Sunteți pe pagina 1din 41

f

at
Z1.1.
400-

LITERARE.

ANUL X.
1 Aprilie 1876

Redactor:

1 Martie 1877.

Tacob

11

lali, 1877.
TIPOGRAFIA NATIONALA. STRADA S. ILI&

www.dacoromanica.ro

Anul X. No. 11.

1 Fevruarle 1877.

CONATORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie carei luni.
randuri de margele de sticla, monede de argint, fluturi auriti i alte lucruri lucitoare.
In nrechi, avea lungi cercei de margele 1
monede. Chipul betrenei era brazdat in lung
1 curmezi de sb5reituri adanci. In vreme
ce copila-i vorbea cu fata udata de lacrimi,

TIGANOA.
NOVELA.

I.

da mi un sfat mama, a zeu,


mor 1 Ce s fac ? Cum O-1 aduc la mine ?
Astfel graea o tenera fata de vre-o 16 ani,
Mama .

catra o femee betrna, intr'o noapte de Iulie,


la ua unui bordein. Focul ardea i pe deasupra flacarilor era aezat un ciaun eu apa.
Fata era imbracata ca o sluga din casa boereasea, i para focului lumina o fata smolita
eu traseturi regulate i framoase, ochii marl,
negri, arzetori i un per negru, lucitor i tufos. Betrana forma un contrast surprinzetor
en fiica sa, dei sbarcitele sale linii pastrau
un rest de asembare en Miss., o aducere aminte a unel mare frumusqi de mult trecute.
Ea era imbracata cu o camea cusuta toata
in flaturi i margele, Lisa rupta pe umere
i in spate, i de la bran in jos cu o Catrin rupta i arsa in mai multe locuri.
Capu-i era invelit cu un tulpana ro, impletit
imprenna cu negrele i lungile cozi ale perului seu, in chip fantastic. De la gAt 6i
spAnzura pe sinul gol, o salbl de mai mnite

Man edea la pament, cu cotnl arept razemat pe genunchi i cu obrazul razemat in


palma. Ea privea cu linite in foe, i faun
dintr'o mica lulea, o bucate, de burueani uscata, in loc de tutun.
cunoti luMama! .. d-ta tii multe
mea, cunoti farmed ... nu me lasa, c'am

nebanit de tot. Me usuc de dor, cum se usuel floarea, dna o roade verfaele la radacilia! Baba tua un moment. Copia suspink din fandul peptului.
Cee*) nebuna ce eti, zise apoi betrana
linistit, fArl a ridica ochii de la foe, eine

te-a indemnat eft mergi la carte? ai vrut si


te faci madaml, sA porp rochii ki fute, si
papuci i coltuni I Ai lasat pe Terra tea Vasilache cAruia-i erai dragtt ca ochii din cap,
'acurn flecaul se prituadete de jele : el care
trantea stejarul la pament din topor fare, sit
i se ude macar fruntea; el care, dad intAlnea ciocoiul la strimtoare, capata de eheltu*)

Fati, fa limba tiganilor.

www.dacoromanica.ro

63

TIGANCA.

404

eall pe un an intreg, rugandu-se frumuel :

moneag a murit din bataea padurarilor boereti,

Cuconaelule, manca-ti -a ochiorii, nu mi-i


da vr'o done, trei parale de cheltueala ca

pentru un biet copacel, o strimbatura; Acsinte i


fratele tea cel mai
in temnita i Cala
mare, s'a dus in lumea toata de frica 1
ta slabeti la fita 1 plangi ! Te-ai vendut

n'am mancat de trei zile ? i n'avea alta decat maciucuta lui ciotoroasa ca care se juca!
Spune cine-ti este de vina ?

pila, ce a lost sa fie, a fost ! tiu eu a cui

chiar aceluia care ne a prapadit ! Da en, o


biata baba ? .. am remas singurA cu doi danci
mititei, saracutii! Si cui ei este mill de noi? ..

pecate le trag ? Atata tiu ca grele trebue sa


fi fost ele, ca greu patimesc !

Afar-if, cioara betrana, ca te maraud, canii! .


Aa-rni respund cand le cer un cans de Minh,

Eaca ... mane sant tocmai trei ani, in-

ori o manA de sare de pomank Pare ca nu


sant i eu om, i un hrinese atatea suflete ! ..
Hei! .. meter e cel negra, cornorat, i mare
i Dumnezeul tiganilor I Veni-va i vremea
resplatirii 1 Zicend cuvintele din urma, betrana ridici ochii de la foc, i copila el vet&
scanteind de art Ea Ina maim sbarcita i
neagra a babei i o sarntA de mai multe ori.
Lasa ura mama, las-o incolo, ca nu-0
poate aduce nici un bine ! .. tata
tii d-ta

Ce me mai ocareti mama, ? suspina co

cepa betrana, da

tocmai trei ani !


Ta erai atunci frumoasa ca steaoa resaritului,
i tinerica i putintica ca un mielnel. Moasa .

tatul tea . erta-l'ar Dumnezenl


batea din ciocan de dregea toporul paduraneagul

rulni Gheorghie, prApacli-l'ar duhnl eel necurat !


el el l' a &it. Frate-ten Acsinte.. .

eel care-i azi la gros, din mila stapanului,


pentruca, a incalecat, din greall, un biet
manzoc beteag din vr'o eizeci de cai ce
are ciocoiul
darea-ar dalacul inteenii !
i a nitat sa-1 aduca indata inapoi
frateten Acsinte bitea en ciocanul cel mare, i
dud trantea in ilia, &Ideai ca are sa-1
despice ca pe o scandura de brad ... rlragutul
de ceau*)
Moneagalui ei rideau ochii de
voinicia danciului . tu 1 ceilali danci, stateati imprejnr... erai mai malt goluta... di! ..
atunci a
saracuta Ca o blat ft fata de tigan
da
ta ai fugit de raine
trecut cucoana
ei i-ai plAcut, i a vrut sft te iee la carte,
si tu te-ai invoit i te-ai duo i ne ai lasat,
Irino, ear noi am ridicat atra de scarba 1

ne-am dus departe tocmai in Ora ungureasca!


Eaca, acum de patra luni abia decand ne-am
intors ... Oita jalanie pe capul nostru! Bietul
*)

Eget, in titbit tiganilor.

ca a murit do bola, nu din

batae, 'apoi

chiar dad, i s'ar fi tras moartea din batae,


boerul nu e de villa ... nu a poroncit el padurarilor sag stalceascal i dad Acsinte-i la
gros .

de

mama, cum se poate sa lese chic-

va sa i se fure caii, macar de-ar aye o !Biel


Spune mi mai bine mama ce sa me fac en,
saraca de mine ?
In vreme ce vorbea fata
astfel, baba-i aruncase o privire posomorita,
induioindu-se insft indata, zise dupa, un moment de Were :

Ean spune-mi acum Irinnta, cum a foot


treaba intro tine i ciocoiu ?
Cum sa, fie mama? Dad, m'a luat enema in cad 1 m'a curatit 1 m'a imbracat,
boerul a prins a se cam trita la mine. Pe
urma a prins a me lua de mAna, de barbie,
apoi a inceput a-mi aduce din term cand nite

www.dacoromanica.ro

TIGANCA.

405

-s-

ciubotele, and o rochitit, pe urmit m'a sitrutat


qi en am perdut mintile I si acum... eatl-ma
ingreunatA si prapAditq, ear el nici Be mai
uitA la mine 1 Cucoana m credo o rea, si ma
oareste hojma, ba m i bate ; slugile-si bat
joe de mine, i eu ma nit la dAnsul i m6
topesc de dor! ... tiu cA-1 boer
ett-i in-

pe care-1 scoase din sin.asa, acum du-te in


bordeiu demi adit sita. Bobii Bunt integnsa.

surat... a are copii 1.. Degeaba I Mi-e drag

se scull de aduse din usa borcleiulni un sane mic de lemn. Irina venl ci sitA 1 bobi

de l'a mAnca .
mi-e drag de-mi clocotete
sIngele in vine and gAndese mired la dnsul.
Par'a l'a stringe in brate BA-1 sfArm I Trebue sA se intoarcit la mine Batt inai fac Bata I

S'a tniintuit I

Tu s4i faci samit ? drAgnta mamei


incept a se bud
baba, tad Irino, sk nu vorbesti intrun cias
MI I Lasii, cA doarl maica ta nu-i degeaba
Neaga tiganca care stie o mie de farmece
tn ,

ochiorii mAmucAi ?

i de leacuri, hei 1 tu nu esti trAitA intre noi,

tu nu stii a la nevoe, baba Neaga mai are


1 alte arAri, cA doarit, tco fratii faraoani
o cinstesc i o ascultg. Mai degrabA ar perl

tot cuibul de ciocoi, cleat ti-ar cita tie un


fir de Or din cpuorI Aolen I Da ce crezi
tu, cA maica ta are sit to lese sA piei ? Lasl
cee, lasit cit o sit-ti vie cuconelul sl-ti slirute
poalele

i acei careli bat joc de tine

pun mIna pe trupusornl t6u de-i fac


.
BA dee Domnul sit le aud sfArAind carnea pe
cArbuni i ciolanele sit li se fad. cenusA, sit
nu aibA nici canii ce sA roadA din elel
Mama ...

nu mai b1Ist6ma! gAndete mai


bine a mi-i drag mai presus dedt viata!
FA-mi vre-o vrajA, dar nu mai blAst6ma!
Btrana stAta pe gAnduri cu fruntea creata.
Mai intAi, trebue sA Oiu ce gAndeste omul acela in capul lui, zise ea ; ai tu ceva
de la deUsul ?Copila-i dAdt un inelus de aur

PAO, ce Irina se dime se aducA sita 9i bobii,


baba tint inelul la gurit, bolborosind pe d6nsul euvinte neintelese. II puse apoi pe un

betipr, ii treca de epte ori prin foc i mai


bolborosl earl cAteva cuvinte tiginesti. Apoi

i-i dAdt b6trAnei. Aceasta scuturl sita si incept cu jum6tate de glas, in cAntec selbatec

si jalnic totdeodatit, in lieaba llesilor. Irina


mai impinse cateva vreascuri pe foc i ridia
ciannul. Noaptea era intunecoasit, cerul aceperit. Focul ardea vitt i pArAind ; para se
ridica drept in sus. Irina se pusese in ge-

nunchi, si se pled cu o dureroasI luare aminte asupra bobilor. BtrAna pArea inspirata. Tulpanul i cozile ei se .disfAcuser6, i-i
spAnzurau pe umere ci spate in voea lor. 0-

chii ei luceau de se intreceau cu focal. Daa


avea baba un aspect fantast'e i floros, copila
presentA icoana unei dureroase a0eptAri, unitl

cu o groazit pe care abia o stitpAnea si care


se trAda prin tresArirea muschilor frumoasei
sale fete, si o tremurare ucoarA a mlnilor pe
care le tinea impreunate pe brate. Bobli se
impArtir6 pe fundul sitei. Neaga incept a-i
aceza cu mAna ei sbArcitl, tot mormAind clin-

tecul sk. De epte ori scuturA sita, de epte


ori se imprltiar6 bobii, de epte ori baba
a aeza, ear mAna ei, de uncle era d'intdi
sigurA i rApede la mezat, la urmA pArea leneA, nehotAritA. CAntecul ligancei se schimbA

tot mai mult in suspin. Deodal A ea lasI bobii se caza: Bob sositor !" optl ea ca speriatA. In acel moment, an cane rapanos si
slab, care dormea lungit in up bordeiului, litrA.

www.dacoromanica.ro

TTGANCA.

406

Aice imi erai, pnicuta ? zise un glas de

barbat, se vede el ai nehmit I Te striga cucoana de done ciasuri.

,Am lasat pe caconita dormind si am alergat O. vM, o lead, pe mamarespnnse en


glas tremurator Irina care, la auzirea glasulni sarise in picioareeaca alerg 1
Acum sa te v6d acasa lelito, m6 faci
0, alerg noaptea A te cant prin sat. i tu,
cioara Mang, de ce nu dormi mai bine in
bordeiu noaptea, cleat ai cerca sa-ti scoti

Maga sat. Sate e bogat si are multi locuitori.


Cartea proprietarului Iorgn Scurtu, este in

departare ca de junittate de ora de sat, in


coasta unor pAduri barane, care nu fusese
taiata de pomenire de om. Mind pe o mime, se poate ved6 de pe balconul casei, in
vale, intreg satul si Siretiul cum serpoae
prin campii.

La carte se cunoaste a pro-

prietare e in gospodar bun si vechiu, cad


tat casa de locuit, casa de tara cu un singur rand, cat si incaperile pentru slugi, sunt

baba en liniste, doara nu am facut nici un

in cea mai bung. stare.


Familia Scurtului tocmai se sculase de la
masa. D-na Zinca Scurtu, tArgnia merinde de

r6u! Am stat o lead de vorba en copila

la o teranca in scara balconului. Ea era o

pentruca nn mai avea treaba la =rte.


Da-te la dram vrajitoare ... Da puinl
de c'oara unde-i? a zburat ? ziand aceste lo-

femee toInArA, mai malt subtiritica de stat,


si sprintena. In fats, ei alba si rum6na se
vedea sanAtate si energie. Lisa ochii sei mari,
albastri inchis, precum si oare care trasdturi
in jurul gurei sale, (Mclean indoeli asupra bunatatii sale de inima. Luate in total, trAsnurele fetei d-nei Scarta eran placute. lorga Scurtu

fata din minti ?


Nn te bursumfla logofete Vasile, respunse

gof6tul Vasile, vatavnl de ograda, Ina drumul


spre mute.

Ba te-i duce
, tn acolo, arda-te-ar para foculni, cea care joaca pe malnrile haurilor si
ti-ar sorb! sufletul Scaraoschi cel cu coada,

prapIditule !crisni baba printre dinti.Sa


mA mai gindesc acum la Irina, saraca . . . tre-

bue sit gAsesc in chip sa-I fac sa-si urasca


nevasta, si ea pe dAnsul.Baba se ridicl Onditoare. -- i dad nn le voi yen! de hac asa,
can mai gasi en vre-un leac! Aice Neaga sarise si int& in bordeia dupa ce ditM nn picior canclui din nsg, care se depart& schiollMind : piei de-aice Mann'!"

II.
Mosia chiopenii, o frnmoasa si bogata pro-

prietate, desi nu prea intim& in mArime, este


a;ezatA pc mai ul Siretiulni, care curge chiar pe

proprietarnl, statea in mijloce ograzii, en o


'Wade de pae in cap si o varga de calArie
in mAna, en care-si batea botfortele din and
in and, dAnd poronci mai multor slujba-i. El
era de stat mijlociu, bine Mut si mlAdios in
miscari. MAna-i era nervoasa, fata pArlita
si ochii sei caprii erau plini de tui foe
juvenil care contrasta oare cum en milsteata si barbisa surie ca si tufoasele si

bine peptanatele sale plete. Din chipul cum


statean oamenii en care vorbea, fara miscare cu cliciulele in mAna si cii semnele celui mai mare respect dinaintea le, se vedea
usor a Iorgn era un om asprn. Ceea ce nu
se vedea usor in fata lui, era o violenta cumplitI in caracter, violenta carela trebuia BA

www.dacoromanica.ro

TIGANCA.

se piece toga lumea in jurul su. Numai pn-

407

tine persoane care-1 cunosteau prea bine, 9ti-

La baba Neaga, cucoane, vrajean amundone, respunse vatavul.

eau ca, in fata unui caracter rece dart hotirit, violenta Scurtului se imprastia ca praful

Bine, alti data te poftesc sk nu mai esi


frA voe din ograda, ai inteles ?Apoi intor-

la vbt

astfel sit se iveasca fundul

andu-se Writ femeea saA fost la maica-sa...

caracterului su, miselia. Egoist, aprig la phicere i citstig, Iorgu Scurtu nu-si batea capul
de principii nici ii dadea osteneala s eugete
inainte de a Incra. Pentru satisfacerea unei
placeri momentane, ar fi fost in stare al comita o crima chiar, daca frica de respundere
nu l'ar fi stapanit. In momentele sale de vi-

am dojenito en ! SA mai cuteze odatA sA east

lAs

olen% lima, nu cunostea nici an frk.

Din

norocire asemene momenta erau treatoare si


rare. Iorgn mai fusese odata insurat inainte de
a se casatorl cu Zinca. Dupa putin timp inst,
a unei casatorii sterpe, se despartise de femeea sa d'intai din causa unei asemkari prea
mari de caracter, i luase pe Zinca, copila
de 17 ani. Din aceasta din urma casatorie,
Iorgu avea doi copii, done fetite blonde frumusele de none si opt ani pe care le crestea
o gnvernanta franceza, fat& barana. Tata
era nepasator, muma aspra. Astfel bietele

fetite ern tacute i pazite incat nu aveau


asemkare en ali copii de v6rsta bor.
Iorgule, cheml Zinea de pe balcon,
poronceste te rog et fie pedepsita b1ast6mata
cea de Irina. Asta noapte se primbla prin

sat pe and aveam nevoe de dksa.


Last, draga, ca nu se va mai intAmpla.
Irino vino incoace, striga el.Irina e1 dintr'o odae de jos si pA1 incet spre dksul.

Ia

sit -mi

spui indata, unde mi-ai fost asta,


noapte ? Prin sat dupa flecai? ha ?"
Am fost la mama, cuconasule, respunse aceasta en ochii plecati.

La ma-ta ? Vasile, unde ai gasit-o.?

afara din ogradit!Zinca nu spuse nimic, dar

arunca tigancei o privire ameningtoare.i


ziceai, mai Lane, ca Matei Bolohan nu si-a
scos femeea la secere ?"
Zice ca-i bolnava, cucoane si in adever .
BolnavA ? Cunose en aceasta bola in vre-

mea muncii. Indata sA mai ei an om en tine


si sa mi-o ridicati pe sus! Sit o gAsese la
bucata. Eaca doftoriel Slujbasii gAsir cu cale

sa riclahaide ... nu perdgi vremea n'ati


plecat And?" Vatifjeii intr'o clipa erau Wad
si plecan in fuga.SA-mi puma si mie seana
poroncl Iorgu, i abia ava timp sA ajungit la
scara balconului cit se si On\ esind din graklin

an viziten tiind calul inseuat de frau. Iorgu


incAlec
i pled. in pasul calului.
Dupa pornirea barbatulni sea, Zinca intrA
in casit i chiemA pe Irina. In asteptarea yeWrit tigancei, ea se preumbli prin camera
in lung si lat. Un gand neplacut o nectijea,
cad pasii sei erau neregulati t pumnii i se
stringeau de la sine. Se indoea ea de legittnrele barbatului sea en sluga ? Era ea nnmai turburata din causA cA tiganca indraznise a

se departa de acasa in noaptea trecutt ? Destul

ca nelinistea se vedea atat in fata cat si in


miscarile tinerei femei. De obstie Zinca era foar-

te stapana pe sine, si in veci nu se plangea de


nimic. Cand pedepsea, i pedepsea des si as-

pru, nimic la dksa nu trada vre o miscare.


Cand ridea i petrecea, an ce neesplicat pa-

www.dacoromanica.ro

408

TIGANCA,

nea pe un observator in prepus el veselia

nu vtd eu ce soiu imi (Id ? Crezi cA nu-ti

sa, eele mai dese ori sgomotoas i zburdalhick, era cam silitL Cu toate aceste, in lume,
Zinda Setirtu treeea de fiiqa cea that veselA
i mai nepAsAtoare. Ea era i curtenia mai
inult deck Multe alte dame care se sileau
So atragl Inarea aminte asuprl-le. Converisarea ei flu aVea, cu toate aceste, nimic a-

cunose purtArile, blIstlmato I Nu vld en cA


Afarl sl-mi ect tictiloaso,
ecti ingreunatl?

trIgltor, diet ea nu avea un spirit deosebit,


nici ennotinti intinse. Niciodatl, Zinca nu
fAcea vre-o mustrare barbattani sett precum
nu se arta niciodatl mai iubitoare sau mai
rece. Iorga, in lata unni caracter atlt de
teted in aparentA, era insu disarmat. Singur

nu tia ce tft creaa. 0 grijk aseunsl numai


ii silea sl-i thinueascA, pe cAt putea, purtarea
sa necuviincioasA ci sA se stApAneascl in motnente

in care, altfel, nu respeca pe nime i nimic.


El nu se incerca sl impunft, niciodatl, vointa
sa ZincAi, ei mai vrtos, cant/. sA indeplineascA
sa-i glceasel chiar, dorintele.

Irina intrA in casA en capul sus, eu privirea indrAzneatA. Zinca se opri in fata tigancei i, tintind-o drept in ochi, se incbrcA

sA o silease/ a-i coborl in jos. DupA un


moment in care amundoue femeile Orem a
se tasura ci disfide, vlAnd cA Irina nu coboarl ochii, Zinca mai fact, in tAcere, o pre-

=blare prin cask apoi se opri earl in fala

si nn te mai vld in ochiL. Inapoi in ;atm


de undo ai ecit tAlhAritl i. nerucinatA ce
ecti 1Zidnd acste, Zinca se rApezi en mlnie
asupra Irinei, o lovl cu palmele peste obraz
ci cap i o brInel spre uA. Tiganca ajunse
la prag fix/. a zice o Vorbl, farA a versa o
lacrimA : aice se opri de amicft o privire de
nrA i dispret asnpra stApAnei sale. Aceasta
infuriatl la culme, apnea. o calimare grea de

pristal ce era pe mask :id o arund eu puterea furiei in capul copilot. Irina scoase tm
tipet de durere ci fugl afarA. SAnge mestecat
en eerneall t mAnjea fata ci hainele. 0 altA
slugft, o nenatoaiel Marl, tocmitA de curbd,
auzise din camera de alature intreaga seen/. i
eu rlpejune o respAndl in casA. Toatl curtea
OM la moment el Irina fusese bAtutl de eapOnl 1, dna. ecl biata copilA afarl, en capul
apart, plink de clage ci murdarA, departe de
a gls1 compAtimire, fii primia eu hulA i
batjocnrk. Unul ridea de urmele cernelei, ziclnd el e elnge tigInese; altnl o intreba dacl
s'a gAtit de nuntk ori de bal; nn al treile
mai crud And, o sfAttea 'salt bage prin borta
din cai), minte cu leica. BrAncia, smuncia de
mlni i haine, ametia de lovitnra grea ce pri-

copilei.
Me rog sA-mi spui, pentrn ce te premubli noaptea prin sat ? zise ea cu glasul

mise Irina azt, gembd, la pAnAnt. In acest

cam inAducit, darA en aparentA de linicte.


Ce ai clutat la vrAjitoarea de maicA-ta ? Irina
tatea. Nu respunzi? urmA. Ziuca mai intArl-

care se dAclea in lAturi de Mel.


SA dee Damnezeu sA ye ma'am; la toti
colacii, alharilor ! rlenl baba ridianduli copila, c sufletele voastre sk fearbl in oala cea
mare din al ceptele fund al iadului !
ra
veniti incoace sA vd fez din capete kink sA

tatl, pai chiar a-ti bate joe de mine ? Sk,


vede cA ai uitat cA eti o WOO, lima de
mitt() din atrA ... de pomang.... Crezi tu cA

moment, nkvial ea o fartunA b6trAna Neaga


tiganca, en o bucatA de lemn in mAnA. Care de

www.dacoromanica.ro

40, .

TIGANOA.

mestec dinte6nsa:mgmilligl de leac pentrn


cftnii cei turbati. Sprijinind cu bratnl sting
pe copilA, inv6rtind cu cel drept ciomagul,
ea intra intr'o odae de jos i cu mIneca ctimeei incept a terge fata Irinei pe jumelate
leinata.

Ce este, snfletelul mamei ? Ce ai pAtit


lumina ochiorilor mAmudi ? Aoleu! Saraca de

incept a se boci betrAna, aezAndu-i


odorul pe o laitA., Un yiziteu nalt i spAtos
mai compAtimitor decAt ceilalti bark cu o
strachina de apti in casti:
nNa mAtuti, eaca apA inteo stretching., .
lasO ... mai, adnc acu o coftt . vezi, saraca,
poate cit-i grefi rinit zise el, ;;i lAsAnd strachina jos, lua nipede o cofA delrtti i. alergi
la fIntanA.
Dumnezen sk-ti scoata inainte, isyor
deice, clind i fi ma insetat, om bun ! multitml baba, apoi incept sft spele rana i fata,
mine

copileL

Mi-a spart cAteaoa capul, mama, i m'a


Want 1 batjocorit, incept Irina a, suspina, i
prin suspin se simtea o adancA nrA in glasul

ei, nn mai pot suferl toate aceste,

mama,

trebne sA se cnrmej El m'a nenorocit i na6


lad in plata ei sa in6 ucicil 1 Si mie imi e
malt mai drag decat ei. Lui nu pot sti-i
fac nici un rtia ... mai degrabti sa mor 1 Dar
ea . ea i cAnii acetia de slugi... a vrea
mama, si-1 omor en mAna mea .

sa-1 taiu ea

ferestrAul pe la mijloc 1zictind aceste, tiganca


se smuncise din bratele mamei sale i ame-

ninta cu pumnul manlit de sAnge. Ea Om


smintitA i selbatecti.

Aa te vreau, puinorul mamei eiclamk


baba privind-o en o admiratie fioroasit, mum
Ytid eti eti din sAngele Neaggil Lad, sufletele...

Iasi.., nu le-a merge ca in rain ! Eaca a


ezi cole framuel sk te
adus omnl apA .
cur6t, 1 sA yOd dacO lovitura iti este grea

nu-i yre-o treabI mare ... mAne nici


are si se mai vazA
ai prApIdit oleacti de
sInge . nu-i nimic
aa . eaca am, pus
ei

petecti arsi, i am legat binior. Acn ezi i


m'ascultti. Vezi cole buruenele este uscate?
tii cA i-am fagkduit sti-1 fac sk o enact ...
am aft le free in palme pAnk s'or face ca prar
ful.

Ta, sA faci toate chipurile sl-i dai ei

de vr'o trei ori elite un vOrf de cutit, in apti,


in bucate, ori in ce, nnmai sti le iee. SA vezi
cum are sti ti-o urascli ! N'are s'o mai poatti
yedk in ochi 1 Numai s, nu-i dai tot deodata
Doamne ferete !

A vrea mama, aft ajungA a nu o mai

blga in saml, sl nu se fereasel de

dtinsa

intim nimic, sti cunoascli ea ce sant suferintele


mele 1 ... Da el, mama, s'a intoarce oare
la mine? apoi par'cA mi-a vorbit mai blAnd ! ...
Dar mamA ... cum sti fac ? .. Ea m'a dat afara.

Te-a dat dant?


la cAmp

... lasti ... ma

Eaca vine boerul de


duc stt-i vorbese en ...

l'A ta cum ti-am spns. In acest moment, Iorgu


intrase in ogradA. Abia descolecase di baba

se annul in genunchi, en fata in colb, dinaintea lui.


Ce Yrei cioark ? intrebt el posomorit,

del nu gasise trebile pe plac.


Vt3 sartatim nainAitele 1 piciorntele, strAIncite stliptine, gemea i oft& baba am in-

drkznit sit yin la picioarele Inalt Luminkril


Voastre, sti rog pe Maria ta sti alba miflostivirea a poronci sti se dee bietei babe Neaga
tin mirtie de fAinA ca sti alba ce minea cu.

www.dacoromanica.ro

TIGANOA.

410

tieMoasa cea de fatit, mitnea-u-ar corbii, a a


putnt al supere pe luminata noastra stapana.
Care fata ? Nu esti tn mama Irinei de
la curte? Pe eine a supCrat ? Vorbeste mai
limpede !

Mama ticaloasei acele, Maria ta, -asa este.

Nu tin ce a fiteut stipanei ca a bittut-o i


i-a spart capul blastematei ... in loc sa o ucidit de tot cum i s'ar fi cuvenit ! Si a dat-o
Lnminarea Voastri ... tickafara!
D6 !
loasa ... ticaloasit, da daca mi-e eopil, nu pot

sit o las sa peara de foame, macar

ett

i se

cade 1

IAA baba, lag, zise Iorgn en distraetie, spune chelarului sa-ti dee Mini i branzit,
pe Irina mai lido aici. .. pitni s'a indrepta.

haide fugi IBaba se departi en Un zimbet


siret pe buze.

ilL
in septhminile ee urmar6 aceste intamplAri nimic nn samana schimbat in casa
Senrtului

in

aparenta, in realitate

insA,

Zinea incepuse a avea niste apucaturi neobidnuite in purtarea sa. ileum era yesela, ii saruta copilele ca ne alta data, se
preumbla en d6nsele pe mosie ; acum iii
putea s le sufere, i le arunca cat colo de
pe genunchi. Uneori ficea toalete estravagante

pentru viata ei retrasit, alto ori aparea desbracatti in mijlocul ograzii, se pnnea la vorbit
en slugele, respundea nepotrivit. Iorgn en nepisarea sa obidnuitit, nn bagtt deodati in sama
aceasti schimbare a tinerei femei. El curtenea

acum fata din cask straina cc slujea la etac.


Irina tiganca, de unde panA wide, ajnnsese
sluga de predileetie a Zinclii care-i vorbea

eu cea mai mare dukeaii ba o sitruta chiar


cate odata pe ochi. Zinca se facuse un fel
de spectru. Obrajii sei rotunzi, se ltingise i
sbareise. Gura ei mica se latise i bnza de
desupt, inilbita ca cum ar fi fost data en
var, i spanzura de i se vedeau dintii de e
albeata i frumuseta, ce se gaseste numai la
negri i igani. Ochii ei se marise peste fire
i lnceau en un foe sinistru sub pleoapele ro-

site i umilate. Slugile celelalte *eau a se


ferl de Um, numai favorita momentnlui pri-

vea cu mandrie la ea i nu se ingrijea

de

ochirile otravitoare ale tigancei.Intr'o noapte,

Iorgu simtI ea femeea sa se scoala rapede,


ia de pe masa un pumnar care era totdeauna
acolo, i eind cu pasi rapezi, merge drept
in odaea in care dormeau copilele si gayernanta. El fa intr'o clipa in picioare si intra
odata en ansa la copile. Lucrn curios !
Zinett canta pintre dinti o arietit frantuzeasca, zimbind. Ea se apropii de patul fetitei
eelei mai marl., rise si ridic pumnarul.
Ce faci, Zinco racnI Iorgu oprindu-i maI

na, impietrit de spaimit.

St! optl aceasta, zimbind en aiurire,


nu face vuet ... nu stii tu? Vren sii deschid
capul Lizetei sit-i pun creerii in spirt plina
mane... si mine cind se va seula. si vezi.. .
Zinc/ I pentru Dumnezen! .. Mademoiselle
Bertrand, ajutor I strigtt Iorgu, tremurand.
Lasi domnule... Iasi, zise franceza care
treziti de vuet auzise i. v6zuse tot; encoani,
nu trebne sit faceti aceasta operatie noaptea,
si nu se sparie copila. Lasati pe mine dimi-

neap, san mai bine lisati si o fac eu, de ce


sa, ye osteniti singura ?Zinca privl cu ochii
painjiniti la francezi, si-i dadA pumnarul,
apoi 41 cantand din odae. In acel timp sln-

www.dacoromanica.ro

TIGANCA.

gile alergard din toate pdrtile en lumindri


aprinse.

13a1... bal ! ... nunta!

azi m mdrit !
Cat am sa fiu de fericitt tincept biata nebuna Cu ris spasmodic, gi ludnd pe Iorga de
mand, d-ta nu cunogti pe mirele meu? Nn ?
Napoleon Bonaparte ! . Nu ai auzit de (Mani ? .. El e ministru... Mama zice cd e mai bine
si fie mai Milli mai statornic ... ha! ha! ha!
La ... la ... la
la,K gi se puse a jnea singuilt prin cast. Deodatd, se oprt gi incept
,

a plange eu seranele celei mai vii dureri.


auzit ? ... A murit biata Zinca Scurtu . sermana!
attit de Wert . atat de fericita
da
da
aga ziceau toll! Dar eu ... en
gtin . sermana! ah 1 ah 1 mai bine el a mnnit ... Cc voiti ? voiti sa-mi rapici copiii ?
Cine suut acegti oameni negrl i sdrenterogi ?
Ajutor ! ajutor !"--gi ca turbatit vol sit se titpeadd earl. Fata straine o oprl apucand-o
I

de mani. Zinca ridic ochii asupra ei. Un


tremur ea de friguri o apuc i fart a

zice o vorba, se disfact eu pntere din braele ei, smulse o luminare din mlnile
altei slugi i intri cu pagi ugori in etac
uncle se culeft

Ora a adorml Matt.

Nime in cast nu mai iuchise ochii in acea


noapte. 0 trtsurd, pled indata in orag dupt
medic. Slugile st/tteau grupuri, grupuri prin
antreturi. Feple tuturor erau galbene qi spanumai ochii Irinel tigancei se primblau

lucitori de la anal la altul. Ea stittea in up,

411

inteleask de Irina. Vorbir6 ei putin amundoi,


apoi egl nenatoaica, ear Iorga se intoarse cli-

trt Irina de-i poruncl sa nu se migte de la


uga etacului 026 nu va ven1 el inapoi, cad
voegte, zicea el, sa east, putin afart st respire, fiind foarte turburat de cele petrecute.
Tiganca privl lung la dnsul, fart a respunde.
Se uiti dapt el, dupt ce ccl, apoi, clatinitnd
din cap :

St stan in up etacului ? Voiu sta, om


MI de lege gi suflet .. Voin sta sd fiu Sigurd eit mi-am ajuns telnl macar intr'o
parte ?

Se duce dupit nemtoaicd 1 ... Ce-i

past lui de femeea sa nebund gi de mine pe


cale de a nebnnl ? ... Ai nebunit, b1itst6mato I
crign1 ea ridielnd pumnul asupra ugei pe care
o pitzea, ai nebunit I ... Dar en ce am folosit ? . El se duce dupd alta! ... Uitl gi femeea nebunt gi copii pe care era sa-i omoare
smintita!
Doamne, Doamne 1 se rugs ea
acum ingenunchidnd, Doamne I ... nu m6 lasa

pe mine sd nebunesc ... mai ddruegte-mi


zile sd m6 rezbun
sI rzbun dreptatea
i

clici aga om, trebue sd fie


ta dumnezeeased
judecat de tine 1 ... Oh! gi-1 Mese Ana
il
iubesc ea in ciasul d'inti! ... As murl pentru
(Maul! ... Oh 1 DoamneL.. fie-ti mild de mine

mtutnegte-m61gi copila tictloast se lovea


en capul de pIragnt. Zinea scoase an ipet,
fganca respunse en altul si se rlipezl in eta;
ridictinda-se cu iuealli, Toti alergar din
toate partite.

etacului nemigeatit, en bratele pe pept, en capul


sus, en fruntea incretitit. Fata din casti, straina,

plangea rlizematt, de ugorul tine! ngi, tiand o


batisti la ochi. Iorgu se-primblft prin cast turburat. Dupt cdt-va timp se oprl. El se linigtise
gi incept a vorb1 cu slujnica strAini o limbs ne-

Doctoral venit a dona zi constati la


nenorocita Zinca,

www.dacoromanica.ro

alienatiune mentalk
54

412

TIGANCA.

asupra careia nu avea nici o putere. El

Inteo sail de toamnaun an si mai bine

caut sa esplice casul prin sguduirea sistemului nervos si alte fraze generale de
aceeasi valoare. Vnetul despre innebuni-

trecuse de la intamplarile povestite, earls


ardea focal la usa -bordeiulni Neagai vrkjitoarei ; earls sedea baba lungita la foc, cocea
niste popnoi furati de prin tarina, i fuma
buruene din neagra-i lulea. Irina sedea galbena i slaba, pe names si legkna pe bratele
ei slbite, copilaul care maraea de foame. 0
a treia persoana, un tigan ter& ea de 20 de
ani, dregea niste ciubote taranesti, sezend tarceste. Acesta era Aesinte, fratele Irinei, care

rea Zinci, fact mare sensatie. Nime nu-si


putea da soma, cum. o fiino, atat de rece
1 de euminte a putut sA-si pearda mintile.
Iorgu. se hothrl a-i duce femeea la un institut de alienati, aezA fetitele intr'un pensionat,

i dupi o seurta caletorie prin tara

i strainatate, se intoarse earls la Schiopeni


unde-si relni vechile ocupatii. Cea d'intai

treabi ce fact la sosirea sa acasa, fa de a


trimite Irinei tigancei o mica suma de bani
cu respuns de a nu se mai ardta la carte.
Biata fata cerck se trimita banii inapoi si sa
se impotriveasel, la darea ei afara. In zadar!
Ea fn brancita pe poarta afara, i portarnl
capati ordin sa nu o lese sft intre en nici un
pret, sub amenintare de a fi pedepsit en asprime.

Ea se intoarse la maica-sa, i putin timp dupi


aceea, naset un Met. Lehusia-i fu lunga i
primejdioasit. Abia indreptata, nenorocita fact
toate ehipurile sa se intalneasca en Iorgn. Ea
se punea, asteptand zile intregi, in calea lui;

scapase din temnita. Flecaul eraluern ne


obielnit la tiganiimbrgeat cu o cames alba,
eurata i intreaga, si pe deasupra cu tin mintean fara maned, albastru, cusut cu fir galben
inrosit. In cap avea o palarie rotunda im-

podobita en pene de Nun. Faa tenerului


tigan era inteligenta, regulata si frumoasa;
ochii eran marl si vii si bratele sale care se
vedean aproape pang la nmere sub manecele
largi i suflecate ale eameel, erau musculoase
si nervoase. El era nalt de stat, spatos, si
mladios la talie.
Mama, incept Acsinte, blitend en eio-

drum i indemna calul; and era eu trasura, trecea rapede pe langl densa, privind in alta parte.
Acura, toata fiinta tigancei se impartea in

canal pe pelea scoapta, ia spune ceva! Ceea


asta ori ede infiptit ca o stahie . duck-s'ar
pe pustii ! . . ori plange de pare ci-i fantana
din Carte& domneasci din Iasi. Spune o poveste mama, ori vre- o intamplare din timpu-

done simtiri i in done chinuri grozave. Pe

rile voastre, al mai tread, eel unit. Baba

de-o parte, iubea and pe Iorgu eu vechia


Usk, pe de alta parte ii inbea copilul, cu

se gandl an moment:
n Voi spine o poveste, dancii mamei ... si
Ana unit frnmoasa. Acsinte se apropia, Irina
privea nepasktoare in foe, cn ochii sei albastri. Baba incept aa:
Era odata, dragii mamei, odata ca nealta
gi nu-i de
data ... era pe vremea robilor
malt deatuncl, el i tu Acsinte al fost nascut

el insti, dui era calare, cum o zarea lua alt

amoral dat de Dananezen mamelor. Pe de-o


parte, era sfasiata de nepasarea Scurtulni de
densa, de momente de ura i sete de resbunare Writ densnl, pe de alta o nespusa desperare o apnea, cand vedea deperind copilul
la vestedul ei sin.

www.dacoromanica.ro

TIGANCA.

in robie ... era, zic, un boer mare, bogat gi


puternic care avea multe suliete de tigani,

poate vre-o 300, ca gi cand ar avb oi san


boi sau cai.

vrjma

Era insl ciocoiul acela un era

cu mace negre pearn care su-

fletul de tigan

nu

era

mai mult cleat

Capul de vita. Daca se mania odata, dadea in om CU ce gasea la indemanl, chiar


de s'ar fi intImplat un topor ; gi daca-i placea

vre-o &tit, trimitea slujbagii de la curte de


o ridica cu nepusit mass, ii fAcea ris de dnsa,
i dad, parincii inclraznea sa se impotriveasca;
bataea lor nu era Droastl. Odata, ear ciocoiul ochl. o copill deabia egita din pruncie. Nu

inoptase bine inteo sara i eaca doi feciori


boeregti a yin sit cear/ sa vie fetita la curte.
Parincii .. nu gtiu ce 1-0 fi apucat ... au
prins a se bed gi a ruga pe oamenii boeregti
si-i erte, s le Unease& fiica c alta nu mai
au. Oamenii boerului, ca gi stapanul lor, nici
una, nici doue, umflar6 tigancuga pe sus, ear
perAnd mincile slrir6 la paH gi mi-i
Ward pe fug, ba chiar gi cam staleir6. Mare
pacoste, draguCii mamei I Biecii oameni, cum
gi au venit in fire au gi luat-o la sanAtoasa,
cu fata cu tot, Wand toate lucrugoarele in
bordeiul lor. Ce folos! HaituiCi prin paduri
de slujbagii stapinirii gi de ai ciocoiului, an
fost pringi, gi ce s'a intlmplat ? Mama a re-

mas moarta sub biciu, ear tatul, remas gi el


neom din batae, a mai Wit bietul cregtin
... el era botezat
o viait ticaloasa vre-o
doi ani gi jumnate perind de foame gi frig !
Cl cine era sa ingrijeascA de om ? Fata era
mAruncica ... nu avea destull putere de munca

gi la carte nu se cunogtea nici mill nici poman/. ! Eaca povestea mea. V6 place ?
Ce fel de poveste-i asta mama, intreba

418

Acsinte, mai degraba samanit en o evanghelie.

Baba se ridicl:
Aceasta-i povestea tatei gi a mamei, dancii mei, fata din poveste sunt en, ear boerul era fatal ciocolului care a prapadit pe
Irina. Tinerii ridicar6 capul, ochii Irinei insl
remasera stini in vreme ce ochii fiecaului
scIparau :
R6u e ciocoiul gi tot romanul de obgtie !

mormal el, da ea soiul acest de ciocoi nici


cI s'a mai aflat I
Ia elti-va popugoi, ciaule, gi-i du lui bietul
frate-tdu Cal& gi lui bietul Vasilache in pLdure, 81 nu pear/ de foame seracii pribegi
trebi de ale padurarilor boeregti !
gi

m'agteptati toci trei la poeana stejarnlui lui


Chiriac cit am sa v6 spun ceva, zise baba.
Acsinte lnt toporul in spate aruncInd ciocanul en care lucra la ciubote in ua bordeiului, gi plectt guerAnd.

IV.

Gospodaria lui Iorgu Scurtu nu se simpa


prea mult din lipsa gospodinei, cad aprig gi
minucios cum era Iorga, slagile erau deprinse
a-gi face datoria en punctualitate. El pIrea

a nu se sin* de loc de nenorocirea ce se intamplase, cel puCin nici esteriorul, nici felul
s6u de train nu se schimbase gi, incat privegte gospodariu sa, era mai activ gi mai aspru deckt ori and. Singurul lucru care-1 suOra, era nritul serile, gi deaceea Iorgu -se
gi absenta des, dar numai pe scurt timp.
StIpina casei era acum, pang la un ()are
care punct, Luisa, foasta cameriera a Zincad. Slugile o ascultau, insa fad grabft gi
fitrit bunavointa.

www.dacoromanica.ro

De multe ori trebuea

sit

414

TIGANCA.

mijloceascA Iorgu, pentru a le pune in respect,

cad el era dominat de Luisa, dei nu o respecta, ba de multe ori violenta sa o fAcea BA
sufere.

Inteo sari, Iorgu era in dispositii

rele, Luisa veni EA se tangneasca de pnrtarea


unei slugi, el se intl. pina a apnea fata de
un brat 10. a o arunca afara., incAt aceasta aizt
pe scari
sclintl bratul drept. Din acest
moment, convetnirea Iorgului cu Luisa ajuuse
a fi o neintelegere i ceartl vednici. Nemtoaica
nu mai putea uita nici erta acea maltratare si
fiindcA ea nu-1 inbea ci-si clutase numai folosul,

ea nu se putea stipani de a nu-i amintl la toati

ocasiunea acea scull Iorgu, care aritase plrere de riu i se silise a o face BA nite, incepuse a nu mai putb asculta WA a perde
rAbdarea vednica ei pla.ngere, i atunci el se
mania, injura pe Luisa i o dAclea afarl ; pe

urmi, insi, earl se intorcea la dim Incet,


incet Luisa ineept a ciplta un disgust pe
care abia-1 putea ascunde Bi acest disgust se
schimba pe nesimtite in adevgratA nrA. Lucru
curios ! Pe cAt gAsea receala i simtea disgustul ce inspira, pe atita Iorgn se Licata mai

tare de Luis i pentru a o atrage nu gAs1


alt chip mai nimerit cleat de a o tiraniza,
vizind cA nu dobindeOe nitnic prin bunatate.
Acum fata nu mai putea etil din casA decAt
cel mult in ogradi, i grAdini, ci era necontenit priveghiata i spionatA de alte slugi.

indrAznea a vrsa lacrimi pentrn a nu fi luta


in ris san batjocuritA. De la un timp incoace, ea avea i somnul spAriet i gAndul i
se intorcea tot la nebunia bletei Zinca. Inteo
zi, Iorgu pled pe cAteva zile de acasA. Luisa
remase singurA intre rin-voitoarele slugi, ii
aduse aminte de Irina ci de suferintele ei 1117
desperatA se hotarl a club, sciparea ei la tigaud. Ea profitA darn, intr'o sarA frumoasti
de linictea ce se Meuse in curte, i luandu-ci
intr'o legato% lucrurile cele mai pretioase,
earl peste poarta gradinei Bi merse cu pai

ripezi in vale la bordeinl Neagai. In up


bordeinlui edea Irina cu pruncul in brate in
lumina focului c1 legintind copilul cAnti un
cantec de adAncA jale. Luisa se apropia en

batae de inima de tiganci i v6z6nd ci ea


nu o ande, i puse mana pe urm6r. Irina
ridica incet ochii ; and v6zt pc Luisa sari
drept in picioare Bit o respinse cu o mann.

Irino, incept nemtoaica plinend i caand in gennnchi, Irino, aibi tn milA de mine!
Intincle-mi o mAnA de ajutor in loc de a mi
respinge, el nu am pe nime in astA lame!
Tu ctii ce este suferinta, Irino ! Daca m vezi
in aceasta stare inaintea ta, poti judeca CE
este de mine 1 Fie-ti mill, Irino ! Ascunde-m6 .

si

de-va ...

fie

fa.

scap un-

in fundul

Siretiului I

sA m duc

chiar

Iorgn nn-i mai vorbea (leen putin i ristit.


Biata Luisa, strainA, farA nici o mAngiere,
incept a se cal amar de nesocotita sa purtare i uritele sale calcule. Amoreza Ior-

Tiganca o privea uimitA. Ura, resbnnare, amor, mill, o mie:de sicetiri.,contrazicgtoare i sNiau inima. Deodata scoase un
tip6t i apucand ciocanul aruncat de fratele
seu in up bordeinlui, se asv6r1i furioasi, cti

gului de groazA, spionatA vetTnic, hulitA din

dinti inclectati asupra strAinei.

ochi i prin zimbete r6uvoitoare de toti care

Sa mori, tigoare I cricni ea turbatl, 'si

o incunjaran, isolatA i mai mult singura, ea

ridica ciocanul.Din norocirea Luisei, copilnl

se simtea cu atat mai nefericiti, cu cat nici

incept a tipa, Irina uiti i ducmanie i res-

www.dacoromanica.ro

TIGANCA.

bunare ci 1snd sl cazI arma se rapezl la


prune. Nemtoaica ingrijita vol el fuga, ameitft insa de spaimI i emotie eb't earls in
gennnchi. Baba Neaga anzind sgomot ei din
bordein :

Ce este ? Ce-i ? intrebA. ea, i privind

imprejur vdzt pe Luisa la plmdnt.


,,Maml, zise copila, tine copilnl sl erdp ca-

pul ticaloasei, incept a nrla Irina.


SI cezi linictit, nebuno, zise bdtrIna,
aezlindn-i copila, cn putere pe sauna i

415

aice Eaca clte-va juvaeruri

nn-mi trebne

de la ddnsul

. .

toate
md ard ea focul, clef snnt

nnmai nu md lasati I zise

Luisa tremuritnd.
Haide madama

haide sit nu ne calce


de la curte, copti Acsinte, i land pe ferntoaiel de rnLnA., prnl rApede spre padure.
Irina remIsese incremenitl cu prnneul in
brace. Baba Mg/ juvaernrile in sin.

privind cn grip, imprejur : Ce este, maddmut/ ?

scoall, nu baga de saml la nebuna asta, i


stIpanind din ochi pe Irina, se dime s ridice
pe Luisa.
MittuVil aibi cl-ta mill de mine . nu mil
Lisa, el &telt ar afla boerul ca am fugit, md
omoara; i biata fat/ slruta mitnele m/rave
ale bdtrnei tigance. Aceasta nu se prea incredea, cn toate aceste ea dint& sl o liniteasel i incept sI o intrebe en de-am/nuntul
despre cele intitmplate. Luisa stIpinindu-i
pntin groaza i povesti totul. Ochii babei
rideau de bucurie. Ea se duse i luand pe

Irina in brace o drat/ de mai mnite ori :

Clnd sosl Iorgn acasl i aBA. despre fuga

Luisei, ii apnea nn acees de furie ea niciodatl. El bItt toate slugile, rkcnl, tipa i clzt
insfircit in spasmuri, inelt trebul sI se aducI
indata un medic, ea sft-i iee sange. Urmele
acestni acces de violentI fact pe Iorgu s stee
cateva zile in aternut. Indata ce se ridica,, incept o cereetare en deamdnuntul, intreba, pe fiecare slugl, pe fiecare locuitor din sat, cant& urmele de pai san on ce alt indicia ar fi putnt
sa-1 pne pe urma fugarei. Merse mai departe,

se adresl la antoritate sub euvdnt c ar fl fost

Tot Dumnezeul tiganilor, draga mama,

pradat de nemtoaicl ; udder/ pldurile.Ni-

zise ea, tot dreptatea cold de ens I Las/ dt


aceasta poate sti fie de mare folos!
MIi
ceaule, mai! Sai din bordein a avem de kern in astit sara Haide rIpede, mi Acsinte,
fngi en mIdlmuta in pIclure . dl-o in sama
lni Calei s o ascuncla bine vre-o trei, patru
zile, i apoi mIdImut/, bietul are sa te dud
pan/ la rohata . di da
noaptea la trg
seracului ceva ca multamitI! .. SI n'aibi grijI

mic! Luisa intrase in pitnAnt. Dui% multe


cercetari i cugetlri, incept a presupnne com-

i nici frick snntem oameni ai lui Dumnezeu


n'are sI-ti facl nimeni nici un rdu.
Fie ce va fi mAtul nnmai s scap de

plicitatea tiganilor, fara a putd sl se hotlreasca a se adresa la ddnii, sfiindu-se sI se

intalneasa en Irina de care avea un fel de


groazI ce un-i explica insuc. Mundt On/
in sfirsit de necaz, se hotrl sA. cerceteze i
pe tigani. El poroncl sI se cheme pe Acsinte
la curte. I se aduse respuns ea nu este acasft.
Chemati pe baba, !

Aceasta e bolnavI, numai Irina care


a fost la etac e sIn/toasI i se poate aduce

www.dacoromanica.ro

410

TIGANCA,

indata, dna va pommel stapanul,


fi respunsul trimii1or.
Iorgu

acesta
manios,

de mine ce s'a facut


r6sc dad ...

sA chio-

ne.mtealca I

zise sit se pue seaua pe cal si intovarasit de


trei feciori calari, pled rapede spre bordeiul
Neagai. De ce se apropia, de ce mania sa se
topea, inima i se batea si el opri calul mai
incet. Un moment se opri chiar si part ca,
are de gand sa se intoarca, dar totns merse
inainte si tint calul la trei pasi de usa bor-

Taca-ti pliscul cioara dracului 1 Acum rapede si-mi spill, tot, ori vai de tine !
Suntem in man Mariei tale Maria ta
e stapan ! Poate Luminarea ta sti m6 omoare
da daca nici nu inteleg ce vrea Maria ta I
... SA m6 arda para focului . sa dea Dam-

deiului:

Ce mai faci baba.? intrebi Iorga cii glas


cam nesigur, ce-ti mai fac dancii?

stiu san daca am auzit macar ceva!


Asa-ti e povestea ? sA mi-o umflati si sA
mi-o duceti la curte ! Te-oiu inv6ta eu a
vorbi altinintrele. Ziand aceste, Iorgu incAlecA si pled spre carte. Doi dintre feciori
se aruncar6 asupra batranei, in timp ce unul
tinea caii, Baba se smuncea, aria) blitstama
mugca, sgaria. Feciorii o intindea de haine,

S11.04111 piciorusele stralucite stapane,

de brate si cautan sa o tragi dupa ei. To-

sa v6 dee Damnezen sanatate i voe bunk


prea laminate! Sunt sanato0 toti robii Maria tale, numai ticaloasa cea de Irina e cam

tu superstitiosi,- ei cantan a indupleca pe


baba vrajitoare mai mult en vorba, dealt a
intrebninta in adev6r putere.
In vreme ce lupta ..urma astfel, si ame-

Chiemati anal pe baba; s'a tarn ea pana


la, usa, porunci el. fill a se da jos de pe cal.
Un fecior descaleci i intra, in bordeiu. Un
moment dupa aceea esi baba Neaga inchinandu-se pang la pament.

bolnava.

nezeu sit nu-mi mai putrezeasci ciolanele, daca

ninta a ft lunga, Iorgu mergea inainte in

Da nu-i acasa ?
Nu Maria Luminarii Voastre, s'a dna
oleaca in sat se rasneasca vre-o doi popusoi
la vre-un om, cA suntem saraci, Maria ta,
lipii pam6ntului, nu avem nici rAsnita la sufletul nostril I Iorgu descaleci i inaintancl rapede spre baba :

pasul calului, Uri a intoarce capul i cu


fruntea creata. Deodata auzl tin tipet selbatic, si inainte de a aye timp sa smunceasca
calul in alta parte, Irina il apucase de d6rlogi,
ii oprise in loc si aruncase copilul din brate
dinaintea lui. Calul spariet se ridica in done
picioare

i sari intr'o parte. Iorga cazt jos,

nIa spune indata, fara incurcall, ce ai


facut cu nemtoaica de la carte care a fugit ?
Da cauta sa qui drept cA te natinanca canii

dar se ridica indata si voi BA apace fr6ul gi


sa se arunce pe gea; calul insa se smuncise din mana tigancei i alerga spariet pe

cloanta b6trana.! ameninta el.

&Iva Tiganca apnea pe Iorgu de haine,

Maria ta! Ce nempaica, din

si-1 t5ril dinaintea copilulni care tipa la pa,-

curte ? Da uncle mai intra, baba Neaga in stra-

m6nt. Iorgu canta sa scape din manile ei


Ai nebunit Irino, zicea el turburat, cc
stint aceste ? era sit m6 gateasci calul ! Vino

Alden !

lucita curte. a Maria tale decand a venit


Irina acasa ? De unde si stiu en, p6catoasa

www.dacoromanica.ro

417

TIGANCA.

la curte dacg vrei ceva de la mine. Lasg.-m


. .. ce vrea sn zic5, asta?
Nu .. . nu, incept tiganca ggfaind in
luptn, nu ... vino de-ti vezi copilul ... orn
fArn suilet ... uitA-te ... chiar chipul Mu! ...
Nu ... nu te mai las ! Omoarn-m6 dad, vrei,
darn nu te mai las ! ... Uiti-te la mine ...

suflet. In acest timp feciorii sosirO cglAri, dar


ci Neaga dupA dOncii. Unul dintre slujbaci
dcscAlecg, ci oferl calul sOu stipinului, acesta

En suut acea king pe care o Arutai ci dismerdai ... pe care ai scos-o din minte ... de

Baba Neaga 'quit selbatec vOzOnd pe fiica sa


fain semn de viatg. !a pgmOnt, apoi intorandu-se curl Iorgn, ridicg mans, dreaptg
spre cer :
Om ticglos ca nealti oameni I urn. ea,
Dumnezen te-a trimis pe plmOnt pentru pe-

care

ti-ai Mut joc,

c'apoi ai asvOrlit o

afar/ ca pe un cane rgpAnos ci cu un copil la sin ... Uitit-te cum s'a vectezit peptul
meu ... ci fata , .. privecte in ochii mei ...
ziceai el 9.9, ochi n'ai mai vzut ... privecte
bine ... acectia sunt ? ... Uitn-te bine la bu-

insg, ametit ci foarte turburat, se leggna pe


picioare. Un alt slujbac trebul A-1 sustie
pentru ca A nu cazn jos. Figura lui era galbeng ci contractatn de spaimg ci torburare.

deapsa altora, se vede, de nu ti-a dat nici


inimg, nici mate in tine.

Neam blAstOmat I

zele mele arse ci uscate 1 ... De ate ori le-ai


sgrutat ... Vino in bratele mele sn te string
la pept ca mai nainte ... Vinn dragal meu ...
vino ! ci zicOnd aceste, tiganca se inclecta cu
bratele ei slibite de gntul lui, ci-1 stringea

Tatul Mu mi-a omorit pirintii, tn-mi ucizi

Iorga, turburat ci de cgderea


de pe cal ci de-o inalnire pe care o evitase

chiemat A dai saran celui de sus, sau poate


de-a dreptul dahului celui necurat de nelegiuirile tale pe pnmOnt ! Dumnezen e sus,
impOratul iadului e lAngit tine ci m'aude.

A-1 ing.duce.

totdeauna, anti A linicteascg tiganca nebung.


ci A se disfacg, fgrg a intrebuinta o violentg
estremg :

Irino ! coptea el, fii cuminte ! ... Vrei


A mo nAduci ? Dar , ... te cunosc, cum nu
te-ac cunoacte? Vino-ti in fire ... Privecte
cum se svdrcolecte copilul jos 1 ... Ridic1-1 ci
mi-1 arath l Irina se crezt in sinceritatea
Iorgulti. Ea desclectg mgnele cid se rlipez1
la copil. Iorgu, simtindn-se slobod, club% se
fugg,

copila ci cMar copilul tOu ngscut din ea. Om


fail de lege ! Ti-a sunat ci tie ciasul ! Ascultg, vorbele mele! Nu va apune de cepte
ori sfantul soare cum -wine acum, ci vei fi

Ascultg vorbele Neagli 1


Soarele apunea roc ca Angele.

Iorgu asculta tremurAnd ci aiurit, rAzemat pe bratul


tremuritor a slujbacului, cuvintele profetice
ale bOtrAnei tigance, care, en bchii in fiacgri,
cu fruntea incretitn, cu Tana la cer, sgmlina
en dnhul resbungrii. Slujbacii ascultan incremeniti cn eiciulele in ming.

ci. strigit la feciori A lese pe baba ci

A alerge la dOnsul. Tiganca auzi, arunci


earg4 pruncul la plmnt ci se acnti de clausal, urlInd cu turbare. Iorgn perzOnd toatn

V.

rgbdarea, o apuci cu putere de gat ci o a-

Sosit msg. dapti scena descriA mai sus,


Iorgn sin* o profundg descurajare, nu doarg

rand departe, de clzt jos ca un trap WI

cit credea in darul profetic al bOtrAnei tiganee,

www.dacoromanica.ro

TWANCA,

418

cel pup mintea ii fAcea sl se imbArbAteze


contra unei aa prostii, cum a zicea el; to-

proasta cea de nempaicA ! MeargA sAnAtoasl cA doarA mai snnt femei i fete in lume!

tu, vr6nd, nevre'nd gandul i se intorcea hoj-

Tot starea mea nervoasA e vinovata cl am

ma la proorocia i figura tigancei, care cn mlna

Sermana Zinca ! CAt


flcut atAta svoanA !.
era ea sAnAtoasl, tiu cA aveam linite i
pace in casA ! .. Ce zi avem astAzi ? hm ! azi

ridicatA spre cer i era necontenit inaintea

ochilor, chiar i in vis, precum i fantasma


Irinei, slibitA, imbtrnit, vetezitl. Par'cA
tot simtea bratele ei slabe cu pelea inAspritit
in jurul gitulni seu. El stAta, cAteva zile
in cask pe gAnduri, sub pretext el nu-i este
tocmai bine, oamenii din cute, insl, clAtinau
din cap, i opteau pe la nrechi, ateptan
en superstitie i groazit zioa a eptea a vritjitoarei, cAci toti cunoteau proorocia ei de
la slujbaii care intovarAise pe stApAn. Inteo
zi, Iorgu se scultt de vreme ; el nu inchisese

e zioaa eptea! Bald afurisitA ! ... Par' cA e


cam frig aici
i afarA e soare ! Ce dracu!
Nu-mi e bine Nervile! ... Nu mai ed la
tarl . m6 due ... vgnd i moia i tot .
Brrrr
trebue sA md cant nnmai decAt 1
e rece cum se cade ... am friguri ... bane .. .
bane ... spnne sl-mi pne caii ... am sA plec
la Mrg.Astfel cugeta Iorga i se primbla
prin casl nelinitit, frecAndu-i mAnile reci.
Un tremur nervos ii zguduea. Ion, en figura

ochii toatl noaptea, en toatA imbArbltarea ce

ingrijitA, poruncl sit se inhame caii, flrA, insA,

data sl-i facl. Dnpl cc se imbrIcase, el se

a striga la vezeten de pe balcon dupl obi-

nitl intr'o ogIiud i tresArl, crez6nd a se -yea


mai slab, mai palid. Ca toate aceste, ii &et
iniml.
Ce dracn gAndl el, doarA n'am perdut mintile sl bag in samA hodorogeala nnei babe smin-

ceinl sea, ci merg6nd insn pAnA la grajdin.


Iorgn eise pe balcon i se primbla, ateptAnd
cu nerAbdare. Slugile se grAbeau a ajuta viziteului, unii trAg6nd trAsura afarl din nrk,
alii ajatAnd la asezatul hamnrilor i prinsul
cailor de trAsnrA. .Ca nealtk datl, totul se
fAcea in Were. Incontra obiceiului viziteilor
de obtie, i a hi Gheorghie viziteul Iorgnlni in particular, acesta nn gisea astAzi nici
un motiv pentru a ocArl i injnra pe cei care-1 ajutan, a rAcni la cai i a-i da la loc,
trAntind en picioral san pnmnul in pAntece,

titel Me" simt cam obosit, in idev6r, darA aceasta

se esplicl uor prin nesomnul din astA noapte.


i acest nesomn ... la dreptul
nn aunt tot
tigancele de vinA ? Am ajuns atAt de nervos,
meAt o nimicA m turburA... Ce-i trecea nebnnei
prin minte? CA voin Ina-o de nevastk? 0 tiganpentrucA am avut un moment
cA mArsavAl
de slAbicinne I. Vina mea este cl are nu
copil ?

meal

Par'cl a putt) fi sigar cA este al


chiar al men de-ar ft ...

Poate cA numai en in lnme am copii natnrali?


poate el nnmai ei, tigancA sdrentdroasA, i s'a intAmplat sk aibl nn copil din
lIori I

mir cl-mi mai bat

Sunt prea nerves

asta-i total 1

capnl.

Da

cAci chiar caii pftrean mai sup*


Par'd e o lame de alma! marmni Iorgu,
gata Gheorghie? Trage mai rApede.Viziteul
se arca pe caprA, fAct semnul cracei de mai
mult1 ori in tAcere, lua h4urile i pornl.
TrAsura se oprl la scarA. Toate slugile se
adunar6 pe lAngl trAsnrA i statean tAcuti ci
ingrijati. Iorgu sari in trAsurA:

www.dacoromanica.ro

PUMA ;

Ce stati de cascati gura ca nite nAtIr6i?


Nu ra'ati mai vAzut plecAnd ? liergeti mai
bine la treabl, i sA gAsesc total in rAndueall
la intoarcere !Se ineercase s vorbeasci cu
asprime, dar nu putuse sA scoatA, din gat, belt
un glas slab, mai mult rugAtor decAt poroncitor. TrAsura pled. Caii flcurg putini pai i se
oprir6 de la sine. Viziteul gi indemna cu vorba

i biciul, ei incepur6 a da inapoi, a sAri i a


asv6r11. Slugile alergard in ajutor, apacarA caii
de frga, rAcneau, bateau, indemnau. Insfirit caii

se hotArir6 sA plece darl acuma in. faga mare. forgn nu zicea nimic. Inveit inteo hainA
caldit, el edea neclintit in trAsurA 1 numai
cu ochii spArieti urmArea cele ce se petreceau.
Ca v6ntu1 eise caii pe poartA, ca vAntul inar drumul spre ora, pe lAngl Ware. Vizi-

419

rului ca vre-o jumnate de omit, apoi fa trilltit ear la pIm6nt :


EatA-1, legati-1 de mijloc de copacul
acesta, si cu mAnile dinapoi, sa stee in
picioare, s'apoi scoateti-i legltura de pe

gm* suns un glas inAdusit. Aceasta se flea


indatl. CAnd ridicA ochii, holbati de groazA,
el se vza legat de an stejar grog in mijlocul
unei umbroase poene. Soarele incepa a se pleca
spre apus. Dinaintea lui stAtea, cu tin zimbet
sinistru pe buze, Neaga vrAjitoarea; dinapoia
bdtrAnei, cu lulele in gurl, trpi flecli, tigani
spAtoi i voinici, cii mAnecele suflecate, 1
vorbeau incet intre ei. Doi aveau topoare rAzemate pe brat, anal o mAciucA scurtA pita
la bran pe care se rIzema, ear cntite in brAu
cu totii. Baba se nitA an moment cu ochii

teal tinea cAt -ce putea i chiar Iorga apnea


de haturi. In zadar trAgeau amundoi, caii

incruntati in sInge, la Iorgu ce sta perdut

Orem a sbura, goniti de un duh rga. Dramul se strimta acum 1 era tAiat de cioate de copaci i hopuri. Iorgu vzAnd cA

neti fiecAilor,

nu e chip sA opreasci caii, sAri din trAsurA.


In momentul in care picioarele sale atinser6
pAnAntul, un lung per trezi padurea. TrAsura sburl ea o nAlucg, incAt nici se mai vedea. Iorga cAzuse jos, insit fiindcl Arise cu ghi-

Wide, nu-i fAcuse nici un rn i se ridicase


rapede privind uimit imprejur. In acest momoment, se simt1 trAutit cu putere la pAront,
acoperit eu un tulpan peste intreg obrazul.

Inteo clip/ el ffi legat de mlni i picioare, ridicat de la /Want, dupA cat ii dAdea saml,
in spatele unui barbat v6rtos, care o mA la
fugA cii sarcina sa, in pAdure, lunecAnd ca Un
erpe printre copaci i. tufe. Iorgu, inAduslt

de leg/tura de pe fatl, nu putea .decAt a geme. El se simt1 hurducat in spatele fuga-

de groazA, apoi zise cAte-va cuyinte tigA-

dintre care anal se departs

rApede.

Pentrn Dumnezeu! Oameni buni ! incepa


Iorgu tremurAnd i ragAndu-se, ce voiti sA
facetl ca mine ? voiti bani? clntati in buzuluati tot ... aunt i cheile de
narele mele
la lada mea ... luati-le, luati tot ce este in
ea ... m6 jur pe anal Dumnezeu cA nu voiu
spune nimic nimArui

pe viata copiilor mei 1

tia cl nu vett vol sl m ucideti armA


el en mai mare groazit, ce v'ar folos11... V6
rog
dislegati m caci mor de durere 91 de
I

frig ... Un ris selbatec al babei

i respunse.

Doamne sfintel se rugA acum osinditul tremurind mereu Doamne sfinte


aibi indurare ... schimbl-le gAndal... nu vein sA mor
... you sA ml poclesc oh mor ca un ere,tin ... voia sA re6 cilugAresc I ... Doamne ...
Doamnel
0 loviturA puternicA, ce-i &tat
55

www.dacoromanica.ro

420

TIGANOA.

baba cu pumnul in fall di inadusl glasul, faand si-i sbucneaseA sangele pe nas i gurA:
-- Taca-ti gura minciunoasa, pActitosule!
crinI Neaga, nu cerca sa inseli i pe Duni-

si o tinean in loc.

nezen sfantn1 !

dicarA asnpra capului lui lorgu. Mai stati oleacA, pornnci baba.Asta-i una la mAnA, urmA ea,
punAnd pumnul sub nasal bietului ferecat; inchiderea mi Acsinte fac dou i moartea tatului sAu, trei ! D'apoi femeea ta nebanA ? . .
D'apoi drepD'apoi nenorocita de nemtoaica

davrul sub un copae.


A murit copilul... pearl si tatnl ! urnati,
tot mai turbata Neaga. Don6 topoare se ri-

La jadecata,, la judecata I sit o sfirsirn en


dAnsul ?... eaca si Irma, urlA unul dintre tigani. Era Vasilachi care iubise pe tAn6ra
femee.

La judecata?

Unul dintre ei puse ca-

Ce judecatk? suspina

vom trAl amundoi fericiti!


Tacere! rAcni baba, apoi se intoarse catrA
Iorguazi e zioa a septia boernle
iti aduci aminte de prorocia
agai ? puteam sa
o sfirsesc altfel cu tine, dar am voit s1 mori

tatea Ini Dumnezen pentrn jertfele ticalosiei


tale
La moarte ... la moarte incepurg a urla
tiganii, ridicAnd armele.
Irino nu mA lAsa ! tipa Iorgn desperat.
Aceasta stAtuse nimitA, pierduta. DeodatA ea
rAcni. grozav i aruncAndu-se fArA de veste
asupra unnia dintre flecai Ai smulse cutitul
din brAn c i tAia legaturile lui Iorgn. Cu rapejunea desperArii acesta o lu. la fugA. Ti-

judecat ca an talhar

ganii se aruncarA, sbierand, dupa dAnsul. Irina

Iorgn, oameni buni ! fie-v6 milA ? ce faceti ! feriti-v6 de respundere ! dislegati-md ..


nn voin s mor vA rog mA inchin vou6
ca rob pe veci 1 Irino ! tu care m'ai iubit,
nu mA lAsa
te voin ha de dreapta sotie

Ta ai scos
din minte aceastA tica1oas1 copilA ... tn i-ai
mAncat zilele, caci prin faptul Ma ea are astazi un copil la sin, prin faptul tAn ea este
astAzi ca o stahie BUIL i prApaditA, prin
faptul t6u ea are sA moarA incurAnd sit en
dAnsa copilnl pe care na-I poate hrAnl din
ascultA .

se luptA en dAnsii toti ; brAncea pe unul, oprea pe celalalt, racnea la al treilea. Iorgu
fagea, desi picioarele sale taiete de legAturi,
slAbite de groazA, se miscan cu greu. Tiganii,
sprinteni, alergan dupa dAnsul, urland, darA

Irina slabl, pierdutA, parea a se fi desfAcut


in trei, cAci fie care dintre gonasi o gasea in
calea sa en cutitul amenintator. Baba Neaga

faptul Ma! Ziand aceste, bAtrAna smunel copilul din bratele Irinei, i disfacAndu-i ticAloasele fee, puse sub ochii lui Iorgn o umbra
de copil, care deabia mai putea maral Acest
copil insa, este drept al tAu, serpe ! urla ea
mai turbatA i anima pruncul la picioarele
mamei sale, ca cum ar arnnca un lemn. Irina
scoase an gemet dureros, se pled asupra prun-

turbatA, smuncl toporul din mAnile Ini Acsinte

i se rApezi ea o fantomA dupA fugar. Inteo


clipall ea il ajanse. Toporul se ridicA si caza

culoi, ii ridick privi la el si dada un lung


si selbatec tipet.

kani

Copilnl era mort I Tinerii


i smuncir6 pruncul farA viatA din brate

en pntere; un gemet inadusit respunse. Era


Irina care glisise timp a se pune inaintea armei ncigAtoare. Nenorocita copill caz4 jos
fArA viall, darl ochii sei, inainte de a se inchide, Wean a ride vAzAnd el Iorga eitstiga
la dram, fugind. Acsinte, cam, Vasilachi i

www.dacoromanica.ro

TIGANCAPOESII.

Neaga, alergan acum top patru, WA piecleci


&TA nenorocitul Iorga. Donezeci de pa0 AncA

421.

Ah! iubire, primavarA


Ca poveTti voi ati treeut!

0 el era afarA din pidure. lin tropot de cai


se auzea. Erau oameni de-ai curtii cAlAri,
care cAutau pe stiLpin.
Doamne 1 dA-mi putere, oftA fugaral, glMind, cAnd de oclata eAz b. ca trAsnit la pimiSnt. MAciuca lui Vasilachi, cel mai apro-

CA a fost o primavara
Frunze galbene wstese
C'ara iubit Ti eu odata,
Ved, cAnd fata mea privese I

plat dintre gona0, ca cel ce avea lira mai


mare, cAzuse puternic pe capul seu. In acest
moment sosir6 riii cAlAretii 0 trAsura cu caii
stApAne9ti. Iorgu Scurtu zacea fArA semn de

Nici o sutiare nu se vedea cAt IAtrundea ochiul, prin pre*.


viata.

REVERIE.

Spre voi timpuri trecute se'ntoarce-a mea gAndire

Iorgu Scurtu avt o lungtt i dureroasA boalA;

se indreptA insk v6ndA toga averea sa, asigurA viitorul eopiilor i. pled, iti teri strAine.
Nime nu a mai auzit vorbind de Unsul.

Si acufund in failnee intreaga mea simtire

Traind ear9 in voi!


VA defteptati in sufiet voi amintiri frumoase
Si-mi dati pentr' o secundA in valuri delieioase
Juneta inapoil

Leon Negruni.

P 0 ES I

I.

Na-mi mai vorbiti de fall, de-un nume in istorie


CAci timpul tineretei e timpul eel de glorie
Ocean de fericiri,
CAnd sufletul se 'naltA spre aspirAri de aur
Nu dau o rosa dulce pe mii canuni de laur
Si amorul, pe mariri!

IN TOAMNA.

Salutare soare mAndru


Cer albastra fdrA nori!
Vine oare primavara
Cu a ei clalbe comori?

Dar priveTte spre pAdure


Frunzele toate-au cAzut

i cat exist& omul cu visuri s'amAge0,e


In tinereta insA cu visuri dulci trAeOe

In ele ar marl.
0 vremi de fericire! and vieti avend o mie
Le-ai da inteo clip% de dulce reverie
Acelei ceai iubl!
www.dacoromanica.ro

POESII.

422

........

Dar ori oe foe se stinge, ori ce scAntee trece


$i zilelor de aur nrineazi timpul rein
Cu aprigul son vent;
De ce Nina n'ai vre-o gri jii, tot anii se s'adnne
$i EA auzi en spaimil nn glas ce trist iii spune
Fug toate pe pAment1

Ochin-mi in adAne petrunde san pe cernri:se opre9te

$i en el 9'a mea gAndire, mult departe rittAce9te.

$i lAsAnd aceastA lume al meu suflet ostenit


Prin a stelelor desime cat'un term mai fericit;
De ee ochin-i plin de lacrimi, el es lumile mesoarA?

De ea sufletu-mi s'abate49i tristeia il moult?


SA treacA tinerela, dar treacA 'n veelnicie
$i nici o amintire din ea sit nu rem:lie
Ce lacrime-ar pornl
Ah1 cAnd ravine 'n suflet tot traiu-i de plAcere
$i n'ai niei o zcAntee de duke mingitere
La ce ai mai trAl?

$i cAnd firea e mai mAndrA, cAnd pe cer aunt mii

4e seri?
De ce sufletul simlesta in adAnoul sou fiori ?
Cana natura in tAcere desfArarA mAreiii
De ce triTti 9i plini de doruri se aratA ai &Si fii ?

E durerea ce se 'nallit cAtrA lucruri ce-au perit ?


0 a9a de-ar fi sit fie eu on gAndu's fericit.

01 timpnri de speranlit, de foe 9i de iubire


In sinul vostru de-aur e numai fericire:
Ca intr'un raiu tra9ti.
$i viall eu juneift de ce nu sboar' odatA
IncAt sA pleci din lume en inima 'nearcatit

CAci in marea eea en stele 9i'n abisul eel cu sori


Ne alteaptit, ne rechiamA multe inime surori.
Dar, acolo este bine: viaia-i raiu, gAndul iubire
$i tristela noastrA-i dorul cAtrA dalba fericire 1

De aspirAri ceresti 1

IDEAL.

BARNA.

CAmp de valuri adormite lina mare se intinde


$i albastr'a lumei bold toat' in sinul ei cuprinde.

EatA ningel 8'9tern fulgii pe pAmentu'nverto9it


Muniii pun cojoc de earnAbrazii au imbetrAnit
Ceru-i sur, vezduhul rece 9i prin nouri indesap
Deabia soarele zAre9te cAmpii albi iii ingheMi.

$i pe cer 9i in adAncuri numai stele lucitoare :

Intro done ceruri de-aur lin plut9te alba mare;

E titcereca li valul pe el luntre-a adormit


Nici un vent nici o suflare pAnA'n zare'n nesfirOt!

$iruri lungi de eorbi s'aventA 9i a earnA grea vestesc


Lupii urlA . . . sub topoare arborii se doboresc

www.dacoromanica.ro

POESIIAFORISMZ.

Muncitotii in tAcere cAtrA sat privesc en dor


Uncle fumul de la hornuri se ina10 ea un nor.

428

CAci e un foe poetic in ori care fAptarA


Ce-a eunoscut odatA a dorului secret,
Cu omul eel din urmA in sinul t6u, naturA 1
Odat' a sA disparA vi ultimul poet!
N. Xenopoi.

Pretutindene tristelit, in zadar caii mAnglere


Riul insup se aseunde vi se duce in tAcere
Si mti'ntreb de-au fost vr'odatA primavarA, fericiri
Ah 1 ea ele-au mers din lume dalbe doruri, dulci
itibiri!

AFOR1SME
PENTRU INTELEPCIUNEA IN VIATA.
de Arthur Schopenhauer.
ULTIMUL POET,
(Urmare).

Poqi depune# lira! de mAndra poesie


De fiori, iubire stele voi nu v'aii sAtarat?
Cur 6nd, curncl rii nime in lame n'a sa fie
Ca sA reverse 'n cAnturi ce el a cugetat.

CAt eAmpuri inverzite fli. stele lucitoare

Si riu 9i lacuri limpezi in lume vor mai fi


Si chin 0 fericire ii'amar 0 intristare
Ne-or turbura in sufletpoeli nu vor lipsi.

C.

Despre purtarea noastrd card altii.

21) Pentrn a trM in lume, este bine sit


avem multit provisie de minte i de inima:
de minte, pentrn a fi pradenti rid a ne Vizi
de pagnba ; de inimk pentru a fi indulgenti
ci a ne feri de cearth.
Cine trebue sh trleasch intre oameni, nu
are vole sh dispretneasch nici o individualitate absolut, fie cea mai rea, mai miserabilh
sau mai de ris, ca una ce este odath fcuth
de natura, iji push in lume. Din contra are
sit o ia ca un lucrn fatal, care in urma mini
principiu etern i metafisic, trebue A fie aca
precum este ; ear la casurile prea tari sii-i
zicA: astfel este lumea, nu e vina mea."
Dad face altfel, este nedrept i provoach pe
celalalt la lupth pe vigh i pe moarte. Chci
nimeni nu-i poate schimba adev6rata sa in-

Se poate, top poqii din lame sA disparA,


Un om sA nu mai eerie cuvinte de iubit,
dividualitate, adich temperamental sett, caracDar mAndra poesie in suflet se coboarA
terul sen moral, puterile judeciqii, fisionomia
Chiar cAnd de a ta soartA poet nu elti menit,
www.dacoromanica.ro

f2$

AFORISME.

sa g. c. L Deci dad ii osindim in toata firea

sa, apoi atunci nu-i mai remane decit de a


ne combats ca pe duBmanul On de moarte ;

cid noi nn-i ingadnim dreptul de a exista


decat sub conditia de a nu mai fi ceea ce din
fire trebne sit fie. Deaceea dar, spre a pate
trill intro oameni, trebne sa-i lasAm pe toti

in felnl lor, oH cum s'ar fi brodit, i nu avem cleat a ne gandi, cum sa ne folosim de
ei dapa firea i ingaduinta lor ; dar nu a
spera in vre-o schimbare, nici a-i osandi absolut in ceea ce sant. Acesta este intelesnl
proverbulni german : leben und kben lassen
(traecte tn Bi lasa pe alii sa traeasek). Dar

fie vorba de luernrile cele mai straine i mai


indiferente : tot% intro eel din fire heterogeni, aproape oH ce opinie a made va displace mai malt san mai putin celuilalt, unele
chiar ii vor supera. Cei homogeni dincontra
simt indatft i in toate an fel de impotrivire,
care, uncle homogeneitatea e mare, se impren
neaza intr'o deplinit armonie chiar in unisono.
De aid Be intelege mai intai, pentrn ce oamenii de rand sant aa de sociabili pi-gi gasem pretutindenea cu atata unrintit sindrofia
cea mai placnta,dar etii 1 oameni de soin,
tot nnul Bi nnul. Oei aleBi o plitesc dincontra,
i ea cat Bunt mai eminenti, en atilt mai malt;

implinirea acestei datorii este pe atilt de grea


pe cat este de dreapta ; Bi ferieit e cel ce se

aca hien, in singnratatea lor, pot sin* uneoH o adeverata bucurie, clad intalnesc in

aill in positie de a nu fi silit sa aiba a face


ea oareBi care oameni.Deocamdata, spre a ne

alteineva mAcar numai o fibrA omogenit en a


lor, chiar de ar fi cat de mica. CAci fie cine nu

inveta sa suferim oamenii, este bineBi prilejal ii avem in toate zilelesa ne deprindem

poate fi altnia mai malt, cleat ei este acesta


ki. Adevgratele spirite inalte locuese ca vul-

rabdarea en lncruri neinsuiletite, care in urma


necesitatii mechanice salt in genere fisice se
impotrivesc cu %He la incerearile noastre.

turii in verf de munte, in singuritatelDar

Rabdarea astfel dobandita o putem apoi intrebninta apoi ei la oameni, aduandu-ne a-

simt atrali de magnetism: sufletele amice se


saluti din departare. Aceasta, ce e drept,
vom aye prilejul a o observa mai des in oamenii cei ri la inima san marginiti la minte;
insa numai fiindea acectia exista en miile ci
milioanele, pe clad naturele mai bane ci mai
alese nut i se nnmesc rare. Astfel dar, spre
pilda, intr'o mare societate indreptata spre
scopnri practice, doi oameni de nimic se vor
ennomte indata anal pe altul, par'el ar purta
cocarda, i se vor lipi pentru a unelti vre-o
fapta rea san vre-o tradare. Asemenea dad,
per imposibile, ne inchipnim o societate numeroasi alcittuitit numai din oameni cu minte
pi plini de spirit, afara de doi neghiobi, care

minte, cA i ei, ori de cate ori ni se impotrivese, o fac dinteo necesitate tot pia de

neaparati ci izvoriti din chiar firea lor, ea


i. luerurile neinsufletite, din care causi este
tot aca de nechibzuit de a ne mania de fap-

tele lor, precum ar fi de a ne mania de o


peatra ce ne cade in drum. Mai cuminte este
adeseori sit ne zicem : de schimbat tot nu-1
pot schimba, aca dar sa me folosesc de el."

22) Este de mirat, cat de uor i de enrend se arata in conversatie homogeneitatea


san heterogeneitatea minii i a inimei dintre
oameni: in eel mai mic lucru se simte. SA

al doilea vedem de aici, cum cei de-o potriva

se geese en atata inteala, incat pare ca se

www.dacoromanica.ro

AFORISME,

s'ar fi furigat i ei pintre ceilalti, atunci acegti

doi se vor simtl atragi de o simpatie reciproca gi in cur6m1 fie care din ei se va bucura din iniml, ca, tot a &it eel putin un
singur om cu minte. Este in adevgr un lucru

interesant de a ved6 en ochii sk, cum doi


ingi, mai ales din eel inapoiati la minte Fi
la juin* se recunosc la cea d'intai privire,
ii dan osteneala de a se apropia unul de
altul,. se saluta en toata bucuria i aleargit
spre o lalta parc'ar fi eunosenti din vechime;

aga este de interesant gi de surprinzkor


luerul, incitt ii vine sit crezi, diva inv60tura metempsichosei Buddhaiste, a an fost
imprieteniti intr'o viata de mai nainte.
Ceea ce insa tine chiar pe oamenii ce de
altmintrele se potrivesc nnhi cu altii in oare
care departare de olalta gi uneori degteaptit
poate gi o disarmonie tredtoare intro ei, este
nepotrivirea dispositiei momentane, care mai
totdeauna este alta pentru unul gi alta pentrn
altnl, dupit cum este in acel moment positia
fiecarnia, ocuparea, imprejurirnea, starea trupeas* girul gandirilor . c. 1. De aici se nasc
disonante gi intre persoanele cele mai armonice. Puterea de a aplica totdeauna corectiunea cernta, pentru disolvarea acelei disonante

ci pentru introdneerea unei temperaturi de


vibratiune egall, ar fi resultatul celei mai
inalte enituri. Aga este de trebnincioasit egalitatea dispositiei pentra relatiile omenegti incat
gi o societate foarte numeroasa se animeazi in
preschimbarea parerilor gi se intereseaza en

placere, indata ce un object comnn, fie o pri


mejdie, san o speranta, san o etire, san o
priveligte rara, o scena de teatru, o musical
San altele, le atrage luarea aminte a tnturor
in acelav Univ. CAci atunci se covirqese toate

625

interesele private gi se produce o unitate generalA a dispositiei. In lipsa de asemenea


Intl uente objective, societatile alearga la cele
subjective, i astfel buteliile au ajuns mijlocul obicinuit de a aduce o dispositie egalA
intre cei adunati. Chiar ciainl i gocolata slujesc aceluiag scop.
Insa din disarmonia, care intre oamenii ce
trAesc impreunA, se produce en atata ngurinta
prin deosebirea dispositiei momentane, se intelege in parte, cum aducerea aminte, ca una
ce este scoasa de sub toate aceste inflnente
neplAente, degi tredtoare, idealizeaza pe fieeine gi uneori ii incunjura chiar cu o adevgrata aureola. Aducerea aminte lucreaza ca
lintea convergentA din camera obscurd: ea
contrage toate gi produce astfel o imagine
mnit mai frumoasa decat originalul. Maltamirea de a ne yea astfel privii, o putem
dobandl pang, la un punct chiar prin ori ce
absenta. CAci degi idealizarea aducerii aminte
cere mai mult timp pentrn a-gi indeplinl ln-

crarea, tang inceputul il face indata. Deaceea, dad, voim sit fim prudenti en cunesentii

nogtri gi en amicii cei buni, este bine ea gi


lor sit nu ne aratana dedt cu intreruperi mai
mari. La revedere vom simtl atunci indata,
ca aducerea aminte a fost la luau..
23) Nimeni nu poate vedb peste sine. Prin
aceasta vreau si zic, el nimeni nu vede in
altul mai mult decitt este el him ; cid an-i
poate priml nici intelege &eat in msura propriei sale iute1igine. Daca aceasta este din
cele mai de rand, atunci toate darurile mintii,
gi cele mai stralucite, nn vor aye nici un

efect asnpra mi gi el nu va ved6 in omnl


de talent decat partea cea de rand a individualitatil lui, aca dar numai slbiciunile lui

www.dacoromanica.ro

AFORISME:

496

i greelile de caracter si de temperament.


In acestea i se va incheia tog/ ideea despre
el. Ear insugirile intelectnale mai inalte vor
exista pentrn el tot aga de putin, precnm e-

xist/ colorile pentrn eel orb. Oki toate spiritele Bunt nevgzute pentra eine nu are insug
spirit, gi ori ce pretnire este productnl inmultirii intre valoarea celni pretuit cu sfera
intelectnall a pretnitorulni. De aici urmeazA
a in conversatie egti totdeanna coborit la
nivelul celai en care vorbegti, fiindel tot ce

ai ta mai presus de el, dispare, i nici a se


simte mAcar abnegatinnea intrebnintati pentrn
o asemene nivelare. Dael ne glndim acnm,

de ce soin sunt cei mai multi oameni, clit de

injositi aunt in minte gi in inimk vom intelege, di nu este ca putintA de a vorbi en


ei fArit a ne injosl si noi pentrn acel timp
(dupit analogia distribnirii electrice) i vom
lua totodatit en plAcere hotArirea de a nu ne
mai amesteca intr'o societate, en care nn pntem comnnica decAt prin ceea ce ar nnmi
francejii la pantie honteuse a natnrei noastre.
Vom intelege asemenea, cA fat/ en neghiobii
gi en nebunii, nu este cleat un mijloc pentra

ei bat toba cu degetele pentrn a-si


adnce aminte de propria lor existentl ; adicA
gAndirii :

dacA nn an o tigarA la indemAnA, care le sln-

jeste asa de bine. Din aceeasi cansit i vezi


meren en ochii gi cu urechile deschise la ori
ce se. intImpll in jurul lor.
25) Rochefoucauld a fled observarea nemeritA, el este greu de a admira pe cineva
gi de a-1 inbl in acelag timp.*) Ar trebnl dar
sA alegem, daeit voim sl doblindim iubirea san

admirarea oamenilor. Inbirea lor e totdeauna


egoistk degi in chipuri foarte felnrite.
apoi mijloacele prin care o elgtigam, nu sunt
totdeanna din acele de care ne-am put mktdri. Mai ales va fi cineva iubit in proportia,
in care va imputina pretentiile lui la mintea
gi la inima celorlalti, gi anume le va impu-

tina serios gi flrl prefacere, gi nu prin acea


indulgentk care nagte din despret. Dad ne
aducem acum aminte gi de vorba mi Helvetius: le degre d'esprit necessaire pour nous
plaire est une tnesure asseo exacte du degre

d'esprit que nous avons, apoi nrmeazI din

Iasi

aceste premise conclusinnea


cu admirarea oamenilor este dinpotrivA : ea li se im-

a ne arIta noi cu minte, gi acesta este : de


a nu deschide vorba cu ei. Dar atunci, ce e
drept, o pntem pAI nneori in societate ca un
jucltor, care a venit la un bal, unde nu in-

pune flrl voea lor gi deaceea se gi ascunde


mai totdeauna. Dar totdeauna ne dl, inAnn-

tianeqte decIt ologi : cu eine sA joace ?

tru, ceea ce nn se Roate zice totdeauna de

24)

Acel om ii elgtigl stima mea, ea

unul-ales intre o sutit, care, avgnd sA agtepte


ceva gi stAnd dar neocupat, nu incepe indattt
sA -batA tactul san sA ciocitneasel en tot ce-i

cade sub minA, en bastonnl, cu cutitul, cu


furculita san en on Ce. Poate gandeqte la
ceva. Celor mai multi dinpotrivA li se vede,
el la dingii anzirea i vederea an lnat locul

trnl nostrn, o multAmire mult mai mare. Admirarea sti dar in legAtnrA en meritnl nos-

inbire ; did aeeasta este subiectivk ear aceea


obiectivit. De folositoare fink e mai folositoare iubirea.
Mazunele de care verbegte Fchopenhaner, par a fl
nrmitoarele done: Nous aimons toujours ceux qui
nous admirent, et nous n'aimons pas toujours ceux
que nous achnirons.II est difficile d'aimer ceux que
nous n'estimons point; mais ii no Pest pas moina
cr aimer ceux qua nous estimons beaucoup pita gut
now.
(Traci)

www.dacoromanica.ro

AFORISME.

Cei mai multi oameni snnt asa de


subiectivi, incat nimic nu are pentru ei un
adev6rat interes afara de ei inii. De-aici
vine, di in tot ce se vorbete, ei se gandesc
indata la ei i cft ori ce relatie intImplAtoare,
fie cat de departata cu ceva ce le este personal, le atrage FA le consuma toata luarea
aminte, aa incdt nu mai au nici o putere
26)

pentru intelegerea adevratului obiect al vorbirii ; ci nici ca au argumentele vre-o thrie

inainte-le, indata ce snnt incontra interesului


sau decertkciunii bor. Deaceea ei i sunt asa
de nor distraci, atinci, supArati San ofensati,
incat, vorbind cu el despre ori i ce obiect,
nu ne putem, indestul ferl de vre-o relatie
posibill, poate nefavorabila, a celor zise de
noi cu prea pretioasa i prea delicata persoank a dumnialor care se interesaza numai
de sine insaci i de nimica alta. i pe cAnd
asemenea oameni nu au intelegere nici simtire pentru ceea ce este adev6rat i nimerit,
san frnmos, fin ci spiritual in vorbele altora)
au cea mai gingaA, susceptibilitate pentru tot
ce ar pn0 atinge fie cat pe de departe ci indirect mica lor decertAciune san ar pate sit se
refiecteze in mod nefavorabil asupra mult
meritoasei individualitati a dumnialor. Aa

incat, cu uprinta lor de a fi vatamati, samAnA ektelucilor celor mid, clrora le calci
pe laba fart sit vrei i ai pe urn% sit le and
chilalaitul ; san se pot compara qi cu un bolnay plin de bube, de care trebue sit te fereti cn cea mai mare luare aminte de a nu-1
atinge. Dar nnii merg aca de departe, incat
chiar mintea i spiritul, ce le aratA cive-va
sari numai nu le ascunde indestul in conversatia en ei, le Ian de-a dreptal ca o ofensa,
de0 se prefac deocamdatk ; cel lipsit de ex-

427

perienta se gandete mai pe nrrna ci-ci bate


capul in zadar, ca sk inteleaga, prin ce ci-a
putut atrage ura i mania bor. Ina tot aca
de ucor este de a-i lingu1 ci de a-i cAtiga.
Deaceea judecata le este mai totdeauna prevenita ci nu e deckt o opinie in favoarea
partidei sau a castei lor, dar nu o judecatk
obiectiva i dreaptA. Causa la toate aceste
este, el in ei intentiunile covircesc cu mult
inteliginta, i slaba lor minte este de tot robita in slujba vointei, de care nu poate scapa
nici pentru un singur moment.
0 dovada oarecum colosalA despre miserarabila subiectivitate a oamenilor, in urma citreia ei rapoarta toate la interesul lor ci de
la ori ce idee se intorc in lithe dreapta numai spre ei incii, ne-o dA, Astrologia, care
pune mersnl marilor corpnri cerecti in relatie
cu nemernica persoana a omului i leagA cometele de pe cer cu certele ci fleacurile noastre de pe pamnt. Aceasta insa s'a facut in
toate timpurile i in cele mai vechi. (Vezi
d. e. Stob. Eclog. I, 22, 9).
27) Cand se spune vre-o neghiobie in pu-

blic san in societate, san se scrie in literatart ci afla bunA primire sau cel putin nu
este combAtuta, nu trebue al desperam i sk
credem ca inteAtat s'a incheiet lucre, ci sit
etim ql sl ne mangliem, ca mai pe aria i
incetul en incetul se rumega chestia, se mediteaza, se discuta, se lumineaza ci in cele
mai multe casuri ajnnge a fi judecata dupa
dreptate ; aca incat, dupft un timp mai scut
sau mai lung, potrivit cn greutatea lucrului,
vgd insfircit mai toti ceea ce omnl inteligetib
v6zuse din capul locului. Deocamdata i pink
atunci nu ne remane deckt de a aye rAbdare.
Cad un om en mintea dreapta intro oamoni
56

www.dacoromanica.ro

428

AFORISME.

cu mintea rAtacita, este ca eel cu ciasornicul


bine pus intr'un ora, unde toate ciasornicele
merg ru : el singur tie adev5ratul timp, dar
ce folos ? toata, lumea se indrepteaza dupa
cele greite, chiar i aceia, care tiu, ca, numai ciasornicul sen arata timpul eel ad,evrat.
28) Inteun fel oamenii sunt ca copii mici:
dad 6 resfeti se fac obraznici. Deaceea nici

flu trebue sa fii prea bland i prea iubitor


cu ei. Precum rare ori vei pierde un amie,
dad 6 refuzi un imprumut, dar foarte uor
dad i-1 dai ; asemene cu greu ii vei pierde
prin o purtare mkndrA i cam nepasatoare,
insi adese oH prin prea multa intetire i preintimpinare, ea una ce-1 face arogant i nesuferit ci apoi causeazA eearta. Dar mai ales
nu pot oamenii sa se impace en ideea, c ai
neaparata trebuinta de ei : aceasta 6 face numai decal aroganti i obraznici. La unii se

intimpla aceasta intrucat-va i numai prin


faptul, el te pui in relatie cn ei, poate vorbind eu ei adeseori san vorbind ceva mai intim : deindata ii inchipuesc, c deacum trebue sa le mai treci unele eu vederea i se
incearel a intinde marginile politetei. Deaceea l aunt aca de putini oamenii eu care
sA poti fi in relatii mai intime, i mai ales

trebue aft te ferecti de a te lega mai de-aproape en earactere injosite. Ear de cum-va
vre-unul se prinde a crede, el am eu mai
multa nevoe de el, cleat el de mine : apoi

pe ori cine, fie barbat fie femee, cft te poti


prea bine lipsl de el: aceasta intarete prietenia. Ba chiar flu strid, pentru cei mai multi
oameni, dad faci aft se strecoare din timp
in timp cate o picatura de dispret incontra
lor : en atata mai mult vor tine la prietenia
ta. Chi non istima, vien stimato, zic ireii
de Italieni, adica : eine nu stimeaza, este stimat. Dar dad in adever pnnem eel mai mare
pret pe cineva, atunci trebue aft i-o ascundem

pare'ar fi o crimk. Aceasta nu e tocmai Inplacut, dar are folosul de a fi adev6rat.


cm
Nici clinilor nu le poti argta fara paguba
multa prietenie, -necum oamenilor.

29) Oamenii de un talent mai inalt 1 cu


inima aleasa aratit foarte des, mai ales in tinereta, o mare lipsi de canostinta a lumil 1
de prudenta in afaceri, sunt dar expusi a fl
ugor incelati ci amkgiti, pe cand fiintele mai
de rind inteleg mult mai bine i mai iute,
cum se fac treburile. Cause, este, ea, in lipsti de

experienta, omul juded dupa firea sa inascuta


(adicA a priori) ci cft indeobetie nici o expe-

rientA nu este atat de tare pe cli.t este firea


noastra inftscuta.

Aceasta insA ajutft pe Oft-

menii cei de rknd, dar pe cei &loci ci eminenti nu, ca unii ce tocmai prin eroinenta lor
se deosebesc Eca de mult de eeilalti; calculand ei dar gAndnrile ci faptele altora dui%
sine fin% socoteala nu se potrivete. Insl

chiar dad vre-unul din eel buni a invdtat

deodatA" 61 este, par'd i-a fi furat ceva, ci

insfircit, din povatnirea altora i prin ceea

exalt in toate chipurile sli resbune i s'o


ia inapoi. Numai atunci, dud nu ai nici o
trebuinta de ceilalti i and le dai aft priceapA aceasta, poi pAstra superioritatea in

ce a patit el insu (aa dar a posteriori), elt


de putin trebue sit aqtepte de la oameni in
deobte, fiindea intro dencii 5 din 6 WO
pArti aunt astfel facuti in privinta moult san
intelectuala, belt eine nu e din imprejurkrl

aelatiile tale en oamenii. Deacea este prudent, dad din dud in (Ind vei lasa aft simtA

pus in relatie cu dit911, face mai bine sk fugli

www.dacoromanica.ro

AFORIBME.

din capul locului de ei ci, pe cat se poate,


sl remang afara din ori ce contact :
totu
cu grett va doMndl vre-odata o idee destul
de rea despre micimea i mielia lor, ci, cat
traete, va ave sg o mai intindg i si o complecteze incelandu-se deocamdata foarte des,
in paguba sa. i apoi earlt, dupg ce in adev6r i-a intiparit in minte povatairea experientei, i se va intimpla totu, c, (land peste
o societate de oameni ce nu-i cunoate Ana,
di va venl mirarea, cum toti imprennit, dupl.
vorbele i fetele lor, au aerul de a fi foarte
cuminte, de treaba, sinceri, cinstiti i virtaoi, ba uneori chiar i inteligenti i plin;
de spirit. Dar aceasta nu trebue sg-1 amageasca : cad simpla explicare este, cg natura
nu face ca poetii cei ref, care and vor sa
ne infAtieze oameni de nimic san smintip,
i desemneazg in trgsuri ma de marl i de
groase, incit pare ea vezi indargtul fiecgrei
figuri pe insu poetul, care desminte mereu
simprile i cnvintele lor i ne strigg in gura
mare : acesta e un om de nimic, acesta e
un om nebun : nu v6 incredqi in ceea ce
zice." Natura dincontra face ca Shakespeare
i Goethe, in acaror opere fie care persoana,
gi

dacg ar fi insu diavolul, pe cat timp stg

inaintea noastrg i vorbete, are dreptate ;


fiindci este infaciata aa de obiectiv, incat

429

gheboii, adicA ii aratg numai o parte, i


cg fie eine are chiar an talent inascut, de

all face prin mimicg fisionomia sa inteo


masa, care inf4ieaza bine ceea ce ar trebui
sg fie, ci care find calculatg esclusiv numai
pentra individualitatea sa, 61 ede i i se potrivete aa de intocmai, Melt ilusia este deplina. Masca i-o puns, de cat() ori este vorba
de a se lingu1 i de a produce o bung impresie. In asemenea fitOznicii sa ne luredena ca in matele de cearif, adnandu-ne aminte nemeritul proverb italian: non e si
tristo cane, che non meni la coda, cum am
zice : i javra etie sit dea din coadg.
In ori ce cas insg sA ne ferim cu ingrijire,

de a nu ave o opinie prea buna de cunoscutii notri cei noi; dad nu vrem sa fiat mai
totdeauna desamagiti, spre rainea noastra sau

chiar spre paguba. Aid e locul sa observam


i aceasta : tocmai in lncrurile cele mid unde
omul nu-i ia timpul de a se preface, se a ratA caracterul ; atunci putem acicseori, in cele

mai neinscrnnate actiuni san numai in unele


maniere sk observam uor egoismul cel nemarginit, care nu se gandete niciodata la
i care apoi nu se poate ascunde nici
in lucrurile maH, dei cautg a se masca. Si
sg nu pierdem asemene prilejuri de observare.

Dad, cineva in intImplgrile cele mid i in

suntem trai in apele ei i si1ii a ne bateresa de:ea: caci este desvoltata, tocmai ca
operele naturei dintr'an principiu intern, in
puterea cgruia faptele i vorbele ei ni se arata naturale i necesare.Aa dar cine ateapta, ca in lame dracii sg umble cu coarne
i nebnnii cu clopotei, va fi totcleauna prada

relaiile vietei de toate zilele, in lucrurile aa


de neinsemnate, incatdupg vorba latinului
nici o lege nu le ia in samg (de minimis lex
non carat), dacg cinevazicin asemenea
lucruri este fgra respect pentra alii, nu. cauta
cleat folosul san comoditatea sa in paguba
altora, (lac& ia numai pentru sine ceea ce tre-

sau unealta br. La aceasta se mai adaogg apoi,

bue sl fie pentru toi

ca in relatiile lor oamenii fac ca lana i ca

incredint4i, ca in inima lui flu locuete drep-

www.dacoromanica.ro

c. 1., atunci sA fina

AFORISME.

480

tatea, c dincontra va fl i in lucrurile cele


marl un om de nimic, indatk ce legea san
puterea nu-i va lega mni1e, i in aceastk in-

.aceea I implcarea cu Ufl amic, cu care rup-

credintare sit nu punem nid un temeiu pe


moralitatea lui. Ba chiar eine fk.rA slialA
cola numai statntele clubnlui sett, va aka
gi legile statului, indatA ce o va put face

amicul nostru face .din nou .tocmai ceea ce

fgr

plittim in zioa, in care, la cel d'intli prilej,


ne cauzase ruptura, ba And o face ci mai
tare, simtind pe tAcute cl nu ne pntem lipsl
de Eltinsul. Tot aa e cu slugile isgonite, da-

cA-i primim din non. Dar tot aa de putin,

primejdie.

Deci dac an om, cu care stAm in relktii,

ne-a fAcut vre-o sugrare, atunci avem s. ne


intrelikm, de ne este relatia lui apt de ptetioasit, incAt voim sti mai suferina Ana odatA

sau de mai mnite ori aceeaci sup/rare, poate


ci una mai tare. (CAci a uita gi a ierta cu
total insemneazit a arunca pe fereastrA o esperiencl foarte scnmp cump6rati.) De ne este,
atunci O. nu facem multk vorbl, cci vorbele
sunt de putin folos, ci s lAsAm Maul sA tread,
cu dojanA sau fdrA dojanft, dar totodatl s tim,

cit prin aceasta ne-am abonat la a dona editie


a aceleiaci supArk,ri.

sesem relatiile, este o slAbiciune, pa care o

De nu ne este, atunci

a rupem. deindatA ci pentru totdeauna cu prea

scumpul nostra araic san, dad este o slugg,


sa,-i dam drumul. CAci Ia intAmplare va face
neaparat acelag sau nu asemenea lucru Anck

odatk, dei acum se jurA pe top Dumnezeii


ci. ne fagAduete indreptare. Toate, toate le
poate schimba omul, dar pe sine insn nu,
propria sa fire nu gi-o poate schimba. CAd
caracterul este absolut incorigibil; fiinda toate
faptele omului isvoresc dinteun principiu intern, in puterea cAruia el sub aceleali imprejurAri face totdeauna acela lucra 1 nu poate
sA facit altfel. SA ne p6trundem odatI despre

ci din aceeaci causA, trebue sA ne Wept/WI,


ctt cineva in imprejurAri schimbate, va face
ceea ce Meuse mai nainte. Dincontra oamenii
ii schimbl simpatiile ci purtarea en aceeasi
inteall, cu care li se schimbl interesul ; ci.

Ana politica lor trage politele Cu o made*


aga de scurtA, Welt am trebul stt fim noi ci
mai scAzuli la minte pentra a nu le protesta.
Presupuind dar cA vrem sk stim, cum va
fi cineva intr'o positie, in care avem de gAnd
sA-1 punem, nn trebue sA ne intemeiem pe
cuvintele ci fkgAduintele lui. CAci presupuind
chiar, CA vorbete cu sineeritate, totn vorbecte despre un lucru pe care nu-1 cunoate.
Nu ne remAne dar decAt a cakula purtarea
lui, cumpAnind positia, in care va intra, Cu
caracterul lui ci cAntAnd a prevede, spre ce
parte se va pleca cumpAna la cas de conflict.
Pentru a doblndl o deplinA l lkmuritA intelegere, asa cum trebue sA, o avem despre
adevArata i trista calitate a oamenilor, precum sunt indeobte, este foarte instructiv, de
a compara gi a ne esplica purtarea i apt'.
cAturile lor in literaturi, ci vice versa. 0
asemenea comparare ne folosecte pentru a nu

sertatia mea premiatk asupra acestei intrebAri,

ne pierde increderea in noi inine, ci nici


sigaranta judeckiii asupra lor. Ins/ intim aceasta nn trebue sA ne superman sit ne intristeze nici un cas de vre-o deosebitA mi-

i. sk ne desfacem de inchipuiri grecite, De-

celle sau neghiobie, ce-1 int/Infra in viatA sau

ceea ce este aa numitul liber arbitrina sau


libertatea voinei, precum am arAtat-o in di-

www.dacoromanica.ro

AFORISME.

in literaturl, ci trebue s ne remlnit numai


un obiect de stadia, ca un non Benin al earacteristicei neamulni omenesc, de care e bine

ne aducem aminte. Atuncea ii vom privl


cam in felnl in care privegte mineralogul un
specimen foarte caracteristic al unui mineral.
sit

Esceptii existA, exista chiar necrezut de mari,


gi deosebirile individualitAtilor aunt enorme :

insit, luatit in intregul ei, lumeaprecnm din

vechime s'a ziseste in proasta stare :

cei

selbateci se mAnAncit unii pe altii, cei civilisati se ingalA unii pe altii, i acesstA se nu-

megte soarta lamii. Ce sant statele alta, cu


toatl maginAria lor, megtegugitl pentru cele
dinluntru gi pentru cele din afarit, l cu puterea lor executivA, decAt mijloace de apArare

pentru a 016 in frau nedreptatea cea

des-

Nu vedem noi pretutindenea in istorie, cum toti regii, indatit ce


Ora lor se bucurit de oare care prosperitate,
se folosesc de aceasta pentru a tabArl cu armatele Tor ca nigte banditi peste statele yeeine ? i mai toate rsboaele nu stint oare in
adevaratul lor scop nigte prA,dAciuni pe o
scut% mai mare ? In antichitatea d'intli, precum in parte gi in veacul de mijloc, cei biruiti se fAceau robii biruitorilor, adic, vorfranatA a oamenilor ?

481

parte cu asemenea indreptitri, adicit vrea sk-i

alcAtneascl tin caracter, nu isvorit din firea


sa inAscutit, ci produs numai prin reflectiune, aga dar megtegugit, va simtl. in curand
adevarul versului latin : Naturam expelles
furca, tamen 'toque recurret. (Dad al alunga
natura chiar cu furca, tot se va intoarce pe
uncleva inapoi). Oci poti foarte bine al intelegi o regulA pentru purtarea ta eittrA altii,

poti ajar sl o afli tu insati gi sit o esprimi


in cuvinte nemerite, gi totug in viata realA
sit packtuegti indatl incontra ei. Insit prin
aceasta sk nu te descnrajezi si sit nu Ondegti, el este cu neputintit de a4i regala partare& in lame dupit principii i maxima, 1AsAndu-te numai in voea firii tale gi a intlmplitrii. Ci cu intelepciunea vietii este ca cu
toate preceptele teoretice i cu regulele practice : a le pricepe este lucral d'intiti, dar a
invata aplicarea lor este lucrul al doilea. Cel
d'intAi se doblindegte prin ratiune deodatit,
cel de-al doilea insA prin deprindere incetul
cu incetul. ArAti scolarului apucitturile pe
instrument, paradele i atacurile en fleureta:

le gregegte indatl, degi are toll bunlvointa

bind mai simplu, trebueau sa, munceascit pentru acegtia ; tot aceasta trebue sit fac i cei

cA, va fi cu neputintit a le observa


in iuteala cetirii notelor gi in aprinderea luptei cu arms; dar cu incetul tot le invatl,
prin deprindere, alunecAnd, clzand i sculln-

ce plittesc contributiile de resboiu ; adicl ii

du-se earitg.

dau roadele muncii agonisite mai nainte. Dans


toutes les guerres i ne s'agit que de voter,
zice Voltaire, gi Nemtii ar trebul s'o tinA
minte.

maticei la vorbirea i scrierea latineascA. Tot


aga dar ajunge i cel necioplit a fi om de
carte, cel sincer reservat, cel cu inima maltA
ironic. InsA o asemenea dresurA, ce gi-o impune omul prin an obiceiu indelungat, o va

30) Nici un caracter nu este aga, hien sit


poatA fi lAsat in deplina sa vole, ci toate an
trebnintA de a fi indreptate prin notiuni i
maxime. Dar eine vrea s ajungl prea de-

i crede,

Tot aga este en regulele gra-

sin* totdeauna ca an fel de sill de din afarA, incontra cArei nu inceteazA niciodatA
flrea lui de a se impotrivl intracittva gi pe

www.dacoromanica.ro

482

AFORISME.

care uneori o asvtirle pe neagteptate. Cad


toad purtarea dupa maxima abstracte se rapoarta la purtarea dupa dispositiile firegti i
inaseute ca o faptura mecanica, d. e. un ciaBernie, wide forma i micarea este impusa
en sila unor materii straine acestei forme gi
migcari, la organismul vietnitor, unde forma
i materia se ptrund una pe alta i alcittutuese o nnitate. In acest raport dintre Caracternl dobandit i cel inascut se adeveregte
cuyatul lui Napoleon : tout ce qui n'est pas
naturel est imparfait, care indeobte se aplica

iiindea multele parti unite i bestiale ale naturei noastre trebuesc acoperite : Ind aceasta

ne da nnmai dreptul de a ascunde ceva ce


este, adica de a disimula, dar nu de a afecta
ceva ce nu este, adica de a simula. Si apoi
trebue A tim, el o afectatie se cunottte indata, inainte chiar de a se 01 de ce fel este;
i insfirit nici nu poate tin multa yreme,
ci masca tot cade odata. (Vezi ce zice i Seneca, de Clementia, I, 1).
31) Precum purtam greutatea corpului nostru fara a o situp, pe cand simtim greutatea

la- toate, fie fisice, fie morale, i de la care nu


cunosc decat o singura esceptie : ayenturinul

ori and corp strain ce voim a migca, tot

natural, cedupi, spusa mineralogiloreste

numai pe ale altora.

mai pe jos de cel artificial.


Deaceea sit ne i ferim de ori ce fel de
afectatie. Ea nu ne poate atrage decat dispret : intai car inelticiune, care aratif, i lagitate, find intemeiatb: pe teama ; al doile ca
o osinda a omulai prin sine insu, cad vrea
sit treaca de ceea ce nu este, dar despre care
crede ca ar fi mai bine decat ceea ce este.

fiecine are in celalalt o oglinda, in care poate


ved 6 lamurit propriele sale viciuri, gregeli i
deprinderi nricioase. Dar cei mai multi fac
ca gi canele care latra la oglinda, fiindca, nu
tie, ca se vede pe sine insu, ci crede, ca
este alt cane. Cine critica pe altii, Increaza

A afecta o calitate, a se fall en ea insemneaza a marturisl ea nu o ai. Fie curaj, fie


eruditinne, san inteliginta, san spirit, sau noroe la femei, san ayere, san nagtere sau ori
ce-ar fi Incrul en care se falete cineva : din
falirea lui intelegi, ca tocmai acolo simte o
lipsa : caci eine are in adeyr i pe deplin o
calitate, acela nici nu se gande0e a o afecta
san a o scoate prea mult la iveala, ci este
linitit in priyinta ei. Aceasta vrea sa ziett
1 proverbnl spaniel : herraclura que chacolotea

clavo le falta (and potcoaya tacanete a lipsete un cuiu). Ce e drept, &Ta cum am spus-o
la inceput, nimeni nu trebne sit se lase in

toata voea ltd gi sa se arate tocmai cum este,

aga nu vedem greelile i vitiurile noastre, ci

Pentru aceasta Ind

la propria sa indreptare. Aga dar acei, care


au aplecarea gi deprinderea de a supune Inauntrul lor toata pnrtarea altora nnei critice
amnunte i aspre, lucreaza prin aceasta la
inclreptarea gi perfectionarea lor proprie : cad

vor aye satt destula dreptate, san cel putin


destula mandrie i deertaciune pentru a se
ferl inii de ceea ce dojanese aa de des in
altii. Cei toleranti fac dimpotriva, ei se tin
dupa versul lui lloratitt: hanc veniam damus
petimusque vicissim, cum aca zice: iti clan
voe tie, da-mi voe i mie. Evanghelia moralizeaza foarte frumos despre paiul in ochiul
altnia i despre brna in ochiul men ; insa
firea ochiului este aa, ca vede inspre afara,
dar nu se vede pe sine ; deaceea observarea
critica a gregelilor altora este un mijloc foarte

www.dacoromanica.ro

AFORISMEREFORMA LIMBEI DIN CARTILE BISERICETI.

potrivit pentrn descoperirea lor in noi inine.


Pentra indreptarea noastrA ne trebue o oglindA. Regula aceasta este adeveratt 1 in stil
i literaturt : cine in asemenea materie admitt neghiobiile cele none, in loc de a le
critica, acela le va i imita. Deaceea se i
lAtesc in Germania aa de tare. Germanii
sunt foarte toleranti : se i vede. Banc veniam claims petimusque vicissim, este devisa
lor.
(va urma).

Mom lidg LI% cartilo biSoriCogi.

t88

aduc cel mai mare amestec i invAlmlall,


i fac sA se pArAseasa calea dreaptt i fireascA, care singurA duce la o desvelire logic& i sInAtoasA, fie in politicl, fie in lite-

ratart.
Mersul poporului nostru, de vr'o douezeci
de ani mai cu saml, se poate asemana en aeel al nnui om, care apucAnd nn dram, spre
a ajunge la tinta ce-i pane in minte, se trezete deodati pe marginea nnei ape, ce nu
o poate trece de-adreptnl, din lipsa nnui pod.
El se vede dar nevoit de a nmbla la deal san
la vale spre a glisi un vad. La urmit dt peste
vad i trece de cealaltA parte. Aice inst, frA
a-i mai da ostenealt st afie in ce loc se ur-

meazt drumul pe care Pa llsat pe celalalt


mal, se duce tot inainte, amAgit de urme 9i

OH cine ia in rant o carte tipAritt en


treizeci sat patrnzeci de ani in urml, i o
pnne altture en una tipAritiE in zilele noastre,

remlne nimit de prefacerea radicall ce a snferit limba noastrA inteun timp atAt de scurt.
SA fie oare acesta mersul firesc al lucrnrilor ? Se ge.sese oare i la alte popoare esemple
de schimbAri aa de Hipizi i aa, de pripite,
incitt done generatii, ce urmeazt nna dup .
alta, st park despArtite intre densele prin

ante de ani?
Eatt intrebArile ce trebue st-i fact ori co
om, clit de putin initiat in istoria schimbtrilor prin care poate trece limba unni popor.
Respunsul este limpede i deslnit : Poporul

romlnese a &cut strituri maxi in 1imb ea


i in celelalte manifestAxi ale vietii sale nationale. Este ins in deobtie cunoscut CI
striturlle sunt pentra popoare, ca i pentrn
indivizi, tot atilt de primejdioase i de nenorocite. Ele rup final traditiilor betrtneti,

cArtri, pe care le ia drept calea cea Mutt,


le perde mai apoi i pe aceste, i se last atunci in voea intImplArii, ne mai avend nidi
un punct, dnpt care s. se poatt indrepta, spre
a-i gag earti drumnl adeverat.
Aceasta e i oglinda micArii noastre literare, de cAte-va zeci de ani. E de prisos de
a mai arata de uncle cargo renl. Toti oamenu en judecatt dreaptt cnnosc rAtAcirea
in care ne atm azi, i neaparata nevoe a
nnei indreptexi. Unii s'au pus chiar en tot
dinadinsul 1 lucru, i silintele lor n'au remas en total fart folos. Cei mai incarttnici
apirttori a schimbArilor naprasnice in limba,
incep acum, dad nu a se incredinta ei insui
de zitclArnicia 1 daunele teoriei lor, eel pntin
a vedea c inceretrile lor nu pot prinde ra-

dleini, et lncrarea lor e menitt a se snrpa


sub propriul ei ridicul i esagerare.
Astfel s'a intAmplat en obositoarea intreprindere a Aeademiei din Bacureti, care, &TA

www.dacoromanica.ro

484

REFORMS LIMBEI DIN CARTILE BISEIUCEVI.

3=a
ce a fAcut atAta sgomot, i a ingrijit pe multi
oameni et: bun simt, cade astAzi 1 se darnal
putin cAte putin, i de sigur va remAnea pentru v6rste1e viitoare ca un ciudat 1 neinteles esemplu de gnstul pentru reforme a timpurilor noastre.
Dad insA limba Academiei, grAmAditA numai in Digionarul seu, n'are i nu poate
avea vre-o inriurire asupra limbei poporului,
de care se deosebete atAt de mult, nu e tot
astfel cu o alt reformA ce se pregAtete in
Arlie inalte. Se vorbete in adev6r (i mai

multe foi au lludat m6snra ca foarte nimeritit i folositoare), a antoritAtile eclesiastice


superioare au de gand s numeascl o comisie
care sit se indeletniceascA en publicarea din
non a cArtilor bisericeti, i punerea limbei
din ele la inAltimea culturei noastre. E scris,
se vede, ca nici una din motenirile ce ne -an
llsat b6trAnii sA nu o pAstrAm neatinsA i
scutitA de mania reformelor netrebuincioase
i silnice. tim cA s'an schimbat deja, tot
printr'o comisie, imbrAcAmintea preotilor notri. Dei nu se prea inteleg cuvintele unei

asemene schimbAri, totu lucrul in sine ar ayea putinA insemnAtate, dug acesta n'ar 'Area a fi fost numai intAinl pas pe un t6rAm

remas ping earn al:drat de ori ce inoiri i

cele mai de mune oH de la dascali pedal*


i stApAniti de mania neologismelor, se silese
1 ei, la rAndul lor, ajuni a fi preoti de sate
san orae, a schimba pe ici pe cole cnvintele
din cArtile bisericeti, puind in loc vorbe latineti auzite la coalA. Din acest punct de
vedere seminariele au fAcut in timpurile din
urmA mai mult r6u decAt bine instractiei eclesiastice, impAnAnd bisericele cu preoti ce se
cred destul de invgtati ca sa reformeze limba

in care taranul din copilArie s'a deprins a se


ruga lui Dumnezen.
E drept cA aceastk directie data seminaraiilor noastre a fost sprijinitit i incurajatk
de fete ce ocupit un rang inalt in cler. Cartea intitulatA Oratoriu, a prea-Sfintiei Sale
episcopului Dunttrii- de-Jos, poate cu adevgrat
a fi privitA ca cea intli incercare mai indrAzneatit in aceastA primejdioasit directie. Antorul singur mArturisete, cAnd zice cA

Progresul flout in cultura limbei este timpul


a se esplica ?i la literature bisericeascA,

prin o nouA traduciiune a tuturor cArplor


serviciului divin,

vroind ca Oratoriui seu

prefaceri.

Limbs, bisericeascl era singura de care niei


o mAnit profanA nu indrAsnise a se atinge fAtis pAnA in zioa de azi. Din gara preotulni,
bietii oameni de la tartt mai putean auzi, cel

putin la zile maH, limba vorbitA de d6nii


i motenita din v6rsti in v6rsti de la strAmoii lor. Si And i in aceastA privintA ar fi
mune de opus despre tinerii seminariti, care,
primind o inv6tAturA cu totul superficialA, i

sA fie precursorele nouei literaturi biseri.


cepi;

i apoi adauge:
M'am incercat a traduce rugAciunile intr'o

limbA pre cAt s'a putut mai culta; a da espresiunilor, i prin ele ideilor mai multA

www.dacoromanica.ro

REFORMA LIMBEI DIN CARTJLE BISE1UCEk1TI.

chiaritate, esactitate i precisitate, decAt in


traduqiunile anterioare ; a inlAtura pleonasmurile inutile, arhaismiineestetici si barbari.1)

Negreit ideea unei nou6 tlmAciri a ctirplor


bisericeti este nimeritl, cad tAlmAcirile ce le
avem astAzi s'an fAcut de oameni care nu cunotean de multe ori indeajuns nici limba din
care an tAlmAcit, nici acea in care an tal-

De aice vin frazele incurcate i frA


inteles ce intAlnim uneori in clirtile bisericeti. Dar rgal acesta este atAt de mic, f4A
mAcit.

cu acel ce ar TO din introducerea in ele a


unei limbi mai culte, incht vrem mai bine a
ni se pastra aceste cri lila cum sunt, cleat
a le yea tAlmAcite intr'o limbl impestritat

485

Al Domnului este pAmntul i plinirea lui,

lumea, 9i toi cei ce locuese intr'ensa.


Acesta pe mAri l'a intemeiat pe el, 9i pre
riuri Pa gAtit pe el.
Cine se va sul in muntele Domnului? Sau
eine va sta in locul cel sant al lui?
Cel nevinovat cu mAnile, 9i curat la inimA : care nu 9i-a luat in de9ert sufletul seu,
9i nu s'a jurat intru viclerg vecinului seu.
Acesta va ma binecuv6ntare de la Domnul, 9i milostenie de la Dumnezeu, mAntuitorul seu.
Acesta este neamul celor ee cautA pe
Domnul, acelor ce cautA fata Dumnezeului
lui Iaeov.
Ridicati, boeri, porcile voastre, 9i vo ridicap, porile cele vecinice, 9i va intra imp&

ratul mAririi.
Clue este acesta imp6ratul mAririi? Dom-

cu neologisme, precum o gAsim in Orutoriu.


Deja en cAti-va ani inainte de eirea la
luminit a Oratoriului, prea Sf. Sa pArintele
Dionisie, locotiitorul episcopului de Buz6u,
tipArise o Adunare de rugdciuni" in care
earA se vede junta de a inol limba. Trebue
insl s mArturisim, spre landa acestui neernic archieren, a schimbArile sale sunt foarte
cnmpatate, i in deobtie fireti i folositoare.

Intocmai en aceleai cuvinte gAsim acest psalm


intr'o Psaltire, tipAritA la monastirea Neamtul

El ni se pare a fi inteles en adevgrat calea

in 1817. Singura deosebire este di s'au in-

ce trebue a nrma in desluirea textelor sfinte


s;4 in curAtirea limbei bisericeti de vorbele
slavone care -pot fi scoase fArA neajuns, ca
unele ce san n'au doblindit knelt implmtintenirea depilnft, sau se pot inlocul cu allele
curat romilnesti l intelese de popor.
CAteva esemple ne vor da o idee lAmuritA
despre metoada acestui episcop de fericitA a-

locuit vorbele blagoslovenie i slava prin bine-

mintire. In cArticica sa, sub rnbrica Mitduia/a sfintei imptirtdfiriu gAsim astfel copiat

psalmnl 23:
') In aceste oitatii, si in celd urmKtoare n'am plistrat
ortografla autoralni, care nu e nici fonetica njoi etimologicit, dar totus destul de cludatii in sine,

nul eel tare 9i puternic, Domnul eel tare in


resboiu.
RidicaV, boeri, porple voastre, d ves ridicap, porcile cele vecinice, 9i va intra imp&
ratul mAririi.
Cine este acesta imp ratul mAririi? Domnul puterilor, acesta este imp6ratu1 mArirei.

cuventare i marire, in protiva drora nu se


poate zice nimic, cad aceste vorbe, dqi de
formatinne nouli, aunt insti &cute din cuvinte
romIneti, I prin urmare deplin pricepute de
popor.

Cu totul altfel face episcopul Dungrii-deJos in Oratoriut sett.


i aice aflAm acest
psalm, nu insa sub rubrica Rgnduiala impair tdfirei" ci sub acea de Rugd ciunile de pregatire Mira Vanta comunicare. a Prea Sfintia sa,
pentru a alunga cuv6ntu1 renduiald, ce nu i
so pare destul de impirabtenit, ntrebuinfeasti
57

www.dacoromanica.ro

REFORMA LUISE I DIN CARTILE I3ISERICESTI.

430

o perifrazA, care are gi neajunsul de a nu se


potrivl en firea limbei noastre. RomAnul nu
zice preglitire cdtrel ceva ci pregatire pentru

ceva san de ceva. Apoi ce a avut de zis in


potriva euvAntulni impdrtlre, pentru ea s1-1
inlocuegsel en comunicare? Nu este el oare

bue sA predomneascA, ea fiind mai vechin gi


mai aproape de originalul evreesc.
EatA cAteva dovezi despre aceastA prefacere a textulni, chiar in psalmul de mai sus.

La versetnl 2, cetim in Oratoriu:


cAci el l'a intemeiat pe mAri li l'a arszat
pe riuri,

destul de romlnese, gi nu infittogeazA pe deplin

ideea ce se rostegte printeensul?


Egli acum gi textul insug al psalmulni 23,
luat din Oratoriu (p. 172):
Al Domnului este pAmntal fi plinitatea
lui, htmea li toll cei ce locuese in ea. CAci

el l'a intemeiat pe mAri li l'a arzat pe riuri.

Cine se va sul in muntele Domnului,

li eine va sta in locul cel sant al lui? Cel

deosebit de textul Psaltirii din 1817, gi de


acel din cartea episcopulni Dionisie, care amundoue sunt almAcirea dreaptii a textulni
-grecese. ') Mai jos, verset. 5, in Oratoriu envgntul ae7111.06111) se almitceste prin dreptate,

in loc de milostenie san indurare. La verset.


7, in loc de :

nevinovat cu mAnile, iii curat cu inima, care


nu li-a luat sufletul seu in slefcrt, Ili nu s'a

jurat cu viclerg. Acela va lua bine-cuvntare de la Domnul 9i dreptate de la Damnezeu mintuitorul seu. Acesta este neamul
celor ce cautA pe Domnul, al celor ce cautA
fait), Dinnnezeului lui Iacov. Poll ridicali

Ridicaii, Domnitori (boeri), polile voastre,


ridicaii-v6, poili vecinice, id va intra-impratul mAririi,

in Oratoriu se pune:
Por0, riclicaV capetele voastre, uple cele
vecinice, ridicali-v6, ea sA intro imp6ratul

capetele voastre, urle ode vecinice, ridicaii-v6, ca sft intre imp6ratul gloriei. Cine este
acesta impratul gloriei? Domnul cel tare
li puternic, Domnul cel tare in resbel. Ridice* porii, capetele voastre, uli vecinice

La versetul de pe urmit cetim in Psaltirea

ridicali-va, ca sA intro imp 8ratul gloriei. Cine

Cine este acesta impratul mArirei? Dom-

gloriei.2)

greceasel:

este acesta imp 6ratul gloriei? Domnul Sabaot : ac e sta este imp eratul gloriei.
1)

voTaih6v 4;Totp.acrev a?)Tip.

Pentru ce plinitote in loc de ptinire, glorie

in ke de tarire tori slava), rubel in loc de


resboiu?

In pude locuri insit textul insuq este schimbat in Oratoriu. ITu tim plink la ce punct

aceste schimbliri ar fi indreptiitite, dad s'ar


alittura cu textul slavon. Avem insl dinainte
textul grecesc al psaltirii li nime de sigur
nu va tagdia eit avgnd a alege intre autoritatea unuia li a celullalt, textal grouse tre-

Alrcb; 'eTcl Ocaccaatliv ieelleMumey al)Av, xal 'eTcl

WaX4ev Aci8t8.

Venetia, 1777.
2)

"Apan las; ot etpxoTec Cy.av, xal liscipelTe Tam


alcbtot, %al etc:046mm 6 PaatXek 70,4 tgl;
Psaltirea citatA mai sns.In Biblia latini a hi Se bastian Castellio, tiptiritli la 1651, cetim acest verset
astfel (p. 669): Attoliteportao capita veetra: efferte

we aditue aeterni, rex ut glorioeue intret, din care


textul Oratoriului este o tAlmAcire din cuvAnt in
ccvAnt. Dap& aceasta e'ar crede di anti:mil o's Omit

de textul latin al Bibliel, in ceea ce priveote pealmii. Din alaturArile ce am Rout !nett cn mai mull
psalmi din Oratoriu, ne-am incredintat eft prea of. Sa
episcopal Dun/Hi-de-Jos n'a avnt de numb, aid Bi-

blia latinii.(Vezi, Wee &Role, ;salmi! 148, 149 0


160, dolt amandoul textele.)

www.dacoromanica.ro

REFORMA LIMBEI DIN CARTILE BISERICpTI.

nul inn, al puterilor este impratul maririi.1)

la Oratoriu sta astfel :


Cine este acesta imperatul gloriei? Domnul Sabaot acesta este imperatul gloriei.

ACest stadiu comparativ l'am putea aplica

la mai multe rugaciuni,

i mai ca satal la

psalmi, din Oratoriu.2) Tinta noastra insit

este de a arAta numai, din allturarea Oratoriului en cartile bisericeti vechi, c prin
reforma limbei din aceste WO nu se incearca
alta dealt lepadarea tuturor vorbelor Mai mult
sau mai p4in banuite de slavonism, i inlocuirea lor prin neologisme, lade ori de uncle,
sau en alte envinte, lucrarea Academiei din
Bucureti, aplicata pe o scari mai intinsit asupra cartilor bisericei.
S. mai adncem Anca inainte cate-va esem-

ple, pentru a litmarl i mai bine acest adevgr. In Oratoriu (p. 69), gsim urmatOarea
rugaciune catra SfAnta Feceoarit :
Solicitoare i acoperement vieei mele te
pun, NAscetoarea de Dumnezeu feceoarA, tu

me dirige la limantd ten, ceea ce eti catact bunateiilor i teria eredincio7ilor, una
tot-cantatd.

Aceemi rugaciune, intr'un Citzsoslov tiparit la


monastirea Neamtului, in 1874, sta astfel:
3)

Ti5 ETCV QTO 6 CiccoOssb; Tit); Sgric; litipto5 TG'w


Suvip.stov cci.n6; icrrev 6 canAsi.); -cfd; ag115.

Castellio: Qui est iste rex gloriosus?


2)

Da

lova armipotens rex est gloriosus.


Vezi ps. 50, Oratoriu, p. 17 et seqq., Adunarea de
rugdciuni, p. 31, Psalttrea din 1817, p. 48, Psaltirea greceased, p. 74. Deasemiue psalmii 3, 37, 62,
87, 102, 142 s. a.

487

Folositoare i aeoperement vieiei male te

pun pe tine, Naseetoare de Dumnezeu fe.


ceoarl, tu me indrepteaza la adapostirea ta,
ceea ce esti pricina bunattliilor, i eredincioldlor intarire, una intru tot laudata.

La pag. 164 a Oratoriului se Mil urmatoarea rugaciune:


Toata estimea Angerilor a admirat lucrul
eel mare al inomenirii tale: ca pe eel neapropiabil ca Dumnezeu, l'am vezut om tutumor apropiabil, conviefuind cu noi, i auzind de la toil aceasta: aliluia.

AceastA rug/Whine, in aasoslovul, amintit


mai sus, se gasete astfel:
ToatA firea Angereaseft s'a minunat de lu-

crul eel mare al intruparii tale. CA pre cel


neapropiat ea un Dumnezeu, l'a vezut om apropiat tuturor, petrecend impreunA cu noi,
0 auzind de la toil art : aliluia.
S'ar putea aduce mai multe exemple de ragacinni din cartea Prea sf. sale episcopulni Dunarii-de-Jos, preserate cu neologisme, fiindcA toate

aunt mai mult san mai putia schimbate intr'o

limbet mai Mg poate, dar desigur mai ne .


inteleasa, mai nelAmuritA i mai departe de
firea limbed romanelti. Ne vom mArginl numai, pentru a drip, en eitatiile, a copia aice
in intregul ei rugacinnea I-a a marelni Vasilie
din ,R6ncluiala impart4irii" dupa, Ciasoslovnl din 1874, i U alAturare, aceeaii rugAeinne din Oratoriu. Dintr'6usa se vor yedea 1 mai apriat schimbArile introduse de
autorul Oratoriului in limba i in stil:

Ciasoslovul.

Oratoriul.

StApAne Doamne lisuse Hristoase Dumnezeul nostru, cel ce esti izvorul vieii i al ne-

Stapane Doamne lisuse Hristoase, DumneNul


nostru, inorule al vietii i al nemuririi, Creatorule a toatA faptura vezata i. nevezutel Fiiule
conpurure-fiitoriu i confdrd-inceput al Tateilui
cclui lard inceput, carele pentru covirlirea bunAtAiii, in zilele cele mai din urnid te-ai investit et

muririi, fdeetorul a toati fAptura cea vezuta 9i

cea nevezuta, fiiul tatAlui celui fail de inceput,


eel cc esti impreunA vecinic cu densul, i impreunit fArA de inceput, carele pentru multa bunA-

www.dacoromanica.ro

438

REFORMA LIMBEI DIN CARTILE BISERICETI.

tate, in zilele cele de apoi te-ai imbracat in trup,


91 te-ai rAstignit,
i te-ai ingropat pentru noi cei
nemn4Amitori, i cu narav rft, i cu sAngele teu
ai inoit firea noastrA cea stricatA prin pcat. Insu0 impbrate, cel ce elti fArA de moarte, prime9te
9i .pocAinla mea a pbcAtostdui, vi pleacA urechea
ta cAtrA mine, i ascultA graiurile mele, cA am
grelit, Doamne, gre9it-am in Ceriu 9i inaintea ta,

9i nu sunt vrednie sA caut spre inAlhnea slavei


tale, cA am mAniat bunAtatea ta, cAlcAnd invAtirile tale, fi neascultAnd poruncile. Ci tu, Doamne, fiind fArA de r6utate, indelung rAbdAtor i mult
milostiv, nu m'ai dat pe mine sA peiu cu fArA de

legile mele, in tot chipul alteptAnd intoarcerea

corp, i te-ai crucificat pentru noi nemuliAmitorii


nedreptii, 9i ou proprin thu sAnge ai replete-

muit firea noastrA cea coruptd de OW.. Insuii


tienzuritorule imerate, prim9te 9i pocAinia mea a
pcAtosului, 9i pleacA urechea ta mie i amyl graiurile mele. CA am pecdtuit, Doamne, am pecatuit la ceriu i inaintea ta, i nu sum demn a privi
la init4imea mAririi tale, cA am mAniat bunAtatea
ta, eAleAnd poroneile(1) tale, i neascultAnd ordinele(!) tale. Ci tu, Doamne ingdcluitoriu, indelungrAbdAtoriu i muIt-milos, nu m'ai dat sA pier cu
fArA de legile mele, in tot chipul a9teptAnd convertirea mea. CA tu ai zis, iabitorule-de-oameni,
prin profetul teu, oft cu voe flu voefti moartea

mea. CA tu ai zis, iubitorule de oameni, prin prorocul Mu, cu vrere nu vroeso moartea p6cAtosului, ci sA se intoarcA i sA fie viu, cA nu vrei,

pcAtosului, ci sA se cozverteascc i sA fie viu; cA


nu voe9ti, StApAne, sA pearA plaomuitura mAnilor

stApAne, sA pierzi fAptura mAnilor tale, nici voelti


perderea omeneascA. Ci vrei sA se mAntueascA

voefti toll sd se mdntueascd fi 0 vind la cunoftinfa adeverului. Pentru aeeea 9i eu, de9i sum
nedemn ceriului 9i pitmntului ace9tei viei tim-

top, si sA vie intru cun9tinia cea adevAratA. Pentru aceasta 9i eu macar de stint i nevrednic ceriului i pAm6ntului, 7i ac9tii viei treatoare,
supuindu-m6 pe mine cu totul pcatului i flandu-m rob desmerdAciunilor, i spurcAnd chipul
tu; ci fiind fAptura ta, i ziclirea ta, nu m desnAdAjduesc de a mea mAntuire ticAlosul, ci nAduindu,-m spre milostivirea ta cea fArA de numr, viu. Pentru aceasta primete-mo i pre mine,

iubitorale de oameni Hristoase, ca pre curve 9i


ca pro talharul, ea pre vame9u1, i ca pre fiul
cel curvariu, i ridicA sarcina cea grea a pOcatelor mele, cel ce ai lters pcatul lumii, i thmitdue9ti neputinlele omen9ti, i chiemi cAtrA tine
pre cei ostenT i insArcinaV, i le fad odihnA.
Cel cc n'ai venit sA chiemi pre cei drepii la pocAinO, ci pro cei pAcAio9i, curitlelte-m de toatA
spurcAciunea trupului i a sufletului. Invalti-me
sA sAvrlesc sfii4enie intru frica ta, ca cu curatit
mArturisirce tainei inimii mele, primind pArticeaoa

tale, nici bine-voefti pentru persarea oamenilor, ci

purale, cu total supuindu-m pe sine-mi pcatului


aservindu-n0 dismerdAciunilor, 9i netrebnicind
icoana ta, ci fApturA 9i pldornuiturd a ta fiind mi-

serabilul, nu m desnAdAjduesc de a mea mAntuire; ci indrdonind a nemesurata misericordie a


ta m apropiiu. Primelte-m deci 9i pre mine, iu-

bitorule-de-oameni Hristoase, ea pre curve, cn


pre tAlhariul, ca pe vame9u1, 9i ea pre destrdmatul, 9i ridicit-mi sarcina cea grea a pcatelor,
cel ce rad piScatul lumii, i vindeci neputinfele
oamenilor, i carele pre cei osteni;i i insArcinaii
Oi chiemi la tine, 9i a repauseei; carele n'ai venit

sit chiemi pre cei drepi, ci pre cei pecdtofi la


pocdinfd qi ii curafefte de toatA pdngdriciunea

corpului fi a duhului; invarrm a sAvArlI santi-

tatea intru frica ta; ea intru curatd mdrturie a


confliinfel mete primind particeaoa santitatilor tale, sit m unesc cu sAntul teu corp 9i sAnge i sA
te am intru mine locuind i remdind, cu TatAl
on sAntul ton Duh. A911 Doamne hisuse Christoase, Dumnezeul meu. i BA nu fie mie intru
crimel impArtAlirea curatelor 9i viu-fdatoarelor
tale misterii, nici sA &yin neputincios cu sufletul
cu corpul pentru impartdFirea lor cu nevrednicie. Ci dA-mi pAnA la unit= resuflare fArA-deosindirc sA primesc partea din santitdfile tale, spre
comunicarea sAntului Dub, spre nzerinde pentru

sfintelor tale, sA m unesc cu trupul 0 cu sfAnt


sitngele tAu, 9i sA to aib pe tine viquind, 9i petreand intru mine cu TatAl i cu sfAnt Duhul
tAti. Adev6rat Doamne Iisuse Hristoase Dumnezeul meu, sA nu-mi fie mie spre osindA impArtlIkea prea curatelor i fAcAtoarelor de vialA tainelor tale : nici sA fiu slab la suflet si la trap,
pentracA m impArtArse cu ddnsele cu nevredwww.dacoromanica.ro

REFORMA LIMBEI DIN CARTILE BIBERICEM.

489

nicie, ci-mi dA mie pAnA la sfirlitul vieii, fArA de


osindA a priml partea sfinieniilor tale, spre impArtA9irea Duhului sfAnt, spre cAlAtoria viElei de
veci, i apre respuns bine prima la infricoptul

viata cea vecinicel, i spre respuns bine primit la

judeiul ten. Ca i eu dimpreunA cu toi aleii tdi


sA fiu pArt9 bunittqlor tale celor nestricAcioase,
care ai gAtit color ee te iubesc pe tine, Doamne,
intru carii 9ti prea slAvit in vecii vecilor amin. ')

Doamno intru earl e0 marit in veci, amin.

Cine nu va remitnea incitntat pe de-o parte


de cupVa, simplicitatea i limpezala limbei

pad, (lumina ochiulni), sobru, solicitor, vio-

ear pe de altA parte de mersul firesc i nesilnic a frasei din Ciasoslov ? Toate aceste
insniri lipsesc limbei din Oratoriu, ingreneate prin mnitimea neologismelor i vorbele

infricoptul tAu jud9; ca i eu impreunA en


tql a1e7ii tel sA mA fac partar neschimbdcioaselor
tale bunAtitii, care ai gAtit celor ce te iubesc,

lenfd . a.
Aceasta e direepa inceputA in Biseriel prin

cartea prea sf. Sale episconului DanArii-de-

Jos. EatA la ce trebue sit ne alteptIm and


ni se vorbe9te de-o reformA in limba cArtilor

formate WA trebuinVt qi improtiva caracterului limbei noastre, precum aunt in rugitciunea


de mai sus : conpurure-fiitor, Ord inceput, repldzmuit, plzmuiturd, pangdriciune, i in cesupra-ceresc,
lelalte : producere, indelung-

sfinte.

a preda, a proacea, a concalatori, a

edea, a reproslavi, soare-form . a., sail frase


ca aceste : previnet spre ajutorul nostru (p.

limbei din BisericA, ci va eldb 91 ea ea


multe alto incercitri Acute asupra limbei, de
la gramatica scrifig in latine9te de d. Laurian

310), sirguefte la implorare (p. 311), sti nu

in 1840 *), de la aiurArile reposatului Sou-

mai viez mie (p 314), cut compungere ifran-

lescu, pAnA la Dictionarul Academiei din Ea-

gere in inima mea (p. 318) 9. a. CU pentru

cure9ti. Dar dud se plAnue9te introducerea


acestui sistem gre9it in toate cartile biseri-

con-

neologisme, numgrul lor este atAt de mare in

Oratoriu, incitt autorul a simtit nevoe de a


pune la sfir9it un mic vocabular spre a le
es,plica. Eatit citte-va din ele abil, abstinenpi, accepibil, agnet (mica), basela (injosire),
castitate, caverna, concepere (zAmislire), con-

tinengt, convertire, defensor, dracon (balaur),


enormitate, esces, fermitate, implorare, mbter,
nava, nerationabilitate, preservare, plaga, pu1)

AlaturatA cu textul grecesc al sfintulni Vasilie, neesactitAtile din Ciasoslov, indreptate in parte in Ora-

toriu, aunt atit de neinsemnate indt nu se poate


zice ci t1mcirea veche este gresitit, i di era nevoe de o imbunAtit re.

Noi enno9team de mult Oratoriul; ne-am


inchipuit insA cA o asemene incercare nenorocitA, de9i pusA sub scutta MAriei Sale Dom-

nitorulni, nu va aye nici o inriurire asupra

ce9ti, singura comoarA ce ne-a mai remas intreagft, este o datorie sfAntA pentra fie care
de a protests inprotiva ace9tii fArA-de-legi,
care pnte9te la inloeuirea frumoasei i populard limbi din bisericA, en limba, poreclitg
culta, pe care o vorbesc i o seriu cei ce
9tiu o lead% de carte. 0 asemene incercare

nu numai cA ar trebul isgonitA cu total din


locaprile Damnezee9ti, dar an pastor eu duTentamen Criticum in originem, derivationem et formam Linguae Romanae, in ntraque Dacia vigentis,
vulgo Valachisae. Auctore A. Trebonio Lanriano.
Vieonae-1640.

www.dacoromanica.ro

440

REFORM LIME! DIN CARTILE BISERICETI.

rere de inima pentru tnrma sa duhovniceasel,

s'ar cAdb chiar s1 iee aspre masuri asnpra


preotilor tineri, care se cred destoinici spre
a Se- face ei instql reformatori. Mai mult bac;
ar trebu ). slt se dea o anti directie instruqiei

bisericeSti prin seminarli, de vroim a mai


pasta ceva din sfintele moteniri ce ne-au
Mat strAmoii noBtri. Literatura noastra din
trecut, aleItuindu-se mai en sama din disci
bisericeti, limba dintebsele, singurg, denglita, 1 format& pe eale fireascit, s'ar cuvenl
sa ne slujeasca ea temelie, ca punct de plecare, pentru cultura noastrA intelectualA.
La ce capat vom ajunge, daca tot cel ce

ia un condeiu in lank i se crede cit are


o cat de mica posplealit literarl, ii insumte
dreptul de a schimba limbs, poporului, de a
o umplb en neologisme, de a-i preface firea
caracterul astfel ineat sit fie totdeauna ne-

voe de nil vocabular spre a put8 intelege


cea mai neinsemnata scriere ?

Se striga necontenit ca. limba noastra e


Barad, ca trebue imbogatitl cu vorbe lnate
din alte limbi, ca sa, o facem destoinicit pentrn cultura. Adeveral insit este, nu ea limba
noastra ar ft atitt de Barad, diva cum se
crede, dar ett noi nu o cunoaBtem, fiindca nu
o invtAm, i nu am invqat o niciodata. Fiind
din frageda vgrsta deprini a gAndi in alte
limbi, e lucru firesc, clad scriem, s& ne fie
mai lesne a romaniza un =vont strAin, decAt
a ne da ostenealA sA clutdm de se aflA, sau
nu, until potrivit in limba parintilor noOri.
Stint negreOt imprejurAri and primirea
cuvintelor noug este neaparatA. In aceste coloane s'an aratat de multe ori care stint a-

nu le-am avnt pang, acum, e de nevoe a intrelyninta i cuvinte nong, dacA prin legatura
impreunit a vorbelor ce sant in limbit, nu
putem ajunge la aceastA tinta. Deasemene trebue sA se primeasel envintele tecnice de Wince, arte . a. Bogitcia unei limbi nu sta insa
in marea mn4ime a cuvintelor sale, ci in de-

osebite nuante ce se nasc din mAestrita lor


impreunare. Tantologia, adicA fliqa a doug
san mai multe cuvinte, spre a exprima aceeai notinne, departe de a fi o bogatie, face
dinprotivA saracia unei limbi.
Dei mai multe fol ne-au adus trista Btire

ca la mitropolia din BucureSti s'ar ft i luat


mgsura pentra reformarea limbei din cArtile
bisericeti, totn noi avem deplina incredere
ca autoritatile inalte ale Bisericei noastre se
vor gAndl mult inainte de a o pane in lncrare. Aceasta ar fi desigur cea mai &tunatoare din toate inoirile strAine, ate Ban introdus cu gramada in tar& la noi de cat-va
timp. Ori eine va cugeta mai sAnAtos, va ve-

(16 cA nu e acesta mijlocul de a chema eara.3; pe popor ia vechia credinp 1 cucernicie


strAmeeasca, atAt de cazute in zilele noastre.
DimprotivA, urmAndu-se aceasta cale primejdioasa, se vor stinge i cele mai de pe urmit
scAntei do evlavie ce se mai atlit in popornl

de la WA. Dad acum cAnd, duandu-se la


BisericA, el aude o limbl deplin inteleasa, de
dgnsul, i totn, taut de cateva sarbatori mari
de peste an, bisericele, nu numai prin orage,

i pe la sate, Bunt aproape goale, ba in


une locnri stan gata sa se darme, ce se va
dar

intampla cAnd nu va mai pricepe rugacinnile


pe care le eitete preotnl ?
nume acele imprejurAri. Na remAne indoealg,
Aa dar reforma limbei bisericeti ar fi i
cl, avand a intrupa prin limba, idei noug ce 0 loviturA de moarte ce s'ar da sentimentului
www.dacoromanica.ro

REFGRMA LIMBEI DIN CARTILE BI8ERICETIBIBLIOGRAFIECORE8P0NDENTA.

religios al poporului, i acesta nu poate fi


telul es urmitresc cuviosii pAstori pusi in fruntea turmei noastre duhovnicesti.
S. G. Vargolici.

Almanachurile musicale ale d-lui T. Burada,


1875, 76, 77, Iayi. Sub forma de almanachuri
musicale d-nul T. Burada a intreprins de trei
ani niyte publicatiuni foarte interesante privitoare la musicit in genere yi in deosebi la, musica noastrA nationalA. CercetArile ee cuprind a-

ceste almanachuri sunt cu Mitt mai trebuitoare,


cu cAt obiectele asupra cArora sunt indreptate
incep a fi uitate yi a dispArea din memoria poporului nostru. Aya d. e. ariile cele vechi de dant,
clintecele de hune, instrumentele de musicA intrebuintate pAnA odinioarA, toate aceste amenintA

a se piecde i eu toate oft ele nu sunt prea insemnate prin natura kr, totuy oH cum sA, fie, ele
ati facut odatil parte din viata intimit a Romanului yi ea atare ele nu trebuesc date uitArii cu totul, ca unele ce vor Beryl in totdeauna a ne da
o cunoytintA mai deplina a acelei vieti.
Aceste almanachuri incekte cu un efemerid mu-

sical, care coque pentru he care zi a anului Otte


o datA insemnatit dm istoria musicei i, intre altele, date indestul de curioase relative la musica
noastrA.. Aya d. e. la 20 Fevruarie (1830) representalia operei Norma de yeolarii conservatorului
filarmonic; 1 Martie (1844) inffintarea corului vocal in seminarul Socola; 1 Iunie (1831) intaiul esamen de music/1 voculit la seminarul Vasilian,
altele. DupA aceea almanachurile cuprind o dare

do samA despre conservatoarele de musicA din


Iasi si Bucureyti ; apoi studii originale, partea cea
mai de capiteme a cArtii yi in vederea c'Areia
aceste almanachuri chiar au fost publicate. In 81manachul eel d'intiti pe 1875, aceastA parte se

indeletniceyte numai cu musica strAinit coniinAnd


articole asupra lui Jean Jacques Rousseau ea musicant, lui Stradella, a lui Francois Tourte, per-

fectionatorul formei arcuplui d.e astAzi. In al


doile pe 1876, d. Burada introduce si musica na-

tionalft in studiile sale .printr'un. artieul plin de


interes asupra nintrebumiArii musicei in unele obiceiuri vechi ale poporului romAn", vorbind in acest
articul despre colinda de stea, florile dalbe, pitpuyi, cAntecul pelelei, clintecul lado-lado, nani-nani
copilay, jocul cal9arilor Eti altele, toate aceste a-

vnd intercalate ariile lor, notate pentru piano.

Pe lAngA acest studiu &supra musicei nationale1

altele preeum originea violinei si


perfecfionarea ei. ra al treile almanach pe
rid

1877, proporiia

oeroetArilor

rit intr'un mod insemnat. El cuprinde doue studii,


unul asupra originei teatrului national," yi celahat asupra danturilor yi instrumentelor de musicA
ale RomAnilor" care e compus din studii asupra joeului cal9arilor, hora, dragaica, inrca, pApAluga, de britu, mocAnefide, hArloanca yi multe al-

tele ; apoi mai multe cercetAri cu totul noue asupra instrumentelor musicale ale RomAnilor precum buciumul, telinca, neiul, fluerul cu dop, naiul,
cimpoiul, cobza, drimba chemanul, tamburul, canonul i altek, continnd toate pe lAngA notiunile

Ulbilografle.

mai aunt

441

nalionale a sp.

istorice si arittarea notelor ce se pot executa cu


aceste instrumente. Acest de pe urmA almanach
cuprinde ca tti eel de pe 1876 o parte insemnatA
curat musical/11 in el se gAsesc notate pentru piano ar ile urmAtoare: jocul caluyarilor, htirlaoanca,
gAlatanca, blAnAreyte, rusasca, corAbiasca, srbeasea armeneasca i altele nu mai putin insem-

nate. Fie care almanach mai contine la sfiryit o


bucatti de musicA pentru piano compusit de autor
care este pe langA scriitor musical yi artist pe
violinA i s a distins adeseori prin concertele date
in diferitele orase
ale terei pentru scopuri de bine)
facere.
Deaceea recomandAm aceste almanaehuri
tuturor acelor ce se interesaza pentru cercetAri originale, cu atAt mai mutt cA musica in

timpurile din urmit a luat o desvoltare indestul


de mare la noi in tArA i eit aceastA desvoltare

care este incA cu total superficial/1 nu se va put


adAnel decitt printeun studiu series al musicei in
genere yi a celei nationale in deosebi.
Logica, de Titu Maiorescu. Partea I, Logica
ElementarA. 1 v. in 80 110 p. Bucureyti Editura
Socec et Comp. 1876.
Istoria Archeologiei, de A. I. Odobescu I Antieitatea. Renasterea 1 vol. in 8 IV Ili 763 pag.

Bucuresti 1877.Despre cuprinsul aeestei cAli


interesante vom da samit in unul din numerule
viitoare.

Filosofta MA' cu progresul ftiinfelor positive,


discurs ,pronuntAt la serbarea aniversArii XVI a
Univermatii de Iayi de d. C. Leonardeseu, prof.

de filosofie.-0 brorrA de 73 pag. I9i 1876.


Serbarea aniversard de 10 ani a Inetitutului
Academie 1 broil. I9i 1876.
CORESPONDENTA.

D-lai N. 0. Rue, Datil sunteti abonat I Heart a pierde


abon. d-voastre, cu pgrere de rn nu patem publicsD-lui G. V. S. Una singura, cea de pe urnalla ocasiune.
D-lui O. Bd. Cam lung. Cava de a-ti scuts i all mai ingriji putin forma, mai ales rims ...

D-lai U. M. .. a lag& Prea Oak, melt prea tnr, pen-

tru a intra in publicitate I


D-lui G. 4. CAnd ati sti ce reflectiani ne-au Inspirat 1;reflectiuneau d-voastre...
D-lui I. B. NO forma este corectil,greu -de biteles, ia.
tunnel!
Bed.

www.dacoromanica.ro

PRELECTIIINI POPULARE,

442

-a,.01

jtNUL AL XIII-LB.

PRELECTIUNI POPULARE
SISTEME METAFISICE.

Privire teoreticA

V. Pogor

7,

Fetiismul

V. Conta

20

Politeismul

P. Verussi

27

9)

Panteismul

A. .D. Xenopol

Monoteismul

V. Pogor

J)

13

Criticismul

A. .D. Xenopol

20

ADnsmul

V. Conta

DuminicA

17

13

/9

Fevruarie

(Prelecfiunile se vor gni in Bala Universitagi inere oarele 0-3)


T, CI?

=a114:4 c-N4,,t;

6t-T

Tipografia Na ional4

Redactor, Iacob Negras:mi.

www.dacoromanica.ro