Sunteți pe pagina 1din 41

..

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL XI.
1 Martie 1878.

1 ApriIie 1877

Redactor :

Tacob

"s(egrwiTi.

i, 1878.

T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.


Ow,

www.dacoromanica.ro

Anul XLNo. 1.

1 AprIlle 1877.

CONITORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie caret luni.
Murad, lacul de miere li marca fArA vad
De glorie, 9tiinp., putere, strAluciri,

MIINq Gni Su 11nul g 110C111 EMI')

Stilp falnic ili coronA intregii omeniri,


Pogoritor ferice din sinul lui Iafet,
Si care,Iflind umbra cerescului Profet,
Nu are nici nu poate axes seamAn pe lame.
Deci calea-i, spada-i, f+-i i gloriosu-i nume
Sub rota parfumatA de flori de iasomie

1 6 3 9.
I.

ALAIUL LUI MURAD.

Deacum si, pAnA 'n fundul Hairetului sA fle 1 3)

E soare splendid, sgornot de vie serbAtoare,


E Bairamul vesel, Stambulul e 'n picioare, 2)
Dar ce lucette colo pe stradele adAnci?
Allah! Allah! deodatA Stambulul cade 'n brAnci..

In lAturi toct, in umbrA, cu faia la praent i


Nici un Ghiaur pe strade, nici un suspin in vent,

El vine ea pastorul incunjurat de turmA


Avend pe langA densul pe Bostangii, 0 'n urmi 4)
Frumoi, iinuti in free, opt harmasari de fulfi,
Podoabe nestimate de pompA orientalA,
Cu toate aceste viciuri monstruoase, Murad posed%

Osmani, eatA alaiul Sultanului Murad 1

1)

frumoase cualitAti de spirit si corporale. 1:1 era cel


mai bun calaret si &masa cel mai master de pe tim-

Murad sau Amurad IV s'au suit pe tron la anul liegirei 1032 care corespunde cu anul de la Christos
1622.Acest Sultan au foot bizar, crunt si dedat la
patima beliet. El avea plecare a face lucruri nepopotrivite cu demoitatea tronulni, si adeseori il apace
furia de a versa !lenge. Abut i ales noaptea din Sarah], en sabia goall, alerga ea un ncbun pe strade
si ncidea pe o:ne inalnea Alte ditti el "plicea sa
tragit en arcul in oamenii care treceau pe isub feregret(' Faraiului, Welt numerul victimelor crrziei
lui s'au suit la fabuloasa Writ de 14000. Fanatic, la
inceputul domnirii sale, Murad pedepsea en moartes
pe ori cine boa yin sau cafe, pe ori 'sine fuma opium
eau chiar tutun. Ll ordonase prin urmare inchiderea
tutnror cafenelelor din Constantinopole si din toate
celelalto erase ale imperiului, inse dupe, ce BecriMustafa il fica sit gusto sl el aprecieze vinul, Sultanul devenind cel mai de frunte betiv, invoi tuturor
Mohametanilor a vinde si a bea spirtoase, incontra
prescriptiildr Coranului.

pal lui. N me nu stiea ea 'Muni se sverle djeridul


si a atinga, Will la mare distante; nime nu putea
sit alerg 3 japede et el, chiar calul eel mai sprinteu
il intrecea cu gren la foga.
Murad avea nu spirit destept, aprociator de poesie
si o mare tarie de voinie, la tot ce intreprindea. Curajul sett ei meritase numele de Gazi, adici Vitt az;
inert toate darurile sale naturale au lost slime do

yield belief, si moartea lui canna do &mete mirpv/t patimA an fest privith ca nu eveniment fericit
peutru popoarele apItaato ale imperiulut. (Cantendr,
Istoria impereului Otoman).

Becri Mustafa au fest un betty vestit care au avut


2)

o fatale. inriurire asupra lui Murad. Cuventul tureen


becri insem:.eazet belie.
Bairamul e carnavalul ce urmeazit dupit postul Ram a zannlui.

3)
4)

Halret dste numele erei musulmane, cunoseutA la


Europei sub cualificarea de Ilegiri.
Bostangii forman garda Sultanului in numer de mai
multe mii.

www.dacoromanica.ro

13ECRI MUSTAFA.

V,iru i Muftinl, topuzul i Coranul, 12)

Purtand smaralzi in frunte cat oul de condor,


Scothnd din pept fanfare de glas nechezitor.
Murad i preVielte cat Ora de Misir 5)
S'ar vrea din fie-care sa factt un Vizir,
Gasind ea in mandrie pe oarneni tiu antreaca...
Ei nu cobor nici ochii si nici genunchii pleaca!

Coloane care sprijin intreg Aliothmanul. ")


Sultanul cu surguciul lui Soliman in frunte 14)

Ce arde ca panqul de flacari pe un munto,


Intuneca vederea precum un soare viu
Plutind in stralucire pe-un fluviu argintiu.
In umbra lui se milca, alaiul in desime,
Alain cc se termina in crancena ostime,
Bosforul resuna de-o lunga detunare!

Curn dar ii se cuvine, au pas mai inainte


Si decal Beirlerbeii, apasatori de ginte, 6)
Si decat Copudanii i decat Seraskerii
Ce duc in foc Spahii, Topciii, Enghicerii,8)
Si care'n timpi de lupte c'un semn, dintr'un cuvant,

Dar unde oare merge Murad cu oastea-i mare ?


Se duce el sa stinga pe Lei1 sau merge-acum")
Pe Abaza hainul sa-1 arda 'n Erzirum ? 16)
De pe copacul lumei vrea roada s'o culeaga?
Vrea sub calcaiu sit plece pe omenirea 'ntreaga?

Intind aripa morpi pe mare &i pimnt


Tigri ce-ar rupe 'n ghiare tot neamul crgtinesc
Dac'ar putea, resbate in peptul romanesc I
Acestii, pe cai ageri, maret via' impreund
Avnd tabulhanale, alem cu semi-luna,
Si tuiuri de parafla cu trei cozi lungi de cal, 9)
Insemne de marire g fast oriental.

Murad Gazi Sultanul se duce 'n Ok-maidan")


Sa 'nvingA 'n arealie pe Ild-Tozeoparan, 19)

De nu, sa-1 impaneze ci o sageatit 'n pept


CAci ochiul lui e inte i cugetu-i e drept!
Deci tofi Otmani'n cale-i, patrunsi de-un lung fior,

Ear prin alaiul falnie, torent de Bei, de P9i,


Si de Imani fanatici i do kizlari pismasi, ")
Calari pe cai de frunte ce salta 'n loc i trapa
La glas de Seizi negri ce-i netezese pe sal* ")

SimIesc un sbor de fulger trecand pe capul kr


Si toti se dau inlaturi de razele-i de foe,
L'a lui desertaciune lasand desertul boo!

In mijlocul acelei feerice splendoare


De haine aurae, de arme lucitoare,
Hamgere 'n petre scumpe, baltage, eartagane
Sangiacuri, manele, Enicerefti cazane,
(Tot ce-i setos de sange i vesel de parada),
Apar in maiestate deasupra de gramada
01

BECRI MUSTAFA.

Un singur, numai unul din gloata umilita


Remane 'n nepasare pe strada pustiita,
Culcat ihi ierna caldA, gonind eu-a lui privire
In spacial de lumina un vis do aiurire.
El pare cit n'aude nici sgomot de akin)

dfislO, Egipetul.

Bellerbei, printii printiloi 1 astfel se numean gayer-

natorii de Anatolia, de ltumelia, si de Damas.


') Capudan, ministru de marina; Serasker ministru do
resboin.

Spahii, soldati de cavalerie ; topcii, artilerltL


bultanul acorda Vizirilor i Beilor dreptul de a avea

10)
11)

nn solo de band/ de muzick, numita tabulhana co


se compunea da nou tobe, de noud zurnezeni care
sunan din zurnader, surle; de septe 13orazeni salt
trompetacu, de patru zillezaui care ciocnean teasuri
de alama; atera de aceste le mai acords alemul, un
stindard verde ce purta in varf o placit de argint in
forma de semi-luna, i tout, format de trei cozi de
cal impletite Cu multa arta.
Iman, preot. Rizlari, mac.
Seizi, ingrijitori de cal.

12)

13)
14)

15)

Muftita e capul religios, el esplick Alcoranul.


Abothman este numele propriu al imperiului
Soliman I. Canani, adina legislatorul, eroul neinvins.
Murad au volt se far& resboiu en esii dar an incheiet pace cu ambasadorul regelui Polon la Giurgevo.

16)

Abaza, unul din Pasii cei mai puternici, revoltanduse, s'au adapostit malt tiznp intre zidurile 1 memmului.

17)
1$)

Ok-maidan, camp destinat pentru tragere de arc, afail de Constantinople.


Tozcoparan vestit arca de pe tirapul lui M,,rad.

www.dacoromanica.ro

BEORI MUSTAFA.

Nici vede gloriosul Luceafar din Saraiu,


Nici vrea de el sA Itiel ...
FatalA cutezare ! ,
El cAntA s'apoi ride i zice 'n gura mare :
Murad Gazi e sprinten ca lohnul Bogddnese; 19)

Piciorul lui intrece fugarul arapesc I


nMurad Gazi e me9ter! . sub mAna Jul u7oarA
Djeridul pere 'n aer i capu 'n aer sboarA I
nMurad Gazi-i puternicI El a 'necat Bagcladul
In sAnge, si pretinde c'a inundat chiar Iaclul
Cu trei sute do sute de suflete Persane
Gonite 'n ceea lume prin sAbii corasane !
Mum& Gazi nu 'ncape in vastul orizon,
77

Dar e legat do seeptru-i i pironit pe tron,


Dar sceptru-i in omoruri ca secerea se 'ncloae,
Dar mAna lui turbatA in sAnge-ades se moae,
Dar tronu-i nalt aruncA o umbra, neagrA, lungA
In care moartea oarbA eu crimul orb s'alungA !

Murad Gazi-i qeitanul ce ride de Allah! ... )


Se 'ntunecA pe frunte-i cumplitul Padisah,
Patruns cu oterire de asprele-i cuvinte.
El striga : care-i, cine-i acest lipsit de minte ?"
Un glas de mii de glasuri respunde: E hagiul !")

E Mustafa poetul, e Mustafa deliuq"")


Minciuni! .. replica omul, sculAndu-se cu'ncetul,

Minciuuil . eu sunt Sultanul! .. mai mult eu aunt


77

Profetul
Mai mult si mai mult Ana, sunt BecH Mustafa!"
Betiv fara de lege! racnelte-un Ulema 2 3)
Betiv in legea noastra belly? . striga Sultanul;
I

Au indraznit cu vinul sa spurce Elcuranul


$i calul isi rApede, hamgerul iute-i scoate.
Dar Mustafa, zimbindu-i, se razarnA pe coate,
Priveste drept in ochii Sultanului si zice :
Murad! din noi doi, spine, care-i mai beat aice ?

DecAt ai vrsa sAnge mai bine ai bea via,


CAci mult e mult mai crucla betia de omor
Ce face dintr'un Cain un frate-ucigator
DecAt acea betie ce ride gi resare
Din cupa dismierdatA7de-a buzei sArutare.
Crunt bautor de apA ! . tot sangele varsat
Galgae si se 'ncheagA in peptuli insetat
Scotend blAstamuri aspre in contra urei tale
Ce sufletu-ti impinge la muncile 'nfernale ;
Ear vinul) dulce oaspe si vesel cAntAtor,
Desteapta 'n inimi viatA, junie, bland amor
ne promite raiul pe lumea viitoare
Iluminat ferbinte de al betiei scare,
Frumosul raiu in care voioasa Aurora,
,Ca vinul Maar AncA rozatic se colora,
Si anci apune zioa, cerescul ei senin
ReiletA cu splendoare al vinului rubin
Suit iu culmea lumei i orb in gandul tam
Te crezi acum aproape de insus Dumnezeu
Si nu vezi tu, sermane, ca fruntea-ti e vecinA
De trAsnete, de fulgeri, de palma cea divina?
17

27

Tu porti in ochi-ti noaptea si'n sin un negru serpc,

2 0)

2 1)
2 2)

2:1)

2 4)

Turcii den Moldovei numele de Bogdania.


qeitan, satan.
Hagiu, pelenin de la Mcka.
Delia, nebun.
Ulema, eclesiaatic.
A devAratul nume al Coranului este Elcuran.

Si inirna-ti e stearpa i gandurile sterpe,


Ear eu, cel far-de-lege, m 'nchin la cupa plinA
Si port lumina'n ochi-mi Bra inimA laminA! ..
Acum treci inainte pe tzargul tdu calare,
Murad, nu elti de mine! .. Destul lumea-i de mare

Pentr'un betiv cu minte s'un Padisah nebun! ..."

Au zis... Neferii aprigi pe sabii mAna pun


SeArsnind din dinti. El insA, in pace, neuimit,
Se culea ear la locu-i l'adoarme liniztit .
Allah! ce-are sA fie? .
Sultanul de odatA
Face an seznn ; si
trece
cn
mintea frAmAntatA!
,

Eu ce plutesc in pace pe-un lac de veselie


Sau tu ce ferbi in clocot de aprigA manic ?"
Apoi drept in picioare i cu Sultanul NA :
In astA lume larga, in astA scurtd viatA,
Tu, fin a lui Mohamed fanatic si hain,
19)

NOAPTEA BAIRAMULUI.

.E noapte 'neAntiitoare ! pe-a cerului campie,


GrAdinA pudruita de-o pulbere-argintie,

Meet si lin parste a stelelor reginA


Cu-o dulce-atrAgatoare zimbire de lumina.

Ea poarta imprejuru-i un val de nori prin care

www.dacoromanica.ro

BECRI MUSTAFA.

Din and in and resbate si ca prin vie apare


Poetica frumsqa a chipui virginal,
Ca splendid& Sultana din raiu oriental.
Intregul cer, comnara de cuiburi lucitoare,
Feeric locuite cu. zine iubitoare,
Priveste din nAltime, Mout, admirator,
Minunea lumci noastre, fantasticul Bosfor.

In Asia s'Europa, pe verzile lor maluri


Ard mii de mil de lampe vrsand vApai in valuri,
Si prin a nopcti umbra scoVend fantasme mite
De arbori si de turnuri abie intrev6zute.
On ce zidiri pc Bosfor, sarain, cesmea, geamie,
7

S'acope'r cu ghirlande de flacAra-albAstrie,

Si iota ce rcsuna de salve tunatoare


Pluteste sub catarguri de foe scAnteitoare,
Si sus, pe minarele, Neese rotunde salbe
Se par caz6nd din ceruri cununi de stele albe.

Pe Bosfor lungi caice de-o forma sprintioara


Se 'ntrec cu Elcoranii ce 'n fr4a apei sboara ; 95)
Ear allele; mai =lie; cu-o lenesa miscare;
Sub ziduri de haremuri plutind in legAnare,
Prin sunet de tambura i glasuri de manele,
Cadinelc frutnoase le chiarnA la zebrele.
Ci ochi aprinsi do doruri sclipese in Kulleli,
In Scutari, Galata, Bey-koz i Kandilli! 96)
Si cAte inimi june de gingase virgine
Se bat in sinuri albe, se umfiA de suspine!
Regine.ale-omenirii! comori de fericirel
Cazute in robie, lAsate 'n pArasire!
7

Ah! eine se gandeste la ele and Islamul")


Serbarii Musulmane deschide Bairarnul
Si eand Murad aziul permite veseliei

Sub bolta ciselata cu fine arabescuri


Al unui kiosk de vara vapsit en dalbe freseuri,
Ce vesel isi deschide ferestie pe mare;
LAsAnd
recoreasca bosforica sufiare;
In dulcea atmosfera de plAnte aromate
Ce ard in cAlulete prin eoluri aninate
Unind eu-a narghilelei narcotice parfumuri,
Esenia 'mbatiltoare ascunsa 'n a lor fumuri;
Pe splendide covoare, inolatice, Persane,
Pe perne de matasa eusute ao Sultane,
ed fala'n fala, singuri, Sultan Murad Genial,
Sultanul prea puternic, si Mustafa Becriul.
AlAture cu d6nsii pe jos sunt 9ezate
Tablale maH de aur cu fruete incarcate
i eupe 'n petre scumpe, i largi cristaluri pline
De vinuri si de vutce topaze i rubine.
StApanul i en robul pe coate rAzemq,
Sub valuri de lumina sunt vesel imindai
Prin patru globuri albe oe'n bolta's arAtoare
Ca patru marl fragmente cazute chiar din soare.
7

Sultanul ride 'n hohot; la risul lui ce sbiara


Respunde din afara un urlet lung de fiara
i rienete de oameni ce striga: Evallah!
Ani mu4i sa, veseleascA sublimul Padisahlu

Caci sub feresti, in curte, doi tigri din Atlas


RespAnd infiorare cu aprigul lor glas,
Si dincolo de curte, pe valari leganate,
Se 'ndeasa o mulime de barce adunate.
S'ar crede ea poporul din umbra-acum asista
SA afle cAt de mare deosebire-ecsista

Inteun Sultan ce ride s'un tigru cu rAnjire,


Cana om i flan% 'n inimi n'au nici o osebire.

S. urle aruncata, in bralele orgiei!


Resun =bele maluri de antece voinase
In strade, 'n cafenele, in piqa sgomotoase,
Tax= Stambulul ride, si bea, i clocot9te
De-un chef ce 'Aran zioa cresc6nd se prelung9te;
Dar chcful eel mai mare il gustA pe sofa
Dui gemeni de bqie, Murad si Mustafa.

I V.

E T I A.

tu, Becriintreaba Sultanulstii tu bine


111

Elcovani, paseri care sboarit ia crirtluri pe fat'. Bo -

2 6,)

forulni.
Diverse local Vati de pe mAlurile Bosforalai.

22)

Islamul, Leges mah-qmotani.

Ce gAnd me face-a ride privind acum la tine?


Me mir prin ce minune eu te-am lisat cu viala
CAnd tu in a mea cale m'ai insultat in fa0?

www.dacoromanica.ro

BEM MUSTAFA.

Cum sabia-mi tAioad, cu capul ton vecinit,


Nu l'au &cut sA salte sburAnd din rAdAcinit?
Becri respunde :un Anger ti-au alinat mAnia
Ca sA cunolti pria mine norocul i betia,
SA afli eadeverul ratAcitor pe lume,
Pluteste 'n ochii noOri pe-a vinului dulci spume.
77

$'acum ar de tare ii place beutura


Cat vinul tot din lume deabia si-ar umplea gura,
Si'n vastul tOu imperiu cuprins de admirare

Nu-i astitzi ea Sultanul betiv ap de mare!


SA bern dar cAt ne cere dorinta nempacatit
ReplicA Padirhul, i gura-i insetatA

Apoi cu drag privind-o, suspini: Scump izvor


De visuri aurite 9i mult incAntAtoare I
0 vin, comoarit dulce o sAnge stors din soare!
I

17

Ear mintea lui furatA pe-aripa veseliei


Incepe a se 'ntoaree prin cercul nebuniei,
inima-i se bate mai rApede in pept.
Deodata el se scoalit into 'n picioare drept
i strigit: Cine spune, chic 'ndrAznesite-a zice
CA'n lutnea 'mperAteascit e altul mai ferice;
Mai mare, mai puternic, mai falnic decAt eu?
CO vis e de-o mesurA cu. 'naltul vis al meta..
O! de-rq tinea pAmontul intreg in astA mAnA
Tot nu 'mi ar 'Area piing! .. s'ambitia stApitnit
Pe suiletu-mi ce rade ea un vulcan in foc
Mi-aratt-acum in mAnit deserturi marl de loc
Deqerturi nesetioase in care-ar incApea
Totimea sideralA cn lumile din eal...
72

71

DeciartA-o cupft largA do vin ferbentAtor,

27

Ce oarbit minte-avut-am cAnd te-arn despretuit


'de-ale tale daruri plitcute m'am lipsit!
LuminA contopitA in rodul de la vie,

SAriti Othmani!... la luptA!... luati in mitt:1i hamgerul


,,Sit facem robi pAmentul i soarele si cerul!...
SAriti, I cu mine fatA sit tremure Allah!

"Eu sunt de-acu 'nainte cerescul Padirh !"

Tu prin a ta putere, tu prin a ta magic


Me porti uqor, ferice in lumi necunoscute
De tinere iluzii de visuri necrezute.
Ah! eatA raiul vescl in ochi-mi se deschide!
Ved gingaa hurie ce tainic imi suride,

red riuri lungi de aur cu punti de curcubei,


Ved Angeri fart aripi cAlcAnd upr pe ei,
Ved insu pc Profetul cetind coranul seu,
Vert tronul de luminii, ved chiar pc Dumnezeu

Allah 1...
Eigvallah! aclaoge Becri. 18)
,,Vezi multe!

dar mai multe tu ai descoperl

De n'ai fi prin betie orbit atat de bine


Cat nu mai vezi tablaoa cu vinuri lAngil tine!
Priveste-aceste cupe lAsate in uitare;
Din toatit cupa phut se 'naltA o mustrare.
7

St hem, Murad, in grabA, sA le golim pe toate...

"Betivul cu mustrarea a se 'inpAca nu poate!


Sal betu! strigl Sultanul cu glasul rAgusit
Cu fruntea in sudoare, cu peptul desvelit.

ghiatA

farmecul betiei devine-o nout 'viatA."

El zice i apucA trei cupe aurite,


In gurit-i le deprtA i lacom le inghite ;
28)

CalcAnd, fart sa. ?tie, pe cupele de aur,


Scotend din pept un raget grozav i lung de taur
La care sub fereastrA respund tigr:i sarind...
Ear Mustafa Becriul, la cupe trist privind,
Cu glasul plin de lacrimi, ofteaza: Ce orbire!
VisAnd mAriri derrte, tu calci pe fericire,
Murad! . o picAturA relletA 'n sinul ei

Jot cerul plin de stele pe care tu ii vrei.


DecAt s'alungi zadarulr de-ai vrea a m'asculta,
Ai soarbe picAtura si lumea-ar fi a ta!"
Sultanul se opreIte qi cade ametit
Pe un divan de perae; apoi cu glas uirnit
Rosteste : Ai dreptate, Becri, om intelept!
DA-rni cea mai largA cupA... me arde setea 'n
pept!"

"Sit bern pAnd, la rnoarte! . cAci moartea chiar de

Prin

Murad in ecsaltare, nebun, spAimAntAtor,


Cu sabia golitA aleargA pe covor

EiiraUahI urare de fericire.

El bea, inchide ochii, i zice ca prin vis


), Din toate-a lumii bunuri femeea-i paradis!
CoroanA de coroane ale Dumnezeirii
DepusA cu iubire pe fruntea omenirii!
oremee! oaspe ginga7 a lumei incAntate,
O ! rozA infloritt de dulce voluptate!

Pemee adorare 9i soare-a tineretli


www.dacoromanica.ro

BECIII MUSTAFA.

Tu, lunit mAngitioasA in noaptea betrAnep


Podoaba lumii, farmec iubit, invingetor,
.Ce dai chiar nemurirea la omul muritor 1

Cu drag intrevezute de-a inimei vedere.

Femee! ah !.

i de-un fior de ghiaIl deodatA se petruncle


i eatA ca sit fugA sii ochii iisi ascunde.
Sultanul insi, prada frumseIii ce 'ntrevede,
Uimit, aprins de pofte brutale, se rApede

Femeea ea rodul de la vie,


Adaoge Becriul glumind. cu veselie ;

E strugur dalb Pe care amorul inclulce0e ;


.Da'i acrit agurida cAnd ea nu te iub este
1
;
Sultanul de pe perne se scoalA in ecstaz,
Slab, ovitind, nomernic li galben pe obraz.
El face doue pasuri, de Mustafa s'oprelte
Sinaiind cA tot saraiul in giuru-i se 'nverte9te
i zice: Frate.. frate.. presimt cA am sA mor!..a
Becri, zhnbind, respunde : Nemernic beutor I

Ala! ved cA n'am cu eine sA lupt eu la beiie...


Mai bine-o bute largl decAt o 'mperA#e!

.Eu.. eu.. nu pot cu tine? . mai dA-mi o cupit...


adA...

Sau te arum., la tigri... la tigri... ca o pradA."


Becri ear umple cupa ; Sultanul o bea earl;
A! prin a mele vine s'aprinde-o vie para...
De o putere nouA me simt intinerit...
Becri... scumpul meu frate, o ! frate prea iubit,
I# dau tot fe, tronul, li flotA li. armatA...
aEu nu-mi pAstrez pe lume decAt numai o &M..
.0 fatA, o minune, un sump mArgAritar
AdusA 'n astA noapte de negrul meu kizlar...
17

Cum ?.. vrei s'o vezi tu ?.. fie 1.. dar n'a fi vina mea

De # s'or arde ochii cAnd ei privi la cal..'


Un semn si deodatA se trage o cortinA.
2

Copila en sfialA remlne 'nmArmuritA,


Ca mAna-i tremurAnda de sinul ei lipitA,

Ca vulturul de .pradA pe-o biatA pAsericd,

0 prinde 'n a lui brale i velul ei ridicit,


Zicend: Ah! eatA raiul de Mohamed promis !
Becri o -vede 1 . Palid, el strigA: Feringhis I
a Copila mea aice!" .. La glasul lui de tatA.

Rusmea, indignarea cuprind pe juna fatit


Ea luptA cu putere 9i bralu-i feciorese
Respinge pe Sultanul sub ochiul pArintesc.
A 1 serpe, ilerpe
urlA Murad infuriat,
.Pe mine, tu pe mine, al lamii imperat,
7

31

a CAnd

vreu cu-a mea favoare BA me cobor la tine,

nTu, tu ai indrAzueala sa md respingi pe mine?


n La tigri!..." li. 'ntr'o clipA luand-o fArA milA
AfarA, jos in carte, o svera.e pe copilA.
Un vaet se ridicA 1 ..; Becri in desperare
Se tleacA pe fereastrA... fti. vede cu 'nfiorare
Cum tigrii, beali do angel rupeau in lAcomie
BueAti de came albA din ,f+ AncA vie.
$ i inimai se frange clei sgiS grozavu-i chin
Copila lui il chiamit prin ultimu-i suspin!
7

Atuncepalid, crAncen, cumoartea'n pept, sermanul,

Intoarce-a sa privire fi vede pe Sultanul


Ca un cadavru vnet intins jos pe covor.
'El cautl la densul cu gAnd resbunator
i zice: Faptul zilei in lume-acum spare!

V.

FERINGHIS.

Rusine-i
sa te vacia pe tine, Sultan mare,
,
CAzut, fArA putere, invins de-un pie de yin.
Te scoalA!. Via0-i dulce cAnd e paharul plin.
), Te scoalt I . eata cupa, desarto pita 'n fund
Cum ai lAsat in mine deTertul eel profund."
,)

In cadrul plin cu raze de-o wA sarazinA


Apare o fiiniA din raiul de iubire,
Pe frunte-acoperitA cu-o feregea sub#re.29)
Minune-atrAgetoare ! sub vela i de mAtasA,
Ca o grAdinA 'n floare cAnd negura se lasl,
Ea 'ncAntl ochii, mintea prin forme de plAcere
29)

Murad cuprins de spasmuri, arzend, suflAnd din


greu,

Feredgea, vl care acopere obrazel femeilor musulmane.

Intoarce capul, vars1 cupa, geme: Nu vreu!

www.dacoromanica.ro

BECRI MUSTAFASTAREA NOASTRA. ECONOMIC&

A ! nu vrei, nu vrei, cAne !rAcnete in turbare


Becri cumplit en moartea lipsitA de mustrare:
,A! fiarA nempacatA, de yin te-ai sAturat?
,Bea sAnge dar, bea sAnge din inim A-mi v'ersat!"

i c'un pumnar in grabA la brqu-i se rAnefte


i de-a lui Murad gurA el rana o lipe9te
strigA: Sage tigre, in ultimaii orgie
Pe cAnd ai ti tovarATi copila imi sfisie.
Bea sAnge de pArinte sA stingi cumplitali Bete
,Tu care+ adApi tigrii en sAnge viu de fete!"
Sultanul slab se luptA, gem'end se svArcol9te
Sub un genunchiu ce peptu-i apasA i turteste.
Murind, el vrea sA strige, dar iinba i se leaga
CAci gura i se umple de sAnge ce se 'neheaga.
DeodatA 'n lupta morii grozav sbuciumAtoare
El scoate-un gemt aprig i tremurA i moare!
Atunci Beeri teribil, privindu-1 zice : Firma!

credi4a chiar din experientA luAnd aminte cA

popoarele cele mai bogate sunt totodatl

cele mai inaintate in civilisatie. Astfel Anglia,


Staturile-Unite, Francia, Belgia, in timpurile

mai din urmg Germania i Italia care strAlucesc prin producerile lor stiintifiee, literare
si artistice sau prin mAretia descoperirilor lor
practice suut totodatI terile acele in care oamenii i impreung cu ei Statul e mai bogat.
Diucontra Spania, Portugalia, Turcia i taxa

noastrA sunt cele mai inapoiate atIt in privirea intelectualA cAt si in cea materiall.
Dacl cAutAm sl ne lAmurim in mod stiiinlific aceastA strinsI legAturA intre starea materialA i acea intelectualA a unni popor vora

Mergi undo te 9teaptA eitan eu a lui ghiarA!"


Apoi el la fereastA se duce 7i'n glas tare
RAcn9te: Padiphul, a lumii spAimAntare,
S'au dus in vecInicie, sA-1 judece Allah!
Osraanil trA4i in pace cat n'avq. Padi?ah!"

gAsi a materialul e mijlocul qi condyia ne-

Apoi in curte pleacA cu ochiu abie deschis

(drumuri de fer, coli, muzee, maini, intro-

i eau mort de jale, gemnd: o Feringhis! .


Vasile Alecsandri.
blircettl, 1876.

aparatei a desvoltArii intelectualtaul. Uncle


materialul lipseste acolo nu se pot inflinta
cele mai multe asezAminte de care intelectualul are nevoe pentru propasirea sa
prinderi, experience si expediCiuni stiintifice);

deaceea el va sta pe loc sau va da chiar


inapoi.

De aice resultA nnmai decAt cA ori ce _poStudii asupra stdrii noastre actuate.
PARTEA v. *)

HAMA NOASTRA. ECONOMICA.

Starea materialg, a nnui popor sti in cea


mai strinsit legaturl ea desvoltarea sa intelectuall Despre acest adev6r ne putem inPartea 1 Considerapuni generale si Partea II Raportul nostra cu Romanii s'an tiparit in volumul 4
al Cony. Lit. aunt 1870, ear partea 1iI 1 IV care
tratan despre Reforma aezmintelor noastre si despre Invelliragntul polar in volumul 5 anal 1871.

pe,. care Uncle la propdfire trebue mai intai


sa caute a-fi asigura o bazd rnaterialet pe care
s inalce proMirea sa. FAcut-am noi aceasta,
san tindem si o facem? EatA intrebarea la
care studiul de &CA va cAuta sA dee nn respuns.

I.

S'a spus si ear s'a spus de atate ori cA


suntem o larA agricolA, cA in agriculturA stA
toatA puterea noastrA de viaCA, izvorul tutu-

ror boghtiilor noastre, incit aceastA senten0


au ajuns a fi una din cele de eApetenie din

www.dacoromanica.ro

STAREA EMMA. ECONOM1CA.

catechismul politico economic al Romani lor.


Dar eine s'a intrebat Ong acum la noi:
Oare este en putintl ca o tar sA remAe
numai agricola ? Oare agriculture se poate

Si cercetAm int'adev6r in ce stare se afili


o comunitate de oameni care se ocupA numai cu agriculture i-i educe toate eelelalte
obiecte trebnincioase din teri strAine. Tara

desvolta in toata, intinderea ei fArA o indnstrio care pe de-o parte sA consume, pe de


alta s hrAneasel producerile ei ? i oare

aceea va produce grAu, orz, sacarA en imbelugare ; deci va elute set Onda prisosul peste
trebaintele sale in strAinAtate pentru ca cu mij-

bine este pentru o tarl de a remAn dedati

loacele dobAndite sg-i intimpine celelalte nevoi


(imbrAcAminte, lux, cAl6torii, petreceri). Dar

numai la agriculturA? Agriculture an fost in-

tenn timp foarte inaltatI chiar in teorie de


nte sl demonstre ci numai ea este inteadev6r productiva, fiindcl nature, ajntAnd ea
insai mance omeneascA, sporete materialul
intrebnintat intr'un mod real, pe and industriile proprio sensn prefac numai forma
materialului flrA al putea sporl i prin urmare ele sunt in fapte neproductive (en ter-

pentru ca prodactele sale sA ajungS la locul


Linde pot fi cump6rate va trebul o cheltnealA
de transport care va fi cu at& mai mare
cu cat piala pe care se vor vinde productele
agricole va fi mai departata. Fiind insI cA
pretul grAulai nu poate trece peste un maxigiuM care este determinat parte prin concurenta colorlalte teri agricole, parte prin
prodactiunea insai a terei ce cump6rA, va

menul technic : sterile).

urma numai decAt cA agricultorul exportat sA

Dar aceastA coall ca toate ideile exclusiviste an disprut i astAzi nime nu mai sustine cA singura agricultura, ar fi productivA,
ci admite cA i munca industrials dA natere
la valori reale. DacA insA aceastA idee a

sufere un scaz6cnnt in pretul granelor sale


echivalent en costul transportului, cu alte envinte totdeauna clad se cump6r1 grAne din
o tarA departatA se socotete de cumpdrAtor
pe lAngA pretul grAnelor la locul cumgrAturei i costul transportului : 1 acesta va fi
eu eat mai mare en cAt pieta cumprAtoare
este mai depArtatI. ')
Obiectele industriale ce se aduc insa. in
tare agricoll din terile ce an cumprat prodnctele sale vor trebul deasemenea transportate. Der pretul transportului in loc de a
se scAdea aice din valoarea marfei se va adlogl cltrA ea i o va sporl, incAt marfa cu

cAtrA o coala economicA (fisiocratii) care a-

dispArut, o alta tinde a o inlocul din ce in


ce mai mnit, annme CA agriculture are nevoe

pentru a inflorl de o industrie puternic desvoltatA care sA meargA alaturea cu ea fi pe


ace/aq pamnt, pentrucl numai din sustinerile

lor mutuale se pot desvolta ambele aceste


ramuri de culturA omeneascl.
0 Deja Martian observase aceasta. El spune: Credem
cutn cA legslatorii nostri considerAnd cA agrlcultura
an poate prospers fltrA o clasit destul de numeroasti
do tueseriasi indigoai care suet consumatori siguri ai
productiei agricole, pe cAnd t ebuinta de cereale a
terilor strAine nu este totdeauna sigurA, avnd in vedere inv6tAmntul din istoria desvolarii indnstr,ilor
popoarelor, se vor convinge in flue; cA fAc6nd ceva
pentrn ridicarea san incnrajarea meserblor vor bine
merit& si de la agricultarit" Analcle economice 1861
p. 80.

cat va fi adusa mai de departe cu atata va


2)

Asa se va afla in totdeauna nn loc nude grAnele din


o tarit oare care nu vor mai valora nimica pentrucii
cheltuelile transportului ajung san covdrsesc pretul
lui d. e. dacA do la noi s'ar transport& gritue in
Japan.

www.dacoromanica.ro

BTAREA NOME/. ECONOMIC/.

fi mai scumpa. Causa 'acestei deosebiri intre


productele agricole gi acele manufacturate in
privinta transportului este urmhtoarea : pane
se produc mai malt san mai putin pretutindenea,

i toate terile agricole an interes de

a concura pentru v6nzarea productelor lor ;

de aice rezulth a pretul grului va ajunge


in ori ce tail la un maximum. Deindath ce
transportului adaogit ehtrh pretul
cumpArAturei la locul producerii sale, intrece
acel maximum, grhul nn mai poate fi v6ndut.
costal

Dincontra productele industriale sant particulare fie-drui popor, i nici un altul nu


poate sh ajungh pe poporul rival in calitatea
gi natura productelor sale. Prin urmare concurenta este in un Sens cu neputinth intre
cloud natiuni in privirea productelor lor industriale. D. e.: cine vra sh aibi ferhrii englezegti, postavuri franceze, ornice de Geneva

sau iufturi rusegti nu le poate gAsl cleat in


Anglia, Francia, Svitera i Rusia. Le va
pltI deci ori care ar fi costul transportului
lor, fiindch vrea sh le aibh tocmai pe acele
gi nu altele d. e.: postavuri austriace san ferhrii italiene. Din aceasta resulth ins c pe
cAnd pretul grAnelor exportate din tail va fi
in totdeauna mArginit prin costal transportului,
pretul productelor industriale importate in Oa

nu va suferl niciodath o schdere din cans&

aceluia, ci dincontra va sporl en en mai


mult ; deaice urmeaza ch o 'ark curat agri-

cola va vinde in totdeauna eftin i va cumgra scump obiectele trebuitoare traiului.


Dar nu numai atIta : necesitatea de a importa productele strAine gi de a exporta grul
va da nagtere la o clash de oameni care vor
data sh se foloseasch din indeplinirea acestei
nevoi: clasa comerciantilor.

.A.ceti comer-

cianti vor fi mijlocitori intre strhinhtate si


Ora agricolh atht pentrn import cht i pentrn
export, fiindch nu fie care om ce are nevoe
de un obiect industrial poate sh 0-1 adach
din strMnItate, fiindd nu fie care produdtor
de grhne poate a le gi vAndl de-a dreptul
in strAinAtate. Acegti oameni, care se pun
intre produdtor i consumator sunt de nevoe
in unele casari. CAnd ei insh se inmultesc
peste m6surit precum se va intampla totdeauna inteo fard curat agricold el pot devenl
un pericol pentru societate prin partea cea
mare de boghtie obgteasd ce intrh in manele kr. Inteadev& ei, cum s'a spus, vor
cluta sh se foloseasch de starea lor de mijlocitori i vor lua un procent cu Witt mai

mare pentru slujba lor, en dt lucrnrile ce le


vor da consumatiei vor fi mai de trebuinth.
Prin urmare tara agricolh va fi nevoith pe
lAngl costal transportului care il va suferl
in minus la productele sale agricole ia plus la
productele industriale importate, sh mai pli o dare insemnath clasei comerciantilor
(compush la noi mai ales din strAini). Pe child
teasc

dincontra, dad industria ar fi alhturea cu agricultura atunci mai inthi ar trebul mult
mai putini comercianti, fiindch agricultorii
s'ar pu0 indrepta pentru nevoile lor la insugi
fabricantii, apoi darea plAtith acelei clase ar
fi malt mai midi, fiindch ei, hand obiectele
ce le-ar vinde d.e la fabrica vecini n'ar putb
niciodath cere un procent Mitt de mare.
Din aceast v6nzare eftini a productelor
pAnAntului gi din cumpgrarea scamph a obiectelor industriale precum gi din darea cea
mare ce trebne plAtith comerciantilor va resulta o shrhcire a poporalui care in curgnd
trebue sh recurgh la imprnmuturi pentru a.

www.dacoromanica.ro

10

STAREA NOASTRA ECONOMICA,

sustin nevoile sale i o lipsi de bani in genere sinatiti de intreaga societate pentra care

i procentul ce se va pat). pentru el va fi


foarte mare. Cici bannl nu este decat o
marfi i unde Bunt bani multi, adici unde
concurenta intre capitaliti este mare acolo
pretn1 intrebuintirii lor va fi mic. 3) Lipsa
de bani este ing pericultil cel mai mare peno societate.

florirea manufacturelor ear4 din parte-le atray in lard metalurile nobile. Mijloacele de
train sporesc prin nrmare in terile acele in
care curge banul i scad in acele din care el
se scurge. In toate aceste din urmi pimbtul
i munca stan in preturi foarte joase. Si
li se dee manufacturi ci g se pue prin aceasta pe locuitorli lor in stare de a combina lucrurile lor i ei vor dobAndl bani i-i

Balml zice marele economist Carey, im-

von 'Astra, vor construl dramuri ci proviziile

putineazi anume piedlcile care stan intre producaor i consumator, intocmai ca i dciimurile de fer i fabricele. Fie care imputi-

de trai vor sporl aca precnm feral i pAnza


vor devenl mai eftine ear pinAntul i munca
vor crecte in pret."
Deaceea balanta co
merciului, adici raportul intre import i export are o valoare malt mai mare de cum
este ea apretuiti in cercul Cel strimt al idei-

nare a concurentei drumurilor de fer san a


numgrului fabricilor i a v6rsatori1or coboari
pretal imobilelor i al muncei, ci acela, efect
11 are intr'un grad mai mare fie care impu-tinare a banilor. Acest efect se produce de

aceea ci, cu fie care imbunatitire a mijloacolor de schimb, partea celni ce transports,
a fabricantulni i a capitalistnlui de bani, este
miccurati i remine o citime mai mare de impirtit intre producgtor i consumator. Acectia

dobindesc amundoi tin mai mare citig i


sant astfel pui in stare de a intrebuinta mai
mult capital pentru imbunitatirea pinAntului
salt prefacerea productelor sale, i astfel se
fac mai eftine productele gridinelor 1 ale
fabricelor. Mirfurile manufacturate i productele superioare ale agriculturei, precum :
fructele, legumele i florile cad necontenit in
pret in toate terile in care banul curge, pentrued imbundtdlirile agricole atrag in totdeauna
dupd ansele inflorirea manufacturelor qi in6)

Este canoscut c3. e cand in Anglia, Francia si alte

teri statul pltiteste numai at 8 salt 5% la noi trebue se plitaasca 8, 10 qi 12%. Ear particularii plitesc
la noi 16, 18, 24 in ice de 53 7, 96/,, co pl6tesc in
alte ter].

lor liber-schimbiste.

Do Writ ecoala mercantill se punea o valoare foarte mare pe faptta cA balanta comerciului si fie favarabild, adici, cA suma de
batd de metal importata pentra productele

exportate si fie mai mare deal suma cea


exportati pentru productele importate. In
contra acestui sistem se ridici coala liberului schimb ci proclami indiferenta totall pentru balanta comerciulni arnind cA bogStia nu

consti in monedi ci ci presenta de monedi


multi in o tail nu hotirecte de loc asupra
bogitiei locuitorilor. Aceasta idee este radical
falai, cAd moneda nu trebne considerati nu-

mai ca un simptom al bogitiei ci ca un


agent care inlesnecte intr'an mod minunat
circulatiunea averilor i schimbul slujbelor ce
se fac intro oameni. Moneda nu este alti

ceva decit un instrument care iconomisecte


timpul i inlesnecte o multime de daraverl,
4)

Carey. Lehrbnch der VolkswIrthschaft, Deutsche Aus-

gabe von Karl Adler 1870 p. 840.

www.dacoromanica.ro

it

STAREI. NOASTRA ECONOMICA.

care WA fiinta ei nu se pot efectna. Pentru

de shilingi.

a judeca importanta mnedei sA, o asemitnAm


cu alte mijloace de circulatiane : corabille,

sett,

drumurile de fer i mijloacele de transport.


SA ne inchipuim eft prin o neateptatl
inveluire a pAnAntalui toate corabiile lumii
ar pert i s cAutAm a ne da sanitt care ar
fi urmkrile acestei intAmplAri. Proprietarii
de corAbli ar suferl perderi insemnate, vslaii i mahalii ar perde indeletnicirile lor,
pretul grAulai ar scAdea pentru cAtva timp,
pe cAnd pretul tesetarelor s'ar urea, La sfiritul insA a unui singur an, lucritrile societAtii ar merge ca i mai nainte ; ba chiar ne-

pentru hranft san lAna pentrn pAnzA. Dar An

gotul lAuntric ar lua local celui din earl.


S'ar dobAndl de signr mai gren bumbac i
prodncte tropice in pArtile nordim i tesetnri
mai gren in cele sudice ; dar in schimburile
de cApetenie ale unei societAti ca acea din
Francia, Germania i Staturile-Unite nu s'ar
nate nici o intrerupere nici macar pentrn
un singnr moment. Ba din potrivA s'ar intAmpla cYar cA negotal in cele mai multe
teri ar devent mult mai vitt; cici perderea
corAbiilor ar sill pe oatneni la deschiderea de
mine, la ridicare de fabrici prin care s'ar na-te
o piatA, pentru maned, intr'an mod neauzit.

SI presupunem insI acuma cA corAbiile


an remas cu toatele, dar cl deodatI tot aural
1 argintul s'ar fi nimicit i sA privim la e-fectul acestei nimiciri. Cetitorul de gazete
nu s'ar mai gAst in stare a plAtt gazeta sa cu
pAne, came san pAnzA i ar trebul deci sA
se lepede de dobAndirea nontAtilor, ear gazeta

n'ar mai fi tipAritA. Omnibusurile nu ar mai


merge din causa lipsei pieselor de 16 i locurile de petrecere s'ar inchide din causa lipsei

5)

Negotul ar ajunge la sfiritul

(earl de cel ce s'ar pate face deadreptul prin schimb, dAnd bunloarA muncl
s'ar pate face decAt foarte patine din aceste
schimburi i barbati femei i copii ar pert en
milioanele pentrn cA nu ar fi in stare a priml
hrang, i imbricAminte in schimb pentru munca

bor. Oraple maH ar avea in curnd mahalale


intregi de case goale i earba ar crete pe
uliele lor. Oamenii ar pate, se intelege, SA
se intoarcA la obiceiurile primitive in care
grAul sau feral, tutunul salt arama erau mijlocitori schimbalui. Dar societatca astfel
cum este astAzi intemeiatA, nu ar pate nici
intr'un chip sA subsiste. Ar trebul tone intregi de aceste obiecte pentrn a plAti bucatele dintr'un restaurant sau petrecerea din un
singur teatra ; i cum ar trebul impArtit grkul
arama sau feral intr'un mod drept intro oamenii, care an conlacrat la pregAtirea bacatelor san la petrecere, aceasta este o intrebare care nici nu este en putintl de deslegat,
Metalele nobile stint pentru corpul social
ceea ce aernl atmosferic este pentru acel fisic ; amundoue dan naterer inecanismului circnlatiunii, i disolvarea corpulni fisic in ele-

mentele sale and i se subtrage aerul nu este


mai sigurg cleat aceea a corpului social and
i se ien metalurile nobile. Dintre toate instrumentele ce omul intrebninteazA pentrn a
economist munca nu este nici Ulla care sA
crute puterea omeneascA inteun grad atIt de
mare i sA ulareze combinatia atAt de puternic ca acea ce se numete ban. Bo'gIcia
adicl insulireg omului de a comenda pateri5)

Fiesele de 16 ei shilingi stint monede americana


engleze.

www.dacoromanica.ro

51

STARE& NOASTRA ECONOMICA.

12

,11i{

lor naturei credo en fie care unrare a cornbinatlei i aceastg din urmg sporede en creterea insudrii de a comenda ajutorulni metalelor nobile. Bogitia dar trebue s sporeasel acolo mai rgpede nude aceastg insndre
este cea mai depling, prin urmare uncle banii
sunt in numr mai mare. 8)

turg 7), pretul eel mare ce se pane pe gunoiere in terile striine. In Anglia valoarea gunoinIni total intrebuintat in toatit tare se urca
in 1850 la 2 miliarde 600 milioane lei noi,
o sum /. en mult mai mare cleat cifra introgului comerciu exterior al Angliei 8) Pentrn a
avea insi o idee despre importanta gunoitului

Cel intal r6n la care va fi expusg o tug

ar trebul s mergem in China undo fiecare musefir poftit la masg nu e liber de a piece ping ce-d
indeplinede oare care trebninte in case uncle a
mincat. Excrementele oamenilor i ale animalelor sunt inteadever gunoinl eel mai bun; d s'a
calculat ci din fie care ora de 1000 de oameni

carat agricolg va fi deci 1ipea de bani, care

va educe o mare stinghirire in toatg viata


socialg. Mari insg de acest r6u mai sunt i
altele nu mai putin insemnate.

Agriculture cere necontenit de la plm6nt


ca el si producl. Dar producerea pim6ntului nu se poate face fix% sciderea puterilor

se produce pe an o dame de gnnoin in valoare

sale. Sucurile i materiile trebuincioase pentru

325 franci pe en. 9) La noi in tall ne vine


a ride and auzim asemene lucruri, la noi,
undo primiria plitede pentra a curip ormul

crederea plintelor sunt mgrginite la o citime oare care, de nude scotendu-se pe fie ce
an cite o parte, ele ameninti a seca en total.
De aice se nade nevoea de a inapol Omentulni prin gunoiere, sncurile luate de la el in
producerea anuali. Nici nu se tie la noi
in targ, in care agriculture en totul barbell inapoete puterile pimbtulni numai
prin odihnirea sa ca pirIoagk sau ca bgt6.)

Carey 4. c. p. 523. D. de Laveleye intr'nn articul


publicat in Item) des deux Mondes 15 Ian. 1865. p.
432-460 demonstrit ch i crisele comerciale i finandare provin tot din lipsa numerarului. La pag. 462
d-sa epune: 1l est utile a toute nation d'tre abondamment pourvue de la quantit de nnmeraire dont
elle a besoin pour oprer ses changes avec scurit

de 325 de mii lei, pain urmare gunoiul pe


care-1 produce fie care om e valorat la sum de

in loc ea fie care particular sit aibi an venit din

cloacele sale. Dar va ved timpul Mad vom


schimba pirerea. Pentru a ne intoarce insg
la obiectul nostru mai avem de adiagit cA
din toate lacrurile gunoinl este acela ce snfere mai pupil transportul; aa s'an calculat
in Germania ci la o indepartare de 4 i 8/4
mile, gunoiul perde ori ce valoare din causg
ei costul transportnlui ajunge chiar pretul
brut al gnnoiului 10) Prin nrmare de aici se
nade pentra agriculturg necesetitatea de is aye
gunoiul in apropiere. Dar cum se va pute

et facilit. Quand ii y ea a mks: ii y a gene,


parceque, faute de vhicules montaires le mouvement
des cnanges est entrav; quand il y en a plus, le
numraire qui n'est plus absorb par la circulation

fait hausser les prix d'abord, puis est export dans


les pays oh les prix sont reales bas. Toutefois, avant
que ce fait se produise, le numettire agit d'une maniere utile, car cherchant a se placer, il vient s'offrir
money-market et fait baisser le loyeer de l'argent qui
est l'intert.9

10)

Chad pamentul sta in parloagh scoate din el buruene: bnruenile ee winch ai putrezesc. Resturile ce es
din putrezirea burnenelor koesc pinAntul. Chad pam6ntul remane in batatura vitele merg si-1 pasc si
phscinda-1 lash pe el baligele kr. Baligele uschoduse i pntrezind inoesc pim6ntul. Ion Ionescu, agricultura jadetului PuMa. p. 225.
Carey, 1. c. p. 148.
Carey, I. c. p. 148.
Thuinen. Der isolirte Staat.

www.dacoromanica.ro

SUMBA KOASTRA ECONOMICA.

18

intAmpla aceasta in o tart, lipsitA de fabrici

tive ale lui i cu aceasta periclitarea chiar a

din care toate productele se exporteazA in


forma lor cea mai grosolanft i mai primitia
Exportgadu-se vitele se expoarti pe Ling
excrementele ce puteau produce in viata lor

gintei ce a imbrAtigat o politic

gi dArAmAturile ce resultA din dubitul peilor ;

intr'o tartt carat agricoll este lipsa diversitAtii


de ocupatiuni gi din aceastA causA lipsa spiritului de asociatiune intre oameni. Aso-

nu mai putin sIngele gi oasele lor, care conin fosfor i sant mijlocul cel mai bun de
ingrAgat pgm?intul. ") Apoi de la o fabricA
de zahar s'ar put intrebuinta toate remAgitele sfeclelor dupft scoaterea zaharulni ; de la

o fabricl de bumbac sat' &leg sau de la o


tesetorie de pAnzit sau postav tot detritusul
animal gi vegetal ce remAne dupl lucrArile
fabricei. Dar unde lipsesc asemene lucruri, ce
va face agricultorul ? va lucra ca la noi o
parte de piim6nt intr'un an i o parte in alt
an, llisAnd tot pe naturi a ingrAga pAm6ntul
secat de el; va ara adAnc gi tot mai adAnc
pentrn a stoarce astfel productivitatea plmgntului Oa in mAruntIele sale, gi mai la urml

va ajange tot ca la noi a scoate numai de


cloud oH sAmenta din lanurile sale. 12) Vedem

dar cA al doilea mare r6n ce se nagte inteo


WA carat agricoll este neputinta gunoierei patn6ntului; istovirea i secarea puterilor produc11)

12)

S'a calculat ca numai jamState oci ganoiu de


singe de bou echivaleazi en 26 de care (?) de ganoia ordinar. Analele economice 1862 p. 139. Mar
singele vitelor ce se tale la noi remAne pierdat. Le
sang des bestiaux est rpanda dans des canaux, qui

traversent tonjours les abattoirs et cet engrais si prcieux et compltement perdu." Obdnare. La .Roumanic conomique Paris 1876 pag. 146.
D. Ion Ionescu, unul din cei mai buni cunoscAtori
al agriculturei noastre ii exprimi in modal urmAtor
pirerea &supra agricultnrei din jadetul Patna ceea

ce de sipr se poate intinde la toati tare: cine


nu di nu ia, sau de is, ia foarte patin sau mai nimic. b'a trecut timpul rind Rominii samanau putin
si seceran malt. Astdzi sameinci InU1

tieu putin

pantru cd plime'ntut n'are puterea ce o area and


era nou." Nti este in jud4 nici o ingrijire pentru a se conserva fectuiditatea plmAntnlni; dincontra

atAt de orbitA
gi de protivnici intereselor sale, prin secarea
singurului isvor de productiune, de care dispune.

Al treilea

r6u,

insemnat ce se nagte

ciatiunea se nagte intre oameni numai clad


acegtia se indeletnicesc cu lncruri deosebite.

Un plugar nu poate sA &di nici un schimb


cu an alt plugar pentrucA ar ave aid oferl
unul altuia aceleagi producte. Dar un plugar
se asociaza ugor cu an fabricant de care sail
de frAnghii did el ti dA acelnia producte de
ale mAncArii i primegte de la acesta care
san frAnghii necesare lui. Deci pentrn ca sl
se nascA multe schimburi intre oameni se cere
ca ocupatiunele lor sg. fie diversificate. A-

ceasta insl este cu neputintA intr'o tarA carat agricol, fiindcA, singnra ocupatiune productivA putincioas1 este munca cImpulni pe
care nu o poate intreprincle decIt proprietarul de pArOnt, sau un num& oare care de
arendagi. Ce vor face ceilalti oameni din acea
societate ? Neav6nd nici an alt mijloc de
hranl se vor indrepta Writ consumatorul cel
mai mare, aka stat i-i vor oferi lui pentra

platl talentele i puterile lor.

Se va nagte

deci in societatea carat agricolA boala cea rea


i peratoare a funotionarismului gi fie care
culture ce se face astizi se caracteriseazi printr'o
gaspiliare, printr'o risipi din cele mai nepomenite.
Ion lonescu Agricultura judefnlui Patna p. 228.
229.Martian adauge : Economia rtmali die parte-i
afirmi adevArul ci ori ce movie mu plimAnt productiv se sfirvevte dac pro ductal (venitul) lui in depArtare se cheltnevte." Analele economice 1861 p. 15.

Este an fapt cunoscut cA. griul nu di la noi chiar


in anii bunivori dedt de 4 san de 5 ori sim641. Se
samanii. o chili la falce vi se scoate 4 eau cel malt 6.

www.dacoromanica.ro

STARE& NOASTRA ECONOMICA.

14

om care 9tie sa manueasca pani va cere de


la stat o bucata de pane pentru tiinta sa.
In loc do a se ntqte in Sara o clash de oameni inteadevir productiva prin munca ei,

se va ivi o clasa de parazip care vor cere


de la stat sa-i intreSinit pe costnl bieSilor
plugari, o clad, care in cuand imparcinduse in partizi, i stisSinhnd pe acei ce le Tor
promite and vor fi la putere o pirticica din
bugetul stattflui vor arnnca statul in lnpta
trincena i uricioasa a partizilor personale.

Bata in ce stare trista e meniti si ajunga o


ar cnrat agricoll.
Din causa lipsei diversitatii de ocupaSiuni

se va produce ci un alt au care este de naWrit mai mult politic, i periculos mai ales in
Odle acele ce i-au luat drept norm/ de viaSA
principiile democratice. Inteadevhr din cine

va fi compusI populaSiunea in o Sara fira


inclustrie mai ales and ci comerSul este in
man stainilor ?
Din Sarani, boeri i fanctionari militari
Ban civili. Polit;c vorbind aceste sunt cele
trei clase principale ale unei asemene societati, cici comercianfi i industriasiii replan la o
parte neavhnd nici un rol politic, ca unii ce sunt

mai mult stain!.

Lipsind dar tocmai clasa


cea neaternatei ye care singurd se poate boa o
constitufie dentocratica, clasa aceea a arei pu-

tere productiva nu at6rna intru nimic de la


stat precum athrna agricaltura, 13) resultattil
va fi CA democratia in acea Sari va fi un
mare neadev6r, va fi despotismul sau o oligarble ascund sub masca democratiei; va fi
inpliciunca cca mai cumplitI i cea mai mare
ironie ce se poate face cu sfintele cuvinte de
18) Tent= acoaterea oamcnilor Ia mtmcile agricole care
ae fac la noi in OA prin subprefecti, reap. primari. etc.

egalitate i lifArtate. Caci fereasca Dumnezen


de- o Sara in care voturile sunt imparSite intro
Sarani ce nu ctitt pentru cine le dau, boeri

ce le clan dupi interesele lor agricole i fancSionari san aspiranSi la functiuni ce le dau
dupli interesul lor personal ! In zadar deci se
striga dupti libertate in o Sari curat agricoll,
cIci ea nu este cu patinSI cleat acolo uncle
sunt oameni liberi, ear oamenii liberi nu se
aflit deat in o Sara in care ci industria joacd
un rol insemnat.
Am enumerat pang aid relele la care este
expush o Sara curat agricola i am vzut cA
sunt nrmItoarele mai de apetenie : o balanid
dPfavorabild a cotnerciului care aduce dupd
sine lipsa de numerar; neputinta ingrferii
pam6ntului pi eecarea cu timpul a puterilor
acestuia ; formarea unei dart de proletari care
aspird dupd funefiuni i aruna in o vednic4
turburare societatea in care au luat natere
qi in sfirfit neputinta infiintarii unui guvern
bazat pe ideea libertatii.

Ne mai remane de atins Inca un punefi


cel de cIpetenie, anume s aderea ppulatiunei
aci acesta lovecte chiar deadreptul in existenta poporului. Mai toate acele cause expuse
mai sus contribue la sciderea populaSiunii, dar
cu deosebire lucreaza asupra acestui fenomen
dona pricini anumite : reaoa viafet a locuitorilor campeni i burlacia.

131 Saranii trIesc au in o Sari curat agricola provine din catigul cel prea mic in raport

cu mum i ostenesia pusi. Apoi din birurile


ce apasi mai exclusiv asupra lor fiinda alatuesc singura clash inteadevhr productivit ; astfel

hrana Saranului va fi din cele mai ale, cum


este in Irlanda 1 la noi in Sari, i autatea
hanei va aduce numai cleat dupti sine Ian-

www.dacoromanica.ro

STAREA NOASTRA ECONOMIC&

1g

cezeala puterilor i moartea timpurie. Apoi


copii mid sunt luati la cAmp de cIttrA muma
lor care lucreazA i ei alApteazI in ferbinteala muncei, incAt ei sug moarte in loc
de viatI din sinttl mamei bor. Deaceea mor-

ajunge an timp in care numai decAt peirea


gintei va fi resultatul acestei triste stAri de

talitatea va fi mare mai ales intre copii,


dar nu mai putin i intre oameni in verstA
care mitnInci came numai de done, trei ori
pe an i restul timpului ii trIese en cartofe

ciei indelungate ; ce sA, mai zicem despre ttra


i patima en care se vor privi competitorli la

uditurl de bor 1 mhmAligA.")

A dona mud a scAderei populatinnii am


spus cA este burlacia!
In o tarA curat agricolA in care clasa

cultA trAete mai ales pe socoteala statului

i in care nici an functionar nu este sigur


pe functiuuea sa de astlizi pAnft mAni, cei mai
multi preferA a trAl in burlAcie cleat a i lua
asupra-i povoara unei familii ; deaceea numeroi tineri

lucruri. 15)

Ce si mai zicem insI de imoralitatea societatii care este urmarea neaparatA a burll-

fanctiuni in loc de frAtiacel putin relativA


ce trebue sA domneascA intr'o societate ? Dar pe
lAngA toate aceste mai este de observat cl agri-

cultura i producerea ei demi' dela intAmplArile atmosferice, de la ploi i venturi. SA nu


fie aceste favorabile intr'un an i toatA exis-

tenta tkrei este periclitatil La noi in tarA


s'a manifestat de ati-va ani simptome foarte
hotAritoare de o stricare a climei, adicA de
o deranjare a alternArii intre ploae i secetti.
16)

vor remlnea neinsurati san

chestiunea interesanta a descreqterei populafiei creqtine in Romania. Imprumutilm de la d-sa nrmatoarele date: Dupa recensementul din 1844 numeral lo-

se Tor insura foarte tArziu dupI ce-i vor fi


dobAndit o existentl asiguratI. CasAtoriile
tArzii Mad trupul este ruinat printr'o viatA
lung de burfac nu mai sunt producetoare de
copii. Deaceea numerul mortilor sporind pe
fie care an, ear eel al naterilor schzend va
49

cuitordor in Romania era de 3,578,957; dupa acel


din 1859 el crescuse la 4,424,961; prin urmare in
timp de 15 ani populatia Rominiei sporise cu 848,010

suflete deli in aceasti perioda fnsese o epidemie de


holeri in 1848, doue navaliri ruseti, doue tarceiiti
qi nna austriaci. De la 1859-1873 constatam dincontra nu spor numai cat de 414,968 suflete cid cifra populafiei in 1873 este de 4,839,929; prin nrmare
sporul populafiei in ultimii 15 ani este pe jumatate

Vezi tin articol despre nutrimental feranilor in Ana-

de cum au fost in cei 15 ani de mai nainte.


Dad se face comparafte intro ntimaral niscufilor
qi al muffler in fare intreag4 pentru althnii 4 anl

lele Economice din 1861 de Dr. Felix, p. 60-63.


Atttorul dernonstra c carnea mancati de farani so
reduce la un miel pentru 662/6 locuitori, nn bon pen-

tra 632/, loc., un pore pentrn 26% Inc., done paseri


pentru un loc., 277 dratauri pastrami pentru loc. pe
au, 111 aceste date stint calculate pentrn un jnde care

confine qi populafiune oraqmeasci ce consumi in


totdeanna mai mufti came decat steanul. Ca nutrimental farannlui care constit mai curet din mamaligit
produce tendinfa la befie, an observat-o D-rul Felix.
Adese nutrimental prost dovine cause belief; stoma-

bul saturat en buruenf Ban ea mamiliga goal cere


tin aliment iritator; ardeinl nn-i ajunge in totdeanna
pentru acest scop, rachiul 6i convine mai milt. Tre-buinfa 1rltainnii aceleia creqte din xi in xi i astfel
omul care de s'ar fi nutrit cu came qi en pane ar fl
'limas- sok% devine befiv din insuflcienfa nutrimentulni."

ll-ntil Agapi in brolura Gercetdri democrafice asa:

pra populatiei in Bomilaia se ocupi tocmai cu

vedem:

Escedentul
Escedentul
in anul nasculi moili nits.-asupra-mor. mor.-asupra-nas.
1870
1871
1872
1873

147,652
146,010
189,084
141,766

111,963
114,676
132,608
141,982

86,689
'10,434

a
9I

6,576

227

prin nrmare o sporire constanta, a mortalitalii astfel


ea in anul 1273 numarul muffler covarqeqte eller pe
al niscufilor deli in acest an nn s'a otniervat vre-o
epidemie mai insemnata.
Ca aceasta mortalitate progresivi este datorita relei
noastre economii se dovedeqte dia aceea ca mortalitatea nu loveqte decit in populalia creqtinit, care

este mai en semi acea romini; pe cand dincontra


acea laraelitit so adA inteo necontenit sporire.

www.dacoromanica.ro

STARE/. NOASTRA AOTUALA.

16

Mud annl este prea ploios and prea secetos.


Cansa acestei stricari a elimei este datorita
tot netiintei noastre, anume metoadei celei
absurde aplicate la caltura padurilor. La noi

pe fie care an se tae padurile intr'un mod


vandalic, fAra, a se lua m6suri pentru reproclucerea lor, astfel ea 'Muffle cele nenum6rate care impodobeau odata terile noastre ameninta a se starpl. en totul. Mai ales ca i
drnmul de fer consuma tot lemne, in loc de
a exploata arbunele de peiment ce glace in
munfzi nqtri.16)
Nciseuti 0 motif: crestini qi israeliti in toatcl tam.

Morei

NAscuei
anul
1E:70

1871
1874
1873

Total

Crestini

Israel.

147551
145010
139084
141755
573101.

139927
137130
131530
134118
542716

7025
7874
7549
7637
30685

Total
111663
114570
132508
141982

501029

Crest. Israel.
106795
109546
127549
136199
480165

5168
6031
4959
6903
20864.

La crestini au mnrit 88%10; la israeliti 60% prin


nrmare crestinii an cetigat 12% la anti i evreii 32.
Mortalitatea este mare mai ales in comunele ur-

bane unde nura6rul cel mare al burlacilor neprodndtori cle copli i reaua ingrijire la care aunt exputii
copil nelegitimi, sporesc mai cu sami mortalitatea.
.Ndscuti fi moll; crestini qi israeliti in comunele urbane

Morei.

Islascuti.
I annl

1870
1871
1872
1873

Total
27189

2821r
28265
27746
111718

Crestini Israel.
21520
22022
22472
21962

Total

Crestini

5969 31925
27576
6296 3090:. 26777
5793 3473
26408
5820 371 73
23069
23118 132969 1158,10

Israel.
4339
4381
4065
4604
17139

8704i
Crestinii perd 132% pe an in nrbi; Evreii nn perd
decat 722/6 la and prin nrmare c5.stig11 27% la ma
Nciscuti fi magi creitini fi evrei in comunele rurale.

anul

NAscuti
Total

Crestini

1870 120063 118407


1871 116792 115114
1872 127504 126148
1873 114009 112192
178768 471861

Crestlni

1656
80048 79219
1678 83668
82765
1756 100035 99141
1817 1(14307 103210

Israel.
829
903

894
1099
6907 368ubt 864235
8725
Crestinii perd 78% prin nrmare an nn spor de 220/

&supra mortalititii. Evreil nu perd cleat 541 prin

urmare ctig 46%.

0) In tara noastri nu se giseste cirbune de pimint adevrat ei nnmai lignit care este o formaliune

i acesta e bun de ars


desi nu di o ofildari ma de mare ca carbunele de
gallant curat.
mai noui de carbon. Totn

nonH, alteori seceta prelungita. (Ind eran mai


mune paduri, aburii prea multi eran absorbiti

de ele ineat ploile eran moderate ; and seceta se prelungea, padarile prin recoreala lor
imblanzean efectele secetei daca nu &idea nag-

tere chiar la ploi prin evaporarea cea mai


tare ce se facea din sinul lor din causa acelei
calduri. ")
Pretntindenea prin urmare, chiar in elementele cele mai esentiale ale vietei noastre
nu vedem dealt paradneala i risipit 1
Dar mai este Ana o RIM consideratie care
ne sileth a fi incontra oeupatiei enrat agricole a untii popor, annme faptnl acela ca existenta omnlui nu poate fi lasati frA injo-

sire numai in voea elementelor celor mai

si

nestatornice. Trebue ca omul


faureasel
el singar soarta sa pe plinidnt i agentii naturei pot sit o upreze san sa o ingreueze,
dar niciodata omul nu trebne sa-i lese pe
aceqtia sit i-o determine in totalitatea ei. Belgia, Anglia sau chiar Francia, care este una
din natiunile cele mai agricole, ar put subzista i dad mai multi ani de-a rAndul nu

Morel.
Israel. Total

Aceasta sthrpire a padurilor au avnt insa


efectnl intristator de a strica regularitatea
climei noastre, adiel acea alternare binefacgtoare intre ploae i useaciune. Intr' adevgr
lipsind pidurile, clima noastra at6rna nnmai
cat de la v6ntnri care uneori aduc prea multi

ar recolta nimic din lanurile lor. Nu e vorbit,


17)

Eati ce spune d. loan knee= despre pidurile din


judettil Patna cuvinte care se pot aplica la sera intreaga : Pidurile do nice Wan tacit in mare parte si
dintr' am a3tti caul locurile s'au salbiticit. Locurile de pe dealuri, care produceati oda% fen, nu mai
produc acum nimic. Locuitorii n'au cea mai mica
ingrijiro de crelterea pliclurilor eu toate cii viid bine
cii nu mai este eine sa, fruit ploile i sA scape ogoarele lor de seceta de care sufar." loan Ioneecu. Agricultara Jud. Putna pag. BD.

www.dacoromanica.ro

STAREA NOASTRA. ECONOMICASCRISORI.

-17

clasa cultivatorilor de pAm6nt ar suferl mult


dar natiunea in totalitatea ei nu ar fi periclitatA din causA cA din munca cealaltA ar

tot efectul versnlui s'ar pierde dad stir ala-

implinl golurile lAsate de producerea agricolA.

Alecsandri zice :

Ar cumpra obiectele necesare traiului dac


nu le-ar prodnce singure. Dar ce se va face

neca pe povirniul acestor neologisme :

Crunt resbolu, privire cruntA I

Fiul Romei se incruntl....

la noi in tail and recolta ar da gre mai


multi ani in ir; am fi perduti definitiv, am
poi de foame, cAci noi nu avem alt mijloc
de existentA cleat numai agricultura. Este

(Sentinela RomAnA

Belintineann:
De la lungi resboaie, Mihai cu mArire

Intrien capitalft cu a lui 9tire...

deci o chestiune de cel mai mare interes atAt


pentru viatl ct i pentra demnitatea omului
ca un popor sd, dispunA de mai multe mijloace de existentA i sA nu fie in trainl sat

Gr. Alexandrescu :

indreptat a ceritorl necontenit pinea sa de

CAci resboiul e biciu groznic care moartea II iubelte

la elementele naturei, ci de a le sill pe acestea


sit se plece voiatei i silintelor sale.
(va urma)

ai lui sanger4 dafini, neamurile impletese.

A. D. Xenopol.

(Intoareerea lui Mihai).

(Umbra lui Mircea).

Const. Negruzzi :
Se intore cu bArbMie, se inlirA ear la loc
resboiul se'ncl9teazA mai ucigal, mai cu foc.
(Aprodul Parke).

Donici:

SCRISORL

Acolo nu sunt resboaie

Tofi in pace viquesc...


(Lupul i Cucul).

SCR1SOAREA IL

Ziand resbel in loc de resboiu limba noastrA

are And neajunsul de a schimba o zieere puternicA i barbAteaseft cu alta slabl i mueraticA. CAnd rosteti resbolu, simteti indatit cl este vorba de ceva serios, amenintAtor, pe and cuvAntul resbel este departe de
a-ti detepta o asemene gAndire. Aceasta este

atAt de adev6rat, inat pn aeum toti poetii

IrAcArescu:

CAutAturaii vra resboiu

Zimbireali core pace


(Epigramh).

Beldiman:
Conten9te tot resboiul: il scot afarl pe mort
Cu nespustt intristare pe mAnile kr il port.

notrivorbesc de cei buninu an cutezat


s. intrebuinteze cuv6ntu1 resbel in versurile
lor, simtind el toatI puterea 1 prin urmare

(Jalnica Tragodie).

In poesia popularA e de prisos a mai spune

www.dacoromanica.ro

18

SCRISORT.

a se intrebuinteazA numai cuvgutal


d. e. :

resboiu,

OH la nunli, oH la rcsboiu
Cand ne-om lupta noi cu voi
(Roman Grue-Grozavanul).

ar trebul sA le ceteascA toti autorii moderni


spre a se disgusta en desAvirire de aceste
inoiri. *) Prosatorii romAni cei bnni an intrebuintat totdertuna vechile envinte resboiu,
resboinic, a se resboi,

Dar chiar din tinerii poeti moderni, care


adeseori cad in grepla de a intrebninta prea
multe neologisme prisoselnice, acei ce an cltn3
de' putin talent se impotrivesc en bArbAtie la
env6ntal resbel, aa d. e.: D. Scurtescu zice:

unor autod ca BAlcescu, Const. Negruzzi, M.


Cogalniceanu, Odobescu etc., ear poetii au
avut o deosebitit plAcere de a impoclobl yensurile lor en adjectival resboinic i verbal a
se resboi. CArlova incepe o poesie a sa foarte
cunoscutA prin cnvintele :
Frafi mei, feciori resboinki.

Din nou resun arma, se nue din nou resboaie


sangele.pe campuri se varsli in iroae
(Oda la Hertegovina, in calendula
pentru Top pe annl 1877.)

Conachi zice :
Dar toate in asta lame stint supuse la schimbare
Se resboesc, se sfarama, se prefac far' incetare
(Cercare de voroava asnpra omului).

Foarte curios i totodatA cdracteristic este


cA novatorii vor s isgoneascit din limbl cavntal strAmoesc

resboiu,

toomai atunci cAnd

RomAnii au pierdut obiceiul resboaelor. Yechile noastre chronice aratit a RomAnii eran
odinioarA un popor resboinic ; ce fel sant ei
astAzi? AceastA intrebare ne dovedete ceea
ce am zis in scrisoarea intAia cA acleseori in-

Alecsan

Aparatori ai cru.cii voi ei cuno9tefi bine


Caci pentru-a lor risipa 4 resboit cu mine
(Dumbrava roie).

Acolo va fi altarul zise falnicul monare


Ce se'nchina, si se pleaca pe resboinicul sea arc.
7

trodncerea unui eavnt non in local nnui


vechiu, departe de a ne imbogali limba ne-o
sitrAcete, cxci cu vechiul substantiv sant legate multe alte ziceri care nu se pot into cml
dupA eel non 1 astfel reran pierdute. Din
resboiu s'a flcut resboinic 1 a se resbol, dar
din

rebbel

putem oare face

resbelnic

sau poate

(terminatia in nic fiind osindia


ca slavonA de latinizatori) i. a se resbeli?
Ori care RomIn ar auzi aceste ziceri deantate i mai en Banal pe acea din urmA ar ride
chiar

resbelic

frA voie.

D. B. P. IlAsd6u pentrn a arna

ridicul aceetor vorbe au alcatuit din ele ateva frase ce nu voin reproduce, dar pe care

dovadA, ne dan scrierile

(Zidirea Monistizii Patna).

Bolintineanu:
De Maghiari resboinici fuge 'ncimjurat
(Mihai scapand standardul).

N. Schiletti:
ai regelui resboinici se inchin la Durnnezeu
(Blistamul Cintaretului tr.)

Cum ar suna toate aceste frumoase versnri


dacA am inlocul vechia forml a acestor en*)

Cu toOP acestelncra cindatd. Hasdau Serie astral


resbel v. d. e: Columna lta Traian pe Fevruarie 1877.

pag. 88.

www.dacoromanica.ro

SCRISORI.

vinte prin cea noua ? Incercarea este lesne de


facut i osebirea se poate vede foarte uor.
Versul lui Conachi citat mai sus ar suna aa :
Dar toate in astit lume sunt supuse la sehimbare
Se resbelese, se sgrAmit etc.

19

de uncle s'ar pare el dupa


J. J. Rousseau, autoral acestei frase, virtutea
i femeile aspre

femeilor este in strinsa legatura cu catimea


de fling ce se macina intr'o tara. Aa dar
din aceeai causa din care s'a zis resbel i nu
bel, s'a zis i moravuri 9i nu mori, dar in

tot casul pentru nimic in lume nu tear fi


Acolo trebne sa ajungem cu furia neologismelor ? En nnul nu me incloese c toti acei

pastrat vechiul cuvnt naravuri, cxci acesta

care tin la &manta, sonoritatea i bognia

era de obarie barbara i prin urmare trebuea


strpit en ori ce pret.

limbei noastre imi vor imparta1 parerea


vor striga impreana en mine : Resboiu Res-

Eata pentra ce astazi avem moravuri in


loc de naravuri cum avein parintii notri 1

belului!

Dar cat de malt am pierdut en aceasta


schimbare ! Verbal a se nard4, ori cat

0 zicere tot aa de curioasa este moravuri in loc de naravuri. Scopul a fost i aici
de a da vechiului cuvent de origine straina

o aparenta de latinitate, puindu-1 en mqteagire in legnura en substantival latin mos,


mores. i aid adev6ratii puriti au dispretuit
ori ce invoeall. Simeon Barnut d. e., cel
mai par din puriti, zice ftr sfiall mori pen-

tru mores. 1) Ind acest euvnt pare cu atat


mai cindat, cu en mori este in romanete
pluralul substantivului moard. Intrebuintarea

cuventului latin ar da loc prin urmare la


vecinice neintelegeri.

De exempla dad am vol a traduce in romlinete armatoarea frasa franceza, : Chez les
peuples qui out des moeurs les filles sont
faciles et les femmes sv res etc , , am zice

La popoarele care au mori fetele sant ware


1)

V. d. e.: Ilreptul pblie al RomAnilor 17 p. 22 si


alto locuri multe.Spre marea mea mirare am mai
gsit cuvAntul wori iutrelmintat si in o scriere do tot
nourt, in adresa (Jurtii de Casatie din 31 Dech. 1i76

cAtra M. S. Domintsrul; Sunt trecuti 18 aid, Prea


Inaltate Doamne, decAnd Puterile cole rani ale Europei, care, prin comisari speciali studiaser tan
noastrA sub raportul institutinnilor, al Culturei si al
Olorelor, au inscris in Conventiunea etc. (Yezi Monit.
Ofic. Nr. 15 din 21 Ian. 1877),

ne-am incerca, nu-1 putem preface in a se

mordvi; un cal en narav nu va fi niciodata


cu moray i de lup nu vom mai pate zice
ca Oral i-1 schimba, dar moravul nu, caci
un glas din Mantra ne mustra pentru aceasta
schimosire a limbei. Chiar novatorii se sfiesc
de a intrebuinta vorba moray in singular i
cu drept euv6nt, caci ce name am da atunci
unui locuitor din Moravia ?
.Aa dar pentrn placerea naiva de a latiniza o mica silaba dintr'un vechiu euvent,
am pierde singularul unui substantiv, an adiectiv, un adverb, un verb i un ir de ziceri,
zicetori i proverbe frumoase i caracteristice,
(land astfel o avere reall in schimbul unei
nAluciri.

Lucrarea noastra ar fi tot aa de

deantata ea acea a unui boer mare din Moldova care a dat Domnitorului Ord toate moiile sale pentru ca Reesta sa-i Orate maim
in fata mai multor marturi i sa-i harazeasza
tidal de baq-boer. Domnitorul i-a saratat
maim, i-a incuviintat titlul i la mazilire s'a
gasit stapan poste cea mai incemnata avere

teritoriala din tara, pe and boerul a v6zut

www.dacoromanica.ro

SCRISORI.

20

cu amArAciune noul sen titlu luat veduic in


ris gi la b6trAnete a remas cergitor. Na crell
a suferintele sale se alinau atunci prin adu-

cerea aminte a odinioarl

igi indeplinise o

ridicull gi tredtoare degertliciuno.


Unii halt vor zice poate cA cuvntul narav,
naravuri nu an un inteles identic cu mores,
moeurs, dci prin naravnri s'ar intelege moravuri rele. Chiar aga de-ar fi, de unde envgntul moray care inlocuegte intocmai pe cel
vechiu ar dobAnd1 el insugiri pe care acesta
nu le-ar fi avnt ? Este mai pre sus de ori
ce indoealA a moravul trebue sA fie inlocuitoral deplin a vechiului narav, precum noul
resbel infatigeaa. intocmai pe vechinl resboiu,

san trebue a aiba o en totul altA forma, sii


fie adicA un cuvnt cu total non. Ind aceasta
poate fi indoelnic numai pentru narav in singular gi e desigur neadevrat pentru naravuri
in plural. Dovada ne dan tot felul de scrieri
gi mai vechi gi mai none. LAsAnd la o parte
cArtile bisericegti gi pe chronicarii nogtri, in

Dacit naravuri ar insemna o aplecare obidnuita spre rele precum insemneaza cuv6ntul

viciu, desigur cA tot aga de putin s'ar fi putut

zice naravnri bune, pe clt se poate zice viciuri bune sau virtuti rele.
In traducerea Descrierii Moldovei de prin.-

tul Dimitrie Cantemir, facutA la 1806 sub


ingrijirea Prea SfAntului Grigorie, mitropolit
Ungro-Vlahiei, capitolul XVII este intitulat
Despre naravurile Moldovenilor. " Cuv6ntu1
naravuri se pAstreaza, gi in editiunea tipAritti
la ManAstirea Neamtului in 1825. Asemene
in editinnea tipografiei francezo-romAne din

Iasi din anal 1851.


Bojinca in procuvbtarea cArtii sale : Anticele Romanilor, scrie : Anticele san vechimele Romanilor cuprind in sine datinele gi
naravurile Romanilor, precum in cele religioase aga gi in cele politicegti etc."

Donici gi C. Negruzzi in traducerea satirelor lui A. Cantemir intrebuinteazA cuv6ntul


adese ori :

special pe Urechie care intrebninteazA cuvgntul

naravuri foarte des, ag put cita o multime de


alte exemplo. M6 voin mtirgin1 insA nnmai
la cateva :

Ar fi mai de ertare la unul ca acela


Atuncea sA se plAnga, cAnd vede pe-un nevrednie

Tmpit intru naravuri, precum 7i intru neam etc.


(Satira II).

In Foaea pentru Minte din 1843 gasim


cuv6ntul naravur1 adese ori; la pag. 265 d. e:

se zice legile gi naravurile." La pag. 44


asemene : ... care toate adaogI la stricarea
naravurilor bune." La pag. 254 ... pentru

Naravurile rele tu nu le 'ngAdue7ti


Cu mare cutezare le rizi, le infruntezi
(Satira IT).

cA toata lumea cea cu naravuri bane i hulete". Addogirea epitetului bun, in aceste

Asemenea cetim gi in Gr. Alecsandresca :

frase este o dovada fearte mare, ca. vorba na-

InsA triste si amare: legi, naravuri se 'ndulcese:

ravuri nu are nu inteles r6a cAci dac' ar fi


identica en obiceiuri rele, adaogirea calificativului bun ar fi o contrazicere gi prin nrmare un non-Sens.

Au trecut vremile-acelea, vremi de fapte strAlucite


1

(Umbra Itti Mircea).

Dupa eine trebue sA ne luAm ? Avem pe


de- o parte toatA literatura vechie, avem din

www.dacoromanica.ro

SCRISORISTAN PATITIM.

cea nout pe scriitorii cei buni, adAnci cunosctori ai geniului i. formei limbei noastre,
avem graiul viu al poporului i. toad bogAtia
literaturei populare; ear pe de alta avem

citti-va pedanti ce ar vol g incuie limba in


,ngustele saltare ale regulelor lor i cAti-va

gazetari, p1tii st ample pe fie care zi, bine


sau au mai multe coli de hArtie, munct mecanict care prin chiar firea ei este protivnict
ori ctrui stndiu serios i ori citrei cugetari
adAnci. Judece tinerii autori i inv6tAtori care
din aceste done cumpene trage mai malt.

Iacob Negruni.

21

Si cum s'a v6zut flectul en cast i avere


bunicicit, nu mai sta locului, cum nu stt apa
pe pietre, gi mai nu-1 prindea somnnl, de har-

ate ce era. Dintr'o parte venea en carul, in


alta se ducea gi toate trebile i le punea la
cale singurel. Nn-i vorbt, et de grea, greu.
61 era; pentruct in lipsa lui n'avea eine st-i
ingrijeasct de cast gi de vitigoare cam trebue. Numai (16! ce sit fact bietul om? Cum
era st se intindA mai mult, cit deabia acum
se prinsese gi el cu mtnele de vatrit; i elite
a tras, Out s'a v6zut la casa lui, numai unul
Dumnezeu gtie. Deaceea alerga singur zi gi
noapte in toate pArtile, cum putea, gi muncea

in dreapta gi in stinga, ca doardoar a incitleca pe nevoe, g'apoi atunci

v6z6nd i

fAc6nd.

POVESTEA LUI STAN PATITUL.

Toate ca toate, dar uritul 6i venea de


hac. In zile de lucru, calea valea ; se Ina cu
treaba gi uita de urit. Dar in noptile cele

marl, and era ate o givornitt cumplitt gi

Era odatt un fleck

pe care-1
chiema Stan. Si Maul acela din copiltria
lui se trezise prin strAini fArit st cunoasct
tata gi mama gi fArit nici o rudit, care s1-1
ocroteasct gi s1-1 ajute.
Si din capul locului nimernicind el de colo
phut colo pe la ugile oamenilor, de nude Omit
uncle s'a oplogit intenn sat mare i. frumos.
Si aici slujind cu credintit ba la unul ba
la altul, pant la v6rsta de treizeci gi mai
bine de ani, i-a sclipuit putine parale, ateva oi, un car cu boi i o vacugoart cu lapte.
Mai pa urmt gi-a injghebat i o cAsutit gi
apoi s'a statornicit in satul acela pentru totdeanna, tr1g6ndu- se la casa lui i muncind ca
pentru dnsul. Vorba ceea : gi peatra prifide
mucchiu, dact ede malt intr'un loc.
stAtut,

se mai intImplase st fie gi serbAtori la mijloc,

nu mai gtia ce st fact gi incotro st apnea,


vorba cIntecului :
De urit m6 due de-acasa,

uritul nu m6 kat;
De urit sit fug in lume,
Uritul fuge cu mine.

Se vale lucru, et aga e flcut omul sit nu


fie singur. De multe ori i-a venit flecaului
in cap sit se insoare, dar dad ii aducea
aminte de cAte i-au spus cit au pttimit unii
gi altii de la femeile lor, se lua pe gtnduri, lasitud aceastt treabt dintr'o zi /Ant 'n
alta.
i, ba s'a insura la toamnk bala earnit,

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIIA.

22

bala

priml-varA,

ba la vark baear la

toamnA, ba vremea trece, fledul incepe ci el


a se trece, mergbd tot inainte eu barlAcia
i insurAtoarea remlne balth. Si apoi esto o
vorbit : el pAnA la 20 de ani se insoarl cine-va
; de la
singur ; de la 20-25 il insarl
25-30 il insoarA o babA, ear' de la 30 de

ani inainte numai dracu-i vine de hac.


Toernai aca s'a inthmplat i en flecAul acesta, cA pAnA la vremea asta nici el de la
sine, nici prietenii, nici babeleatn-s ele
de-a draculni, de prefAcute i iscoditoare,
tot nu l'an putut face slt se insoare.
Stan era om ant in felul sen, dar i cAnd
da ate-o vorbA dintednsul, vorba era vorba,
la locul ei i nu-1 putea r6pune te miri eine.
Multi trAgeau nAdejdea s1-1 fee de ginere,

dar &dui era chitit la capul s6a i nu se


da en una en dela Si aa de la o vreme
1 prietenii i babele lehAmetinclu-se l'an dat
in burduhul dracului i l'an lAsat pe sama lni,
sA fad deacnra inainte ce- a ti el en d6nsu1,

cA ei i-au hat toatA nklejdea. Amu, intr'una din zile fiecAul se scoalA de noapte, face
mhmAligA imbrAnzith i ce-a mai dat Dam-

nezen, pane mAncarea in traistl, injugl boii


la car, zice Doamne-ajuta 1 se duce la pAdure sl-i aducA un car de lemne. Si aj1111-

Ond el in Ohre pe cAnd se amija de zid,

zice ear un Doamne-ajuth ci pe la prAnzior


pornete spre msg. Si cum a pornit el din
pAdure, pe loc s'a ci st6rnit un vifor eumplit

en lapovittt in bud, de nu vedeai nici


inainte, nici inapoi. MAnia lui Dnmnezen,
ce era afarll : sA nu scoti cane din casA, dar
Ana cim ! Insa dracul nu cauth mai bine ;
la aa vreme te face sit perzi rAbdarea ci farA
sA vrei te virA in p6cat.
In acea zi, Scaraoschi cApitenia dracilor
voind all face mendrele cum OW el, a dat
poroneA tuturor slugilor sale, ca sA apuce care
incotro a ved6 cu ochii, 1 pretutindene

pe mare i pe useat

sA vire vrajbA intre

oameni i sA le facA pacoste.

Atunci dracii s'au imprAtiet jute ea falgerul in toate pArtile. Unul din ei an apucat
spre pAduri,

sA vadl de n'a put

trebAlul

ceva i pe-acolo: doar a face pe Wan om sA


bArfeasa improtiva lni Damnezen, pe altul
sl-i chinneascA boii, altnia sA-i rupl venn
capd san alt ceva de la car, altuia sA-i schi-

logeasel Wan bon, pe a1ii sA i faa sA se


bath Ong s'or ucide i ate alto bazaconii i
nAzbutii de care iscodete i vrAjete dracul.
Ce-or fi ispravit cei1a1i draci nu tim, dar

acestui de la Ohre nu i-a mers bine in acea

zi. S'a pus elnn-i vorlogluntre i pante,

at i-a trebuit, i a mai remas o bacAtia de

ca a-i vire codita cea bArligath undeva, dar


degeaba i-a fost, cA pe unde se dncea tot in
gol umbla.
Si tot mai =child el ba id ba colea, inspre sarA numai ce dA de-o pArtie. Atunci

mAmAligA imbrAnzith i fAdnd- o boat, a zis :

se ie tiptil, tiptil pe urma ei ei se dace toe-

ce s'o mai due acasA, ? ia s'o pun ici pe te-

mai la locul de nude ineArease Stan lemnele.


Si and colo, gAsete numai local ; pentrua
flecAul, dupa cum am spus, de mult eise din

a thet lemne, a incArcat carul zdraOn i l'a


cetluit bine i pin'or mai mAnca boil, s'a pus
sA mAnAnee i el ceva. Si dupl ce a mAncat,

itura asta, cA poate a gAsl-o vre o lighloae


ceva, a mAnca-o i ea 'a zice- o bodaproste.
Si pundad mismAliga pe teciturA, injugl boii,

pidure i se dusese in treaba lui.

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIL.

V6z6nd dracul ca 1 aid n'a isbutit nimica,


crica din masele i crap, de ciuda : pentru

cft era ingrijit, cu ce obraz sa se infatieze


inaintea lui Scaraoschi ; 'apoi afara de aceasta,

era buimac de cap 1 hamisit de foame, de


atata umblet.
Si cum sta el pe &dud posomorit i bezmetic, numai eaca ce vede pe-o teitura un
bot de mamaliga. Atunci bucuria clracului :
odat-o i halete i flu zice nimica. Apoi nemai av6nd ce face 10 ie coada intro vine 1
se intoarce la stapanu-sen, i cum ajnnge in
iad, Scaraoschi ii intreabi :
Ei copile, ce isprava ai facut ? Cate
sullete mi-ai arvonit ? Da-ti solia
Ia mai nimica, stapane, respunse dracul,
tremurand de Mel ; se vale c'am pornit intr'un cias r6n. Vremea a fost prea dimpotrival cum titi, i numai un om a venit azi

28

afli pang i gndul oamenilor, tn nu tii nici


macar ceea ce vorbesc ei? Mai pot eu sa am
nadejde in voi ? Ei las, ca-ti gasesc en. aCtl
leacul; te-i inv6ta tu minte de alta-data. Hai,
pornete acum, degrab la omul acela i sit-1
slujeti taman trei ani de zile, cu credinta,
la ce te-a puue el ! Simbrie in bani sit nu
primeti de la d6nsu1, ci sa faci tocraala, cA
dup5, ce ti-i implinl anii, sa ai a lua din casa
lui cei vrea tn ; 1 aceea are sa fie de tre-

buinta la talpa iadnlui, el an incepnt a pntree capataele... ia sa vedem, ti-a veni in


cap ce ai sit iei ? hai, gata eti ? ie-ti tabpaita 1

Gata, stApane, eaca pornesc !

Atunci dracul dit o rang pe la talpa iadului, sA vada ce lipsete i apoi ese inte ca
scanteea i se tot duce inainte la slujba, dupa
poronca lui Scaraoschi. Si and pe aproape

in padure, dar 'acela a scipat de:mine, caci am

de casa lui Stan, dracul s'a prefacut intenn

dat in urma lui tarziu, tocmai and se dusese.


Noroc numai c'am gasit pe-o teitura, un bot
de mamaliga, de-am mancat, caci imi garlean
matele de foame. Alta nu mai tin nimica,
Intunecimea voastra.
Ei bine, zrardoare uricioasa ce eti,
de mancat, ai mancat botul cel de mamaliga,

Met ca de opt ani, imbracat cu strae nemteti


i umbla sgribulind pe la poarta. Stan era
acasa i chiar atunci luase ciaunul de pe foc
ca sa mestece mamaliga ; i numai eaca ce
vede cA se raped canii sit mpg omul nu alta-

dar tii tu ce a zis omul acela, and a pus

de frica cannon Atunci Stan alearga la poarta


ziand :

mamaliga acolo pe teitura ?

,Ba de asta nu tin nimica, stapane.

Apoi ce pazeti tu alta, dad nu tii


nici macar ceea ce vorbesc muritorii ? Sa-ti
spun en darn, dei n'am fost in padure ea
tine : a zis, cit cine-a manca botul cel de mamaliga, s zica bodaproste , zis-ai tu ceva
cand ai mancat-o ?

Ba n'am zis nimica, stapane.


Aa ? in loc sa. ti dai osteneala, ea sit

ceva, i and se pit mai bine, ce sa vada


vede un baet, ea se acatera pe stilpul portii,

'VIA Hormuz, na Balan, nea! Znrzan, dati-v 'n laturi... Da de undo eti tu
mai flea ? i. ce cauti pe-aici, spaima canilor?

De uncle sa fin, IA:lie/0 1a sunt ci en un


bad german, din toata lumea, fara tata i
mama i vren sit intrn la stapan.
SI intri la stapan ? dapoi tu nici de
pascut gatile nu ecti bun... Cam de cati ani
6i fi tu ?

www.dacoromanica.ro

STAR PATITUL.

42

Ia poate sg am vr'o treisprezece ani.


Ce spui tu, mgi ? Apoi dar bine-a zis
cine-a zis, cA vrabia-i tot puin, dar dracul
o tie de and 6i.. . Ea deabia ti-a fi dat
epte, mult opt ani. Dar ce Doamne eartl-m6;
pe semne cg, i straele acestea pocite fac sg
ar6ti aa, de sfrijit i inchircit. Am mai vgzut
dlungzi umblAnd pe aid prin sat un ciofligar de-al de tine, dar acela era oleacg mai
chipos i altfel imbrAcat :

poate. Las' sg mg chieme, cum m'a chiema ;

ce ai d-ta deacolo ?

Da pe d-ta cum te

chiaml ?

Tot Stan mg chiamg, dar de la o boalg


ce am avut, and eram mic, mi-au schimbat
numele din Stan in Ipate i deatunci am remas cu dou6 nume.
D'apoi ai OHIO bade, dt i d-ta ai cIntee:
Ipate, care da oca pe spate
face cu mAna sA-i mai aducA una.

Cu antereu de canavaiA

Ce se iinea numa 'n a/zi


i cu nadragi de Anglia
Petece pe ei o mie.

Dar tii c m'ai plesnit in pllgrie, mgi


Chiricg ? al dracului bget I Par'el ecti cel cle

Si dud mergea pe drum, ngdragii mergeau


alltarea en drumul: ci-cg umbla dupg strins
pielcele, i cum trecea pe la poarta mea, deabia l'am scos din gura lui Zurzan; l'a piepthat, de i-au mers petecele. Vorba ceea: na
venl desarg la voi, dar mi-e ruine de dui.
Si acum par'cg-1 v6d cgt era de ferfenitos i
cum ii culegea boarfele de pe jos. Oleacl,
de n'ai pktit 1 tu ca d6nsul. Si cum te chiamg pe tine ?
Tot Chirica m6 chianag.
ME parpalecule, nu cumva eti botezat

pe comoarg, mgi, de tii toate cele. De trap


ecti mgruntel, nu-i vorbg, dar la fire eti
mare. Ia sg te vedem, mi-i gad ta eirnilitnra
aceasta:

Latlpeste latA, peste latAimbojoratA,


peste imbojoratA crAcInatA, peste crAcAnatA

mAciulie, peste mAciulielimpezealA, peste


limpezea1AgA1benea1A i paste galbenealA

hudulei."
Chirica atnnci incepe a zimbl i zice :
De-oiu gad, mi-i da 1 mie dintegnsa ?

D'apoi tiu en ce crezi tu cg-i aceea?

de santul Chirica chiopul, care tine dracii

GAcete intgi, sg vedem.

de per ?
Nn-1 tiu pe acela, dar Chirica mg chiamg.
Apoi clespre mine fie ori chie ti-a fi
ngnal, dar tiu 'c'a nemerit-o bine, de ti-ai
pus nnmele Chirica : pentruel eti un fel de
vrithioiu inchircit.
Apoi dg, bade, inchircit, vrAbioiu, cum mg
vezi, acesta slant, am vgzut en ci hoituri mari
i nici de-o lume: la treabg se vede omul ce

Ce sg fie, zise Chirica : Is. fata easel, vatra, focal, pirostiile, claunul, apa dinte6nsul,
flina i culeerul Ban melesteul.
Bun, mAi Chiricl, ia acum v6d i en
el nu ecti prost. hail cgt sa-ti dan pe an,
ca sg te tocmesti la mine ?
Apoi eu... nu m6 tocmesc en anti.
Dar cum te tocmecti tu ?

En m6 tocmesc pe trei ani oda* pentru

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIL.

26

el nu-s deprins a urabla din staptin in stapan


gi vreu s canon ceva, and voin egI de la

Mai gtii ? Bine-ar fi mai Chirica, dac'ar fi toate eu lapte ate le spui. Dar

d-ta.

tu eurat a ai dat peste un

Despre mine, en atata mai bine, mei


i ce mi-i cere tu pentrn trei ani ?
Chirica.
Ce sa-ti cer ? ia sa-mi dai de mandare
de purtat at mi-a trebal, ear clad mi s'or
implinl anii, sa am a lua din casa d-tale ce
voin vr eu.
Ce fel de vorba4 asta ? Poate c tn
Wan1 atunci sa-mi iei sufletul din mine, ori
mai gtiu eu ce dracul ti-a venI in cap sa ceri?

Ba nu, bade Ipate, n'aibi grija ; nu ti-oin

mai cere vr'an lacru mare panit pe-acolo.


Vapoi ce ti-oin lua RII din case, nu i face
trebuinta d-tale.
Apoi na, zise Ipate. Mesura4 vorba en
amblaciul. Balan sAti aleaga din gad, ce
spui, dad nu vorbegti deslugit.

Apoi de, bade Ipate, unde-i vorba, nu-i


manie; mai bine se. te tocmegti intai, decat
pe urma.
Apoi aceasta-ti spun gi en, mai ciotul
dracului ; desleage, odatti *calul de la gard, sa

gtiu ea atuncide-oiu ajunge cu sanatate


ce-i al ten i i ce-i al meu.
Ia las bade Ipate, lag, nu te mai pane
gi d-ta atata pentra te miri ce gi mai nimica, ca. doar n'are sa fie un cap de Ora.
MM Chirica, gtii una? remei la mine
ne-om impaca noi atnnei. Te ved a egti
un blet iste i mai gtii peeatul ? poate gi
harnie; sameni a fi gtiind de uncle sit iei lucml ii uncle sa-1 pui.
Despre aceasta n'aibi grip, bade, zise Chi-

rica. Na data eft's mic, dar trebile care ti


le-oin face en, nu le-a face altul macar 136, fie

en stea in frunte.

stapan, ca
panea cea bung; numai s avem vorba dinainte, s nu fii Ma de gar* c'api mi-i sa
nu me scoti din sarite i sa me fad cateodata se,-mi es din rabuc afare.
Nici despre asta nu me tern ca-i banul;
bade Ipate.

Vrea sa ziel ne-am inteles. Deacum


vin de-i mama i tu ceva. .Eaca nigte bulughine en mujdein i en manaliga. Hai! da-li
cob g'apoi te apnea de treaba.
Metal se pane ciobanegte intr'un genunchiu,
imbuca rapede ce imbuca i apoi se duce
dap& trebi. i aga era Chirica de linigtit

de gi harnic la trebile lui, ea


deaeolo, decand l'a facut

par' a era

ma'sa,

Ipate

se indemna cu densul, nitase acum de urit


gi hnzurea de bine, i din zioa in care s'a
tocmit Chirica la Ipate, norocul ei. cargea

&la din toate partile gi nu mai gtiea ce are


la casa lai.
Ce garduri streginite en spini, de mai nici
ventul putea resbate printre ele I Ce curl gi
ocoale pentra boi i vaci; perdea pentra oi,
poieti pentru paseri, cotete pentru porci, sisilac pentra papugoi, hambare pentrn gran si

eate alto lucrari de gospodarie, acute de


man lai Chirica, cat ai bate din palme 1 SA
nu spun minciuni, dar Ipate sa imbogatise
insutit gi inmiit, decand a venit Chiriel in
slujba la densul. Acum vezuse el ce poate
Chirica, g14 era drag ca ochii din cap.
Trecuse vre-o doi ani la mijloc gi in una
din zile Chirica zice stepanalui sea:
Stapane, sa nu bannegti, da am sA zie ci
en o vorba : de ce nu te insori ? Ca mane,
4

www.dacoromanica.ro

STAN PATLTUL.

20

poimane te-i trez1 ca ai imbetranit i. nu-ti


remane nici un urmas. Dupa viata este i
moarte. De uncle tii ce se intampla, fereasca
Dnmnezeu! i. atunci cui remane atata avere ?

Ce vorbesti tu, ma Chirica ? Dad nu


m'am insurat eu, and am fost de insurat ;
.apoi la vremea asta ti-ai gasit s m insor ?
Pesemne vrei sa.-i faca dracul ris de mine... Nu
vezi ea a trecut soarele de-ameazi ; sunt mai

mult betran cleat teller.

Da ia lasa-me la

pardalnicul, stapane

ca-i spari oamenii cu vorbele d-tale. Nu te


mai face aa de Milli, ea doar flu ti-i vremea trecuta. Eu gandesc ea tocmai acum eti
bun de insurat ;. pentruca ai cu ce s ii. nevasta i copiii. Slava Domnului! multi ar
dorl sa aiba, ceea ce ai cl-ta.

Ti-ai gasit, zise Ipate. Par' a esti nu


tiu cum, mai Chirica ; vorbesti i tu ia asa
in dodii cateodata. Am eu semenaturi ? am
eu toate cele trebuincioase pentru cash ? Ta

crezi a numai asa se tine femeea... Vorba


ceea : and se 'nseara, nu-i de meara.
De asta te plangi, stapane ?
Dapoi de care alta, mi Chirick ? Na
tii tu ea gura inainte de toate i apol celelalte.

Stpane, daca-i numai atata, apoi las' ea


te fac eu en gram, s. ai de uncle face pane
i colaci pentru nunta, ba i pentru cumetrie
dad vrei.
De uncle, mai Chirica.?

Vezi cl-ta, colo departe nito lanuri frumoase de grail?


Le ved.

Du-te chiar acum la stapanul moiei i-i


spune c te prinzi sn-i dai in girezi tot graul

cat il are s6m6nat. i daelt te-a intreba ct

sn- 0 dee pentru aceasta treaba, spnne-i ca


flu primesti bani, ci numai atata grail en pae

en tot, cat ei pate duce d-ta in spate 1 en


un bad al d-tale.
Cum asta, mai Chirica? Par'ca vorbesti

de pe ceea lame. Crezi tu ca vom pute noi


singuri secera si stringe atata amar de gritu,
ca dear snte i mii de brate trebuesc acolo,
nu agI. *'apoi numai pentru doue sarcine
de gran ? Ce nebun ai crede tn c'ar fi acela ?
Stapane, ea sa cunoti eine sunt en si cat
pot, asculta-me i dn-te la boer de-i spune,
cum te-am invetat.

.Ipate en un gaud sa se dud i

en zece

nu. Insfirit ii ia el inima'n dinti i se duce


la curte sa vada ce are sa fie, i cum ajunge
se infatipaza inaintea boerului i zice :
SI nu ve superati, cucoane 1 Nu cumva
aveti trebuiga de seceratri ?

Ba and mare nevoe am, on). bun; par'cit


Dumnezeu te-a adus.
Apoi, cucoane, me prind en sa ti 1 secer.
Cum, singur ?

Asta-i treaba mea, encoane. Ea me


prind sa ti-1 dau in girezi. Nu-i cuvent gospodrcsc?
Cum veci, te bizueti in brace multe.
Multe cucoane, putine cucoane, cite-a
dat Dumnezen ; numai treaba s'o fac.

S'apoi ce mi-i cere, aa ea hurta?


Ce sit cer cucoane, ia dud ti-oiu da
griul in girezi, sa am voe a lua numai atata
gran cu pae en tot, cit oiu pate duce in spate
eu i cii un bietan al men.
Mai omule, vorbeti inadins oH vrei si
ugaeti?
Ba fereasci Dumnezen, cucoane, vorbesc
inadins.

www.dacoromanica.ro

STAN PATITUL.

Boerul a crezut ett Ipate e nebun i voia


sit se mAntue de densul, zicend:
Dacl-i asa, om bun, du-te mitni dimineatI
i te spud de lucru; oiu Ted6 eu ce treabA-i
face i ne-om inapIca noi.
Implearea cum ti-am spas, cucoanc.

Ei, du-te, du-te si las sl Tedem !


Atunci Ipate se intoarnit acasg, i Chiricit
ii intrebl :
Ei stlpiine, cum a remas ca boerul ?
Cum sit remIe, mi ChiricA ! Ia m'am prins
st-i dan grAul in girezi, dupit cum ai zis.
Dar m'a luat groaza, cAnd am trecut pe lAngA
Ian si l'am Taut catu-i de mare. Asta-i o
treabl foarte grea i mare lucru sit fie, ca
s'o putem noi scoate la capet. tiu ea tare

bine a bocrul m'a luat de nebun, dar nici


cu minte nu snnt, dupA cAt vM eu acum.
Dracul tio ce avem sA facem!
N'aibi grijA, stApAne, cl doar eti cu
mine, zise ChiricA.
1)Ia mai bine sA luAm cele trebuitoare i
haidem acolo chiar in astA sarA, ca mane dimineatI BA ni se facA ziutt pe lan.
i aa se ieu ei amundoi i se due. i.
cum ajung acolo, Ipate zice :
Vezi tu mAi ChiricA ? asta nu-i agA.; mi

se pare ca noi avem sit dam peste dracul.


StApane, tii ce ? culci-te si te odihneto si mAni dimineatl Tom Torbi amundoi.
Ipate, ca eel cu grij a in spate, se frAmentA
el cu mintea cat se mai frAmentil, i obosit

fiind, se lasA oleacI jos pc earbl 1 adorml


dus. ChiricA atunciel tie ce face i cum
facecA inteo clipI aduu'a toatA drAcimea 1
o puse la lucru pe cAmp. Unii secerau, altii
legau snopi, alii Wean clai i suilau ea narile si se usuce, altii cArau, altii durau gi-

27

rezime rog, claca draculni era ; ce sit spun


mai mult ?

NIA. se trezete Ipate, in zori de zinl, se


sparie ce Tede : total era mAntait, in local
grAului de pe cAmp, Tale acum o gireadl
mare si doue mai mici asezate pe culmea dealului, earl pe Chiricit na-1 Tede nicliri. A-

tunci lui Ipate i s'a suit tot penal in Terfal


capului, de fricA si a inceput a data pe Chirid in toate pArtile. i cAnd colo, numai

eatl ii Tede dormind pe Tafel unei girezi


si atunci ii mai Toni putin in fire. Feciorii
boeresti, se sculare cu noaptea 'n cap, cum ei
treaba lor, i venire pe lanuri sl vadit cc mai
este. i cAnd Tezure ei una ca aceasta, i caprinse spaima i fuga la boer, de-i vestire.
Boerul atunci se scull iute, se asverle pe un
cal i tine numai o fugA pAnl pe lanuri, si
and colo Tede si el ce nu se mai Tense i
nu se mai auzise decAnd lamea i pAmentul,

Ei, cucoane, am mAntuit trebupara,


zise Ipate. Bine cA ati apucat a veni i dvoastrit, ca sA fiti de fatA, cAnd ne-om lua

dreptul. Atunci ChiricA, nici una nici done.


scoate o funie cu care era incins, leagA bine
gireaga cca mare, cum stie el o ia in spate
si pe ici ti-i drumul. Earl boerul mai vezend
1 aceasta, a incremenit en mitnile subsuori,
uitAndu-se la densul, cum se ducea. i crezend ca deacum si Ipate are sit ice pe
cele douse girezi i 1 calicete de tot crepa
de necaz, dar n'aTea incotro. i netiind ce
sit fact zise lui Ipate en biniorul :
Om bun, nali bani, in local grAului ce
mai ai a lua i laslt-me in pace. N'am crezut
cA am a face cu dracul.
FereascA Dumnezeu cucoane, cruce de
aur cu noi in casA ! Departe de pe locurile

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIL.

28

aceste. Ba zeu, am muncit de-a dat inima din

mie de popi ; c'apoi atunci lehamite i de in-

noi.

zice ; ca mane, poimane mi se implinesc anii

surat i de avere i de tot 1


De asta ti-i acum in grija, stanane ? dac'a
remas treaba pan/ la atata, apoi las pe mine,
cit te oiu face eu sit iei un dragut de femee,
care nn se mai afla 1 Cad en ed calare in
inima lor i, nu di me laud, dar tin toate
mitruntaele dinteensele. Despre asta nu mi-e
ruine ; pot sa-ti aleg nna i noaptea p'intuneric. Pentrn altul n'as face-o, sit tin ea
mi-ar da lumea de pe lume, dar pe d-ta vreu
nurnai cleat sit te ved om ca toti oamenii in
rand en lamea. Nu vezi ea cei mai multi de
teapa d-tale, se tin cu nasul pe sus, numai
din pricina asta. Ca 1 cum par'cil d ta n'ai
fi vrednic sit tii o femee I
Mai Ohirica, tare mai esti i tu nu tin
cum; scoti omul din minti en vorbele tale.
Ban staroste mi-am gasit. Nu Oin eine te-a
indreptat la casa mea, el tiu ea esti berechet ban.
'apoi mult stati en cateodata i
me gandesc in mintea mea, de undo ai tu
Rata putere. Mai ca-mi vine sa zic 1 en,
ca boerul cela. Nu tin, nand, sit fii, om sit
fii, dracul sit fii, dar nici luertic nrat nu eti.
Nnmai fii ce-i fi, asta nu me privete ; mie
unnia tiu ca mi-ai priit bine, n'am ce zice !
Ei, ia spune, cum zici tu ca mi'i alege fe-

i remai far de mine. Mai nainte calea va-

mee ?

Ia lasit-m incolo, ma omule ; pesemne tu


ai sa me inveti pe mine, ce-i plugaria ? Cit
doar nu samen eu gran de eri de alaltaeri,
sa nu 11 mai avut a face cu secerittori. i
chiar de nu-i fi tn neiga-1 crucea, tot n'ali
umblat cu luau curat ; insit ce am eu en sufletn1 vostrn? voi aveti a da samit. Primeste
bani cum ti-am spus i mai duceti-ve i. la
alta cad, cit eu until Oin c'am patit-o bung.
Ipate auzind aceasta, parerea lni de bine ;
ia bani cn cat se invoete i se duce i el
dui:a Chili& i and ajunse acasa, Chiriel
trierase, enturase, mitcinase ; insfirit pnsese
toate trebile la cale. i Ipate and a mai
veznt i asta, nu mai tiea ce sit zica ; mai

cii-i venea a crede ca i el are a face ca

dracul.

Mai Chirica, dapoi tii cit si boernl,


ciitu-i de boer, a pus-o de mamitliga. Baca

mi a dat 1 bani de am adns acad.


i acestia-s buni, stapane ; pune-i la chimerin 1 tad molcom. Am tint en dinainte,
ca are sit ne easa i de cheltneall.
A dona zi dupa asta, Ohirice, zise Ini Ipate:

Ei stapitne, deacum cred ca n'ai ce mai

lea ; erai deprins a trAl singur, dar acum are


sit-ti cada greu ; mai ales ca ti s'a ingreniat
i gospodaria. Hai, ce zici, te insori ori ba ?

Apoi de, mai Chirica, Ohl eu ce sa


fac ? Par'ca tot m'a insura, and as da peste-o parte Mina as face poate i en pasnl
acesta. Dar tare me tern, nu cumva sf-mi ieu
pe dracul dupa cap, sit-1 aduc cu Maui in
casa i pe urma sa nu-1 pot scoate nici cu o

Ia in Daminica viitoare1 stApane, sit mer-

gem in sat la holt. Ea oin sta de-o parte


en butii, ear d-ta sa, te prinzi in joc lang'o
fata, care ti-a plitcea. Eu atunci mi-oiu tarn
piciorul pe langa d-ta, oiu ochl-o bine i apoi
ti-oin spune en ce zace intr'enss.
Da tii c'ai chitit-o bine mai Chiricit?

Tot en draci eti tn, bine zic en.


Apoi de, stapane, in zioa de azi,

www.dacoromanica.ro

dacit

STAN PATITEIL.

nu-i fi i en draci oleacg, apoi ci-cl te furg


sfintii i ear nn-i bine.
Insfirit ce spun el, ce nu mai spun, cum
vine Duminicg, Ipate i cu Chirica se ieu i
se due la horA in sat. Chiricl, cum i treaba
bletilor, se acatera pe cele garduri i se hlizea cu ceiIa1i bgeti. Ear Ipate, de cuvgnt;

se prinde in joc langg o fag, care chitete


cA i-ar cam venl la socotealg ; incepe el a o
masura cu ochii de sus pang jos i de jos pang
sus i cum se invertea hora, ba o stringea pe
fatl de mAng, ba o cad pe picior ba... cum e
treaba flecgilor. i tropai, tropai, ropai, ropai I

i se aprind lui Ipate al nostru calcgele. Chirica era i el pe-acolo, i cum se lasA Ipate
din joc, spirituul dracului i zice :
Ei stgpane, par'cl te-ai cam aburit la fatit,
nu tiu cum ; ce zici, aa-i call vine la socotealA ?

Apoi da, nu tiu cura sg mai zic i eu;


pesemne pgcatele mele nil te-au scos inainte,
mai Chirica. En gandesc s'o pornesc pe teabit; fata i hazulie i m'a fArmgcat deacum.

Ba nu, stgpane, daca-i vrea sg mg asculti,


eu te sfatuese sA n'o iei pe asta. l focu-i
haznlin, dar tare ran te pgrjolete cliteodata.
Fetipara asta, o vezi d-ta cat e de scumpa
la ris ? Par'eg ti-ar veni a crede cg-i de cele
en crucea 'n sin, dar, ia um de aceste a indlbit odatg numai intr'o singurg. noapte pe mon

Da ia, nu mai t1 1 d.ta cum, stgpIne.


Ian auzi-1, mai degraba i-ai pute strimba
facile, decgt vorba. MM Chiricg en gan -

dew, cg s'a da dupg mine i s'a face i ea


bung.

1 ..

hl !

prietenete, ea fetipara asta, are trei coaste de


drac inteensa; i chiar i cea mai bung dintre

femei, and, tot mai are una. SA te mai lai,


stgpIne, pan' om da macar peste una de acelea,
9'apoi ti-oiu mai spune en ce mai este de fled.

Apoi do, mai Chirieg, tu m'ai tot cihlit de cap pana acum, sl ma insor sA mg
insor, de mi-ai aprins pofta de insurat, 1
apoi acum tot tn o urubueti i-o intorci,
cum Ili vine tie la socotealg.
Stapine, tii di en nu-ti voese 1.60 ; ascultl-mg cli n'ai sl greeti.
Ipate anzind aa, se cig dupa Chirica i se
intoarna ei sara acasg, .tot cum s'au dus. Insg,
cum ajunge a casg, par'cl nn era acela ; muncea el nu muncea, dar tin el se frimanta cu
gandurile i deabia atepta sa. vie Duminica
viitoare.

Duminica vine 1 ei earl se due la horg


in alt sat. Chiricadupg obiceiul seuse
ia cu bgetii, earl Ipate se prinde in joe ilingli
o fatg, cire o chitete el joacg, cAt joacg i
langg aceea i intrAnd in vorba en densa, fata
bung mehelighe, a intoarce capul i Ipate vede

ea nu-i de lepadat. Dar Chirica era i el


peacolo, i cum se lasg Ipate din joc, i zice:
Ei stgpane, cum ved en, nici de asta
nu te-ai da in laturi ; ag-i cli ti-a cazut
tronc la inimA ?
Mai aa, mai Chiricl 1

Apoi ii spun eu, stapine,

men in fantIng.
Cum asta mai Chiricg, ?

da, cum nu ? Eu insg I1 spun

29

cli

nici asta

nn-i de noi. 0 vezi cat e de 1)604 dar


i asta are douO coaste de drac integnsa. Sli
te mai lai, stdpIne, cum si-am spus eu.
.A poi de, mai Chiricg; in zioa de azi,
nu tiu zeu care-a mai fi cu crucea 'n sin
cum cauti tn. Eu gandese ca tot om alege,
om alege, pgn' om culege.

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIL.

SO

Ba nu, stapane ; lash pe mine, eh Oin en

facti pe sus i se ien ei ba din talcuri, ba din ci-

ce .fae.

Ipate ear se lash duph cum zice Chirick


i se intoarna ei sara a cash, tot cum s'au dus.
Dar Ipate acum nici de treabh nn-i mai cants., nici mancarea nu se princlea de dAnsul,
nici somnul nu-I fura, era cum e mai r6a.;
de,

de fata, ca scaiul de oae. Si undo nu ti-o in-

milituri, ba din pacAlit, ba din una, ba din


alta i de cole 'Ana colea, i-an placut unul
altuia. Si Ipate ne mai avnd rabdare se 1
duce la tata-seu i la mrsa, de-o cere. Vorba
ceea :

ce sa-i zici ? Muse 1 el in parpara in-

snratulni. S'apoi

tii

este-o vomit: clad


ei onml in doi peri, s te fereti de cl6nsul,
c'atunci e cum ai mai r6n. Vorba ceea : arde
c

focu 'n pae ude." Aa i Ipate, tot sughita,


tot ofta din gren i deabia atepta a vie
Duminica. Duminica ear vine i ei acum se
len i se due la joc in alt sat Si cum ajung
acolo, Ipate se i prinde in joc langa un puior de fata, cArcia i jucau ochii in cap ca la
o erpoaici. Se inv6tase i el iretul a le
alege aa de pe deasupra, dar nnmai Chirica,

baetul tiea ce zace in inima lor i cat le


poate calul ; ea ce-i mai gren de ales, cleat
omul ? Dar Chirich era i el pe-acolo. Si
ce-a facut el ce-a dres, cA fetei i lui Ipate
an inceput a li darn iniwa nnul dupit altul.
Bolclul Satanei se vede ca I inghimpase. Si
cum se lasa Ipate din joc, Chirica ii trage
de-o parte si-1 intreaba :

Ei stapane, cum ti se pare ?


Cum sa mi se para, mai Chirica, ? Ia
par'cit-mi vine s'o sorb en ochii, de dragh
ce-mi e ; dad n'a mai fi i asta, apoi nu m6
mai insor niciodata, ea destul mi-am tulburat
miniIe pan' acum.
Asta-i bunk stapane, zise Chid& Nu-i

vorba, ea tot are i ea o coast/ de drac ;


dar traind i nemurind, i-om scoate-o noi i
pe-aceea.

Atnnci, bucaria lui Ipate ! Incepe a se tin

Via' la mama de mt cere:


De m'a dal de nu m'a da,
Peste noapte mi-i fura.

Parintii fetei and and asta, an de bncurie


a le-a picat an ora aa de bun i o dan en
niAnici largi. Peste cate-va zile nunta se face
i Ipate ii ia femeea en zestre cu tot, o duce
a casI la d6asul i pace buna 1 Si aa traean
ei de bine i se iabean nnul pe altd ea nite

i Ipate find foarte multamit de


asta, zise intr'o zi :

hulubai.

Doamne mai Chirica, bun suflet de ferace mai am ! Bine mi-ai ales-o.
Mina, stapitne, nu-i cuv6nt, dar tii eh
este-o vorba : cand nici nn gancleti, atunci
te trantete, las' sa, vedem. Ia, adu-ti aminte,
ce ti-am spus odata, ea i asta cat 6i de buna
si blajina, tot are o coasta, de drac intebsa,
care trebue scoasa, numai cleat, dad ti-i voea
sA ai femee cum trebue 1 s'o dui en (Masa

pang la adanci Man*.


Apoi c16, nu Oiu cine ti-a mai put
intra i tie in Toe, mai Chirica. Cate tii
tu, numai dracul cred, ea poate sa-ti dee de
fund.

Dar nu se implinete bine anal i femeea


lui Ipate face an bad. La vr'o doue trei luni
dupa, asta, Ipate se trezete intr'o zi cu socrusen, ea, vine i-1 chiamoi la nunta unui frate

www.dacoromanica.ro

STAN PATITUL.

81

al femeei sale. Chirict simind toate, cum 6i

Dar oare nu m'or cunoate, mai Chi-

dracul, trage pe stAptinu-sen la o parte i-i zice:

rid ?
N'aibi grijt sttptne, poi st te dud i pe

StIpIne, last st se duct numai nevasta


d-tale cu copilul, ear d-ta spune, et de-i aye
vreme sit te dud mai pe urmt, bine-de-bine,

cart de nu, a te erte. Si dupt asta, ti-oin


mai spune en ce-i de facut.
Ipate deprins a asculta pe Chiriet, zice
socrn-s6u:

Tata., en n'oiu put merge, et dupt cum


vezi am tare mune trebi pe capul men 1 nnmai en nn argItel ce 1 am, deabia le pot do-.

vedl. Nevasta mea insii, poate st meargt i


de m'a erta vremea st pot vent i en mai
pe urnaft, bine- de-bine, earl de nu, te rog sit
m6 erti!
Socra-sen atunci ne mai av6nd ce zice, ia
pe nevasta lui Ipate cn copil en tot i se
ca mai duce. In zioa de Uncrop, Chirict zice
lni Ipate :
StIpAne, ia acum a venit vremea, ea st
scoatem coasta cea de drac din femea d-tale.

Hai, incalect iute pe cal i te du la nuntd.


Dar st tii de la mine, ce ai BA fad cAnd
vei ajunge ecolo : Alature cu casa socru-thu,
este o etsutt tupilatt, in care ede nn titipoiu de baba, meteugoast la trebile sale,
cum i sfredelul dracului. Da-te de trage in
gazdA la (Musa i te fit cA eti un drumet
strAin.

Pune-te apoi pe lingA ea luntre si

punte i juruete-i cerinl i pitmtntal, ca


sit-ti smomeascA pe nevasta d-tale i FA ti-o
aducti acolo. i atunci sit vezi, ce pot babele
si citt di de creclincioasA femeea.

.. ral miti Chiricl, c spui tu? par'cl


despre asta mi-ag pune capul la mijloc.
SA

Ba nu fii aa de darnic stlipAne. Mai bine


cruti-ti capul, cit poate si-a mai trebul.

la 'mutt, et am fAcut ce tiu en i nime n'are

st te cunoast.
Ipate voind st se incredint,eze i despre
asta, ascultt pe Chiriet i se duce : i cum
ajunge in sat, trage in gazdt la babt, o ia
cam pe departe, i- i spune ca si-i aduct desalt. pe nevasta lui Stan din satnl cutare, la
d6nsul.

Baba cAnd ande asta, pnne mtna la gull,


clatint din cap i zice :
Doamne, om bun, cum crezi d-ta cit a
face en una ca asta ; mai ales et femeea are
barbat bun, frumos i bogat, i mi-i de-acele
de care gandesti d-ta?
Atanci Ipate scoate plosca de la oblIne,
dt babei vr'o cate-va gAturi de rachiu, i
apoi i mai intincle i o pungt tocti de bani,
zic6nd :

Aittut, de mi-i face acest bine, atnnci


st tii cit ai st ai i mai mult de la mine.
Fii bine incredintatt, et n'are st ne tie nici
pam6ntnl.

Baba, deodatt ett pe gAnduri ; par'et n'ar


fi prea volt nici.treaba s'o fact, dar nici punga
s'o lese. Insfirit mai ede ea pe gAnduri, eat
ede, apoi ia punga i zice :
Om bun, mAnca-te-ar puricii, sit te mgnAnce

Eu tiu ce vra sit zid durerea de


bat-o pArdalnica s'o batI .. Nu tiu

zeu, cum a sta i asta ; imi plesnete obraznl


de ru0ne, cAnd gAndesc, cum am sA rad infltoez inaintea femeei celeia, cu vorbe deacestea... rad due 0 en intr'un noroc, sit yedem, i de-oiu put face ceva, bine de bine,
e art de nu, mi-i crede i d-ta, cit titin cum

www.dacoromanica.ro

STAN PATITUL.

82

Deacum nu mai traesc nid nu cias

se fac de greu trebile acestea i rar le scoa-

femeea.

tem in mgt.

eu dhsa; am s'o dau draculni de pomana, soin

Crede i d-ta matu96, cit de-i face pe

treabl, n'are sa-si fie degeaba.


Atunci baba zice :
SA vedem; intrebarea n'are greg. Mai 9tii
de unde sare epurele? mai ales cA barbatusAn nu este aici.
Apoi, cam inspre salt, lasa pe drumet
singur in cask 91 se duce alaturea la nunta,
9i cum ajunge, trage pe nevasta lui Ipate de oparte, 6i spune codoca cate 9i mai multe,
9'o face pe femee sa se alunece cn mintea !
Matu9a, zice nevasta, dapoi oare cum
om face noi, ca sit fie mai bine ?
Acesta na-i vr'un luern pan'pe-aeolo, copula hi, zise baba. Ia du-te in cast, treze9te-ti copilul din somn 1 el atunci are sa

inceapa a plange ; pe urma pipa 1 tot ateoleact 9i el are sa inceapt a tipa. i atunci
tatu-t6u, cum 6i el sup6racios, are sa zica de

la o vreme sa iei baetul i sa-1 daiia incolo la baba cea de-alaturea. Ta cum 6i auzl

asta, sa iei bAetul eu albie cu tot 91 sa vii


cu Unsul la mine. 'apoi atunei...
Femeea lui Ipate aseulta de baba, face cum
i-a zis ea i pe inserate i vine la dAnsa eu
copilul in brate ; i cum intra in cast, ineepe

a se china 91 a spume de la nuntt multe 9.1


marnnte, fitrit sa cunoasea pa barbatu-sdu.
Atunci Ipate II da de !Alt, 'Ana le amete9te pe amundoud, apoi ii fura copilul din
covatica, dupA cum il inv4ase Chiriell, i fuge

cu dAnsul a cast. Chiriet cum il vede viind,


ti ese inainte de pe la poarta i zice :
El, stipAne, minciuni ti-am spus en,
ori ba ?
,Ba nu, mai Chirict ; num v6d eu ce poate

r6a ce este ea!


Ba nu, stapane, sa nu fad una ca asta,
eit femeea d-tale e una dintre cele mai bane
femei. Da 9tiu eu cine-i de villa ici. Las'o
intli sa vie acast, sa-i scoatem costita ceea,
care ti-am -spas eu i atunci i yea d-ta ce
kern de femee are sa east dintr'nsa.
Acum, sa ne intoarcem ear din urma :

Femeea lni Ipate i en baba, cand se trezesc din ametala, nici ta drnmet, mid tu copil, mid ta nimica 1 Atunci odata incep ele

a se boa. inadu9it 9i a se bate en pumnii


peste cap, insa fAra nici un folos ! Mai iscodete ea pe ici pe colea sit vada n'a -putb
afla ceva despre copil, dar copilul par'eft intrase in pamant.
Ei, ei ! Acu-i acu. Vai de mine nevasta hai, zise baba ; ce peat mi-am &it
cu tine ! dracul 9tie ce sa fac.
Si cum sta baba impetrita, dracal i i dit
in gand una :
Nevasta-hai I alta nu-i de %cut, cleat

sa inpmoltacim motanul ista al men cu ni9te


peteee, sag pnnem in albiuta 91 apoi sa dam
foe casei pe din launtru, earl noi sit egim
afara. Si and s'a aprinde mai tare, noi sa
incepem a ne boci in gam mare 9'i a striga :
foci foc 1 ci pan' or sari oamenii de la nunta,

pan/ nu ctiu ce, easa are sa se topeasct. SI


cand or gasl motanul scrum, au sa creada ea
au ars copilul, 9i poate s'o tamtduim.
CA bine zici d-ta matu9a ; asta s'o facem.
S'o facem, s'o facem. Dar en ce fac
tocmai acum la b6traziete fitrit leac de adtpost ?

www.dacoromanica.ro

STAN PATITIIL,

Nn te ingriji de asta, matusa, draga, cit


am sa te len en mine si-i trM pe Ding noi,
ca banal cel bun. Barbatu-meu e cum 61 pane&
cea bun i te-om ave carat ca pe-o mama.
Atunci baba se indupleca cad n'are in-

cotro,dau ele foc casei, si pana cand sar


oamenii, Omit nu stiu ce, i casa si motan
si tot se Meuse scrum. Earit ele plangean de
udau pitrantul, zic6nd :
Vai de noi si de noi, copilasul nostru,
cum an ars !

88

Vai de mine si de mine, barbate, ce-am

patit!
Copilasul nostru nu mai este !
i i spune toati intamplarea, dupa cum se
intelesese en baba. Ipate atnnci l zice :
Lag, mai femee, el de- om trAl vom fi noi
harnici sa mai facem copii. D6, en eine sa,
te sadesti ? pesemne asa a fost BA fie de la
D timnezeu !

cum vorbean ei, numai eaca intra si


Chide/ pe usit, en an ciocan, c'o dalta si
c'o *eche de clesti in mama. Femeea hd

Oamenii vgAndn-le sbuclumandu-se asa, au

Ipate, cum il vede, incepe a i se tangul

incepnt care dincotro sit le mangle.


i adona zi tatul femeei lui Ipate, trimite pe an

hi. Dar Chirkit dna ce-o ascalta, zice :

argat al saa en card en boil sit duel si pe

nita in gara ei. Ia mai bine s'o cinataim.

baba si pe fiicit-sa la barbatn-s6t1 a cask all-

Pune-o jos si st-i scoatem costita ceea.


Atunci Ipate odatit mi #-o i insfach de
cozi, o tranteste la pliant rio tine bine.
Earit ChiHcit incepe a-i num6ra coastele din
stinga zicnd : una, doue, trei ! i and la a
patra pane dalta, tranteste en ciocannl, apnea cn clestele s'o dA afarh. Apoi asazit
pielea la loc, pane el ce pane la mutt l pe
loc se tamadueste. Dupa aceasta zice :
Stapane, ia deacum ai femee cum se cade ;
numai s'o cam pi din fr6u i st-i ratezi an-

tandn-se en mare parere de ran pentra astl


cumplita nenorocire. Pe drum femeeldni Ipate
zice babel :

Matusica, vira-te ici in sacul acesta i and


vom ajuage a casa, intiti am sit spun barbatumen, cit aici sant niste bud de la mamaca,
pentra flput sad. i aceasta nnmai pitna s'a
duce de la noi an ticalos de argat care-1 avem, cit chiar azi i se implineste.
Baba asculta si se virl in sac. i cum ajung a casa si trag carul in ograda, nevasta
hi Ipate lad toate cele in car si se duce
deadreptul in casit plAngdnd, sl gaseasca pe
barbatu-sen si st-i spnnit cele intamplate.
Ins/ cand colo, aid Ipate, nici Chirica, nn
eran a cad. Atunci femeea ltd Ipate, i
en argatul tatitne-seu, abarcese sacul, cum
pot, il pun intr'o casoae, pe cuptior, dap/
horn, si apoi ea dl drumul argatului sl se
dad inapoi. i cum porneste acesta, Ipate

gi

0 crezi, stapitne, ce spune ? Na te mai

ghiile din dind in dad, ca nu cumva sh-ti


Ruh coarne. i odatit se dace Chiriel la casa
de alaturea i aduce copilnl. Femeea lui Ipate
child a mai vdzut si asta, numai I s'a inclel-

tat gura si a inghetat de fricl.

si pick in loc. Femeea hi cum il vede, in-

Atunci Chinch Anal man hi Ipate, si zice:


Ei, stapine, eaca chiar azi mi s'an implinit anii de slujba. Remai deacam sanatos,
ca en miS due, de uncle am venit. Dar sit tii
de la mine si sit spui si altora, el te-a slujit
un drac, trei ani de zile, numai pentru an

cepe .a.;bocl si a zice :

bet de mgmaligh de pe teitura din plum


5

www.dacoromanica.ro

STAN PATITI7LDOUE UNIVERSITATI.

84

i pentrn an putregain de aptliu ce-mi trebuete sub talpa iadului.


atunci odat 1 infacA Chiria sacul
cel de dupl horn cu babA en tot i se face
nev6zut. Femeea lui Ipate incepe atunci a
tipa grozav i a zice :
AleargA dupg dnsul blrbate i nu-1 lAsa !
Caltii de la mAmuca mi i-a luat ! ... din ce
sA, mai facem noi sad ?
Ipate insA nu avea acum grijile aceste ; el
era mAhnit pentru perderea lui ChiricA, care
era bunAtate de bAet i nu tiea uncle l'ar gAs1,

ca si-i multAmeasci pentru athtea binefaceri,


ce. primise de la d6nsal.

Dar Chiriel era acum tocmai in lad gi se


desfAta in sinnl lui Scaraoschi, earl codogca
de baba gemea sub talpa iadnlui i numai
motanul ei eel din ceea lume, 61 plAngea de
mill, pentrucA l'a cocolit aga de bine.
Si eaca aga, oameni buni, s'a isbtisit Ipate
i de dracul i de babl, trAincl in pace eu
nevasta i copii sei. i dupg aceea cand
spunea. cumva cineva cAte ceva de pe undeva,

care era c'am aga i nu aga, Ipate flatura din


cap i zicea
Ia plziti-v6 mai bine treaba i nu-mi
tot spunqi cai verzi de pe pArqi, el en sunt
Stan p4ituI !
loan Creangd.

DOUE UNIVERSITATI,
Isst i Cerniutt.

indAmAnA, precum 1 ce resultate a dat san


pot da deacum inainte. DacA in amAnuntimile
cereetArii noastre vom fi nevo4i a atinge pe deoparte, chestiuni de ale zilei, isgonite altfel din
coloanele revistei noastre literare, aceasta o vor

erta ugor acei care pun mai pre ens de toate


inaintarea inv6tAmhtu1ui, de la acArnia organizare i directie, at6rna in mare parte regenerarea erei noastre.
I.

Se stie cA in 1875 s'a serbat in CernAuti aniversara unui veac de cAnd Bucovina a fost intrupatA imp6rAtiei austriace, nu prin arme, ci prin
viclenie si tradare. Ca dovadA despre infrAnarea
elementelor locale prin cultura i energia nemteased, guvernul austriac a intemeiat acolo i o
Universitate. Asupra scopului serbArii din CernAuti si al intemeerii unei UniversitAti nemtesti
in acel or9, noi cei intAi am desteptat publicului
romAn prin un articul ca am publicat in Revista
noastrA in zioa de 15 Fevruarie 1874.*) CernAutii
nu sunt insA un centru atAt de mare si de lumi-

nat pentru ca sA fi avut neaparatA nevoie de o


asemene institutiune; alte orase mai marl, mai
bogate si in care cultura este mai TespAnditA,
cum e Triestul de exemplu, ar fi fost mai bine
pregAtite pentru aceasta. Dar ceeea ce au avut
in vedere Austria prin Universitatea de CernAuti, nu a fost respAndirea luminilor in Bucovina,
numai pentru singurul scop al culturei
ci pentru acel al culturei si ideilor germane ;
aceasta nu numai in acea provincie, ci, dacA se
poate, si peste granitA. Pe lIngA multe altele ne
vom put incredinta de tinta guvernului austriac,
dacA vom socotl el cea mai mare parte din oursurile ce se predau acolo sunt sau juridice, sau
filosofice, pe cAnd cele curat stiintifice sunt intr'un
numr destul de neinsemnat. Deaceea cAti-va ger-

Este bine a arunca in minutul de fatti o


privire comparativA asupra celor cloud Universit4i vecine din Iasi i din CernAuti i
de a cerceta care este scopul pentrn care an
fost intemeiate, care sunt mijloacele ce au la

mani, oameni de bine si neinteresati, au fost de


la inceput improtiva intemeerei acestui ir stitut
superior de invtamAnt si un profesor insemnat
din Viena a rostit chiar cA ostiinta se degia.deazA
devenind servitoarea politicei." Ori cum cr fi insA7
Vezi Cony. Lit. Vol VIII pag. 446

www.dacoromanica.ro

l tor.

85

DOVE IINIVERSITATI.-

este mai pre sus de oH ce tagAduire di Austria


ii urmea.a cu staruinta i rAbdarea obidnuitA
raselor germane, tinta sa in Orient prin toate
mijloacele care-i aunt putincioase. Drept inaintetnergaori ea are pe numerosii Evrei si po sutele
de emigranti germani, care mArese necontenit acel

Drang nach Osten" si fie care bun austriac


mai ales dacA e si evreuva fi gAndind cu multAmire : avem niste buni pionieri in fratii nostri
care ne pregAtese terenul in RomAnia; industria
negotul acestei teri 13e aflA in mAnile kr si
indirect in mAnile noastre : acum nu ne mai remAne decAt de a germaniza i spiritele acestei
rase usoare, nestatornice i neiubitoare de muncA.."

unde s'a adus mai intli cei mai buni profesori


pedagogi din Austria, dar care au Lost inlocuiti
indatA ce scolarii s'au inmu4it. Deasemene s'a
urmat cu Universitatea din Strasburg; undo in
semestrul intAi Blau adus intre alii vestitul profesor Max Miller din Oxford, care incepa cursul
seu printr'un cuv6nt dispretuitor asupra francejikr. *) Este probabil cA si Austria a voit stl, se
slujeascA de acest mijloc foarte practic, dar vom
yea mai incolo dacA el are vre-o valoare adev6ratA dupA co vom fi considerat Universitatea de
Iasi in raport cu cea de CernAuti. Din aceastA
comparatie insA, va resulta un folos foarte putin satisflator pentru noi i Universitatea din CernAuti
7

Dar care sunt mijloacele ce are la ind6mAnA


Austria pentru ajungerea acestui din urmA scop ?
OH care ar fi nemultAmirea neastrA, dacA vom
arunca prejudecAtile la o parte, va trebul sA recunoastem in totdeauna superioritatea culturei gi
a invAtAm6ntu1ui german. Inteo tarit in care literatura este respAnditA, stiintele inaintate, industria i comerciul in floare, desigur cA oameni inv6tati i profesori buni se vor put gAsi fArA
multA ostenea1A i deaceea i mijloacele vor trebul sA fie indestul de puternice. In adev6r Universitatea a'a deschis deodatA cu 29 profesori et
208 studenti.
LAsInd la o parte capacitatea
profesorilor germani, ni se pare cl superioritatea
lor ar consista si in aceea cA ei sunt mai inainte
de toate profesori, siguri de postul ce-1 ocupA,-asa
incAt se pot decla cu. total ocupatiunii- i specialitAtii pe care 0-9,11 ales-o. Aceasta ne esplicA si

poate sA ne punA bine in stare de a judeca meritul acelei din Iasi.

iuteala cu care s'au publicat mai multe brosure


si inceputuri de cArti in CernAuti, uncle relative
chiar la legislatiunea noastrA. OH care ar fi scopul ce ar urmAri ei, totus fiind oameni bine in-

corda limba romAnA dar si aceastA favoare este


numai provisorie. Aice se tin vre-o 21 de prelegeri de eAtrA acei 7 profesori, prin urmare cAte

curajati de cAtrA stat, este probaba cA cu timpul


vor put ajunge la ceva.
Universitatea s'a deschis deodatA cu vuet mare.
Acesta este un obiceiu ce se intrebuinteazA aclesa:
de cite oH s'a intemeiat in Germania sau in Austria
vre-o institutiune, care mai avea i alte scopuri ascunse pe lArtA acele ale culturei, totdeauna i se da,
mai ales la inceput, o desvgire. foarte mare aparentA sau realA , asa incAt sA batA la ochi" deodatA. Asa s'a fAcut cu gimnasiul din CernAuti

pati pAnA la 13 oare pe sept6mAnA. EatA cAte-va

in)

l'eutscher Uaiversitits-Kalender Berlin 1876.

Universitatea din CernAuti cuprinde toate facul-

tAtile afarA de cea de medicinA, prin urmare


posede facultAtile de teologie, jurisprudentA si
Avem inaintea noastrA insemnarea personalului si a cursurilor UniversitAtii pe semesfilosofie.

trul de varA din 1877 "), in care putem usor


studia organizarea ei. Nurn6ru1 profesorilor este
acuma fixat la 33, dintre care 13 profesori
ordinari, 17 extraordinari, 3 privat-docenti; afarA de acestia mai aunt : 1 supleant, 1 asistent
gi trei profesori publici. Profesorii sunt astfel impArtiti: 7 la facultatea de teologie, 10 la cea juridicA ;si 18 la cea fflosofiel. Cursurile de la facultatea de teologie se fac mai mult in romAneste,
cAci Universitatea fiind intemeiati cu banii bise-

ricei noastre a trebuit vrnd nevnd a ni se a-

trei de unul, 9a ineAt unii dintr'ensii stint ocudin cursurile cele mai insemnate ce se predau:
G-eografia bisericeascA vechie 9i a ev. de mijloc

Lectura si explicarea pravilei tergovistene


Si pe lAngA multo altele i done, cursuri in limba

germane', fArA care nici cA se putea, 9i anume


done din cele mai insemnate: 1) Istoria i statis*) V. Resultate der Sprachwissensehaft. Strasburg 73
**) Personalstand Ind Ordoung der Vorlesungen an der

K K. Franz Iosefs Univ. fin Sommersernoster 1877.


Czernowif z 1877.

www.dacoromanica.ro

DOIIE IINIVERS1TATI.

86

flea bisericeascl, 2) Dreptul bisericesc greco-oriental.

Aceasta de sigur va atii de resultat a

sill pe studentii ce vor frequent& facultatea teologicA sA invqe numai decAt nemt9te.
SA trecem acuma la facultatea juridicA ei a ?tiintelor de stat. Ake se propun vre-o 26 de cursun dintre care vom cita:
Istoria dreptului german
Istoria comparativA a celor mai insemnate drop-

tan publice in evul de mijloc.


Filosofia dreptului
Encielopedia i Methodologia sitiintelor juridice

Dreptul privet roman in derivatiunile sale de


la dreptul francez
*tanta financelor, istoria economiei politico etc.
In. sfirgit facultatea filosoficl, care este impitrlitA in patru sectiuni i anume :
Sectiunea de filosofie, sectiunea istoricA, sectiunea filologicA i limbisticA i cea fisico-matematicA.
Pintre diferitele prelectiuni vom insemna :
Pedagogia
Izvoarele istorice ale Germaniei in ev. de mijloc
Principals diplomaticei
Gramatica comparatiai a limbilor romanice.

dem Geburtsland" (dupA locul n9terei) vedem


numai doi studeati din RomAnia gi ne e teamA
ea id aceftia vor fi poate Evrei. DupA cunt se va
yea mai departe noue ni se pare cA ITniversitatea din CernAuti flu poate avea vre-o mare inriurire asupra RomAnior din Principat i aceasta
din mai multe cause. Pericolul insA este yentru
RomAnii din Bucovina. Austria a prins o bunA
temelie in aceastA parte a Moldovei. CAnd. ne
gAndim cA CernAutii au devenit un or9 aproape
neromAneso i cA eleraentul national pare a fi res-

pins din ce in ce mai tare spre hotare; apoi dacA


mai adaugim i desele colonizAri germAne, i sprijinul gAsit in evrei, care au gAsit o bunA ocasiune de a esercita, cum 9tiu ei, drepturile pe care

nn le au in RomAniaatunci va trebul sA recuno9tem cA Bucovina nu mai este de mult ceea


ce era odatA i cA Universitatea din Cerrauti Uncle
a ne-o instrAina cu desAvirlire. Ba AncA ea nu se
va multitm1 cu atAta, ei este destinatA a respAndi
cultura germanA in Orient" i se 'tie prea bine
la eine se referA acest din urmA cuvi3nt. SA tre-

cem la a doua parte a cercetArii noastre

i sA

vedem ceea ce putem opune unor asemene puteri.

Etimologia comparati a limbilor slavice (cu


esercitii practice)

Istoria literaturei romdne in veacul XVIII ei


XIX (in romAn9te)
Despre formarea cuvintelor in limba romdnd
(idem)

Vre-o trei cursuri in limba malo-rusianA.


Cursurile fisico-matematice, de&i nu au o aa de
mare insemnAtate pentru noi, tot9 dovedesc c
ceea ce s'a fAcut, mult Ban putin, s'a indeplinit
cum se cade. Deaceea vedem c Universitatea
posedA un laborator de chimie, un institut de Risk& i un altul de istorie naturalA.
Credem cA prin extractul ce am fAeut din citata
insemnare a personalului ai a cursurilor fie care
ii va fi putut face o idee despre multimea i insemnAtatea prelectiunilor ce se tin la CernAuti, insem-

nAtate care doved9te zelul ce s'a pus pentru a-i


da o desVelire at se poate de mare, 9a incAt sA
poatA atrage studenti de prin toate terile invecinate. PAnA acama, ce e drept, in tAblita statisticA fAcutA asupra frequentei universitAta in
semestrul de earn& 1876/77 sub rubrica nach

IL
In 1860 Octomvrie in 26 s'a inaugurat deschiderea UniversitAtii de Ia7i. StrAmutAndu-se Capitara in Bucureeti, care devenl astfel centrul politic al RomAniei, s'a zis cA lard ca desdaunare
va trebul sA devinA centrul intelectual, realizAndu-se aceasta prin. desv&lirea i buns organizare
a acelei institirtiuni. Dar ea mai totdeauna la noi
una s'a proiectat i aka s'a fAcut. Pe eAt a fost
de mare planul infiintArii, pe atAta a fost de micA
indepfinirea lui i statul organic prin care se a-

cordA UniversitAtil o multime de privilegiuri a


fost abrogat prin legea instructiunii din 1864 ;

ba ceea ce e mai mult incA, Universitatea a


trebuit sA sufere o multime de desorganizAri.
On cum ar fi insA, ea a fost menitA a respAndl
cultura dincoace de Milcov, fAand din I9i, dacA

nu un centru intelectual, eel pupa un mijloc de


Universitatea noastrA ea i cea din Bitcuregti mai are i o altA menire, adicA de a fi
un focar de culturA nationaid." Unul din relele
luminA.

cele mai insemnate ale frequentArii UniversitAtilor

www.dacoromanica.ro

DOUE UNVERSITATI.

87

stritine de cittrit studentii romani este de a le desvoll inteliginta intr'o atmosferi cu totul stritinit,
ma inoitt dupit ce se intorc inapoi fie care voe9te

and, 9a incitt nu ne-am mirat vOzOnd nu de mult


pe un bittran general astazi ministru de resboitt
9i mane ministra do instruclie, Fara ca lumea sit

sit aplice terei noastre ideile terei in care a studiat. Insit fiind cA cei mai multi din tineri
nu aunt bine pregatiti pentru studiile li civilisaiia pe care vor aft le pOtrundA, ei nu aunt
loviii decitt de formele ei; li drept resultat yedem cit tot ce tea introdus pitnit acuma la noi
nu a fost decitt forme acitrora rele am inceput
acum abie a le simp. Dimpotrivft dacit tinerimea
romanit ar studia in tarft (la nifte Universitly
btme, se intelege) ar veni de timpuriu in atingere cu istoria, limba 9i naravurile patriei kr ;
s'ar deprinde mai din vreme a cunoalte trebuin-

gamed, ceva de zis, ba dimpotrivit creand cA


aceasta dovede9te o mai mare invittitturA li un

tele iti relele terei Ti cu timpul s'ar put desv011 o

generatiune mai omogenit li cu simtiri mai naSpre aceasta trebue deci sit tindit Uni-

Vonale.

versitittile noastre.

talent mai intins. Am yea pAnit intru citt aceastit


stare de lucruri pare a fi invitabilit dacit am stadia mai de aproape relele morale 9i materiale

care bantue soeietatea noastrit; dar resultatul


final este cA nu putem avea multi oameni in stare
de a indeplinl inalta misiune de profesor la Universitate care totodatit sit se poatit indelethici

cn scrieri serioase, in Joe de a cituta a trece necontenit de la Universitate la luptele zilnice ale
politicei de partid, lucru care nu poate aduce decat desorganizari. Nu e vorbil, s'a incercat de un
ministru inteligent 9i competent oare care indreptAri

dar aceste au trebuit sit cadit ca mai toate ideile


cele bune, lucru foarte ordinar la noi undo o multime

Dar in timp de lesesprezece ani de existenta


ni se pare cit un avezAmOnt poate dovedi, dacit

are vitalitate sau dacit este menit numai a ye-.


geta. Dupft actuala organizare a Universitlyi
de 19i insit, de ce mijloace s'a slujit 9i la ce au
ajuns aceastit institutiune ? Mai intai intr'o tail

de idei gre9ite 9i de principii false tree drept adevOruri nestramutate. Dar ce s'a facut in urmit ?
Se fAca un mare sgomot clad s'a intemeiat Universitatea de CernAuti vi s'a strigat impoiriva
transformArii celei de Iali iii mai la urn-ill% pAnA la
interpelarea d-nului Coganiceanu, ea recAzit in cea

gad un numOr indestul de mare de barbati eminenti,

mai mare pAritsire li uitare. CAnd interpelarea se


trata in Senat lucrul 'Area cit s'au sclaimbatrpentru
moment. Dar dupit votarea motiunea d-lui CogAlniceanu vedem cA spiritele s'au liniltit din non

in care cultura este putin reap AnditA, a avea done

Universitly este un lucru foarte laudabil, dar ori


eine ili va putt, inchipul cft nu lesne se va putb
care sit poatit aduce vr'un folos prin profesoratul

Ii fie care este multilmit cft acest focar sacru

kr. Dacit am vol prin urmare sit indeplinim lu-

de culturit [0. de lumina", nu a citzut prada des-

crurile dupA adevOrata kr trebuinta ne-am impedeca de acest rOu fundamental


lipsa de oameni speciali. In deobltie cu uprinta 9i. cu juoasis ce se pune la noi in studii, fie care om se
simte in stare de a imbrMila in. acel9 timp doue
sau trei specialitati. Dar ce urmeazft de acolo ?
Este constatat oft aceeali putere respanditA sau
lucrAnd asupra mai multor puncte este slabit, pe
cAnd numai concentrarea produce efectele cele
mai mari; tot astfel si) cu energia omeneasca, care
nu este si
ea decAt un soiu de putere. In inval)
malagul nostru actual aceste lucruri insA, sunt

potismului li inimicilor nationalitAtii romAne. Prin

foarte comune, 9a incAt mai fie care architect este


li inginer, fie care inginer om politic, juristul om
de litere, toti impreunit jurnalilti de9i aceasta con-

coace de Molna.
DacA s'ar fi adus macar la incept un Zimmermann, un Max Muffler, lucru ar fi fost mai gray,
dar Austriacii au gAsit cif,: Romitnilor 9i. atAta le

fusie sau, mai bine ziand, boalit merge tot cres-

urmare, motiunea fiind primita, este bine de noi:


. .
minunatft vi am scapat geavem o
neratiunile viitoare de primejdia ce le ameninta!
Dar oare numai o simplit motiune eau numai de-

clamatille goale aunt destule pentru a face ca


Universitatea de I9i sit lupte cu cea de CernAuti?
Noi nu ne prea spariem de Universitatea din Bucovina, atat pentru cuvintele arfttate mai sus, cAt
si
din causit cA profesorii de acolO nu aunt laiste
)
)
celebritAti, cAci multi din ei au nume tot atAt de

neinsemnate ca )si acele ale profesorilor de din-

www.dacoromanica.ro

88

DOITE UNIVERSITATI.

pentru a asculta profesori mai vestiSi decAt 17nii

nAuiii posedA un ours pentru limba romAnA 9i


Universitatea de I9i nici until! Pc lAngA aceasta
se poate Ved6 cum toate cursurile afera de acel
pentru istoria romAnA aunt foarte genekale. Oare

Zibloy, Blumenthal, Goldbacher, Weissman, Tangl,

nu ar fi la locul sau ca in I9i sti in Bucurelti

Handl, Strobl sti Wrobel. ToatA primejdia pa-

in timp de tiesesprezece ani, a fost o sumA de li-

sit fie un curs pentru literature slavonA? CAnd


limbs, si literature slavonft aunt cheile celei mai
mart parSi al istoriei qi limbei noastre, oare nu ar
fi mai necesar un asemene curs decAt multe altele ? FArA a da facultaSilor noastre o intindere
mare, totus una mai naSionalA, in care sa se trateze, dreptul, naravurile, obiceiurile 9i datinele acestei Seri nu ar fi de prisos, mai ales cAnd sim-

cenciaii in drept, ceea ce nu impline9te de loc


aspirefunile Ialului ca centru intelectual. Dar
9i ce fel de licenSiaii se formeazA? Mai toate

Sim trebuinSA de a desvell cultuxa noestrA inteun


mod mai regulat f i potrivit trebuinSilor Serei.
ObservAm cA in CernAuSi se esplicA pravila lui

cursurile care so predau aunt de acele care

Matein Basarab, pe calla nici in Iasi, nick in Bucurelti nu se Sine soma de legislarile acelui Domn
9i ale lui Vasilia Lupu.
Deasemene am put vorbl 9i despre facultatea

e de ajuns". Apoi studentii din Romania care vor


avea ktijloace sA meargA in strAinatate negrelit

cl vor preferl a trece mai departe de CernAuSi

re a fi prin urmare pentru Romanii din BucoDar aceasta nu insamnA cA trebue sA lasAm la noi lucrurile in. stares, de mai nainte. Din
contra, Universitatea de Iali cum este ea acuma

vina.

nu poate fi de mare folos, dupl cum nici nu a


prea adus. Tot ceea ce a produs Universitatea

conluereaza a face din student numai un advoeat sau un funcSionar, prin urmare nu se predA
dreptul in mod 9tiinpfic curet, ci mai malt ca o
invaSaturA de meserie destinatA de a da pe fie

de stiinfi
care are nevoe de o mai intinsa des,
7

care an un nou contingent de funcSionari. Am citat

felire. Aice e locul de a spune dacA nu ar fi oare

cursurile cele mai mai principale de drept de la

potrivit a intinde studiile care pot sa ne dee an

facultatea din CernAuSi, pentru ca sA se petit face


o comparare citAm 9i cursurile ce se predau la I9i :
Dreptul roman

numar de oameni care sA se coupe cu industria si


in genere cu 9tiiniele ? Va fi greu fart indoiall
de a avea deodata li profesori numerotli ci buni
li studenSi in numAr insemnat. Pentru a puth ajunge la aceasta ar trebul un timp mai indelungat
9i totodatA ni9te msuri energice prin care BA se
combatA raul de la rAdAcinA. De sigur ea gresala

Dreptul privet roman li procedure civilA


Dreptul si procedure comercialA
Dreptul iiii procedure penalA
Dreptul natural
Dreptul constitutional, administrativ, dreptul ginSilor, medicine legalA Ili economia politicA.
Universitatea de Iasi poate fi consideratA ca
7

o scoalA de drept a cAreia intreSinere ar costa

pe stet anual aproape suma de 2500 lei pentru fie care' student, sumA numai bunA cu care
ar put stadia 9i in strAinatate. Cat despre facultatea de litere uncle numrul studenSilor ajunge
pe acel al profesorilor vom reamintl cit instrueSia

superioarit la noi trebue sA OA o Sinti cu total


nationala. Dar ce cursuri se predau? Literature
greacA, lath* *franceza; Istoria 9i literature ro7

de capitenie a intregei noastre instruciii a fost


o prea mare desvgire a studiilor curet literare
in raport cu cele 9fiinSifice 9i cred ca este timpul
de a ne intreba cum intr'o Sara cu. atAte gimnasii

licee li lcoli de tot soiul nu am ajuns a avea un


numer insemnat de oameni inv6Saii 9i pe langa
aceste mergem 9a de ru, atat in starea moralA
cat li in cea material& Confusiunea specialitaSilor,
de care am vorbit provine asemenea din prea mare
desv6lire a studiilor curet literare. Daca am fi facut
Icoli agricole li comerciale mai de timpuriu, dacA

mAnA, istoria universalA iti. fdosofia.

am fi intemeiat numeroase 9coli de meserii li de


arte, de sigur el nu ar fi silita, total tinerimea ce

De sigur cA prin aceste cursuri nu putem desv6li o generaSiune cu aspirari foarte naSionale.

ese de prjn 9coli de a alerga la funcliuni ti. atunci s'ar fi nascut nitte clase de oameni inde-

SA lAsam cetitorului sA rosteascA numele simSirii

pendenSi, luminaii, speciali si pe langA multe insti-

ce trebue BA no cuprinda, cAnd vedem cA Cer-

tuSiuni tehnice poate ca s'ar fi gasit boo 9i pentru

www.dacoromanica.ro

DUE UNIVER81TATI.

doue facultAti bune de drept 9i mai cu samA de


litere. Nu stim
pAnA intru cat starea noastra ma)
terialA este neaternatA de grelelele noastre, dar
e mai pre sus de ori ce indoeala cA numai intr'o

stare de prosperitate oare care se poate desvell


o clasA de oameni neafernati care sa se ocupe
cu litere i tiinte numai pentru dragostea lor.
Nu ne indoim cA i sistemul nostru politic este
de vinA la cele ce am arAtat, dar e foarte adeverat cA pentru a ne asigura o erA de culturA, va
trebul sA clutAm mai intai la regenerarea materialA prin desvelirea metodieft a bogatiilor naturale din pAme"nt, prin favorizarea studiilor indus-

triale, dar mai cu samA prin fedi. Atunci pe


langA literaturA vom putea eve vi 9tiintA. Lu
cml de care ne-am slujit mai putin pana acuma
9i nu am tint sA-1 incorclAm a fost vointa i aici
e locul de a ne educe aminte de principiul: voefte 0 vei putea ! Aceas.a ar fi cea mai bunft replicA ce s'ar pute da UniversitAtii din CernAuti
care a fost menitA pentru respAndirea culturei in

89

i prin urmare trebue sA studiem cu


luare aminte to ate amAnuntimile prin care am
m6suratA

pute sA-1 inaintam i sA-1 potrivim in aplicarea sa


cu tarA noastrA. Aceasta este de un intones de
cApitenie *chiar i prin aceea cA viata intelectualA

o unui popor alimenteazA izvoarele puterii sale


materiale. Doue lucruri sunt acuma la ordinea
zilei, anume: instituirea facultAtii de teologie
acea a corpului agregatilor. Ideea unei facultAti
de teologie este foarte oportunit i vrednicA de
laud& IgnorantA clerului nostru au ajutat foarte
mult introducerea tuturor reformelor ce au putut
sA ne treacA prin minte de un timp incoace. CAci,
cea mai mare parte din popor fiind necultA i demi impreunft cu ea, tot ce a voit sA facA clasa
mai luminatA de oameni a fAcut-o farA resisten-

tit din partea doporului prin urmare clerul nu


trebue sA remAnA deapururea in starea in care

stare indestul de cunoseutA de ori


oi eine. Este necontestat el poporul nostru an
ajuns la o mare decAdere religioasA. Adese ori
se aflA

se and prin sate tuella spuind el se due la

Orient.

bisericfi", inteleg6nd sub acest din urmA euvent


ercipna. Oare nu am pate ridica a-

Ill
SA mai arAtAm acum cAte-va din mijloacele prin
care s'ar pute introduce prefaceri folositoare in
inv6tAmntul nostru superior.

Cu toatA reaoa stare i lipsA de frequentare in


care se aft Universitatea de Itni, desigur a des-

fiintarea ei ar fi remediul cel mai reu ce i s'ar


pute aplica. Multe institutiuni decad nu numai din
lipsa lor proprie de vitalitate precum Ili din acees

a elementelor de unde isi trag puterea, ei si din


neingrijirea i negAsirea mijloacelor de care ne-am
pate sluj1 pentru a le inalta, adicA potrivindu-le o
organizare, care sA fie in deplinA concordantA eu
interesele i trebuintele locale. Multe din instituiile noastre pe cAte le-am eopiat de la strAini, de0
destul de strAlucitoare in formit, nu pot produce nici
un resultat bun din motivul cunoscut ce la alti oameni

sunt alte trebuinte. Ce sA zicem insit veznd cA


nici astAzi nu mai inceteazA acel nenorocit sistem
de oarbi imitare i copiere WA a judeca dacA
institutia sau legea strAinA este pentru noi bunA
sau rea ? Ori fi eine va pute sA se convingA clespre aceasta clad vom vorbl mai jos despre agregati. Inviltitmentul are pentru noi o valoare ne-

ceastA credintA printr'o instructie superioarA ce


s'ar da preotilor noltri id a cArei efecte s'ar arata prin seminarie, universitAti i pretutindene?
CAci asezAmintele maH omenesti nu decad infra
atAta prin nemultAmirea ce ne aduc ele inoele,
ci mai mult prin nevrednicia persoanelor in care
ele se intrupeazA.
7

Unui om lipsit de culturA numai religiunea poate


sA punA intim .cAtva un freu patimilor i instinctelor rele i and intr'un popor incult i simtirea
religioasA decade, atunci nu irtim ce sA mai gAndim despre dAnsul. PAnA ce nu vom aye "con numeroase vi bane in care sA se insufie tuturor

sentimental datoriei, inaltarea religiunii va fi htcrul de cApitenie de care va trebul sA ne ingrijim ; aa dar facultatea de teologie va fi binevenitA. Ea ne va face pe langA aceasta a cuno9te
mai de-aproape vechile cArti biserice5ti; in care
sunt pAstrate comorile limbei noastre ; deasemene

ne va u9uxa on timpul in tradueerea coreetA a


monumentelor religioase i insfirvit va favoriza
respAndirea unei sufiAH mai spirituale, mai ideale
peste formele religiunii noaatre.

www.dacoromanica.ro

DOVE IINIVERSITATI.

40

Dar pe en ne bucurAm de aceasta pe atitta nu


inlelegem cum au putut macar sA se gAndeascA
cineva la instituirea agregalilor. De ce folos va
fi aceasta dacA nu numai pentru acel al cAtor-va

De ce oare facultatea de drept are atitli studenti in comparnie cu cea de litere yi de Ttiinie ?
Desigur fiindcA corespunde unei trebuinle; fiindeit
numerosii
bacalaureali care es din liceele noastre .
)

oameni care vor mAri bugetul statalai fArA a educe

nu gAsese ceva mai bun de urmat cleat cariera

nici un bine ? DacA nu avem bark+ deshd care


sA ocupe cu demnitate posiliunea de profesori, a-

juriclicA. Titlul academic ce se dobAndeyte la fa-

tunci cum vom gag pe acei care sA indeplineascA


funcliunea de inlocuitori ai profesorilor ? CAnd

studenlii de la facultatea de litere sunt in acelaa numer cu profesorii, la ce ne vor slap i


agregalii? Oare trebue BA ne gAndim numai a
inmuy profesorii fArA a cerceta mijloacele prin care

am pute inmuil numerul studenlilor la ytiinle yi la


litere ? De vreme ce se cere instituirea agregalilor
pesemne se vede vre-o lipsA oare care in invMftmntuI superior. Dar simplainmuyre a personalului
ar umplea acea lipsA ? Ar trebul ca sA cAutfim a aye
mai intAi profesori buni celi indeplinesc misiunea
cu sinceritate i devotament, ea in alte teri gi a nu

le da prilej de a se arunca in mitycArile pasionate


ale politicei zilei; de aceastA chestiune este legatit
9i chestiunea concursului, care s'a discutat foarte

pulin la noi yi a eArei rele sau bunuri nu s'au


prea avat in vedere.
De vreme ce toate instituliile noastre moderne
au fost numai copii palide de la popoarele strAine,

ar fi bine ca sA luitm ceea ce este bun yi de la


alte popoare i nu numai de la unul singar. Acum
cAnd francejzi inyii au vezut insuficienta inve1Amentu1ai lor superior yi au voit sA se incerce a-I
transforma, in parte, dupA moclelul celui german,
ar fi nimerit ea sA cercetAm i noi mai deaproape

cultatea de drept pune pe tineri in posiliune de


a intra de a doua zi in magistratarit sau cel pulin
de a se hrAni, ori cat de modest, ea advocati,
pe cAnd titlurile ce pot clytiga in facultnile de
litere gi ,ffinte nu le deschid nici o carierA.
DacA la facultatea de litere s'ar preda cursuri
care sA aibA mai multA atingere eu viala noastrit
nalionalA i dacA cea de tiinli ar priml o desvelire eu tendintA mai practicit desigur cA studenlii
s'ar inmulll. Cum aunt ele acuma este mai pre sus
de ori ce titgAduire, eu toate declamaliile apitrittorilor ei, cA nu pot aduce nici un, bine. DimpotrivA dacit amundoue facultAtile ar primi un ca-

racter de yeoli normale, precum proiectase un


ministxu inteligent, nu numai cA ar fi frequentate dar s'ar educe un folos invetAm6ntului in

genere, de vreme ce nu avem leoli normale


superioare o mijloacele noastre nici nu ne ingAdue
a le aye in curOnd. Ar trebul dar sA desfiintAm

sistema de concursuri pentru postal de profesori


de licee yi de gimnazii yi a nu cere alt titlu pentru aceasta decAt acel de licenliat in litere sau
ytiinti. Astfel s'ar imbunAtAll atAt invillmntul su-

perior cAt yi cel secundar, pAnit ce s'ar cere o


mai mare capacitate de la representanlii sei.
PitnA acum nu are cineva decAt sit fie bacalaureat pentru a pate concura la profesoratul de li-

cee i deabia eyit de pe bancele ycoalei sA fie

destoinic a invna pe alii. Dar made e instruclia


pedagogicA neaparatit unui profesor; unde-i aunt

studiile generale mai intinse care l'ar pute face

deosebite, ar fi bunt% mai ales fiindeit trebue oft finz

se _petrundA obiectul ce preda ?


DacA deocamdatit pe langA indeplinirea acestor
condiliuni de citpetenie, am line samA yi de oare
care cereri mai midi, exprimate de un num& de profesori universitari din Iayi yi relative la imbunAtniri

reduyi in totdeauna la un personal indestul de mio;


am pate cita multe luorari potrivite pentra noi dar

de local, de biblioteeA, de cabinete de fisioA i ehimie

ete. de sigur eft efeote eu totul altele s'ar produce


9i s/ar cunoayte in curend. Universitatea noastrit

sit trecem la o altA chestiune foarte important&


Am spus mai sus eit se cautA a se inmulll profesorii, ear nu studentii. Ne intrebAm acuma care
ar fi mijlocul cel mai bun pentra a da Universiuyi noastre i in' special Universitnii de Iayi o
organizare astfel, incitt sA poatA fi mai znult frequentatit i ail producA un bine reaL

s'ar ridica yi nu am avea totdeauna prilejul de

organizarea invllrakaultzi german. Aya bunA-oarit

organizarea universitnii nu prin catedre, ci prin


profesori care dau cursuri deosebite in semestre

a. striga incontra Nenalilor yi a trAdittorilor, elnd


total nu atdrnA decitt de la noi. Nu ne ayteptAm
ea dorintele noastre sit fie implinite, eitci in nestatornicia yield noastre politica total aternA de
la capriciul momentului z pulini se gandeso la un
viitor mai departat. Sigur este insit cA incapacitatea oamenilor de stat se mesoarit nu numai prin

ceea ce fac, dar i prin aceea ce nu fao.

Tipografia NationalA

Redactors /acob Negrussoi.

www.dacoromanica.ro