_

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL VI.
1 APRILIE 1872

1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

IA
TIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.
alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

www.dacoromanica.ro

No. 12

Anul VI.

Iassi, 1 Martie 1873.

CONVORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie-eirei

WM.

Abonautentul pe un an pentru Romnia Mier/ 1 galben; pentru Austria 6 II; Pentrn Germania 15 Franci; pentru
Svitera, Belgia si Italia 20 franci; pentrn Francia si Spania 25 franci.
Abonamentele se fac nnmai pe un an intreg; in Iasi la Tipo-Litografia NationalX si la redactitine, in Bucuresti
la 1ibrria Soccec et Comp.; in tome celelalte orase din Romlinia labiurourile postale.

ALECU RUSSO.
I.

A. Russo trimis de copil inteun inStitut din

Elvetia, sviri studiile colegiale i se intoarse

in Moldova la 1838 cu o eolectie de incereAri poetice scrise in linen francezi. Pintre

af este bucAti inspirate de amorul libertAtii se
gsea i o imprecare violentit contra tiranilor,
ce-i causa oare care sup6rAri in Viena din

partea po1iiei. Soarta lui ii puse chiar din

prima-i junie in fati en prigonirea guvernelor
despotice, Ans aceastA prigonire nu pail si
schimbe intru nimic vesela nepAsare a caracterului se'u.

Dupit intoarcerea sa in tad, Russo locul

/re.Lo doi ani la o moie pArinteascl din munti,

i acdo trAind in frAtic eu natura, el se indite look ,de tot ce purta sigilul nationali..

1 mai eu
saml legende i poesii poporale. Chiar de pe
atuficeao adeci la 1839 el incepii sl adune
eite:-va fragmento de ,antete betrIneti i s.
serie nnpresiile in limba franeezi, Ans toate
acele manuseripte s'au perdut.

tAtii : obiceiuri, costumuri, danturi

Singnra compunere importantl, ce a scapat

pentra gloria literaturei noastre, este admirabila Ctintare a _Rondiniei" , tradusA mai tArziu
in rominete de N. 13Alcescu i publicatA la
anul 1855 in Romania Iitterarci. Acel poem
in prosi a inspirat urmAtoarele strofe adresate lui Russo de catrA uu profesor francez,
d-rml Storhas :
Ohl vous qu'im noble zele a jetd dans Parene
Pour crire en passant une histoire de feu,
Marchez sur les hauteurs on l'me vous entraine
Sous le regard de Dieu.
L'Europe aura ses yeux ouverts gar le Moldave,
Sur le Roumain longtemps endormi, malheureux
Qui s'dveille sans peur de son sommeil d'esclave !..
Peuples! formez des voeux
Pour la jeune patrie encor dans ses vieux langes,

Pour la libert sainte et puis pour l'avenir,

Pour les hommes de coeur ici bas vrais archanges
Qui meurent sans mourir !

etc. etc. etc.

A. Russo era poet in toatA puterea cuve'ntului ; natura lui avea nevoe de orizonmi intinse, de acrul muntilor, de sunetul doinelor,
i Anse guvernul gusl de cuviinta, a-1 rAndui
in slujbl i a-1 inchide intre pAretii unci judecAtorii. Prin decretul domnesc din 22 Mai
1843, Russo f trimis in calitate de membru
56

www.dacoromanica.ro

ALEUT RUSSO.

4.; 1

al tribunalului la Neamt i apoi la Peatra.

CAti-va ani mai in -arma, adecii la 1851,
Crigori Ghica VodA ii numi eandidat la diTamil de apel in Iasi; Ansti cariera judeelarA
nu conyenea nici decum aspirrwilor sale intime:

Prefer de o mie de ofi cArarea de la munte.

decAt cariera deschisa divaintea mea!" zicea el
adese on glumind ; pnin urmare in loe de a

mucezi iii namolul deldor jadeditorgti, el se

furisa pintre densele de crde ori o putea face,
pentru ca S. cutriere nulntii, si sA descopere
legende.

Jurnalul sell de toate zilele trebue sA fi

fost o comoarA . . Ans au avut soarta comorilor! slan perdut nelAsandu-ne deelt o singurA legendA : Peatra Corbalui," culeasii la
Bicaz.

La 1846, Russo compuse pentru teatrul romAnesc din Iasi o mica piesA intitulatA: Jienieerul Vadra," in care un term canta urmatoarele done versuri :
Din Foctilani la Dorobui
Tara-J.

pilot de Ciocoi."

Indrasneala-i RI mare de a emite o asemene idee intr'o epocA de aristocratie, prectun

era sub Domnia lui Mihail Sturza! Autorul

dramatic o plAtl cu un esil de done luni la
monAstirea Sovegea.

Fost-a el Anse condenmat de yre-un tribunal ? iuici decum ! . Pe atuncea vointa Domneaseil tinea bond, procedurei: Domuul era

talburare liniqtea obqtieri, indemnAnd mai ales

pe actorii teatrului national la rostirismndaloase pe scena teatrului. Noi am hotii2it

se include pe aceast fafri spre infrilnare in
monAstirea Sovegei; deci poroncim Ispravnioi

cului de Focsani. ea indatA ce numitul va sosi

acolo, sA4 intovArAseascA insusi cu paza enyfincioasA plini la local insemnat, uncle incredintAndu-se egumenului monAstirei, sA pue la

cale de a se tine cu cea mai de aproape priyighere pe post 0 rugciani in toatil vreme.i
cAt se va aila acolo. Se ya regula totodata.
ca numitul A. Russo nu numai sA lie cu desevirsire oprit de a e1 din cuprinsul moultstirei, dar si de a corespondui sau de a SC:
iiitiiliii eu nime. Ear' daca se va aseza aceasta
pnin intelegere en egumenul, apoi se nor rAndul doi vrednici i destepti slujitori spre paza,
poroncindu-le sub- asxa respundere a ti en
neadormitl priVighere . etc...
Pe temeiul acbstui debret, ce merita a 11
aretat ea un model de ddspotism burlesc, A.
Russo fu dus la Sovegea Mists, dreptatea diu
anul 1846 nu se multami numai cu atAta : mm
alt Luminat ofis gospod trimise totodata Ia
altA monAstire intreaga trupa romaneascA! Ridicultd unit cu arbitrarittl!
Pc erind tronul se eredea astfel in pericul,
pe eand guvernul lua piste msuri atat de
aspre in contra teatrulni national, pedepshid

orbeste autor ai actori, eu mu all= la Bu-

legeaEatli, copia de pe Luminatul ofis Os-

curesti. Intoreendu-me la Iasi, giisii urmAtoa-

pod din 26 Feyruarie 184-6, care dispunea de

libertatea individuall a lui Russo. El e un
document curios pentru istoria regimulu Re-

rea serisoare a amicului men ; ea va da o

idee esacti de caracterul se'n nepAsitor si de

gudamentar :"

entice :

Ineredintandu-ne, cA Alecu Russo a urmat prin ale sale indemnAri de a se pune in

spiritul, en care el trata imprejurArile cele mai

Iubite!"
Nu-mi remine decal, timpul necesar

www.dacoromanica.ro

ea

ALECU RUSSO.

vestesc, crt, guvernul i-a pus in giind

sit fad, din mine un om important i demn de

439

L'amitig dun grand homme est an bienfait des deux.

esil. I s'au nzirit guvernului, precum se nitzare cailor cu nitray, i dar el a giisit de
enviintit a me aresta i a me condemna, ca

Adio! me due sit gust plikerile vietei contemplative a sfintilor apostulii i me despart

capiit simtiri religioase in fundul unei moastiri. 0! guvern piirinteesc! el mi are alt
vis deciit fericirea noastr, mi are alt tel decat a ne face demni de imperiitia cerului.
Eatit pentra ce el ne infundii ita de ades in

Domn san.. . creditori !

Singura mustrare de qiget, ce (Tara a me
mind in acest moment, este, cit bieii actori

ui

shall sahitstriilor.

.1)eqe un cias plec en nepw-di masa cum

itwnnii, i intreprind un voiaj gratis,
multamitii ingrijirei guvernului; aa dar,
xi

tu nu me vei gsl, la intoarcerea ta, lungit pe

diu anal teu i diindu-mi aer de paii.. Ciind te
yei revede cu pliteere sub cerul patriei i sub
tavanul apartamentului ten, vei simtI un mare

deert in sutlet, cad amicul teu Russo iti va

lipsi. Ah! aceastii, idee m'ar face sit 'Ors laerimi amare, dacit nu mi-ar plitce, mai bine
sei rid in Ma prigonirei! Mangitie-te, frate,
cad toti cei ce poarta munele de Russo sunt
destizutti a fi persecutati ; omonimul men Jean
Ce
Jacques a pktimit multe in viata lui !
aqemenare miigulitoare pentrn mine !

Lucrurile mole sunt in boccea; druta de

potit me ateaptil in curtea ministrului din
Iiimitru, de nude am sit plec ; aga fumeazit
ciubucul sea de iasomie i me indeamnii sit
mantuiu aceastit scrisoare, in vreme ce fratele ten imi ant& din vioarii aria franeezA :

Partant pour la Syrie.

Alea jacta est! a zis Cesar, and a trent Rubiconul; eu am srt tree Bahluiul ! prin
urmare voiu zice : amice! Wind* la bietul esilat i declamit ades versul celebru:

de Mute En% amiirime in contra oantenilor, tie

impitirtg.esc osinda mea. Teatrul romiinesc Ia

Felice de tara al eitrei guvern
monastire!
luminat produce asemene deiintate intiilniri !
Adio ! iuicit odatit; bpme amicilor cii ei
scutese de a se imbrziea in haine negre .. etc."

Russo gusta placerile vietei apostolice Omit

in primitivarA, inse el nu se multami numai

cu estasul contemplarei ci profifil de timpnl
arestarei sale, pentra ca sit culeagii crite-va
balade de la un betriin lautar, ce se gitsea in

jurnalul unui
prisonier", care s'a publicat in Revista Pomoniistire, i scrise totodatit

Wing" din Bucureti.

Micarea din Iai de la 1848 sill o mare

parte din tinerimea Moldoyei sa' emigTeze. A.
Russo fa din numerul proscriilor. El treat
in Bucovina i merse la Viena, unde se in-

tianl en alti Romani, ce veneau din Paris ca

sit intre in WI Plecand en totii pc DmiAre,
ei se giisire pe vapor in societatea sgomotoasii
a unui mare numer de Maghiari inarmati. Ungaria restma de tocsinul reyolutionar i stranepotii Ini Arpad fitceau visuri de cuceriute.
No ! Domnilor, zisere ei Romanilor,
vreti sii ye daft none pentru ca sit ye sciplim
de Turci? Noi suntem gata sit intrinn in Moldova, precum an iutrat i stritmoii notri.

www.dacoromanica.ro

ALECU RUSSO.

410

Russo le respunse zimbiud:

No 1 tii d-voastri, pentru ce Moldova-i o tarA mitnoasi?.. pentru cIt pamiintul

ei au fost ingrsat cu lesurile striimosilor

vostri!"
Acest respuns inchise gura Maghiarilor,
Anse Russo as mai tiirziu a suferl multe

daune din partea autoritii unguresti.

In luna lui Iulie trecnd prin Transilvania,
el fit arestat la Dej i condus sub escorta in
inchisoarea de la Cluj ; Ans6 desi el se gitsea in mijlocul unui popor sc1bticit prin betia
revolutionara i prin urii contra RomAnilor,
desi viata lui era in pericul inteo epock mule
toate oras,ele i satele erau ilustrate cu numeroase spAnzurritori

epe,

totusi ci nu-si

perdit cumpnul.

Jubite A .

imi scrise el din inchisoare,

Iii Ungaria 1iber mi-am perdut libertatea!

Strigritul maghiar : Mon sabaciag ) insemneazit lanfuri pentru Romani! Ergo, am fost
arestat la Dej, i chiar scum mi se pregiteste
un alaiu de nafionalilti-gardkti ca sit m duel
la Cluj ; Ans nu fii ingrijit, dragul meu, cci
am o tainica i sigurA presimtire, ci nu mi
se va intAmpla ninc. AceastA siguranti imi
vine din credinta, cIt RomAnul tin piere cu
mia cu doue
Furia ungureascA e atAt de
desantatA si de comica lungimea phttenilor si
a mustetelor maghiare e atat de esageratA,

incitt departe de a in6 inspAimAnta, ele imi

inspirit un ris nebunesc. . . etc."
Pentru ce iins Russo a lost arestat ? Aceasta
o aflAm din pasagiurile unei lungi protestari
adresate de el contelui Vay, comisarului din Cluj.

Domnule Conte !Refugiat de trei luni in

Ungaria, am asistat ca un spectator la eve') Vivat libertatea.

nimentele acestei teri, bucurAndu-mts de ospefia.

ce-o primisem, i doriud in fine ca sIt me in-

tore in patria mea, am luat drumul eel mai

drept, adecii pe la Dej; se ye& Ans, cit in
Ungaria drumul cel mai direct nu-i lid eel
mai scurt nici cel mai sigur, ciici deodatA
m'am trezit arestat, despoiat de lucrurile mele,
cercetat pKnii la pele, i iutemnitat ! Trist si
neasteptat efect al ospetiei maghiare !
In zadar am protestat, in zadar am cerut
sit mi se spue motivul unei asemene maltratad ; nici un membru al autoritutii nu a giisit cu cale, sii-mi respundA oficial. Eatii Ans
prepusurile gelosilor impiegati, care mi-au deschis portile inchisorii
1-iul prepus.-0 femee m'a vezut fitc6nd
semne misterioase in Dej !
Cui?
,,2.le prepus.Sunt Roman !

3-le prepus.Corespondenta giisita in valisa mea este in limba francezA !

4-le prepus.In acea corespondentit nici

nu se pomeneste numele de Ungaria !

5-le prepuseTrebne sa fiu comisar rus !

6-le prepus.Trebue sit fac parte din Comitetul croato-slovaco-sirbo-valaco-sacson for-

mat in contra Ungariei!

Pe temeiul acestor grave prepusuri domnii
judecatori ii frecar manile cu multi:mire si
in intemnitar6 cu convingerea eel putin naiTA, ca si-an salvat patria!
Donniule Conte! ITO giisl, negresit, eh am

tot dreptul sit protestez in contra mmi asemene act arbitrar al autoritatilor subalterne
din Dej, care, dupi ce a pus mrtna pe mine,
si-au apropiat totodati i valisa mea ca new,
ce, dupi socotinta Icor, confinea dcstimd 0
viafa Ungarici!
Protestez dar in numele legilor, in numele

www.dacoromanica.ro

ALECli 11USSO.

fibertittii individuale, iii numele dreptului gintilor, i cer o satisfacere deplinA in contra
agentilor, care au atacat in persoana mea principiile cele mai sacre ale dreptatii etc. etc.
Adeastit protestare a mea va ptir poate
cam lungii, domnule Conte, Anse nu cred sA

ve parit atAt de lungA, precum mi-au pArut

uiie lungi aceste opt septemini de captivitate. etc. etc."
Pe cLind Russo protesta din fundul inchisorii i adresii, Comitetului revolutionar din
Cluj scrisoarea sumeatA, ce este publicatA in
Revista romnd", amicii lui emigrati in CernAuti scrieau gnvernului din Pesta cerend libertatea captivului, i in sfirit portile se desehisere dinaintea lui.
,,Nu e nimic mai dulce pc hime decAt o
ducA de aer liber." ne zise el, cand ne revezureni.

441

noate culpa mea. Am ateptat dreptatea si

dreptatea nu vine !
Iubitii mei ! Socotiti-me de azi ca mort,
caci de nu voiu marl de inithnire sail de boall,.

perderea libertatii mele me oprete de a fi

terei de folos . . . i dar eu me consider ca uu
ora sters din cartea vietei.
De trei zile cant necontenit aceste versuri
din balada lui Toma Alimo; si fie oare o
presimtire ? . . .

Incbinare-a i n'am cui

Inchinare- murgulni;
Dar mi-i murgul cam nebna
8i de fuga. numai bun.
Inchina-voiu ulmilor,

Uriaii culmior,
CA sunt gata sa-mi respunza
Cu freamt voios de frunze
Ulmli ca s'or clAtina
Frunza crt s'a scutura,
Trupul ca mi-a astupa."

perdut, i e o mare dauni, cad amicul meu

Marl de aceste rAnduri, gasesc intre pu--\

tinele hArtii remase de la el urmAtoarele fragmente, demne de a fi publicate ca uncle, ce
cuprind cugetAri adinci..
A. Russo avea multe scrieri incepute, Anse
cruda moarte nu i-au permis si le termine

avea o judecatA profundit i lin spirit cu totul

La anul 1859 el s'a stins cu zimbirea pe

original.

buze in mijlocul entusiasmului national de pe

NepAsarea caracterului sett l'a sustinut necontenit in lupte victorioase cu soarta. 0 singurit datA, cat a fost el in inchisoare, pateterea sufleteascA l'a pitrAsit i atunci el a
inceput o scrisoare.tristit cittrit amicii sei, Anse
nu au sfirit'o . . .
,Fratilor ! Ii zicca, nenorocirea care prigonete Ora loastrit, me apasit i prin mine.
De stiptemani intregi stau inchis Eirit a cu-

atuncea 0 a lAsat o dureroasl jale in inimele celor ce l'au cunoscut i l'au iubit.

In timpul captivitittii sale, Russo avea obiceiu sit scrie pc bucAtele de hArtie cugetarile
rare ei treceau prin mInte. Multe din ele s'au

Trecut-au junele poet ca un meteor deabii

Ara pe cerul patriei sale, Anse numele lui
va creste cu timpul 9i va straluci glories in
fruntea poemului Cantarea, Romdniei."

www.dacoromanica.ro

V. Alecsandri.

DIN SCRIERILE LEI ALECU RUSSO.

442

Din scrierile lui Alecu Russo.

PEATRA CORBULUI
(Legenda culeasa la Bicaz de A. Russo).

Visitnd valea Bicazului, care dit in valea

Bistritei, call nostri se insirau pc carAri Auguste i petroase, condusi fiind de un cAlituz
munteau. Acesta era tipul Rom Anului din Carpati, t6n6r, vesel, sprinten, dibaciu, lipsit de

lins6 inzestrat cu bunul shut al

strrimosilor nostri. El ii purta calul in joe
si ne povestea in graiul sen poetic viata lui

inv6tAturA,

de copil al muntilor, v6nAtoarele sale la ursi,

ii chiar inthigiri1c inimei lui, spun6ndu-ne

totodatrt numele piscurilor i admirAnd ca noi
mAretele asezAturi stancoase, care ne incun-

glonturi en catanele nemtesti . Hei!

mu*
brazi ascund la radAcina lor trupuri omenerfi,
pintre resunetele spririoase, ce es noaptea
din codri, trebue O. fie si glasurile celor mist.
Bine, dar pentru ce acele ucideri ?
Pcntru cc ? pentru un euvat, pear*
o cAprioarA, care trece hotarul, pentru ura
contra Secuilor, ce ne pradei pdmi4ttui pe
nesimtite .

AceastA espresie energicA

a pradarii pa-

m6ntuleti ne Etat srt gAndim cu miilmire la

mpAsarea guvernului, care permite vecinilor
de a strAmuta necontenit linia de fruntare a
terei in paguba noastTa. linul din noi ans
mai mult admirAtor de podoabele naturei &eat de faptele oamenilor, intrebA pe calAnind

jurau ea un amfiteatru urias.

Strimtoarea, in care curge prir6ul Bicazulni, este una din cele mai frumoase din Carpati ; natura pare c6. a voit a aduna la un

nostru, cum se numea strinca dreaptl ca mi

zid, IMO, care ne atiam.
Peatra Corbului, respunse el.

loc tot ce a putut crea mai gratios, mai pi-

Cc se AA domnule?
Are vre-o istorie, vre-o basna, vre-o
A inteleg; are ca toate stancele cate

toresc si mai grozav.

Tablou magic si demn de penelul lut Salvator Rosa! Soarele asfintind intr'un ocean de
luminl infocatrt; cati-va pldesi treand pintre
copaci; cati-va vulturi sburAnd roatrt impre-

Are vre-o legendA ?

be

vedeti.

pAdure neagrrt, ce se intinde in dreapta si in

stinga, colo in zare, spre CeahlAu . . Ea este
linia hotarului Moldovei, si in ea facem ades
v6nat la caprioare, la ursi . ba chiar si la

spine
ziserem Cit totii,
apropiind caii nostri de al lui.
Romanul i.i clAtini pletele, tinti ochii sd
vulturesti pc v6rful stancei i povesti:
StAnca asta incununatI cu plopi si mesteacani, precum o vedeti, au fost martur und
intAmplAri foartea jaliiice, de care se pomeneste la noi din neam in neam. Cica pc
timpul stramosilor, un strain pribeghid de IX
dealul Corbului, despre Borsec, a venit st

Unguri cAteodata.

se aseze la Bicaz. El ii durA o

La Unguri?
Dar! Plftesii nostri, din timpurile vechi
si Oa in timpurile de azi, au preschimliat

de-oparte, pentrucA pe aicia, pe la noi fie-

jurul v6rfului CeahlAului, si jos, EingA o naltA

stance, caii nostri adApAndu-se in apa limpede
a Bicazului!
Privii, ne zice cAlituzul nostru, acea

Spune-o

. . .

chLsuit mai

care cotun e locuit de un singur neam,

strillnii run sunt primiti in sinul lui.

www.dacoromanica.ro

iic SCRIERILE LUI MEM' RUSSO.

.PribeaguI avea o fatit, crireia Bistritenii ei

gas.erC

numele de Corbita, intru aducerea a-

z-dote a dealului, uncle ea se nscuse . . Ce

Cica era sprinfati! re bujor de copilit!
knit ea o cilprioarit! ciert gurita ei era un
in-or de miere; cicii ochii ei stritluceau ca
Tocurile, ce le aprind ciobanii noaptea in intorterecul codrilor.
veneze dragostea ;
iikIttli &cal amblau

multi eiintau doine iii childa ei, dar din toll

numai unul, un pliteas cu pletele lungi si cu
eh-pal de Fet-frumos avit norocul sa cada
drie: Corbitei. Prtrintii lor se primire a se into cri i i logodire dupi obiceiu.
Pe atuncea, spun betrrtnii, cit se frtceau
adesc niivaliri de Tatari in tarit, i di in urma
icr remitnea numai cenusit i Onge. Pitgitnii
dracttlui! cicrt mAncau carne de cal si beau
Lpte de eapit.
zi o ceatii de Tatari, petrunzend in
mtu i. ajunsere pnit in valea Bicazului. prAland. ucigend tot ce era in calca bor. Tatra
Corbitei i logodnicul ei cazure morti litugit
ropda, pe care el voia sit o apere, citci Tatarii
aufisere de frumuseta ei i avea de gaud sa
6 ducti, poclon Hanului de la Bugeac.
..Corbita Anse scapit ca apa lnntre degetele
-for ;i o apud, la fugit spre munte, urmaritit
de Tatari ea o ciuta hitituitrt de lupi. Biata
Jlitit alerga (WO copaci, pe dupit stiinci, si
diu eand in clind se oprea putin, ea sit se
mai restate, dar n'avea vreme sit inghitit macar
dasca tie aer, citci Tatfirii i calca pe aria.
_Corbita insprtmintaRt, nebunit de grcaza

mi de durere, se indrepti spre stithca asta ti

mimics(' in cure'nd pe marginea ei. Aici ea se
opri o clipa st ctit in urmit.Tatarii se aympiatt en fuga.

413

Atunci ea cazit in gemmelii si se ruga Iuj

Dumnezeu, sa-i vie in ajutor
Zadarnia
. Malta unui Tatar se intinse sit
rugruninte !
o apuce, ause ea rildicAndu-se drept in picioare, cu perul despletit de vent, cu ochii

aprinsi, cu fata alba ca un cnn, zise : atunci

s'ajungeti voi, cithd iti pune maim, pe Corbita !" i deodatit ea se aruncil in prapastie.
Trupul ei se eufundit in apa Bicazului, sdrobindu-se de bolovani, ear Tatarii remasere incremeniti i thee ucisi chiar pe muchia stiincei

de o ceatit de phicsi, care alergasere in ajutorul Corbitei.

De atunci locul acesta se numeste

: Stanca
Corbului!"

In zilele de serblitori, pe citnd fragii stint

copti, fetele de prin cotuncle invecinate se adunA pc piscul stancei i dna doina Corbitei; ear in noptile luminoase ale primgverei
pitstorii zitresc adese o umbra alba clittindu-se
pe verful stancei i apoi luneciind dealungul
ei prtnii in apa Bicazului."
Calituzul trecit lits5ndu-ne sub o impresie
adAnc6; si nu stiu, cum se intiimpla, caci in
noaptea acea somnul nostru, leganat de vuetul
valurilor Bistritei, fut totodatii i fremiintat de
visuri neplitcute. Pare di o stiincrt mare ne
apasl peptul, in vreme ce o ceatit de Tatari
ne amenintau scarsnind din dinti, ti o copilit
gingasit intthdea mAnele spre noi.

Decebal si Stefan cel Mare.

(Studiu istoric).
Stritlucite i mult marete figuri sant ale a-

cestor doi eroi in cadrul istoric al Daciei vechi

si al nouei Dacie ! Inchipuirea se perde iii
shor, citati cearcti a se urea 'Anil la inaltimea

www.dacoromanica.ro

DIN SCRIER1LE MI ALEUT RUSSO.

444

bur, O. Anse numele unuia dintre acevti bar-

bap legendari este in toate gurele, pe cAnd

celalalt este acoperit cu velul uitgrii.
Fanatismul patriotic

ignoranta atribue

lui Stefan tot ce i se pare minunat, tot ce-i

este necnnoscut: od ce zidire veche, un pod
de peatrg dgrAmat, o movilg de pgment ridicatg in inijlocul unui ves intins, o ruing de
cetate, biserici, schituri etc.. . tot, zice Rominul, este &cut de Stefan Vodg.

Dar istoria este mai nepgrtinitoare ; ea ne

aratg imaginea maestoasg a lui Decebal stringend cu o rang rana deschisg in peptul su,
i cu cealaltg chemgnd popoarele in contra popornIni-Rege.

Stefan e nn luceafer luminos ; Decebal este

un soare intunecit ; Anse umbra lui Decebal
se intinde mai departe cleat lumina lui Stefan.
Stefan este un om gigantic, ce Ample ochii ;
Decebal se inaItg in zarea trecutului ea o
zeitate nevezutg i neinteleasi.

i unul i altul au avut acela tel, aceeavi

idee cublimg ; neatArnarea patriei lor! Amendoi

sunt eroi, Anse Stefan un erou mai local, un

erou moldovan, Mud Decebal este eroul himii!
In vglinevagul seculelor trecute nu e rar

de a vede uncle state mici sustinendu-se i

mirindu-se chiar prin ajutorul politicei. Astfel
Stefan amenincat din toate pirtile de oardele
selbatece ale Tatarior vi de nenumeratele feare
asiatice, ce nitvglisere in Europa la glasul lui

Mahomed II, i al lui Baiazid, poreclit Fulger ;" atacat fari rggaz de Levi i de Unguri
sub pretest de oare care drepturi fictive, Stefan,
zic, se opuse duvmanilor dud ea puterea, cgnd
en dibAcia unei ingenioase diplomatii. El se

unl ca Leii, ea sg bail pc Unguri, eu Un-

gurii ca sg alunge pe Levi, 1 cu amendoue

aceste neamuri, ca sg resiste Turcilor.
Intelept, viteaz, neadormit, el isbuti a face
dinteo targ de pgstori o Ora de resboinici splimAntAtori, vi cu singurele lui mijloace el fulgera pre Baiazid Fulgerul", combraii cu succes pre Matias Corviiml, smulgendu-i o parte
din Ardeal, =situ& Levii de pe pgmentul ronignesc lugnd Podolia vi Pocutia vi puse stgplinire pe vesurile goale ale Bugeagului vi chiar

pe o parte din cAmpiile Valahiei.

In mijlocul tgcerei de moarte, in care Inmea era cufundatg pe thnpul lui August, se
vede ridicAndu-se deodatg in fata imperiului
roman un oin nou vi un p000r lieu, pe care
vechii cetgteni ai Romei ei numeau barbari_
Anse veful barbar se numevte Decebal ; el
are o inimg ce ar pute cuprinde lumea intreagg,
el se sprijineste cu mgndrie pc areal libertAtii.
Popoarele stau in mirare cu ochii tintiti asupra
acestui barbar, care se mesura cu imperatul, ggsindu-se deo potrivg cu densul, vi
care umilevte Roma silind-o sit-i plgteasci
tribut. Domitian Dacicul, Particul etc., saki
comorile sale, ca sl cumpere pacea de la Decebal, Anse Decebal sgaltie puternic colosul
roman frg a-1 pute rgsturna ; el combate ea
influinta romAng, marirea romAng, domnirea
romiing, vi in fine cade glories sub bratul divului Traian.
Moartea lui este ultimul sacrificin, ce-1 face
poporului sell ; el se ucide pe ruinele pateiei
sale!
Decebal e ca stelele acelea cAllitoare ce se

zgresc pe cer fgrg a vti de unde yin i unde

se duc. Necunoscuti pe lume, el i poporul
sell, ping in momentul, and incep lupta cu

www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE Lill ALECE1 RUSSO.

Roma, ei dispar in curnd i deabia nnmele

lor remine inscris in unele pagini de-ale lui
Tacit.

Stefan i Decebal au fost oameni de aceia

care n'au nici stra;moi, nici moteni.
Decebal mort, Dacia cade fecioara Ina, in
trista conditie de provinta departati. Stefan
coborit in morm6nt, Moldova, pe care el o
ridicase la culme, se intuneci incet Meet, perde
rangul Seri, drepturile sale, hotarele sale cele
vechi i rm mai conservi deal numele s6u i
snvenirile Domnului Stefan.

445

acute asupra. cretinilor, i Ans6 numele de

Cleft este sinonim cu numele de bray!
De unde vine aceasti influinti magneticA,
pe care o simpm, and se pomenete de acei
oameni eiti din calea dreapti ? pentru ce suntem dispni a da simpatiile noastre acelor prigoniti de asprimea legilor ? Ne place oare trainl
lor svnturat ? Am 176 ca dnii sit dormim

prin piduri cu cavil rizimat de adicina unui

stejar, en mina pe otelele pistoalelor ? Am vr

si stain de pindi pe ve'rful unei

stAnce, sa

ne espunem zilele necontenit Ia trude, la pericule, la lupte ? Ne incintsi ideea unui om, ce
are curajnl a se revolta in contra societitii

Remareabill asenAnare de destinuri ale terii, la done epoce atat de depirtate, dupi
moartea acestor doi oameni!
Stefan i Decebal au lisat testamenturi patriotice. Testamentul lui Decebal a fost moartea
lui ! .. Stefan, prevzend soarta, ce ameninta
patria sa, a dictat en limbi de moarte povituiri isvorite din dnrerea inimei, i din luciditatea engetirii celei mai inalte.
Dupit unsprezece secule; Stefan a ridicat

pilor aznte se concentreazi in acei oameni

spada singeroasa, care azuse din mina lui

energici.

Decebal. Cine oare va fi chemat a ridica spada

Unii din acetia au fost impini in calea

hopei prin vre-o nedreptate, de care ei au voit
sa-i resbune ; altii au fost condui de spiritul
lor neastmpirat, de natura lor activi, altii
de farmecul codrului care-I trage pre Roman
en o putere neinvinsi. Cine tie daa ntiscndu-se in alte timpuri, in alte locuri i in
alte condipi, ei n'ar fi ajuns oameni insemnap prin fapte mils* !
Moldova are i ea analele sale scrise pe
frunzele codrilor ; i ea are eroii sei de drumul
mare, ale cirora balade stint cu drag di:date
de popor, ctici poporul vedea in ei pe ni.te apiritori meniti a restabill cumpina dreptitii.
Tara Munteneasei (nutnit astfel in glutnti,

purtati en atita glorie de Stefan eel Mare?

Si and ? .

STUDII NATIONALE
(de A. Russo 1840.)

Toate napile in decidere san in stare Ana

neculti au avnt i an hoti pre care poetii i
romanparii i idealiseazi. Spania, Sicilia, Italia,

Calabra sunt chiar astizi cutrierate de bande

inarmate, ce se pn la drumuri, vietuesc in
codri 1 sunt groaza alitorflor. Grecia a avut
Clefii si, care sub pretest de a se resbuna

asupra Turcior tile= mai mult din jacurile

intregi, i a o combate cu singurele mi mijloace, sau insfirit esisti in sufletul nostra

un glas tainic, care indeamni a lua partea

celni mai slab in contra celui mai tare ?
Ori cum si fie, popoarele au o admirare
plini de dragoste pentrn Judi hoti i chiar nn
cult pentrn vitejiile lor, caci tot curajul na-

57

www.dacoromanica.ro

446

DIN SCR1ERILE LIN ALECU RUSSO.

cdci cea mai mare parte din ea nu este decal

un rs) a avut asemenea hoti infrAtiti cu poporul. La anul 1830 a fost prins i esecutat
in Bucureti unul din ei. Lume multi esista
la acel crunt spectacul, ear dud drama fit
sivirit pentru satisfilcerea societAtii, un teran se puse in genunchi laugh' trupul inortului i incepii a plinge amar.
Ce ai ? il intrebar6 cei care-1 incunjurau.
Ce si am ? m doare sufletul, cad acesta
mi-a fost binefg'atorul meu.
Cum ?

Acum e o lung, imi aram ogorul; unul din

boi ca'z mort de ostenealg i de clildurg! . incepui a-mi smulge pe'rul de desnidgjduire,
and omul acesta, Dumnezeu sg-i erte pacatele ; imi zise : Tine, sermane, i nu te mai
china ; cumperg-ti alt bou .. i-mi dete 12 galb.

firg a atepta macar sg-i multumesc!

fricg de catane sau de Cozaci, eir dud se

arita in Moldova, poporul zicea :

S'a Mt Bujor in tari...

Pe ciocoi mi-i bagi 'n feare, etc.

i. atuncl boerii mergeau la drum cu cite

doi, trei ArnAuti plini de anne din cap pilau
picioare.
Cuconul A ..

. duandu-se la Bad u cu ne-

vasta d-sale, care dormea in trgsurg, se vhii

deodati oprit in mijlocul drumului. Bujor cit
ese tovarli 'di atineau calea.

Arngutul de pe capri vra si se posomoreascg, Ans6 nu-i dete vreme unul din hoti,
cAci il smuncl de sus i-I culca in tiring sub
genunchiul sCu.

Ce vreti ? intrebi boeriul.

Ca si tii ce vrem, cucoane, an, ci eu sunt
Bujor !

Bujor ?
Bujor !

Or fi vre-o patruzeci de ani, de cAnd o

bandg de trei hoti vestiti domina Moldova;
pe atunci nu esista politia, i coinunicatiile
intre tinuturi erau foarte grele, prin urmare

acel triumvirat prada Ora in zioa mare firi

griji de potiri. XI era compus de Bujor i
de doi boeri din cele mai luta familii!
Prini insfu-it de Arngutii Hitminiei,
Bujor, mojicul, fa spanzurat, ear nobilii, privilegiati ping in momentul mortii, fure descApAtinati in campul Copoului.

Cu toate a-

Am inteles, adAtigi boerul.Eata punga, Ans6

te rog sti, nu-mi treziti nevasta.

N'ai griji, noi nu spgriem femeile ... Ctiti
galbeni ai cu d-ta ?
150.
Numai ?
Numai!
Cu zimti ?
Impgriteti.

Pre bine .. Multumesc . .. uncle mergi ?

La Bacgu.

cestea cronica pretinde, cg, doctorul Gall ar fi

SA spui ispravnicului inchingciuni din partea
cump6rat scump capul lui Bujor pentra ca
mea . . Hai, incalecg fleciu i cAlgtorie bung,
sg-1 studieze, qi cg. n'a dat nici o letcae pe
Surugiul de cuvnt, se asverli pe cal ; Artidvele boereti.
ngutul se aciti pe ma* en sprincenele poAcest Bujor i-a primblat vitejia prin Vasomorite i boerul resuflit mai uor.
lahia, prin Bucovina i prin Basarabia firi
Stati ! ricn1 Bujor . .
www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE LUI ALECU RUSSO.

Ce mai este ! intrebi boerul ingrijit.

M'am resgandit, Ca poate sit ai Devoe de
parale la drum ; eata zece galbeni de la mine.
Zicend acestea, Bujor arunca galbenii in
tritsurA; caii plecare en fuga, ear cucoara trezindu-se si vezend monedele de aur imprastiate

pe perine, incepa a ride intreband, dad, a

cazut vre-o ploae, cu bani, in vreme cat dorwise.

Dar I respunse barbatul ei; mi-au dant din

senin piste Bujori de galbenai.

Lautarii Tigani, ca vechii rapsozi, cantit poporului baladele sale stramosesti pe un ritmu
monoton ci melancolic. Poporul le asculta din

copilArie pana la adanci betranete, fail a se

satura de ele, precum nu se satura de apa

limpede a isvoarelor, cad poesia e pentru densul o apa recoritoare, care-i indulceste inima.
Care sunt Anse' autorii acelor balade ? Poporul insusi, poporul intreg ! .. De aceea poesia
lui cuprinde atate frumusete, care incanta i
minuneaza auzul. Un singur om nu ar ave o
comoara asa de bogata in imagini peetice, in

idei mar*, in simtiri duioase.

CateodatA se intampla. ea hotii sa fie i.
poeti ; ei atunci ii fac cantecul dupa plac i
ii respandesc in tara prin gurele lautarilor.
Ioan Petrarul din tinutul Neamtului a compus

iusui balada lui en cat-va timp inainte de a

murl.
Cine trece Lunca mare ?
Iaon Petrarul calare
Cu celmaoa despre soare
Cu trei ninduri de pistoale ... etc.

447

In bricca se vedea un om carunt, desbracat

de surtuc i cu toate acestea aburit de caldura atmosferei : el era maiorul Bacinschi.

Maiorul Bacinschi a fost un tip in sociecietatea noastra, Inca un tip original ci pillcut. Polon de nastere, el fusese de teller inrolat in oastea rusasca, Meuse campaniile Franiei i ale Italiei sub comanda lui Suvarof, si

la 1834, dupa incheerea Odd intre intre Turcia i Rusia, el se aped la Moldova in cali-

tate de staroste rus.

Cati-va ani mai in urma, maiorul fit numit
eful corpului pompierilor, pre care el il organiza pre bine. Cine nu-si aduce amide de
maiorul Baeinschi alergend la foc dud calare
pe calul sen roib, and calare pe o saca, cand
in uniforma, cand in halat, dupa cum il apnea
vremea. Adeverul este, ca pompierii nostri faceau minuni sub directia lui.
Maiorul Bacinschi era um bon vivant, i avea

un bogat repertor de anecdote variate, pe care

le povestea intr'o limba moldo-ruso-lesasca de
inultit originalitate. Toti il iubeau in societatea
Iacilor i toti voeau sa-1 aiba la petrecerile

lor, cad el adncea pretutindene acea veselie

placua, ce isvorecte dint'o inima bung,.
Ajungend in deal la Strung5, maiorul se
opri pntin, ca sit se resufle caii, i privl en
muliAmire intinsa panorama, ce se desfaura
sub ochii lui. Precrasnai ! zise el dupa obiedit! se; i lasand brisca pe deal, incepu a
se coborl singer in vale en puca in mama.
Paserile ciripean in umbra eopacilor ; cimbrii
respundea in aer un miros placut, Anse' soa-

La anul 1834 o bricca inhamatit cn trei

rele era nesuferit ; maiorul se pnse jos sub

un tufar de macia, asteptand ca sa vie tra-

cai venea despre Siret ultra padurea Strungei.

sura. Deodata tufarul se deschise i dete dru-

www.dacoromanica.ro

DM SCRIER1LE LUI ALECU RUSSO.

448

la vre-o 12 indivizi, care incunjurare pe yechiul militar.

Domnule ! ei zise unul din ei, nu cnmva se
intimplit sa, ai vre-o punga de prisos?
Sto ? intreabi maiorul.
A! eti Rus ? No davai rubla, cApitane!
Maiorul intelese i scoase din busunar vre-o
cati-va sorocoveti.
Pare ci ai i un ceasornic? observ hotul...
ada-1 incoace . . Nu-i vr'un lucra ... al men e
mai boeresc.Hotul scoase din sin un breguet

de aur.
Vrei sU schimbi cu mine7 intreabA maiorul.

Ilqii incepure a ride, ear capitannllor zise:

Eti maiorul Bacinschi, te cunose en de la
Iai ..

. ai scapat de foc casa unui neam al

men din Pecurari. Na-ti o carboavA de dram.

Da eine eti d-ta ?

Eu sunt Ion Petrarul !

A! .precrasnai! D-ta hot, dar om cinstit!
Banda aceasta fit prinsA preste cite-va luni.

Unul din ei priml sE devie calAn, pent= ca

sii scape de moarte, Anse el era lig= !
Romiinul se face hot, se face ispravnic, se
face judeciitor, dar callu niciodati!

CUGETARI

care n'au alt principiu cleat interesul personal, alt Dumnezeu deal pre sine insui, altA
profesie de credintA cleat: Noi, prin noi qi
pentru noi; acei, care nu cred nici in popor,
nici in libertate, nici in sacrificiuri, nici in
devotament, se acoper cu 'mina patriotismului

in zile de lupte, in zilele cele mAri ale popoarelor. Ei par' a fac sacrificiuri, dar nu
sacrificA nimica, ci pun la dobAndA.

Frasele sunitoare ale acelor ce grAesc mult

ascund adese on precugetiiri nricioace. Adeveratii oameni ai poporului, acei care gndesc
ca densul, vorbesc putin, lucreazA cat pot, i
plang, dad altii tot graesc! Poporul sufere i
geme ; poporul lucreazA, poporul na graete de
cat prin tAcerea lui.
CAnd adeveratii oameni al poporului au graft

i cu umlrul poporului au resturnat o lege

despoticA, un rege, o institutie uedreaptA, falsii
patrioti se indeasI la prada i apnea partea cea
mai mare ... 1 atunci advin lucruri neauzite,

de care natiile se ruineazI mai pe urma.

Sub cuvent de adear 0 de bine comun,

scrim de A. Russo in inchisoarea de la Cluj.

Fie-care revolutie trebue su nasci un adevr pe lume, si fie care crisi prin care a
trecut omenimea, a produs un bine sam germinul unui bine, dar nimic pin/ acnm nu a
putut sI desfiiinteze falsul patriotism.
Falsul patriotism este masca egoismului in
timpurile de tulburare.
Acei, care specula, libertAtile popoarelor,

falsii patrioti tunA in toate prtile, i in sinul

gloatelor se gasesc oameni buni, Anse slabi de
minte, care se ecsaltA la vorbele lor, se res-

pundese prin tari i tulburi contiinta concetAtenilor.

Gloatele sunt indurAtoare, cAci ele simt puterea bor.

Toate popoarele au asemenare intre ele, did

an aceleai suferinte; ele an instincturi gene-

roase.
www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE LUI ALECU RUSSO.

Hula i blAstem asupra celor ce inall popoarele!

449

JudecAtorii care discutft legea, acei care

gAndesc la inaintiri i sunt murati de erpele
ambitiei, acei care consideri legea ca un mij-

Oamenii libertAtii sunt pentru respectul i

neviolabilitatea omului ; falsii patrioti sunt pen-

loc folositor pentru sine, Bunt mai periculoi

tru mesurele de sAnge, de incuisitie, de turbare.

Judedtorii, care .gandesc la siguranta so-

Libertatea nu poate totodatii, sit fie binele

suprem i sit sufere arbitrarul.
Arbitrarul ucide libertatea, i adese-ori el
se nate din escesul libertAtii, din licentA.

Adeseori acei, care strigi incontra aristocratiei, sunt nite aristocrati ascun1 in stemtele demagogiei, nite falsi patrioti.
A ceti aristocrati de u1ift, de noroiu, de patimA sunt cei mai aprigi dumani ai libertatii.

Ei decreteazg legile de proscriptie, ei mesura

i vend libertatea ca o marfA ; ei arund petre oamenilor de pace i de onor ; ei acusA
de tradare pe eine vrea sA se coboare in rAndul lor.
Adeveratii patrioti sunt senini, cAci adeverul

este senin ca cerul zilelor frumoase ; sunt induratori, cAci libertatea este misericordioasA ;
sunt drepti, pentru cA libertatea este insIi
dreptatea
Evanghelia este cartea 1ibertAii, Hristos
n'a zis : ucideti pc acei, care nu vreu sA
creadA in mine"; Hristos a zis : Cuventul
este pentru toti acei, care vreau sA-1 asculte.
0 ! libertate, tu eti strigAtul lumii, dar nu

eti Anch credinta sa!

decAt plagele Egipetului.

cietAtii, la suferintele omenikei, la mArirea sacerdociului ce sunt chemati a esercita, acei

judecAtori insemnati pe frunte en degetnl lui

Dumnezeu sunt adeverati stAlpi ai templului
DreptAtii ; ei sunt gloria unei natii.
Natia luereazi pentra toti, judeditorul trebue sA lucreze pentrn fie care.

CAnd judecetorii vor intelege caracterul sa-

cra al misiei lor, atnnci numai libertatea va

domnl in lume !

Zelul degenerA in patiml i patima in nedreptate. Judedtorii estraordinari, tribunalele

esceptionale, puterile discretionare, etc., nu
fundeazit libertatea, ci terorismul.
Dad sunt oameni de bung credintA, care
cred in asemeni mijloace, plangeti-i! dar mai
en samg, plAngeti popoarele, care-i sufer !

Teorismul nate despotismul in numele libertitii! Despotismul nate o suferintli surdi,

ce deschide in ithmi isvoare nesecate de uri

si de resbunare.
Interesele leagA pe oameni, dar interesele
trebue se, fie reciproce!
Fundati programul libertAtii pe aceastA basi
simplit i nu va mai esista dumAnia intre natii,

Nu bunele legi, dar bunii judecatori apArA

altarul libertAtii.
nici ura intre oameni.
www.dacoromanica.ro

DIN SCRIERILE LIM ALECII RUSSO.

450

=MI=

Nu ziceti: Fie-carui partea sa ! dar ziceti :

tuturor aceeai parte!

Cand efii natilor se vor gandl serios la

fericirea popoarelor i vor intelege, ca marimea lor adevarata consista in binele comun,
atunci ei vor fi cei ante, care vor proclama
libertatea, caci prin libertate mijloacele fiecant se intind, puterile-i se inzecesc, dorinlele nobile ii iau sbor, i inimele se unesc

inteo sincera fate.

Ans6 a injosl pe unii pentru a inalta pe
altii, nu este un act conform cu principiile
fraternitatii, nici cu principfile dreptatii.
efi ai natilor, judecatori, patriot ! voi toti
care aspirati a fi mari in lume, ganditi-ve" in
actele voastre, ca nu este mai sfant, mai simplu, mai dumnezeesc adevar &cat acesta : Nu
face altuia ceea, ce n'ai vol s ti se facci fie !"

0 garda nationala inteleginta, serioasa, lipsitit de fanatism politic, e orelinea, respectarea

legilor, libertatea individuala i independinta.
0 garda nationala neinteleginta devine in-

strumentul orb al falsilor patriot. Ea poate

sa pue in pericul libertatile publice inlocuind
despotismul tromilui prin despotismul ulitei.
Dintre toate despotismele nici unul nu-

mai urit cleat acel ce cata prin fereastra inlauntrul familiilor, se amesteca in afacerile private i face a depinde siguranta, linitea i

chiar viata concetatenilor de la protejarea indivizilor, ear nu de la scutul legilor.

Libertatea in ma'na multimei este o arma

cu done taiguri.

--

Acolo uncle principiul egalitatii, dei con-

Daca a ave sa-mi fac testamentul politic,

a zice concetatenilor mei :
! fratilor, aleget judecatori buni !

Oprit birocrata de a devenl o putere des-

sacrat prin lege, n'a prins tine& radacina iii

moravuri, minoritatile vor fi ades victimele
majoritatilor, caci gloatele sunt neincrezeloare,
neluminate i lesne de a pleca urechea la

toarea publicului, care o platete.

Astupati-v6 urechia la glasul falsilor pa-

minciunile i la perfidia celor rei.

In aa stare de lucruri ades libertatea este
inlocuita prin brutalitate, i egalitatea prin

triotiAstfel tara va fi scapata de tradatori

silnica reducere a tot ce este mare la o m6-

1 de calii."

sur& mica 1 degradatoare !

pot* caci ea nu trebue sa fie decat servi-

--

Cu cat dobandesc esperienta prin studiul

omenirei, ma conving

ca,

1 bertatea absoluta

este cu neputinti in lume Fara o deplina transformare a neamului omenesc.

Pintre institutiile moderne, garda nationala

este una din cele mai frumoase i totodata

Lumea aspir& a se reinol ! Cine poate Ans6

prevedea toate daunele, toate suferintele, ce
sunt reservate lumei !... Numai atunci ome-

nirea va haladul in bine i in pace, dud caritatea evangelic& ii va relua locul, ce i se

cuvine in organizarea societatilor!

mai periculoase.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR.

451

statorniciti la meazi-noapte a Moldo vei an avut

Istoria Critica a Romani lor

de

a a P. HAJDAU.
cUrmare.)

Asa fiind cu partea despre Bacu, sa yedem si cu cealalta despre mum neagra. Eat5,
ce zice autorul: toata Dunarea de jos de la Braila

a se intocml in launtru si a-i statornici puterea, cit Petru Musat care domneste intre
1375-1390 are legaturele cele mai prietenesti cu Mircea, cit nici un resboiu nu tulbura
aceste legaturi, deci Mircea nu poate smulge
aceste posesiuni in timpul Domniei lui Petra
Musat, asa, dar epoca luarei acestor parti a
Moldovei de catra Munteni trebue s5, fie ina-

i pang mai sus de Chi lia cu prmul maritim

i cu imprejurimile continentale, propriu numite Basarabia, a fost a Muntenior. Epoca
cuprinderei lor este 1270-1325. De la aceasta
data i pana la 1400, Muntenii le-au stapa-

inte de 1355 prin urmare pe la 1270.

nit fara cea mai mica umbril de indoeala.

1465 aceste paili au fost
De la 1400
tot a lor, desi din cand in and Moldo-

de la Transilvania pana la marea neagra,

venii reuseau sa le cuprinda mai printre degete" fiind visul lor de aur." Numai dupa 1465

ele suut perdute pentru totdeauna de ultra

cei dinti. Sit vedem acum prin ce dovezi autorul ajunge la aceste incheeri.
Pentru stlipauirea nebanuita a Muutenilor
din epoca 1270-1400 se aduc urmittoarele:
un pasagiu din scriitorul Bizantin Halcocondila care arata, dupa d-nul Hajdau, intinderea
Munteniei pana la marea neagra; titulara .lui
Mircea din documentul de la 1387 in care se
ve'd cuvintele stapana 0115, la marea cea
mare." Dar cel mai vechi act dintre aceste
doue cel de la 1387 este cu mai bine de 100

de ani mai nou decal epoca 1270 in care

se face cucerirea acestor parti pentru anthia
data i autorul avea nevoe ca sit demonstreze
cum s'a intamplat aceasta Ante cucerire ; spre
acest sfirit intrebuinteaza deductiunea logica

i anume arata cit Moldova se naste ca stat

politic cam pe la 1355, cal cei antei domni

Toata aceastit argumentare este sau gresita

sau slaba si feu sustinuta. Pentru a se yea

aceasta sit analizam dovezile; dovada ante este
Halcocondila : Tara Muntenilor (?) se intinde

de-a dreapta avend Dunarea pang la termul

marin si de-a stinga avend Moldova.' Nimic
mai limpede la antea privire, dar dad, cetim
intregul Ice din acel autor, vedem cli d-nul
Hajdau si de asta data a cazut in aceeasi grealit in care cazuse cu actele comerciale a lui
Alesandru sit Stefan adeca a talmacit frasa fart

a line sama de totalitatea actului. Eata intregul pasagiu. Neamul Dacilor este foarte
iute la resboiu desi nu se carmueste de legi
tocmai bime, locuesc mai mult prin sate indeletnicindu-se cu paunele.

Tara lor se

intinde do 7a Ardealul Panonilor inceptin-

du-se de la Dacia Panonilor pita la Pontul Euxin din dreapta cum se intinde spre
marea se mrginqte cu fluviul Istru, din
stinga are regiunea numitei Bogdania. Tara
lor o desparte (in doue) muntele care se
intinde lung, cciruia locuitorii i zic PrasoLimba Dacilor, este foarte semi)) vul
natoare cu a Italienilor, acum ans intru anal de stricata, si deosebita incat cu greutate
Italienii ar puth intelege ceea ce vorbele

www.dacoromanica.ro

452

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR.

,lor ar vrea s zick de unde Anse au venit

si s'au statornicit limba si obiceiurile romane

aici in aceastA parte nu am aflat de la nici

im muritor, nici am auzit pe cine-va care a
aminteascA aceastA. Se zice cl de peste tot
locul oameni nAvAlincl au pelruns in aceastA

regiune fArl ca sA reme vre un fapt insemnat de acest neam inclt sA pretueascA
osteneala de a se aminti an istoria de fatA.
,Intru nimic nu se deosebesc in celelalte de
Italieni in mAncare, in arme si chiar in mobilier slujindu-se de acelas mijloc. De qi

acest neam se despiirNte in doue feri, in

rjara Bogdaniei qi a Istriei totu0 nu trdesc
intru sine cu dreptate * . . . .
23

Halcocondila vorbeste aici despre RomAnii

din amAndone principatele; sub gens Dacorum
nu se inteleg numai Muntenii, ci si Moldo-

venii. In frasa tara /or o desparte muntele

acest pasagiu? Numai Muntenii ? Apoi atunci

de ce i pe locuitorii din Moldova i cuprin-

de autorul tot sub numele de ea gens" sau

gens Dacorum" ? Numirea de Istria nu i se
da Munteniei flind cit inea [gurele DunArei,
dupA cum se pare a crede autorul cArtii de
care ne ocupam, ci fiind cA era fireste sA-1

poarte si &a de aceasta de vreme ce de la

marginele apusene e udatA in toatA intinderea
ei pAnh la Braila de acest fluviu.

Aceasfa este atAt de lAmurit indit vestitul

Niebuhr traduatorul latin a lui Halcocondila,
la cuvintele gens Dacorum adauge foarte
nimerit in parantezA sive Valachorum in quibus et Moldavi" 1 aceasta o face fiind ca au torul Bizantin numind obsteste in cartea sa

numai pe Munteni Daei, se temea de vre o

neintelegere care s'a si intAmplat, neintelegere

care se intinde lung, cdruia locuitorii i sic

Prasova" cuvintele tara kr sunt esprimate
prin ipsorum regionem, cuv'entul regio la sin-

cu atilt mai usoarA de capatat cu cAt insusi

autorul grec pare a o incuraja prin aceea cit
cu cate-va linii mai sus de local citat, el numeste pe Mircea ducele Daciei &IA nici o

gular, taxa ansilor, adecA a Dacilor cu alte

restrictiune.

cuvinte o singuri regiune despartitA in doue

prin un munte in care trIeste acelas neam
ipsorum Dacorum. Lucrul devine din ce in ce
mai lAmurit prin aceea cit dupA ce vorbeste
despre originea, venirea, obiceiurile, legile etc.
ale acestor Daci pe care D. HAjdAu i crede
a fi numai Muntenii, apoi adauge nemijlocit.
Quamvis ea gens .... De qi acest neam se

desptirtqte in doue feri in fara Bogdaniei

qi

a Istriei . . . . Pe cine trebue sit intelegem

prin acest neam" care locueste in Moldova

si Valachia ? Sau cine se inteleg sub Dad in
*)

L. Chaleocondylae Historiarum libri decem. pag.

77-78.

Cu alte cuvinte confusia care domneste in

vre un autor vechiu O. nu o ham drept stiintA,
ci sIt o pretuim numai intru atAt cat merita.
In aceasta tAlmacire gresitil se pare a Sincai
l'au indus, cu toate cA, nu intelegem zApAceala
cronicarului : el traduce yens Dacorum foarte

bine prin Daco-Ponani adecA RomAnii in

deobste, ear nu pe Munteni in parte si inchee prin Basarabia mai inainte s'au tinut
de Valachia." Din toate aceste urmeazi cA
Halcocondila and zicea cit Dacia se intinde
NMI la Pontul-Euxin intelegea pe Munteni
i Moldoveni impreunI, prin urmare acest autor nu-i poate ship D-lui HajclAu de dovadi

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA A ROMANILOIL

cum eli. Mutenia tinea gurele Duna'rei en Basarabia in veacul al 14-1e. *)

Al doilea argument este titulara lui Mircea

din documental de la 1381 in care se val

cuvintele stapan prima la marea cea mare."
Dar nici acesta nu este de ajuns pentru a
esplica o epoca intreaga. Titularele domueti
n'att un caracter stereotip in toate timpurile,
ele se schimbal dupal deosebitele intamplari po-

litico prin 'care tree popoarele. Aa din cea

ce constituea la 1387 un fapt sigur, nu nrmeaza ca srt deducem en o siguranta deplina
cumca aceew;i stare de lucruri a fost inainte
d ia arma en o sutA de ani de aceasta data,
data an alt act contimpuran nu dovedete asemenea natural en acel din 1387 din acele
timpuri, noi nu gasim intransele nici o urin
de asemenea fapte.
Noi avem documente de la Vladislav i Radu

Basarab naintazi lui Mircea en datele urmatoare: 1365, 1368, 1369, 1372, 1375. In toate
aceste titulara domneasca dei feluriti, enprinde in general cuvintele Doran al UngroVlachiei, ban de Severin, duce de Fagara

453

chipuite? Cii alte cuvinte dad. astfel de titubare pcanese pria ceva, de sigur nu prin
modestie, prin unnare toti Domnii Munteni
dinaintea lui Mircea, nu ar fi lipsit a-i da
asemenea tilt:tiara dachi realitatea lucrurilor ar

fi fost aa haat sal le nasca macar idea, idee

nod, veniti pentru. intiai data Iui Mircea
din imprejurari en totul, ea sa zica' aa, personale epocei Ini. Iii deobtie stripanitorii ii
pun in partea cea schimbacioasa a titularei
lor, ceea ce-i inpresioneaza mai cu sama prin

noutatea lucruhd, prin insemnatatea momen-

ta* o posesinne nen capatata figureaza necontenit pana ce intrupata cu total in aidtatea Ord intregi ea devine neinsemnata perze'ndu-i oare cum farmecul noutatii. In titularele domneti din seculul al 14 ban de
Severin se vede figurrind at timp Domnii tin
in feud aceasta tara de Ia regele IJngar, indata ce ea este intrupata pe deplin caltra remaita Munteniei, atunci el pere din docu-

mente, pe and duce de Fagaraq

qi,

Amlaq

continua a figura pentruca positia eseeptionala

:zi Amla" dar nici in unul nu iLsint titul

a acestor &mate nu invoea contopirea lor cu

Valachia. Nepomenirea ulterioara a unei titu-

stiipa'n pile& la male. Cum se poate ca

lare in nite acte urmatoare se mai esplica

teribilul Vladislav Basarab" sal fi neingrijit

a-i pane titulara maraca in un ir de crisoave, and tim ca regii i principii aici guisesc locul a-i desvll toata deartaciunea lor
pompoasit prin titluri de multe ori curat in-

i prin perderea acelor posesinni infatiate prin

4)

Nn ne putem opri a ntt aminti despre chipul batjocoritor cu care D. Hiijdan vorbelte despre felul earn a
inteles Cantimir acest loc din autortd gree. Din toate
cite i aruneli lui Cantimir numai rum este adev4-

rati anume dr a confandat Dacia Panonilor en Valachia, celelalte sant gratuite i vase in mu mod
nepotrivit en meritele istoriculni din veacul al 18-1e,

mai ales in o chestitme in care natal ne se pare di

ocaritul are dreptate.

ea si acesta este casul nostra. Mircea se intituleaza stapanitor pe ambele maluri a Danarei i cetatei Dirostorului numai momentan, in timp rand apucase aceste posesiuni,
de vreme ce urmatorii sei nu se mai intituleaza astfel. Cu un cuvnt nici titulara din
documental de la 1387 nu ne poate sluji ca
dovada decat ratmai pentru timpul tie atunci.

Si nu se nite un lncru, noi aici facem

.

en-

ticht, noi prinnm san respingem

d-lui
Hajdau dupa cum num6ru1 i pretul dovezilor
58

www.dacoromanica.ro

'STOMA main. A ROMAML011.

454

aduse sunt de ajuns sau me, ala bleat din

toate acele aduse pent= erica 1270-1400
resulti numai atilt cii _Muntenia/ se intindea
pand la marea neagrii, =mai in limpid Domniei lui .Mircea.
Cat despre epoca 1400-1465 pe cAnd D.
Ilijdau crede ca Moldovenii a avut Chi lia
cu imprejurimile ei mogul pintre degete" noi
din protivi credem ca aceasta s'a intimplat
Muntenilor.

i eati cmn: la 1410 Chilia era

moldoveneasca, aceasta o anti uu act cu totul

neutru, tractatul secret de alianta nitre Polonia i Ungaria ; cum ci aceasta posesiune nu
era trecetoare, ci statornica se vede din aceea
ca drip& moartea lui Alesandru, copii sei Die
i. Stefan ii impirtese iara in done, i acestui
din urmit ei vine tan de jos. Eata ce zice Cro-

mer : Deci sfada dintre dii frail Moldoveni

o au aezat-o Craiul Vladislar UI atunci prin
soli, aa, impartind taraintne denii c partea

de jos de langa marea care se diamil Basaralria uncle sunt cetatile Bilogradid qi CMlia sci fie a lvi Stefan 1) ... .` Lfreche, Miron

Costin i Dlugos tot de asemenea scriu. Si

se ia sama la un lucru, in aceasta impirceala
Basarabia figureazi ca o parte integranti din
Moldova lira nici o umbra de indoeala, i ca
ceva cunoscut i obicinuit, caci clan sIt presupunem ci Stefan ar fi primit o imparteala in

jurare cronicarul vorbete in un chip foarte

simplu, Chilia figureaza in comlitiuni foarte
fireti ca cetate Moldoveneasca, nici ii indoeali, nici un cuve'nt care sit arate o proprietate indoelnica sau o cuprindere proaspata.

Cu un cuvent de la 1400-1450 noi gasim

sub un ir de Domni i din deosebite isvoare,
ca Basarabia era a Moldovenilor. Care siurt

din protiva, actele pe care nundta carte se

razimi spre a sustine ca aceasta parte era a
Muntenilor? De la 1400 i Nina la 1456 adeca

in curs de jumetate de veac, in singur lucru,

un document de la Vlad dracul din 1439 in care

el se intituleazi stapin pini la marea. Am

zis un singur lucru cad aceasta nu e o dorada, o titulara singuri nesprijinita de alte
isvoare sigure, nu poate fi un argument, mai
ales in o chestiune unde avem in ir de cronici i documente care dovedese contrarul. Aceasta insamna a face mai mult deeAt a hazarda cind se argumenteazi ci de vreme ce

Vlad se intituleazi stApin pana la marea",

i de vreme ce Chilia e Ilinga marea, urmeaza
ca ea sti fi fost sub stipinirea munteneasci.
Se tie cum titulara pompoasa a unni nainta

place urmitorului s6u, chiar cand realitatea

nu-i mai corespunde, aa incat firtl lui Mircea
putea foarte bine sill dea acest titlu, chiar

dupi pirerea d-nului ilijdau? Acest teritor

find acum numai o fala, de vreme ce tot pe

Domnii Munteni ei vedem mult timp intitulindu-se duce de AmIa i Fagara" cu toate
cit aceste =mini nu mai aveau inteles prin

continua a fi Moldovenesc, cid Petru-Voda la

perderea deplina ale acelor posesiuni. Asa dar

1448 da Chilia Unguribr pent= a pute ca-

inliturind acest argument ca neintemeiat, ne

remane munai Bizantinul Ilakocondila care
spime ca Chilia era a Iui Vlad Tepe, care
iucepe a domni pe la 1456. Prin urmare pentru epoca 1400-1456 pe eAnd autorul cartii

care el ar fi avut in teriter strain san in o

necontenita contestare ca =la al Basarabiei,

pita ajutor de la Thmiade improtiva Competitorului seu Bogdfto ') ki co aceasta impre')

Sincai pag. 388 v4 I.

Ureche Miron, Costia els.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMINILOR.

are un singur argument, pe Haleocondila

acest argument il are mai non decit 1456,

noi avem trei in ordine cronologia sub trei

455

de la 1231 a respunde la aceasta prin urmitorul loc ce se aili intr'nsul. A temporibus jam Talus ipsa terra Blacorum terra

eIiiiI cand nu ne va mai aduce i alte, cele

Bulgarorum extilisse fertur : adea, numai de

and se zice c'au venit Bu!garii in aceasti
,tari a Romanilor.`
Acesta find pasagiul
eati cum argamenteazi:In acel pasagin este

sustinute de domnia sa rental' numai aseqiuni.

nn se zice, acela trebne si arete un timp

h acela timp nu ne putem opri a ne mira

cel putin en 50 ani mai in urma, deat data

de insemnitatea decisivi care o di acestor

documentului 1231, prin urmare pretinsa venire

date riguroase ridicate prin critica mai pre

a Bulgarior de care vorbete acel act daci

o scoborim cm 50 ani, a trebuit ca s se intimple intre 1170-1180, ins6 tocmai atunci
ei zaceau prpiid4i itt sclavia Grecilor. Este

domni deosebiti. Itesnmandu-ne zicem: argnmen-

tele aduse de D. Flajdan in aceasti privinAi

nu sunt desthl

sic

hotiritoare, prin unnare pan&

sus de ori-ce controversi."

Sfirind cu marginirea geogratia a Munteniei proprie, cartea non Oa unneazi prin
a trata i celelalte parti atarnate de trupul
terei, anume Fagaraul 0 Am laul. Trebue si
mirturisim ns ciL lacrurile ailing din ce in
ce mai tulburate, mai neverisimile i chiar peste

putinta de pnmit in chip logic. Prin un ir

de doeumente autorul arata cii intre 1369
,1432 intreaga tart a Fagaraului era a Basarabilor."

De cand?" intreabi d-sa. Hu document

SI

Este curios iu aceasti privint felul cum ii desfaIna tesa ci intre 1100-1465 Basarabia a fost mai
malt a Mtmtenilor:

vederat cii. Mikan din diploma, inseamni alta,

ceva" inchee d.. hajdin_ Dar de unde urmeaza
71

aceasta? intrebiim poi. Fiinda ziceau pe acel

thnp Bulgarii in sclivie? Apoi tocmai din aceasti pricini faptul amintit s'ar fi putut implini mai nor. Apasati groznie in patria lor
o parte din ei ar fi fost en putintIi ca sa pribegeasca 0 a se statorniceasa aiurea, prin
nrmare 0 in Fagara. D. Hajdin Anse" are numai un singur mijloc de a-i limurl 1 esplica
strimuttrile i *car& de oameni anume
prin foe 0 sable." Nefiind Bulgarii destul de

Pe la 1400 Alecsandrn cel Ban pane manes pe

tari ca sit =masa, Fagaraul, apoi este in-

Vlad Dracul o ia inapoi." etc.

vederat ci documental nu vorbete de d'enii

Dar atunci made Ham prebegirile, stamutirile, micirile pacinice, coloniile i celelalte
mijloace prin care cite-va sute sau mii de
oameni se statornicesc in inima celei mai puternice imprbiii Sri sit aibi nevoe de foe i

Ar crede cineva ed. in adeviir esist nn document

care aratii cum Alecsandra cel Ban a pas mina pe

Chiia ce era a Mustentior. Nimie din acestea: us
acele documental en Chili& fignreazi foarte fireste ea

oral Moldovenese intre celelalte orarie ale Ord, asa

eitpunerea maaeipe eatrebneinlocuitli kin a o are

La adoua frasi Vlad Dracut o ia inapoi" earisi
ar erede cineva ci documental pe care se razimi ar
arks cum en resboinsaa en invoiali Dommil Mante-

nese capita Chiba, dar earki nu e nimie din toate acestea, documental este nn tractat de comert en
Polonia in care nici se pomenetite numele de Chilia,

decit Vlad cum axn zia, se intitaleazi stipin pini

la Ocean" prin nrmare Juan inapoi Chilia." Pusul

de sabie ? Noi ne indohn daa Bulgarii ar fi

putut cuemi 1 pistra chiar in timpul celei
1

0 mica indreptare in traducere in privinta

nand, luatul inapoi snut frase pentra a arita o

care trebae si Se in pasagele insemnate deja de

eind tars Vlaelulor, se rice ea a devenit tara Bul-

sovlire inchipuiti a Child infre Mtmtenia si Moldova.

garilor."

www.dacoromanica.ro

456

1STORIA CRITICA A ROMAMLOR.

mai mari puteri a Mr, o regiune departati asezata in inima irniii regat &wan. SI urmam

autorul crede c. Bulgarli din deploma sunt

insusi firea sa cuprinzend fapte singuratice,

locale si adeverite prin 0 cercetare ea sa zie
asa la faca locului. Cum am zis sa primint
traducerea. De cand se zice ca Romr.nii a
venit in Ora Romanilor"(!) 0 curiositate intreaga. Dar intrebam pe autor ce cuvent san
ce semn taMic din text ne arata ca acei Romani erau de la Severin i cd nu ori gi care
de acolo, ci anume familia Basarabilor cu osta01 sei? Cu alte cuvinte din o simpla frasi

Romani, prin urmare locul amintit mai sus trebue

in care se cuprinde nn nenorocit se zice

trains astfel : De cand Fagarasul incapuse

d-sa trage un namol de conclusiuni, facend o

multime de descoperiri anume: ca pe la 1170

mai departe argumentarea antoruhri.

Odata
inlaturati Bnlgarii din deplomi, pe un envent

asa de usor, trebue si se inleleaca alt cineva

sub numele Mr; spre acest sfirsit ni se aduc
cati-va autoii care confundi pe Romani cu
Bulgari numindu-i pe toti Bulgari. Slujindu-se
de aceasta amestecare a anumdnror natiunilor,

in mauile Romanilor de la Dunirea." Astfel

dupa ce crede ca prin aceasta a gram-Ida
probe peste probe, inchee en urmatoarele cuvinte :
Terminul Bulgari4 din diploma de

la 1231 capata o deplini claritate."

Erau Romanii de la Severin" (?!)
Epoca aproximativa a stabilirei dominafiunei Basarabilor (?!!!) in tara Fagarasului
7)cade intre 1170-1180"!!Cum, ce fel si
de uncle aceste fulgeratoare i neasteptate incheeri i descoperiri totodati? Trebue sa martmisim ct aceste lucruri rapt din sfera inintelesului si a putinciosulni SA fim de o in-

credere rara, si primim cA sub numirea de

Bulgari se inteleg Romani. Pentru aceasta se
lisam de o parte consideratiile ce nu urmeaza
el dad, cati-va autori amesteca pe Romani cu
Bulgari i asta mai mult din netAiincit, apoi

putem substitui ori si unde numirea de Roman numirei de Bulgar, si nu (Mem saint asemenea deocamdati ci in ptivinta sigurantei,
a stiintei si a esactitatei un document este en

totul alta ceva decat o cronici si el pe eand

aceasta din urma poate gres-1, tratand lucruri
felurite din -teri i epoci deosebite, cel ante

nu poate s

cada in asemenea grerli prin

1180 niste Romani au cuprins Fagarasul,

ca acei Romani erau de la Severin i ca din
acei Romani de la Severin erau anume Basarabii. Toate aceste din un document de la
1231 in care in loe de munirea Bulgari" am
pus RomAni." Noi de multe ori ne-am mirat
de ingeniositatea si ghibacia en care multi
archeologi s,i fisiologi a facut descoperiri frumoose in epocele preistorice a omului, ne-ant
mirat asemenea mnit de petrtniderea ascutitzt
a -tutor istorici pentru care un singur document a fost de ajuns a lumina o epoca intreaga, n'am crezut Anse ea se poate afla din
un document care nu-fi d nici o urmii de
lucrul ce-1 cercetezi nu numai orasul dar cbiar
i numele oamenilor.
4,)

Aceasta-mi aduce amiute fang de voe de o

scenli

din ;Le bourgeois Gentilhomme" deMoliSre. Cleonte

amantul Lucilei fata lui Jourdain pentru a isbutl in

planul seu se preface ci este fiul marelni Turc 0i
vine in visit!'" inteviriit de Lacheul seu Covielle Ca
talmaciu:
Cleonle. Bel men.

Carlene (citri Jrardain). El zice cii trebue si te pregiite.gti pent= ceremonie, voeste asemenca si va(Ia
pe Rica d-tale i si se facil cisitoria.
Jourdain Atitea lucrnri in done cuvinto
Carlene. 1)a, aa e limba Turceasci, zice multe !Rerun in putine cuvinte.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CIIITICA A ROMANILOR.

457

Incheerea autorului este cA Basarabii tin Fa-

Trei corpuri bizantine opereaza deodata a-

garas,u1 de la 1170-1180 prin seculele urmatoare cu mid intreruperi i anume dad

supra Ungariei in 1170 unul sub Alesiu pe

la Sirman sau Banat. Acesta este cel mai
despre apus. Altul despre Tauro-Scitia sau
despre Moldova, i al treilea sub Leon Batatze in care era o mare multime de 'Meld,

Ungurii isbuteau al cuprinde cateodatii.

La intrebarea, ceind? respunznd cu documentul din 1231, D. IlAjdau mai intreabA din
mu cum? Prin ce mijloc Basarabii pun mAna
pe Fagara prin concesiune, ori prin cucerire ?
Aceastrt nouA intrebare o desleagA prin un
loc din autorul Bizantin loan Cinamu care indeplinete i intarete oare cum cele sustinute
relativ la venirea Basarabilor in Fagara. Eatl
locul acela in toga intinderea lui aa, cum l'a
tradus autorul Istoriei Critice a Romrtnilor :
Pe Alessiu darA caruia-i logodise pe fiica
sa. impiiratul l'a trimis cu multA otire spre

Dunare, prefAcendu-se a ataca din non pe

Unguri din locurile cele obicinuite. Lui Leone,

au trebuit sit loveascA intre cele done adecii

intre Moldova i Banat sau prin tara Romineascrt. Ce urmeaza dupit d. HAjdin din acestea sau care-i sunt incheerile? Ele stint
urmrttoarele : CII marea multime a Ylachilor
sunt Oltenii de la Severin i anume Basarabii care aliAndu-se cu Bizantinii au navAlit
in Ungaria, au cuprins prin foc i sabie Fagaraul statornicinduli o domnie puternica.
Ca o particularitate interesantri care ar confirms
oare cum di Viachii din armata lni Batatze erau cei
de la Severin, eati ce zice autorul Mares multime

a Irlachilor a lui Cinam este pe deplin identia cu

Inuit Batatze, cu o otire tot atat de nu-

espresinuea din trei bale papale de pe la 1236-1239

meroasti, ear mai ales cu o mare multime de

se zice: multimea poporului crescuta peste mEsuri

Ylachi care se zic a fi fost o colonie Italicit

i-a poroncit sIt atite Ungaria inteo alt1 directiune din locurile despre marea neagrA,

in tare Severinului. Ca sI se van cum autorul

de unde in veci nimeni And nu-i atacase.

in n ota 71: Bula din 1238 terram quae Zemram

nominatur in qua duduim desolata ezerevit populi
multitudo . .Ibid. din 1239 circa partes Bulgariae
in terra quae Zeuren nominatur quae dudus fuerat
desolata populi multitudo super crevit.

77

In conformitate cu acest plan, Alessiu ajunse

la DunArea i tot speria pe Unguri prin aparinta de a trece tiuviul pe cAnd Batatze
atricAnd despre marea neagrA a snopit toate
in cale-i ucig6nd o multime de oameni, ro-

bind nu mai putini i cu turme de vite, de

,cai i de alte dobitoace intorandu-se inapoi.
Impratul Ans6 meditAnd a mai da Un-

Ungurilor o a treia loviturA a mai trimis o

ostire care sit nainteze mai in sus atAcAndn-i din directiunea Tauro-Scitiei i avr!nd
77

de capi pe Andronic Lamparda i pe Nicefor

Petrafila

Eata cum tAlmAcete d IlAjdAu acest pasagiu:

posterioare nuinai Cu rore-o junkitate de secol in care

stoarce si din peatrI argumente

i chiar de acolo
unde nu numai cit nu se confirmI cele snstinute de

d-sa, der chiar i s'ar put improtivi ea dovezi negative, eatli locurile din bulele citate insesi de d-sa

Fiind cg anAndoue citatiile cuprind acelas kern si

traducem pe cea din urmg dal% pArtile Bulgariei
in pimeniul ce se numeste Severin care mai de inult
(odata) fusese desert s'au imultit locuitarii .. Cind
s'au iznul tit locuitorii ? intrebamla 1239 ne resin:1'1de

data documentului. Cilad a fost desert? intrelim ea-

rNsiMai de mult, odatlne respnude earisi documentul. Ei bine cleat vom intelege pe acel mai de

multcu vre-o 60-70 ani in urmI, cum antorul intelege inmultirea populatiei de la 1239? eatA cif punt ietatea Severinului contrasteazI cu snarea inultime

a Viachilor din Cinam. In tot casul din docuinentele citate pentru timpuri mai vechi deal 1238 si
1239 nunzai lipsa de populatie o poti &dna ear nu
contrarul. Era mai ingenios din Iartea autornlui (Lug

de.gertarea de locuitori a Severinului de care vorbesc documentele ar fi esplicat-o prin cnprinderea

Fagarasului i statornicirea mud nnrafr dintre 01teni acolo.

www.dacoromanica.ro

458

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

Actul maghiar de la 1231 ne inzestreazii. cu

anul 1170 ca datul aproximativ al stabilirei
dominatinnei Basarabilor in tara Rigaraului.
Bicantinul Cinam, confirmOnd acel act en
toatel imperioasa autoritate a contimpurani,,t4ii sale ne mai comunicei piing si modalitatea evenimentului.
Certitudinea e perfectd.
Cetitorul care va fi luat bine in bagare de
sami i confruntat loud din autorul Bizantina *i chiar trdmicirea lui de autorul cartei
elite, en incheerile ce le scoate apoi, de sigur
se va intreba de uncle urmeaa toate aceste
lucruri? Nici noi care facem critica artii tre-

bue si mirturisim a nu am putut descoperl

Ina firul tainic de intelegere i legittua intre
aceste fapte neaternate unele de allele. Eattl
ann intelegem noi pasagiul din Cinam i in-

time de Vlachi (dam despre marea neagrO.

Anteia armatii comandatA de Alessiu landu-i
ca bag de operatie Banatul sau chiar Sirmiul,
se intelege a cealaltg, armatti pentru ca sa

faa diversiune in puterile Ungurilor a trebuit

g treaa Dutgrea cu mult mai jos.

Tocmai

pentru aceasta, Cinam numete acele locuri

dinspre marea neaga" trecerea armatei flctindu-se de sigur cel putin prin partea orientalg

a Valachiei dad"' nu i mai sus. Aa fiind htcrurile, Oltenii de la Severin, primiud pentru
nu minut parerea d-lui Hajditu, cu ce armata
trebueau sit se uneascit? Cu a lui Batatze care

atacii despre marea neaga" sau cu a lui

Alessiu care a trecut sau pe lituga oraul lot-,
prin Banat, sau cel mult prin Temioara ? Cu

alte cuvinte presupunerea tot ar mai merge

daa marea multime de Vlachi am vede-o

cheerile autorului :
Done corpuri opereazi asupra Ungariei de -

iu armata lui Alessiu care atacX Ungaria dinspre pArtile invecinate Severinului.

miati, ear nu trei dupii cum zice d. Hajdflu.

i amine a lui Alessiu i a lui Batatze. Numai dupi ce acest din urmit s'a intars inapoi,

Lucrurile sunt aa de peste putinta, inat

chiar invoind autorului ca espeditia se face
aa cum crede i a in ea iau parte i Itomanii de la Severin, totui nu urmeaza, a ei
impreuug cu Basarabii pe care nu tiu de

imperatul medittind a mai da lJngurilor o

a treia lovituri a mai trimis o noud ostire"
i aniline in directia Tauro-Scitiei. Aa dar
din cele done armate, pe cAnd una lovea pe

la Sirmiu san prin Banat, cea a doua, aceea

ce ne intereseaa. aici, a lui Leon Batatze in
care era i o mare multime de Vlachi; acea

ataca din locurile despre marea neaga de

uncle in veci nimeni anc nu-i atacase." Se

lam sama un lucru, armata lui Alessia in

care nu erau Vlachi ataci Ungaria din lomile obicinnite." Acele locuri obicinuite sunt
chiar dupl. d. Illjdn san Sirmiul sau Banatul Mug care se aflei Severinul. Cealalta ar-

radii a Id Batatze in care era o mare mul-

unde-i scoate, au remas ca cuceritori. Vlachii

de la Severin erau in armata lui Batatze,
eata ce zice Cinam despre armata aceasta :
In conformitate cu acest plan, Alessiu ajunse

la Dunarea i tot speria pe Unguri prin aparinta de a trece fluviul pe and Batatze
atticcindu-i despre marea neagrO a snopit
toate in cale, acizad o multime de oameni;
robind nu mai putini si cu turme de vile de
cai si de alte dobUoace, intorceMuse inapoi.

Daa armata intreagii se intoarce inapoi, de

uncle se intelege a numai Romanii remln,
anume Basarabii i anume in Fagara, and

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOIL

nitilie din toate acestea nu se spune in automl

! Cum se poate ca din o espeditie
care, chiar pentru imperiul Bizantin, avea aerul

numai de prada sit se aleaga o cucerire pentilt Romani ? Caci ei pun maim pe Fagaras
prin foe i sabie" i pentru ca sit se legitimeze aceasta curiositate. d-nul Hajdau o crestineaza prin botezul ortodoxiei adaugind finechat o tiradei la care sentimentul patriotic a
cetitorului e cam greu sa reziste. Mandri de
,no.ua lor stapanire pe ambele poale a Carpatilor, rapind de sub sceptrul Maghiar un petee al Transilvaniei care la Munteni totdea-

una se numea tara Ungureasca, Basarabii

,anina de atunci in titlu domnesc Ungria ca-

Ara Vlachia. Cu alte cuvinte o armata bizantina intra in Ungaria, ea dupa ce prada se
retrage, Romanii care sunt ill acea armata nu
se nudtamesc numai ea atata, ci cuceresc Fagara*ul
statornicese o domnie puternica
si Ungurii macar ca form eaza un regat puternic, cu toate aceste nu-i pot impedeca
de la aceasta.
Dar de undo erau acesti Romani ? De la Severin. Sub a cui stapanire erau ei ? Sub a Ungurilor. Va sei zicei 1?omeinii de la Severin

care nu crau liberi in (era Mr fac cuceriri

in taro stap(fnilor lor. Sau cu toate ca ei nu
pot scutura jugul Ungurilor in o regiune ca
a lor, banatul Severinului, pe care-I desparte
ele Ungaria un Malt lant de muuti, ei nuthijduese a ti mai norociti chiar in inima dusmanului, in Fagaras, ii statornicesc puterea
lor acolo desi n'au nici un mijloc de aparare,
cetatea Fagarasului zidindu-se de 1300. *)
Toate acestea sunt lucruri peste putinta.
Au(oral eorbeste necontenit despre Basarabi,
') &mai v. 1 pog.

459

eti fac espedifie cu severinenii, ca cuceresc

Fagarasul, si nu ne dovedeste cel putin iminte de Mate di era o tamale a Basarabilor

in Severin. Aceasta este cu atit mai gray at
cat se intiimpla in o istorie critica" 1ande antorul ne spline la fie care pas, ca incheerile la
care au ajuns sunt trecute prin cea mai laborioasii analisa. 0 mai repetam o carte ca
acea esita, care are pretentia de a ne limuri
toate chestiunile prin lumini nou6, ar fi trebuit cel putin sit ne dovedeasca documental
basa fondamentala, ca familia Basarabilor,

au esistat in Severin pe la 1170. Besumandu-ne asupra tuturor celor sustimite de au1or

asupra Fagarasului zicem : Atat documentul de
la 1231 cat i pasagiul din Cinam nu dovedeste de loc teoriile autorului; cel &it'd arata
o veche stabilire sau colonie fie mi i ce ar
fi, Bulgari sau Romani veniti in chip pacinic
tient , in care nici nu este vorba de Se.,
si
verin i Basarabi, cel al doile este istorisirea
curata a uneia din multee espeditii bizantine
asupra Ungariei, in care nu numai ca nu este
vorba de cele ce crede d. Hajdau, dar char
nu se stie sigur dad, lTlachii numiti, sunt de
dincoace sau de clincolo de Dunarea, cu toate
cit trelme sa marturisim ca noi credem mai
mult aceasta din urma talmacire. Amandone
actel: n'au nici o legatura de fapte intre ele,
prin urmare nici se pot completa unull en
altul. Cuprinderea Fagarasului de Romanii de
la Severin cu Basarabii in frunte asa cum ne-o
arata, remilne o nenorocita inchipuire a autorului pana ce nu ne va aduce niste dovezi
mai serioase. Cu alta imprejurare vom desvolta si noi cele ce credem in aceastii privinta.

A dim posesiune Munteneascii care tignwww.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICI A ROMANILOR.

460

reazi in titularele

domneti este

Amlarl.

Unde se va fi aflat el? intreaba d-nul 1.16.deu.

To4i istoricii strreini i RomItni credeau pnLt
aeum ci se afig in Transilvania, unii fixrindu-1

anume titre Sibiu 0 Mercurea. Autorul inse

nu impArtiete aceast5, piirere, drept care
improtivete urmaitoarele trei

Ne fiind Amlaul din Transilvania trebue

se fie un altul i anume acel care va impliiii
urimitoarele alte trei conditiuni : 1) O. fie o

OA de o intindere oare care, 2) sa fie marginitIt cn Muntenia; 3) sa nu ti fost posesiune stiiiinri in timpnl (And se aratA sub
sceptrul Basarabilor. Ei bine ? toate aceste

nu este acest Amla a Muntenilor ci un altul, cad altfel nu se poate impaca diploma
de danie a reginei Maria cu posesiunea Am-

conditiuni implinindu-le Amlaul, an district

din lemesiana, urmeazii, di el sti ti fost misteriosul Amla din diplomele domnilor Munteni. Cit despre identitatea lui, sau despre
dovezile prin care s'ar cunoate ea se vol.bete despre acela, ear nu despre altul, ele
sunt urmitoarele o tradiliune care spune despre zicerea unui Craiu-Iova in Romania 0
fundarea oraului oltean Craiova, nite remtiite de ziduri pe care d. Hiideu le presupune a fi fost capitala districtului i o muirtmie a unui Cronicar sas, care pane inaintea
cuventului Amla epitetul de antesylvanum

laului de Maria dupb; cdti-va ani.

pe care autorul il traduce o urbei afara de

1) Amlaul din Transilvania este un satulut, prim urinare nu putea se fle acei faimos
Ducat ce figureazi ea diplomele munteneti.

2) Mind arzat intre Sibiu 0 Mercurea.

Muntenia nu-1 putea avea fitirit a poseda
tothdat i capitala SAsimei Transilvane.
3) La 1383 Regina Maghiarri Maria il diruete episcopului Catolic din Alba Julia, prin
urmare nu era a Muntenilor, cu toate ca," dupi pt4in timp vedem cL Mircea il are, deci

hotarele Transilvaniei.
1 Este curios a vedea cam D. Hilsdeu care este attlt
de inteligent i pfitruazfitor cri I caIc pe un tArlim

slalom, este de sofistic i superficial m un subject ingrat Asa dupfi ce citeazil diploma de danie a
Reginei Maria dila Episcopal din Alba-lulia, apoi
senate urmatoarele conclasinni:

IL Inainte de 1383 Amlasul lui Benk6 fusese a/

coroanei Ungariei.
2. Dapfi 1383 Amlasul lui Benk6 a fost dacli nu
totdeaana, ineai pdnd la un timp imoace al Eelealai din Alba-I-Witt.
3. Nici inainte, nici dupil 1383 cel putin intr'un
interval oare-care Amlasul lui Benkfi n'a fost al

Toate aceste desvoltliri care tintesc a statornici locul Amlasului afari din Transilvania,
sunt slabe, lipsite de dovezi, nesustinute de
inliinuire fireasca i logich,

cea ce le face

peste putint6, a fi priimite.

Mai Antei cele trei imposibilitigi opuse de
autor sunt tocmai imposibilituii. Cea ce se
numea in diplomele Munteneti Amla putea

Basarabilor.

ca s se inteleag nu numai un sat,

Dar pentra D-zeu de unde urmeaza toate acestea?

Cam, pentra cfi in an moment dat, la 1383, coroana
Ungariei il are si-1 dfi Episcopiei de Albe-lulia
armeazi riguros i fr indoeall ell pInfi atunci de
sigur coroana l'au avut si de atunci do sigur Episeopia II va area, filrfi ca sit se tinfi in samM posibiMates schimblirilor de stapfini sau retragerea daniei

numer oare care de sate cuprinse sub aceasti

numire generici aa in actul de danie al Reginei Ungariei citri episcopia din Alba-Iulia

de WO regi? Lectorul va vedea indatil cum acest

fel de argnmentare se poste intoarce in protiva an-

torulsi si Ana ia chip natural; basat pe texturi

ear an sofiztic i arbitrar.

se zice di se daruete un sat

ce nit

al nostru

Craesc ce se cheamil Omla din tara noasfrit a Ardealului dintre scaunele noastre Sibiul i Mercurea eu patru sate .Roneineqti

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMINIIRIL

.) cu Grosdolful, cu Grafidolful,

461

cu

Noi Anse care nut admitem acest mod resboi-

Budenbakul qi cu Crisbakul"... .
Si se ia.sama bine la frasa citatt, in total

nic de a pi& niste mici posesiuui in inima

aclicei

Dania cuprinde cinci sate, cu toate acestea

nu se zice, dupi cum ar fi fost firesc a se

dusrnanulni, veva anita mai la vale cum prin

chipul cn WW1 conventional cu care Muntenii
Olean posedunile Transilvane, se putea cit ele

zice dtruim cinci sate in tara noastra a Ar-

st fie claim lingi Pesta fart ca aceastt in-

dealului Gmlas, Grosdolful, Grafidorful etc.

Ci, ddruin Omlaut cu patru sate ilenuineqti.
Done lucruri se pot observa din aceasta
1) cd positia Ond,aqului era eseeptionald iii
privinta insemnAtuif ii, neinserandu-se la olaltd
cu cele lalte sate fi 2) cii era o legdturd
oare care intre 0tlaq cu um num& oare care

vecinare si sapere malt pe TJnguri. A treia

imposibilitate este chiar curioasa. Pentru cuventul ci la 1383 Ungurii aveau Amlasul,
apoi nrmeazi cit Muntenii nu l'au avut niciodata deci Amlasul pe care-I are Mircea ce7

va mai tiran si care ran avut alti

domni

inainte nu este acel din Transilvania, ci nit

de sate, din care regina daraqte patru. Prin

urmare ar resulta, cel putin din actul de la.
1383, di Amlasul nu era numai un satulet,
ci tocmai o intindere oare care de pament
cuprinzetoare de mai multe sate attrnate de
el. 'apoi sit nu se iee lucrurile a se judeca
pe o scart inaltt, st nu se argumenteze : cum
se poate ca vestitii Basarabi st-si punt in titulara lor, o mesie insemnatt? Regii Frantiei
pe care credem c. d. Efiljdin va pune aliturea cu Basarabii, depun jurtment de vasalitate unor cllugiri de la Saint-Denis pentra un petec de piment. Mircea dupt ce dliar
se intitult stiiptu pc ambele maluri ale Du-

altul. 0 intntare.. Este adevarat

nirei pint. la marea nu se injosea a mai

Ugrin dupi cum la 1383 Maria dirueste

Amlasu1 episcopiei de Sibiu; de ce D. Hij-

adlogi proprietar al Silistrei" nit mic orisel

neinsemnat cuprins de la sine in titult pe
ambele maluri a Duntrei." A dona imposibilitate adust, de d-nul IlAjdiu nu are nici un
temeiu, p1 anume cit d-sa i.i inchipueste Amlasul i Fagarasul totdeauna tinut prin arme

de Munteni, prin urmare nu pot crede cum

acestia st fi tinut AndasuI Transilvan firit sii
mi fi avut i Sibiul care era mai jos de densul.
Sincai Cron. Rom. v. I pug. 349.

cit d-nul

IItjdan STIEtine cit Muntenii au cuprins Fagarasul Ia. 1170 si Fan inut pant prin *yeacal al 15-lea? Atunci cum ne esplicim ct la

1231, 1291, 1300 Fagarasul este dovedit

documental ci era a Ungurilor? Isbntise a-1
cuprinde, ne respunde autornl. Apoi de ce nu
voeste sa-pi esplice tot in acest chip si posedarea Andasului de Unguri la 1383? Dui

Unguiii put= citeodati st cuprindi Fagarasul, de ce nit putean sit fact, aceasta i en
Amlasul, de ce done mesuri de a judeca in
done lucruri pe deplin identice? La 1291
Andrea III intireste

Fagarasnl Ungurului

dun if a seas si din inteiul document conclu-

inainte de 1251 era a Ungariei

sau a mini altni particular din acea tart; et
de la 1291 este a liii Ugrin, ca de la 1300
este al coroanei Ungare etc. etc. prin ursiunile cit

mare n'a fost al Basarabilor cea ce este natural? RespunsuI este foarte limpede : pe dud

in privinta Fagarasului avea nevoe ca el sit

fie at se poate de vechiu in mina Rominilor,
59

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR.

462

in privinta celeilalte posesiuni, adici a Am la-

Transilvania i Maramures, pentru ca noi sit

avea nevoe ca a nu fie in Transilvania,

deci s'a silit sa TheA peste putinti esistenta

le tahnIcim intoreendu-le din protivrt. Dar pe

d. HAjdau il intilreste in aceasta pArere leglitura numelui Craiova, Ternesiana cu cea
Olteani si doue Amlase ce se aflA in Dolgia
aproape de cel din Temisiana, e cAnd tot
D-sa spune cii numai in Transilvania sunt
vre o 30 de localitAti cu aseminea numire si
pe cand toatit lumea Ole asemAnarea intipit-

n1ni,

.Amlasului Muntenese in acea lark de aici

toate incurcAturile, neconsequentele.*)

Venind la partea positivii a sustinerei Amlasului celui Temisan, autorul aduce ca dovadit cum cl acesta este ducatul Muntenese
din diplome, o traditiune culeasi de pc acolo

de un Tincu Velea pe care nu stilt de uncle

il face archeolog ; acea traditiune constii din

ritoare a numerelor de localittiti Slave nu

el din vechi a fost un castel

din a celor locuite de popoare Slave. In

scurt o tradititme care nu ne dit cea mai

urmtoarele :

untie sta regintele Amlasului numit Crain-lova

care impreuni cu mai multe familii s'au dus

in Romania si au infiintat orasul Crain-Iova,
ea in niste alte nrtruiri tot din acel Omit
s'au grtsit si monede Romane. Ce urmeazA
din aceastA traditiune ? Cum a Mtmtenii an

avut vre odatI acel -tinut? Dar tocmai din

protivit daci trebue sit tinem mina de ea, aril trebue sit aedem cA locuitorii de acolo
an colonisat o parte din Muntenia, cart nu
acestia Temisiana. In deobste o traditiune ori
cut ar fi de imbroboditii cu fabule nu-si
pf.ate schimba idcea temeinica pe care se raomit. Cele done traditiani despre intemeerea
principatelor, daca ar fi pastrate la noi en
intelesul ce d. Hiljdau da celei din Temisiana,
ar trebui ca sit povesteasci ducerea lui Rath'
Negru si Drago din Muntenia si Moldova in
Cu aceasti imprejurare credem ci nu e de prisos
a arlta modal cel curios de argumentare negativii
al artei, relatiy la Digaras. Autorol zice: a de la

1170 pita la 1360 Fagarasul primp accontenit

intre Munteni si Magbiari. Pentrn a dordi aeeasta
aduce urmittoarele documente: la 1231 era al Urgariei; la 1291 era al Ungartei; la POO gill tot al
Ungurici. Clod tra dar a Muntenilor? De sigur in

intervalurile acestor date mind nu arm nici un

document. Cu acest fel de argumentare sergem de-

parte, si am pute s 1m multe poses**

numai din cuprinsul terilor Romitne, dar si

micA urral despre domnirea Muntenilor in a-

cele piirti nu poate servi de argument in o

istorie critica pentra a face inovatiuni insemnate in lucruri deja primite obsteste. Dar
autorul mai are o dovadA si aceasta este de
caracter documental, eata 'o : Simon Massa
cel mai vechiu cronicar Sasesc din Transilvania zice sub and 1460 : Dracul Waivocla

Transalpinus oppidum antesylvanum Ontlaselt diripuit in festo Bartholomei.

Adecit :
La 24 August voevodul Muntean Tepe a
diirimat Amlasul, o urbit afaril din hotarele
,Transilvaniei.
Mai Ante o observare. Dac trebue sit ne

incredem in Vetrinul incaiu care a cercerat toate aceste acte, apoi citaia D-lui Hiijdiii nu este proprie a lui Simon Masba, ci
este din anualii Bisericei din Brasov, pe cand
acest cronicar sasesc care a trait tocmai in
timpurile eveuimentelor arittate, pastrand textul
cronicei bisericesti din Brasov adauge o frasi
care da multh luminA asupra faptului ; eatit
locul acela asa cum il da Sincai ,Dracul

care cu pufin mai inainte trasese in fapti

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A R031/NILOR.

pre I legotitorii din Brafov a pradat oraul

Om la in zioa de St. Bartolomein. *) Punendu-se fata in fata amandone isvoarele resulta urmatoarea deosebire: Simon Massa, nu
pune epitetul antesilvanum inaiutea Om laului; el leaga oare cum evenimentul pradarei
liii de alte tiranii a lui VIad Tepe &cute
tot asupra unui ora din Transilvania. Cu
alte cuvinte Simon Massa, vorbind despre tra7
gerea in tap& a negucitoillor din Braov i
pomenind de Om la, fara a pune vre un cu-

403

sesiunea idnnteneasca Amlaul. Insui autorul

ne spine ca Matias Corvin la 1467 hotarete

ca Rodna, Fagaraul i. Amlaul sa nu se instraineze de la Corona Ungariei pentru a shill
de adapost principilor Romani refugiati ; apoi
adauge ,,in acest act .atat Rodna 1 Fagaraul,
ambele din Transilvania precum i Amlqui
eel din banatul Temifian . . .." Chiar neavend nici o dovada contrara, totui aceste lacruri nn snit de crezut. Din trei orme inirate in chip firesc dap/ invecinarea lor sau

vent care sit allte positia lui deosebita, nu

face alta cleat vorbete in mod firesc de
fapte petrecute in Transilvania. Dar apoi
chiar din textul cronicei bisericeti nu re-

legatura ce le stringe pe toate, noi

sulta ceea ce spune autorul. D-sa traduce ante-

mai gray pentru autorul ce-I spune, and Mate

aceste fapte ardtate sant din o epistold a regclui Ungar third voevodul din Transilvania.
0 intrebare cam copilareasca dar din nenorocire trebuincioasi. Data Regele Matias Coryin scrie Voevodului din Transilvania ca sit
nu instraineze linutul Antral, uncle urmeaza

silvanum prin dincoace de peiduri; foarte pi-

dar nu poate ea sa-1 puna, ca opus a

cuventului Ultra Silvana pin care se intene,

legea Transilvania, pe temeiul ca, pe cand acesta din urma, iii evnl media, a devenit un
cuvent technic, en nn inteles admis in usul
limbei latine i statornicit, antesilvanum nu
figureaza ca cuventul technic general primit.

El este intrebnintat in frasa citata, de caluOrli de la Brapv nuntti pentru a ardta natura .?1 raportal distanfei dintre Bram) qi
Omla in una qi acceaqi farei, card nici de
cum a areita strilinatatea oramlui anlaq in
privinfa Ardealului. Ne aveud deci un inteles ea sit zic aa technic de terminologie,
antesilvanum rernane un cuvent care-1 are
valoare numai din punctul de vedere din care
se puneau Braovenii pentru a indica positia
relativa a Omlaului.

Dar 0 alte consideratii se unesc pe Mug

acestea pentru a statornici in Transilvania po.) Sincai v. II pag. 30.

sit in-

telegem ca done sunt in Transilvania i until

in Temiiana este an lucru foarte curios ; dar

el inceteazi de a fi astfel hand un caracter

sa se fi ailat el? In Transilvania ne va respantie ori eine. Atunci cum remane cu opinia
autorului cit sit Oa in Temiiana, opinie rezemata pe in act care tocmai arata contrarul?
Acosta pretioasi epistola ute dovkdete done
lucruri, antei cit Amlaful din Transilvania era
posesiurea Munteneasca, rezerraudn-1 regele
pentrit Domnii Romani, al doilea ca el nu era
un seitulef cum zice autorul, ci an tinut cuprinzaul an num& oare care de sate aa cum
am niai aretat vorbind de actul de la 1383.

Dar ca si se vada mai bine pe ce isvoare

nesigure se razemli autond, isvoare care ca re-

gull generali putem zice ca mai totdeauna

cuprind lucruri din protivi, sit venial la nenorocitul Amla din Temijiana. Eata cam ce

www.dacoromanica.ro

mom CRITICA A ROMANILOR.

464

zice D HIjciau. Districtul Amin &re diploma,

maghiarit de la 1457 enumerat intre cele opt
districte din Temiviana este dacirtulg din crisoavele lui Mircea 8,i Vlad DractiL
Din cele v6zute mai sus s'a indut convinge
on eine care era ducatul 21unteuesc, pentru
suginerea ducatului autorului un vedem nici
o dovadA, nici o urma in Temivinna de oare
care amestec a Muntenilor acolo, nici un semn
de dorninatie. ?Mai mult And, chiar diploma din
care autorul estrage Amlavul BanaSan aratilin modul cel mai vederat aceasta. RegeleYladislav intrtrevte nivte privilegiuri Cnecllor i altar _Ro-

mani din opt districte Cllitre care i Amlavuli

pentru slujbele nu numai liJer Ungariei

celor dinaintea lui, dar i lui insiui In acea
diplomg este urmatorul loc ft ca aceeai nobili rorartnevti vi Cnezi unindu-se intre sine,

cu atiit mai bine se poate face

5.1

de aici

inaiute slujbele noastre i ale Catimei noastre

am oriinduit ca de aci inainte int= acele opt

tinuturi niei o movie a, ditraim cuiva, far:I

numai acelora, care se vor vedea a fi vred-

gi axle opt finuturi nu le vont desparp (le la eland. nici

nici pentru
2)

slujbele sale,

vont deirui vre-unul dintr'ensele exiva,ei le vom

la vul Transilvan, citt i acele positive prin care

se silevte a dovedi ea este cel Banatian nu sunt
de loc multAmitoare.
Citt

despre indreptarea documentului din

1373 i anume in loc de Dur novae plantationis et de Fagaras" aceasta scapl ori i
eitrei entice. A schimba pe terrae in et de
in un document autentic i foarte lamurit, a-vi
baza pe aceasta schimbare arbitrara un ir de
desvoltrtri istorice, a face toate aceste lucruri

in chip foarte firesc i mai cu stung in o istone critica unde nici nu fapt nu se amintete,
dup6, cum ne spune antorul, dead dupa ce trece
prin analisa i criticismul cel mai riguros, eatii

lucruri pe care de sigur nu fie care le-ar

fi scris cu atlta sitnge rece. Pentru aceasta
nici credem de nevoe de a analisa un lucru
care nu are trebuinta decilt de putin bun simt
pentru a i se da insemnrdatea cc i se cuvine!.)
,O)

Asemenea corigeri arbitrare i Ewa nici nn cuveut

avem si intalnim multe in cartea eita. Pentru a arata dominatia lui Mircea intinsii pada in valea Hategului, antorul aduce de dovada balada Fata Danului
de Hateg," In ea este versul nrmator:
Un fecior de om sirbesc:
D-nul ligjdau taxand pe editor de tiler, indreapta
astfel: tin fecior Basarabesc.
Aceasta indreptare o face foarte simplu. D-sa nici

nici n'a cercetat dacii culegerea este esacti san ba,

nici nu are o sill variantii, cn toate acestea nu se

fine, neclespeirfite la ola1t

u swam sfintei
Coroane Criiimei noastre precura le-au finut

a imbtranit in asemenea ocupatie. Pent= a se ye-

qi Craii cei dinaintea noastril *) Amlavul

d6 cat de greita este corectarea, sa spunem subiectul

baladei : un barbat vrea a-i vinde femeea sa care este

deci Banatian, acel despre care antural ire spune

atittea lueruri, este un tintit liuktit care s'a

fata banului de Hateg, el intalnete pe un strain

care dapa imbracaminte qi infatisare se flre fe-

Oat din vechiu sub corona 4trJ, care s'a

bucurat de la ea cu multe pricilegiteri impreuntil
cu alte epte care n'au fost instating& meiodata

unei altei dominatii esterioare. Atm dar atitt

argumentele negative, adici acele cc le aduce

antorul pentrn a aritta anti e wen de Am.) Siucai v. 2 pag. 29.

sfiete de a indrepta a priori pe d. V. Alecsandri care

cior de om Sirbesc.a Pupa ce acesta o cmnpra, yeselindu-sa cu nous sa sotie, se descopere inai la unna
ca stint frati, omul strain, cu infatilare de Sirb find
fiul banului de Hateg plecat de mult din tarit.Toata
intriga baladei consta dar intr'aceea cii cumpgratorul

femeei si aibit aerul de strain Om sirbese," pentru

c barbatul een credea ca o vindc unui strain i pentruca la urma sii se descopere inrudirea. Inlo-

cuind versul din balade prin un fecior basarabesca

(presupunend ca fats este din familia Basarabfior)
toati intriga cade cad frate i sera se cunosinainte
de a se face vnzarea.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.POESII.

Ne resumlim. Intreaga intindere teritoriald

im este de primit. Bacatil i Be'rladul nu formau frontiera Moldovei, Basarabia propriu zisd,
dupd dovezile aduse n'a fost stilpdnitd de
Munteni decrtt mnnai in timpul liii Mircea, Fagarawl nu e cucerit de Ilomdnii de la Seyerin ap. cum povestete autorul, Amlaul

Eu mor acuma june.... dispar pentru. vecie

Lasati-o dar in pace cu-a sa ratknicie!
Iubeam pe-amici atunce, de ei eram iubit
Dar singur sunt acuma, fugar i mark;
Si, daca d'intamplare, cu ei me intidnese
Ca sunt en tot acela, cu totii s'indoesc.

Muntenesc DU se Al in Temisiana, ci tot in

Transilvania. Cu alte cuvinte mai toate ideile
none aduse de autor nu sunt de admis, remituOnd aproape in acee0 stare lucrurile cunoscute piind acum in aceastd privinp.

V'aduceti, voi, aminte ce vesela vointa

La mese, la ospete, la vorba ar'eta?
gluma sea usoara i dulcea voacea sa;
versele plkute i dantul mladios;

(Ira urma)

G. Panu.

465

sa, fie oare Galus? Na este cu putinta

Era amantul june a tot ce e frumos!

Priviti acum la ansul... durerea l'a fdtruns
Si ochii sei sub veal mahnirei s'au ascum,
june... garbov pare, de ani impovorat:
MormOutul, pentru dnsul nu este departat!.
Si palida sa frunte, murinda sa privire
Sunt semne de durere i trista ingrijire

POESII.
Tradneeri din ANDRE CHENIER.

Idila XVI.
Ades nefericitul la moarte se gandeste
Speranta 'nsalatoare la traiu Padimeneste!
Soldatul spera'n corturi, cri, dupa pace 'ndata
La somn i la ospete siota-i va fi data;
Pluvral, lucrand earasi ogorul, isi promite
Recolta 'mbelsugata. granare implinite,
De mine numai fuge speranta zimbitoare
$i uumai mie totul in negru imi apare!
Cki, zile am de moarte i nopti de suferinta;
Momentele-mi sunt pline de fiere i ciiinta
.5i aflu pretutindini un suflet sfaramat,
A. Lycorisei nume si lacrimi ce-am v'ersat!
0 Lycoris ingrata! cum te-ai adimenit
S'insali pe-acela care atata te-a iubit?
n'ai gasit in lume, petrecere mai duke
Decat fatarnicia ce-acuma me conduce
Pe mine la mormnt? Ah! audit mana ta
A sflisiat un suflet ce-atat te adora!
Amicii mei! ertati-o, in veci a voastra gura
Nu Noill sa o numeasca vicleana i sperjura;
Nu voiu, din resbunare, pe ea s.o infruntati
*In fata-i al men nume, nu voin sa-1 pronuntati.

Asa Lycoris draga, eu soarta-mi implinesc

Si, din momentul care eu nu te mai iubesc.
Mormntul, pentru mine, e dar nepretuit
Imici! acum
eu calea mi-am sfir,it!
Si oara, zi 0 runner, i zioa an intreg;
Pe aripele mortii, eu rapede alerg
Caci e stiut, amantul, tradat, nefericit

0 zi destul i este... o zi la 'mbtranit.

Amici, fugiti in hune de-a clragostei plkere
Eu curm'a noastra viata; ne ample de durere
Mai tare decat timpul, tristeta 'mbtraneste!
Oh! Galus, Gains draga cum soarta te gone0e!
Si june... plin de viata, acum mormntul tett
Deschide cu cruzime... deschide giulgiul sea!
Aa! Dar, &and odata din lume voiu scapa
Si soarta mea tea crudit, prin moarte s'a mine--

Pe-a Lethei term fence si verde 0 umbrit

Ave-voi, pe vecie, azil impodobitl
Acolo dant si jocuri, suave armonii;
Naiada 'ncantatoare prin pesteri i campii
Se strecura'n boschete, duioasa, i pliicuti

Acolo frumuseta pe-amantul seu nu tin

Iubirea e constanta, minciuna nu se vtie

www.dacoromanica.ro

ads

POESII.PADUREA BUCOVINEL

Alegerea aice, se face pe vecie

Dar un azil apare, azil de linistire

Derui e placerea, amoral sacru slant

Credinta nepitatit si dint un juram'ent!
Atunce se iubeste... amantii linitii
Saline i dulci zile ei numer fericiti!

Si spre mormntul rece se'ndreapt' a melt privire

0 moarte-apropiett i voluntarit-mi place....

Oh! dati-mi naiingiere, placute Eroine!

0 Lethe! tu-mi aratit locasele divine
Acestor zeittil Si pacea, ineetarea
La. rent ce ine amnia; varsati-mi en uitarea!
Si. fie'u veci ascunse, in fundul apei tale

I Lycorisei mime; in veci faptele sale,

Durerea inea, ultragial, uitarei si remitie!
Caei, eine stie, poate pe dulcea ta cam*,
Cind Lycoris, in viatit sermana n'a mai fi

Si. vie inc'odatii... 0 umbra sa aci

Din noa sa-mi ceara mie amorul insultat
Si jure-a sa inbire pe Stixu 'ntmiecat
Si jure cal. deacuma ea mie-mi va pastra
Credinti. necurmati, etern inima sa

Si jure ci departe de mine clespartiti

Ea este de &were cuprinsit si sdrobiti...
Me Jur pe a mea moarte ii pe mibnirea mea....
Ingrata a respinge-o... Pe densa n'as mai vrea.
S'o span ca toate-aceste... atunci de-ai fi voit
0 Lycoris copilit! atunci de-ai fi inbit
Pe Galas; era'n stare... la inoarte, la viatit

Eu piing, pe mine insumi In rog a nu desface,

Rumpdml lantul ce-apasit un suflet amarit.
Amnia, nu departe, de mine-a striducit
Liberatoarea armt i ochiul men asteapti
$i mana mea en tremur spre dOnsa se indreaptit.-

Dar in moment s'auk an glas ce miguleste

5i sufletul atimcea ascultit ii slitheste.
Aceasti 'utiirziere in pace mi-o impun:
Amici, parinti, junett, un viitor mai bun
$1 scrierile mele de sigur neperfecte
Cita, asa-i Malt omul mai bine tot s'astepte,
El stie si ascundit sub vlul specios
Credinta sa in geniu, talentul indoios

5i, de-ar aye in Iume cea mai cumplitt soarta

ii vezi c'o tine Andi c'o forti necurmati
Si cauta in toate fugind de-a mortii fiintt
Protexte felurite de train si suferinta.
Si'n timpul eel de fata si'n timpul istovit
El ciind Ia sama bine, mar a suferit.
Dar astfel este omul, speranta ii orbeste
Si dintfun ren in altul, la groapt se tireste
Ear moartea ce-i durerei, leac dulce nesimtit
Ei pare-un riM mai mare, mai crud si mai eumplit.

A. Naum.

Ca tine si alerge... en tine brate 'n brate.

Fadurea Bucovinei.

ELEGIA XXVI.
0 soarti neiniloasi! sclivie-apAsittoare
Necesitate crud& si fart indurare!
Mi-a lost tar scris ca'n lame, cu lacrimi si dorinte
Sit v'ed zilele mele tesute'n suferinte
Plitind in floarea vristei, junetei s'a puterei
In fluxul gi refluxul sperantei s'a durerei.

Ei bine! de selivia aceasta nesfirsita,

Si de-a mai soarbe Ana din cnpa otriviti
Ce viata se numeste, mar sufletul meu
S'a siturat mum, o bime Dumnezeu!
(ih! sant satul in fine si nu mai pot vedea
Pe ingindat ctun ride de sarlicia mea!

Un autor German inspirat de o faptrt Itomanui este in adever ceva extraordinar. D-nul
I. V. Stefania ne comunict o poesie germani

Der Bukowiner Wale

frKuta. de

Victor

Umlauff, in care se trateazii acelas subject

ce a fost ilustrat de D. V. Alecsmulri in
Dwnbraca 11o0e. Totodati ne trimite D. Stefaniu i o traducere ItomAng a poesiei germane. Le publictOn mai jos pe amtindoue.

www.dacoromanica.ro

POESII.

467

PADUREA BUCOYINEI.
trad. din germana.

DER BUKOWINER WALD.

Invinsu-s'au PoloniiStefan a biruit,

Ear regele lor Iohan pe cimp zace rinit;
donezeci de mil din oastea lui cea mare
Stint prinsi in bitilie, legati flirt crutare.

Die Polen sind geschlagen; First Stephan hat ge-

Ear soarele ce-apune cii fata purpurie

Pare patat de singe de-a luptei grozdvie,
Vrend par' ca sit vesteascifugind de acest loc,
De lupta fioroasi, in limba sa de foc.

Es geht die Sonne unter in rother Himmelsgluth

Als Witte sie getrunken vom viel veigossnen BInt
Als wollte sie verkiinden von dieser wilden Schlacht

Atunci polonul rege, Vir de intirziare

Incarcit soli en aur, li dii seumpe odoare :
La Stefan" zise mergeti, acestea sit primeaset,
Ear oastea mea robiti, rugati s'o slohozeasca."

Da schickt der Polenknig Gesandte schnell daher

Bepackt mit rothem Goble so schimmernd mul so

siegt
.
Der &Ile Konig Iohann verwundet niedmilegt
Und zwanzig Tausend Krieger vom mitchtten Polenheer
Sie stehen da gefangen, beraubet aller Wehr_

Auf ihren ewgen Bahnen mit glithnder Zeugenmacht.

schwer

Geht hin zu Stephan" spricht er mid bietet dies

ihm an
Er soll mir wiedergeben die Krieger Mann EirMann."

Ei plead en gribire, la cort ajung indati,

Se intilnesc cu servii, i aural li-arati ;
Toti strigi 'n bucurie : un semn e de 'niltat
In gloria lui Stefan, i pentru principat !

Es eilen bin die Boten zu Stephans hohem Zelt

Und sprechen mit den Dienern und zeigen Gold
und Geld
Und alle denken freudig : Da kann man ewgen Rnlun

Dem grossen Fiirsten bauen, so wie dem Fiirsten

thum.

O Doamne! neamicii acest dar iti inchin,

Si liberezi Polonii, si-i mintui de-acest chin;
Primind, ridici Doamne, aici uii monmnent,
Ca si-ti vesteasei slava etern pe-acest piment!"

Herr Furst, die Feinde bieten dies Losegeld dir dar

Die Freiheit sollst du geben der kriegsgefangnen
Schaar
Nimm Herr und lass erricht en daflir an diesem Ort

Ein Denkmal als des Ruhmes versteinert Rundungswort.

Stefan ridica, fruntea, se uiti 'n depirtare

Der Fiirst die Stirne faltet, sieht hin aufs weite

Pe climpul plin de singe : morme'ntul ostei sale !

Feld,
Wo rothes Blut noch dampfet, des Todes Rufnoeh

oNu!" zice el atuncea nu voiu ca sit vesteasci

O marmuri sculpati bravura romineasciii!

geilt
Nein, nicht ein Denkmal, spricht er, aus Marmor
todt und knit
Ein schner Denkmal zeichnet Romanen-Kriegsgewaltt

Trimiii sit se 'ntoarci, la piin0 Ii dati de tire,

CA ei, au sit ne nalte acest semn de mirire.

Schickt heim des Kiinigs Boten, die Polen blotben bier

Sie selber sollen bauen ein Denkmal uns zur Men

www.dacoromanica.ro

POESII.-BIBLIOGRAFIE.-ANUNCIUM

4G3

Ea voiu sa are locul pe unde ne-tun luptat,

De-a langul done mile, si una mil& 'n lat;

Lasst gleich das Feld sie pfiligen, wo wir gestrit,

ten heut
Zwei Meilen in der Lange und eine Meile breit.

fagi voiu s planteze, ce, ciind vor reseri,

,Nalte-vor o padure, ce'n veci nu va peri;

Und Buchen lasst sie pflanzendie Erd ist gut

*fn timpuri viitoare va curge un siroi

Jo maduve de arbori, de sange de eroi,

gedungt

Da wird ,ein Wald erstehen der nimmer, nimmer

sinkt.

Im Marko seiner Rhine strUmt einst in Purpurgluth

Das heut so reich vergossne Romanen-Heldenblut

Ear arborii striga-vor, clatiti de vent i ani:

Bravura romineas& invins-au pe dusmani!
,yranzisur, el sopti-va, de zefir leganat:
2,Eroi1or, repags! cad falnic v'ati luptat!"

Die Paume sollen rufen bei Sturmeswehn mit

Macht
Hier hat Romanen-starke gesiegt in blutger Schlacht.
Die Blatter sollen sauseln vom Zephirhauch gewiegt :

Rulit aus, ihr mfiden Krieger, vom Kampf, wo ihr

gesiegt !"

Polonii se injuga, i ark' in tecere,

Bi utal si pIanteaza, pan' nu mai au putere...
Pe-aceste locuri 'Anse crescit spre pomenire

.Und
KSiiig Iohanns Streiter, bei Sonnund Mon.

PAdnrea Burovinei ca semn de biruire.

bricht
Doch auf dem weiten Felde erwachst in Dille bald
Als ewger Siegverkfinder: Der Bukowiner Wald.
Victor Umlauff.

I. V. Stefamin.

denlicht

Sie pfifigen und sie pflanzen bis manches Auge

time. Un volum mare. Pretul 20 1. n. Bucuresti

BIBLIOGRAFIE ROMANI.

B. Petriceieu-Heijdeu. Poesii. De venzare In libraria Soccec et C-nie. Pretul 1 1. n. Bucuresti

1872.

Cheorghe Museeleanu. Monumentele strabunilor

dirt Romi tufa, linnet de un tablou duplu cronolo-

gic pmtnit 651, de la 1215-1866. Partea I; a II

sub presi. Pretul partii I-ia 2 1.n. Bucuresti 1873.
Basiliu Boerescu. Codicele Romane, cuprinzend
toate legile, decretete i regulamentele iu vigoare
de Ia 1858-1872 cu citatii i trimiteri. A II edi-

1873.

Caroline de Barraa. Femeea i educatiunea, tra-

du& diu frantuzeste de Eufrosina Homoriceanu.

Deposit la d. Paganini, intendentul Universitatii
din Buc. Pretul 2 1. n. Bucuresti 1873.
Em. (Mina% Adeverul asupra caderei ministerului Brateanu sau iiberalismul
oria lui in
Romania. Bucuresti 1873.

B. Petriceicu Ikijden. Istoria Critica, a Romanibor. Fascicula HI. Bucuresti 1872.

ANUNCIURI.
..-PR.40.111=1-.
Cu acest numer sfirsindu-se anul VI al Gonvorbiriior Literare," ru
pe d-nii
abenati sa-si inoeasca abonamentul, pentru a nu suferi intrerumpere in primirea regulata a jurnalului.
Anul VI al Convorbirilor" se gaseste de venzare brosat intr'un volum la Tipografia Nationala din Iassi, pretiul un. nalben
Ilrdactor, Iacob Negruzzi.

Tipografia NaVonalli.

www.dacoromanica.ro