Scriitorul,filosoful si profesorul Lucian Blaga a fost una

dintre cele mai importante figuri ale culturii romanesti

contemporane.Initial expresionista,lirica sa este deschisa
miracolelorsi cultiva vitalismul dionisiac.
Tatal sau a fost preot areligios( noteaza fiul intro carte
autobiografica),spre deosebire de mama, care precizeaza tot
el- sufera de o religiozitate cu adiacente folclorice si
superstitioase.Pana la varsta de 4 ani viitorul mester al
cuvantului nu a articulat nici o vorba, nici cuvantul vital
mama.S-ar spune ca in cei 4 ani de mutenie (voluntara?)
Blaga si-a insusit in mod inconstient Inavatatura lui
Atman(=tacerea),despre care scrie mai tarziu in Geneza
metaforei si sensul culturii (1937). A urmat cursuri liceale la
Brasov si a facut trei ani de teologie la Sibiu.Studiile filosofice
le-a facut la Universitatea din Viena, unde a obtinut si titlul de
doctor, cu teza Kultur und Erkenntnis (1920).Intre 1926 si
1939 a indeplinit diferite functii in diplomatie (Varsovia,
Praga, Viena, Berna, Lisabona).A fost numit profesor la
Universitate din Cluj la o catedra creata in mod special pentru
el (Filosofia culturii).
Sistemul sau filosofic, comparabil ca anvergura si ca
arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel, iar ca expresie literara
cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita de
trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931;
Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura transcendenta, 1937),
Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935 Geneza metaforei si
sensul culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939;
Despre gandirea magica; Religie si spirit, Stiinta si creatie
1942). O a patra trilogie, cosmologica, ar fi urmat sa

grupeze Diferentialele divine (1940), Aspecte antropologice

(1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977). In
Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969),
Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei
mari etape: aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana,
reliefand implicatiile metafizice ale acestora.
In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata
asupra conditiei omului in univers, in fata asa-zisului Mare
Anonim, care in conceptia filosofului este un produs miticfilosofic al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia I
se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. In
conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru
autoconservare constituie baza vietii umane, dar omul isi
cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod
de existenta in orizontul misterului, unde din preom devine
om deplin prin incercari perpetue de a-si releva siesi
misterul, in pofida cenzurii transcendente impuse de Marele
Anonim.Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii
metafizice, teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie
sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de
fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-I mandria si
satisfactia singularitatii.