_

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL VI.
1 APRILIE 1872

1 MARTIE 1873.

Redactor: JIACOB igEGRUZZI.

IA
TIPOGRAFIA plATIONALA.

1873.
alliallMINENAM1611110111M1111/111111=1. amariMan.max101...

www.dacoromanica.ro

No. 11 .Anul VI.

Iassi, 1 Fevruarie 1873.

CONVORBIRI LITERARE.
Apare Ia. 1 a fie-erei luni.
Abonamentul pe un an pentra Rom In;a. liberiE 1 galbeu; pentru Austria 6 fi; pentrn Germania 15 Franci; pentra
Svi(era, Belgia si Italia 21) franci; pPntru Francia si Spania 25 franci.
Abonarnentele se fac namai pe an an intreg, in Ia$i la Tipo-Litografia Nationall si la redactinne, in Bncnresti
la lib!iria Soccec et ('omp.; in toate celelalte orase din Romiinia labiurourile postale.

Istoria Critica a Romani lor

intg pe care esirea unei dirti ca a D-nului

de

HAjdrtu trebuea sg.-i intereseze prin inse'mng-

D. B. P. HAJDAIT.

tatea ei. In adevr si cei denta si o parte

din cei din urma au zis ate ceva de cartea
nou esitg, dar din cele zise nu s'au putut

Stint acum vre-o none' luni de cAnd in Bucuresti a esit nteia faseioarii. din Istoria

deosebl jurnalitii necompetenti de cei compe-

Critic& a RomAnilor de d. B. P. Illjau," o

a doua fascioarA a unnat eelei iintei, coatinuand publicarea in Columna lui Traian" si
intiintrind deja tipgrirea nnei a treia. 0 Incrare pe un plan asa de intins precum ne-1
aratl autorul, asa de noug si inceputa, de un
publicist atilt de cunoscut ca D. Ilgjdati, dirnia i,..i sunt asa de obieinuite toate fIntanele
noastre istorice, trebuea sg. ertsuneze o miscare
serioasii. inlumea invgtati. De la cele gatiii file
resturngnd cu putere ideile i credintele istorice

tenti si de oameni de stiintg, to0 s'au intglnit

pe fericitul si intinsul cAmp al necompetentii.
Aceasta s'ar pAre pre tare, dar este foarte
adevrat. Deosebirea intre aceste doue teluri de oameni s'ar fi ve"zut in chipul felurit
eu care ar ti apretuit cartea ; unii ar fi instiintat esirea cartii en cuvinte pompoase, en
epitete magulitoare autorulni, ar fi ar6tat insemngtatea ei din puntul de vedere zilnic, de
actualitate, ggsind ocasiune

de a face um

i Inca in un chip nu pre mkulitor pentru cei

contrast intre linistea sufletease a unui scriitor si intre pasiunile de partide ce caracterizeazit pe cei mai multi oameni din Virg ;*)

ce le avus6,r6, ne-am ateptat a ved6 o dare de

ceilalti s'ar fi pzit de retoricil jurnalistieg,

samg nepgrtinitoare si serioasg. in care sI se

analizeze teoriile autorulni i si hotareasci a
supra pretului lor. Aceasta nu o asteptam de
la. cAti-va jurnaliti necompetenti care isi dau
pgrerea in chip cu totul itor si mai totdeaima in necunostinta lucrurilor, ce de la jurnalistii istorici si aa numitii oameni de sti-

de esclamgri patriotice si prin nite vederi O.ngtoase purcese din un fond stiintific ar fi a-

nalizat cartea. Nimic in privinta aceasti din

urmg, Toti fail deosebire au laudat numai
cartea feirei a o analiza qi au leiudat-o mai
*)

Romnnl 15 Aprilie 1872.

51

www.dacoromanica.ro

ISTORIA clirrici A MM./WT.0R.

398

cu samei fiindcei este o lucrare nationalei.

Mcrae le insemnate a earth nu sunt cercetarile istorice in sine, ci indreptarea acestora

spre scopul de a ridica gloria romaneasca ;
eunostintele d-nului Mijdau nu sunt pretuite
intru cat ele pot descurca si deslega parti noue
in istoria noastrii pentru interesul curat al aadeverului, ele sunt nemarginite i colosale"
flindca ele storc noue argumente de ingamfare nationala. Cate-va citatii din asemenea bibliografii fac placere in felul bor. Unul din re-

dactorii de la Transactiuni literare" dupa ce

instiintaza esirea de sub tipar a literei C din
Dictionarul Academic adauge eh' este pre
mic pentru a judeca o opera asa de gigantica care impreuna cu Istoria Critica a Ro-

manilor la care lucreaza cu o pacienta de

Sisif eruditul nostru publicist B, P. Hajdau
si din care are sa apart in curend secunda
Jascicula vor forma cartea ceirtilor
Bomeine, biblia poporului nostril celui
pre incercat . . . . **) Un academic iomitn
zice fie-care roman deci ce mai are simt romanesc in inima sa caute st-si procure a-

ceasta carte si s'o pastreze si studieze, s'o

citeasca i reciteasca ca evlaviosul pe Tateil
cel eeresc.. . Bomanul care stie a ceti si nu
,,posede Istoria Criticei a Bomeinilor acelo nu

este luminat Roman. Un jurnalist si istoric

totodata face o lunga, dare de sama asupra
cartei d-lui Hajdau in Romanul ; cele antei
coloane cuprind viata autorului, ca sit zic asa
din cea mai frageda vrista i operile lui pana
la timpul de fata ; ajungend la subject dovedeste ce e dreptul o mare imbelsugare de cu**)

Dictionarul Academic cartea cartilor i biblia nationalitatii romane I! Eata o idee origmall 0 biblie

latineassa inteleasa de poporul roman! De sigur acesta poporul nostru cii bunul seu simc o va trata
cum se cuvine.

vinte frunma.se, scntimente patriotice, maguliri

autorului i CiiU, dar pentru a justifica toate

acestea nu analizeaza nici o parte in mod istoric. Ce fel cunoaste istoria terei sale si prin
ce ocheani magica se nitit asupra epocelor
trecute usor se poate vede din urmkoarele:
Intre cuvintele ce aduce pentru ideea de a
se traduce in o Iiinht strainii cartea d-nului
Illijdrtu mai este si acesta ,,Europa ar vede
cu admiratiune cum neamul romrinese nu
numai a lost luptiitor aprins contra navaliJilor dusmane, zidul Europei, dar pururea a
,,cultivat artele si stiintek leiseinda-ne monu,,mente care sit ateste pe vecie gradul de cul-

turd la care au ajuns. . . (! ) In acea dare

de salmi este an loc culminant, acela unde
autorul remane isbit de admirare de felul cum
d-nul Iliijdutu indreaptri, din un document alminterea corect, cuvintele novae plantationis
terrae Fogaras pentra a-si motiva cercearile
si incheerile d-sale ; la care criticul esclama

cam asa acest om indreptii pant

si docu-

mentele" precum odiuioarii. Pascarii zisere de

Christos acestui om pant si valurile marei
i se supun." Srt nu se creadrt cit noi am
fi contra laudelor cartii D-nului Ilajdau,

din contra si noi recunoastem multe merite, dar voim ca laudele O.' fie justificate,
adeci sit reeasi din o serioasrt cercetare a lucrArei si Sit fie purcese din un punct de vedere potrivit cn firea lucriirei. Am primi aceste lande chiar crind ele ar fi nedrepte, and
lucrarea nu le-ar merita, numai Anse dna
ele ar fi formulate in urma unei analize istorice, oare cum ar fi resultatul unor cercetari
pe termul tiintific. Dar nici una din &rile
de samA despre noua lucrare mi are nici ma
car invelisul unei astfel de cercetari, i aceasta,

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

ca sa zic asa, lege de a se rosti asupra lucrului, fara a da sama publicului de ce te rostesti pentru sau contra, am ve"zut-o pazindu-se
din partea d-lui Papiu pana si in mijlocul celei mai aprinse i personale diseutiuni cu
D. Hajdrtu. Discutia s'a ineeput a urmat
din partea D-uului Papin pe motivul cii

nu s'a citat cii esat titate euvintele lui Sincai,

si cu toate ca d-nul Papua are mai multe pareri asupra terminului de Ungro-Vlachia de-

osebite de parerea d-lui llijdu, totusi d-sa

s'a silit cat se poate a inlittura discntia de
pe tOremul istoric controversat, ferindn-se de
a-si apara parerile d-sale si a lovl pe a protivnicului, cu toate c nici unul nici altul ian
an avut aceeasi fereala in indreptarea de personalitati. Oare cum, se respectau ideile si nu
se crutau persoanele, pc cand ar fi trebnit sa
fie cu totul din potriva. Aceasta din partea
d-lui Papiu, cad protivnical d-sale cel putin
nu respecta nici mia, nici alta.

Dar toate laudele indreptate cartii nu fac

Aiwa o critica, en atilt mai putin cand laudele
purced pururea din sentimental national in o
carte in care cercetarea adeverului trebue sa
formeze fondul. Cu toate ca acest principiu

e atat de limpede in sine, totusi el este neinteles sau nebagat in mina de majoritatea literatilor nostri, incat nu este de prisos de a
strtrui asupra lui. Cartea nou esita nu e un
cuvept in camera, o mesura administrativa,
un sistem financiar, un act diplomatic en un
envent o lucrare poUticii sau o intreprindere de interes national, in care cel mai insemnat lucru de autat 1i cercetat srt fie pentru toti Romitnii, invelati sau neinvqati, daca
este Leda in interestd terei i binele natiunei. Asemenea lucruri fie care are dreptul a le

399

hiuda sau a le ocarl intemeindu-se pe sentimentul national i pe folosul ce va aduce natiunei romane. Lucrarea d-lui Hajdau este ansti

istorica, de stilpinirea stiintei, ea este iutocmita si rizamata pe cronici i dociunente contimpurane epocelor de cercetat, ideile none si
apretuirile autorului nu au valoare decat daca
sunt sustinute prin dovezi de aceeasi fire, prin
isvoare istorice, prin talmaciri de locuri din
autorii vechi, cu un cuvent prin toate mijloacele gasite pe cale istorica. A voi a face critica unei asemenea arti insanina a te pune
pe acelas feral, a controla datele, isvoarele
gi citatiile, a urmari dacrt desvoltarea ideilor
decurge in chip logic si firesc din faptele aduse,

a pretui dreptatea san gresala incheerilor, a

analiza talmacirile ce se dau locurilor citate
din autori, a cuprinde valoarea stiintifica a

lucrarei gi a te rosn asupra ei aand iii vedere intru cat autorul a deslegat 0. a sustinut in un chip mai stiintific cercetarile sale

intru cat a corespuns in cartea sa tuturor acestor cereri a criticei. A lauda o asesi

menea carte numind-o biblie nofionala insamna

a nu-i intelege pretul si a o scoborl in campul politieei zilnice unde se stie cat de grabnic
se discrediteaza luerarile cele mai aplaudate.

Caci sentimentul national nu are ce Oda in

lucrari de cercetare a adeverului, chiar cand
resultatul l'ar privi ; pentru asemenea cercetari, natiunile au un camp obstesc, unde oamenii lor de stiinta se intalnesc, desnracati de

iuteresele nationale, ele ii dan oare cum o

parte din personalitatea lor pentru idei de o
sfera mai senina si mai inalta. Natiunile numai at6t castiga in privinta sentimentului
a mandriei lor nationale din lucnrca F;tiinifica
a oamenilor lor, intru cat acqtia isbutese a-ki

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

CO

statornicl o insemnatate universal, insemnatate subiectiva, proprie numai acelor oameni,

dar care se resfrange in chip indirect asupra
terilor ce i-au nscut, aruncand peste ele invile un lustru de insemnatate si de glorie. Din
acest punct de vedere natiunile trebue sa se
mandreasca cu oamenii bor. De sigur, and

din o earte scrisa in chip critic i analatic

nes fapte ce ne magulesc sentimentul national, nu mai remane indoeala ca omul de
tiinta trebue sit fie cu ant mai multamit ca
atilt mintea cat 1 inima pot a se intalnl. Cine
na simtete o dulce multimire sufleteasca and
eetete batliile de la Racova i Calugareni ?

Dar intreblim, pentru ce ne simtim astfel la

aceasta cetire ? Pentru-ca acele butalii sunt
fapte acute de stramosii notri. SI ne inchipuim acum ca" aceste batalii dovedite in chip

istoric, ar fi numai nite scornituri sturnite

pentru a ne magull mandria noastra, mai intrebam and., tot acea bucurie i micare sufleteasca ar simtl, nu numai omul de stiinta,
dar chiar ori ce Roman iuteligent recetind aole fabule. Sentimentul national pentru a produce fructe sanatoase trebue A purceada din
adevr, alminterea este numai o inchipuire
a creerilor notri

care ne

falsifica mersul

i desvoltarea, si pentru ca sa se razeme pe

adever trebue ca lauda i entusiasmul in ori
ce lucrare sa fie precedata de o critica nepartinitoare. Nu este deplin patriot acela caruia

6i place a yea pe stramoii lui numai in

glorie i fall i pentru acest scop supune cronicele i documentele la cea mai nemiloasa
sehinjuire spre a put stoarce cate-va picaturi de glorie i fala i a-i scalda in ele ;
asti urmare samana cu a acelora carora
le place a aye prietini numai bogati i in-

semnati,

despretuind modestia si nenoroci-

Adevratul patriotism stl in a cerceta

i iubl pe stramoi en toate fasele lor de trerea.

cere, a analiza toate epocele, a desv611. toate

ranile i nenorodrile, a ne mArdri and avem dinaintea noastrA fapte stralucite, a plange

cand vom intabil injosire si cadere, dar in amandouC easnrile a cereeta hicrurile en nepArtinire, en iubire de adev6r. Sentimentele
ce ni se nasc la cetirea eutarei sau cutarei
epoce, sunt partea actuari a vietei noastre,
ele nu trebnesc amestecate in timpuri nude
personalitatea arzeloare a individului a disparut de milt, viata lui intreaga fiindu-ne tradata none' prin faptele ce an remas impietrite
in veacuri. 0 mare insemnAtate a istoriei fiind
aceea de a ne inQtosa un camp intins de o
indelungata ispitire, de uncle noi sa capatam
principiele sanaltoase pentra traiul nostru ulterior, studiarea ei devine chiar periculoasa
indata ce vom falsifica si vom ascunde ade-

ve'rata stare de lueruri a epocelor trecute,

principiile de conducere a vietei noastre ne
vor face en atat mai mare feu, cu cat ele vor
fi mai mult stoarse din nn mijloc fals sau r'en
inteles. 0 mare parte din scriitorii notri nu
voesc si inteleaga acest adev'er. La noi admirarea si landa nu se indreaptI asupra meritelor i talentelor, ci asupra sentimentului
patriotic ce le insufletesc, cu alte cuvinte nu
se judeei valoarea intelectuali a scriitorului,
ce intentiunea cea patriotici a lui. Cu acest
mijloc urmArile sunt uor de gacit, in adevCr
cartile noastre an sa fie romaneti, dar numai
atAta pe and euvEntul rovanesc in vocabularul tiintifie

are sa capete un inteles nu

pre migulitor pentra RomAnii a carora strAmoi au cultivat pururea artele fi Ointele.

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMANILOR.

401

Tot din lipsa unei critici nepartinitoare, toate

pArerile istorice ce se espun si sunt insufletite

14-1e, nici nu a fost pusg in indoeali, de la

1400 ea este cite c data intrerupti prin mo-

de directia domnitoare, se formuleazg in dogme,

mentane apucgturi a Moldovenilor pentru ca-

se Nese in toate pArtile, se primesc fAr a. discutie, se inrIdAcineazd in toate capetele si

Wiese fArd sminteald pg'ing ce altele isbutesc

re acel teritor ajunge a fi visul lor de aura;

la 1465 el este cu desevdrsire lipit de Mol-

a le lua locul.
Trebuinta unei ddri de sarag asa cum intelegem noi, fiind simtitA cu ivirea unei cArti
asa de insemnate ea a d-lui ligjddu noi ne-am
hotdrit a o intreprinde. Vom cluta a fi nepArtinitori, si a ar'eta adevhata valoare a lucrurilor, nu vom abunda in laude, pe care le
meritd autorul si ne vom p521 de personalitrto pe care nu le meritd nici un scriitor.

hotarul de la Berlad la DunArea, tot Stefan

mutg si in cealaltd parte la 1475 hotarul de

I.

Ideile noue ce le sustine autorul vorbind

despre intinderea teritoriale a Munteniei in
veacul al 14-le sunt urmatoarele : PA'me.ntul

nilor, Amlasul, ea nu se afli in Transilvania

precum se credea pang acum, ci in Banatul
Temisianu, ea fusese cuceritd intre anii 1369
1372 si este tinutd cu putine abateri pAnA
la 1462 and Vlad Tepes o pradg si desfi-

Munteniei despre Moldova, se intindea Ong la

inteazg.

Intinderea teritorial.

dova de cAtrA Stefan cel Mare care strAmuti

la Bactiu la Focsani. StApInirea ducatului Fa-

garasan este foarte veche. Intre 1170-1180

RomAnii de la Severin in frunte cn Basarabii, folosindu-se de o lupta iutre Unguri i
Bisantini se unesc cu acesti din urma i enceresc prin foe i sabie" Fagarasul nude ii
statornicesc puterea lipindn-1 cAtri Banatul de
Severin ; cat despre cealaltA posesie a Munte-

Bacdu i Bbrlad, acestea fiind cele mai mar-

Noi nu primim de loc intreagA aceasti

ginase orase ale Moldovei, despre partea rdsariteand ; toatd Dundrea de jos de la BrAila,
Galati si pang mai sus de Chilia impreung en
termul maritim era tot a Munteniei ; cu alte
cnvinte dad am trage o linie din Carpati la
Baclu, la Balad, LApusna, Tighina i Ceta-

intindere teritoriald, avem de zis i de

restatornicit cele mai insemnate lncruri din

tea alba, tara de la meazg noapte a acestei

fiecare.

linii impreund cu orasele amintite constitueau

phmntul Moldovei, ear toatd remdsita de la
meazg-zi a acelei linii, incep6nd de la punc-

Pdrerea cumc5. Baclul i Therladul forman

hotarul Moldovei despre Muntenia este rizeman. pe urmAtoarele dovezi: done tractate co-

turile marginae de mai sus si plug in Du-

merciale incheete de Alexandra eel bun i

Stefan cel mare cu Polonii; vre-o patru san

narea si marea, fAceau parte din pAmntul

muntenesc. StApAnirea Muntenilor asupra pl-

mntului despre Balad, DunArea i mare sau

Basarabia propriu zisg, in cursul seculului al

ea si pentru a se vede de ce si cum, vom

incepe a analiza pe rand toate snstinerile precum si dovezile, repetind in bucAti desacute
resumatul de mai sus cu deosebita privire la

cinci chrisoave in care se vorbete despre vama

de Bacau i Be'rlad. EatA chiar locnrile din

cele dou tractate Lembergenii merg'end la

www.dacoromanica.ro

402

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

Braila dnpa peste vor, platl vand la granita

in &du sau in Mr lad" (1407) Lembergenii
mergnd la Braila sau la Chilia dupa peste,
sa plateasca vand la granita in Bacau sau
in B6r lad." Nimic mai limpede la antea privire. Cetind ans6 documentele in intregimea
lor, intiparirea ce-ti lasa totalitatea cuprinsu-

negustorilor cu marfuri, aceasta usurare consta

sului precum si lumina north.' ce-ti aduc and-

atunci amundune documentele inira nurnele tuturor ormelor din cale fara nici o calificare, regulAnd varna ce are a se lua ; din contra cand

nuntimile, te ineredinteaza indata cum ca nu

reese de be cea ce s'ar 01.6

din bucatile

mai cu sama in scutirea de a plat Yam& in

unele orase, scutire care se facea sau in raport cu neinsemnatatea marfei, sau curat dupa
legaturele de prietenie ce esista intre Moldova
cu Polonia. Cand o marfa oare care nu este
scutitA, ci are a fi supusti Ia varnA in toate orasele

desfacute a documentelor. Trei greseli insemnate a &cut d. flajdan consultand aceste documente 1) Nu a tinut smug de sistemul va-

vre-o marfa se bucura de scutire de vand in

unele orme si are a plati vama numai in unul

mal al terilor noastre din acea

nu se aminteste nici un ora in care nu are

a se lua varurt, ci numai acela in care are a
se lua, intovArdsit cate odata de calificativul
frontierd sau granipl. Cuventul frontiera sau
granita nu se pune in documente ca sa se
inteleagA eh acel ora care-1 poarta este cel
mai m6rginas oras din Ora, ci pentni ca sit

epocd, care

reese foarte lamurit din aceste acte 2) a

Inat euviEntele frontier'd sau granitic' in inte-

lesul real al lor fad a lua sama la imprejurarile in care figareaza 3) a incheet la nefiuifla tuturor oraselor acelora care nu se alb,
amintite in vre-un loc deosebit din documentele

singur din o intreaga linie de comerciu, atunci

citate de d-sa, fara a vol sa ia sand dad se

arid pomenite san nu in alte parti tot ale a-

se inteleaga (IL el este cel din urmd uncle are

celor documente.

liber; el arata cit acel oras este rnargina

numai in privinta plititei de vamtl i uumai pentru un fel de marfii, negustorii privindu-se oare
cum ca esiti din Ora in privinta fiscului, nemai avOnd a prati vre-odatd alta vama in vre

Sistemul vamal din Moldova era acela care

era in lncrare in Europa intreaga in evul
mediu. El purcede din principiul ca pentru aceeasi mar& trebue sa" se plateasca valid in

a se plati vama, prin toate celelalte trec6nd

toate orasele sau locurile insemnate din tad

pe uncle va trece, afara de vama principala
statornicita in ormul eel mai insemnat prin
care trebue sa tread on ce marfa neaparat. La noi acel ora era capitala Suceava.
Din acest centru negutitorii plecand sau in
lAnntrul terei saa inspre deosebitele teri ye-

unul din orasele pin care dupa aceea aveau

a trece. Acesta este adeve'ratul inteles al cuventului frontierd. Pentru a dovedi aceasta

vecine, Ungaria, Muntenia, Po Ionia, Tataria,

n1-1

trebneau sa plateasca oare care vand in toate

orasele prin care trecean. Scopul incheerei
tractatelor comerciale era i atunci usurarea

va phlt1 de la 1 terhar in Moldavita-2 grosi

idem in Baea. Esportind postavuri la Brasov

avem Devoe de a cita mai multe pasage. Eata

unul pentru esportatiunea postavurilor la Bistrita in Ungaria se va platl in Suceava de

la 1 grivna-3 grosi, in Baea de la 1 grivgroi, idem la Moldavita i apoi la

intoarcere din Ungaria cu marfa de acolo se

www.dacoromanica.ro

ISTORIA CRITICA. A ROMA.NILOR.

.se va plati in Suceava de la 1 grivna elite

3 grosi, la Bacau-1 1/2 grosi, idem la TroAus ; i la intoarcere de acolo de la fie care
.terhar in Troths crtte 2 grosi idem in Bacan".1) Din acest pasagiu resultrt ca in spre
Ungaria erau cloud ciii, una la Brasov, cealalta

la Bistrita (din Transilvania). Pe drumul eel

Anti erau orasele Bacau i Trotus, pe eel al
doilea erau orasele Bacau i Moldavita, din
acestea Trotusul i Moldavita erau cele mai
marginase aflandu-se foarte aproape de hotar,
prin toate aceste orase cine-va cu necesitate
trebuea srt tread, urmand am6iidou'e Odle ariltate. Fiind-ca postavurile in pasagiul citat, nu
sunt scutite de fel, de aceea vedem ca negutitorii trebue sa plateasca vamrt in toate ora-

sele din drum si la &were si la intoarcere,

pentru aceea orasele sunt numai insirate fard
sa poarte epitetul de frontiera nu numai Bacaul dar nici Moldavita i Trotusul adevrate
orase din margine, din contra indata ce o alta,
marfa, mai neinsernuatt, este scutita de a plat].
vama la toate orasele din drum, atunci vedem
ca nil se mai amintesc toate ci numai unul

din fie care linie, acel in care are a se plati

vama i acela este intovarasit de cuveitul

frontierd, anume Bacaul si Baia ca cele mai

insemnate, (lesi nu erau cele mai marginase
resumand in ele vama intregilor linii BaiaMoldavita i Bacau-Trotus.

Eata esportatia jderilor Unguresti e libenit

.platind vama la frontierii in Baia sau in
Bactiu de grivna 1 V, grosi, in Suceava 3
,grosi . . ." 2) Aici se vorbeste despre partile
unguresti i anume de cele done drumuri ce
duc acolo, Bacitu-Trotu
i Baia-Moldavita.
') Arch. ist. pag. 131 v. 1. f.
2) Arch. ist. v. 2 pag. 175.

403

Din pasagiul Ante stim cu siguranta ca mai

inspre frontiera, decat Bait se afla Moldavita pe drumul Bistritei si mai in spre margine decat Bacaul era Trotusul pe drumul
Brasovului. Cum trebue sa intelegem epitetul
frontiera dat Bacaului i Baiei? Dupa d-nul
Hajdau ultimele orase marginase a Moldovei"
Dar atunci Trotusul i Moldavita reman de
sigur Ungurilor; d-sa atunci trebuea sa admita
crt

si Baia era unul din cele din urma orase

ale Moldovei fiind-ca i el poarta titlul de fron-

i prin urmare si in acea parte Moldova nu se intindea mai mult. Noi Anst ne
tient :

esplicam lucrurile in intelesul adevrat al documentelor ; pe cand comerciul en postav era

supus la vama fie-carui oras, cel cu jderi ea
mai neinsemnat era scutit de plata vamei la
Trotu ti Moldavita, de aceea nici nu se a-

mintesc aceste orase si de aceea Bacaul

Baia poarta numirea de frontier* Cum-cd enveitul de frontiera nu are alta insemnatate se

mai cunoaste de acolo ca in cate-va parti a

acelor documente Bacaul si Baia sunt pomenite Lira epitetul de frontier* dar a-veld ans6
intelesul statornicit de noi ffind-ca nu se aminteste dupa d'ensele nici un alt oras mai
marginas decAt ele, ceea ce insamna ea negutitorii nu au a plat vama in orasele neamintite. Importgiunea cerei muntenesti si bra, sovenesti e libera platindu-se varnd de la 1

peatra de ceara in Bactu-1 gros, la depoimportatiunea

, sit la Suceava etc
jderilor Unguresti e libera platindu-se vama
de la 1 grivna in Baia 1 IA grosi, in Su, ceava etc. *) In casul acesta Moldavita Ii
Trotusul nu sunt pomenite neffind a se plAti

1.

*)

Arch. ist. V. 1 pag 132.

www.dacoromanica.ro

404

ISTORIA CRITICA A ROMANILOR.

in ele vama, ceea ce nu le impedica a esista

M a fi mai mArginar.
Credem cA am lamurit urmatorul lucru, ca
numirea de frontierti Ban granita nu are seninificatia ce i-o &J. D. Hajdau fiind ea am yezut-o data la orar care nu erau cele mai
marginar i am vzut orar marginar ce nu
o purtau. Odata statornicit acest fel de inteIegere a lucrurilor, pasagele citate de autor
ii perd din insemnatatea lor aparenta.
Pentru a se ved6 asemenea c nenumirea
oraelor insamni numai cA marfele au a trece

liber prin ele, earl nici de cum ea nu esistau

vom da tm esempin : in documentul de la 1407

vorbindu-se despre marfurile ce au a se duce

la Tatari, se prevede CA negutitorii au a plati

vami in Iai, in Cetatea Alba sau Tighina.

De aid ar urma dupi D-nu Hajdriu ca pe

acea cale nu se mal dig alte orar, pe cand
dupi noi resulta CA tractatul comercial incheiat
cu Alexandru cel Bun Ci scutea de a plat1 vama,

in celelalte orar nepomenite. Documentul de

la Stefan intarete pe deplin parerea noastra,
ingreuind impositele pe aceleai marfuri i pe
aceiai cale vedem arAtAndu-se And un ora
ce nu figura in celelalte tractate ; negutitorii
au a plat1 vama in trei locuri : Iai, Lapura
Thighina salt Cetatea alba. Tot in astfel de
chip ne esplicAm i urmAtoarele randuri tot
din docmnent de la 1407. Exportatiunea postavurilor la Unguri i Munteni e libera, anume : pentru esportatiunea Munteneasca se

va plat in Suceava de la 1 grivna-3 groi

i la fruntarie la Baal' de la 1 grivna-2

groj Adeci ca nepomenirea

celorlalte

orave mai jos de Bacau aratA numai ca postavurile an a trece prin ele liber. Aceasta ar-

gnmentare ori cat de loci ar fi ea eita din

spiritul documentelor, nu ar fi pe deplin convingetoare dad, documentul lui Stefan, tocmai

acel care i se pare d-lui Hajdau mai esplieit
nu ar ven1 sil, intareasca prin realitatea lucrului toata dreptatea parerei noastre.
Aceasta lumina o capatam cu imprejurarea schimbrei modului i a locului de plata
a vdmilor pentru postavurile ce mergeau la
Munteni. In documentul de la 1407 am yezut ca pentru aceasta marfa negutitorii aveau

a plati afari de Suceava in un singur loc:

lo fruntarie la Bactiu de grivna-2 groi.
Stefan cel mare reguleaza alminterea, anume
ca afara de Suceava negutitorii cu postavvri
ce se due in Muntenia sa plateasca cate 2 galbeni de car in fie-care ora prin care au a trece.

Cu astfel de regulare este evident ca noi avem sa vedem pomenindu-se toate oraple de
la meaza-zi din cuprinsul Moldovei; eat& pasagiul : Cine va duce postavuri la Basarabia
(Muntenia) va plati vama in Suceava de griv-

na-3 groi, ear in targul Romanului, in

Bacriu, in Ajucl, in Putna, in Vaslui, in
Berlad i in Tecuciu de car 2 galbeni. Ear
intorandu-se din Basarabia sau din Turcia
cu piper, cu lana, sau cu alta ceva, va plati
in Bacau, in Roman i in celelalte orme
margenene de mai sus de car 2 galbeni *)"
Eata dar Adjudul, Patna, Tecuciul i cu d6n-

sele toata partea pe care D. Hajdeu in o

pre infocatA admiratie pentru Basarabi o 114Inca

din Moldova. Aa dar dupa cum in

pasagiul relativ la marfurile Ungureti cuvintele la frontierii la Baia sau Bacdu nu aveati
valoarea lor reahi, fiind tiut cu siguranta
esistenta Troturlui i a Moldavitei mult mai
apoape de hotar, asemenea cuviutele la fronArh. ist. V.

www.dacoromanica.ro

2 gag. 172.

ISTORIA dimwit A ROMANILOR.STUDIU ASUPRA POESIILOR POPULARE.

tiera la Bac(iu sau Berlad citate de D. Hajdau nu pot ave intelesul ce-i da prin esistenta documentala a orarlor Patna, Adjud si
Tecuciu. Lipsa acestor orar din documental
de la 1407 se esplica, ca i lipsa Lipunei
din drumul spre Tatari tot din acest act aname scutirea negutitorilor de a plati yam&
in acele orar.
Bata dar marginile Moldovei restatornicite

aa dupa cum Cronicarul Ureche spune en

mare simplicitate i limpezeala, adeca toata

tara rluita de D. Hajdan &fail de finutul

Putnei c cetatea Crachlna. Aceasta este cu
atat mai lamurit, cu cat ormul Moldovenescu
Patna c trebuit sa fie until din cele mai

marginar arzat pe marginea sting a riurrului Patna. Mara de cele doue probe analizate mai sus, D. Hajdau mai amintete Ana
cate-va documente cam tot din acel timp in
care se vorbete despre vama de Baceiu ci
Berlad incheind c aceasta ar arata ca erau
orar de mar.q:ne; dar i de asta data se inala eariti asupra sistemului vamal de atunci.
Acele documente ar fi avut aceasta insemnatate cand D-nia sa ar fi stabilit c. numai

orarle de la marginea terei percepeau vama,

prin urmare Bacaul i Berladul ar fi trecut
in numeral acelora, dar de vreme ce s'a
vezut foarte limpede ca in toate orarle se
percepea vamil, atunci ele nu an in aceasta
privinta o mai mare insemnatate, caci atunci
trebue sa primim ca i Vaslainl, Romanul, Iaii,

etc, erau marginar fihid ca in toate acestea

se percepea vama domneasca ca i in Bacau
pi

Berlad.

POESRLE POPULARE

culese

G. Panu.

i intoemite de Aleesandri.*)
I.

Sara, cam! vuetul ci viata adorm in natura,

cand stelelepe cer s'aprind incet i cate una
la umbra noptii, in acest inceput de tacere,
auzi cate-odata, in departare, un fluer, cu care
un pastor ostenit, culcat pe o colina verde,
OW, truth sa, i pare ca, voete, prin sunete
melodiease, sa apere de lupi selbatici mica sa
turma, adPipostita in vale. La oarele acele,
in care apune zioa, aceste jalnice cantice se
ingana cu oaptele din campii, alte plangeri
duioase, i au, ea ele, armonia Mr. Fara multa
arta, Ara a pate da cleat cate-va noate, a-

ceste simple instrumente, Mete din un fag,

produc, en toate aceste melodii care incanta
and i sant totdeauna placate pentru primblatorul ascultator. Ca flueral, ca buciumul
pastoralui, Doinele, Baladele, culese din gura
poporului, au farmecul lor ; compuse intr'un
trecut departat, Ara data, de autori necunoscuti, de rapsozi romani, ele sunt cele antei
versuri in care a prins a canta limba noastra,
pi, ca prime incercari, an frumuseta a tot ce
incepe, au gratia leaganului, poesia primaverei.
Ele sant pentru noi ca Orfeu, privit aiurea i
in alte timpani, drept parintele poesiei i al
musicei Doinele, in adever, nu se rostesc, se
canta ; i odata cu ele s'a nascut ariile noastre
nationale, acorduri pline de originalitate, musica plina de melancolie, aline suspin, planset care resuna dureros ci merge pana la
inima!
*1

(Va urma).

405

Despre aceasta opera', reyista noastra s'a mai ocupat

in done randuri, nti s'a facut o dare de sama scurta.
la aparitinnea carlii de poesii, apoi a publicat d. T.
Maiorescu o critica mai intinsa (V. Cony. Lit. an. I
pag. 132 i 301).

52

www.dacoromanica.ro

STUDUJ ASUPRA POESULOR POPULARE.

4CG

Versuri si cantice se improvisau odata pentm

popor, care le intrebuinta in toate imprejurarile, la plug, la camp, a cask si la resboiu.
Era, in vremea lor, starea primitiva, si ceea
ce se poate chiema timpnl poetic al lerei
noastre. Poporul ha desvoltarea sa are, ca
omul, versta copithriei, versta tineretei i versta

matura. In epoca de'ntei sunt mai en mina

zilele Mule ale poesiei. Mai trziu, cand societatea prinde a se constitul, cand se inmul-

lac birurile, cantecele incep atuncea a tace.

Astrizi Doinele, devenind

tot mai rare, par

ci se due de prin sate. Dar, inainte, ele faceau parte din viata populara,
Doina cant, Doina soptesc,
Tot cu Doina vietuesc."

Acest cult al Doiuelor era, de sigur, inlesnit prin

o Ora avuta, prin un pitment hranitor, pro-

tutindenea s'aretau favorabile la inflorirea lor.

In aceste imprejarAri s'au nascut cantecele
noastre populare, care incep, multe prin frunze

verde, i sunt ca pline de aer si de lumina.

Nu mai putin decat in locnrile in care au fost
cantate. este soare in aceste poesii. Descrierile
stralucesc de raze i de coloare. Autorii lor veld
natura precum este, si o descriu precum o Ted.
Imaginile ce reproduc sunt totodata reale si

poetice, ideale i adeverate. Ar zice cineva ca

sunt precum apele limpezi in a citror adanc
privesti, ca intr'o aglinda, toata lumea fisica!
In Balada, de esemplu, care desehide colectia
d-lui Alecsandri, un pastor anienintat de omor,
zice la una din oile sale, numita Miorita, cA
de va fi ucis, sa ammte surorilor ei moartea
sa in cuvintele urmatoare :

Sa le spui curat
Ca m'am insurat
Cu-o mandra Criteasii,
A lumei mireasa;

ducend totdeauna mai mult decat trebuea, i

(land ca de la sine acest usor prisos ; munca
era voioasa, nevoea nu tinea pe phigar plecat
cu totul pe brazda. Privirea se inturna cittr
natura, i realitatea era poetica : sesuri i dealuri, codri i flori, stanci i roada, dumbrave
cu isvoare ascunse, riuri cu maluri deschise

CI la nunta mea
A cazut o stea,
Soarele i Luna
Mi-a linut cununa.
Brazi si Paltina0
I-am avut nuntakii
Preoti muntii man,
Prised lautari,

gi verzii, ape multe si recoritoare, patria noastra

cuprinde, intr'o mica' intindere de piiment,

munti inalti, intinse campii, si este, intre Carpati i Dunarea, ca o prescurtare frumoasa a
frumusetilor lumei. Romiinul, care parasea uor
bordeiul sett intunecos, care nu s'a ostenit
niciodata de viata sub cer, ett libertatea ei,
avea totdeauna sub ochi priveliste inveselitoare
vederea nu aducea spiritttlui decat imagini
lurninoase, care dart inchipuirei stralucire, i
pun facultatile poetice in conditiunile cele mai

bune de desvoltare. Traiul intr'un cuveut, si

positia geografica indemnau la Doine si pre-

Pasiirele mii,

Si stele faclii!"

Aceastit descriere, uncle nroartea este reprosentata prin mireasa lumei, logoditit cu tot o mul

din zioa nasterei, unde Luna i Soarele sunt

nunii marl care aduc cumma, uncle brazil ,si
muntii tin locul de nuntai si de preoti, undo
paserile canta mara funebra, unde and drept
fitch mii de stele, uncle cel antei semn fatal
este dat prin unul din aceste focuri care se
stinge pe cer, intregul nest tablou este until din

www.dacoromanica.ro

STUD1U A,SUPRA. POESIELOR POPULARE.

eele mai minunate care au eit din capul poetilor! Universal intreg este cuprins in cdte-va
versuri, i ca prefAcut intro bisericd pentru
aceast nuntd, ! Ce templu poate fi mai mAret !
Ce pompit funerard mai frumoasd! Acest mor'ant, deschis in mijlocul campurilor inverzite,
are, pe langit poesia contrastului, filosofia sa
adeveratd ; aceea care amintete poetului c i
snnt date pentru a cant% nnmai cdte-va primalted, i c natura, care respandete atut
moartea, cat i vial; nu e mai putin un sacriu
cleat un leagan!
Ideile dara, precum descrierile, sunt demne
de remareat. Asemenea simtirile, simple i naturale, atrag prin sinceritatea i frumuseta lor.
PAstorul nu moare fat% a gInd1 la mnma sa :

a la nunta mea
A cuzut o btea I"

SA nu-i spue, de sigur, pentru cd din aceastd

c. i-a

murit fiul, i ar plunge lacrimi pe moartea sa !

Eatd amorul de fiu cdtrd mama ciliar in ceea

ce are mai ginga, in dorinta de a-i ascunde
durerea i de a-i tagadul tot ce o poate mhnl!
Si precum inima sa se intoarce catra ceea ce
iubete, asemenea ochii sei se opresc pe verdeaa uncle duce dimineata oile, pe stdna unde
Ie adund sara, la sunetele fluerulni, i, prsindu-le, ar dori a lua cu densul, in ceealalt
lame ceva din ceea ce Pa incAntat in aceasta

zici, adaoge el alit Morita,

Ca sa me ingroape
Aice pe aproape

In strunga de oi,
Si fiu tot cu voi;
In dosul stanei
Sa-mi aud chuff.

Astea sd le spui,
Ear la cap sa-mi pui
Fluera de fag,
Mult zice cu drag!"

EMIL, in cdte-va cuvinte amorul ptistorului

pentru draga sa turma, pentra cunii sei apardthri, pentru arta sa, i pentru acel fluera
en care a cAntat Doinele cele mai duioase !
Eati totodatA credinta ed vii i morti sunt
uniti prin suvenire, i ca reman pe pdment
urme scnmpe Inca a celor care se duc ! i
cittit poesie in aceste versuri! Ciobanul, aproape
de sfiritul seu, aratAnd Mioritei dorintele

sale cele de pe nrma, i insarcimind-o de a

se face dupa moartea sa, esecuthrul lor, toatd
aceasta supremd vointa, tot acest testament
este de sigur, un cap d'operd pastorald; i putem

Ear la cea maicutd.

Si' nu spui, dragup,

neagru prevestire mama ar intelege

407

numb en Virgil, pe acest testator campenesc

divino carmine pastor I"
Am deslipit una din Baladele noastre, i ca
o fioare din acest buchet poetic care e de
naturd a ne face sd simtim ceva din mirosul
celorlalte. Dar sunt mai multe care nu ar
perde nimicd, de a fi puse alaturea cu Miorita.
Sunt uncle eroice care amintesc fapte indrAznete, legende care spun de lupte urier. -mmt
Doine de o naturd mai dulce, descrieri de
campuri, plangeri amoroase, care, dad, unele
sunt pre scurte pentru a face idile, altele pre
putin desvoltate pentru a compune elegii, au
Anse ceva al lor. Toate apar ca o recoltd manoasa, crescuta pe un pitment indestulator, i
care are curona sa de frunze, lucsul sell de
flori, de o formd libera, stranie i cate-odata
chiar selbatica. Producte naturale, ele nu datoresc nimica cultnrei. Nriscute inteo vreme
uncle regulele, teoriile erau un lucru en totul necunoscut, putin supuse la legile me-

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA POESIILOR POPULARE.

408

surei si ale ritmului, de nu au nimica, nici

in forma, nici in fond, uncle si simtim arta.
Naivitatea, care este caracterul poesiilor primitive, eata, ce le deosebeste ! In aceste timpuri departate, poetii nu asculta decat de inspirarea kr, fara a presupune ca poesia are
a devenl o arta' ce ei singuri pregatesc, si
dna, ca un copil care vorbind nu stie ca
este o gramatica uncle tot ce se zice are un
nume. Este limba, care abia esita din leagan,
din pelinci, petrece cu densii copilaria sa vie
si vesela, Cara nici o grija de formele literare,
sprinteua i usoara, jucandu-se in plina libertate.

IL

Placute si atrageloare sunt aceste poesii.

Dar, nu avem a privi numai descrieri care ne
pun ca fatzi cu natura ; nu e destal de o simplicitate naiva, de o forma clara unde vezi
simirile si ideile, ca la o lumina, in toata,
sinceritatea lor. Ar fi a nu le face cunostinta
decat pe jumetate daca nu am observa ca ele
ne innitisaza, cu yii i felurite colori, viata
vremilor trecute, i ca pun sub ochii nostri
tot ce _odata in framentarile sale, a simtit
suferit tam noastra! Intre filmic kr, ele cuprind tot traiul primitiv al poporului : De-I

la noi prin un nimol de timp. Poesia orali

a trait mult in Romania. Nu numai pentra ci
s'a cules tarziu din memoria unde s'a pastrat
dar pentru ca lungi au fost zilele in care era
singura noastra literatura! Pop or agricultor,
care producend indestul, n'avea nevoe, impins

de comert, de a cutriera lumea si de a dobandi in schimb, idei si cunostinti, noi am remas pe loc, mult inapoi de terile cultivate;
mult am stat in nemiscare si iii acea stare
primitiva in care infioreste acest soiu de poesie. Numai in anticitate, in Grecia, in Ara-

bia, in India si in cate-va parti din Orientul

de astazi, a durat i crescut, -cu atata marire
imperial cantecului. La natiile moderne din
Occident, civilisatia vechilor societati, gramatica, istoria, luminele au stins, aproape tic
leagan, instinctul care in lipsa. de arta, se incearca cu aceste poeine. Noi i-am lasat viata
mai lunga. Tarzin numai am deschis stiintei
portile noastre ; i putina cultura, precum suferintele Ord, au dat Doinelor i Baladelor o

i o latime care cuprind, in vreme

de seculi, viata nationala. In de gasim dark
niste marturi care au trait lung, vezut multe
si care sunt remasi sau reyeniti pentru a ne
intindere

spune diii vremile trecute ; marturisirile lor

munceste dorul, zice D. Alecsandri, de-1 surprinde veselia, de-I minuneaza vre o fapta ma-

sincere, pline de curiositati locale, ar pute recompune fisionomia vechilor timpuri. Nu vom
culege decat cate-va din ele i ca tritsaturile

re*, el ii (1110,

principale.

suferintele

i multrunirile,

isi canta eroii, isi canta istoria, i astfel sufletul seu e un isvor nesfirsit de frumoasa poesie." Eatii in cateva cuvinte, resumate chiar
de poetul care le-a inteles mai bine dead ori
eine, toate aceste cantice in care natia romanil, odata en limba i musica, a depus floarea simtirilor sale. Ele s'au strecurat pana

E destul de a deschide Balada Soarele si

Luna' pentru a gasi remasite de mitologie i
vede pastrate dogmele paganismului. Fara
a juca inseinuatul rol atribuit lui Ormuzd in
doctrina lui Zoroastru, soarele urnieaza de a
fi personificat. El ia de sotie Luna ; dar nit
ajung a face casa, bunii. Ciind until se culci

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA POESIILOR POPULARE.

altul se scoalh, and unul merge spre Apus,

altul se duce spre Reshrit i vecinic se alun-

409

grt, Mit a pate tral impreunh. Se vede cil

forme aeriane, albe niiluciri, ce mare rol ati

jucat odath in inchipuirea oamenilor ! Cita
spaimh ati resp6mdit imprejurn1 Rostra! Dar

pacea i intelegerea nu esistil mai mult intre

astrele ceriului, insotite i indumnezeite de

astazi chiar, chte lucruri intre cer i pamnt,

ce stiinth n'a reusit Ana a mhtura!

inchipuirea poporului, decht intre Zeii i Zinele lui Omer, sau intre citsatoriile omenesti.
Aceasth deprindere de a personifica puterile
iIsice, si de a crede in fiinte supranaturale,
resphndite pretutindenea pe ape, prin fanthni,
prin pitcluri i pinii MITI', cash, a tinut lung
timp in popor. Cristianismul n'a schimbat caracterul lor, si astral lima, nu e greu de a
intrdni prin sate, si mai ales in apropiere de
munti, asemene credinti. Nu voiu zice nimich
despre aceste fantome, Zmei, Balauri, SI afii,
care sub deosebite nume, se regiisese liingh
leaghnul tuturor popoarelor. Niiscute din inchipuirea celor intei oameni, ele au trecut

De asemene crezare mare se bucurau farmelele care puteau totul, chiar a strimuta munti

de la pitrinti

le-au primit
si

Ia

fii,

si

acesti din firma

fhri a se grhbi de a cerceta

de a risipi aceasta mostenire. In Balada

Nhiluca, vedern eh este malt recomendat de a

nu be din aph, scoasa din font:Ina', inainte
de a Rift in fata ei si de a varsa o parte

din ea. Acest obicein mi e oare transmis de

libatiile care se faccau in vechime la Zinele
izvoarelor ? Natura intreagh era asa locuith
cu Zinc, cu fiuini fantastice, care insuflau satenilor un respect amestecat de frich. In
strimtorile muntilor, in adiincimea vrtilor, in

gura prtreilor, prin codri plini de umbra si de

ticere, locuean, se vedeau spectre care amenintau in departare cu bratele lor intinse !
Abnri. care sara
thnelor,

si ceva mai greu Such, a destepta amoral in

inimele nepasatoare. Sunt plinte, sunt benturi, vergi de alun, felurite mijloace care se
intrebuintau pentru a face aceasta minune.
Nu voiu spune ce succes dobindeau. E mult
de child Ovid a zis : ut ameris, amasto", de
vrei sh fii iubit, cath sli placi! Eath cel mai
sigur din toate farmecele. Dar versurile lni
Ovid n'au impiedicat amancii nenorociti de a
incerca inchntarile vrajei. Anticitatea a crezut
in farmece. Teocrit si Virgil an cantat aceastrt
tiinta. 0 eglogit a poetului latin, imitath din
poetul elm, en titlu Pharmaceutria" nu e
dealt o Kenht de vrajd, amoroash, de amii-

nunte incintitoare, prin care o pastorith phrasith cath a inturna lingii densa un pastor
necredincios. Poesia antich e plina de minanele farmecelor. Tibul ne spune ch este un
clintec care, repetat de trei ori, face ch barbatul nu mai crede nimiert din cele ce aude,
nimich din cele ce vede, nici chiar ochii sei
and privese ferneea sa langa altul. *) Asemenea
o Horri, zisit Ileana, ne invath o burueanii, care

nu produce efecte mai Min sigure dealt,

cantecul lui Tibul! Dispunerea, plecarea popoarclor primitive de a vede pretutindenea
ceva supranatural esplicrt toate lucrurile su-

plutesc pe deasupra fin-

sub poalele phdurilor, pe ramurile

plecate ale copacilor, care se misch in zarea

departath, hied, leganate de suflarea ventului.

*)

Ter cane, ter dictis despue carniinibus,

Ille nihil poterit de nobis credere cuiqinun
Non sibi, si in rnolli viderit ipse toro.
Liv. I. Eleg

www.dacoromanica.ro

410

STUDIU ASUPRA. POESHLOR POPULARE.

perstitioase. Cand cine-va ateapta cu toath

inima minunele, ele nu lipsese niciodata de
a se arata; i atuncea cand cresc 1 se cred
toate povestite, sant zilele bune pentru farmacatorite, acele in care vend ierbnrile, Muturile 1 toata marfa lor. Dar, pentru a intelege aceasta, nu e nevoe de a ne intoarce
catra timpurile primitive ; multi dintre noi
n'avem decat a ne aduce aminte de copilaria
noastrA crezetoare, cand, tremurand, ascultam
btrane femei spunend incet, cu jumatate de
glas, istorii inspaimlintatoare de draci i de
vrajitori.

Alt semn osebitor al acelor vremi, ceea ce

vedem mai cu sama in Balade, ceea ce se
desvelete ca de la sine, este o dragoste plina
de admirare pentru vitejie. Poporul inbete
mai pre sus de toate voinicul mandru, indraznet, i bun de lupta, care tie a inverti buzduganul, care, singur, mi se teme de multi.
Eroul national este omul verde, tare, stejarul
care privete furtuna in fata i pare a o chema. Miha Copilu, Toma Alimo, Grue Grozovanul, multi altii, vestiti in poesie, purtati
din gura in guru, lauda i mirarea tuturor,
sunt viteji de frunte ; popularitatea lor e do-

bandita en baltagul in maul. Puterea este

virtutea in renume, predomnitoare, care atrage vederile, impune, i apare in departare,
drept o minune. Femeile cIdar au pentru ea
mare plecare. Intre doi rivali cel mai voinic
este sigar de a place. In Balada, Puunaul
Codrilor, doi tineri se prind la lupta, ca doi
gladiatori, se invertesc, se isbesc, i pretul
vtctoriei este o copill frumoasa, rupta din
soare, cum zic vechile cantice, o puiculita,

care-i privite cu drag, care promite ca -Ira

inbi pe invingetor.

Sors vainqueur d'un combat dont Chimne est

le prix."

Inima i mana fetei nu se dau (leen acelui

ee biruete. Asemenea in Balada, Vidra. Asemenea anca in acea numitti, Rada, unde
vedem ca in zadar un capitan pane la picioarele Radulitei averile sale dimpreuna en densul. El aude drept respuns :
Cat eti de bogat,
Nu mi-i fi barbat."

i un sarac voinic este preferit avutului judecat nevrednic. Puterea era cel antai merit,
calitatea la care se deschidea inima femeilor;
1 ceea ce o face atat de atragetoare i de
dorita, este neeesitatea acelor timpuri, Para
politic, faru legi, fara securitate pentra bunuri i viata. Istoria zilelor primitive este

pretudindenea plina de intamplari i de nenorociri, dar mai mult poate la noi, acaror
inceputuri istorice au fost atat de muncite,

unde navalirile barbare pareau a deveni starea naturala i permanenta a terci. Nu numai
la inceputul nostru, care este putin eunoscut,
and eram ca batuti de vent pe laturile Dunarei, intre Balcani i Carpati, cu toate nevoile vietei pribege, dar mai tarziu and, and
pe hotarele noastre statornicite se aruncan
mil de dumani, redui de multe ori a ne retrage prin multi, a cata adaposturi in cetatile naturei, am fost, lunga vreme, in neputinta de a intra pe calea unei desvoltari regulate, i copilaria noastra, cu suferintele ei,
ameninta de a se prelungi totdeauna! Expui
din toate partile, ca pe un camp de batalie,
locuitorii vedeau adese-ori satul i avutul lor
calcate i rapite ! Adese-ori plugarul a putut

zice ca Melibeu in Virgil: Barbarus has se-

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA. POESIILOR POPULARE.

Nime nu era sigur nitit de ogorul,

nici de. viata lui!
Haec mea sunt; veteres migrate coloni!"
getus

Edit ce se zicea vechilor coloni! i nimiel

nu putea infrttia mai bine acele scene de
mceluri i de pradA dead Balada lui Donadeve'ratA prescurtare de miseriile acelui timp !
eilA,

....Un mrzac
A sosit de la Bugeac
Si prin tara face jac.
Langli sat el s'a oprit,
Sub un cort mare, plait,
S'ori ce vrea Tatarul cere
Tot in sil'a i'n putere.
De tot omul de p'aici
Zece galbeni venetici,

411

teranul privete cu mirare noul carau, masina care apropie departarea, i acele care,
la munca cAmpului, upreazA, bracele sale obosite, asemenea odatA, cltra putere, care singurA scotea pe om din nevoie, se inturnau CU
recunotintA toate privirile. AstAzi urieii din

poveti, Zmei, Balauri, nu mai pot surprinde

pe nime ; electricitatea i aburul an intreent
pe cel mai rApede Zmeu i pe eel mai cumplit Balaur ; realitatea a mers mai departe
cleat inchipuirea ; i mica scAntee, care a produs aceste minuni, geniul, vointa, eati ce predomnete in lume ! Puterea biruitA, ear nu invingtoare, eata ce face admirarea noastrA! Mai
mult decat prin brate, omul impune prin idei;

i cel slab, ca cel tare are drept la ceea ee

Si de fie care casa,

Cate-un miel to juncii grasa...

chiemam, in zilele noastre, respectul libertAtii

In asemene imprejurdri barbare, arma singuri di dreptate. i DoncilA nu face cleat a

lua ceea ce cheamrt ci o mireasit frumoasA
en glIsut zinghenitor, pala cea latA" i, mesurindu-se cu Tatarul, scapA satul de chin :
Pala'n aer fulgera,
Capul marzilresc sbura!

In acest mijloc de vrAjmaie, cc poate ave

mai mult credit decAt un brat puternic? Cine
poate fi mai incunjurat cleat un DoncilA ?
Eata cum se esplicil de la sine dragostea pentru vitejie ! EatA cum intelegem mai bine dou6
versuri, in care un luptAtor, simtind cit ostenete in luptii, zice :
Imi sliibesc puterile,
Mi se duc averile!

individuale. Dar odinioarl and viata era Becurmat expusti la toatA cruzimea barbari, ceea
ce insemna mai mult, singurul razem, era puterea fisicA. S'atingea in toate zilele de a 1111
fi ucis ;

fie care tritea in ateptare de due-

mani cu arma in mling, format la lupta, pentru el in luptit era crescut, trecut, otelit prin

vijelii, cu brate groase, en trup de atlet,

totdeauna gata la resboiu! Din aceste vremi, de
sigur, yin cuvintele Roman verde ea stejarul."

Stejarul de atuncea a tanjit i perdut din tulpina i din ramurile sale ; dar cuvintele an
remas!

In ace asti viatA bantuitA, intr'o tart adeseori inhvAlitit i pustietri,

de un mare ajutor

pentru orn era calul. Striprtnul i calul trlieau

in strinse legaturi, i ca doi amici:

Puterea, atuncea, era cea mai scumpii asere, aceea la umbra areia numai 8e prtstrau

De-s roman. sunt frate bun

Cu-ori ce cal viteaz, nebun,

toate celelalte, femeea, copii i patria! Preeum astAzi admirrtm inteligenta, precum insui

zice o BaladA, i amundoi convorbesc, se

inteleg impreunA. Calul face parte din familie,

www.dacoromanica.ro

STUN ASUPRA POESITLOR POPULARE.

412

care toatl, pan& la copil, este pentru el plinA

de ingrijire; i, la randul sett, recunoseetor,
el imparcete toate dorinlele cAlreuIui. i ajuti la implinirea scopurilor sale. CAnd fuge
&pa un duman, el aleargit" mai cu inima,

0-1 duce, ca pe aripi, la biruinta! Trebue s.

ne ptrandem de simlirile timpurilor primitive
pentra a ne da sama, de maniere originala cu
care poesiile populare vorbesc despre fugarii
sprinteni,
Ce mica, copitele,
Ca oimii aripele.

sunt dispui a idealiza viata haiduceasca, petrecutii in largul codrilor. Se poate sustine

ca haiducul nu ataca cele de mai multe ori

decAt pe straini, in zile cand eine zicea strain,
zicea duman ; dar cu asemene regim omul se
corumpe rapide, i nu intarzie de a face mai
mult reit cleat bine. Se poate aditogi ca, el
ajuta pe cei sermani i nevoei; dar nu vine

greu de a imparci cu unii ceea ce rapim altore. Adeverul este cit trebue sit primim timpurile primitive nu nurnai cu vitejia, dar si
cu moralitatea lor ! Cid Campeador, eroul spa-

Paserile care cutriera cerul, caii care sboarit

cat ele, toate animalele care vietuesc imprejurul nostra, toatA aceasta lume care ca noi,
prevede, sufere, geme, palete viu inchipuirea
vechilor oameni. Departe de a le desprelul,
ei traesc in intimitate cu fiintele inferioare
care alcatuesc o searA misterioasA intre omenire i lumea lipsitA de intelegere. Chiar lucrurile neinsufletite nu sunt pentru dnii nepAsItoare ! Codrii, riurile, copacii joacA rolul

lor in marale dram in care omul este actorul

principal. In balada, Stejarul 1 Cornul, vedem copacii care poarta, aceste nume, zicend
cA voios ar suferi toporul i ar simp taiate
crengele lor, clad din ele s'ar face arce, buzdugane, arme pentru a da dumanilor vena.toare. Aa, natura intreaga, era privitA drept
ceva plin de viaVA i plin de interes pentru
Ora, ea i cand pamntul romanesc voea sit
arate nerabdarea de a respinge navalirile ce'l

nol, atat de iubit i de popular in patria sa,

chiar inainte de a deveni, prin tragedia lui
Corneille i prin poemul lui Herder celebru
in lume, Campeador, precum l'a restabilit tiinta moderna, nu era decAt un ef de bandit,
combatend dud pentru Crist, and pentru Mahornet, preocupat numat de pradit, i meritand,
de sigur, mai mult blam decat laudii, Dar a facrt i bine terei sale ; voinic patriot, el a hiptat pentru ea. Ce trebue mai mult iuchipuirei populare care iubete a impodobi, a inalta pe
acel pe care-I dna, i care, odata pusa pe acest

lucru, nu se mai oprete ? Cantecul trece din

o memorie in alta, i la fie care generacie
se marete ! Eata cum multi haiduci au de-

Alta ceva care a dat loc la mai multe balade, este haiducul. El nu e in poesiile noastre mai putin cantat cleat in acele ale Grecilor i ale Serbior. Pretutindenea il vedem

venit in departare mandri eroi de balada!

Dar sub aceasta asprime primitiva, sub rigoarea vieei de atuncea, era loc pentru bune
plecari, pentru simtini nobile. A pute spune
cum baladele arata ospitalitatea larg practicata, aducend prin aceasta aminte de poemele
omerice, unde Cielopii sunt represintati ca
monstri pentru ea nu erau iubitori de oaspeti,
i unde, dupl frumoasele cuvinte zise de Nausica, toti saracii veneau din partea lui Joe.

representat sub coloare vie i mandra, ; poetii

A pute vorbi and de simul recunotintei

inaduau!

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA POESI1LOR POPULARE.

care apare in destul chiar in deprineerea de

a intretine, vreme de seculi, ca o flacaa nestinsa, memoria vechilor vefi, cultul eroilor ;
aci lauda, cantarea, balada, nu sunt decat

rostirea vie a recunotintei ce pastreaza poporul pentru apAatorii sei, pentru ticetorii
de bine. Dar ceea ce atrage mai pink luarea
aminte, ceea ce insufletete toata aceasta poesie, este iubirea de tari.
nand. al lor pamentul ce an deschis culturei, vechii coloni erau plini de iubire pen-

tru aceasta noua patrie, care in antecele

lor, este chemata movie ; admirabihl denumire,
care insemneaza cii tara era privita ca pamentul tuturor, ca un bine obvtesc, nu pen-

t= a-1 imparti, dar pentru a-1 apara, pentru

a-1 trece motenire do la parinti la copii! Vedem ;Ina in acest cuvent ideea c teritoriul
roman e august, mArginit, i ca, pentru aceasta, trebue facut cu el ceea ce fac proprietarii mici cu micele lor proprietigi ; le
privesc mai de aproape vi le gasesc mai scumpe ! Nu a proprietarul mare nu iubevte vi el
iutinsele sale domenuri; dar cel mic, care

n'are decat un ogor la soare, tine mai mult

la densul peutru cit in fie care brazda pune
o idec, o speranta, o ateptare de viitor ! In
tine, ne place acest cuvent care e desmerdator
i modest totodata. Aceasta modestie dovedete cu Romanii, in trecut, nu aveau, ca in
vremi noue cunoscute, pretentia de a cumpani
mult, cu moia lor, in echilibrul european,

dar erau mai devotati la causa comuna, i

mai uniti pentru a pastra binele ce aveau ;
nu era deat partidul apArarei nationale !

413

math de o alta credinti Prin denumirile de

pAgani, de capani, i altele, vedem in balade,
cit erau desemnati, i ca despretuiti, toti strainii, care nu credeau, ca Romanii. Cu aceasta
nra, sporea -vitejia lor. Ideea de a combate
in contra paganilor, de a apara, odata, cu
moia, bisericele i monastirile lor, le da mai
multa putere in lupta, mai multi rabdare in
suferinta! Sustinuti prin aceste simtiri de religiune, de patrie, fad nici o protectie de din
afark in cele mai grele vremi, ei an lasat,
pentru viitor, exempluri de energie virila, de
staruinta neobosita, de unire devotata pentru
lucrul comun, exempluri, ce regasim cantate
i mai colorate deat in chronica, in Dumbrava
Roie, in Aprodul Purice, i in vechile Balade,
imagini nemuritoare de poesie nationala!

rn
Precum aceste cantece betrAnevti amintese
fapte marete, lupte, navaliri, vietorii, i vin
in ajutorul istoriei, asemenea altele destainu-

esc traiul launtric, i sunt ea glasurile intime

ale inimei poporului; pe DNA tablonl vietei
private, alaturea cu baladele, Doinele. Aceste
ne arata pe vechii locuitori ai tailor romanevt,i

in deprinderile lor de toate zilele, celelalte

in momente grave i solemne; in acele de'ntei ci privim pe campuri de batalie, fatA, cu
dumanii; in aceste din urma, pe prispa casei,
alaturea cu femeile, cu dorul lor; i daca din-

colo am vent c tiau a fi capabili de vitejic, putem vede aici a nu tiau mai putin
a cAnta amorul. Chiar limba intrebuintata pen-

Nu mai putin cleat patriotismul, religiunea a

contribuit a intretine comnnitatea romana; ea

tnt iubire are ceva cu totul aparte; ei nu satisfac simirile lor, and nu se exprima cleat
prin cuviute ; le trebue un limbagiu altul; le

restrangea legaturele de fratie, fata cu du-

trebue imagini i

colori,

imprumutate de la
53

www.dacoromanica.ro

STUDEIT ASUPRA POE1-H1,011 POITIAEE.

411

$1 sa fa& tot ce vreu

naturA, care vorbesc, care fac totul simtitor la

vedere. In aceasta limbii, o femee frumoasi

Ca s'aline clonal men.

Ah! mmuca, draga mea,

este rupta din soare, sau cel putin o stea.

Nu pricepi tu ce-as avea?

Esti btranA i nu crezi!
Lumea-i largA i nu vezi
CA din sntii ti din mie

cAnd an tradus asa, prin o imagine, prima impresiune, nu e and, destul ; iubesc a privi formele care-i incAnta, a se oprl imprejurul lor, a
se bucura de ele, a le impodobl, cu numiri
dulci, usoare, i pline de drag: copilitA, Angeras, sinisor, aripioare, i mit de desmerdari,
eata cum exprimA placerea ochilor, placerea mimd, si in fie-care din aceste cuvinte este gratie, este zimbet.

Dar acest limbagiu desmerdAtor si colorat

nu e decat forma doinelor. Fondul lor este inbirea, jalea si dorul, in toatit sinceritatea simtirei. In o frumoasa analizA, Michelet care s'a
ocupat in treacet cu literatura noastrA, cercetand ce parte are in ea amorul, gAseste ci
nu este nimicit mai putin decal totul. Amorul
si natura, eatit totul, zice ilustrul autor francez
Acesta este adeverat, dAcA nu pentru balade
uncle am vzut o inspirare mult mai variata,
dar pfttru doine, care sunt duioase plangeri
ale inimei, si ca suspinurile unui pareu de
munte iu adAncul singurAtittii. SA ne oprim
darA, si noi, ca sA ascultam un moment cAte-va din aceste oapte, IJn tenet., care gAseste pe copila ce iubeste, maritatA, care are
nenorocirea mai mare Anci de a locul in vecinAtatea ei, si de a o vede, in toate zilele,
traind cu altul i pentru altul, apucat, cum
zice el. de dorul crud, destAinueste catra nutma

sa durerea de care sufere :

Vai! miimuca iubitoare,

Inimioara reu m doare,

$i tu nu-mi dai vindecare.
Ce-mi tot zici eh lumea-i mare

an

lume's fete multe,

Care-ar vr sA me asculte
$i

Numai una-mi place mie.

/Ceru-i mare, stele's multe
$i mai mari i mai miirunte,
Dar cAt wt de luminoase
Nu's ca Lita tie frumoase!

E greu de a gAsi o elegie mai sincerA si mai

naivA. Nimici mai natural decat mama care
can', a tamildul pe flub sett prill sfaturi! Dar
zadarnice incercrtri! El nu stie, nu vre decat pe
Lita! 5i aceastA staruinta in ccea ce iubeste
face farmecul acestei tanguiri!
Multe alte Doine ar put dovedi, cat si aceasta, ca tema privilegiata este amoral. *i
desvoltarea, predomnirea acestei simtiri, nu este

greu de inteles. Marele critic strain, de care

am vorbit, zice ca Romania. de cAnd a fost
lovita din toate pArtile, pare ca voeste a nn

mai vede, a nu mai stl nimica, a uita totul

pentru a se retrage in sine ; ea nu mai vorbeste decat ei unsAi, cu inima si de inima sa!"
Asa, incercarile nenorocirci, suferintele terei,

pArasirea in care a zacut, eata ce esplici atit

marea parte ce ocupl amorul in aceste poesii,
cat sufiarea de mahnire si care se revarsii asupra lor! Toti strAinii, care s'au ocupat de noi,
recunosc cA doinele, cu ariile ion, sunt un soin
de plAnset melodies. In aceste cAntice natia
noastra a pus o necontestabila originalitate,
ca subsemnAtura sa.

Dad am vol, in adever, a le pune allturem

cu altele, ar ti mai user de a remarca deosebirea deal asemenarea. In Franca, de exemplu, ceea ce apare mai mult in poesia cn-

www.dacoromanica.ro

STUDIU ASUPRA POESULOR POPULARE.

415

Lath, este, pe larva buuul simt, risul i yeselia. Tot ee (la loc la glnma n'a fost nicairi
luat mai bine in ris decAt acolo. i ceea ce
place mai mult, eroul popular, este plebeianul
sprinten, voios, riztor care face minuni prin
spiritul seu, precurn Figaro, care e perfectionat de Beaumarchais, dar care are inceputul
sea in cantecele vechi. Veselia este cate-odatA
indrizneata, staruind prima sub tnnuri, dar tot-

de o mina uoara, inteligenta, iubitoare, care

deauna vie i nesfiritA!

Toate aceste amanuntimi dovedesc cat erau de

a fost adunata de prin sate, de pe prispele

unde se canta sara, i ca din cositele fetelor,
de prin munti uncle plirea retrasa i aninata
de stanci langa cuiburile de oim, de prin monristiri unde se legna la umbra alaturea cu
rugaciunile i cu freamCtul frunzelor, de pretutindenea, in sfirit, de ori unde sufla v'entul
i aducea poetului mirosul lor.

Din contra cantecele romane sunt triste.

respandite i de ce popularitate se bucurau

Am ve'zut ca muncita i framelitata, taxa noas-

Doinele! Dar de nude vine aceasta obteascit

nevoe de a canta i de-a asculta cantand ?
Nu o putem raporta la originea, la rasa noastra; tim ca dad. in Grecia ori cc fapt insemnat era serbat prin versuri, in Italia anflea din contra nici urn obiceiu de aceasta natura n'a prins vreodatri in popor. La ce clan
poate fi atribuita ? Vine oare de la stramutarea colonilor pe none termuri? Se poate;
sunt plante, care schimbate de loc i hranite de

tra a fest lung), vreme un teatra de resboin !

Obosita in fine de lupta, ea cade, sraramata!
Inchipuiti-v6 di din aceasta mina se ridica
un glas adanc, plangerea mortilor i a drepturilor perdute, jale de trecut, hinga ateptare
de viitor, tainica, tanguire, aceasta este noata
cantecelor noastre! Doiuele snnt lacrime de dor !

Dar poetul, in durere, se inalta mai sus

decat totdeauna Asemenea nn popor, in suferinta, gasete resunete mai dulci i mai ptrunzeloare. S'a recunoscnt ca din inima, cand
odata a fost crud palita, din rana ese Un gemet, care in urma devine alinator, i care desevirete frumuseta poetica! Voir' merge mai
departe La aceste publice incercari, la in-

tristarea ce au lasat in urma br, datorim,

cred cel putin in mare parte, aceasta facultate poetica, care lung timp a resunat in popor, aceasta dispunere cantatoare care, fara
alt ajutor dead al memoriei, a fiicut ca an
trait doinele, shurand de la o ureche la alta,
de pc un liner pe altul, poesie oral& care a
a venit pe lume, nu se tie cum, ca iarba in
camp* ca stejarii in piiduri; poesie anonima,
ce toti tiau pe de most, dar a carei argon
nu erau de mime cunoscuti, care a fost culesa

un alt climat, dobandesc alte insuiri. Dar

ceea ce mai cu sama a deteptat inspirarea
nationala, ceea ce a desvoltat plecarea de a
unra inima prin melodii armonioase, ceea ce
a fault atat de simtita i de imbratiata manglerea cantecului, sunt, !Ara indoiall, lungi
zile de suferinta; poesia romana este o floare
umeda care a crescut pe un pamCnt, brazdat
de adversitate! i nu numai Moldova i Valachia, dar Bucovina, Transilvania, Besarabia
au produs aceasta roada. Din toate unghiurile,
uncle an fost aruncati de soarta sau de imprejurari, Romanii, despa'rtiti, nu zic prin

riuri, pri fluvii, prin munti, dar prin alte pateri mai crude, se apropie, se intalnesc in
poesie, cere'nd in nenorocire partea lor de fratie,

i chemand in viitor partea lor de libertate!

www.dacoromanica.ro

41G

&WOW ASUPRA POESIILOR POPULARE

Complingeri in mii de versuri, Doinele,

Baladele sunt Iliada i Odisea Rominilor. Cel

ANA DOAMNA

ntii mijloc de cultura, cel intai grad de civilisatie, ele sunt ca o dimineati de primavara, i ca zorile noastre literare. Trecnd
lung timp, din o memorie in alta, ele an inceput a forma o limba poetica ; i astazi cand

Dedicata filariei Sale Doamnei.

nu se mai canta, cand fluerele prind a le nita,

urmele lor nn sunt perdute, binefacerile lor
reman anca! Dupii ce mi isvor a secat, cand
soaptele valurilor nu se mai and, pe malarile
sale creste, multa vreme inainte, o iarbi mai
verzie care luineste and, ochiul. Asa este si
cu aceste cantice ale parintilor notri; ele an
intretinut in sari simtirea poetica, i limba
lor, incredintata tiparului, atat de departe de
tot ce se scrie astazi, limba cea mai dulce, cea
mai frumoasa, va destepta spre originalitate
gustul junior poeti. Mostenire seculark ea va
servi generatiilor viitoare, precum o comoara

din care ori eine poate lua, fish' a o micsura. Cel antai, de care a lost deschisi, i pusi
in onoare, este Alecsandri. Nemultmit de a
culege Doinele, el s'a inspirat atat de bine
din ele, incit numele sen este cel mai bun
resumat despre calith4ile poesiei routine. El
represinta geniul terei in tot ce are mai viu
i mai original; toate trasaturile nationale sunt

prin el ca reproduse in plin; inchipuire coloratti, simtire trista i gingasa, el intranete

totul intr'o mesura completa, i poesia romana insii, daca s'ar pute consulta. stint sigun, ar alege pe Alexandri drept representant al ei.

LEGENDA

I.

0 veste necrezuta in tara, s'a latit:

Pe Doamna, Ghirai Mirza Ttarul a riipit
*'a dispitrut in lume pe-un zmeu incitlecat!"
Frumoasa Ana Doamna e singurit 'n paint,
Visnd in miezul ernei la blanda primitvara
Cam! paseri pribegite se'ntorc voios in Ora.
Gnd mugurii dan fruuze i chmpii dau verdeara.
Clind penele se scutur in cuib de dimineatit
*i florile de rourt sub vent a lin se scutur....
Visa frumoasa Doamna, cu prungul ei la sin,
Alb flutur zimbind duke pe un-alb 0 duke crin...
Deodata flan Tatarul riipi i (Tin i flutur!
IL

Theutul Miez-de-noapte in stele invelit

SCA 'n lunca pudruita, cu alba promoroacii,
Tintind la luua plina din cerul otelit
Doi ochi, oglinzi de ghiata, in care luna joach,
Copacii iithc brate nscate, rugittoare,

frunti pe tare earna a pus a ei cunuua.

Ei par c'atept sa vadi rotunda, rece tuna,
Schimbiindu-se pre cale-i intr'un terbinte soare.

printre a lor trunchiuri se ved albind Ia stele

Poene de zrtpada, balti lucii cristaline

Pe care tree in tainii ware nourele

Ca umbre luminoase de palide virgine.

Total e alb, fantastic in acest miez-de-noapte,

lunca pare-un templu in care &O. f,wapte
Arbori, luceferi, umbre i tuna de pe cer
Asist la cununia mor(ii en asprul ger.

in-

G. Trcirnav Liteanu.

Deodati se trezeote padurea, i resuult

De-un tropot de copite pe ghiata, ropotiud,

www.dacoromanica.ro

1'0E811.

Si'n zare se iveste un cal fugend, sarind,

Urmat de lupi in fuga, ce urla impreuna.

E Mirza! e Tatarul purtand pe Ana Doamna
Ce stringe Fang sinu-i copihui rumeior!
E Mirza care sboara cum sboara'n aer toamna
Un paiu luat de venturi pe aripele kr.
Nebun se duce calul de spaima spumegand,
Cu narile deschise, cu ochii plini de kc.
lupii dupa densul alerg. alerg urland
Aproape sh-1 njungh, sa-1 sfasie pe loc.

Dar Mirza, Han Tatarul, cu sufletul hain

Smunceste 'n desperare copilul de la sin
sverle'n urmal... Vaet amar se'nalta 'n lunca,
Lupii s'opresc, i calul in laturi se arunca!

417

Frumoasa Ana Doamna se primbla Wee gradini

Ca dense inflorita i pat de lumina,
Visand in prima-vara dulci visuri mngikase:
Dar pintre flori adesa tree naluci fioroase
Si ea vedea atuncea, vedea si ear vedea
Cum se lupta rapitt pe cal, cu Han Tatarnl,
Cum el smuncindu-i pruncul la fiare-1 asverlea,
Cum ea-i strapungea pieptul din fuga cu pumnarull--

S'atunci duios, frenetic, ii saruta pe sin

Copilul dulce flutur, culcat pe duke crin!...
Ear angerii din ceruri, cuprinsi de adorare
Veneau ca sa strute fnunoasa-i, alba mana;
Caci nu-i nimic mai gingas. i nu-i nimic mai tare
Ca dragostea de mama in bind romlina!
V. Alecsandri

IV.

POESII.

Mut e copilasul pe o zapada moale,

Ear langa el din aer; a luncii nourele
S'au coborit in graba, ca Mande angerele
Ascunse 'n bine albe cu lungi i albe poale.
Misterioase umbre, virgine dulci i sfinte

VERSURI
scrise sub Melancolia lai Albrecht Dfirer.

Maturea cu pruncul s'au pus ele de paza.

In rond ingenunchete, incinse de o raza,
Cu manile unite ca pentru rugaminte.
pe 'mprejur aproape, stau lupii flamanziti
Pe copilasul fraged ave'nd ochii tintiti,
clanteesc selbatic, dar nu'ndraznesc a trece

Prin cercul cel de umbre, nici se indur sa piece.

Minune!... eata Doamna! eata duioasa mama,
Cu genele in lacrimi, cu bratul plin de sange!
Ea vine, prin lupi trece fart a-i baga de salmi
ki ia copilu'n brate, la sin plangend il strange,
Si plead insotita, de-un anger nevezut....

0 Diirer, inteo pagina asa de mad tristeve!

Un ocean de chinuri in cadru-asa restrins!
Spune de ce 'ntimerecul prin manele-ti istete,
Cu liliacul negru chiar soarele a stins?
Vai geniul omenirei i astazi capnl pleadi
Aripa lui greoaie Patera, spre pamnt,
Si opurile nalte ce bratul nostru 'ncearci
In forme, lepadate i nesfirsite sunt.

Si astazi, ca s'atunce enigma sta 'n picioare

Omul, ce-si cat& drumul, s'opreste obosit

Pe orizonul vostru pluteste 'n kc de soare

Tot liliacul magic pe cerul inegrit.

V.

O veste necrezuta in tar' a resbatut:

Uhirai c'un fer in pieptu-i i fiarelor dat prada,
Lu lunca argintie, mort zace pe zapadal"

Si cat am mers deatunce? i ce grosava mile!

Maestre, cite viete deatunci s'au strecurat.
Si tot negreata hida, cn aripele sale
Peste lumina sfantA, peste-adever a stat.

www.dacoromanica.ro

POESIIFILOSOFIA IN LICEU.

418

palm cand dupi secule, mai grea este povoara,

Din ochi-ti o raza

De-amor mi-a lucit
*Po piept port un soare

Cand, obosit, piciorul mai tare a 'ntepenit,

eine mai speed And 6:4 mai aproape oara
CAnd soarele pe ceruri s'apari stralucit?

Deatunci ne-asfintit.

x.
Nu! cerul na promite aurora triumfalA,
Tot trista'i omenirea cii capu'n jos plecat.
Tot neagra e aripa ce mana-ti geniala
Pe-a soarelui dulci raze din vechiu au aruncat.
V. Pogor.

FILOSOFIA IN LICEU.
FITNDAIIIENT DE F1LOSOFIE:

Psichologia.Logica.--Morala.Teodicea.
de I. P. Florentin.
UNEI CAIUGARITE.

Una din cele de'ntel datorii ale educatitmei,

Tu care treci in lume adanc misterioasa

AscunsA sub o rasa si vl calugaresc;
Ca blinds. viorica ce creste sfiicioasa
Sub frnuzele uscate ce campul invelesc;
Tu care totdeauna de bnzele-ti virgine
Plicerile vietei cu spaima ai gonit;
Ta care 'nchini juneta misterelor divine
Si'n gaud. o rugiciune rostesti necontenit;
Spune-ini in miez de noapte cand luna varsa
unde

Cand zefirul resfata al florilor miros.

N'ai auzit o soapta ce'n suflet se ascunde
Sra inimA desteapta un ce misterios?
Si de-ai avut vre-o odata aceasta slabaciune

Ai mai pastrat atuncea in gAnd vre-o rngaciune

Sau te-ai lAsat in voea frumoasei naluciri

Ca un parfiun de floare pe aripi de zefiri?
S. Niculescu.

mu bz
Mil

...

de mii de stele

Din cer luminau

Negura din peptu-mi
Nu o ptnmdeau

in familie i in scoala, este de a forma tinerimei o judecatA slinKtoasI i cAt se poate in

armonie cu adev6rata stare a lucrurilor. De
la desvoltarea i direqiunea adevOratl sau
falsd a mintii din copilArie atanA, in mare
parte, viitorul generatiunilor tinere, i prin
ele soarta societAtii. CAnd, impreung. cu lAtiInca cunotintelor, creste si se intAreste i
dreapta cugetare, activitatea, intelectuali sau
materialA,

devine cu atAt mai mare si

mai

folositoare cu cAt va fi mai intins cereal li-

bertAtilor sociale. Ear cAnd tinerimea creste

in deprinderea de a judeca numai dupli aparenli, dupA, cuvinte, dupA forma din afarA, a
lucrurilor, de a cugeta fals i a-0 face idei
rAticite despre lucruri, despre viata i despre
chemarea omului, atunci cresc impreunA. cu
ea i se intAresc prejudiciele i rAtAcirile de
tot feliul.
Fimdamentul pentru justea i tAria cugetArii trebue a se pune la inceputul vietei, in
familie i in scoalA. In articlul de fall' voim
a ne ocupa cu unul din ramurile invetAmntului secundar care coutribue mult la desvoltarea cugetArii drepte, (sau false, dupi imprejurAri); cu studiul filosofiei.

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA IN LICEr.

411,

Filosofia, dupit natura i raportul ei cu celelalte stiinte, urmeaza a fi obiectul de pe

urma in invelamentul secundar. Scopul ei este

cofie mai mult ca in toate. Imprejurare ce

trebue se ne atraga cu atat mai mult luarea
aminte asupra lucrarilor de acest fella ce se

de a arunca o lumina noun asupra tuturor

cunostintelor castigate pana, aici, de a arata
legatura dintre ele si a le da un temeiu. De

tiparesc.

acolo propune trebuinta studiului ei pentru ori ce

sofie." Cam impunetor titlu pentra un manual

de scoala. La un fundament de filosofie s'ar
cere poate o scriere mai intinsi decum poate
fi un manual de scoala. Apoi im manual tre-

specialitate. Ori ce ram al stiintei are filosofia

sa ; fara a aminti insemnatatea ce are filosofia
insasi pentre viata i destinatiunea omului.
Ear pentru a corespunde scopului seu, studiul filosofiei trebue se fie o urmare fireasca
a studiului celorlalte s,tiinte ; prin urmare a

nu le contrazice, ci a le completa, a hlrgi si

a aprofunda intelesul lor. Aceasta o poate face
filosofia daca va fi la nivelul stiintelor fisice ;
pentru c acesta este piedestalul sau mai bine
punctul de plecare al ei fara de care filosofia

ar zidi in aer. Pe langa aceasta, ca studiul

ei sa fie folositor. filosofia trebue a fi propusa bine, intr'o limba ca' t se poate de usoara d
lamurita, ca scolarii sa nu se deprinda a cugeta fals sau sit fie siliti a inveta de rost
cuvinte ce tin inteleg. Fara' de aceste conditiuni e mai bine a nu se propune nici decum, pentru ca numai tempeste mintea elevilor, le impedecit desvoltarea gustului pentru
filosofie i le-o face urita, pentru toata viata ;
cum se intampla adese-ori i cu alte OHO,
mai ales cu autorii clasici pe care de multe

ori invelani in scoala, nu a-i iubi ca pe cei

care sunt lumina si desfatarea neamului omenese, ci a-i privi cu despret ca pe niste unelte
de tortura ale tinerimei.
Cartile i manualele de filosofie care ar corespunde acestui scop, ar aduce mult folos.
Din nenorocire lipsa manualelor buue de scoala,

la noi cu deosedire, e foarte mare, si in filo-

Se vedem dar intruclit corespunde

scopului seu, manualul ce avem inaintea noes-

tra. El este intitulat Fundament de

filo-

bue sa cuprinda nu nnmai fundamental, ci,

in resumat, un sistem complet de filosofie.
Data' autorul a volt poate a traduce in romtneste Grundzfige." Grundsfitze," etc. traducerea nu e nimerita.
La inceput, vorbind de folosul i insemnitatea filosofiei, manualul ne spuue c, priviti
din punctul de vedere practic, ea este
l* de a ne regula faptele i purtarea noastel." Scopul filosofiei dar nu este adeverata
intelepciune, ci prudenta i buna cuviinta in-

sti

tre oameni. Intre intelepciune si prn depth, este

Anse multa deosebire. Vre-o trebuinta fdose-

fiat mai adanca pentru om nu esista, dupi

acest manual, totul se reduce la o dreapta
cugetare t" i aceasta pentru a pute req. mai
bine in viatit, sau mai corect dupit manual, in
societate. Dupi definitiunea ce are aici filosofia, ilici nu poate fi aitfeL Filosofia proprie este logica; ea este temelia filosofiei, cu
ajutorul ei desvoltarn celelalte ramuri ale filosofiiei i intemeiam toate stiintele. Ar fi
interesant a sti cum ar intemeia autorul d. e.
estetica cu ajutorul logicei.
Aceasta definitiune a filosofiei vine de la
Hegel. La acest pseudo-filosof Anse Aar.;
sau Ideea nu inseamna numai cugetarea el
numeste astfel insasi uatura, eseqa ltunei

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA IN LICEU.

420

fiinta originari; aa incat in definitinnea sa

=mai aplicarea cuvintelor este raticita, ear
obiectul filosofiei nu este lasat la o parte ca

stare nevariata ; el vede in fiinta sa, cum se

in concepte san representatinne abstract/ ; materialul sea 'Anse nu-1 ie i nn-1 poate lua din
cugetare, ci numai din observatiune i experientA, intuitiune. Daca autorul confunda cu-

petrece intrensa schimbari, despre care el indata ie tire nemijlocita, ca prin o vedere interioara a sa. Anume ie tire ca simte, vede,
gusta etc. Stirea nemijlocita a acestor fenomene se numete contiinta . . . Si fie care individ tie ca toate fenomenele care le vede
densul in sine, stau in legatura strinsa cu un
punct stabil din fiinta sa .. . Aa dar fie-care
este indus la aceea, sa, presupuna, ca, esista
intrensul o putere interioara centrala care efectuete toate aceste fenomene, i totodata ie
tire nemijlocita despre dnsele ca despre actiuni nu lucrari ale sale . .. Aceasta putere
o numim spirit. Eata, cuprinsul capitulului J.
Toata espunerea e falsa. Sunt doue feluri de
contiinta : contiinta ce avem despre noi inine i despre puterea noastra de viatA, i
contiinia ce avem despre lucrurile din afara.
Cereal celei din urma e mult mai mare cleat
acelei de'ntei, asa incat reuind a face o deosebire deplina i lamurita intre ele, ar reman foarte putin pentru contiinta din lnntru. Firete ele sunt totdcauna impreunate

getarea en intnitiunea, cu atat mai ren.

i nu pot fi una Mt alta ; Anse psichologia

in definitiunea d-Iui P. Florentin. Folosul teoretie al logicei este foarte mic, de vreme ce ea
ne da numai .0 contiinja mai lamurita despre

lucrarea i legile ratiunei, fara a le produce

salt a aye alta inriurire asnpra mintei. Folosul ei practie este aproape zero. Cu toate acestea ea ar fi adeverata filosofie, nu numai
inbirea, ei i realisarea intelepciunei." In aceasta definitiune, poate cea mai neadeverata
din die s'au dat filosofiei, sunt done greele
fundamentale. Mai ante, togica, (filosofia pro-

pie' a antorului) se ocupa numai eu eugetari, adeci cii representatiuni abstracte ale
lucrurilor, prin nrmare adeveratul obiect al
filosofiei, care este reahtatea lucrurilor i a
vietei, n'are a face nimic aici. A doua, filosofarea insA.,i se face in adevr in cugetare,

Dupti aceastei introclueere urmeazti

Psichologia.

Autoral o numete tiinta de spirit," eonfundand in acest mod spiritul cu sufletul care e
proprinl object a1 psichologiei. Intre aceste
done numiri e deosebire, atat dupa tiinta,
cat i dupi obiceiul limbei. Suflet inseamna

nu trebue a le confunda. Autorul nu face nici

o deosecire intre ele. De aici tot ce zice densul este adeverat numai despre psicholog sau
despre omul care se cerceteaza pe sine, ear
nu despre fie-care" om ; pentruca d-sa vorbete numai despre constiinta din launtru, a
lucrarilor sufleteti ; i aceasta numai in psi-

cholog ajunge a fi aa de lamurita ca acea

toga puterea de viata, dar mai ales simti-

din afara ; ear in ceilalti oameni prcdomnete,

mentul i vointa ; pe cAnd spiritul se rapoarti

mai mult la facultatile intelectuale.
Mannalul incepe aa : Fie-care observa, cii
nu remine totdeauna in aceeai stare, in o

mai mult sau mai putin dupa gradul lor de

inteligentA i cultura contiinta din afara.
Vorbind despre insuirile sulietului, autorul
el numete o fiinta spiritual' care are o viata

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA IN LICEIL

superioarii i distinsA de esistenta i viata cor-

pului." Idealism], care nu trebue a-1 confunda cu spiritualismul, intelegem adevratul

idealism,*) And, face deosebire intre ceea ce numim sutlet i trup san materie ; dar felul acelei

deosebiri e cu totul altul cleat acela care ni-1

(la manualul. Intre insuirile sufletului numeste

intre altele, done in puterea c&rora sufletul

incepe lucrarea din propria sa initiativa, si
incepend o lucrare nimic nu-I poate impedeca de a urma inainte." Prin cea de'ntei autorul intelege spontaneitatea, care o numeste
ins6 independentii;" a doua e liberta`ea, care
e nuniai relativi ear nu nemarginitl cum vrea
s'o numeasca autorul ; nemarginita e numai libertatea metafisied a sufletului despre care nu
atlam urme in manual.
La impartirea facultatilor sufletului, manualul recunoaste numai trei : facultatea de a
vol, de a simt1 si de a cngeta. Confunda astfel
cunoasterea care e o lucrare a inteligintei cu
cugetarea care e o lucrare a ratiunei. Ans acestea sunt done facultati deosebite, din care

una, inteligenta, o are omul in comun en animalele necuve'ntatoare, ear cealaltA, ratiunea,
e proprie numai lui. Nedeosebirea acestor doue
e una din greselele fundamentale ale acestui

manual, care face sa, nu tim prin ce se deosebete psichologia de logica, care e obiectul
fie-aria. AceastA confusiune o intimpinAm pe
fie-care paginA a psichologiei. Aa autorul nu-

mete cugetarea, Junctiunea general& a sufletului care insotete totdeauna simtirea i

vointa; acea functiune general& Ans e con-tiiqa ear nu cugetarea.
*)

Vezi Schopenhaner, die Welt als Wine tincl Torstellung," i Kant, Trauscerulentale Aeadietik" in opul
Hen principaL

421

Elementele cunoaterei sunt sinifirile, care

se zic i baluifiuni, fiind imprennate cu vederea care e propria intuitiune, sau cu consti-

inta. Manualul le numete numai simplu inteutiuni, Ilia a arela deosebirea ce este intre ele.
Afara de capitulele despre formarea clamstintelor, asociarea ideilor (manualul spune numai partea fisiologica a acestei legi ear nu si
cea psichologicA), aducerea aminte, uitarea, rationarea, limba, raportul ideilor, felul si espresiunea. simtimintelor ; And. i acestea cu

multe scaderi;cealalt& psichologie este parte

neadeverata, parte confusa. tim d. e. a visul este o lucrare a mintii (a creerilor si a o

parte a sistemulni nervos din lAuntru) in timpul somnului. Manualul el esplicai in acest mod :
Spiritul poatc O. efectue actiuni psihice si

sA observe in sine intuitii chiar si singur fArA

impresii din partea organului central, (adecA
a creerilor)... Astfel se insira representatiile
spiritului, card organnl seu i nervii sunt in

neactivitate i nu mai pot urma impresiilor

din afarA i prin nrmare nici nu fac impresii
asupra spiritnhii, ceea ce se zice : somn ... Asemenea lucrare a spiritului se zice vis." i
cu aceasti esplicare intunecat& i intoarsa pe
dos autorul crede a fi lamurit una nin cele
mai tainice Incrari ale sufletului; ear celelalte
fenomene in raport cu aceasta nici nu sunt amintite.

Despre aparentii manualul ne spune numai

cAte-va cuvinte nelamurite, fart a deosebl aparenta inteligentii de a ratiunei i earlsi deosebitele feluri ale aparencei intelectuale, RUA
de a arata modnl cum se nasc, causa i. insemnatatea lor. Asemenea, controlarea aparentelor o esplica numai in parte.
54

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA IN LICEU.

422

Fantasia este acea facultate a mintii care

urmeazi unele representatii eh-berate de realitatea lucrurior ; i dad aceste representatii
sunt energice, spiritul crede

ci-i yin de la

lucruri reale ...; asa densul se sparie sau se

bucuri de ele, dupi cum stint aceste asa numite ilusii ale lui." Asa autorul, dupi ce ne
di mai Ant& o esplicare falsi despre fantasie,
o confundi apoi cu nalucirile sau hilucinatiunea, firi a al-Ma insemnitatea fantasiei,

adeci a puterii de inchipuire, in invetiment,

in scriere, in arte, in lucrarea i productiunile mintii in general.
Cugetliri nestiintifice affitm asemenea despre
spontaneitatea, libertatea i modul de lucrare
a vointei. Este neadenerat i nestiintfic a

crede cii vointa e deplin liber in lucririle

sale, si astfel poate Si urmeze san nu, motivelor dupi care se indreapti. Fin% a ne sputte
apoi ce sit intelegetn prin caracter, autorn1 se
incearci a ne arita ce este caracterul moral

i nemoralstabilind astfel responsabilitatea

ratiunei despre urmaririle vointei spiritulului;
ca si cum ratiunea ar fi innilli puterea activi
in orn, sau ea si cum ea ar fi stipina vointei,
ear nu contrarul ar fi adeverat la cei mai
multi.

Logica.

Aceasta e partea cea mai lama a mannaItillii. Autorul ue va da noe a face numai
cute-va observatiuni. Afari de partea matematic.i sau formali a stiintelor, folosul logicei

o foarte neinsemnat atilt in iiintele teoretice

era si in viata practicii. Necesitatea ei prin

urmare nu poate fi aceea despre care norbeste manualul. Logica, departe de a fi filosofia proprie, generali, legislatoarea cugetirii,"

este numai o parte a filosofiei, sit Inca nu cea

mai interesanti. Tot in acel capitul aflim ci,
activitatea eugetarii conform cu Logica este
o lucrare artistica, este arta logica a inteligentii." Un amestec de cuvinte foarte nelogic.
A numi logica arta, i cugetarea luerare ar-

este a nu tine sami de intelesul cunintelor. Pentru el au mai zis i altii logica,
sau arta de a cugeta," nn urmeazi ci e bine
tisticii,

zis. Asemenea, ziceri ca cea urmitoare : Armonia cugetelor intre sine se numeste adev6r,"
sant pre putin in annonie cu adeverul.
Obiectul logicei sunt representatiunile." Ce
feliu de representatiuni, aceasta 1111 o spune
manualul.

Esplicarea despre calitatea conceptelor,`

este atit de intunecoasii, limit nu putem ti
ce deosebire este intre claritate" si precisittne," care din ele se rapoarti la a era -i
care la cuprinsul conceptului.
Vorbind despre certitudine, autorul deosebeste numai trei feliuri de certitudine : apodicticd, aprioricd i empiried ; niti cit este vi
o certitudine logica, care in adever se reduce

in urmi la una din cele trei, apse care pentru aceea nu e mai pupa tin fel de certitudine. Intre certitudine i principial sau mai
bine, fundamental adeverului, dupi autorul
acestui manual, se vede a fi multi deosebire.
Despre unul vorbeste la pag. 65, despre celalalt la 103, fill a arita nre o legitura
intre aceste done capitule. Principiul adenerului" earisi il reduce nuntai la un fel de
certitudine

anume la cea apodicticd,

in

care recunoaste numai trei subimpirtiri: principiul identitafii, contrazicerei i contrarietitii

sau oposifiunii; Wind afari causalitatea care
e eomuni inteligentii i ratiunei totodatit.

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA LN LICELL

Nestiintifica este in urma definitiunea anakgiei. Ea nu sta, cum zice manualul, numai
in asemenarea caliatilor cunoscute ale unni
hicru necnnoscut cu calitatile altor luerari ennoscute, " ci in asemenarea calitAilor sau insusirilor esentiale, a lucrului ce voim a cu-

noaste prin analogic cu insusirile esentiale a

lucrurilor cunoscute, cum aratel insasi insemnarea primitivil a enventului. Autorul ne spune

in prefata a a parsit metodul lexical ;"

mannalul D-sale ne dl dese probe ca. acel
metod n'ar fi tocmai asa nefositor.
De logicl mai tin And. intrebari insemnate
care n'ar trebui se lipseascii inteun manual
si care in cel de fata nu le aflam ; cum sunt
intrebarile : despre rateiciri i fetid kr; despre
causele, iuriurirea i urmdrile ratAcirilor ; des-

pra mijloacele de a le impedeca sau de a le

nimici ; despre modul de a diViga cunoVinte
despre observatiune ci esperientd ; despre tew ic 7

despre ipotese; s. a.
Morala.

Aceasta parte a mannalului e Ana mai puin reusita decat psichologia. Din 35 de pagine can cuprinde morala, nu este una pe
care sA nu intimpinam cugetari si principie
false, scrise inteo limba rea i latinizata. Spiritul predomnitor inteensa e un fel de optimism, fara nici o armonie cu realitatea lucrurilor si a vietei.
Eata cate-va esemple, mai Ante despre
fundamental moralei. Omul este dotat de la
natura cu calitati emineute i cu dispositii

superioare, haat dad le desvolta de ajuns,

.... poate intemeia

i organiza o societate oineneasca. in care fie-care individ sa-si asigure

o positie cat se poate de plAcuta pentru toata

423

viata sa
Aceastii distinsd ipreioath naturd formeazii nobleta sau demnitatea perso-

nalitdiii onseseti.Ratiunea constata demnitatea personalitatii omenecti, o respectii ca

pe o natura superioarA, c i apoi deduce, care
. urmeaza lofapte omenecti, care maxime
agica din ideea nobilei nature omenesti ; .
cele se nnmesc morale, cele contrarie nemorale. Ratiunea propune dar necesitatea logic
a respectului demnittii omenesti drept principiu maral fundamental." Asa dar demnitatea naturei omenesti sta in calitatile sale
eminente si dispositiile superioare, care ,, ratiunea le constatrt," Anse manualul ne le spune.
Principiul fundamental al moralei, dupit au-

tor, nu este iubirea salt caritatea, precum ne

arata ins4i natura omeneascA si esperienca
de toate zilele impreunA ea religiunea si en
adeverata filosofie, ci un principiu logic al
ratiunei. Dar prin asemenea principie si reflexiuni nu poate fi cine-va om moral si
virtuos, cum nu poate fi poet nnmai cu regulele poetiee san om practic eu logica. Morala
are un fundement mai solid.
In acelas capitul, vorbind despre constiinta
demnitatii omenesti, autorul aduce earasi inanainte mt concept din cele mai false. Omul
stie ea e independent in decisia sa, i cA
dnsul

Est

poate conduce vointa sa dap, in-

drumarile i invitaiile logice ale ratiunei, stiind

ea s'ar pun decide a urma i altmintrele

densul constata dara, ca are destinsa putere

de a se conduce pe calea ratiunei, invingend toate inclinatiile ordinare ale naturei
sale inferioare." Ori cat ar constata ratiunea, areasta e cam gren de crezut ; i itneA
mai mult atnnci cind o vedem mai aplicati
a constata aa ceva.

www.dacoromanica.ro

424

FILOSOFIA IN LICEU.

Precum intemeiarea moralei, astfel i apre-

ciarea ei este neadeverati. E kttiut dl, pe at

de mare e insemnatatea morall a vietei si
faptelor omencsti, pc atilt de mica este inriurirea principielor morale in viata practica la
cei mai multi oameni; pentru Ca mimic nu e
mai putin schimbacios decat vointa, firea sau
disposiciunile morale ale omului, precum ne
arata esperienta de toate ziele, observarile,
maximele si studiul celor mai buni cugetatori
asupra naturei oinenesti, i o naultime de proverbe poporale in care poporul isi spune esperientele si intelepciunea sa ; d. e. naravul
din fire n'are lecuire
schimba perul,

(mar naravul nu ; toate merg dupa neam ;

cum c omul facut asa face, sau, cum ei e
firea asa-i sunt si faptele ; eine furl odata
e hoC toata viata ; ')

eine are de Ulmer un

vitiu, in bCtraneta face tot ce a mai facut ;

naravul din fire, tine pana la morment ;

obicciul r6u, invinge mintea; halm se duce,
naravul remane. 2) Manualul de fatri anse ne
spune ca : Morala intra nemijlocit in inima
vietei, in curentul activitatii omeneti si-i presinta UL1 indreptar general putcrnic care o
conduce numai catra scopul seu rational eatra
Valoarea reala a
perfectia si fericirea sa .
moralei dar este superioara i utilitatea ei nemargi n

Litre motivele lucrarilor omenesti voinfa

este, dupa autor, niotivul principal. Ya sa
zicii intre voinfti i motiv nu e nici o deosebire. Asemenea, edinfa san mustrarea de euget, adeca durerea moral ce simte omul itt
urata unci fapte role, se numeste, dupa acest
manual, rufine; deteptarea i amenin(area
') Proverb german.
Proverbe [fanatic.

1)

conftiintei in plinuirea vre unui reu, se zice

mustrarea de conqtiinfii; onoarea sau numek
bun este tot una en valoarea moral4 sau cu
virtutea; si alto asemene schimbari de insetnnarea cuvintelor care poate Cu ajutorul

meto-

dului lexical" s'ar II pntut incunjura. Tot in

acel capitul aflam, intro altele, si despre on
egoism moral." Cand cine-va implinete fapte
morale cu scopul de a gusta pliicerea morala,
care urmeaza din faptele morale proprie, motivul lui e egoistic, dar fiind ca l'a facut sit
implineasca fapte morale, are valoare morala
positiva, si se numeste egoism moral san nobil." Poate autorul a avut in vedere pe acea
secta de filosofi care intemeiaza morala pe
egoism sau pe interesul bine inteles ; Anse.
d-sa recunoaste moralei alt fundament.
Intre garantiile moralei manualul Pune nu
numai ratiunea i constiinta, ci i penalitatea
publied. Nici ratiunea, nici constiinta nu pot
fi totdeauna garantii de ajuns pentru realisarea principielor ; pentru Ca adese oni vointa
intampina motive mai tari decat ratiunea
oiasul constiintei. 0 garantie adeverata este
numai insasi vointa morala. Ear Meat pentrut
legile penale, ele sunt o garantie a dreptatii
ca principiu juridic, ear mu a moralci. Din
eontra tocmai necesitatea lor este o trista devada despre 1MItiIla garantie a principielor
morale.

Astfel de eugetfiri, parte neadeveratii, parte

intunecoase, se afla in tot tratatul. Lipsa adeveratului fundament al moralei, lipsa unui
criteriu a motivelor i faptelor morale i a
deosebirii lamurite intro moral i nemoral.

intre moral si lege, se vede pretntindeni.

In Teodieee manualul ne spune, intre altele, ea: esista unii oameni care magi esis-

www.dacoromanica.ro

FILOSOFIA IN LICEU.POESII.

tenta unei fiinte supreme, Anse far& a pute

demonstra ci nu esistd nici o putere universald.

Dud numai esistenta unei puteri universale

ar fi a se dovedi, osteneala ar fi de prisos,
pentru cd despre aceasta nu se indoeste nimenea. Fara de a mai intra in detaiul argumentelor ce urmeazd. ne mArginim a face o
sigurd observatiune. Dad, nu se pot propune
nescari principii adeverate de metafisicd, cred
ca ar fi mai bine, tocmai in interesul religi-

ca manualele de scoall, in loc de a 'Irma dupd sistemul francez si a propune teodicea, interneiata, pe argumente, cum aflam si

in acest manual, care nu mai pot sta Ltd cu

Itiinta i critica filosoficd, sa se mArgineascd

la niste reflexiuni serioase asupra trebuintei

religioase sau metafisice a naturei omenesti,
asupra necesitatii gi influentei binefacdtoare
a religiunei.
Autorul manualului scusd greselele dintr'ensul cu aceea, c el este Anteiul op original
de aceastd naturd la noi. Poate cuventul original nu este luat aici in propriul seu inIdes.

M. Strajan.

POES1 1.
0 DI IT L
LORDULUT BIRON.
din

Lamartine.

Tu de-al carui drept nume lumea-i in nedinta,

Spirit plin de mistere, om, anger sau demon,
Od cine-ai fi, Birone, Nina sau rca fiintii
Imi plac versele tale 'a lor selbatec ton,
Cum imi place-a turtunei voace spaimntatoare
A tunetului vuet, a v6ntu1ui suflare
Ce'n uragan teribil odata s'a unit
Cu voacea furioasa unui torent cumplit!
Soaptta-i a ta viata, spaima a ta domnie

Ca vulturul intocmai ce fuge de campie

$i in pustiu alearga; ca tine vrea sa ada
Pe stanci ne-apropiete albite de zapada
De fulger brazduite sau termuri coperiti
De sfarmaturi de vase, san cAmpii inegriti
De-a ostilor ciocuire; i pe cand in fiori
Suspinand pas6rica, ii face pintre flori
Raznd campia verde in rapedele-i sbor
Pe malul unei ape ascans un cuibusor.
El trece presto creasta inaltului Athos
Sparge i nod i aer in sboru-i maestos
5i, peste-adanci prapastii, pe-a muntior spinare
El ii avaza cuibul, i local de pradare!
Aid, singur, de carnuri acuma sparcuite;
De stanci en snge negru necontenit stropite
Incunjurat el afla nespusa bucurie
In strigatul victimei sub ghiara-i Mica vie,
$i de furtuni cumplite zi noapte leganat
Adoarme flira grip, de-amoruri saturat!

$i tu, Biron, intocmai acestui hot de soare

Zeul din lume numai e dulce-a ta cantare;
L'a desperarii gemet i lacrimi omenesti
La suferinti nespuse, tu rizi, te veselesti...
Ca si Satan intocmai, adancul msurand,.
De Dumnezeu, lumina, te departezi fugind
In negrul intuneric, de-unde pentru sfirit
Sperantele divine de tot le-ai parasit!
Ca spiritul acesta, domnind in intuneric
Funebre numai note di geniul tea puternic
Triumra, s'a ta voace pe sunete-infernale
Zeului reu adace Mine de inaltare!
Dar in contra ursitei lupta-i o nebunie
Ce poate 'n contra soartei a omului manic!
Strimta este vederea ochilor nostri data
Peste-a naturei margini ei nu pot. sa straata;
Caci, mai departe totul dispare, a perit...
Dumnezeeasca man& aici te-a marginit;
Dar cum? i care-i scopul?.. ce fel? nime nu stie
Din maim sa putinte pulberea pe cam*
A aruncat in spatiu, precum a aruncat
Pe oameni i pe lume, precum a spanzurat
In aer neagra noapte i splendidul apus,
El singur numai tie... acesta-i de ajuns,
Al su e universul, ear noi alta n'avem
Decal zioa de astazi in care-abia viem!
E culpa Anse mare cand totul vrem a VI

www.dacoromanica.ro

POESIL

41-It

Pe cand conditiunea i soarta noasteacl

A. fost, ca in natura, fiinta de tot mica
Si dam in servitute i sit nu stim nimica!
Biron, e greu cuvntul, mult timp m'am indoit
Dar adeveru-mi pare, clar, netagaduit;

Ce titlu ai in lume? Prin Dumnezeu traesti

simti s'a ta divinit sclavie o iubesti.
Atom debil i fraged in lume aruncat
Libera ta vointa lui e de consacrat I
Nascut aice, numai prin a sa invoire
Intreaga ta viata e pentru-a sa marire.
Eata care-ti e soarta... Si'n loc de-a blastema
Sarut'un jug pre care voesti a sfarama.
Trufia ta usurpa un loc de Dumnezeu
Coboaral cad, in lume, lucrul la locul seu
E mare, este bine. A providentei mana
La ori i ce fiinta, i loc i zi inseamna,
Caci, in ochii sei, caria, spatiul a creat
tot una l'a costatl
S' insecta e o lume
Dar, zici ca asta lege, revolt-a ta dreptate 1
In ochi-ti ea nu este decat o strimbatate;
O curse'. 'n care lesne, noi purure picam,
Ei bine sit o spunem, dar sa n'o judeckm
Precum mintea ta, mintea-mi, de indoeli e plina
S'a lumei esplicare nu stit in a mea mana.
Enigma nepetrunsa etern in starea sa
Numai cel ce-a racut-o o poate esplica!
Cu cat mai mult adancul acesta, vai I voesc
Ca sa-1 petrund, cu-atata mai mult me ratacesc!
In lume, cand iei sama, durerea cu durere
Se afla strans legate; zioa, zilei succede
Necazului, necazul. Mic prin a sa natura
Si mare prin dorinte, omul e o faptura
Pre cat neinsemnata pre-atata urias
Cazut ca suvenirea cerescului locasl
San ca, gonit acuma din vechia sa marire
El tine minte Anc perduta fericire;
San ca, speranti imense i de mai bine dor
Ei vestesc de departe un mare viiter;
CAzut sau cu defecte, de pre pamnt sau cer
Omul in lumea asta e marele mister.
Ile sinaturile sale 'n viata 'ncatenat
Ca inteo inchisoare se crede aruncat;
Si sclav el simte 'n peptu-i un dor de libertate
Ear neferice, lupta pentru-o mai buna soarte.
El vre a lumei taina sa afle, sit strabata
St ochiul su e debil i trista a sa soarta ;

Inima sa iubire necontenit voeste

Si fraged este lucrul pe care el iubeste
Tot omu'n lume pare ea omul isgonit
De Dumnezeu, odata, din raiul fericit ;
Mesurand, cu-o ochire, fatalele limite
El sede, plangend Anca, la portile oprite,
Asculta de departe in locasul divin
A dragostei eterne armonios suspin;
De fericire glasuri, i anged concert sfant
Ce lui Dumnezeu numai se'nalta si se cant;
Atunci, din cer intoarce, silnic i dureros
Privirea s'o opreste la soarta-i aici jos.

Nefericit acela ce 'n viata pribegit

A unei lumi dorite accente-a auzit.
Din cupa ideali, odata de-a gustat
Natura sa respinge lucrul realizat;
In a putintei cercuri s'arunca ca pdn vis
Realitatea-i strimta, posibilul intins,
Si sufletu-i aice ficsa:id dorinta sa
Cu-amor i cu stiinta etern se v'adapa
Aice ca'ntr'o mare, de raze si lumina
Insetosat, va soarbe frumuseta divina
$i de frumoase visuri somnul seu imbetand
N'a sti ce sa gandeasca, la soarta-i cugetand.

Vail astfel iti fa soarta,astfel al meu destin

Ca tine-amar gustat'am din cupa cu venin
Si ochi-mi se deschise intocmai ca ai tei
Far'a pute strabate nhuic prin simtii sei.
A lumci inclWare zadarnic am cercat,
De cauza sa anteia natura a 'ntrebat;
Am intrebat de scopu-i cea mai de jos snflare
Am atintit adancuri ce dau intiorare;
51 seclii fitrit nuttier i timpul neaflat
De la atom la soare totul am cercetat.
Am ascultat betranii de peste marea 'ntinsa
Dar lumea e mandriei o carte 'n veci inchisal
Spre a surprinde taina naturei fara glas
Cu sufletu-mi, departe, in sinu-i m'am retras.
Dorind sit gasesc cheia acestei limbi ascunse
A cerurilor lege, a planetelor curse
Am studiat, si Newton conduse pasii mii
Pe calea stralucit' a cerestilor campii;
De'mperatii cazute ruine-am meditat
In ale Romei sacre morminte am intrat
Celor mai sfinte uthbre repaos turburand

www.dacoromanica.ro

POESII.

Si-eroica cenusa in man& cumpanind;

Gata antreb aceasta pulbere fag name,

De-aceea nemurire ce omul spera'n lume.
Ce zic ? pan' i pe patul murinzilor plecat,

In stinsa lor vedere voeam sa o straat;

Pe-acele stanci sumete de nori etern negrite,
Pe-a mumribor talazuri de vent etern lovite,
Ciocniri de elemente cu-ardoare cilutam;
Intocmai ca Sibila in furie ateptam,

Sperand ci poate-odata natura va lama

Sa afle omu'n lume ceva din taina sa.
Voeara sa vez cu ochii luptele 'nverunate
A fortelor naturei paha 'n fund turburate;
0 pandeam in repaos, iu furie o pandeam...
Criinceuele-i privelisti cu-ardoare urmaream...
Dar vana incercare... purure 'napoet
Spre a pute surprinde acest mare secret ;
In toate pretutindeni vezui o mare lege,
Un Dumnezeu puternic far' al pute 'ntelege!
Vezui binele, reul din sinul sea esind
Imprittiete 'n lume fara discernament
Dar reu in loc de bine malt mai mult am allat
Si, neputend pricepe... atunci am blastemat !
astfel a mea voace c'un cer de bronz in chin
Nu fu macar in stare sa'ntarte pre destin.
Dar, pe cand, din adancul suferintelor grele
Importunasem cerul cu plangerile mele,
De sus o raza dulce in peptu-mi a intrat
Si ce batjocurisem am binecuventat;
Cedand atunci indata suflarei ce m'inspira
Cantarea ratiuuei esi din a mea lira.

411"

Nimic naintea vietei, nimic dup'acest chin

Marire dar sa fie scopului teu divin!
Caci cel ce de la sine total si toate trage
Lui singur datorete ori-ce-a sa voe face.
De-a minei tale lucru etern i peritor
Te bucura acuma inalte creator!
Porunca-ti suverana ea purnrea-oi servi:
Dispune, ordona, lucra, ori nude vei voi
In timp fie, sau spatiu, pentra-a ta marire
Inseamna-mi numai zioa i local de menire;
eu, far'a me plange, i far'a cerceta,
De sine in tacere, indat-oiu alerga
Precum alearga 'n campii deertalui ceresc
Acele globuri d'aur ce umbra ta zaresc,
Si merg cu bucurie pe calea ce la toate,
Necontenit inseamna mana ta zi noapte.
Ca densii eu voiu merge unde-mi vei arata,
Sau ca, ales de tine lumi multe-a lumina

*i voi resfrange, Doamne, asupra lor deajunti

Stralucitoare raze ce voiu primi de sus,
De stele aurite in cortegin stralucind,
Si'nteo clipa din ceruri pe univers trecend;
Sau c'aruncat departe, departe de-a ta fati
Tu n'ai face din mine, necunoscuta ffin
Decat un atom debil in neante nitat
Sau un fir din nasipuri de venturi spulberat;
Mandra de-aceast soarta opera ta find
Voi merge pretutindeni, marirea ta cantand
cu-aceeasi iubire implinind legea ta
Pana in venicie te-oiu binecuventa!

Nici jos, nici sus cu totul, simplu copil a lumei

Soarta mea-i n problema; sfiritul un mister;

Glorie tie 'n timpuri si in eternitate
Eterna ratiune, suprema, voluntate!

Tu, a carei fiinta o spune resaritul,

,,Tu, a carei presenta o spune nesfiritul;
Sutlarea-ti creatoare asupra-mi se lasit
_Si cel ce nu fusese in fata ta-acum sta
De glasul tea puternic am avut cunostinta,
Antei de a cunoaste propria mea fiinta;
.,Pana la pragul vietei acuma me avent
Dar ce sunt inainte-ti? un atom, cu cuveut.
Cine 'ntre noi pute-va sa mesure-o distanta
Eu ce respir in tine rapedea-mi esistenta
_,Faptura =Mei tale i far sit fi *fiat_
datoreti, tu Doainne, pin'a nu fi nascut?

Eu seaman, Doamne sfinte, cu acel glob al noptei

Ce 'n cai necunoscute, mana-ti, ducend pe cer,
Resfrange pe de-o parte lumini de adorat

Ear, pe de-alta, zace in nmbre afundat.

Un punt fatal e omul a done infinite,
De Malta ta mana la un loc intrtmite.
La ori-ce alta treapta, poate, mai fericit,
,,A

Ii putut fi, Doamne... dar sunt ce ai voit

Iubesc, far'a cunoate suprema-ti ratiune

Glorie tie 'n pace, tot ce faci tu e bine!

Dar, vai! sub greutatea durerei ce rue stinge
Nefericirea vietei la moarte me impinge!
De, la neant la moarte I... Eu merg necontenit

www.dacoromanica.ro

POESIL

428

_Ca cel ce merge noaptea pe drumnl parasit,

$i nestiind sermanul nici de unde porneste

Nici unde cruda soarta a-I odihni voeste.
Juneta mea trecura zadarnic am chemat:

Ca apa de torente... asa s'a strecurat

Menit am fost, prune Arica nefericit a sta
ca pe-o jucarie m6 smulse dreapta ta!
In lacrimi i durere, cu pane m'am hranit,
Apa, maniei tale setea mi-a potolit,
Glorie tie 'n pace! Ca glasul meu repus
Am strigat cAtra tine, 0 tu nu mi-ai respuns.
Uimit, atunci, privirea, pe lume-am aruncat,

Zioa dreptatii tale din cer am asteptat;

a sosit ea, Doamne, dar pentru-a mea durere
Cici nevinovatia e rea'n i ta vedere.
Glorie tie, Doamne I In lame mai aveam,
O singur fiinta pe care o lubeam;
Jut insusi, ale noastre zile a-i fost tesut,
Done vieti, intr'una, c'un sutlet am avut;
Ca un fruct anca, verde din ramura desprins
Pe sinu-mi, far de vreme, am vzut cum s'a stins
S'ast lovire-amara, adanc nemarginita,
Ca'ncetul mi-ai facut-o spre-a'mi fi si mai cumplita

A vietei mele lege en bine-am observat!

Nesimtitoarea fire fiir'a sti s'a plecat.
Ca o necesitate privesc a ta flint&
Si'n dragoste-aduc tie intreaga mea vointa.
Supus cu'ntelepciune la tot ce vei vol,
Iubesc acuma, Doamne, pe tine-a servi;
Imi place-a ta porunca, natura implinind,

Si te ador pre tine ori-und i ori-cand;

Iubesc in a mea sotrtii, vointele cere.Si;
Iubesc a ta vointa chiar and me pedepsesti.
Glorie tie, Doamne! glorie tie 'n pace!
De vrei, love*te iincit, cu total m6 desface!
Glasul meu catra, tine una va resuna,

Glorie tie 'n pace! Etern gloria ta!"

Astfel a mea cantare la cer am inaltat
Si Dumnezen, primind-o, credinta mi-a 'nturnat.
Dar thcere,-a mea lira, i tu care 'n mani tii
De simtitoare inimi coarde de arnionii,
Biron, vino de scoate cantari de laudat
Cci pentru adev6ruri genial l creat

Inalth ultra ceruri, al iadului poet!

Strigare de cainta; cerul la al tem gemet,
Gelos de dulci accente ce es din lira ta
Te va primi in sinu-i pentru lauda sa.
Poate ca l'a ta ruga, din cereasca lumind,
I/ razii st strabath in inima ta, plina

Pe galbena sa frunte s'aproape de srfi0re

Vedeam cum cruda moarte, lupta cu-a ei iubire,
In ochii sei a vietei flacara se zarea
Cum, sub degetul mortii, cu 'neetul sa stingea
Si numai cu-a iubirei putere i vointa
Mai putem prelungi nc o zi de suferinta.

De neagrd'uttinecime;
sa poath
De o sfantii, dorinth attmci invapaeata

A soarelui, de viata lumina datatoare,

St liniteasch insi un sutlet amarit

Itugam o zi sa-mi dee, inc'o zi de-amanare;

Ca osinditul care in temnit'aruncat

$i din nou sh te 'naltit in cerul parasit;

Poate c'acea lumina sa sparga negrul nor
$1 sh reverse 'n lume lumini ce te 'n cunjor.

,$i'n negru intuneric de viu acufundat,

,Mai are lamed sine o singura lumina,

Pe care-o vede-aproape stingendu-i-se'n mana

Asa, si en, sufiarea-i, gata a s'exala,
In ultima-i privire vroeam a cauta.
Suspinul s6u, o Doaame I in sinu-ti s'a suit,
Cu densul i sperant,a-mi, din lame s'a sfir0t!
kit! earti desperarei un moment de blastem
Era sa:ncep... Stapane a cerului suprem!
Glom tie 'n pace! primete-a mea cainta
Cid, dup'a ta dreptate i, dup'a ta vointA
Ta ai Malt sa carg apele prin campie,
1,Ta ai voit s sufie furtuna Cu minie,
Soarelui s imparta, lumin'ai poroncit
Ear pe ona suferinte-i l'ai dat pentru sfircit!

Ab! dad vre &lath, sub degetele tale

De lacrimi imueata, divina harpa ta
Induioata 'n fine de suferinti mortale,
Imnul de pocainta duios ar suspina;
Sau, dacii, din adancul umbrelor nesfirsite
Ca angerul ce cade in chi pripastuite
Indurarea cereasca odat'ai invoca
Si aripele tale de umbr'ai scutura;
Ear, catra cerul mandru, luand sbor lumiuos,
in corurile sfinte te-ai aseza voios,
In veci, in veci echoul de sub cereasca bolta
In veci harpele de-aur ce Domnul chiar asculti,
In veci a serafirallor cete melodioase

www.dacoromanica.ro

POESII.

N'ar pute rpI cerul cu canteri mai frumoase!

Curaj, fin in el-Were dinteo raze divine!
Pc frunte-ti este scrisii superba origine;
Tot omul, child te vede, cuno*e 'n ochii tei
0 razii 'ntunecate a cerqtilor scantei!
0 de clinteri frumoase, dulei opte i suspine
Poet nenturitor!... cunoate-te pre tine
A poesiei rege! lasii fiilor noptei

929

De tine 'n lume fI veduvite,

De-odate'n ceruri eu te-am ziirit.

Si'n cer tot astfel te ved pre tine

Ca'n zioa triste cand me lsai,
Si spre lecapl ceresc sburai
Cu-a diminetei raze senine.

Blestemul, indoeala, turmentul necredintei

Nu este pentru tine a iadului tamee,

Ciici glorie nu este unde virtute nu e.
La vechia ta splendoare din nou acuma vita
Pentru acei copii mandri de glorie i !undue,
De Dumnezen cu-aleas suflare inzestrati
Centarei i credintei i dragostei lesati!

A ta frumsete, 'mhtioritoare
Si'n cer cununk dulcea La fate;
Acuma ochi-ti stini de viate
Lucese in rat.e nernuritoare.

A. Naum.

Cu-a sa suflare de amor One

Zefiru-ti mic perul tufos ;
pe sin earesi valn-i undos
In lungi si negre cositi s'alini.

SIIVENIREA.

Lamartine Medit. poet. IX med.

0 zi pe alta desert se scurme

Si fare unne se resipesc;
Pururca'n peptu-mi eu te simtesc,
Sciunp al iubirei vis de pe urine!

A mele zile ce tree curend

Le ved in unia-mi ciizend gramade,
Precum stejarul vede picend
Prinprejur frunza-i stinse, uscatii.
Ninsoarea verstei m'a 'nearuntit;
Abia mai mica recitu-mi senge,
Precum pereul ce'n lant ii stringe

In umbra astui vel clittinat

Feta ta pare mai dregelart,
Precum aurora cand se desfase
Din velul noptii intunecat.

Prin noni, pustimi, in ori-ce parte

Ochii 'anzu-mi te intfilnesc
Ventul nii-aduce a tale oapte
Undele chipul tett oglindesc.

Mid Somali brate-i lumea cuprinde

Gerostil vicol nedumerit.

S'ascult zefiru'n frunzi suspinand

Eu cred ca-i glasu-ti lin inurmurand
Urechei mele sacre cuvinte.

Dar chipu-ti tenet- ce strelueete

De-a mele doruri infrumsetat,
Pezit in sinu-mi nu 'mbetriinete;
A vremei valuri desert il bat.

Mandrele focuri de me uimesc

Ce-apar pe-al noptii vel preserate,
In fie-care stea te zliresc
La care ochiu-mi cu drag s'abate

Nu, tu din ochi-mi nu ai pent;

Ciind ventul sitrei in sborul seu

Scuture'n prejma-mi miros de floare,

$i ciind privirea mea ameriti

55

www.dacoromanica.ro

POESII.

430

Si crivetul porne*te, i ne.kua huple nordul,

Mireasma dulce imbetatoare

hth pare dragEt aburul Veu.
$i lang'altare mangaitoare
Cand trist i singur eu Ind inclin
5'o rugaciune tainic suspin:

Mina ta *terge a mea plansoare.

/Cand dorm, tu 'n umbra stai langa mine
A tale aripi culci pe-al men sin,

A mele visuri vin de la tine

Dulci, ca de anger zimbetu senin.

0 dacrt 'n somnu-mi de mana ta

S'ar curma firul zilelor mele,
Dumnezeeasca mea mangaiere.
Feriee 'n sinu-ti m'a* de*tepta!

Cum done raze se'mbratopaza,

lioue suspinuri cmn se imbin;
A noastre suflete unul formeaza
*i en... eu Mica plang i suspin.
Poinpiliu.

Estragem din cartea de poesii a D-lui B. P. Bajdau

urmeitoarea traducere.

$i cade, cade, cade: nici soarele, nici ploaia

N'o mai topesc acuma, cad frigul o'mpetre*te;
$i prtna sa dispara un strat, s'a*terne altul,
S'adesa 'n aste cuiburi de gheturi indesate
Prive*ti iuteo gramada zape7i din data': end!
S'atiita-i de cumplita furtuna deslantata
Incat rape*te case, ducendu-le departe,
Si tumuli maiestoase in prafle risipe*te;
Si sguduit atuucea iii temelie polul,
De snaimit se 'nfioara selbatecele ginti!

$i barbarul imbraca nadragi si pei informe,

Cat din a lui faptura d'abia se ved obrajii,
Dar pana i prin blana da gerul in putere;
$i pulberea de ghiata pe barbit scanteeaza;
$i te cutfrinde goaza, cand sloiuri cristaline
Se'nchiaga pintre plete *i se ciocnese eu freamet
L'a capulni ini*care; si'n vas iughiata vMul
lle-I scoti in bolovane pastrand figura oalei.
Si'n loc a soarbe spmna, mananci bucati de vin!

Sa mai descrin eu oare, cum riurile toate

In poduri le preface suflarea crudei erne,
S'atunci din odoseala &tin strop de apa vie
De vrei sa-ti stemperi setea, spargi intarita ghiata
Sapand adanc o groapa cascata ia un loc!
Chiar uria*ul Istru, pe care nu-I intrece
A Nilului larghne, acuma se sberce*te
Sub viscolii de crivet, *'albastrele-i talazuri
Se fac o scoarta tare, ki pe furi* sub densa

Se scurge 'n toiul 'aril pun cele multe guti!

OVIDIU LA GURELE DUNARH.

Tristia, lib. III, deg. 10.

De-ar fi sa-si mai aduca aminte de Nasone

In Roma vr'o fiintit, i claca fari mine
A mai remas acolo ceva din al men nume,

Sit *tie dar ca 'n tara, in care-al marii luciu

In veci nu se 'ntalne*te cu zodia 'nstelata,
Aici imi due eu traiul in sinul barbariei,
Cu fearele sarmate, cu Bessii 1 cu Getii,
Nedemni a le respunde un echo 'n versul ineu!
Cat mai adie ventul recoritor al verei,
Avem un zid de valuri, prin care ne. scute*te
De cruda lor navala curgend la mizloe Istrul:
Val. Anse cand sose*te posomorita iarna
Itinjind grozava'i buzrt, i cand incepe gleba

A carunti cu 'ncetul sub marmora de ger!

$i p'untle mai dauna-zi plutea corabierul

S'alunech piciorul saltand fara sfiala;
$'a caluhd copita isbe*te cu resunet
Iii lespezi faurite din colosale valuri;
*i boil fart trica p'aceasta noua punte,
Sub care stau inchise prapastfi desfundate.
A-leue trag caruta nomadului Sarmat!
De neerezut, i totu,i en am vezut chiar marea,

Chiar marea 'neatqata d'un bloc imens de ghiata:

Tacuta, neclintita sub teasta-i lunecoasa;
5i n'o vezusem numai, dar am amblat en singur
Pe cresitete marine crdcand ca pe terdna
D'aveai'*i tu a trece asemeni mari, Leandre,
Nu te 'nghita 'n velvoarea'i un mai ingust abis!

Respins de ger, delfinul tot Mderrt se 'ncearck

In aer sa trasalte p'a marii suprafata ;

www.dacoromanica.ro

POESILESPLICATIUNEA CODICELUI CIVIL

i ventul de la crivet, trAntindu-se cu sgomot,

Turbeaza far st poata un Val din loc s miste;
Si vasele, ea 'n cercuri de marmora cuprinse
De gbiata ce le 'ncinge, stall tep ene: veslasul
'falazurile (hire azi nu le mai despich;
Si'n unda degeratft, cu capete afara
Vezi pestii ce se 'nerusta, si unii mai trilese!
Atuncea dar cand Pontul i Duniirea spumanda
De calla 'mbratisate prind pelita de ghiata,
Pe-a Istrului lueioasii i miiturata, eale
Uldri pe cai selbateci vrasmasii vin incoace,
Vestind a lor sosire sagetile ce sboara,
ii remanend drept urma pamentul despoiat!
Teranii fug departe, lasAnd eampia prada,
i barbarul rapeste putina-i avutie,

Tot ce putu st stringa steanul prin sudoare:

i turme, i sitrAcia toata!
Apoi pe robi ei leagA en manele la spate ...
Se due, se due sarmanii, privMd cu desperare
In urma lor ogoare ce n'o s le mai vaza
focul ce se 'nalta, din subrele colibe,
Cad barbarul aprinde, doboara., mistueste
Si carele,

Tot ce nu poate duce, tote ce nu vrea si lase,

stoluri de vietime suctunba sub sageata i
In verf incArligata, al carii fer supsese
Din erburi ucigase tut suc inveninat!
!ji

timp de pace resboiul te 'ngrozeste;

De nu mai vezi pe barbati, e spaima ce tiro lash ;
nitneni nu cuteazi pe camp sa traga brazde:
Si belies uitata remane sterp pihnentul;
Nici desfatatul strugur mi creste 'n umbra vitei;
Nici ferbe mustul dulce in naltele basthuri:
Un pom nu se zareste, pe care ca'n vedime
SA scrie un Acontiu cuvinte de inbire;
rustle, trista, nuda., niei arbore, nici frunzh
Fugi, fugi de-aceastA tara, tu omule ferice!
Si totusi din intreaga nemarginith lume
Aice, aid aice osnda m'a trimis
Aiei

Esplicafiunea teoreticit i practica a Codicelui

Civil de Constantin Eraclide consilier la

Curtea de Casafiune. Vol I.
Dintre toate ocupatiunile intelectuale cea
mai resplinditli in llomInia, si care se respnde'ste din ce in ce mai mult, este deprin-

431

dorm de a intrebuinta legile. Ans6 cultura

stiintei dreptului nu creste in proportinne en
inmultirea numernlui celor ce se ocuprl, en leci dovada cm mai bunri la aceastea este
b
cii pawl acum nu a apiirut mai nici o seriere
juridic& originari Causa acestei lipse provhie
mai cu sam de acolo cit majoritatea celor
ce se dedan la studiul legilor, o fae aeesta
mai mult din imboldirea foloaselor materiale
decal din gustul de a se ocnpa cu stiinta
dreptului in sine : de aceea in genere vorbind,

se studiazii Orli isolate de drept numai en

ocasinnea proceselor, dind adedi este a se
sustine sau botari un proces. ln timpnl din
urna se ved anuntate cate-va inceputuri de
scrieri juridice mai mult san mai putin origiuntie dintre care avem sub oebi volumnl I din
Esplicafiunea Codicelui Civil de d-nul (Vonstantin. Eraclide.*)
3)

Celelalte scrieri anuntate sant:

Esplicatinuea cod. civ. roman brocittra I i II de d-nul
E. Filipescu.

Curs de drept civil roman brovra I si II de d-nul

Filimon Bie.
Mannalul Jndelni de lastractinue de d. G. J. Pqic.
Serierile anterioare cunoscute in materie de drept
sunt:
Dreptnl public al Rominilor de d-nul S. Biirnutiu.
Esplicatinnea cod. comercial de d-nnl V. Boerescu
Esplicatinnea introducerei cod. civ. Kalimah de d-nul
G. Miirce4cu.

Comentarii asupra cod. civ. de d-nul Cre(escu. Au

esit nnmai eate-va bropri. Este de regretat ea. autorul nnli continua. opera incepnta en destul sucees.
Originile legisla1iunei romane F;i nacinni de drept po-

sitiv de d-nul G. Missall.

Studin practic asnpra dreptulni criminale de d-nnl
C. Eraclide.
Elemente de procesura civila. de d-nul D. Tucu.
Elemente de dreptul comercial. Catehismul dreptului
administrativ. Comenatrin asupra legei de espropriatiune pentrn causa de utilitate publica de d-nul ham
C. Lerescu.

Stndii asupra dreptulni de d-nnl Ent. Arghiropol.

(autorul s'a oprit aproape de inceput).
Dreptul comercial roman (kph principiile i ordinnl
codicelui de comert de Scarlat N. Ghica. (18531

www.dacoromanica.ro

V.;

ESPIACATIITICEA CODICELUI CIVIL.

In acest volum s'a esplicat cartea I si II

din codice liana la cartea III esclusiv. In expunerea sa autorul zice ca a preferit inetoda doctrinald combinatei in oare-care rnure en acea
exegetie." Materiile stint tratate dupit ordinea
in care stint inscrise in codice, rinse' sirul articulelor nu este urmat totdeauna ca in codice.
Antorii franceji a caror opiniuni se citeaza
mai des in tratatul d-lui Eraclide sunt : Demolombe, Duranton i Marcad.Zacharia este
c:tat numai de trei ori (pag. 222, 458, 529),
atunci Ana pentru a fi combatut, cu singura esceptiune ca odata, lit pag. 529, i se
a(liuite pc jumritate opiniunea. Cu toate aceste

parerea noastra sa fie lipsit de asemene lucru

un tratat teoretic i practic de drept.
Cine va lua in mana deest tratat nu va stI
uici macar ca inainte de cod. civ. de astazi a
fost i Ora Ilomrineasca un cod. Caragea si in
Moldova un cod. Kalimah

chiar nu va

sti cu precisiune nici timpul punerei in lucrare a codicelui care ne ciinnueste astazi.
Asupra acestui pullet eata ce zice d-mil Eraelide :

,Codicele, determinand prim art. 1913 care

este momentul punerei lui in luerare flC sem-

tete de a infra in desvoltarca xincipidor de

doctrin4 care reguleavi modal de apticabili-

este de luat aminte ca d-nul Eraclide se intalneste de mai multe eu in opiniuni si elite
olatrt chiar hi espresiuni en acest ilustru ju-

tate a legdor culecei punctul lor de plerare"

(pag. 16.) Va se zica dupii d-nul Eraclide cod.

risowsult.
Se redo

asa glasuqte articulul 1913. Apoi cum remane

autorul a fost pre ademenit

prin mita cetire aproape a tuturor comentat )rilor franceji pe care-i citeaza mai pe top
tie oare-ce pe tine locnri este gren a deosebi
d tea esplicatiunea se face asupra legilor romiine sau asupra. celor francezc. In acest intoles alature cu d-nul Eraclide au piicatuit si
cii

picatuesc multi publicisti de la noi din causa cal

na observa deosebirile (Entre legile noastre si

acele franceze. Nu de Mine ori vedem sustinendu-se teorii imposibile fata en textul positiv al
legei noastre
teorii ce-si pot gasi sprijinul

numai in legile franceze care n'au fost promulgate nici odata in Romania.
La inceputul cartii autorul face o introducere in care espune principiile generale de
drept. 8untem siliti sit constatam chiar in introducere o lacuna foarte simtita, anume lipsa
deplina de ori-ce notiune despre istoria
in oarele dreptului roman. N'ar fi trebuit dupa

civ. s'a pus in lucrare la 1 Julie 1865, ctici

decretul din 2 Iulie acclas an, prin care s'a
amanat punerea in lucrare a codicelui pAnit
la 1 Dechenivrie 1865? Decretul acesta a
desfiintat articulul de mai sus si toti contentporanii stiu ca codicele s'a pus in lucrare la
1 Decemvrie, ear nu la 1 Julie 1865.
Nu numai in introducere dar in toata carton
este esclus cu desevirsire elemental istoric :
toate materiile sunt tratate fara nici o legaturrt intre present si trecut, asa in cat se pare
ca inceputul institutiunilor noastre juridice dateaza numai de la adoptarea codicelui Napoleon, si ca nu avem iiici o institutiune a carei
datini sa, lie implantate in trecut.
Nu ne putem inchipul cum autorul a putut trece pe langa evenimentele cele mai insemnate din istoria dreptului roman fart a- si
arunca macar o privire asupra lor? Cum d.
e. a putut vorbl despre actele strtrei civile
fara a spune ca aceste acte pana mai ddunrizi

www.dacoromanica.ro

ES PLICATE:NE.1 CONCELL 1 CIVIL.

433

se %emu si se pitstrau de autoritatea bise-

mai am pute zice cit s'a marginit numai la

Apoi casatoriile ! Prin constitutia

instiintarea din prefatii.

Sit ne apropiem de alto neajunsuri si mai
mari care se gasesc in cartea D-lui Eraclide.
Prin Cod. Civ. de astitzi s'au abrogat nu-

riceasca ?

din 1866 s'a facut obligatoare la casittorii ceremonia religioasii care dupa cod. civ. era numai
facultativa. Despre aceste schimbiiri nu se zice

nimic in cartea de care ne ocupam. De abea

gitsim cate-va cuvinte despre celebrarea religioasa a casatoriei (pag. 121, si 125) din
care vedem parerea limpede a d-nului Eraelide ca ceremonia religioasa nu este una din
condifiunde de esistenfa a etisidoriel." Dar cum

se hitampla ca lipsa unei solemnitati obligatorii la facerea unui act sa nu alba nici o inriurire asupra va1idit4ii acelui act ? Oare constituanta a impus ceremonia religioasa numai
ca o obligatiune morala a carei sanctiune sit fie

uumai mustrarea cugetului, fara ea vre-o autoritate lumeasca sa aiba dreptul de a lovi
pre calcatorii acestei prescriptiuni esprese a
legei ? Asemenea cestiuni an remas neatinse
de autor. Nu avem de scop a combate dar
nici a sustine opiniunea emisa de d-nul Eraclide ; am fi dorit numai cit ofi care ar fi
parerea sa asupra acestui punct sit fie motivata, fiindca cestiuuea este destul de importanta i meritii sit fie deslegata altfel deck prin
da sau nu.
Codicele Napoleon s'a introdus in Romania
cu oare care modificiiri dupit cum o anunta
insusi autorul in prefata (pag. VI). Apoi tocmai asupra modificarilor ar fi trebuit sit insiste mai nmlt, fiind cit lipsa de comentarii
sa simte mai co mama din causa unor dispositiuni ce im se potrivese cu legile franceze i pentru intelegerea i esplicarea carora
nu ne putem ajuta Cu comentatorii straini.
Anse despre dispositiunele co nu stint conforme
en legea franceza, autorul nu se pre ocupil, inclt

mai dispositiunile contrarii celor din legile civile

anterioare (art. 1912 c. civ.); toate celelalte

dispositiuni care se pot impaca cu legea de
astazi au prin urmare putere hicratoare. Esplicatiunea dar a Cod. Civ. nu trebue sa se
margineasea numai Ia cele 1914 articule cuprinse in codicele promulgat la 1864, ci trehue sa cuprinda toate legile civile anterioare
care au remas hicratoare precum i toate Icgile civile promulgate in mina care impreuna
cu numerul de articule citat mai sus. formeaza nit singur intreg, dreptul nostril civil.
In esplicatiunea sa d-nul Eraclide se tine
'Ana la care care pullet numai de articulele
din codicele civil nou, fara a observa ea pintre dispositiunile acestui codice ii face Ice
uncle i unde cate un articol din Cod. KaliCaragea, sau Regulamentul organic ; si
fariti a tine sama de legile speciale care se
ating cu cod. civ. nou. Aceasta neobservare,
pe langit deserturile ce last in urma sa, induce cateodata chiar in eroare pe autor.
Am vent mai sus gresala lama asupra momentului punerei in lucrare a cod. civ. din
causit ca nu a limit samit de decretul din 2
Iuliu 1865. Se mergem acum mai departe.
La pag. 32 autorul declara cit Codicele
civil nu confine regule speciale asupra interpretafiunei legilor" i ne indeamnit ca se aplicam la interpretarea legilor regulele relative la interpretarea conventiunilor, pe clind
in Cod. lialimah sunt sese paragrafe (. . S.
19, 0, 12, 13, 14) pe care se intemeeaza

www.dacoromanica.ro

ESPLICATHINEA CODICELUI CIVIL.

434

intreaga teorie a interpretarei legilor, care

rogata, altele provin de acolo ca s'au lasat

paragrafe au remas neabrogate i dupa promulgarea codicelui nou. Nu mai vorbim de

numeraosele lacune ce sunt in materia pose-

la o parte legile anterioare neabrogate sau legile speciale care umplu lacullele Codului civil
nou. Se gsesc Anse' gresele si de alte specie.
D-nul Eraclide merge cate-odata, asa de departe cu esplicatiunea sa teoretica incat uita

siunei din causa di nu s'a tinut salurt de un

intreg capitol din Cod. Kalimah.

La pag. 394 cetim urmatoarele randuri

Espropriatiunea pentru causa de utilitate publica nu poate aye loc pentru mobili i lueruri incorporale, cel Min nu dupa formele
determinate de legile de espropriatiune, nici

in virtutea acester legi care se aplica numai

la proprietatea fonciara sau la drepturile imobiliare. Espropriatiunea unei proprietati mobi.iare, corporal . .sau incorporate, a unei proprieteiti literare, a unei industrii, ar pute ave
loc fr nici un dubia, in virtutea unei legi
speciale care ar deterrnina conditiunile ei."
Cu alte cuvinte numai lipsa unei legi spe-

chile este pedica pentru care nu se poate aplica espropriatiunea si la lucruri mobili, la
proprietatea literal% etc. Anse o asemene lege
este imposibill astazi la noi : Constitutia, care
este o lege posterioara Codicelni civil, margineste numai la imobili espropriatiunea pentnt causa de ntilitate publica, i and, nici de
imobili nu poate fi espropriat cine-va pentru
on ce lucrare in interesul utilitatii publice, ci
numai pentra cid de comunicatiune, salubritate publicti i lucreiri de aparare a terei.

(Vezi art. 19 alin. 3 din Constit.). Asa dar

legiuitorul este legat prin constitutiune si nu
poate face legi speciale pentru espropriarea
lucrurilor mobili, a proprietatii literare, a unei
industrii dupa eum crede d-nul Eraclide far&

a se indoi cat de putin.

Unele din greselele de feliul celor aratate
pAnA aici se bazeaza macar pe vre-o lege ab-

cii, are a face cu legile romane i nu cu acele franceze Asa d. e. d-sa pune intro persoanele morala si congregafinnile religioase"
(pag. 37). Ans6 persoanele juridice sau morale

se nasc prin lege sau, ca sa intrebuintez cuvintele d-lui Eraclide, prin o declaratiunc
specialei a puterilor publice" , i pana acum,
din norocire, nu avem in Romania nici 0 lege
sau declaratiune a puterilor imblice care RI
recunoasca, congregatiunilor religioase calitatea de persoane juridice, precum este in cele
mai multe ten occidentale. Aici era locul si

ar fi trebuit deslegata intrebarea, dad, monastirile de pe pamentul Romaniei continua

de a fi persoane juridice i dupa secularizarea
averilor. Se stie cat de mult intereseaza aceasta cestiune pe statul nostru care este in
pericul de a perde pana si speranta ca va
mai pute izbuti sa reinvie drepturile sale asupra mosiilor monastiresti din Austria si Rusia. Dar i aceasta capitala chestiune, ca multe

altele, a fost lasata, de autor in uitare.

La paginele 62 si 65-66 d-nul Eraclide

creaza o dm& de straini privilegiati care s'ar
compune din strainii autorizati de guvern a-si
stabili domiciliul in Romania: autorizatiunea
s'ar dobindi conform art. 16. Strainii din aceasta clash privilegiata dupa opiniunea
auto..
rului nostru, ar fi asimilati cu Romanii in tot
ceea ce priveste bucurarea drepturilor civile".
Nimie din toate aceste nu exista in legie
noastre. In Cod. francez este in adevr o

www.dacoromanica.ro

ESPLICApUNEA CODICELUI CIVIL.

dispositiune (art. 13) care acorda toate dreptunic civic strainilor admisi a-si stabili douiiciliul in Franta, Anse, acest articul nu este
copiat si de legiuitorul roman. Art. 16 din
Cod. nostru vorbeste numai despre naturalisatiune in urmarea c reia strainul devine roman, call nu strain privilegiat. Chiar d-nul
Eraclide cu cate-1 a pagini in urma (pag. 54)
intrebuiateaza acest articul in adev6ratu1 lui
inteles. Eat5 ce zice d-sa :
trainul care va
fi locuit z ce ani in card, si va indeplini forinaiitfilc prescrise de art. 16 poate obtine .
naturalisatiuue. adecei calitatea
. act de
de roman. Ori-cat am tortura prin interpretare

art. 16 tot nu am pute

stoarce dintr'nsul

intelesul pre care l'a scos d-nul Eraclide pen-

tru dobandirea pernnsinei din partea strianilor de a-si stabili domiciliul in tarn.
Tractand despre aqiunile posesorii autorul
zice ea toate aceste actinni trebue sa fie ai.retuite astazi in ceea ce privete conditiunile
lor legale dupei principide aezate in procedura civilei" (pag. 418), si intre conditiunile

pentra esercitiul actiunei posesorii pine si aceea ca reclamantul trebue sa, fi posedat netulburat, fndul sau servitutea, cel Putin ill
timp de mi an mai inainte de a fi nelinistit

de eritra Ora (pag. 422). llestrictiunea

a-

ceasta in privirea reclainantului se vede cit d-nul

Eraclide o a luat din procedura franceza (art.

23 pr. fr.) fiind-crt nici iu procedura noastra
nici in Cod. civ. i nici in vre-o alta lege nu
esista. Mai departe se zice ca ori ce actiune
posesorie trelme sei fie intentata in termen de
un an calculat din zioa ceind a avut loc tul-

45

luata tot din procedura franceza, (art. citat)

de wire ce nu ni se eiteazri, nici UN text din
legile noastre. Am don sit vedem cum sustine d-nul Eraclide prescriptimma actiunilor
posesorii in timp de un an, fata cu art. 1890
C. civ. care zice : toate actiunile, ateit reati
ceit i personali pe care legea nu le-a declarat
neprescriptibili i pentru care n'a dcfipt nn
termin de prescriptiune se vor prescrie prin
treizeci de ani."
Cii toate aceste actiunile posesorii se prescriu in timp de un an, Anse' aceasta nu resulta din proc. civ. dupa, cum pare a crede
d-nul Eraclide (pag. 418) ci dinteun articul
din regulamentul organic la care nici mi s'a
aandit d-sa.
Cum vedem cartea d-lui Eraclide, .ca ori-ce
lucru la inceput, are cate-va neajunsuri care
sperrtm ca, nu se vor continua in telelalte
done volume ce sunt anuntate cit vor apare
pana la sfirsitul lunei Iunie anul cur.
Afara de greselile aratate i Arica mai multe
altele pre care n'am crezut de nici un folos
a le scoate la ivala, cartea poate fi intrebuintata.

Mai cu sama. esplicarea articulelor luate fara

nici o schimbare din Cod. Napoleon 'este -e orecta si nu avem nimic de zis. Limba este
limpede cu cate-va esceptiuni neinsemnate.
Asupra titi1it4ii ce autorul crede cit va aye opera sa pentru cetaleni i pentru studentii facultatii de drept, noi nu ne pronunpn, Wand c6, aceasta s'a se vadeasch cii
timpul.

burarea" (pag. 424). Va sa zica dreptul de

a intenta o actiune posesorie se prescrie in
timp de un. :au_ De .sigur ea si aceasta este
www.dacoromanica.ro

V. Tam.

PRELECTIUNI POPULARE.

406

,rAt

6.-v.-- ---<_,,,,--..

iL-

,''',-----.AT: :,,,AAe:?..
\i

iiNUL AL 1X-LE.

I,1
PRELECTIUNI POPULARE.

1
c,

ctj

OMUL SI NATURAL
1.

Duminidi

Februaric.

if

D. T. L. Maiorescu.

Privire teoreticd

, A. D. Xenopol.

Focul

2.

7,

11

3.

18

Arma 0 unealta

A. Lambrior.

4.

25

Plugul

J. Negruzzi.

5.

7/

6.

11

7.

18

8.

25

9.

4 Martiu.
v

Aprilie

Locuinfa

Corabia

, C. Panu.

Scrierea

, St. Vdrcolici.

Arta

,,

V. Pogor.

Morala .7i Oiinta

,,

T. L. Maiorescu.

V. Burld.

Preleclinnile se vor sine in sale, UniversitAtii intre oarele 1-2.)

Redactor, lacob Negruezi.

Tipografia Nationa1.

www.dacoromanica.ro