Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CONVORBIRI LITERARE.
ANUL XI.
1 Martie 1878.
1 ApriIie 1877
Redactor :
Tacob
"s(egrwiTi.
i, 1878.
www.dacoromanica.ro
Anul XLNo. 1.
1 AprIlle 1877.
CONITORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie caret luni.
Murad, lacul de miere li marca fArA vad
De glorie, 9tiinp., putere, strAluciri,
1 6 3 9.
I.
1)
Murad sau Amurad IV s'au suit pe tron la anul liegirei 1032 care corespunde cu anul de la Christos
1622.Acest Sultan au foot bizar, crunt si dedat la
patima beliet. El avea plecare a face lucruri nepopotrivite cu demoitatea tronulni, si adeseori il apace
furia de a versa !lenge. Abut i ales noaptea din Sarah], en sabia goall, alerga ea un ncbun pe strade
si ncidea pe o:ne inalnea Alte ditti el "plicea sa
tragit en arcul in oamenii care treceau pe isub feregret(' Faraiului, Welt numerul victimelor crrziei
lui s'au suit la fabuloasa Writ de 14000. Fanatic, la
inceputul domnirii sale, Murad pedepsea en moartes
pe ori cine boa yin sau cafe, pe ori 'sine fuma opium
eau chiar tutun. Ll ordonase prin urmare inchiderea
tutnror cafenelelor din Constantinopole si din toate
celelalto erase ale imperiului, inse dupe, ce BecriMustafa il fica sit gusto sl el aprecieze vinul, Sultanul devenind cel mai de frunte betiv, invoi tuturor
Mohametanilor a vinde si a bea spirtoase, incontra
prescriptiildr Coranului.
yield belief, si moartea lui canna do &mete mirpv/t patimA an fest privith ca nu eveniment fericit
peutru popoarele apItaato ale imperiulut. (Cantendr,
Istoria impereului Otoman).
3)
4)
www.dacoromanica.ro
13ECRI MUSTAFA.
BECRI MUSTAFA.
dfislO, Egipetul.
10)
11)
12)
13)
14)
15)
16)
Abaza, unul din Pasii cei mai puternici, revoltanduse, s'au adapostit malt tiznp intre zidurile 1 memmului.
17)
1$)
www.dacoromanica.ro
BEORI MUSTAFA.
Profetul
Mai mult si mai mult Ana, sunt BecH Mustafa!"
Betiv fara de lege! racnelte-un Ulema 2 3)
Betiv in legea noastra belly? . striga Sultanul;
I
27
2 0)
2 1)
2 2)
2:1)
2 4)
NOAPTEA BAIRAMULUI.
www.dacoromanica.ro
BECRI MUSTAFA.
I V.
E T I A.
2 6,)
forulni.
Diverse local Vati de pe mAlurile Bosforalai.
22)
www.dacoromanica.ro
BEM MUSTAFA.
17
71
27
Allah 1...
Eigvallah! aclaoge Becri. 18)
,,Vezi multe!
ghiatA
Prin
BECIII MUSTAFA.
Femee! ah !.
Cum ?.. vrei s'o vezi tu ?.. fie 1.. dar n'a fi vina mea
31
a CAnd
V.
FERINGHIS.
Rusine-i
sa te vacia pe tine, Sultan mare,
,
CAzut, fArA putere, invins de-un pie de yin.
Te scoalA!. Via0-i dulce cAnd e paharul plin.
), Te scoalt I . eata cupa, desarto pita 'n fund
Cum ai lAsat in mine deTertul eel profund."
,)
www.dacoromanica.ro
mai din urmg Germania i Italia care strAlucesc prin producerile lor stiintifiee, literare
si artistice sau prin mAretia descoperirilor lor
practice suut totodatI terile acele in care oamenii i impreung cu ei Statul e mai bogat.
Diucontra Spania, Portugalia, Turcia i taxa
noastrA sunt cele mai inapoiate atIt in privirea intelectualA cAt si in cea materiall.
Dacl cAutAm sl ne lAmurim in mod stiiinlific aceastA strinsI legAturA intre starea materialA i acea intelectualA a unni popor vora
De aice resultA nnmai decAt cA ori ce _poStudii asupra stdrii noastre actuate.
PARTEA v. *)
I.
www.dacoromanica.ro
aceea va produce grAu, orz, sacarA en imbelugare ; deci va elute set Onda prisosul peste
trebaintele sale in strAinAtate pentru ca cu mij-
Dar aceastA coall ca toate ideile exclusiviste an disprut i astAzi nime nu mai sustine cA singura agricultura, ar fi productivA,
ci admite cA i munca industrials dA natere
la valori reale. DacA insA aceastA idee a
www.dacoromanica.ro
.A.ceti comer-
dincontra, dad industria ar fi alhturea cu agricultura atunci mai inthi ar trebul mult
mai putini comercianti, fiindch agricultorii
s'ar pu0 indrepta pentru nevoile lor la insugi
fabricantii, apoi darea plAtith acelei clase ar
fi malt mai midi, fiindch ei, hand obiectele
ce le-ar vinde d.e la fabrica vecini n'ar putb
niciodath cere un procent Mitt de mare.
Din aceast v6nzare eftini a productelor
pAnAntului gi din cumpgrarea scamph a obiectelor industriale precum gi din darea cea
mare ce trebne plAtith comerciantilor va resulta o shrhcire a poporalui care in curgnd
trebue sh recurgh la imprnmuturi pentru a.
www.dacoromanica.ro
10
sustin nevoile sale i o lipsi de bani in genere sinatiti de intreaga societate pentra care
florirea manufacturelor ear4 din parte-le atray in lard metalurile nobile. Mijloacele de
train sporesc prin nrmare in terile acele in
care curge banul i scad in acele din care el
se scurge. In toate aceste din urmi pimbtul
i munca stan in preturi foarte joase. Si
li se dee manufacturi ci g se pue prin aceasta pe locuitorli lor in stare de a combina lucrurile lor i ei vor dobAndl bani i-i
putineazi anume piedlcile care stan intre producaor i consumator, intocmai ca i dciimurile de fer i fabricele. Fie care imputi-
aceea ci, cu fie care imbunatitire a mijloacolor de schimb, partea celni ce transports,
a fabricantulni i a capitalistnlui de bani, este
miccurati i remine o citime mai mare de impirtit intre producgtor i consumator. Acectia
teri statul pltiteste numai at 8 salt 5% la noi trebue se plitaasca 8, 10 qi 12%. Ear particularii plitesc
la noi 16, 18, 24 in ice de 53 7, 96/,, co pl6tesc in
alte ter].
lor liber-schimbiste.
Do Writ ecoala mercantill se punea o valoare foarte mare pe faptta cA balanta comerciului si fie favarabild, adici, cA suma de
batd de metal importata pentra productele
www.dacoromanica.ro
it
de shilingi.
sett,
5)
(earl de cel ce s'ar pate face deadreptul prin schimb, dAnd bunloarA muncl
s'ar pate face decAt foarte patine din aceste
schimburi i barbati femei i copii ar pert en
milioanele pentrn cA nu ar fi in stare a priml
hrang, i imbricAminte in schimb pentru munca
www.dacoromanica.ro
51
12
,11i{
lor naturei credo en fie care unrare a cornbinatlei i aceastg din urmg sporede en creterea insudrii de a comenda ajutorulni metalelor nobile. Bogitia dar trebue s sporeasel acolo mai rgpede nude aceastg insndre
este cea mai depling, prin urmare uncle banii
sunt in numr mai mare. 8)
turg 7), pretul eel mare ce se pane pe gunoiere in terile striine. In Anglia valoarea gunoinIni total intrebuintat in toatit tare se urca
in 1850 la 2 miliarde 600 milioane lei noi,
o sum /. en mult mai mare cleat cifra introgului comerciu exterior al Angliei 8) Pentrn a
avea insi o idee despre importanta gunoitului
ar trebul s mergem in China undo fiecare musefir poftit la masg nu e liber de a piece ping ce-d
indeplinede oare care trebninte in case uncle a
mincat. Excrementele oamenilor i ale animalelor sunt inteadever gunoinl eel mai bun; d s'a
calculat ci din fie care ora de 1000 de oameni
crederea plintelor sunt mgrginite la o citime oare care, de nude scotendu-se pe fie ce
an cite o parte, ele ameninti a seca en total.
De aice se nade nevoea de a inapol Omentulni prin gunoiere, sncurile luate de la el in
producerea anuali. Nici nu se tie la noi
in targ, in care agriculture en totul barbell inapoete puterile pimbtulni numai
prin odihnirea sa ca pirIoagk sau ca bgt6.)
10)
Chad pamentul sta in parloagh scoate din el buruene: bnruenile ee winch ai putrezesc. Resturile ce es
din putrezirea burnenelor koesc pinAntul. Chad pam6ntul remane in batatura vitele merg si-1 pasc si
phscinda-1 lash pe el baligele kr. Baligele uschoduse i pntrezind inoesc pim6ntul. Ion Ionescu, agricultura jadetului PuMa. p. 225.
Carey, 1. c. p. 148.
Carey, I. c. p. 148.
Thuinen. Der isolirte Staat.
www.dacoromanica.ro
18
nu mai putin sIngele gi oasele lor, care conin fosfor i sant mijlocul cel mai bun de
ingrAgat pgm?intul. ") Apoi de la o fabricA
de zahar s'ar put intrebuinta toate remAgitele sfeclelor dupft scoaterea zaharulni ; de la
12)
traversent tonjours les abattoirs et cet engrais si prcieux et compltement perdu." Obdnare. La .Roumanic conomique Paris 1876 pag. 146.
D. Ion Ionescu, unul din cei mai buni cunoscAtori
al agriculturei noastre ii exprimi in modal urmAtor
pirerea &supra agricultnrei din jadetul Patna ceea
tieu putin
atAt de orbitA
gi de protivnici intereselor sale, prin secarea
singurului isvor de productiune, de care dispune.
Al treilea
r6u,
insemnat ce se nagte
ceasta insl este cu neputintA intr'o tarA carat agricol, fiindcA, singnra ocupatiune productivA putincioas1 este munca cImpulni pe
care nu o poate intreprincle decIt proprietarul de pArOnt, sau un num& oare care de
arendagi. Ce vor face ceilalti oameni din acea
societate ? Neav6nd nici an alt mijloc de
hranl se vor indrepta Writ consumatorul cel
mai mare, aka stat i-i vor oferi lui pentra
Se va nagte
www.dacoromanica.ro
14
se va produce ci un alt au care este de naWrit mai mult politic, i periculos mai ales in
Odle acele ce i-au luat drept norm/ de viaSA
principiile democratice. Inteadevhr din cine
ce le clan dupi interesele lor agricole i fancSionari san aspiranSi la functiuni ce le dau
dupli interesul lor personal ! In zadar deci se
striga dupti libertate in o Sari curat agricoll,
cIci ea nu este cu patinSI cleat acolo uncle
sunt oameni liberi, ear oamenii liberi nu se
aflit deat in o Sara in care ci industria joacd
un rol insemnat.
Am enumerat pang aid relele la care este
expush o Sara curat agricola i am vzut cA
sunt nrmItoarele mai de apetenie : o balanid
dPfavorabild a cotnerciului care aduce dupd
sine lipsa de numerar; neputinta ingrferii
pam6ntului pi eecarea cu timpul a puterilor
acestuia ; formarea unei dart de proletari care
aspird dupd funefiuni i aruna in o vednic4
turburare societatea in care au luat natere
qi in sfirfit neputinta infiintarii unui guvern
bazat pe ideea libertatii.
131 Saranii trIesc au in o Sari curat agricola provine din catigul cel prea mic in raport
www.dacoromanica.ro
1g
lucruri. 15)
Ce si mai zicem insI de imoralitatea societatii care este urmarea neaparatA a burll-
chestiunea interesanta a descreqterei populafiei creqtine in Romania. Imprumutilm de la d-sa nrmatoarele date: Dupa recensementul din 1844 numeral lo-
vedem:
Escedentul
Escedentul
in anul nasculi moili nits.-asupra-mor. mor.-asupra-nas.
1870
1871
1872
1873
147,652
146,010
189,084
141,766
111,963
114,676
132,608
141,982
86,689
'10,434
a
9I
6,576
227
www.dacoromanica.ro
16
Morei
NAscuei
anul
1E:70
1871
1874
1873
Total
Crestini
Israel.
147551
145010
139084
141755
573101.
139927
137130
131530
134118
542716
7025
7874
7549
7637
30685
Total
111663
114570
132508
141982
501029
Crest. Israel.
106795
109546
127549
136199
480165
5168
6031
4959
6903
20864.
bane unde nura6rul cel mare al burlacilor neprodndtori cle copli i reaua ingrijire la care aunt exputii
copil nelegitimi, sporesc mai cu sami mortalitatea.
.Ndscuti fi moll; crestini qi israeliti in comunele urbane
Morei.
Islascuti.
I annl
1870
1871
1872
1873
Total
27189
2821r
28265
27746
111718
Crestini Israel.
21520
22022
22472
21962
Total
Crestini
5969 31925
27576
6296 3090:. 26777
5793 3473
26408
5820 371 73
23069
23118 132969 1158,10
Israel.
4339
4381
4065
4604
17139
8704i
Crestinii perd 132% pe an in nrbi; Evreii nn perd
decat 722/6 la and prin nrmare c5.stig11 27% la ma
Nciscuti fi magi creitini fi evrei in comunele rurale.
anul
NAscuti
Total
Crestini
Crestlni
1656
80048 79219
1678 83668
82765
1756 100035 99141
1817 1(14307 103210
Israel.
829
903
894
1099
6907 368ubt 864235
8725
Crestinii perd 78% prin nrmare an nn spor de 220/
0) In tara noastri nu se giseste cirbune de pimint adevrat ei nnmai lignit care este o formaliune
de ele ineat ploile eran moderate ; and seceta se prelungea, padarile prin recoreala lor
imblanzean efectele secetei daca nu &idea nag-
si
Morel.
Israel. Total
www.dacoromanica.ro
-17
Alecsandri zice :
(Sentinela RomAnA
Belintineann:
De la lungi resboaie, Mihai cu mArire
Gr. Alexandrescu :
A. D. Xenopol.
Const. Negruzzi :
Se intore cu bArbMie, se inlirA ear la loc
resboiul se'ncl9teazA mai ucigal, mai cu foc.
(Aprodul Parke).
Donici:
SCRISORL
SCR1SOAREA IL
are And neajunsul de a schimba o zieere puternicA i barbAteaseft cu alta slabl i mueraticA. CAnd rosteti resbolu, simteti indatit cl este vorba de ceva serios, amenintAtor, pe and cuvAntul resbel este departe de
a-ti detepta o asemene gAndire. Aceasta este
IrAcArescu:
Beldiman:
Conten9te tot resboiul: il scot afarl pe mort
Cu nespustt intristare pe mAnile kr il port.
(Jalnica Tragodie).
www.dacoromanica.ro
18
SCRISORT.
resboiu,
OH la nunli, oH la rcsboiu
Cand ne-om lupta noi cu voi
(Roman Grue-Grozavanul).
Conachi zice :
Dar toate in asta lame stint supuse la schimbare
Se resboesc, se sfarama, se prefac far' incetare
(Cercare de voroava asnpra omului).
resboiu,
RomAnii au pierdut obiceiul resboaelor. Yechile noastre chronice aratit a RomAnii eran
odinioarA un popor resboinic ; ce fel sant ei
astAzi? AceastA intrebare ne dovedete ceea
ce am zis in scrisoarea intAia cA acleseori in-
Alecsan
rebbel
resbelnic
sau poate
resbelic
frA voie.
ridicul aceetor vorbe au alcatuit din ele ateva frase ce nu voin reproduce, dar pe care
Bolintineanu:
De Maghiari resboinici fuge 'ncimjurat
(Mihai scapand standardul).
N. Schiletti:
ai regelui resboinici se inchin la Durnnezeu
(Blistamul Cintaretului tr.)
pag. 88.
www.dacoromanica.ro
SCRISORI.
19
belului!
0 zicere tot aa de curioasa este moravuri in loc de naravuri. Scopul a fost i aici
de a da vechiului cuvent de origine straina
De exempla dad am vol a traduce in romlinete armatoarea frasa franceza, : Chez les
peuples qui out des moeurs les filles sont
faciles et les femmes sv res etc , , am zice
deantata ea acea a unui boer mare din Moldova care a dat Domnitorului Ord toate moiile sale pentru ca Reesta sa-i Orate maim
in fata mai multor marturi i sa-i harazeasza
tidal de baq-boer. Domnitorul i-a saratat
maim, i-a incuviintat titlul i la mazilire s'a
gasit stapan poste cea mai incemnata avere
www.dacoromanica.ro
SCRISORI.
20
igi indeplinise o
Dacit naravuri ar insemna o aplecare obidnuita spre rele precum insemneaza cuv6ntul
zice naravnri bune, pe clt se poate zice viciuri bune sau virtuti rele.
In traducerea Descrierii Moldovei de prin.-
cA toata lumea cea cu naravuri bane i hulete". Addogirea epitetului bun, in aceste
www.dacoromanica.ro
SCRISORISTAN PATITIM.
cea nout pe scriitorii cei buni, adAnci cunosctori ai geniului i. formei limbei noastre,
avem graiul viu al poporului i. toad bogAtia
literaturei populare; ear pe de alta avem
Iacob Negruni.
21
v6z6nd i
fAc6nd.
pe care-1
chiema Stan. Si Maul acela din copiltria
lui se trezise prin strAini fArit st cunoasct
tata gi mama gi fArit nici o rudit, care s1-1
ocroteasct gi s1-1 ajute.
Si din capul locului nimernicind el de colo
phut colo pe la ugile oamenilor, de nude Omit
uncle s'a oplogit intenn sat mare i. frumos.
Si aici slujind cu credintit ba la unul ba
la altul, pant la v6rsta de treizeci gi mai
bine de ani, i-a sclipuit putine parale, ateva oi, un car cu boi i o vacugoart cu lapte.
Mai pa urmt gi-a injghebat i o cAsutit gi
apoi s'a statornicit in satul acela pentru totdeanna, tr1g6ndu- se la casa lui i muncind ca
pentru dnsul. Vorba ceea : gi peatra prifide
mucchiu, dact ede malt intr'un loc.
stAtut,
uritul nu m6 kat;
De urit sit fug in lume,
Uritul fuge cu mine.
www.dacoromanica.ro
STAN PATITIIIA.
22
bala
priml-varA,
ba la vark baear la
cA ei i-au hat toatA nklejdea. Amu, intr'una din zile fiecAul se scoalA de noapte, face
mhmAligA imbrAnzith i ce-a mai dat Dam-
pe mare i pe useat
Atunci dracii s'au imprAtiet jute ea falgerul in toate pArtile. Unul din ei an apucat
spre pAduri,
trebAlul
www.dacoromanica.ro
STAN PATITIIL.
28
Atunci dracul dit o rang pe la talpa iadului, sA vada ce lipsete i apoi ese inte ca
scanteea i se tot duce inainte la slujba, dupa
poronca lui Scaraoschi. Si and pe aproape
'VIA Hormuz, na Balan, nea! Znrzan, dati-v 'n laturi... Da de undo eti tu
mai flea ? i. ce cauti pe-aici, spaima canilor?
www.dacoromanica.ro
STAR PATITUL.
42
ce ai d-ta deacolo ?
Da pe d-ta cum te
chiaml ?
Cu antereu de canavaiA
hudulei."
Chirica atnnci incepe a zimbl i zice :
De-oiu gad, mi-i da 1 mie dintegnsa ?
de per ?
Nn-1 tiu pe acela, dar Chirica mg chiamg.
Apoi clespre mine fie ori chie ti-a fi
ngnal, dar tiu 'c'a nemerit-o bine, de ti-ai
pus nnmele Chirica : pentruel eti un fel de
vrithioiu inchircit.
Apoi dg, bade, inchircit, vrAbioiu, cum mg
vezi, acesta slant, am vgzut en ci hoituri mari
i nici de-o lume: la treabg se vede omul ce
Ce sg fie, zise Chirica : Is. fata easel, vatra, focal, pirostiile, claunul, apa dinte6nsul,
flina i culeerul Ban melesteul.
Bun, mAi Chiricl, ia acum v6d i en
el nu ecti prost. hail cgt sa-ti dan pe an,
ca sg te tocmesti la mine ?
Apoi eu... nu m6 tocmesc en anti.
Dar cum te tocmecti tu ?
www.dacoromanica.ro
STAN PATITIIL.
26
Mai gtii ? Bine-ar fi mai Chirica, dac'ar fi toate eu lapte ate le spui. Dar
d-ta.
en stea in frunte.
stapan, ca
panea cea bung; numai s avem vorba dinainte, s nu fii Ma de gar* c'api mi-i sa
nu me scoti din sarite i sa me fad cateodata se,-mi es din rabuc afare.
Nici despre asta nu me tern ca-i banul;
bade Ipate.
par' a era
ma'sa,
Ipate
www.dacoromanica.ro
STAN PATLTUL.
20
Da ia lasa-me la
pardalnicul, stapane
en zece
www.dacoromanica.ro
STAN PATITUL.
27
www.dacoromanica.ro
STAN PATITIIL.
28
noi.
mee ?
dracul.
www.dacoromanica.ro
dacit
STAN PATITEIL.
i se aprind lui Ipate al nostru calcgele. Chirica era i el pe-acolo, i cum se lasA Ipate
din joc, spirituul dracului i zice :
Ei stgpane, par'cl te-ai cam aburit la fatit,
nu tiu cum ; ce zici, aa-i call vine la socotealA ?
1 ..
hl !
Apoi do, mai Chirieg, tu m'ai tot cihlit de cap pana acum, sl ma insor sA mg
insor, de mi-ai aprins pofta de insurat, 1
apoi acum tot tn o urubueti i-o intorci,
cum Ili vine tie la socotealg.
Stapine, tii di en nu-ti voese 1.60 ; ascultl-mg cli n'ai sl greeti.
Ipate anzind aa, se cig dupa Chirica i se
intoarna ei sara acasg, .tot cum s'au dus. Insg,
cum ajunge a casg, par'cl nn era acela ; muncea el nu muncea, dar tin el se frimanta cu
gandurile i deabia atepta sa. vie Duminica
viitoare.
men in fantIng.
Cum asta mai Chiricg, ?
29
cli
nici asta
www.dacoromanica.ro
STAN PATITIIL.
SO
ce .fae.
snratulni. S'apoi
tii
hulubai.
Doamne mai Chirica, bun suflet de ferace mai am ! Bine mi-ai ales-o.
Mina, stapitne, nu-i cuv6nt, dar tii eh
este-o vorba : cand nici nn gancleti, atunci
te trantete, las' sa, vedem. Ia, adu-ti aminte,
ce ti-am spus odata, ea i asta cat 6i de buna
si blajina, tot are o coasta, de drac intebsa,
care trebue scoasa, numai cleat, dad ti-i voea
sA ai femee cum trebue 1 s'o dui en (Masa
www.dacoromanica.ro
STAN PATITUL.
81
rid ?
N'aibi grijt sttptne, poi st te dud i pe
st te cunoast.
Ipate voind st se incredint,eze i despre
asta, ascultt pe Chiriet i se duce : i cum
ajunge in sat, trage in gazdt la babt, o ia
cam pe departe, i- i spune ca si-i aduct desalt. pe nevasta lui Stan din satnl cutare, la
d6nsul.
www.dacoromanica.ro
STAN PATITUL.
82
femeea.
tem in mgt.
inceapa a plange ; pe urma pipa 1 tot ateoleact 9i el are sa inceapt a tipa. i atunci
tatu-t6u, cum 6i el sup6racios, are sa zica de
la o vreme sa iei baetul i sa-1 daiia incolo la baba cea de-alaturea. Ta cum 6i auzl
Femeea lni Ipate i en baba, cand se trezesc din ametala, nici ta drnmet, mid tu copil, mid ta nimica 1 Atunci odata incep ele
www.dacoromanica.ro
STAN PATITIIL,
88
patit!
Copilasul nostru nu mai este !
i i spune toati intamplarea, dupa cum se
intelesese en baba. Ipate atnnci l zice :
Lag, mai femee, el de- om trAl vom fi noi
harnici sa mai facem copii. D6, en eine sa,
te sadesti ? pesemne asa a fost BA fie de la
D timnezeu !
gi
www.dacoromanica.ro
84
DOUE UNIVERSITATI,
Isst i Cerniutt.
Se stie cA in 1875 s'a serbat in CernAuti aniversara unui veac de cAnd Bucovina a fost intrupatA imp6rAtiei austriace, nu prin arme, ci prin
viclenie si tradare. Ca dovadA despre infrAnarea
elementelor locale prin cultura i energia nemteased, guvernul austriac a intemeiat acolo i o
Universitate. Asupra scopului serbArii din CernAuti si al intemeerii unei UniversitAti nemtesti
in acel or9, noi cei intAi am desteptat publicului
romAn prin un articul ca am publicat in Revista
noastrA in zioa de 15 Fevruarie 1874.*) CernAutii
nu sunt insA un centru atAt de mare si de lumi-
www.dacoromanica.ro
l tor.
85
DOVE IINIVERSITATI.-
in)
trei de unul, 9a ineAt unii dintr'ensii stint ocudin cursurile cele mai insemnate ce se predau:
G-eografia bisericeascA vechie 9i a ev. de mijloc
www.dacoromanica.ro
DOIIE IINIVERS1TATI.
86
sill pe studentii ce vor frequent& facultatea teologicA sA invqe numai decAt nemt9te.
SA trecem acuma la facultatea juridicA ei a ?tiintelor de stat. Ake se propun vre-o 26 de cursun dintre care vom cita:
Istoria dreptului german
Istoria comparativA a celor mai insemnate drop-
i sA
IL
In 1860 Octomvrie in 26 s'a inaugurat deschiderea UniversitAtii de Ia7i. StrAmutAndu-se Capitara in Bucureeti, care devenl astfel centrul politic al RomAniei, s'a zis cA lard ca desdaunare
va trebul sA devinA centrul intelectual, realizAndu-se aceasta prin. desv&lirea i buns organizare
a acelei institirtiuni. Dar ea mai totdeauna la noi
una s'a proiectat i aka s'a fAcut. Pe eAt a fost
de mare planul infiintArii, pe atAta a fost de micA
indepfinirea lui i statul organic prin care se a-
www.dacoromanica.ro
DOUE UNVERSITATI.
87
stritine de cittrit studentii romani este de a le desvoll inteliginta intr'o atmosferi cu totul stritinit,
ma inoitt dupit ce se intorc inapoi fie care voe9te
sit aplice terei noastre ideile terei in care a studiat. Insit fiind cA cei mai multi din tineri
nu aunt bine pregatiti pentru studiile li civilisaiia pe care vor aft le pOtrundA, ei nu aunt
loviii decitt de formele ei; li drept resultat yedem cit tot ce tea introdus pitnit acuma la noi
nu a fost decitt forme acitrora rele am inceput
acum abie a le simp. Dimpotrivft dacit tinerimea
romanit ar studia in tarft (la nifte Universitly
btme, se intelege) ar veni de timpuriu in atingere cu istoria, limba 9i naravurile patriei kr ;
s'ar deprinde mai din vreme a cunoalte trebuin-
generatiune mai omogenit li cu simtiri mai naSpre aceasta trebue deci sit tindit Uni-
Vonale.
versitittile noastre.
cn scrieri serioase, in Joe de a cituta a trece necontenit de la Universitate la luptele zilnice ale
politicei de partid, lucru care nu poate aduce decat desorganizari. Nu e vorbil, s'a incercat de un
ministru inteligent 9i competent oare care indreptAri
de idei gre9ite 9i de principii false tree drept adevOruri nestramutate. Dar ce s'a facut in urmit ?
Se fAca un mare sgomot clad s'a intemeiat Universitatea de CernAuti vi s'a strigat impoiriva
transformArii celei de Iali iii mai la urn-ill% pAnA la
interpelarea d-nului Coganiceanu, ea recAzit in cea
coace de Molna.
DacA s'ar fi adus macar la incept un Zimmermann, un Max Muffler, lucru ar fi fost mai gray,
dar Austriacii au gAsit cif,: Romitnilor 9i. atAta le
www.dacoromanica.ro
88
DOITE UNIVERSITATI.
Matein Basarab, pe calla nici in Iasi, nick in Bucurelti nu se Sine soma de legislarile acelui Domn
9i ale lui Vasilia Lupu.
Deasemene am put vorbl 9i despre facultatea
re a fi prin urmare pentru Romanii din BucoDar aceasta nu insamnA cA trebue sA lasAm la noi lucrurile in. stares, de mai nainte. Din
contra, Universitatea de Iali cum este ea acuma
vina.
conluereaza a face din student numai un advoeat sau un funcSionar, prin urmare nu se predA
dreptul in mod 9tiinpfic curet, ci mai malt ca o
invaSaturA de meserie destinatA de a da pe fie
de stiinfi
care are nevoe de o mai intinsa des,
7
pe stet anual aproape suma de 2500 lei pentru fie care' student, sumA numai bunA cu care
ar put stadia 9i in strAinatate. Cat despre facultatea de litere uncle numrul studenSilor ajunge
pe acel al profesorilor vom reamintl cit instrueSia
De sigur cA prin aceste cursuri nu putem desv6li o generaSiune cu aspirari foarte naSionale.
ese de prjn 9coli de a alerga la funcliuni ti. atunci s'ar fi nascut nitte clase de oameni inde-
www.dacoromanica.ro
DUE UNIVER81TATI.
89
Orient.
Ill
SA mai arAtAm acum cAte-va din mijloacele prin
care s'ar pute introduce prefaceri folositoare in
inv6tAmntul nostru superior.
sentimental datoriei, inaltarea religiunii va fi htcrul de cApitenie de care va trebul sA ne ingrijim ; aa dar facultatea de teologie va fi binevenitA. Ea ne va face pe langA aceasta a cuno9te
mai de-aproape vechile cArti biserice5ti; in care
sunt pAstrate comorile limbei noastre ; deasemene
www.dacoromanica.ro
DOVE IINIVERSITATI.
40
De ce oare facultatea de drept are atitli studenti in comparnie cu cea de litere yi de Ttiinie ?
Desigur fiindcA corespunde unei trebuinle; fiindeit
numerosii
bacalaureali care es din liceele noastre .
)
Tipografia NationalA
www.dacoromanica.ro