in agricultura , se impart in :
1 Ingrasaminte organice : Sunt cele mai complete deoarece contin toate
substantele nutritive de care plantele au nevoie. Acestea se pot aplica
pe toate solurile si se pot folosi pentru toate tipurile de plante . Din
aceasta grupa fac parte:
a Gunoiul de grajd este compus din materiale folosite ca asternut
pentru animale si din dejectiile animalelor. Pregatirea si
pastrarea gunoiului se face in platforme amenajate pentru fiecre
cap de vita mare. Gunoiul scos zilnic din grajd se omogenizeaza
asiguranduise o umiditate de 70-75%, se aseaza in straturi pe
30-40 cm ajunganduse pana la o inaltime de 1,5-2 m .
Fermentarea gunoiului dureaza 2-3 luni. Acesta se pastreaza
acoperit fie cu scanduri , fie cu pamant si paie pana la 4-5 luni.
Este bine ca gunoiul , sa nu vada lumina soarelui , deoarece se
ajunge la pierderea apei si anumitor cantitati de elemente
nutritive. Cantitatea de gunoi care se da la ha , variaza n functie
de soi / planta , administranduse intre 20 pana la 60 T/ha odata
la 5-6 ani.
b Mustul de grajd/urina sunt ingrasaminte lichide , care provin din
scurgeriile de la grajd si din platforma de gunoi. Aceste
ingrasaminte se colecteaza in niste bazine construite in
apropierea grajdului , si a platfomei scotanduse intre 1.5-3 m3 pe
cap vita/anual. Se patreaza in bazine cam 3-4 luni , timp in care
acesta fermenteaza. Se administreaa pe pasuni si fanete, cu 2/3
parti apa, cam 15000-30000 diluat.
c Compostul este un ingrasamant organic care se prepara din
resturile de natura vegetala si animala. Pentru ca compostul sa
fie un ingrasamant cat mai valoros , platforma trebuie sa fie
desfacuta si refacuta de 2-3 ori intr-un an , atat cat dureaza
fermentarea lui.Compostul se incorporeaza in sol , prin aratura
adanca sau normala si se poate aplica fazial la cereale dar si pe
pasuni si fanete. Compostul se mai poate aplica si pe terenurile
acoperite cu zapada. Se aplica in cantitate de 40 pana la 60
T/ha .
d Mranita este un ingrasamant organic care provine de la
rasadnite , mai precis un gunoi de grajd bine fermentat ,

amestecat cu pamantul din rasadnita. Acest ingrasamant se

aplica cu rezultate diferite culturi prasitoare, in special la cartof si
porumb. Cantitatea 40-60 T/ha.
e Ingrasamintele verzi sunt culturi de plante in special
leguminoase ( mazare , lupin , mazariche ) care se incorporeaza
in sol , cu scopul de a imbunatatii proprietatile fizice , chimice si
biologice a solului. Se folosesc mai ales pe terenurile aflate la
distante mari sau atunci cand nu avem alte ingrasaminte
organice.
f Turba este un ingrasamant rezultat din descompunerea
vegetatiei ierboase , in conditii de umiditate excesiva. Se poate
aplica singura, in special pe terenurile alcaline , dar si impreuna
cu gunoiul de grajd si amendamentele.
2 Ingrasaminte chimice
3 Ingrasaminte bacteriene
4 Amendamente
La folosirea ingrasamintelor , trebuie sa cunoastem insusirile solului si
anume cantitatea de substante nutritive din sol , cerintele plantelor dar si
caracteristicile ingrasamantului pe care vrem sa il folosim

Ingrasamintele chimice
Ingrasamintele chimice , sunt substante , produse pe cale chimica ,
care contin diferite elemente , de care plantele au nevoie in procesul lor de
nutritie.
Dupa provenienta avem :
a Ingrasaminte cu azot
Ingrasaminte cu azot amoniacal
- Amoniacul este o sare lichida care contine 83%
azot atunci cand este pur si 20-25% azot atunci cand
este folosit ca apa amoniacala. Este foarte volatil , se
introduce in sol la 10-15 cm , si se administreaza in
cantitate de 50-150 l / ha.
- Suflatul de amoniu este o sare alba care
contine cam 25% amoniac sau 21% azot si
24% sulf . Este un ingrasamant usor solubil in
apa , si se adminitreaza , in cantitate de 200
300 kg / ha .
Ingrasminte cu azot nitric
Azotatul de sodiu este o sare cristalizata de
culoare alba , usor hidroscopica , contine 15-16%
azot si se administreaza intre 200-400 kg.

Azotatul de potasiu este o sare alba , cu

cristale diferite , este usor solubila , contine
cam 14% azot , si cam 47% oxid de potasiu , si
se da cam 200 kg / ha .
- Azotatul de calciu este o sare foarte
hidroscopica , contine cam 11-14% azot si se
administreaza intre 300-500 kg / ha .
Ingrasaminte cu azot nitric si amoniacal- Azotatul de amoniu este o sare de culoare
alba , galben sau rosiatica , este un
ingrasamant foarte hidroscopic , contine 3233% azot si se administreasa 150-250 kg / ha .
- Nitro calcarul este o substanta de culoare
cenusie sau velde albastruie , contine 20% azot
din care 10% azot nitric si 10% azot amoniacal
+ carbonat de calciu. Se administreaza
aproximativ 250 kg / ha.
Ingrasaminte cu azot amidid
- Ureea este de culoare alba , putin
hirdoscopica , contine 46% azot si se
administreaza cam 100-150 kg/ha
b Ingrasaminte cu fosfor
Cel mai folosit ingrasamit cu fosfor , este super fosfatul sau
fosfatul monocalcic. Este o substanta sub forma de praf . Are un miros
de gunoi de porcine. Se da in cantitate de 200-300 kg/ha. Nu este
recomandat pe solurile acide.
-Aici mai intre termofosfatii ; se prezinta sub forma unor pulberi
cenusii si se administreaza 150-200 kg / ha
c Ingrasaminte cu potasiu
In agricultura se foloseste pe scara larga sarea potasica , care
provine din zacaminte naturale , dar este prelucrata. Are culoare
cenusie , este hidroscopica , contine cam 40% potasiu si se
administreaza intre 50-200 kg / ha , folosite mai putin pentru
plantele tehnice , cartof.
-Sulfatul de potasiu - este un ingrasamant de culoare alba sau
alb-galbuie , se aplica mai mult la pomi fructiferi , la vita de vie ,
tutun . Contine potasiu cam 50% si se da 50-150 kg/ha
d Ingrasaminte complexe si mixte
Sunt ingrasamintele care contin , 2 sau mai multe elemente
principale , iar ca si ingrasaminte avem fosfatul de amoniu este
un ingrasamant granulat , solubil in apa , de culoare alba , care
contine cam 10-16% azot si 20-25% pentoxid de fosfor. Se aplica
in cantitate de 200-300 kg / ha.

Nitrocosul este o substanta alba-galbuie , sau rosie-galbuie , se

gaseste in stare granulata , contine 15% azot si 18 % pentoxid
de fosfor. Se da in cantitate de 200-400 kg/ha.

Metode de aplicare
Ingrasamintele se pot aplica , inainte de semanat , odata cu semanatul
sau in timpul vegetatiei.
Inainte de semanat , se aplica ce-a mai mare parte a
ingrasamintelor necesare unei culturi , incorporarea se face
odata cu lucrarile solului iar adancimea este mai mare in
regiunile secetoase decat in cele umede.
Odata cu semanatul se face in cantitati mai mici ( ex. Azotatul
de amoniu , sarea potasica , super fosfatul se aplica in primele
doua trei saptamani , cand radacinile nu ajung a ingrasamantul
de baza )
In timpul vegetatiei se face cu ingrasaminte usor solubile , prin
imprastierea lor , la suprafata solului prin stropirea partilor
aeriene ale plantelor

Ingrasamintele bacteriene
Sunt substante care contin culturi de microorganisme sau bacterii ,
folositoare plantelor prin actiunea de mobilizare a substantelor din sol.
Ingrasamintele bacteriene poarta diferite denumiri , in functie de elementul
asupra caruia actioneaza.
Astfel intalnim :
1 Nitraginul este un ingrasamant cu bacterii fixatoare de azot , din
genul rizobhiu , in care numeroase forme specifice pentru diferite
leguminoase ( soia , lucerna , trifoi ) . Cu aceasta solutie se trateaza
samanta iar recoltele pot creste intre 250-450 kg la hectar
2 Azobacterinul reprezinta o cultura de azobacter , care traieste libera
in sol , si are insusirea de a fixa azotul molecular din atmosfera pe
care il foloseste pentru sintetizarea proteinelor. Acest ingrasamant este
folosit in special pentru tratarea tubercurilor de cartof a diferitelor
seminte si pomi fructiferi
3 Fosfobacterinul acest ingrasamant are insusirea de a transforma
fosforul , din accesibil plantelor din substante organice in fosfor. De
asemenea fosfobacterinul mai stimuleaza si activitatea bacteriilor
fixatoare de azot. Un gram de ingrasamant , contine aproximativ 300
milioane de bacterii in stare sporulata. Acest ingrasamant se dilueaza
in apa , la fel ca azobacerinul si se foloseste cam 300g pentru a trata
un hectar.

4 Silicobacterinul reprezinta o cultura de bacterii , care au insusirea de

a descompune silicatii si de a elibera astfel fosforul si potasiu din
aceste minerale. S-au constat ca din aceste bacterii , folosesc azotul
molecular , din atmosfera , ca sursa de azot. Iar ca si cantiate se
foloseste cam 500 cm3 necesara unui hectar.

Amendamente
Sunt si ele substante , care se aplica cu scopul de a imbunatatii
proprietatile solului , in special reactia solului si structura solului . Majoritatea
plantelor , cresc si se dezvolta bine , numai pe solurile , care au un pH ,
cuprins intre 6,5 7,5 . Solurile de asemenea au pH diferite , podzolurile au
pH intre 3,5-4,5 ; cernoziomurile au pH intre 7-7,5 ; solurile brune aprox 8 .
Pentru corectarea reactiei solului , se folosesc , anumite substante care
se numesc amendamente. Introducerea in sol a acestor substante , se face
nu ca sursa nutritiva , ci pentru neutralizarea aciditatii sau alcalinitatii
daunatoare plantelor.
Din aceasta cauza , aceste substante au actiune indirecta , comparativ
cu ingrasamintele , care au actiune directa asupra plantelor.
Dupa reactia lor , amendamentele se impart in :
1 Amendamente cu reactie alcalina se aplica pe solurile acide
Piatra de var macinata ( carbonatul de calciu CaCO3 ) se gaseste in
zacaminte de cariera de piatra de var , care se macina cat mai fin . Cotine
intre 75-78 % carboant de calciu ,si se aplica 3-5 t / ha in functie de pH
solului.Are lunga durata
Varul ars ( oxidul de calciu CaO2) rezulta din arderea pietrelor de var . In
agricultura se foloseste sub forma pulberiztata , mai ales pe solurile grele ,
compacte si reci . Cantitaea care se da la hectar este de 4-5 tone.
Varul stins ( hidroxidul de calciu Ca(OH)2 ) se obtine prin tratarea oxidului
de calciu cu apa , dupa uscare se macina si se foloseste ca amendament.
Contine cam 75% oxid de calciu , se aplica in general pe solurile usoare , in
cantiate de 2-4 t/ha.
Marna este o argila bogata in carbonat de calciu , se gaseste in zacaminte
naturale , poate contine intre 25-75% carbonat de calciu , in special se aplica
pe solurile acide, intre 4-8 t / ha .
2 Amendamente cu reactie acida se aplica pe solurile alcaline
Gipsul ( sulfatul de calciu ) amendamentele cu gips , se folosesc in special
pe solurile saraturate. Pe aceste soluri , gipsul ajuta la desararea solului , si
permite lucrarea terenurilor , care alta data erau socotite neutilizabile. Se
foloseste 3-10 t/ha. Se mai foloseste si plaful de lignit.

Asolamentele si rotatia culturilor

Asolamentele reprezinta repartizarea culturilor pe sole si include

notiunea de spatiu , iar rotatia constituie succesiunea in timp a culturilor pe
sol. Aceste doua notiuni se iau impreuna , numarul solelor din asolament ,
fiind egal cu numarul anilor de rotatie. Principiile care stau la baza rotatiilor
culturilor sunt urmatoarele :
1 Plantele de cultura au cerinte diferite fata de elementele nutritive iar
alternarea prin rotatie a plantelor asigura , un consum mai echilibrat
2 Prin succesiunea de plante , cu inradacinare diferita , se realizeaza o
mai bune folosire a rezervelor de hrana si apa din sol. Prin cultivarea a
mai multi ani pe o sola , cu aceeasi planta se favorizeaza innmultirea
bolilor , a daunatorilor , a buruienilor , care pot compromite cultura.
Datorita faptului ca numeroase plante , nu se autosuporta mai multi ani
( mazarea , lucerna , floarea soarelui ) se recomanda alegerea unei rotatii
astfel incat planta postmergatoare sa asigure o buna dezvoltare plantei
premergatoare. Prin introducerea asolamentelor , se pot realiza spor mare de
productie , economisind cantitati mari de ingrasaminte , erbicide , insectofungicide.

Clasificarea asolamentelor
Dupa natura lor avem :
1 Asolamente agricole sau de camp , au ca scop producerea de cereale
, plante tehnice iar in functie de plantele cultivate , se impart la randul
lor in :
a Asolamente cerealiere
b Asolamente cu prasitoare
c Asolamente cerealiere si prasitoare
d Asolamente cu sola saritoare este un asolament cu rotatie
libera, deoarece numarul solelor numai corespunde cu numarul
anilor de rotatie ca si in cazul rotatiei ciclice , cand numarul
solelor este egal cu numarul anilor de rotatie. Acest tip de
asolament , prezinta particularitatea ca planul de rotatie ,
cuprinde un numar mai mare de ani , timp in care sola saritoare
ocupa succesiv fiecare tip de asolamentse organizeaza in
fermele zootehnice ce au ca scop princioal producerea de furaje
pt animale.Schemeele de asolamente funajere cuprind atat
plante anuale cat si pante perene. Se impart in:
-Asolamente de ferma cat si asolamente de pasuni.
-Asolamentele de ferma se amplaseaza in apropierea
fermelor zootehnice cu scopul reducerii cheltuielilor legate de
transportul furajelor. In solele acestor aranjamente se introduc
plante , pentru masa verde si siloz dar tot odata se pot introduce
si radacinoase , tuberculifere. Se pun in locurilor pajistilor
degradate si destalanite cu scopul de a produce nutret verde si
fan. In schema acestui asolament , intra doua perioade , una ce
este agricola ( unde terenul este cultivat cu plante anuale de
nutret ) si alta de pajiste in care terenul este ocupat sau se

cultiva cu plante cu durata de folosire de 3 pana la 5 ani

( lucerna , trifoi )
Intr-un an se seamana primavara o sola cu lucerna , toamna de
desteleneste aceasta sola iar in locul ei se cultiva alta planta cum ar fi
trifoiul. ( se poate mentine pana la 5 ani )
In practica agricola tinand cont de spatiile mari ocupate cu grau si porumb ,
se foloseste rotatia simpla grau porumb asolament ce poate avea 2/4 sau
mai multe sole.
Ca scheme de asolament avem :
o asolament agricol de doi ani ( primul an cereale foioase , iar in anul doi
prasitoare porumb , floarea soarelui , soia )
o asolament agricol de trei ani ( primul an cereale foioase , in anul doi
prasitoare si in anul trei iar cereale foioase ) * in loc de prasitoare , se
pot folosi leguminoase anuale
o asolamentul agricol de patru ani ( primul an cereale foioase , a doilea
prasitoare sau leguminoase iar cereale si iar prasitoare )
2 Asolamente furajere
3 Asolamente speciale
Monocultura
Reprezinta cultivarea unei singure plante , mai multi ani pe acelas
teren ( sola ) . Prin folosirea acestui sistem de monocultura , terenul este
repede secatuit , fiind inferior rotatiei. Monocultura se aplica in conditii
speciale , pe terenurile acide iar in tra noastra , monocultura este de scurta
durata ( 2-3 ani ) si se practica la porumb , grau , soia . Insa productiile sunt
foarte mici.
Lucrarile solului
Lucrarile solului constituie totalitatea operatiunilor tehnologice , efectuate cu
diferite masini si unelte , cu scopul pergatirii solului , in vederea cultivarii
plantelor. Ca urmare a cresterii operatiilor , in sol se produc in sol modificari
favorabile de natura fizica chimica si biologica. Transformarile de natura
fizica , constau in :
- afanarea solului prin maruntirea acestuia
-formarea unui strat izolator la suprafata care impiedica pierderea apei din
sol in magazinarea unor rezerve mari de apa , imbunatariea regimului termic
.
Lucrarile care se aplica solului , pot fi clasificate dupa mai multe criterii :
1. Dupa uneltele care se executa avem :
a. Lucrarea solului cu plugul , cu cultivatorul , cu freza si cu grapa.
2. Dupa adancimea de executare avem :
a. Lucrari superficiale
b. Lucrari adanci
c. Lucrari foarte adanci

d. Lucrari de desfundare
3. Dupa sozon
a. Lucrari de vara
b. Lucrari de toamna
c. Lucrari de iarna
d. Lucrari de primavara
Principalele lucari care se aplica solului sunt :
I. Aratul este lucrarea de baza a solului , care se aplica inainte de
semanat , oricarei plante si se executa cu plugul. Prin arat stratul se
marunteste, se amesteca si capata unele insusiri favorabile plantelor
cultivate . Prin arat se mareste permeabilitatea pentru apa si aer ,
volumul solului crescand cu 15-20%. Se incorpoeaza in sol
ingrasamintele organice , chimice si amendamentele. Prin arat se
combat buruienile prin taiere iar semintele si organele de inmultire pe
cale vegetativa sunt ingropate in fundul grajdului. La fel se combat o
serie de boli si daunatori , refacanduse materia organica si
microorganismele in viata solului. Calitatea araturii depinde de insusire
fizico-mecanice ale solului , de raportul dintre latimea si adancimea
brazdei si de viteza de lucru la arat. Aratura se face in agregat cu
grapa stelata sau grapa cu colti pentru a maruntii bulgarii rzultati , si
pentru a nivela solul. Adancimea araturii este bine sa difere de la un an
la altul pentru a nu rezulta harpanul ( talpa plugului ) . Viteza de lucru
optima este 5-6 km pe ora , la care se asigura o intoarcere completa a
brazdei . Dezimilistirea sau intoarcerea superficiala a mirstii , este o
lucrare supericiala , care se face imediat dupa recoltarea culturilor de
vara cu grapa cu discuri , cu plugul sau cu cultiatorul. Adancimea de
dezmilistire este de 10-12 cm si se recomanda sa se faca cand nu se
poate face aratura adanca de vara datorita umiditatii prea scazute a
solului. Aratura superficiala , se face la 15-18 cm primavara cu scopul
afanarii araturilor de vara sau de toamna , tasate in timpul iernii.
Aratura normala , se poate face fie toamna fie vara , la o adancime de
18-20 cm . Daca nu s-a executat aratura de toamna aceasta se poate
face si primavara. . Prin aratura normala se mai incorporeaza in sol
ingrasamintele si amendamentele . Aratura adanca se executa la 21-25
cm , se recomanda sa se faca vara , dupa recoltarea culturilor , la 2-3
saptamani de la dezmilistire. Araturile adanci contribuie la marirea
rezervei de ape din sol , la distrugerea unor buruieni greu de combatut,
( pirul , palamida ) si la distrugerea diferitelor cuiburi de insecte
daunatoare. Este folosita in gerenal la plantele cu inradacinare
profunda ( radacinoase , tuberculifere ). Aratura foarte adanca , se face
la 26-40 cm , mai ales pe solurile argiloase , se face in general numai
toamna , la o perioada , de 3-5 ani. Se recomanda la odata cu
efectuarea acestei arraturi sa se administreze ingrasaminte in cantitati
mai mari , iar pe solurile acide , amendamente. Aratura de
desfundare , se face cu pluguri speciale la 40-80 cm cu scopul
infintarii de plantatii viticole si pomicule. Aceasta aratura se face cu

II.
III.
IV.

cateva luni inainte de plantare , pentru ca unii compusi nefavorabil si

toxici , adusi la suprafata din adancime , sa se poata tranforma , in
compusi asimilabili pentru plante.
grapatul
-cultivatia
-tabalugitul