Sunteți pe pagina 1din 37

..

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL XI.
1 Martie 1878.

1 ApriIie 1877

Redactor :

Tacob

"s(egrwiTi.

i, 1878.

T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.


Ow,

www.dacoromanica.ro

Anul X1.No. 9.

1 Decemvrie 1877.

CONVORBIRI LITERARE,
Apare la 1 a fie carei luni.

SCRISOR I.
SCRISOAREA. V.

Gdsese de trebninVi EA mai ating i ateva intrethri limbistice care s'an infitoat odati cu introducerea zicerilor celor none i
en inceperea intrebuintkrii limbei romlneti
la scrieri tiinifice. Aceste intrebAri sunt
i astazi AncA nedislegate i vor fi poate
multA vreme And obiecte de controversA ale
filologilor i literatilor notri. Scopul meu

nu este de a face filologie, ci numai de a


privi en lnare aminte mersul lucrurilor i a

s'a dat acestor cuvinte terminatia in ie, precum se vede din vechia noastrA legislatie ;
s'a zis direcfie, nafie, lecfie, resolufie etc. De
la o vreme insit cAti-va filologi romAni, discoperind cA alto cuvinte latine analoage i
foarte vechi in limba noastrA, 1uaser6 o altA
terminalie i a nnme in dune, an propus ea
toate cuvintele de aceastA specie non intro-

duse sA s formeze duo. mast./ analogie.


De vreme cc de la rogatio, tionis, am fAcut
rugaciune, apoi trebue negreit sA zicem i
naciune, resoluciune, locaciune, terminaciune

etc, del altfel nu am fi consequeaci. V6and


el pnblicul ridea mult i-i bAtea joe de aceastA ciudatA inoire, alti filologi au propus
ca ciunele sA se prefacA in fiune, did aceastA

prin presnpuneri 1 asenaAndri


care va fi dislegarea probabill, ce va da poporul romAn controverselor i nedumeririlor

terminatie ar fi cea adev6ratA pe dud ciune


ar fi o forma corupta.*) Trebuea dar sA zi-

de a stitzi.
I. Constitufie, constituciune, constitufiune,

tine, intuifiune etc. Po do altl parte Eliad a


propus terminatia latinl carat/ constitufio,

constitufkne, constitutio, constituire.


OdatA
en infintarea regulamentului organic i chiar-

gen. constitufiunii, lecfiunii i insfirit,


pe 1LngA toi acetia s'au mai artat cAti.

mai inainte s'an primit in limba noastrA tin

va inbitori de limba italianft care ne-a sfatnit sa nu zicera nici (io, nici dune, Mei
fiune, ci fione, nu prea tia pentra eel poate

data srt aim

num6r insemnat de cuvinte latine cu termina/fa io gen. ionis, pe care le an nu


numai toate eelelalte popoare de origine romanicit dar l multe altele Arline, La ineeput

cern: direcfiune, nafiune, lecfiune, terminafi-

lecfio

*)

Expresia forma coreptit" joadi un rol foarte insern.


nat la noviti inyOtallb

www.dacoromanica.ro

42

int

SORIBORI,

=NM

numal de dragul Italienilor; aga dar lecfione


intuifione, terminafione, nalione, constitufione,
multiplicafione etc.

De la inceput literatura, adici adeverata


pistrAtoare a limbei, s'a ridicat cn pntere improtiva tuturor acestor inoiri. Constantin Negruzzi*) gi multi 11101 ca gi densul, dar mai

pare gi ca mAni nici ei nu vor mai tine la


aceastii regalA a reposatulni lor magistru :
Ciunele este dar mort gi ingropat gi nu va
mai invia ; de aceastA primejdie an scApat
Tot aga s'a intAmplat gi CU io
RomAnii
i, cu fione, care pot zice ci au fost copii nAs-

dar i-a hat And in ris in multe alte

cuti morti. Temeiuri teoretice pentrn sprijinirea acestor terminatii nu prea aunt, gi gnra
RomAnului nu le prea poate rostl curat, ori
ctA osteneall gi-ar da. De altminteri fione
este adoptat de Dictionarul academiccea mai
mare dovadl c poporul romAnesc l'a respins

scrieri gi chiar comedii de ale sale. Pentrn


a curma controversa, Alecsandri propune sa

cn desavirgire.
Din toti, fiunigii an fost mai norocogi. Degi

Intim infinitivele verbelor corespunzetoare care

hap. in ris de oamenii de litere, ei Ineran

in limba noastrA an devenit precnm se gtie


substantive.") Vom zice dar o constituire, re-

in Were introducend fiunele in gcoalt pe nesimtite. Ca teorii limbistiee bane san rele,
cii o statornicA intrebuintare, en vecluice indreptAri in vorbirea gi scrierea geolarilor ;
mai en esclamAri indignate, mai cu carcere

ales V. Alecsandri an purtat un resboiu de


moarte cu filologii nogtri in privinta aceasta.
Nu numai in revista sa RomAnia Literarg"

Alecsandri a lovit in ciuuifti la ori ce ocasie,

solvire, multiplieare, reducere, in loc de multiplicafiune, reducfiune, etc. Representantii


acestor deosebite sisteme tiind cn o indArAtnicie

caracteristicl filologilor la terminatia lor, me


intreb care va fi resultatul final al alter certe
gi care va fi forma ce va fi primitA gi pAstratA de poporal nostril pAn in sfirgit ?
De pe acum vedem c ciunele a cAzut sub
povara atAtor loviri gi lad in ris. Nimeni in
Romania nu mai zice sau scHe constituciune,
resoluciune, incriminciciune etc. CAti-va profesori imbetrAniti gi rezleti nu mai insemneazA

nimic, cad nici ucenicii lor nn-i mai urmead pe aceasti cale. Numai gcoala PQMnuleantt din Bucovina mai. pAstread ciunde
sistematic, din respect cAtrA venerabilul ei

intemeitor, dar i pintre discipulii lui Pumnu


se aratA de o vreme incoace sfiall gi neintredere ; rindurile lor se rAresc, credinta dis*)
**)

Vezi d. e. Scrisoarea 82 in &Hui Complecte V. I'


Scrieri Complecte Vol. VII pag. 588.

gi cu lovituri de vergi, ei an deprins pe bleti a zice fiune de vole, de nevoie. Astfel fiunitii s'au respAndit pintre RomAni, in
necazul autorilor nogtri celor bnni. De o
vreme incoace s'a ivit insA gi pintre invettitori o oare care reactie,*) aga incAt astAzi
RomAnii culi, obositi de atAte certe, introbuinteazA in discursuri gi scrieri at(t fie cAt
ci fiune fArA osebire, i cu deplini nepAsare.
Adesa se va gls1 chiar acelag cuvent gi in
aceeagi &ask sfirgind cAnd in fie and in fiune. Ind care terminatie va fi biruitoare
pAn in sfirgit, aeeasta-i intrebarea ? CAci en

vremea limba nu va pntea 'Astra pe toate


impreunl, gi poporul, sAtul de aceastl anarchie, va trebul sA aleAgl. En cred eft vor
*)

Reagere, reactio, reactinne, reactione, reaccinne, q


ohiar dap& altii reaptiune, tione, dune.

www.dacoromanica.ro

SCRISOR1.

815

reratinb cate trele terminatiile. Infinitivul propus de Alecsandri se va 'Astra, socot, pentru cite-va cuvinte : se va zice d. e. reducere, deducere, convingere etc, dar el nu se
poate primi la acele substantive care in limba
noastrit nu au verbe corespungtoare preeum,
ratiune, motiune, sanctiuneletc, inici la acele
nude infinitivul verbului are din vechi un alt
inteles, dectit substantival corespunAtor aga d.

zamilnt, ocrotire, incheere, manglere, perzanie, ap6sare, chemare, dkruire, compatimire,


navalire, imbunatittire etc. in loc de fortificatiune, multiplicatiune, aditiune, instructiune,
institutiune, protectiune, conclusiune, consola-

e. la frangere, dregere, care an intelesuri cu


totul deosebite de fractiune, directie. Infinitival hi Alecsandri va remlin prin urmare la
un mic num& de cavinte. In afara de aceste,

fi bine intelese gi cunoscute de toata lnmea.


Celor care cred ea nu se poate face gtiinta
fara, ziceri straine ce par cu Mat mai inalte,

urechia poporulni va alege, va hotArl gi stator-

niel cu timpul cnvintele care vor trebul sa se


sfirgeasca in tie, i acele care au BA pistreze pe
tiune. De pe acum imi pare a ved6 el plitine vor

'Astra terminatia, tiune, cad; precum foarte


drept baga de soma Alecsandri, versnrile, chiar

a poetilor celor mai de rand, nu primesc aceste cnvinte ce sunit rk gi stint prea lungi,
gi apoi multe snnt prea gren de rostit pentru
Romani. Intaitiune, superfetatiune, abominatiune, execratiune, recriminatiune, indiscretinne, distributinne, coalitiune etc. sant din
cale afarl straine in forma lor gi lungi pentra graiut nostril. Vor reman poate cate-va
cuvinte mai scurte precum notinne, moti-

nue, ratiune etc. care chiar par a snna mai


bine in aceasta forma, cleat in forma notie,
motie gi mai ales ratie. Cel mai nimerit ar
fi sa inlituram greutatea pe clit va fi en
putinta, neintroduand euvinte en . aceasta ter-

min4ie, cleat nnmai in casurile unde vor fi


neapitrat trebnitoare adica acolo uncle nu av em din vechi cuvinte en inteles identic.
De ce nu am zice d. e. intarire san intitritara, inmultire, adunare, inv6tAnAnt, age-

tiune, perditiune, presiune, misiune, donatiune,


compasiune, invasiune, amelioratiune?

pele vechi, pe lama ea sunt mai framoase

gi mai ugor de rostit, mai an folosul de a

cn cat sunt mai necunoscute multimii, le


voin zice : Nu pe forma cnvintelor, ci pe
adev6ru1 ideilor se intemeiazA gtiinta. Cu
cuvinte straine, sforititoare gi savante se pet

spune tot atite prostii, minciuni gi secatari,


pe cat se pot spline adev6rurile gtiintince cele
mai adanci cu cuvinte simple gi populare.
Aga dar dune i pone s'au dus ; infinitivele vor reman in cate-va cuvinte, foarte

putine ; pentra a inlatura cearta intre fie i


thine se vor Ina ori unde este cu putinta envintele vechi corespungtoare, ear pentru casuri

neaparate se va zice tie, cum s'a zis esclusiv


timp indelungat, de la incepntul veaculni nostra
in coace, ba chiar in veacul trecut, gi cum

se zice gi astizi. Tiune in sfirgit se va pistra nnmai la cAte-va ctivinte scurte fiindei
suni mai bine. Cu chipul acesta ag putea
impaca pe toti. Zic : aq putea impdca, cAci
gtin prea bine ca toti vor fi nemultgimiti gi
ea mi se va zice din toate pArtile : unde este
consequenta, unde este logica ? Ori infinitivele

ori tie, ori tiune, alege incai una din toate.


Voiu respunde : Consequenci au fost Francejii
cAnd din acelag tth, tienis latin au Mut cand
tion, and
- son, cand con? Ambitio este ambition,

www.dacoromanica.ro

816

Meow,

comparatio ins comparaison, ear lectio levon


WI ratio este gi raison 0 ration gi nimeni nu striga gi protesteaza. Consequenti

cipii a priori. Acii in toate, aga gi aid. Fi-

an fost Romilnii and din o, onis latin an


Mut cand on, cand une ziand pe de o parte

nalogia enviatelor stravechi. Ei ne invatit


data sit zicem dirept, redaptor, corept, ap-

clapon, sopon etc. gi pe de alta taciune, car-

tinne, aptor, aptrice, cad aga ar fi analogia

bune?

striptd.

Cate alte inconsequente de aceste ag mai


pate eita! Ar irebul insa, sa ne incredintam

()data disentam ca tin vechia adept al acestei scoale care tot zicea pandepte in loc

cit alta este logica nnui intreg popor care

de pandecte i cautam stt-i dovedese ea astazi

urmeaza instinctul sett i alta logica angnsta

Romanii pot rostl farit cea mai mica grentate consoanele ct impreana gi el prin nrmare ar fi de prisos a sehimosi toate cuvin-

a filologulni care are numai cate-va saltare


in care trebne sa incapa toate. De altminted cine gtie cum va hotarl viitornl? En

lologii nogtri an cantat sA inlocneasca in toate

cuvintele non introdnse pe ct cu pt dupl a-

tele none dupil, exempinl unei forme invechite.

Dad zici lapte, drept, fript trebue sa

dau nnmai parerea mea dupa ceea ce-mi pare


mai piobabil.

zici i respept, conspept, prospept, pandepte,

II. Respect, respept. PArincii nogtri Romani aveau, se vede, organele rostirii astfel

imi respunse invetatul.


Nu ved trebninta. Astazi organele noastre

intocmite, incat nu putean imprenna consoanele

ingadue BA rostim director, conspect, redactor.

c gi t. Filologii ne arata a Romanii in loc


de a zice lacte, pectine, direct, coct etc, au

Popoarele ii schimba vorbirea lor in girul

zis lapte, pieptene, dirept, copt, etc. Ain fi


negregit foarte recunoscetori filologilor nogtri
pentrn aceasta adinca descoperire dad ei s'ar
fl oprit aici. Dar filologii romilni din gcoala ve-

chieca nealtiinu se multamese cu discoperirea adevernrilor limbistice, ei von totodata sa


creeze o limba romaneasci aga precr m o cred
ei mat coreptii, i sg, o impuie RImanilor.
Prin aceasta ei es en totul din rolul lor.
Filobogul trebue sa discopere legile limbilor,
nu se intocmeasei forme limbistice none, oH s,
indrepte pe cele esistente. Aceasta este treaba
intregulni popor care va urma totdeauua calea

aretata de geniile sale literare, adica de acei


ce au p6trans instinctele sale, ear nu pe invatatii, ori cat de adanci care, departe de popor, ii alcatuesc regale dupa oare care prin-

veacurilor. 0 propagire fireasett .


Atanci spune: lacte, pect, pectine, coot,

frict, ori aga, ori aga.


Dar, pentru Dumnezeu, cum am sit schimb
dupa voea mea vechile cuvinte romitnegti ?
Atunci schimba pe cele none, spune :
aspept, conspept, pandepte, carapter.
Daca la stirgitul veacului trecut gi la inceputul acestuia dud s'an introdus aceste ziceri
none, Romanii ar fi avut And, instinctele ce avusese la epoca formarii limbei lor, de la sine ar
fi zis direptor, redaptor, conspept, carapter. De

vreme insa ce aceasta forma nici macar le-a

trent prin glad, nu ne putem indol ci ei


s'au schimbat in privinta aceasta
urechia
lor nu se mai super% la auzul acestni sunet.
Ea nu discut en nrechia! Zicand aga,
filologul dada din umere, imi mai arunca o

www.dacoromanica.ro

SCRI,f3Oal.

privire de dispret gi se depArta. Ar fi fost


o injosire pentru dAnsul de a vorbl mai mult
cu un ignorant ca mine !
Degi impotriva dreptului strip; poporal a
primit a zice, redactor, director, pandecte,
respect, caracter. Forma cea ridicull dispare,
i chiar a dispitrat.

III. .Legal, legalmente, legalminte,

legale.

Muni pentru adiectivele cu terminatia esc,


limba romAneasci are o forma deosebitA la
adverbe. In celelalte casuri adverbele gi adiectivele Bunt identice. RomAnnl zice un
om frumos" gi vorbegte frumos a; un om

au 1 lucreazit rda" etc. Cu toate aceste,


novatorii voesc astAzi, sit creeze o terminatie

speciall, in mente, minte, saa pentrn toate


adverbele non introduse. DacA cugetarea lor
ar fi romineascl, asemene forme adverbiale
nici nu le-ar fi trecut prin minte, dar precam am ar6tat in Scrisoarea III, avnd multi
frantuzeasca, ear ctiti-va altii italieneasca in
cap, ei nu-0 pot inchipul o formA de adverbe
alta, decAt cea straina gi prin urmare, calcAnd

in picioare fArA nici o grijit una din parti-

cularitile

limbei romAnegti, ei zic : Legal-

mente, specialmente, directamente. Mi-am insemnat urmAtoarea frasA ce am cetit intr'o


brogurA politicA tipAritA nu de malt:

Specialmente in chestiunea ce ne preocupi, put- se va pretinde el ministrul a lucrat constitutionalmente ? Evidamente nu!--"
Este de begat same cA scriitorii de soitil aceasta introduc in limba noastrA, chiar exceptiile gramaticei franceze, cAci altfel pentra
ce ar zice evidamente (san minte) 1 nu evidenternente? In pledoariile multor advocati
de astAzi frasele : evidamente da; evidamente

nu; se aude in tot momentul. Dad jade-

cAtorii nogtri ar vra BA a asculte, ei ar da


totdeauna remas pe advocatii ce vorbesc aft
de pocit. In acest chip, disvAtAndu-1 de mente
i-ar invAta minte I
Alecsandri, in Dictionarul grotese *ace

cA numai sistema minciunilor din zioa de


astAzi, face pe novatorii nogtrii sA adauge Un
minte la sfirgitul cuvintelor. Francaminte vor-

bind gi eu am mai mare incredere in ministrul care lucreazA, legal, constitutional, decAt
in acel ce lacreazA legalminte, constitutionalminte ! In aceastA privintA, ca in multe altele, Moldovenii sant mai buni pAstrAtori
ai limbei, cleat RomAnii de peste Milcov.

Mentele la noi nu se pre aude in convorbiri


cum se aude din p6cate adese ori la Baca-

regti. Am ar6tat in Scrisoarea I el in Iagi


Bunt alergdri, pe cAnd in Bucuregti sant curse;

fie de ajuns a adAngl cl in Bucuregti, Consiliul de igienA, publicA pe fie care lung, num6rul deceselor i maladiilor, pe dad Consiliul din lagi vorbegte de morti i oale
insfirlit cA, pe and Cartea de Bacursgti pronurqd decisiuni, cea de Iagi rosteste hotariri.
Cati-va reclactori ai legislatiei din 1864
att introdus adverbele in e: legale, speciale.
AceastA formA, strAinA gi limbe romlne gi
celei franceze nu a pAtrans de loc. Nu mg
indoesc cA tot aga vor dispAr in curbd adverbele in mente sau minte. Apoi mente este
forma Dictionaralui Academic. Sapienti sat !
IV. Amabil, amabile, amaver. Controversa dactt trebue BA se zicit un om amabil

sau un om amabile este mai tot atAt de yechic ca i aceea a terminatiei ciune. Filologii
an foarte mare cuv6at cAnd ne spun cA, din
vechi, RomAnii Olean terminatia e la adiectivele latine ce se sfirgeau in is la masculin

www.dacoromanica.ro

818

80R180RIPASIIINILE.

I feminin i e la neutru. Arla este, salt mai


bine, ma a fost odinioark dar astazi nu mai
este. Dovada, cil Oda struinta ce an pus
filologii a fost aici en desavirire zadarnica.
Romannl nu vra i socot di nici nu prea poate
zice astizi un om amabile, o femee amabile, done femei amabili etc, ci zice amabil, plur. bili,
amabira pinr. bile in necazul intregei filologii.
Am bagat sama di chiar cand este scris amabile,
agreabile, sensibile, visibile, perfectibile, dura-

bile, civile, penale etc. colarul, functionarul,


aetorul, preotnl, oratorul rostese amabil, sensibil, durabil, penal etc, fara a sta nn moment
macar la indoeall. In noua noastrit lege civilk
s'a primit mai mult forma savanti i cu toate aceste nici un magistrat, advoeat, impricinat etc.
nu vra si zielt codicele civile, penale; obligapile
divisibili, indivisibili, ci totdeauna i fara exceppe, codicele civil, penal, comercial, procedara civilk penalk obligatiile divisibile, comercia-

le, prescriptibile etc.Mai mnit Ana, am IAgat sama cil chiar filologii inii care intrebuinteaza forma aa numita corectii and scrin,
intrebninteaza pe cea vulgara i incorecta and.
vorbesc. Negreit! Cana scrim ei fac monolognri, san convorbesc intre d6nii, adica

cu alp membri din doctul lor corp, prin urmare se inttleg prea bine in limba lor, jolt
and vorbesce ei se indreapta cat% simplii
mnritori, i ca sa fie intelei, trebue A graeasel% in limba cea vulgara, i profana a acestora. Mi-e chiar teami di in aceste casuri
ei vorbese ca ceilalp i cam de ruine, cad
ori cat ar fi cineva filolog, tot nn-i place sa

cea in bil, ea a remas nebitgata in sama vi 0


putem privi ca inlaturata en desavirire.
Mai plecati-v ceva d-nilor filologi, cad po poral nu vi le primete toate. Ziatoarea
lui este : Nici toate ale doftorului, Ind toate
ale duhovnicului; astitzi adauge, nici toate
ale filologului 1 i d-voastra titi prea bine :
Vox populi, vox Dei I
(va urma).

Iamb' Negruzzi.

PASIUNILE

fraduceri din Betorsca ha, Aristotele, Cartea a dean.

Pasiunile stint acele micAri ale snfletului,


care schimbanda-ne dispositinnile, ne fac sa
jadecam altfel decat mai nainte, i care aduc
dap& sine intristare sail bucurie. Astfel sunt
mania, mila, frica 1 toate celelalte de felul
acesta, preenm i cele contrare acestora. Trebue
A impth.tim in trei ceea ce privete pe fie care
pasiune ; prin aceasta se intelege, despre manic

de exemplu : cum trebue 0 fim ca 0 ne maniem, pe ce oamcni ne maniem de ordinar,


0 pentru ce lucruri; caci dacti am avea pe
una san done din acestea i nu pe toate, ar
fi en neputinta BA facem pe anzitori sa se
mink Tot aa i despre celelalte pasiuni.

fie ridicul !

Cat despre terminatia ver d. e. amaver,


sensiver, cu care alp c4i-va inv6laci din Austria voeau intr'o vreme sa inloeueasca PC

MANIA.
Mania s'ar put defini pofta dureroasa ce

avem de o resbunare

www.dacoromanica.ro

ce

credem posibila,

PASIUNILE,

pentruca vedem cd cineva nu ne baga in sama sau pe noi inqine sau pe vre-unul din ai
noftri, cu nedreptul. Dal dar aceasta este mitnia, atnnci cel care se mlnie trebne sK se mAnie neaparat totdeauna pe o persona anume,

pe Cleon de exemplu, ear nu pe om in general, i pentruca lui sau vre-unai din ai lui
i-a flcut ceva sau avea de gAnd sit-i fad.
Ori ce mitnie este inst4itA de un fel de
placere, care se nate din speranta de resbunare. Clci totdeanna simtim plicere, cAnd
credem cA avem sit cApItAm ceea ce dorim,
i nimine nu dorete lucruri ce-i par imposibile, pe cAnd cel mAniat dorete lucrnri,
de care crede di le poate face. Deaceea bine
s'a zis despre mitnie :
Se strecoarit in piepturile oamenilor mai
dulce deelt mierea care se scurge din faguri.g

(Iliada elntal XVIII, 109-110).


Clci urmeazit un fel de plAcere i pentrn
aceasta i pentrud cei mAniati se ocupit in
minte cu resbunarea. Inchipuirea dar care
se nate atunci in noi cum avem sit ne resbunkra ne dA plAcere tot aa, ca i inchipuirea din visuri.
Nn bAglm in samit un lucrn, cAnd ne pare

el nu este de nici o valoare ; del i cele


bane i cele rele i toate cAte pot siL facA
bine san rk le credem demne de ingrijirea
noastrA ;

pe dud cele care nu pot sA fad

nici un bine sau nici un riSn, sail care binele


gi Mal ce pot face sunt foarte mici, pe acestea nu le credem de nici o valoare.
Nebagarea in samA este de trei feluri :
dispret, opunere i insultl. Cel care dipretnete pe cineva nu-1 bagit in samA, pentruel

lucrurile ce le credem de nici o valoare le


dispretuim ; 0 cele de nici o valoare nu le

bAgAm in samA.

819

i cel care se opune cuiva

se pare cA-1 dispretuete; cAci opunerea este


o piedicl ce aducem la ceea ce vrea cine-va,
nu ca sA cAtiglim noi ceva, ci ca IA nu reueascA el. Fiind dar cA la aceasta nu cAutAm se cltigAm noi ceva, deaceea na-1 bi-

gam in samA. Caci este evident cl nici ren


nu credem cl poate sA ne facl ; cAd altfel
ne-am teme de el i na l'am trata en nebAgare in samA. Apoi nici bine de vre-o valoare nu credem cA ne poate face ; cAci atnnci

am ingriji sA ne facem amid cu el. i cel


case insultl pe cineva face putin cas de el ;
cAci insulta este a face rk san a intrista pe
cineva pentrn lncruri, care i adue ruine,
nu ca sl mai plteascl i altl ceva pe lAngA
ceea ce a pltit, ci ca sit se bncure eel care-I

insultl ; cici eel care face rk pentru rk nu


insultA, ci-i resbunl. Cansa pentru care simtim plAcere cAnd insultAm este inchipnirea

el fAckd rk cuiva, ne facem malt mai


superiori lui.

Deaceea 1 tinerli ci bogatii

stint pleca0 spre a insulta, did ei cred cA


insultAnd pe cineva devin en aceasta superiori lui. Scopul insultei este a necinstl pe
cineva, i eel care necinstecte pe cineva, il
dispretnete. Md aceea ce nu-i de nici o
valoare nu are nici un pret, nici in bine nici
in rla. Deaceea zice Achille mAniat :
,1.11fa necinstit; cad mi-a luat darul cu care
m'au cinstit Grecii .. . (Omer Iliada I, 865

i Iliada IX, 643) ca cti cdnd a.; fi tin yenetic infam," ea unnl care pentru aceasta s'a
mAniat.

Toti credem el se cuvine sit fad mare haz


de noi inferiorii noctri in famine, in pntere,

in merit i in genere in ori ce Fantem en


mult superioir lor ; de exemplu, eel bogat in

www.dacoromanica.ro

820

PASIUDIILE.

bani crede el trebue sA fie blgat in samA

de cel Ara; cel eloquent la vorbA de cel


slab de a vorbl, i eel care gavernA de eel
guvernat, i cel care se crede demn de a pomind de eel pe care il crede cA are datoria
sl asculte. Deaceea s'a zis :

Mare este mania regilor urmapi a lui


Joe . .. i

Dar 0 in urma pastreasa mania, Ana


and sa o implineasca (Omer Il. I, 82). Clici
ei se supgrA din causa superioritAlii lor.
Mai pretindem sit fim respectati de aceia,

pe care gi credem a sunt datori sa ne facit


bine ; acectia stint aceia, cArora le- am &cut

bine sau le facem sau noi san vre-nnul din


ai noctri, san prin noi ; sau voim sit le fauna bine san am voit.
Din acestea se vede acuma cum trebue sA
fim, ca sit ne mitniem i pe cine ne mAniem
i pentrn ce lucruri. Ne mAniem dar and
suntem intristati ; citci cel ce este intristat
dorecte ceva. Ne intristAm i ne mAniem,
cAnd cineva ni se opnne filti la ceea ce dorim, de exemplu, cAnd avem sete i vrem sA
bem, dad ni se opune cineva, ne mAniem pe

sau dad chiar fiirA a se opune pare el


vrea sit fad tot ceva contrar dorintei noasel ;

tre. i. dacit cineva ni se opune la ajntorul


de care avem trebuintit, san dad nu ne ajutit, sau &lel ne aduce vre-o anti suprare,
cAnd. ne aflAm intr'o astfel de stare, ne mitniem pe toti acectia. Eatit de ce bolnavii,
sitracii, amorezatii, eel ce au sete, ci in ge-

nere toti cei cei care doresc ceva i nu pot


sA isbuteasA sunt aplecati la mAnie, ci neori
de a se intArita mai cu samA pe cei care se

aratA nepAsittori de starea lor de Nit;

de

exemplu, eel bolnav se mAtile pe eel nepti-

sAtori de boala sa, eel sArac pe cei nepitsiitori de sArAcia sa, cel care se resboecte pe
cei nepitsAtori de cele ce-i trebne pentrn resboin, ear cei amorezati pe cei nepAsAtori la
ceea ce privecte amornl lor. Asemene i
pentra celelalte, cAci snferinta de care pAtimecte fie care, ea singarit il conduce 1-1 aratA
pe eine are a se mitnia. Ne mai sup6rArn,

And dacA ne se intAmplA contrariul de ceea


ateptam ; CACI cu cat un luau ne se intImplA

mai pe neacteptate, cu atAta ne intristeazit


mai mnit precnm i ne inveselecte en atAt mai
mult cAnd il citp6tAm, cn cAt se intlimplA

peste aqteptarea noastrA. Din aceste se vede


i care inmprejtuAri, care timpuri, care dispositinni 1 care vrste sant mai ware de intitritat la manic, i and i uncle; iii el atnnci
oamenii sunt mai ncor de atitat, clad se aflit
in aceste imprejnrAri.
Noi dar astfel trebne sA fim ca sit ne mit-

niem wt..
Ear oamenii pe care ne mAniem snnt cei
care rid de noi, care ici bat joc de noi i
care ne ocArese ; cAd astfel ne insultii. 'Asemenea ne mAniern pe cei ce ne aduc nite
astfel de vAtkmAri, care sunt semne de insultA.

Astfcl de vAtAmAri sunt negreit acelea, pe


care ne le fac oamenii nici en scop de a-i
resbuna pe noi pentru ceva, nici en scop de

a trage vre-un folos pentru ei. Dad dar nu


le fac nici pentru all resbuna nici pentru
a se folosi, este evident el le fac pentrn a
Pe lAngl acestea ne mitniem pe
cei care vorbese au de noi, i care disprene insnita.

Oen acele lucruri, la care noi tinem foarte


De exempld, cei care ambitioneazit a
ii coisiderati pentru filosofie se mAnie, dad
cineva dispretuete filosofia, precum cei care
mult.

www.dacoromanica.ro

rifnuNmE.

an ambitiunea de a fi considerati pentru frumuseta se manie, dna cineva dispretuete


frnmuseta. Asemenea i pentra celelalte. MIL-

nia noastra este cu mult mai mare, dad vom


aye banueall, san ca de lee nu posedra a-

cele lucruri, nu a nu acit tare, sail di trecern in ochii lunaei a nu le posedam. Mid
insa ne credem foarte tari in acele lucruri,
in care suntem luati in ris, nu ne pasa. Ne
maniem mai mult pe amid, decit pe cei care
nu ne stint amid ; cad credem cit se cuvine
ca amicii mai mult cleat ori eine trebue al
ne fad bine, ear An ran. Ne maniem pe
cei care aveau obicein de a ne respect& sau

821

avem trebuinta, precum Plexippul mai Antiphon se manic) pe Meleagru ; cad nesimtirea
in asemenea imprejurare este un semn de nepasare ; pentruel lucrurile de care ne ingri-

jim nu ne scapa din vedere. Ne maniem asemenea pe cei care se bucurit de nenorocirile noastre, i In genere de cei care Bunt
veseli, and noi suntem nenorociti ; cid aceasta inseamna san el ne sunt dumani san ca
fac putin caz de noi. Ne maniem i pe cei
care stint nepasatori, cand ne aduc vre-o sup6rare ; deaceea ne i supram pe cei care
ne anunta lucruri rele, i pe cei care asculta

relele ce se zic in contra neastri, san care

de a ingriji de noi, dad nu se mai poarti


tot aft ca mai nainte catra noi ; cad cre .

privese relele noastre ; cad samba can cu


oameni care fac putin caz de noi san en dug-

dem ca suntem dispretuiti de ei, pentruca, alt-

mani ; pentructi cei care ne inbesc compatimesc


en noi. Pe tot omul il doare cand se niti

fel s'ar fi purtat ca i mai nainte. Ne maniem pe cei care nu ne resplatese cu bine
pentru binele ce le-am &cut, ci care nu fac
Wei noi ceea ce am fled i noi catra, ei
in asemenea imprejurari. Ne miniem asemenea
pe cei care pun piedici planurilor noastre,

dad ne sunt inferiori, cad toti acectia an


aerul de a ne dispretul, unii socotindu-ne ca
inferiori, ear ceilalti ca i Wind le-am fi in-

feriori i prin unman at eram datori si le


facem binele ce le-am facut. Pe cei care nu
aunt de nici o valoare ne maniem mai malt,

dad ne par eit fac putin . caz de not intru


CeVa.
Cad dupi cum s'a aratat, mania are
a face en acei care nu se cuvine si faci
putin caz de noi ; se cuvine ea cei inferiori
BA nu se lune farli respect Wilt poi. Ear
in contra amicilor ne miniem ci dad nu verbose bine de noi, i dacit nu lucreazit pentru
binele nostru, qi. And mai mult, dad fac contrariul ; pe langit acestea dad nu simt el

la relele sale. Ana ne maniem pe cei care


fac putin caz de noi inaintea a cinci felari
de oameni : inaintea acelora, cu care rivetgam, inaintea acelora pe care el admirdm,
inaintea acelora de care vroim sd fim admirati, inaintea acelora de care ne este rufine,
sau carora le este ruqine de not. Inaintea
acestor oameni dacft cineva face putin caz de
noi ne maniem pe el i mai mult. Asemenea
ne maniem pe aceia, care dispretuesc nicte
astfel de filinte, carer& ar fi rucines pentru

noi de a nu le oh ajntor, precum aunt plirintii notri, copii noctri, femeile noastre, cei
care atarna de noi. Ne maniem ci pe cei

care nu ne aratit recunoctinta ; cad o astfel


de nepasare este o calcare de datorie Mira
noi. Asemenea ne maniem ci pe cei care ian
in gluma ceea ce noi facem series; did o
astfel de gluma este ceva despretuitor. Ne
rutiniem iii pe cei care fac bine altora, dad
48

www.dacoromanica.ro

PASIDNiLi.

Big

nu ne fac i none. CAci a nu ne crede vrednici 1 pe noi se clip6tIm ceea ce cap6t1 toti
ceilalti, aceasta este un seran de dispret.
uitarea pricinnecte manie, precum and cineva
deabia ne-a aflat numele i ne l'a 1 nitat.

Cid i nitarea pare a fi un semn c cineva


face putin caz de ceva ; pentrucA uitarea provine din negligentl, i negligenta nu este

altA ceva cleat a nu. 00 la un lucru.


Pe eine dar ne mAniem, cum trebue sA
fim ca eft ne rnAniem

i pentra ce lucrnri

ne mAniera s'a zis. Este dar vMit cft trebue sA pregAtim pe judecatori BA fie astfel
cum stint cei aplecati spre mAnie, ear pe
adversarii noctri sA-i argtAm ca vinovati de

acele lucruri, pentrn care se mitnie oamenii,


pi ca nite astfef de oameni, precum stint cei
pe care ne mitniem.

did nimine nu se dispretuete pe sihe in


fata celorlai. Ne imblAnzim 1. cAtrA aceia
care-0 mArturisesc grepla i se caesc de
aceea ce ne-au Rent ; ckci ne litsAm de mgnie satisfacup oare-cum de intristarea, ce ei
simt din clin0. Aceasta se vede, cAncl pedepsim pe servitori : pe cei care tligldnesc ci
nu spun adevrul i pedepsim mai mult ; ear
pe cei care marturisesc cA cu drept snnt pedepsiti, incetAm de a ne mAnia.

Canso. este
CA a tagAdul un incru Wit este o nerucinare, ci o nebAgare in samit ci nn dispret.

CAci nu ne este rucine de oamenii, chtrA care


avem mare dispret. Ne imblAnzim i pe cei
care se umilese cAtrA noi, ci care nu ne se
opun en volba ; cAd prin aceasta par' cif mar-

turisesc cA ne sant inferiori, ci cei inferiori


se tern ; ear cel ce se teme de cineva nu se
anti nebAgAtor de samA MA, el. CA incetAm a ne mAnia pe cei care se umilesc cAtrA
noi aratA ci cAnii ; cAci nu mucca pe cei care

IMBLANZ1REA.
Fiindat starea in care ne afirn, clad suntern mAniati, este contrarie celei in care suntan linictiti, ,i mania este contrariul blAndetei, BA vedem cum suntan, cAnd suntem
blAnzi, ci prin ce lucruri ne imblAnzim. Im-

1nzirea dar War puta defini reintrarea in


starea naturald qj ineetarea mania. DacA dar
ne mAniera pe eel care nu ne bagi in &ma,
ci nebAgarea in saml este tin luau voluntar,
este evident ca suntem blAnzi catra aceia,
care nu ne fax nimica ain acestea, can care
le fac fArA voea lor, Ban care par astfel.
Suntem blAnzi i cAtrA, aceia care boesc con-

trarul de ceea ce ne-an &cut, ci care, ceea


;
ce ne-au &cut nod o fax ci pentru ei

se pun jos. Nu ne miniem i pe eel, care


aunt serioci cftirA noi, cAnd spuneni San facem ceva cu seriositate; cftc ne se pare cl
ne se di importantA, ear nu dispret. Nu ne

minim ci pe cei care ne-au flcut indatorfri


mai marl decAt rgul ce ne fac acuma, ci pe
cei care ne roagA ci care apeleazA la mArinimia noastrA ; cid prin acestea se arail mai
nmiliti. Pe lAngl acestea nu avem mink pe
cei care nu insnita nici tin batjocoresc nici
nu se aratA disprefuitori, can Writ timene,
eau nu cAtrit cei buni, can nu Writ ni4te
astfel de oameni, precum sunteni noi. Intr'un

cuvdnt pentrn a face pe cineva sa-i tread


mAnia, trebue sA clutim a intrebniqa acele
mijloace, care Bunt contrarii celor c rovoacit mAnia.

www.dacoromanica.ro

Nu ne mAniem

pe cei de

PASIUNLLE.

care ne temem san pe care ti respectam ; caci


Nina clad ne temem san ti Fespectam, nu
pntem sl ne maniem, pentruca este imposibil
sit avem totdeodatA i Mel 0 manic+. i pe
cei care ne-au facut ceva, insa de manie, san

nu pe yalniem de loc san ne maniem mai


pulin ; caci ne se pare di ceea ce ne-au fa;
cut n'au facut-o din causa ea nu fac nici un
caz de noi ; pentruca ori cine se manie face
oare care caz de acela pe care se made ; 0
cAnd nu facem caz de un Itucru nu simtim
sup6rare, pe and la manie totdeanna avem
oare care intristare. Mu ne maniem 0 pe
cei care ne respecteaza.
Asemenea clad suntem intr'o stare opusa
celei in care ne mlniem, este evident ca suntem blAnzi, de exempin, Mid ne jucam, and
ridem, dud serblm, dud suntem fericiti, cAnd
isbntim, cAnd ne se implinesc dorintele, 0
intr'un cuvnt cAnd nu suntem triti sail cand
snntem veseli WA, a insulta pe cineva, 0 cAnd
speram ea avem BA capdtam ceva important.
And nu ne mAniem dacA a treent mult timp,

825

moarte pe Callisthene. Asemene ne trees ma-

nia, dad ne resbunim pe cei care ne-au Scut ceva, 0 dacii acetia au patit vre-un rgu
mai mare decat acela, ce Ie-am 11 Scut noi
cei maniati ; cad atnnci credem ca ne-am res-

bunat oare-cum. Ne trece mpia 0 dad eredem cit noi suntem de villa de ceea ce ne s'a
facut, 0 ca en drept suferim ; caci mania nu
are a face en ceea ce este drept i cuvenit ;
pentruca atunci nu mai credem el patimim
pe nedrept ; pe and mania tocmai in aceasta
sta. Deaceea cand pedepsim, dad vrem sit
nu se manic cel pedepsit, trebue sa pedepsim mai nainte cu vorba aretandu-i motivul;
caci atunci chiar 0 robii astfel pedepsiti se
mania mai putin. Ne trece mania 0 cand cre-

dem el cel pedepsit nu are et tie cit noi


l'am pedepsit 0 a l'am pedepsit pentru ceea
ce ne-a fault ; cAci mania are a face cu persoane anume i pentru motive anume ; i aceasta se vede din definitinne. Deaceea bine
s'a zis (Omer Odyssea IX, 504):

Dad te va intreba cineva, eine ri-a scos

de dud ne s'a %cut ceva, 0 prin nrmare

ochiul, sd-i spui: Odysseu, cuceritorul de o-

dacA nu este recent haul, pentru care tre-

rage . . .

bnea sit ne mAniem ; caci timpnl face sA inceteze mania. Inceteaza asemenea 0 o mai
mare manic) a noastrA pe cineva, dacA ne-am

Creznd ca nu i-ar if resbunat, dad Cyclopul n'ar fi tiut i eine l'a pedepsit 0
pentru ce l'a pedepsit. Deaceea 0 pe ori cine
altnl, care nu este in stare sli simta pedeapsa
noastrA, nu ne mai mAniem ; precum nici pe

resbuna mai nainte pe altul. Deaceea Philocrate, cAnd poporul era maniat pe el 0 l'a

intrebat cineva : De ce nu te aperi, bine a


respuns : Nu este Mica timp.Dar cAnd ?,

morti, ca unii care au patit r6u1 cel mai

Cdnd voiu vedea pe altul mai nainte calomfiat i pedepsit. Caci ne imblanzim, cAnd ne
vrsAm mania pe altul, ceea ce s'a intamplat
en Ergophil. Popornl, ea toate ca era maniat
mai mnit pe el decat pe Callisthene, il achita,
pentructi cu o zi mai inainte condemnase la

n'au sA simteasca, ceea ce doresc cei maniati.

mare, 0 pe care n'are sa-i doarA i care nici

Deaceea bine a zis poetul (Omer II. XXIV,

54), vr6nd sit fad pe Aehille A se lase de


manic in contra cadaverului lui Ector :
Cdci de mdnie insultd o Wind acum nesimtiloare.

www.dacoromanica.ro

824

PASIUNILE.

Este evident dar c cel care voesc s imblinzeascit pe cei mAnieti trebne sA-i ia arguraentele din aceste locuri cmune ; cAci pe
acetia en aceste argumente 6i pot imblAnzi ;
ear pe aceia incontra citrora Bunten' mAnieti
trebue sA-1 aritte san ea teribili san ca demni

de respect, san ca oameni care an &cut indatoriri celor mAniati pe ei, san cA ceea ce
an fAcut an faent-o fArA voea lor, san cit
sufdr foarte mnit de ceea ce s'a fAcut.

cAci este neapAratl trebuintlt sit voeascit ceea


ce voesc amicii lor ; aqa incit eel ce voete
cuiva ceea ce voeste i pentra sine, se pare
cit-i este amic.

i pe cei care ne-an flout bine sau


nouti san celor de care ingrijim, dacit binefacerile stint marl satt dad le-an fAcut din
Inbim

SA defiinira acu.ma amicitia i inbirea, si


sA spnnem pe eine inbim i pe cine urim si

propriul lor indemn san la timpurile cnvenite


si dacA le-au fAcut nnmai pentru interesul
nostrn. Inbim i pe aceia, pe care 6i credem
cA voesc sA ne facA bine. Inbim i pe amicii
amicilor notri, 91 pe oamenii care iubesc pe
aceia pe care ti inbim 1 noi, i pe cei inbii de aceia, pe care Ei inbim i noi. Asemenea inbim i pe aceia, care an aceia0 mimici cu noi, gi care nr6sc pe eel, pe care 6i
urim gi noi, gi pe cei nriti de aceia, pe care

pentru ce. A iub dar nu este alt4 ceva de

ti urim gi. noi ; cid ce este bine pentru toti

cat a voi binele cuiva fi tot ce credem c44

acegtia se pare el este gi pentru noi ; deaceea


le voim binele ce voim gi pentrn noi, gi. aceasta am spus cA este firea unui amic.

IIIBIREA.

este bine qi a ne sil dup4 puting s4 facem ca


s4 capete binele ce-i voim, i aceasta spre a
se folosi el, ear nu noi. Ear amic este i se
mice eel care iubelte qi este iubit. Cei dar care
se cred c4 sunt in niVe astfel de dispositii
anal ceitra altul se consider4 ca amici.
DacA aceastA definitie este adev6ratit, atunci trebue neapArat sA ne fie araic cel care
se bucnrit pentrn fericirile noastre i pe care
ii doare pentrn nenorocirile noastre, nu pentrucit el cltigi san perde ceva, ci nnmai pentru noi ; cAci toti oamenii se bucnrA, clind
cap6tA ceea ce doresc i se intristeazit, cAnd
li se intAmplA contrarul, aria incitt bncurlile
1 intristArile lor stint un semn de ceea ce
voean. Mai stint amici i aceia care an sjuns
a simti cA ce este bine san rn pentrn until sit
fie i pentrn celalalt. Asemenea aunt amici
cei care an aceiai amici i aeeiai dumani ;

And mai iubim pe aceia, care fac bine


oamenilor Ban ajnandu-i cu bath san selpitndu-i de pericul ; deaceea onorAm pe cei darnici, pe cei curajogi gi pe cei drepti. Astfel
credem cA pot sA fie cei care nu tritesc din
punga altora, precnin aunt cei care tritesc din
munca lor, 9i din acegtia cei care-gi agonisem ale vietei prin cultura pAm6ntu1u1 gi
dintre ceilalti mai cu unlit meseriagii. Asemenea inbim pe cei virtnogi, pentrucl nu fac
nedreptiti, gi pe cei care nu stint oameni de
daraveruri tot din aceeagi mud. Inbim gi
pe aceia, en care voim sit fim amici, dacit se
aratA cif voesc gi ei ; astfel hunt cei care se
desting in vre-nn merit gi cei care se bucurit

de o bunit repntatie sau din partea tuturora


san din partea celor mai bnni sau din partea

www.dacoromanica.ro

PA81UNILE,

826

celor admirati de nol san celor care ne ad-

de treabit gi care gAsesc plAcere in noi,

mirA pe noi.

mai en saml cAnd fac acestea in acele incruri, in care noi voim en deosebire sit fim

Mai inbim pe cei plAcuti la convietuire


gi en care ne place sA ne petredem timpnl. Astfel snnt oamenii, cu care te poti
intelege, i cei care nu ne mustri pentrn
gregelile ce facem, i cei care nu aunt cArtitori nici hArtitgogi ; cAd tnturor acestora le
place lupta, i cei care luptA se pare di vo-

esc contrarnl de ceea ce voesc adversei bor.


Astfel sunt i aceia, care ne ian in ris cn
dibAcie ci care primesc frA sugrare gluma
noastrA ; cAci cei care stint in stare gi a primI
gluma noastrA gi a gluml cu noi intr'un mod
plAcut, tind tot la acelag lucru, la care tindem gi noi.
Asemenea iubim i pe cei care ne laudit me-

ritele noastre ce le avem gi din acestea mai


en saml pe cele ce ne temem cA nu le avem.
Inbim i pe cei care an o infittigare curatI
in corp, in imbrAcAminte gi in tot trainl lor,

pe cei care nu ne amintesc pentrn greelele noastre nici binefacerile ce ne-au gent ; cAci cei

care fac aceasta ne mustrA.

Iubim i pe cei care nitA r6ul ce li se face,

gi care nu observA gregelile cebor1ali, ci care


sunt impAcinitori ; cAci despre acegtia credem
cA astfel an sA se poarte cn noi, precnm aunt
9i cAtrA ceilalti. AncA mai iubim pe cei care

tit

admirati situ sit trecem de seriogi sau de plAenti. Inbim i pe cei de o unlit en noi ci
care au aceeagi ocupatinne ea gi noi, dad

insit nu ne adnc vre-o supgrare gi dad nu


ne fac concurentit in profesiune ; cAci atnnci

se intImplA ceea ce spnne ziatoarea :


olarul pistnuete pe olar fi oidarul pe sidar. Asemenea inbim pe cei care dorese
ceea ce dorim i noi, dacA insk lucrurile dorite aunt astfel meAt, citp6tAnd ei, sA putem
eitpdta gi noi ; eitei de nu, se intAmplA earAgi
ceea ce spune ziatoarea de mai sus. Inbim
gi pe aceia cu care stAm in astfel de relatiuni,
incitt nu ne este rugine dacA spunem san facem inaintea lor lncruri, care tree de ruginoase inaintea ochilor oamenilor, dacA insA aceasta flu provine din dispret cAtrA ei. Asemenea iubim gi pe aceia, inaintea citrora ne este
rugine a face o faptA in adev6r ruginoasit.

Pe oamenii en care rivalizAm, san care


voim BA fie zelogi de noi, fAri invidie insA,
pe aceia sau 6i iubim san voim sit fim amici

cu ei. Inbim gi pe cei pe care 6i ajutitm a

nu vorbese rgn de ceilalti, gi care nu se intereseazA a gti rIebe nici ale altora nici pe
ale noastre, ci nnmai pArtile cele bune cAci

cApta nn bine, dad, din 'aceasta n'are sA resuite pentrn noi vre-un men mai mare. Voim
sA fim amid gi cu aceia, care iubesc pe arnica lor in acelag mod gi citnd aunt absenti
gi dna sunt presenti ; deacee4 toti oamenii
inbesc pe aceia, care nu nitA pe morti gi in

omul bun aceasta face. Asemenea iubim pe

genere pe cei care inbese foarte mult pe a-

cei care nu ne se impotrivesc cAnd ne mAniem


san facem ceva serios ; cAci acegtia par a vol
lupta.

micii lor gi care nu-i pArlisese ; cAci dintre

Inbim pe cei care ne dan oaregi care importa*, adiel care ne admirit, care ne cred

nu se ascund d noi. Astfel sunt gi cei care


ii spun gi slAbAciunile lor ; did s'a zis cA

oamenii buni iubim mai milt pe acei care


aunt amici buni. Asemenea inbim pe cei care

www.dacoromanica.ro

024

PARTIN174.

infintea
ilor noltri in pe este ruine de
Incrurile osindite do pArerea vulgultd. Dacit
dar cel care se ruinease, a-i destiinul all-

bleinntle nu iubete, eel care nu ee rusineed destitinuindu-le pare cl iubete. Inbim


i pe eel care nu ne inspirA 1ricA i pe eel
in care avem incredere ; lei nimene nu inbete pe cel de care se teme. Sant multe
feluri de amicitie : toy/tr./Oa, intimitatea, in-rndkea i cAte de asemenea. Lucrurfie pare
fac amicitia sunt indatorirea 1 a o face fAr4
sA fie rngat cineva, ci dupA ce o fame sA

nu spunem la nimene despre aceasta ; cAci


astfel se pare cA motivnl n'a fost altul cleat
Mires cAtrA el.
In ceea ce privete ducreAnia ci ura, este
vederat el trebne sA cAntArn a gAsi argnmente

insotiti de intrlstare ; old eel mAnlat este


intristat, pe cAnd cel care urete, nu, Celui
mAniat ar pntea sA-i fie mill de acel care l-a
Scut ren, dacA acestnia I s'ar intImpla mnite
genorociri, cel ce ureste Ind nu milueqte,
ori ce i s'ar IntAmpla. CAci cel mAniat vo-

ecte se intoarci real colnia, pe care este mlniat, ear eel care urete voete peirea acelnia,
pe care-1 urete.
Prin acestea dar este clar el putem sA deponstrAm CA cineva este amic san ducman,
cAnd este ; 9i putem sA facem sA treacA de
amic san de dueman, cAnd nu este ; i and
zice cA este amic, sA-i demonstrAm contrarul,

i and nu se ctie din ce causk s'a flint ceva,


de mitnie san de ducmiLnie, sA intoarcem W-

ald in partea in care voim.

din eontrarul celor de mai sus. Lucrnrile care


produc ducmAnia aunt mania, opnnerea, calomnia. 31Ania se nacte din relele cene face cineva

none, ear dnmAnia ci din cele ce nu ne s'au


ilcut none ; eAci dui bAnnim pe cineva cA
este astfel, il urim. MAnia are a face en persoane annme, de exemplu cu Callia sau So-

crate, ear nra i cu specii de oameni, cAci


ori eine 1100e pe hot i pe calomniator ; i
mAnia se vindeeft en timpul, nra insA n'are

leac ; apoi mAnia are de scop a aduce an*


rare cold, pe ,care suntere mAniati, ear nra
a-i face rea mai mult ; cAci cel mAniat voecte
sA ctie cel pedepsit pe eel care i-a &cut real,
par zel pare urete nici decnm nu se ingrijete
de aceasta. Luernrile triste, pe toate le simtim ; par cele ce sunt de tot rele, precum
este nedreptatea i nebnnia, mai nici, de cum
iu aunt simcite cAci presents, vizinlui in noi

nu ne educe nici o ,intristare. 'Apoi mAnia


este insoiitil de lutristare, ear ura nu este

FRICA.
De pe lucrnri ie emem, ci de ce oameni
ci cure trebue sA fim, ca sA ne temem, se va
vedea din urrnittoarele. .Frica dar se poate

defini un tel de intristare sau turburare ce


simfim din inchipuirea unui ru ce are sa ne
vie, ram care poate sau s4 ne pearA sau sd
ne intristeze; cAd nu ne temem de toate 'tide, de exempla, se. nu fim nedregi sau
slabi, ci de acele rele ne temem, care au puterea sA ne adncl san perderi mari san intristAri marl, i mai en sama daca nu aunt

fleparte, ci ma de aproape, kelt par emipente ; cAci de cele care sant foarte ,indepArtate nu ne temem, pentruce. toti tim
cA avem tut murim, fiind insA cA jnoartea nu

este aproape, nu avem nici o

www.dacoromanica.ro

Pigtifkai.

Dui dar frica nu este dectit aceabta,


atunci ne4Arat acele lucruri ne inspirit Ma,
care par' cit an mare putere de a ne &duce
peirea, san perderi care pot sit ne adneit marl'
intristitri. Deaceea i semnele prevestitoare nnor astfel de nenorociri sunt inspitinittntAtoafe,
pentrucA r6ni ne tare aproape ; cAd aceasta
este primejclid, apropierea nnui luau de care
ne temem. Astfel dd semne prdiestitoare sunt
dumitnia i mdnia celor care po sA ne fad
vre-un rdu ; elici este clai cit au 0 vointa

pnterea, asa incitt mitt aproape de a ne face


rgul. Asemenea ne temem de oa6enii nedrepti, dna an puterea in until ; cxci omul
nedrept este nedrept prin intentiunea ce are
de a face rAn. Ne temem 0 de oamenii virtno0 insultati, titnd an puterea n mitnit cid
este vederat el voesc sit-qt reibuni3 ori dud
di Would cineva, acurna inst an c1 puferea
pentru aceasta. Ne temem i de aceia, care
ad tem de noi flindcit ne-an fled vre-un rAn

0 card stint in stare sit 61 fad ceva ;

cxci

nite astfel de oameni trebne neapitrat sk fie


totdeanna gata.
i flindeft oamenii cei mai
multi stint cam ri, tji se comp cAnd este
vorba sit eittige ceva, i snnt Met* la primejdii, deaceea de ordinar este de temut, and.

891'

an &cut vre-o nedreptate, dad an pnteie ;


clei acectia se tem sit ntt le intonrcem rad
0 sant gata, pentrucA dupl cum am sptis,
un astfel de hteru insuilA friel. Asemenea
no tentem i de oamenii, care sunt in rivalitate en noi pentrn a clipAta acelac kern,
cAnd nu este en nutintA ca acest luau sA-I
avem totdeodatit i noi 81 ei ; cAci totdeanna

=tem in luptit en nite astfel de oameni.


Pe lAngA acestea cei care inspirit fricit la oa-

meni mai puternici decit noi ne inspirit 0


nonA, gi de acid, de care se tem cei mai
tari decit noi, ne temetn i noi precum tot
din acelac motiv ne temem ci de cei care
an doborit oameni mai tari deeltt noi ; ear
cei care atacii oameni mai slabi dead noi,
acectia san acunia ne inspirit temere san mai

tArzin an sit ne inspire, cut e vbr fact mil


tari.
Dintre oamenii, citrora le-am facut vre-o
nedreptate 10 dintre ducmanii i rivalii notri

nu ne temem de cei care se mitnie lute 0


de cei care aunt deseti0, ci de cei blAnzi ci
prefiteuti ci vicleni ; did eei apropiati nn se
tie dacit an de gitnd sit ne fad rgn i eindi,
aca incitt niciodatA nu se aratit el sunt departe.

Deaceea

Toate lucrnrile de care ne town ne stint

cei care an comis vre-o erimA se tem de com-

tfi mai inspitimitntitto&e, and gregelele ce am

plicii lor s nn-i donate sat' s nu-i WAseascit. Asemenea cei tare att puterea de ti

flied nn este en putintit sl le indreptitm, Rau


pentrticA indreptarea lor este do tot imposibill sat pentrucit nu stit in mAna noastrit,ci in raltna dutimanilor hoctri, I and san nu

soarta noastrit sti in Mina altora.

face rAtt inspirit totdeanna Mel la aeeia bare


pot si fie expluci it fi nedreptittiti ; cxci oamenii de ordinar fac nedreptittea, And le ad
in mita. temem i de aceia, droll le-ant

flout vre-o neareitate, sait dare se cred nedreptittiti de noi ; cxci acectia totdeanna pAndeo ocasiufiet. Ne temein i fie eei -care ne-

se poate da nici nn ajutor, san daa se Pot


di ajutokre, aunt greu de &it. Pe seurt vbrbind, de acele lucruri lie temem, care ne inspirit milk and le +(trident liitimplindu-se la
al01. Din luerttrile dar, care ne inspira fda

4.

www.dacoromanica.ro

8$$

PASIIINILE.

i de care ne temem, acestea sunt aproape


pe scurt cele principale.
SA spunem acuma cum trebue sit fim ca sA

ne temem. Dacl frica este insotitA de alteptarea cit are sit ne se intlArnple o nenorocire,
care are sA ne aducit perderi, este clar cA eine

nu crede el are sit i se intAmple ceva nu se


teme nici de lucrurile, pe care nu le crede
di au sit i se intAmple, nici de oamenii, de
la care nu crede cA are sa-i vinA vre-un r6u,
nici atunci, cAnd credo cA n'are BA i se intAmple nici un NS% Trebue dar neapdrat ea
Reda sit fie aplecati la Mel, care cred cA
poste sit li se intAmple ceva i anume cutare
nenorocire, de la entare om, in entare timp.
Din contra nu cred cA are sA li se intimple
nici un rgu cei care stint sail care cred cA se
MIA in mare fericire ; deaceea acetia stint
obraznici i nepitsAtori ci curajoi. Ceea cc
face pe acectia astfel aunt bogAtia, aria, mul-

timea de amid, puterea. Nu se tern nici aceia, care cred el an suferit deja toate nenorOcirile, i acei care an pierdut ori ce speranti pentru viitor, .precum aunt cei pe care
acuma gi due la moarte cu toba. Ca sA fie
cineva susceptibil de fricA trebue, al mai aibl
oarei care sperantA de scApare din primejdia,
in care se luptit. Probl despre aceasta este

a frica ne face sA ne gAndim, pe cAnd nimene nu se mai gindefte la lucruri, despre


care a pierdut ori ce sperantA. Clad dar
este mai bine pentru noi ca auditorii sit se
teami mai mult cleat BA pearda ori ce sperantit, trebue sit-i pregAtim i sit-i dispunem
astfel argtAndu-le cit aunt intr'o astfel de posititme, ineAt pot sA pitteaseg, ; did i altii
mai marl decAt ei au pAtit, tii el semenii lor
sufere sati au Eider% qi de la oameni, de la

care nu se ateptau, i lucruri i in timpuri,

pe care i and nici nu le trecea prin mints


el putean al le sufere.
FiindcA cunoatem aeuma ce este frica, Eii
care aunt lucrurile care ne-o inspirA, i cum
trebue sit fina ca sA ne temem, din acestea
se poate vedea I. ce este curajul, ci care lncruri ne dart curaj Iii. cum trebue sit fim, ca
aft avem curaj ; cid curajul este contrarul temerii, i ceea ce inspirit curaj este contrar

de ceea ce inspirA friel. Din acestes resultA


el curajal este speranta insotitA de inchipuirea ce tie facem cA mijloacele de scApare stint

aproape de noi, ear lucrurile de care ne temem sail el nu existA de loc salt el aunt
departe de noi. Avem dar etiraj, cAnd primejdille stint departe, ill cAnd ajutoarele, care
ne inspirit curaj, sant aproape; apoi cAnd pu-

tem aft indreptAm greplile ce am facut, i


dud avem ajtitoare sau multe sail mari salt
i una i alta. Asemenea avem curaj, and
nici altii nu ne-an fticut vre-tm rgu, nici noi
la altii, i child salt de loc nu avem adversari, sati cei pe care gi avem nu att putere ;
sau clind avem amid, care an puterea in mita, sail care ne-an flint bine salt cArora noi
le-am fAcut bine, salt cAnd cei care an aceleai interese ca 9i noi aunt mai multi salt
mai tari Ban ci una ci alta.
Ear noi avem oral dacA suntem precum
urmeazil: Dad ne aducem aminte el in multe
am isbutit iji cl nimica rdu nu am pitit, dacft
de multe ori am fost in primejdii fli totdeauna am scipat. Cid in done casuri oamenii
stint nepAsAtori la primejdii : sau cAnd an a-

jutoare satt cAnd nu an nici o experienta de


primejdie, ceea ce se intAmll la primejdiile

de mare: ii vi care nu au nici o experientl

www.dacoromanica.ro

PASIUNILEPintiACUL ROMAN.

8029

de fartunl de mare nu se tem i cei care an

PUBLICUL ROMAN.*)

ajutoare de scipare prin experienti nu-i pierd


cnraj ul.

Mai avem cnraj i na ne temem de nn Incru, clad nici egalii notri nu se tem de acel
Incru, nici inferiorii notri, nici aceia, cirora
credem cit le suntem superiori. Credem cl
suntem superiori oamenilor acelora, pe care

i-am invins san pe ei san pe snperiorii lor


sau pe egalii lor. Asemene avem caraj, and
credem ci avem mijloace mai 'nuke san mai
mari, en care intreand pe adversarii notri
le inspirim frici; aceste aunt bani multi, tarie
a trupulni, amid multi i puternici, positinne tare, col san toate sau cele mai maxi
preparative de resboiu. Pe lingi aceista nu
ne temem, clack nu am fAcnt nici un rgn san

la nimeni, san nu la multi, san nu la nite


astfel de oameni, de care am pntea BA ne temem.
i in genere dacA ne simtim cu contiinta impacati cAtrA zei, 1 pe langA altele
dacI i semnele prevestitoare i prorocirile
oracnlelor aunt in favoarea noastri. CAci a
nu face nedreptate, ci a suferl do la altii,
aceasta ne dA mAnie i mAnia ne dA cnraj,

Doamnelor si Domnilor,

Intruniti pentru un nobil scop, .cel intAin


cnv6nt al meu este pentrn Comitetnl doamnelor

care de la incepatul rAsboiulni lucreazi in folosnl rAnitilor, en un sentiment adinc de indatoririle ce impune astizi patria, i de droptnrile ce are totdeanna omenirea care snfere
la compitimirea obteasci.
Dar tot ce putem face mai bine in privirea.

acestor Doamne este de a .le arAta cit de


mnit pretnim ocasiunile de a servi.nobila lor
causA, i de a insemna o oarA din timpnl
nostrn on suvenirul unei bnne vointe, precnm
aceia care indrAznesc a viS aduce, sustinnt de
indulgent& d-voastre i de ideea binefacerii
ce indeplinim imprenni.
Am zis impreuni, pentrnci, in adevAr, fArA
concursul d-voastre, fArA concursul publicului,

silintele cele mai generoase nu ar fi putut


ajunge la frnmoasele resnitate ce s'au dobandit. A consacra tiarA acestui public onoa-

and noi mai intii pe dueman, credem ci

rea acestei intruniri, vorbind de el, WA a-I


migull, de inceputul, de insnlirile sale, precum imi propnn a o face, este o cugetare

nu avem sA pittim nimica nici atunci nici pa


urmA, i cA arm sA isbuthn.

natural i legitimA.
Publical este o autoritate moral& care pur-

Atita dar despre luorurile, de care ne temem qi despre cele care ne incurajeazi.

cede de la sine, WA a cunoacte nici un stA-

i totdeanna credem ci Dumnezeu ajuti pe


cei nedreptatiti. Mai avem cnraj, cind, ata-

(va urma),

/. Caragiani.

pin, care landi san critici, cercetind, jadecand despre toate, despre asboin san pace,
despre ctiintA i literaturi, despre arta, despre
modA, despre tot ce cade sub privirea Ban
*)

Conferoutit tient& in Loll in xioa 4e 4 Octomvrie,

iti Mosul Souietlitii de Blnefacere pentrn ostavii r


niii.

44
www.dacoromanica.ro

PUBLIOUL ROMAN.

880
s=edis

sub cugetarea sa. Si cAnd publieul se marete, cAnd fie care se sprijine pe vecinnl On,
cAnd Bunt aceleai idei in toate spiritele, acelea0 sentimente in toate inimile, opinia
publicA atuncea devine o putere, care in zilele noastre este cea mai mare, care schimbA
gnvernele, care restoarna tronnrile. Vedeti
dell di subiectul nostra este destul de intins.
CuvAntn1 public este

chiar mai larg decat

envntn1 popor. Prin popor intelegem mai cu

semi partea aceea care are drepturi inscrise


in Constitutie, dreptul de a vote, de a jnea
un rol legal in afacerile ter& Publicul este

tit-o legilo, dar precum a flent-o Dumnezen.

Publicul, ga precum

este

compus, cAnd

oare 0 cum a incepat la noi a se

forma ?

Care este punctul de plecare, incercarea, progresul?

Pentru a intrunl un public trebue o arti


oare care, musicA, literaturi, tiintA, ceva in

sfilit care vorbete inteligentei sau inimei.


Musice la noi a fost multi vreme represintati
de stramo0i lui Barbu lintarul. Literature
a fost mult timp cuprinsit in cintecele populare care se zic Doine, 0 in altele mai
vechi care se numese Cintece btrAneti sau

din contra toga lumea, pentruca in el i

Balade. In fare neastri, care in trecut avea

femeile an drept de a exprima pftrerea lor.


Nu voesc a compara aceste done pnteri. Nu
tiu ce am cAtiga dad femeile ar avea in

mare plecare pentru mingaerea einteculni, se


aflan odatk ea in Grecia vechie, ca in Serbia
de astizi, poefi necnnosenti, farA nume, rapsozi romani, care improvisan pentru popor

popor, in tail, dreptul votului. Dar 0in tot


ce ar perde publicul dad ele nu ar fi primite in sinnl sdn. Imi pare ei vtd nu tiu
ate idei upare, delicate, intinzAnd aripele,
sbnrind pintre noi 1 Si compatimirea, mangierea, sentimentele care an dat natero Crucii

Roie, nu ar fi oare 0 mare parte isgonite,


perdnte ? Dar faptele .cele frumoase, dar vitejia undo ar afla ineurajarea lor ? Ostaii,
care se bat la DunArea, care au luptat, 0 sn-

ferit la Plevna, care an riscat de o mie de


ori viata lor, unde ar, &I cea mai dulce
resplatire dad nu in o privire, in o lacrima
ce varsi o inimi iubitoare pentru acel care
se intoarce din resboia, dupi o lung ateptare! Si acei care in urmi vor einta fala
armelor, poetil, de nude ar priml, dad nu

din masa ging* parte,

inspiritrile lor ?

Da, publicnl, aa precum il privesc inaintea


mea, are ceva mai deplin, mai perfect, pentru
ea represintA 'amenirea, nu precum au impir-

doine upare,suspinuri de sari, freamte de


inimi. Aceti rapsozi an fost cei intli artiti
care adunan, imprejurul lor 0 la sunetul versurilor, un public ascultitor. Intrunirile lor,
tinute cele mai mnite ori sub cer, la oarele
uncle apune zioa, alcitneau atit prin boa cit
i prin intindere un spectacol miret pentrn privire. Dar aceste aduniri, care se pot num1

copilaria publiculni, se incintan lesne, ea 0


cop% en citeva melodii. Un public mai greu
de satisficut, care simte dorinta de a critica,
clad oare pilule a cre0e, a se desvolta ?
In anal 1845, se jaca la teatrul nostru o
pied national/4 care se chiarni Iaii in
Carnaval", i care este in mare parte satire
guvernulni din acel timp. Pnterea atuncea
nu invoea decit critica care-i .plicea. Autorul
avusese nenorocirea de a critica Sri a cere

voe, 0 de a avea spirit WA inalta autorisere.

Astizi avem aceastA libertate, dar no

www.dacoromanica.ro

PUBLTCVL ROMAN.

sai

Feta law

lipsete spiritul. Ce se intamplft insa atnncea ?

Politia, sub forma until ago., se incearcA a


opri jocul actorilor, a impedeea representatia.
Dar publicul se ridicA in picioare, se impotrivete ordinultd, cere urmarea spectacolnlni,
1 piesa in adevdr se joactt inainte, pia cand

sfirmte, acoperitit de aplanse unanime. In


acea sarA publicul, pentru prima oarl, opune
o resistentA, dovedete o vointA, se afirml,
intenn cuvdnt prinde a exista. La intrebarea
darA eine a inceput a forma publicul roman,
respnnd ittii in Carnaval i Cncoana Chirita.

Onoarea este pentru acei care an compus i


interpretatat aceste piese, doi mad artiti,
Alecsandri i Milo.
.
In remit yin nouele institutii politico care
an schimbat Ora. OdatA en constitutia, li-

generatiile, este indPplinitA, in cursul timpulni, de fie care en coneursul tuturor. 4i


aceastA lirobil, nu afia precnm e stricatA de
multi, dar precnm e inteleasA, vorbitA de public, a servit mult terei noastre. In zilele

clad multi stritini interesati pretindean, unit


el snntem slavi, altii cit suntem germani, and
din toate partile se contesta nationalitatea
noastra, vechile forme, vechile cuvinte, arilrAnd mutt romAnA, an fost cel mai bun advocat pentru a dovedi Enropei invdtate cif,
facem parte din familia latinA. Limba, in
lipsa istoriei, a fost singurnl monument care
a mArturisit despre trecutel nostrn, i care
a stArnit pentru reinvierea noastrA politicit.
Acest monument, AncA odatA, eine l'a clAdit ?

Publicnl. Toti i toate, femei i barbati, eatI

bertatea discutiei indeamnA, pentrn prima oarA,

autorul.

pe Romani la luptele Camerelor i ale Tribunalelor. In aceste locuri, inchise pitnA a-

Dar dacA acest act al On este acel care


are mai mare inseminate, el nn este singurul
nude putem vedea actiunea sa. Precnm pu-

tuncea, se grAmiklete nn public numeros imprejurul avocatilor i la glasul oratorilor,

chemati a face din cuvdnt o armA pentra apArarea intereselor publice. Direct& liberA
prinde a se practica, in toatI intinderea ei,
adeseori chiar cu ecces, dar atrAggnd, inmultind, pe fie care zi, numeral acelor, care, yenind din toate pArtile, se intranesc, i ascultA.

blicul se aflA pretutindenea, ori nude se adunA cu acela scop mai multe persoane, ase-

menea, in ori ce parte, i ca pe nesimtite,


se exereitl infirm* sa. In literaturA, de
exempla, eine a tAgliduit-o vre-odatA ? De
ce astAzi la noi in teatrele noastre, se joack
in loc de piese nationale, operete tradnse pe

De ce Mama Ango a detronat


de pe scena romAnA pe Cncoana Chirita ?
Pentad Mama Ango este mai gustatA, mai
iubittt de public. Nu voesc a deduce din a-

Inteun env6nt avem publicul de astAzi. Pablicul, precum am zis, este, san eel putin,
poate deveni o putere. i aetul s6n eel mai
mare, Inerarea sa cea mai insemnatA este

romitnete ?

limba care, precnm e vorbitA, asemenea e fitcutit de toatit lnmea. AceastA lucrare, uncle
vedem none cuvinte care yin, altele vechi
care se due, uncle fondul motenit se reinoeste en progresul ideilor, toatA aceastA operA
care nu se curmA niciodatit, care urmeaza cu

ceastA modA a zilei ceva in disfavoarea gustulni nostrn. Ce public astAzi nu ride cu
Mama Ango care se desfatA pe toate scenele
din Europa ? Md voin mArgin! numai in aceastit observare generalA asupra literaturei
noastre, privite in feluritele ei ramuril clt

www.dacoromanica.ro

809

PV111,101114 ROMOT,

tot ce intalnim mai rar aunt scrierile bune,


acele care cat& a inalta spiritnl, a inobill
inima. Ceea ce farnica, din contra, sant In-

crnrile care corump, cid trebue sa tinem


samit de presa zilnica care, vorbind de dropturi uit datoriile, i nu putem trece cii vederea discursurIle advocatilor care fac tot ce

pot pearl' a falsifica spiritnl public.


Cum sa nu constatam insa cl, detii tot ce
am practicat mai mnit a fost frasa dearta,
forma MI fond, totati exista intre noi, in
pnblicul nostru, o sunlit de idei malt mai insemnate decat in trecut, an mare adaos la
cunocitintele, la lnminele generale. ComparAnd

starea actualA ea acea de donezeci de ani


inapoi, eine nu ar constata un popor, o desvoltare morala ? Na volt Ina, cu voea dvoastre,- cleat un singnr exempla.
Cum se fAcea, sub Domnia lui Mihai Stnza,
recrutarea pentrn armata ? Administratia, care
atuncea alegea intre &call satelor, dupa cum
credea de cuviinta, era silita de a Wee
noaptea pe acei desemnati mai dinainte, in

secret, pentru a-i prinde in somn ci a-i duce

la casarma 1egai, cci liberi nu ar fi 4(14


Ei bine, astAzi, acel ce este, nu
de administratie, dar de lege, menit oats+
niciodatil, I

tnrul recrut se duce in serviciul armatei,


WA sill, in voea lui. Si in asta primavara,
aid an fost chemati sub arme, cand rnalul,
Dunarii avea nevoe de apararea lor, toti,
dorobanti, graniceri, militiani, an lasat sapa,
toporul, i cn puca pe um6r, an plecat, fara
ovaire, la cel intai apel. Eata-i merg6nd,
pentru prima oara, dar rescumparAnd nontatea drapelalui prin cntezazea inimei lor Atari& dcosebire intru ceea ce este i ceea ce

era, de nude provine dad nu din sentimental

datoriei Writ patrie, care incepe a se desvolta ?

Aceasta schimbare s'a indeplinit sub inriurirea legilor egalitare care nu mai fac nici
o eseeptie, dar gi sub inflnenta publicului care
aproba mai mnit decat in trecut lacrurile bane
qi vrednice, care mnstra mai cu tarie pe cele
rele ci vAtamatoare, indemnand oare cum la
unele, departand de la celelalte, aa incat Cugetarea fle-carui, intirita de cngetarea tutu-

ror, prinde, en incetnl, a schimba in fapte


ideile de datorie, de dreptate, de patrie.
Dar nu ateptati, de sigur, al aduc in aceasta cercetare vre o exagerare in danna
sinceritatii. Datoresc respectnlni ce am pentrn

.publicul inaintea carni vorbesc de a spume


tot adevgrul. Da, am mere inainte pe calea
progresulni. InsA, dad privim, na ceea ce
eram in trecnt, dar ceea ce trebue sa fim,
fat/ cu ifl8tituiuie noastre, apoi drumul remas inapoi apare scurt pe lAnga acel care se
intinde inaintea noastra.
Pablicul are inainte de toate antoritatea
numitnlui; dar num6ru1 nu cuprinde darul
de a inzestra oamenii care se adunti, intenn
loc ea calitatile care le-ar lips1 dad an fi
despartiti 1 Nu in cAtime, care are meritnl
ei, dar ainrea se OA adev6rata pntere : ea
sta toata in gradul de cultura, in desvoltaraa
morala, nu a until mic num 6r, dar a fie carni
membru din public. In aceasta parte este
progresnl viitorului.
Astazi lnptam pentrn a cucerl independent,
terei l Ea este de sigar frumoasa, ci Damnezeu sa m fereasca de a miccura en tin cu-

v6nt, jertfele acelor care s'an dna sit o enleaga, ca un lanr, pe campul de Mae. Dar
este gi alta independenta mai putin strain-

www.dacoromanica.ro

NJ/3VMM ROMAN,

citoare, dar mai ltingl de dobindit, pentrnd


cere o silinta stiruitoare, de toate zilele, i
fArg incetare, independents, fle carni din noi.
Pe aceasta, o dan instructia i literal care
Bunt bogatia, demnitatea 1 onoarea societat,lor moderne.
A nn Lisa in parilsire facultatile producdtoare, a desvolta, prin munci 1 prin tiinta,

toati activ;tatea lor, eata atilt pentrn public


cat i pentru individ conditia de care sta legati
puterea bor. Namai atuncea ci until i. altnl

snnt intArii inarmati incontra amagirilor,


incontra arlatanilor care dnc and la noi o
viata prea uoara, i resisti atuncea, ca tot
ce cuprinde in sine un sprijin, la ademenirea
ratacirilor; caci i ophula pablica, care cri-

tica pe toga lumek nu este mai pre sus de


critica.

Dar cu garantia until public luminat ate


Libertatile constitutionale,
care altfel nu inflorese cleat pe hartie, gasese
alte binefaceri I

ca un pimOnt pregatit unde prinzOnd radaeina, produe roada ; ci in pnnerea lor in aplicare, in practica gavernului, se intemeiaza
jastitia, pentraci intilnecte in public un martur, Tin judecator, i ca o poliie morala, care
tine in deteptare, care arata scopnl, legea,
idealnl.

Un public luminat devine el insn un gnvern care veghiaza pretutindenea, i chiar

asupra faptelor care nu pot cadea sub pedeapsa tribunalelor ; delicateta, probitatea,

onoarea an in respectul public sanctinnea bor.

In sfircit, atuncea se ridica cugetatorii cei


mari, care, simtindu-se incunjurati ca de o
atmosfera simpatica i sprijiniti in avOntul
lor, se inalta cu. fruntea in regiunile senine
; 1 manifestarea cugetitrii, in tot
ale

888

cc are mai gingal, mai pnternic, mai stalticitor, arta, literatura se incearea la desvoltare, i ajung la frumuseta, la fioare. Aceste
lncruri, care incanta i. care nu pier, dan popoarelor dreptnl de a numOra in lame, Pentru
progresnl lor trebue al se trudeasca mai en dinadinsul aceste mici teri, aceste moii, precum
le chemau parintii notri, care cu cat stint
mai Anguste en en atit li se impune mai im-

perioasa datoria de a crete, de a se marl


prin cultura. Intim fibtarele lor ele au mai
en saint{ a intinde pe acele ale inteligentei.
aceasta intindere este foarte reala ; fArA
a ripi nimica de la vecini, ea sporete patria,
cad este aceea care face di un ogor, bine
cultivat, devine indoit de mare, p ntruci produce, prin iscusinta plugaralui, o recoltit de
done ori mai manoasa.. Eatit intirirea, viitoral, eati gloria ce doresc terei rade !
Dar sant ci alte avutii care an isvornl lor
in lituntrul nostril, care vin din inimA, inteleg a vorbi de sentimento. Este mai ales
unul care nu a lipsit in nici nn timp publiculni nostru, i la care nu se face zadarnice
apeluri. Intins a fost totdeauna practicata ca-4
ritatea, dar mai mult Alm% astazi and din

toate partile alearga ofrande in ajutorul rinitilor. Oratele se intrec in bineficeri; ele
an dat semnalul, dimprenni en exempinl, ci
ele sunt contribnabilii cei mari. Dar ate
jertfe yin de la umbra satelor ! Am vAzat,
indreptate catra spitalul Turnu-Mignrele, 1
eind din modestele i. intnnecoasele locuinte

ale teranilor notri, sate de chilograme de


panza, sute de laicerel Cat de mult pretuese aceste nmile darnri I Nil ctin dad mg
Inca, dar mai frnmoase decat covoarele de
catifea, decit minunile Indiel, imi par aceste

www.dacoromanica.ro

Punta Cm ROMAN,

884

laicere, lute de pe o laiSa care remine goa1A, 0. darnite de o mana care va Si:Ise timp
indelangat pentru a le inlocul! Caritate Banta
i manoasa, virtnte, care inflorecti in inimg,

i de a arei roads se buena theta lumea,


tn apari mai manglitoare Ana and vii de
la acei care an nevoe de mangaere 1

i nn este oare nn mare fapt, plin de insemnatate, aceasta simpatie, nude ne intalnim

toll de la cei mai mici pana la cei mai mad,


nude se apropie toate clasele societgii WA
nici o deosebire, fiand intr'o Sari ceea ce
face in lame instituSia Crucii Rosie care, ocrotind deopotrivg pe anicii din toate (*irile, se inceara a riterge ori ce despartire
de nationalitate, a da hotarele la pamlnt, ci
a unl toate pepoarele in compktimirea pentru
omenirea care sufere I Edit cea mai framoasa
egalitate, aceea care cnprinde, intr'un sentiment, care imbraticeaz1 tot neamul omenesc I
Acest sentiment, Ana odatg, este stavechiu

in Sara noasta nude ospitalitatea a numlrat


totdeanna intre virtntile ei. Dar nn exista
lnei in aceastg privire nici o organizaie. Cu
marea ocasiune a resboinlut, femeile noastre,
devotandu-se acestei generoase ingrijiri, an
creat ceea ce voin chema ministerul caritalii.
i and le v6d in aceastg funeSinne, cea mai

inaltg intru toate, incunjurate, ea de o escoda de onoare, de toate jertfele ce se fac


pentra manggerea saferinSei, atancea imi zic
el in adev6r ele represintl sentimentele cele
nobile ale omenirii,
pinalnt !

imaginile cerulni

pe

MultAmita activitatii lor, am intrat i noi


apede, luAnd partea noastrg, in aceastg Crndada care se numete Once& Rosie. i and
rostesc acest cuvint de Cruciada, dati-mi voe

sg-mi adne aminte de acel mares spectacol


ce presinta evnl media, and, impinqi de o
credinS1 religion/ Ala margini, un namol
cumplit de oameni se admen asupra Sflntulni

Mormlat pentru a-1 scapa din mane Deeredicioilor, and toate popoarele crectine apropiindu-se, intalninda-se in mast& luptl, Europa vedea pentru prima oara in lame unitatea naSionala I Tot atAt de frnmos, tot atit
de miirel este acest alt spectacol unde privim,
sub inilnenta ConferinSei din Geneva, toate

statele civilisate, intrunite in aceeali cagetare, ascultand de aceeaci lege, legea i cugetarea ocrotiii ce se amine in resboiu raniSilor, de ori ce nationalitate, in numele
omenirii I Este mare, este sfantit ci aceastA

cruciadg, undo compAtimirea stinge intre oa-

meni ori ce ducmlnie, precum stinge ori ce


deosebire !

Cruciazii cei vechi aveau, pentrn a se in-

tad in luptg, pentrn a se mangle in deplrtare, o eroia devisg, en aceste trei cuvinte :
Dumnezen, regele, femeea. Mon Dien, mon
roi, ma dame." Acest de pe urma cuvnt
aratg ce influent/I, avean iji altg data femeile
in lucrurile cele mai mari. Astazi, aceastg
inftnencl este toad intoarsg spre bine. i
pentrucg acest scop ne este arAtat cu man&
lor, venim i ne stringem mai cu inimg imprejural acestei opere de binefacere. Telul

este atins, pentrna este atintit de toti.


Dar nu voesc a trage din acest concurs de
bung voinSI deat o cugetare, o speranSg, en
care voiu sfirI, i care este in toate inimile Domniilor voastre.
Resboinl, unde intimplarea are partea ei,
ori cat de malt sari de putin socotitg ar 'Area intreprinderea, .insuflA Ord care este in

www.dacoromanica.ro

.,

RIBLIOUL ROMANPOEBIL

luptA temeri, ingrijiri fr1im6ntAtoare. Depute


de a cituta. a le risipi, imi place a le constata,

886

Pe-a lui Dragol dulce fatA


De va fi om cu noroc;

cid ele sunt un bun semn. Ce am fi noi in


adev6r dad in mijlocul pericolulu am sta on
inima goad ?
i. cAnd aceste sentimente se aflA pretutindenea, cAnd de la Domnul terei pAnA la cel

de pe urml represintant al poporulni top fac


sacrificii pentru causa comma, cAnd fie care,

cuprinsA de uimire
Tort aiiteaptA 'n neclintire

Al pornirii cias dorit ...


Intr'un nor de colb ce crette
Nechezind cumplit, sose,te
Calul ager ne 'mblAnzit,

cAnd publicul iti indeplinete datoria, atuncea

putem, ateptAnd on incredere sfilitul luptei,


intrevedea, piatre nourii furtnnei, albind, ca
zorile diminetei, viitorul independent al scumpei noastre teri.

G. Varnav lAteanu.

Si in coama lui tufoasA


Strins voinicul, mAna-i groasA
Repezindu-s' a 'mplAntat
qi sArind pe el deodatA
Pe cAmpia 'ntinsA, latA

Ca nAluci a 'burial

POESII.

Mtindrul scare asfinielte

Si a noW umbri crelte


RidicAndu-se din vii

In cerdac Elena gede


LiingA ea banul se vede:
Incruntati aunt ochii sei.

BANUL DRAGOS.*)

Banul Dragost de la munte


Cel ce are Toimi de frunte
Si un cal ne 'ncitlecat
AstAzi are serbAtoare:
Un voinic de peste mare
Umilit ea inchinat,

Si cn to# scum alteaptit


Ca sitli iee parte dreapti
Calfireiul eel de sok
De va fi vre o minune
Ca a& anaft zile lnue
SA se 'n.toarne kapoi.

S'a cerut sA oilareascii


Pe cAmpia cea domneasol
Pe-acel cal mAndru, de foe
$i sA iee de resplatit
*) &dad acestei poosii a fost Inat din o legendi. in
prosit a d-lui Dim. Mortun publicatil in Convorbirl
Literare anul I (1887) pag. 240.

TunA oare ''n inAlVime

San a lumei grea multime

Aoum ura a stript ? ...

www.dacoromanica.ro

886

POES11.

==

31

Imblitnzit calul ear vine


i purtAnd fAlos pe sine
Pe stApAnu-i luminat.

Ear voinicul mAndru, pad,


Spre Elena cea frumoasit
Care dulce i-a zimbit,
Apoi calul ocolelte
LAngA Dragos se opr9te
9teaptA umilit.

CAlArete mult vestite,


MAndre free aurite

Ori co vrei eu if voiu da ;


Din intlnsa mea banie
Ori ea fatA cere-mi mie
i pe loc va 1 a ta,

Dar Elena mea iubit


E in tainit giuruit4

De sofe unui craiu.


Nu voiu free argintate
Fete dalbe i bogate,
Pe Elena at mi-o dai !

Deci sA piei din a mea &IA


Dac ii la a ta viaft
i la braiul tea vestit.

CAlArqul mAndru, tace,

lute calul isi intoarce


tfapoi piere ca Un vis .
Dar Elena dulcea fatA
Co 'n mAhnire-i cufundatA

Deatunci ochii n'a inchis

...

II
In biserica din munte
Fete si voinici de frunte
Tot in aur "i 'n argint,
Veseli vin gi se adunA ...
Clopotele scum suns,
Mil de facie se aprind

De flori dulci, mirositoare


Se 'ntind dalbele covoare
Pe pridvorul nestimat :
Pe Elena cea vestitA
AstAzi Dragos o mitritA

Cu un fiu de imprat !

Nu aunt mare 'n asti lutne


Nici nu am averet nume
Dar am brale vitejesti
i eu ele .ude-oiu, merge
Ori co falif eu voiu 'terge
De pe oapeto orliefti 11

Cu argint ea-i presurati,


Are-o salbA nestimatti

Pestelmanta-i de purpur,
F9a-i Ind ca de moartA
Si mereu ea ()dill poartA
SpitimAntad imprejur,

CalAr4e, o1l4r4e !
Vorbe-atAta do eumele

Si parschea mult frumoasS

Loll en n'aut emit,

MaieNtos pin hullo pass

www.dacoromanica.ro

POESIISUFIXELE LATINA Vrl.

037

312.1

La altar spre a jura


Dar deodat 'un glas strabate

Sufixele latinesti

Boliile malt laminate :


1,Stai Eleno 1 eti a mea 1"

oratorio i iune in limba romdneascii.

Un lung vuet se starnelte


Umbr' adtinca se lalertte
Pe-a bisericei altar,
Ear din neagra-i temelie

Intr'o pad aurie


Doue umbre acum resar.

i de spaim' atunci cuprinsa


Lumea-afara e impinsa

De un spirit nezarit
Ear o umbra mans. 'ntinde
Pe Elena o caprinde
ou dans& a perit

In limbs, latinA supinul e un substantiv

verbal de declinatinnea IV cm forma numtivului in um i a ablativulni in u. Ca substativ el este in limba romAnA foarte usitat,
avdnd, precum zice Cipariu in local citat
nota 5, toate afectiunile numelor. 14 In limba
latinA are forma in -um semnificatiune activA,
ear forma in -u mai mult pasivit. Gramaticul

PArAsit de toli in lume

0 fiinia fark,nume
Bpul Drago deveni;
AQteptAnd moartea sa vie
Ca-a ei tainica fAclie
Vista, chinul a-i afire,

Pin' atuncea zi i noapte


Parc' aude tainici Qoapte,

timbre vede alergand...


.

Derivatele romAnoti in ura,-oriu ci iune


se formead in mare parte de la supin. Din
asti eaustt voesc s dan oareci care esplicAri
despre supin, flu voese ins s scriu sintaxa
lni. Cele zise aice vor put6 Beryl numai Ca
un adaus la 113 pag. 244 din gramatica
limbei romane, partea II, Sintetica a d-ntilui
Cipiriu, uncle esplicarea intrebuintArii supinului in limba romAna nu este deplinit.

Astfel cerul pedepsete


Pe acel ce nu 'mplinete
Vorba cea pu jurarnnt.

N. DXenopol.

Ford. Schultz Id. lateinische Gramatik, editinnea 15 290 zice simpin: supinul in -um
are inteles activ i cere casul verbulni stin,
supinul in -u are inteles pasiv i nu cere nici
tin co." Diferin0 formald a ambelor supine
latine nu existI in limba romAneascl, ea s'a
perdut prin perderea lai vi final 'din Um,
Ica inclit i latinocul laudatum i laudatu
an in limba romineascA numai o tormA 811udatu", daca o scriem cu u mut ; dar diferenta intrebuinOril qi semnificatiunii ambelor
forme existft i la noi ca gi la latini. Semnificatiunea activ i pasivA a supin414 romtinesc p cunoacte i Cipariu. Supinul limbei
romanecti este prin urmaxe until numai dupl.

turd, Ind nu ci dupl semniflcatiune.


45
www.dacoromanica.ro

fee

BURIXELE LATI1'ET17.

Forma supinulni latin in -um se intrebninteazi in legaturit cii verbe, care exprima
o migcare, spre a exprima scopnl san tinta
migcarii ; asemenea gi in limba romana ; ear
alte limbi pun infinitivul sau intrebuinteazi
alte construcOuni, precum : latinegte : cubi-

t= eo, romnegte : merg la culcat, germ.


ich gehe schlafen ; lat. spectatum ludos eo,
rom. merg la privit jocnrile, germ. ich

gehe die Spiele sehen, um die Sp. zu schen ;


lat. Totins fere Galliae legati ad Caesarem
congratulatum venerunt, rom. venirk la Cesar
la gratnlat, germ. kamen um ihn zu begliick-

lat. eo venaturn leporem, rom.


merg la vbat epnrele, germ. ich geh den
Hasen jagen ; lat. eo aratnm agrum, rom.
merg Ia arat ogorul, germ. ich geh das Feld
wtinschen ;

ackern; lat. eo comparatum (emptum) panem,


ova, ligna, rom. merg la cumpkrat pkne, one

lemne, germ. ich geh Brot, Eier, Holz kanfen ; lat. eo quaesitnm oyes, rom. merg la

Toate aceste cnvinte pot fi dupa forma gi


particip perf. pas., gi supine gi substantive,
dara ce aunt ele, aceasta ne arata semnificatinnea gi sintaxa lor. Cumca in exemplele
de sus cuvintele : culcat, privit, gratulat, vknat, arat, cumpkrat, cantat, legat, macinat,
thiat, cetit, spus, prins etc. nu pot fi participe perf. pasive, cunoagte prea ncor ori gi
eine, pentruci ele an semnificaOune activa,
ci o formi, care are semnificatinne activa,
nn poate fi forma pasiva, aceasta este prea
lamurit. Dar mi s'ar obiecta poate, emelt aceste cnvinte nu stint supine, ci substantive
verbale. Cine ar face aceasta, ar comite o
nerozie tot atat de mare, ca i acela, ce
ar zice, ca ele aunt participe perf. pasive.
i de ce ? Fiindcit in exemplele de sus vedem, ca cuvintele din chestinne eer casul ver-

bulni lor, prin urmare cele de la verbe transitive cer acnsativnl, pr. merg la prins pefte,
la Mat lemne, la ernat oile. In aceste exemple

cantat oile, germ. ich geh die Schafe suchen ;

substentivele pegte, lemne, oile stan in a-

lat. eo ligatum granum, rom. merg la legat


grail ; alte exemple romanegti : merg la ma-

cusativ gi aunt obiectul supinelor active oprins,

la prins pegte etc. In toate aceste exemple

taiat, ernat." Daca cavintele aceste din urma


ar fi 'substantive, atunci nu ar puth sta cuv6ntul, carele depinde de la ele, in acnsativ
ci ar trebnl s stee in genitiv, pentruca o

envintele : calcat, privit, gratnlat, vknat, arat,

regnla generallnu numai in limba romana

cumpgrat, cautat, legat, macinat, tiat, cetit,


spas, prins etc. aunt supine active i cer

ci gi in alte limbizice, el in snbstantiv,

casnl verbulni sun. In limbs romaneasca aunt


trei felnri de cnvinte, care an aceeagi forma,

altui substantiv (vezi Meiring, lateinische gram-

cinat Dina, merg la tat lemne, merg la


cetit gazetele, merg la spus rugacinnile, merg

gi eine nu cunoagte limbs /Tim/Weasel, le con&Ida gi nu le poate deosebl. Aceste trei

felnri de cnvinte de o forms sunt : a) participul perfectnIni pasiv, b) supinnl (activ ci


pasiv) gi c) nn snbstantiv verbal, d. e. vnat,
cumprat, 71Indut, macinat, Meat, prins etc.

fie el verbal Ban nu, cere totdeauna genitivul

matik, editiunea II pag. 261, 502), pe langa

aceasta trebue in limba romana amundone


substantivele, care vin in relatiune genitivall, sit fie articulate. Deci precum nu se
poate zice : cap om, carte amic, cerere sarac, cetire evangelie, apus soare, ci numai :
capul omului, carte& amicului, eererea sara-

www.dacoromanica.ro

BUFMELE LATINE5TI.

US
MIMI

enlui, cetirea evangeliei, apnsul soarelni, adid amundoue substantivele articulate gi cel
dependent in genitiv, tot aga, clack prins,
tAiat, ernat" ar fi substantive, nu s'ar puth
zice : prins pegte, taiat lemne, ernat one,"
ci nnmai; prinsul pegtelni, tftiatul lemnelor,
ernatul oilor.

Ar fi ridicul, dad cineva ar vol et afirme, cA acnsativii apegte, lemne, one' nu


depind de la aprins, tliat, ernat", ci de la

prepositiunea la", ar

primA cuvintele cumpdrat gi mincat, ce insit

nu este egal cu en merg la prins pegte."


Dar sA cerelm, de se poate suprima cuv6ntul,
ce desparte prepositinnea la de acusativnl din
cestinne fArA multi sminteali gi in celelalte

exemple, d. e. in: merg la vtinat

epUrele,

merg la arat ogoral, merg la cump6rat Nine,


ond, lemne ; merg la begat grAul, merg la
miles via etc. FArA supine aceste exemple
sunft :

merg la epurele, merg la ogorul,

pentrneA

merg la grAul, merg la via, apoi: merg la oile,

prepositinnea nu poate fi despArtitit de en-

merg la jocurile, in loe de : merg la ernat


oile, merg la privit jocurile, etc. Deci prin

fi

ridicul,

vntul On, ci ea trebne sk stee nemijlocit


inaintea lui, deaceaa se cheami lat. praepositio. SA ne inchipnim el cineva ar arguments in modul urmAtor : In proposilinnea
merg la prins pegte" acusativul pegte depinde de la prepositinnea la', ear euvdntul

prins este inteadevr substantiv, insA el


este atAt de slab, kat nu poate despArp
preposiciunea la" de acusativnl ei ; aceastA
slAbAcinne a substantivulni prins" o ennoagtem
prea limpede din imprejnrarea, cA-1 pntem

clasa, fArA ca frasa sit peardA ceva din inte-

leaul sen, RomAnul ziee in loe de merg la


prins pegte" tot aga de bine gi merg la
pegte." De alee vedem, di prins" nu despArtegte in realitate propositinnea de easul
ei gi nici nu pretinde insugirile altor substantive. Asemenea argnmente ar fi en totul degarte, gi eatA de ce : supinul prins" nu este
de prisos, pentrucA nu este egal, dacti zic
en merg la prins pegte" san nnmai en merg

la pegte." Proposilinnea en merg la pegte"


este en totul nedeterminatA gi poate tot aga
de bine sA insemneze gi en merg la cump6rat pegte" san gi eu merg la mincat pegte"
pentructi gi in aceste propositinni Romitnul su-.

supresitmea snpinului din chestinne se smintegte intelesul frasei. De aice vedem, cA acele
acusative nu depind de la alai% de oare ce

ala" nici nu sta naintea lor, ci naintea aupinelor; ele depind de la supinele active, care

cer casul verbelor lor gi nu sunt substantive, pentrticA dacA ar fi substantive, ar trebul
sA cearA genitival.
Actima sA respundem gi la intrebarea : ce
cantA acel ala" naintea .supinulni activ ? Preposipunea la" stA naintea supinulni activ din
done cause : supinul, fiind verb infinit (lat. verbum infinitnm) ea qi infinitival, ia naintea sa

o preposicinne, in regalA ala" san de", ea gi


infinitival prepositinnea a, precum : a merge,
a Hada. Aeest a este acelag a, ce se afili
d. e. in frasele: a casit, a mAna. Earl la" naintea supinnlui activ este acelagi la, care stA
in frasa : merg la Roma, merg la Atena. In
aceste done exemple din urmA prepositiunea
la" aratA Onto, gi directia migcArii. Germsnnl o traduce prin nach, Latinul zice simplu:
eo Roman, eo Athenas, Uri nici o prepositime. Mai sus am zis, cA supinnl latin in
-um ea in legAturi en verbel co insamnit vr'o

www.dacoromanica.ro

SUFIXELE L&TINEkITI.

84C1

migeare,

aril :

i arati scopul, tinta, direetia mis-

eo venatnin leporem, supinul venatum

aprimA tinta gi directia lui eo ; romknegte


ar trebul BA se zicA : morg Omit epurele ;
insk precum nu ziee i RomAnul cft Latinul
fr prepositinne : eo Roman, eo Athena merg
Roma, merg Atena, ci en propositiune : merg
la Roma, la Atena, aga nu zice el nici merg
vgnat epurele" frA propositiune ca Latinul,

ci en propositiune merg la v6nat epurele."


Acest ala" naintea snpinulni de lAngk, verbele

migclrii are dark de scop, de a intIrl semnifleatinnea acestui supin, care are sl arete,
ca gi in limba latinA, tinta, directia
In limba latinA acest supin are o fermi deosebitA, o forml proprie, o formA expresl, in
limba romAnA el recligtigl prin prepositiunea
la" ceea ce a perdnt in privinta formalA si
se deosebegte astfel de supinul, ce se intre-

in legAturi cu adiectivele ugor,


gren, pllent, bun gi se terming in limba latint in -u gi care primegte in limba romlni
propositinnea de". Acel la" de la supin
buinteazit

remAne iii limba germank netradus : merg la


prins pegte : ich geh Fische fangen, merg la
cumplrat mere: ich gehe Aepfel kaufen etc. In
locul supindui aetiv intrebninteazA Romlnul
ea gi Latinul i site constructianf active :
merg sit pririd pegte, merg sA cumpAr mere etc.

Forma supinului latin in -u, al cArei inteles este in preponderanti pasiv, se intrebuinteazA mai ales in legAturl en uncle adiective, care insemneazA ngor, greu, plAcut,
bun." Germanul gi Slavnl pun inflnitivul, Romlnul a remassingar intre popoarele ro

manicecredincios constructinnii latine, precum : facile dictu sed difticilo factu., ugor de
zis dar gren de flcut, jucundum anditu pll-

out de auzit ; bun de insurat, bunk, de mlritat etc. In local supinnlai in -u intrebuinteazA Latinul i RomAnul i alte constructiuni, dar cele pasive din limbs latinl nu sunt
ngor de imitat in limba romAnA, neavknd verbul roman formele pksive. Diez in grama-

tica limbelor romanice partea 2, alitinnea 3,


pag. 264 vorbegte nnmai de supinnl en prepositinnea de, gi Cipariu ii cunoagte mai de
aproape pe acesta, ear despre eel en la" de
la supinul, care se aflA in legAturl en verbele migclrii gi care este latinescul supin in
-um, d. Ciparin, pare a nu aye idee limuritA.
Diez locul citat pag. 117 zice : supinele lipsesc in limbele romanice dark. de o urml in
limba romlneasett; local snpinelor ii tine in
de comnn inflnitivul." Aceastl nrml insi este
mai mare decAt valnl Jul Traian, de oare ce

ea nn a selzut, nu s'a Angnstat, nu s'a mi-

i s'a
i este en mult mai mare cleat in

cit in limba romlneascA, ci a crescut


lArgit

Limba romAnl nu ntimai cA


nu a perdnt nici una dintre constructiile supinulni latin, ci ea face de el o intrebnintare And en mnit mai mare decAt mumA-sa.
Vezi gi 113 din sintetica d-lni Ciparin.
limba latinA.

Semnifleatiunea activA gi pasivA a snpinn-

Id se vede foarte bine in derivatele liii in


-url. DacA un substantiv in -nrA este derivet do la supinul activ, atunci el are inteles activ, ear dacA el este derivat de la
supinnl pasiv, atunci el are inteles pasiv.;
ear dacA acelag envkat in -nrA este introbaintat cAnd in inteles activ clad pasiv,
apoi sk. se gtie, cA dad el are incomes activ,

atunci este derivat de la supinnl activ, ear


dad, ara incomes pasiv,- de la cel pasiv; a) de-

rivate cu inteles activ : Amblat-ura, frecAt -

www.dacoromanica.ro

EitIFIXnE LATINEVI,

urit, 4etunkt-14 impuritt-url, incelAt-urA,

incelat nrA, incurcAt-urk g. m. d. b) derivate


cu inteles pasiv : fLtrmt-ur i sfArmAt-urA,
fript-urA, litt-urA mai axles plur. lat-uri, erpit-urA, lepAdAt-urA, trestAt-urA, cept-urA,
frAnt-urA, despartit-urA, strins-urA, corcit urA,
rcit-urA mai des in plur. rAcit-uri etc. c)

841

cel scurt din forma latinA -Ttura trees in


limba romAnA dupil o regula cunoscutA in e,
i acest e intaneclindu-se trece in 4. Inaintea
1

acestui

consonantele premergAtoare, precum

ci de sine se intelege, nu sufdr nici o schimbare, d. e. aleg-6turA, adaog-AturA, cresc-turA,

pAsc-ettrit, bat-turA. Este insA de insemnat,

eu inteles i activ 9i pasiv, dupit trebuinti :


rapt -urA, arAt-urA, adAncit-urA, cArpit-urA,
cotit-urA, inoit-urA, mAnjit-urA, spart-urA ci

cA verbele terminate in d nu formead deri-

spars-urA, cusut-urA i cust-urA, imbnclit-urA,

exemple se pot inmu1t1 dintre derivatele ce


nrmeazi mai jos, Ear derivatele in -iune au

gramatica romAnA, el verbele terminate in d


se pot tot Lila de bine termina 91 in z, precum : en cred ci crez, v6d c v6z, prind gi
prinz, aud i auz 9. m. d. conf. c1 Pumnul

in preponderantA semnificalinne activA 9i aunt

gram. pag. 164, 2.

prin urmare formate in preponderantA de la


supinul activ. D, Cipariu in gramatica limbei
romAne premiatA de academia din Bucurecti,
partea I. Analitica, pag. 353 k) 9i 1), apoi
pag. 365 nota 7 ci 8 zice, cA derivatele in

sA explic causa acestui fenomen, ci-1 constatez numal. Asemenea se formeazA ci deriva-

-iune i -nrA sunt formate de la participul

Derivatele in -urA sant in regal formate

preterit", se intelege, pasiv, cA altul nu e-

de 13 formele supinulni terminate in a sau, t.


De la trupina timpului present se aflA derivatiuni prin forma -6turA de la cAteva verbe
ale conjugatiunii 11 ci III. Forma 4turA se
leagA ci de uncle supine ale verbelor de conjugatinnea III 9i de unele trupine de name.
Derivatele in -wit exprimA o actiune ci. an
semnificatinne activA, deck sunt formate de la

dArAmAt-urA, furAt-urA, inv6tAt-urA etc. Aceste

xistA, vezi aceeaci gramaticA pag. 285.

A-

ceasta iesA este en total fals. Dad. toate


derivatele in -iune i -urA ar aye semnificatinne pasivA, n'am pnte combate pe d nul
Oipariu. De ce ins& o parte aca de mare
din ele are inteles activ ? pentrneA sunt formate de la un participiu pasiv ? De ce foarte
multe din ele se pot lua ci in inteles activ
i

in inteles pasiv, ear cele in -iune in pre-

ponderancl in inteles activ ? Din care cans& ?


Din acea causA, cA toate aunt formate de la
acelag participiu pasiv 9i se sfircesc in -iune

Nu este aid locul ea

tele in -6toriu de la formele en z ale verbului, pr. cuprinz-6torio, crez-toriu, vnzkoriu, cez-6toriu 9 a. vezi la sufixul -orin!

supinul activ, pasivA, dad aunt formate de


la cel pasiv. Cele formate de la tulpina timpului present sunt active. Nnmai foarte putine derivate in -urA insemneazA nume concrete.

Exemplele urmAtoare aunt culese in majo-

gi -urA?

SA trecem acuma la sufixe !


Lcainefte: ura, sura, tura, itura, romd-

neftC: urd, surd, turd, eturd.

vatele in -till de la forma terminatit in d.


ci de la cea en z. Este adicA cunoscut in

ritate din dicponarul etimologic al d-lui A.


de Cihac, Francfort 1870, ear restul din alto
opuri. Uncle dintre cuvintele latine9ti nu

www.dacoromanica.ro

MUM= LAIINEITI.

849
=1:7137

sunt clasice, en le-am luat din colectiunea lui

pina timpulni present al acestor verbe ;

Paucker in sterreichische Gymnasialzeitschrift,

6tarA, zAe-gturA.
3. De la supinul

Heft 12, 1875.


Exetnple formate de la supinul verbelor de conjuga/iunea 1:
AmblAt-nrA lat. ambnlatura, aparAt-nrit, apuelt-nrA, ad/LW-tug, alergAt-nrA, aflAt-url,
arlt-nrA lat. aratura, armt-url lat. armatnra,
beqicAt-nrit, bAltAt- mg, imbucAt-urA, talonnig lat. calcaturk cArAt-nrA lat. vectio, colorlt-uri lat. coloratura, cumpArAt-urA, rescumpArAt-nri, cAntit-nri, creAt-nrA lat. creatnra, crgplt-nrA lat. crepatnra, enminicAturA, crest/it-nig, dietAt-urA cuv6nt non, deseircAt-urft, dMmtit-nrA, despicAt-uri, descurelt-nrA, inflAt-nrA, furAt-urft, format-m.4 lat.
formatnra, &edit- nrA lat. fricatnra, fulgerAt1.

nrA lat. fulgurat-nrit, fermecAt-nrA, fandit-nrA,


infandAt-nrk grApAt-urA, inaurAt-nrA lat. inauratnra, legitt-nrA lat. ligatnra, lepAdAt-nrA,
ineunjurAt-nrA, induplecAt-nrA, impulekt-nrA,
intApAturA transflxio, incheet-nrA in lac de
incheitt-nri, iA--e ; ineureAt-nrA, ineuet-nrA
din incniAt-nrA, infAtjurAt-nrA, innecAt-nrk
innodAt:nrA, invtit-nrA, indesit-nrA, mAcinAt-

nig, lat. molitnra, mestecAt-nrA lat. mistura,


muritt-nrA, piclit-urA, prgda-nrA lat, praeda-

cAz-

verbelor de conjugafiunea III. a) Prin forma unl : ars-urA lat.


arsura, asenns-nrA, copt-nra lat. coctura, spArtnrA qi splis-urA lat. sparsura, curs-nrA oii

sours-nig lat. cursura, ensut-urA 0 cust-nrA,


descusut-uri, fiert-urk frAnt-nr4 lat. fractura,
fript-nrA lat. frictura, impuns-urk inchis-nrA,
mers-nrA lat. mersnra, muls-nrA lat. mulsnra,
plAns-nrA, rAs-nrA lat. rasnra, ros-nrA lat.
rosnra, rupt-nrA lat. ruptura, strAns-urk tali:arA, tins-nrA, mai des compus ; intins-mg lat.
tensura, tnns-nrA lat. tonsura.

b) Prin forma aura: ales-turA, compustturA lat. compositnra, ascuns-6turA, atinsUnrA, curs- turA i scurs-turk strins-6turA,
pus-6turA lat. positnra, trAs-titurit d. e. trA-

sturele Nei.
0 De la trupina timpului present al verbelor de conjugatiunea 111 prin forma turd:
adlog-eturk atern-turA, aleg-dturA, bAt-turA
ital. battitnra, culeg- Start lat. colligatura,
cern-6turA, duc-turA, king-Una, inchiz-6turA,

pisc-turA lat. pastnra, ps-turA lat. texitnra.


Ciparin eerie derivatele aceste in modal
urmAtor : aternut-urA, blUnt-nrA, crescut-nrA,

bkt-urA, struncinAt-urti, stirpitt-nrk suflAt-nrA,


sApAt-nrA, semnAt-nrA, lat. signatnra, stAt-nrA,

tesut-nrA etc., crez6nd el snnt formate de la


participial perfect pasiv, carele in formA samanA en supinul, delii in pronuntia corectA

lat. statura, thet-nrA din tliAt-nra lat. talia-

nu se ande -dui ci -Una Dar Ciparin

tura, temperAt-nrA, forma veche : stdmp6rAt-

poate zice celor fArA cunotinte limbistice,


cA vnlgul l'a cornpt pe u pronuntAndu-1 e
ci ei il vor crede, did fericiti Bunt tei ce
cred, a lor va fl imp6rAtia nectiitgei. InsA
in uncle exemple trebne sA inceteze ci oredinpt celor mai bunt ucenici, cAci in ce mod

tura, pisAt-urA, s6m6nAt-nrA, spAlAt-nrA, strAm-

urA lat. temperat-nra, turnAt-nrA lat. ternatura, inturnAt-nrA, resturnAt-nrA, repArit-urA


lat. reparatura, v6t6mAt-urA.

.De la supinul verbelor de conjugafiunea II: Nut-nrA, implut-urA ; de la tru2.

A fle formate de la part. perf. pasiv deri-

www.dacoromanica.ro

BINIXELE LATIN/CFIPOEM,

vatele : ada0g6turA, culeggturA, duaturi, fraugaurl, strins6turA, trAsaurA, intinsgturit, curl:tin/in-ark de oare ce part. perfect
: adaus, cules, dus, frAnt, string, tras, intins,
compus, ear nu : adlogat, culegnt, dncut, fraugut, strinsut, trasut, intinsut, compusut. i
apoi oare nu demonstrA nimica coexistenta
derivatelor latine i ale limbelor romanice in

-itura ? ? Dar despre aceasta mai de aproape


la sufixul -orin.
4. .De la supinul verbelor de conjugatiunea
IV: ait-nra, albit-ura mai des in plural : albit-uri, acoperit-ura, ad/Weft-n/4, asprit-nrA,
anrit-uri, carpit-ura, cioplit-ura, cArAit-urA,
corcit-ura, cotit-urA, cernit-ura, curalit-ura,

848

gi in alte limbi neromanice. Unele mai usitate gi cu formA mai romAneasci stint enum6rate intre exemplele premerg6toare : advocatura lat. advocatura, cesurA lat. caesura,
censurft lat. censura, clausurA lat. clausura,
coniecturA lat. coniectura, corecturli lat. correctura, culturA lat. cultural curaturA lat.
curatura, dictaturA lat. dictatura, literaturA
lat literatura, nomenclaturA lat. nomenclatura,
pictura lat. pictura, prefecturi lat. praefectura,
preturA lat. praetura, quadraturA lat. quadra-

tura, questura lat. quaestura, sculptura, tinetura lat. tinctura, torturft lat. tortura etc.
(va urma).

St. Stefurea.

cumpenit-nra, descoperit-nra,

despArtit-urit,
foit-ura lat. foliatnra, hitrAit-nrit, lovit-urft,

inpistrit-nra, indoit-url, inadit-ura, innoitnrA,

nutrit-nrit lat. putritnra, urzit-urft lat.

POESII.

orditura, mAnjit-ura, petit-aril lat. petitura,


impletit-ura, pArAit-urA, perit-url, rkit-ura,
ranjit-ura, rotit-ura, sarit-ura lat. salitnra,

raclit-ura, trantit-ura.
5. De la nume sau de la verbe neusitate
intrebuintate numai spre mijlocirea derivafiarm-urA (Alexandrescu umbra lui Mircea),
asprA-tura, lat. aspratura, de la adiectivul

aspru,-h; bucitt-urft de la bucatl, cimilit-ura


de la un verb a cimill, flpt-urit lat. factura
milsurA lat. mensural naturA lat. natura, pescAturA lat. piscatura, plAsmitturit lat. plas-

matura, politurA lat. politura, scripturA lat.


scriptura, strAmt-urA, prewar/4 pltrat-urA,
pAnzl-turl, unt-ttri lat. unctura, vechit-urA
de la (in)vechit.
6. In timpul non RomAnii au primit multe
substantive in -ura, dintre care multe nu s'an
asimilat usului limbei noastre. Ele au trecut

ILUZIUNB.

Trece nava ... trece nava cu-a ei aripi sburatoare

Nioi un lam nu se mai vede .

. . singur numai
mandrul scare
Din cereasca inalVme cu-a lui raze 'nflacarate
Timple spaiul i schimbit in noeanuri infocate
Spumegoasele campii.

Cat zarefite ochiul ager pe intinsa suprafaill


Joaci reschirate jerbii de lumini alba de ghiatA,
Si vapid in brazde-albastre, blande foouri de opal
Pe molatecele undo luneolt din val in val
Peste plaiuri azurii.

Pe sub valuri uriase, nemolite PI1 clatinare

Ce greoae 'met se mita la a viintului &Aare,

www.dacoromanica.ro

POEM.

814

Tree in stoluri, tree rezlete prin prApAstiile-enorme


Viet Ali necunos cute, ce au fel de fel de forme,
Sepii, hidul scorpion ;

PAn' ce trece noaptea 'ntreagA, pan ce ese mAndrul soare


Sorb lumina 'n fats. sa 1

CAtrA Bare peste luciu in sburdalnicA saltare


Elcovanii albi 0 sprinteni fAlfAind din aripioare,
Peste mare 'mpodobitA cu rubine 0 topazuri
Pliscuese eu ghibAcie incretitele talazuri
i BA pierd la orizon ;

Dar ades, ades, vai mie 1 fior de m' arta ma patrunde ...
Un nor negru se aratA qi steluta mi-o ascunde
Sub un val intunecos ;
In zadar me rog la venturi 0 me rog lui Dumnezeu

Ala fug, dispar in spatiu 0 se pierd fArA 'n-

SA ia norul de deasupra stelei sufletului meu


Cu glas jahile 0 duios ;

turnare
UrmArite eapoi @terse de o jalnicA uitare,

Ca un nor gonit de crivat sub terfile albalitre


Fuge dorul, fug sperante, fug iluziile noastre,

Venturfle dorm in pace, norul aprig se oprelte,


Un zefir macar nu salt . Dumnezeu me per&

S'ascund toate'ntr'un morment,

Existenta noastre este ea o flacAre utioarA 1


Cine dupe noi va trece, a Arecut odinioare 1
Ala a fost saris de Board 1 Oh 1 privili cu intristare
Peste veacuri, peste timpuri generatiile care
Zao ascunse in pement 1

sete . ..

Atunci piling ca un nebun ...


Plin de desnAdAjduire contra crudei mele soarte
Ce de steaoa mea iubite fArA mile me disparte
Lacrimelor mole spun :

Laerimi dulci, lacrimi duioase, lacrimi de sfAntA


iubire,

Care-adue in al meu suflet a stelutei suvenire


Opriti timpu'n zborul Beu,

Lamp pe-a male pleoape ce de plena aunt aeum


arse
SA remee totdeauna suvenirea mea neftearaA

NOAPTEA.

DragA:sufletului meu 1

Pintre stelele ce noaptea stralueeso cu veselie,


Flori de aur semenate pe-a eerului eempie
Ce pAmAntultti zimbeso :

0 steluilL numai este steaoa mea minglitoare


Diamant ou raze blAnde, ou priviri incentAtoare
Eu pe Una& o iubeso 1

SPINTARUS CATRA LYDIA.

Itaprecafiune. (in sill antic).

Cu oe dor, on ce vepae, duiofie sufleteaseA,


41i ou cAtA nerAbdare aftept noaptea se soseasce
Ca s'o vAd in oa1ea mea 1
Si own ese stau in umbrA fo priveso ou ancetare

A fost fatale zioa cAnd pentru 'ntAia oarA


Pe-a Erioinei termuri fatal te-am intAluitl
NemernicA flint& cu inima 9oarl,
SirenA mlAdioasa ou almbet ipoorit 1

www.dacoromanica.ro

845

POESII-1NVETATORUL.

Perdusem tot! ... in juru-mi furtuna spulberase


Ce Joe da pe lume mai scump, mai adorat
Poeticele visuri, sperantele frumoase
Apo lon pentru nime era acum uitat I

Atunci mormAntul e vis de aur I 0 moarte 1 vino,


nu 'ntArzia
CAci noaptea veolnic, o stea frtunoasA lucelte vesel in oak& mea I

A. Naum.

$i am crezut in tine, o mintea mea sermanA I


0 . Lethe, ia-mi cMnta din tristul meu trecut! ...
De mii de ori mai bine ca blonda LezbianA
In perfidele uncle mai bine-a, fi cAzut!

$'acum, de-mi mai remAne veun dor pe lame earA;

De am vr'o rugiciune la zei a indrepta


Aceasta este numai: din mintea mea BA pearA
chipul Mu, i nume, i suvenirea tal

INVETIATORUL
ziar hebdomadar publicat de asociatiunea ciitor-va
dtori din capitald.

inv-

Acest ziar nou incepe printr'un prospect"


scris intr'o limbl foarte ciudatl din care, ca
exemplu, citim frasele urmAtoare :
Reveleind aceste constalari regretabile, sA

trecem la aline didactice. CA4-fie didactice s'au inmultit peste mesurA. Aceasta ar
pArea cA este un semn bun, cAci se vede

ferma vointA ce avem de a atinge scopul


mAret al civilisaliunei. Dar cAnd le faci analisa, nu gAse9ti decAt un Babel. Unele,
persistAnd in vechiul faga, aunt foarte in.
dArAt de aventul poporului, altele facend
saltari necugetate, flotee pe deasupra mintii

DORINTA.

Je ne yens pas d'un monde on tout change on font passe;


Oft jusqu'on souvenir tout s'use et tout s'efface;
On tout est fugltif, pdrissable, ineertain,
Ott le Jour du bonheur n's pas de lendemain.

Lamarttne.

De cAnd din lumea aceastA neagrA, spre cerul mandril strAluoitor,

Vzui in lacrimi, cit se ridicA un suflet Mar 9i


iubitor
Liana in urmA doliu i jale, mfihniri duioase in
peptul meu,

Deatunoi speranta pen in mine, pen oredinta in


Dumnezeul

Singurk moartea imi mai remAne I

i dacit este
adevrat

CA 'n foo se schimbA sufietul nostru f-apoi in


ceruri arde curat;

copilArimii etc.

Noua publicatie voeste A dee modele de leetiuni dupli metoda experimentala care pleacA
de la cunoscut la necunoscut, de la simplu la
compus, de la concret la abstract, de la usor
la greu" i pentru a cita modul cum inteleg
acesti domni invetatori a aplica metoda lor,
sit reproducem chipul cum voese ei s invete
pe copii literele i si u :
In.Copii, Wind rideti voi faceti i i i, i ca s
facqi acest I cAscaii putin cele doue parti
ale gurei. Daca eu voeso sA v fac semnul
risului, ve arESt cu degetul unghiul*) gurei.
11,)

Esplicatiunea i exercitiul linlilor geometrice trebue


preoeadit acestor lectiuni din abecedar.

st4

46

www.dacoromanica.ro

INVETATORM.

846

$i voi la vederea acestul gest ricleti 9i faceti i i I. Cum se face dar semnul risului ?
Sc.Sennul risului se face astfel (fac gestul li
zic i).

In.Az= observa# acest copil care ride 9i


aratit cu degetul unghiul gurei.

Sc.Aratit 9i fac i.
ln.Observ ali Ana acest semn (arab% 1.tera i
pe tabli). Acest semn represinta prin urmare risul li se zice i. Ce lucru represinta
aced semn ?

Sc.Acest semn represmta risulsSi ce sunet


face sit se audit acest semn ?Acest semn
face sit se audit sunetul i.
U
Dad invetittorul are la indemana desenul

unui lup il area leolarilor li zice :


In.Copii, vedeti voi acest animal ? El se
chiamit lup 9i samena c'un cane, dar are
capul mai mare ti botul mai lung, minanca
miei 9i oi, 9i mind e foams tare se ritpede
Ana 9i la copii, la femei, la oameni 9i i sfa,tie. El strigit astfel : u . .. u.
Ca sa aretem acest urlet facem actul mus;
carei.

sA fie nu om serios. Cam va putea el remAn astfel dad, se va hlizl inaintea copiilor, dael va urla imprenni en ei ea Inpul,

va manna ea rata sau va Mks, ea egnele ?


Aceiai domni inv6tAtori he o leqie de
istoria RomAnilor, i_ anume despre Dad,
proced6nd in modal urmAtor :
Lecliunea 4.

In.Copii, despre ce am vorbis in lectiunea a


3-a a Istoriei Romitoilor ?Despre Dacia li

Daci.Pentru ce despre Dacia ?Fiindeit


Romania impreuna cu surorile ei, Basarabia,
Bucoviria, Marmorosul, Criqiana, Temi9iana
li Transilvania se numea vita data cu o sin-

gura numire, Dacia.

Pentru ce despre
Pentrucit ei au locuit pe acest 'aliment mai nainte de noi.
Fara indoeale ;
istoria Daeiei li a Dacilor face in citt-ya
parte din istoria noastre, 9i farit sit grelim,
intelegeti bine di trebue sa vorbim de popoarele ce ne-au precedat pe acest pitment.
Ei bine, ce am zis noi despre Dacia ? . ..
despre Daci . .. Copii, hisati, pentru un moDaci ?

ment, pe acedi locuitori primitivi sali ur-

Cum urla lupul ?

Sc.Lupul. urlit u . . . u.
In.Cum aretati voi acest urlet u?
Sc.-11 aretam astfel (fac gestul li zic) u.
In.Petre ia fa tu u 9i mufeitli mena.
Observati copii pe acest conscolar al vos-

tru, faceti 9i voi asemenea. Acum bitgati


de samit la semnul acesta ce fac pe table,
el vedeti este format cl. n doi i lipiti mull
de altul. Aceasta area prin urmare urletul
lupului 9i se zice u, faceti-1 9i voi.

In.Ce lucru faceti voi and vi s'arata acest


semn ?

Sc.Noi facem u (pronuntil din gull 9i fac 9i


gestul.)

Nu este chiar de ris a nmbla en asemeno


intortochieri pentru a invqa pe copil pronuntarea IA scrierea a done vocale atAt de
simple ? Profesorul inainte de toate trebue

meze obiceiurile in umilele lor cittune sau


oralele ; 9i vom revenl indata.
Voi cunoadeti toti pe preotul . ...-0 da,
Domnule, noi il vedem mai in toate dimiminetele la biserica ; el vine din and in

eand li pe a casit ca sa ne vada li sit ne


dea iconite.Pe lAugit aceasta mai adlogati
ett el cite ()data ye invata, sit ye purtati
bine, spunendu-ve : asti e bine, asta e reu ;
cutare lucru este placut lui Dumnezeu, cellalt il superit ; unul este conform cu legile
religiunii, shill contrariu
Dara pronuntai o vorbit grea, zisei religiune. Copii, numai preotul este dator si ye delineasca 9i
sa ye esplice aceasta vorbi. Eu me mul-

tamesc a ye aduce aminte numai ca noi


credem in Dumnezeu ; at ne temem de drop-

tatea lui li ca nadajduimn m bunatatea aa ;


cit noi avem Ccrenionii prin care ne aretam
miloasele noastre simtiminte. Intrunirea a-

www.dacoromanica.ro

minaronm.

din le Bourgeois gentilhomme de Mollere,"

eestor credinte 9i acestor oeremonii formeazA


fondul religiunii noastre, cultului nostru. Cine

care autorii par a o fi mat la serios cAnd


au seHs legiunile din ziarul invAttitorilor :
Pe

este insircinat ca BA ne invete religiunea 9i


ea sA ocupe locul intAiu la ceremoniile cultului nostru ? Voi yeti ghicl lesnel sunt preoii ; earA aici este preotul nostru, pArintele
El este care v's botezat, care v6 spune
sA v6 inching, care v6 spovedeltel care v6
grije9te, care o s v6 binecuvinteze ellAtoriile, care v6 face toate -slajbele i insfirlit
care v6 face chiar imormAnthile. Pe el il
vedeti slujind in toate duminicele 91 chiar
in toate zilele ; el este acela cc v6 oferA sacrificiul leturghiei?
Dar eatA AncA o
vorbb, care m6 impedica i pe care trebue
sA m6 incero a face s'o intelegeti, vorba

sacrificiu. Ea nu v6 este cu totul nouA. In


In clasa 2-a, vi s'a opus despre sacrificiul
lui Isaac. Atunci se trata, v6 aduceti aminte
de a sacrifical de a immola, de. a jerfi pe
Isaac, cu alte cuvinte de a-I omorl i arde
pe un rug, dupli cum se obiclnuea de a face
din animale victime pe care le ofereau lui
Dumnezeu. Din cAte v6 spusei cred cA ati
inceput a intelege ce va sA zicA vorbele: a
sacrifica i immola ; ele insemneazii a omorl
o victimA ; earls victims era fiinta vie pe care

o sacrifica sau immola. Sacrificiul darA era


lucrarea sau insa9i actiunea ce preotul sAvirra pe atunci ; cAci la toate natiunile preoii erau can fkeau i presidau la ceremonide cultului.

Toate aceste pentru a spune apoi cft Weil

fiind i ei un popor ba Anct un popor din


cele mai civilisate de pe timpul lor, ii aveau

o religiune, un cult, preop, ceremonii religioase, sacrificii ; insA toate aceste au rows
necunoseute. Nu ftiin nici cum se chiemau
preotii lor nici cum se sAviriau sacrificiile

847

Le Maitre de Philosophic. 11 y a cinq

voyelles ou voix : A. E. I. 0. U.
M. Jourdain. J'entends tout cela.
Le Maitre. La voix A. se forme en onvrant fort la bouche: A.
M. Jourdain A. A, oui.
Le Maitre. La voix E se forme en rapprochant la machoire d'en bas de celle d'en

haut A, E.
M. Jourdain. A. E, A, E. Ma foi oui.
Ah ! que cela est beau!
Le Maitre. Et la voix I, en rapprochant
encore davantage les mfichoires l'une de
l'autre, et cartant les deux coins de la

bouche vers les oreilles : A, E, J.


.

.M. Jourdain. A, El I, J1 I, I. Cela est


vrai. Vive la science 1

Le Maitre. La voix 0 se forme en rouvrant les machoires et rapprochant les lvres

par les deux coins : le haut et le bas : 0.


M. Jourdain. 0, 0. Ii n'y a rien de plus
juste : A, E, I, 0, 1, 0. Cela est admirable I

I, 0, I. 0.
Le Maitre. L'ouverture de la bouche fait
justement comme un petit road qui repre-

sente un 0.
M. Jourdain. 0, 0, 0. Vous avez raison.
0. Ah ! la belle chose que de savoir quelque chose ! etc.

i ceremoniile lor religioase.

Aceste sunt caraghiozlicuri, ear nu pedagogie i ca dovadA alaturAm scena urmAtoare


www.dacoromanica.ro

A. D. Xenopol.

POESIIBIBLIOGRA.FIE.-CORESPONDENTA.

848

Pentrucit m'ai fArmAcat

Doine populare din Bucovina.

Cu trei pae de la pat


SA n'am dor de insurat,
Nid sit gAndeso la iubit
$1 nici de clsAtonit.

NEVASTA STRA1NA.

FrunzuliVt trei masline,

Nu V-am zis mlicu0 bine


Ca sti me ascul0 pe mine
SA. mti dai in sat cu tine.

BA RBATUL UR1T.

Deciit cu train rtt in casA

MaicA! nu m'ai ascultat

Mai bine ea boall 'n case

i m'ai dat intr'un alt sat,


M'ai dat intr'un sat strAin,
M'ai dat pe-un pahar de vin,

Mama din boalA mA scoate,

M'ai dat dup' un om pAgAn


Cu inimA de cApcan,

Da din urA nu mii poate.


Fugi urite de la mine,
Coin lucra ,i pentru tine.
MA pun sA mAnAnc la masa
Uritul umblA prin casA.

M'ai dat, mAiox4A, departe

si-mi pun masa sit cinez

Nu-ii pot taimite nici carte,


Sufr grea teamarA soarte

$i nici cAnd a fi la moarte

De urit nu mai cutez.


Cu uritul stau la masA,
Cu urit trAesc in casA

MaicA 1 nu le-i mai sti toate.

CA uritul nu mA lasA.

VinA mAicui.A la cinA,

Cu uritul es in sat,
Cu urit rnA cube in pat.

De nu te uit pin' la moarte;

CA nu-i pute de-a mea milA.


VinA mAicuil pe lunA
Vezi strAinii cum s'adunA.
Strainii s'au pus la cinA
$i eu lor le Oa luminA.
StrAinii stau to# la masA
Ochii mei iuli lacrimi varsA.
$i strAinii stall la prAnz
Ochii mei se 'neacA 'n plAns.
Resai lunA mai ou sarA
PAnA-s durnanii pe-afarl,
DacA 'n casA s'ar bags

Ori resai lunAt ori bal

S. Fl. Marian.

BIBLIOGRAFIE.
Manual de Istoria Bonteinilor, de Gr. Cristescu.

1 vol. 80 vi 187 pag. Iati 1877.

Coclicele civile comentat de A. Gregoriady Bonachi fascicula II.


Odd la Resbell de V. A. "'dun bros. Bucurefti.

Besbelul Busso-Boran fi Ancheta de Mihail


Anagnosti. 1 brolurABucurelti.
Rana Arendafului in favoarea deputatuluil 1
broprARoman.
Leo .Roumains du Bud par N. Densuoianu et
Frederic Dame. Paria-Bucurefti 1877.
Cinoinoi ae istorioare pentru bAieti 0 bliete do
F. H. 1 vol. in 180 on iluetratii, Sibiu 1878.

FICC1ORUL FARMECAT.

MergAnd mAndrA de la tine


TAlnii stoluri de copile,
Le-am tAlnit fi le-am dat ()ale
Pentru farmecele tale.
Le-am tAlnit, cale le-am &AI

CORESPPNDENTA.

D-loi L. O. Cerntiali. Toate eimillturele aceste au mal


fost publIcate.

D-Ild G. V. 8. Data aata nu.


D-lul D. P. Incereare grozav de slabIL 1

D-lai I. In parte, la made.

Bed.

Redactor, Iacob Negruesi.

Tipografia Nationalit.
www.dacoromanica.ro