Sunteți pe pagina 1din 41

..

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL XI.
1 Martie 1878.

1 ApriIie 1877

Redactor :

Tacob

"s(egrwiTi.

i, 1878.

T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.


Ow,

www.dacoromanica.ro

Anul XLNo. 4.

1 lulie 1877.

CONVORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a ile carei luni.
Mill asun stofil

ROHN actulo,

nicA asupra obiectelor strAine, dupA ce se va


fi luat initiativa de guvern i partici:Ilan a
se aduce meteri strAini pentru fabricarea a-

cestor lucruri. FiindcA am vorbit de meteri

STA.REA NOISTRA EC0NO(1CA.

strAini sA lAmurim indatft aceastA intrebare


(IIrmare i sffrtift).

care poate da natere unor indoeli asupra folosintii ce-1 poate adace cent sistemta pre-

V.

Care ar fi oare AntAia conditie pentra pro-

pirea industriei noastre ? Respundem frii


ovAire, sistemul protectionist; ina noi nu
intelegem printr'aceasta numai at impnnerea
de taxe vamale, ci lncrarea statulni pe o scara

mai intina pentrn a ridica industria in tail.


Nu doarl cif. am vol ca statul sA devinA el
insu produator cAci mai au econom decAt
statul nu se poate, ca unul ce este administrat de oameni ce nu an an interes direct in
afacerile sale. Dar voim ca d. e. statul sA
prefere a se aprovisiona in tail pentru diversele sale trebuinte precnm : cu postav pentru armatA i alto obiecte necesare acesteia, apoi
cu hArtie, cernealA, penii, condee, plumburi,
cearA-tare, pentra care s'ar pate crea tot atAte

fabrici, care aand an debit sigur la stat, ar


putea sA sustie, chiar frA impunere de taxet
concurenta strAinA. Pentrn alte industrii precum zaharul, inminAnile, frangblile, pAnza,
cerem numai decAt impunerea de taxe la gra-

tecOonist.

Industria noastrA nu se poate ridica in WA

prin meteri indigeni fiindel de acetia nu


avem. Deci va trebul numai cleat al aducem
de-o camdatA meteri din strAinAtate, care sl
fie tot deodatA i inceptorii industriei noastre
i invetAtorii noOri. S'ar pate deci opune

sistemnlui protectionist a el va introduce in


taa o multime de strAini care se vor folosl
de tiinta lor ti cA RomAnul va reman ca
pi inainte indepArtat de la binefacerile industriei. Aceste temeri sunt neindreptAtite
mai AntAi, fiinda din ori ce tarA am aduce
industriaqi, daa nu acqtia, eel pntin fit sau
nepotii lor se vor romaniza (afarA cleat fereascA Dumnezeu, dacA i-am aduce din Palestina!).

Apoi este cu neputintl ca pentru munca


mai simplA sA nu se intrebuinteze i nationali, mai ales cAnd se vor crea scolile necesare, despre care vom vorbi mai la vale. A-

ceti napmali insa vor deprinde in cuand

www.dacoromanica.ro

16

STAREA NO tarn ECONOMICA,

118

munca cea mai finA gi vor ajunge i ei lucrAtori in fabricele romAne. Aa s'a intmplat pretntinckne. Aa cu Flandresii aclai

in Anglia de Eduarci III, aa ca Francejii


veniti in Prusia, dupl revocarea edictului de
la Nantes. Tot Ella s'a intimplat la noi ca
telegrafitii, care la inceput erau top strAini
i acum sant mai top romini ; deasemene cu
dregAtorii drumului de fer, care se romanisehzit, pe zi ce merge. Prin nrmare nici din
acest punct de vedere nu se poate sustin o
plrere contrarl sistemulni protectionist.
A doua mare m6surA protectionistit este
deschiderea de mine in tara noastrA. DupA
cercetArile geologice fAcute pAnit acuma s'a

constatat eg aceastA tarA e foarte bogatA in


minerale; cArbune de pAnAnt, lignit, petrol,
cearl fosill, marmore din cele mai frumoase,
pietre de moarA, ape minerale, aur, argint,
mercur, plumb, aramA, fier, cobalt, pucioasit,
gips, alabastru, sare 0 in sfirit cele mai multe
i cele mai folositoare din mineralele pAm6ntului sunt representate la noi cu imbelugare 79) Tota ce s'a Meat pAnA acnma ca toate
aceste bogAtii ? Nimic. Ele zac in pAnAnt neexploatate de nimeni 0 din langa Heti a ministeriilor i camerilor noastre flu s'a ridicat
incA nici un om care sA propunA o lege asnpra minelor. Eat/. undo stit orbirea cea mare
la noi ; cA nu tim sA ne folosim de cele mai

rem toatA intretinerea noastra de la productivitatea agricoll a pitmdatulai, cAci nsAnd i


abnsAnd de ea necontenit, ea va seea cAnd-va
i atunci amar de noi dacA nn vom mai avea
i alte mijloace de existenta. Prin nrmare
graba cea mai mare sit cere pentrn deschiderea minelor i aducerea pentrn aceasta de
ingineri i luerAtori din strAinktate i ea capitalurile noastre impreung en acele ce ni
le vor da strAinii cAnd no vom hotArt se dAm

sbor in tam noastrA industriei miniere, vom


deschide terei noastre un bogat isvor de inavutire. i sA nu ne temem cA poate la inceput toate vor fi strAine, inteligentA 0 capital,
clei toate aceste se vor nationaliza i vom
avea avantajul de a fi atras in pal puteri
lucrAtoare stritine, care incorporAndu-se in
natiunea noastrA di vor da cel mai mare av6nt.

Eatit in ce constit sistemul protectionist 0


nu nnmai citt inteo lmpunere de taxe la granitA i apoi gavernantii notri sA stee sA atetepte resultatele acestei mgsuri. Trebue din
contra ca ei sit fie necontenit cu privirile a0.ntite asupra indastriei noastre i sit iee m6surile acele necesare la timp, pentru a face
ca diferitele ei ramuri sit propiteascA ; trebue
o luerare constant% i o incordare necontenitit

a pnterilor precum am Omit cA o au vecinii


notri cAnd e vorba de a invinge in greaoa

mari bogAtii care pare di an ploat &supra

luptit pentru. viat.1.70b11.) (JAci sit nu ne ine-

noastrA, dar care zac toate neatinse. Dar eel


putin dacit voim sA remitnem nn popor productor de materie brutit sA Iultra aceastit pro-

lAm, in aceastit luptA cumplitA nu vom gitsI


pretutindene aeord ci armonie i va trebul
adese sit sustinem chiar cu pericolul existentii

ductie din toate pArtile ; sA producem pe lAngA

pieile de bon 0 de oae crude, 0 feral crud


din mitruntaele muntilor notri i sA flu ce70)

Obidenare L. e. p. 15-37.

" bis.) Colbert va remInb In aceastIt privire pentru totdeatma un model. EMI ce m6suri la& el pentru sustinerea industrlei francse: Daus le courant de 1664
11 fonda la manufacture royale des tapieserles de
haute et basso lisse 11 Beauvais eu assurant aux en-

www.dacoromanica.ro

ETAREA /410.ASTRA ECONOMICA.

noastre dreptul nostru de natinne industriall.

Dar mai bine sti piei cu arma in ming aplrAndu i dreptul cel mai dant, e existentit no-

bill pe pliment, cleat a trAl in lAncezire i


fArit de putere, expns in totdeanna la tendintele de cotropire a unor vecini mai puternici.

VI.

Rul sistem de instructiune.S1 trecem acnma la a doua canzli, care a impiedeeat desvoltarea industriei noastre i anume a industriei mici, pe cAnd liberal schimb a fost du-

ntor mai en samit- indnstriei mari. Aceasta


este instructinnea cea nepotrivitA, ce se dA

Cel pntin aice nu se vor pate


apitra oamenii nostri de stat cu greutAtile
poporului.

politicei esterioare, prectim putean sA o fad


pin& la an punct la liberal schimb. Instructinnea publicA este o chestinne de administratie internA si ea stA en total in voea gnvernantilor nostri. SA veclem ce au flcut din
ea si ce bine s'a adus poporului en seolile ce
le avem.
Sistemul nostru scolar e in genere asa inteemit incAt sA dea terei binrocrati 1 i funetionari.

De la scoala Weasel plug la Universitate se


invatti, in scoalele noastre intr'un grad mai
mare s'an mai mie tiinta malt pretioasI de
a mAnui pana pentru a intra in vre-o cancelarie. Din sAtenii cei cn carte se naste clasa cea scArboask demoralisaa i coma a
notarilor, care aunt o adeveratA ciumA pentru
trepreneurs tui privilege de trente ens et l'exemption
des tailles. Pour surcroit de favour il antica pour

l'achat des matires premieres ot du materiel nne


somme de 30.000 livres rembonrsable en six aim et
se charges des deux tiers de la depense des Ustimeats." Joubleau Ftadei our Colbert. T. I p. 829.

119

Din orAsenii cei mai mici esA


grefierii si sub grefiierli si legiunea cea nesfirsiti de copisti si scriitori. Din UniversitAti
tara noastrA.

esl, mai inainte de toate advoeati san jnristi


care intrA in magistraturA, apoi medici care,
asteaptA tot salare de la stat ; si, de dad
avem drumuri de fer mai esA si ingineri dar
tot en sperantit de a intra in bugetul statulni. Prin urmare ce prodnc scoalele noastre ? aspiranti la posturi ci nimic mai malt
Si pericolul cel mare este a printr'o asemene
crestere si instractie se detrage chiar clasa de
jos a popornlni de la ocupatii productive si
se invatl a trAl ca pArAsiti pe socoteala statulni. Bletnl lui badea Stan dupA ce a inMat si el a incnrca done buchi, nu mai voeste in raptul capulni al, mai iee de coarnele
plugeni, ci se face si el boerinas, imbracA
surtnc si pantaloni, pane pana dupA nrechie
si se face notar in satnl su. BAetul olarulni
san al bArbierului (singurele industrii ce an
mai remas in ragnile nationalilor) dupa ce es1
din scoala primarA intra, in gimnasin, inva
greceste, latineste, frautuzeste,risum teneatis

--si apoi intri si el copist si din 90 lei noi


pe lung, &este mijlocul de a pune /Wade naltA
si de a se plimba Daminica picior peste picior

in birjA la Copon san la osea. In loc ca


bIetul olarului sA invete mestesugal tatului
s6u san un altul analog, el isi esA din sfera
sa si devine un consumator pArAsit, care nu
produce altA ceva cleat festeleste pe an cAteva topuri de hArtie. Aici e reul cel mare
al instructinnii noastre, cd scoate din sfera

lor oamenii de jos pentru a-i arunca intr'o


posiliune mdestritd,. pe care apoi nn o mai

pot sustine decAt prin sArlAtInii si coteArii,


cornmpind astfel oamenii plug in moralul lor.
www.dacoromanica.ro

STAREA NOASTRA. ECONOMOL

120

Dar ni se va spune el acesta este pretiosul


sistem al egalitatii, ca pentrn ce sg, n'ajunga
si opinca dad are talent, algture eu cinbota.
Dar dacei are talent. Acesta insg va edi la
lumina numai cleat eget talentele nu remgn
sub oboroc, ci ele in totdeauna isi fac drum
1

si esa la v6zul tuthror. Dar oare se va pretinde ca toti scriitoradii noOri snnt talente,
care pcat de Dumnezen de s'ar fi perdut.
Oare dad, inv6tau mai bine decgt a aerie jalbe
p adrese, a crol niste pantaloni sau a face
o pareche de ciubote, societatea ar fi perdnt
printr'aceasta ? Noi credem cA ar fi cistigat,

ar fi castigat nu numai cat ea dar si indivizii acei nenorocip, care dad aunt dap

afarft din slujbe nu le remitne altA ceva de


facut (kelt a ci Ina viata sau a devenl hop
de codrn. Ar fi egtigat si el, cad ar fi devenit parinti de familie onedti i muncitori,
agonisindn-si pane& la sudoarea fruntii lor,
si produc6nd prin muncg bnnuri reale in so-

cietate. Dar nude sa se invete aceste lucruri


daca nu sunt scoli pentru aceasta. Uncle este
ate o small de meserii si cum este ea intretinutg ? In lee ea statnl aft infiinteze de
aceste scoli in toate oraFele, pentru meseriile
cele mai diverse si nu numai cat pentru done

sau treice vedem? in fie care ora, egte uu


gimnazin sau lien, in care bgetii nodtri inyaft latineste pentrn a ovedi mai bine el
sunt de origine romanti, ba chiar i grecete
pentru a traduce in mod miserabil pe nenorocitul Homer, sail pe Aristofan. 80) In centrele mai mari apoi vedem Universitati pen10)

tru crearea tot de oameni ce nu produc nimic si nu afiam nici o propunere pentru infiintarea unui Polytechnic= spre inv6tarea
Olintelor reale. Intr'o targ agricolg ea a noastra, egte scoli de agriculturg sunt ? Una si
aceea ca vai de ea ; cate ferme-model ? nici
una.

i apoi al miarg lumea ea top in-

dnstriadii (mai ales din Moldova) aunt Evrei


sau Nemp san eta nationalitate. Dar ce von
fi dacg, nu acestia. Romgnii nu vran sft fie,

cad ei ca popor dominant vrau sa imiteze


pe Romani : ei administreazit ;

i administreaztt

foarte binenumai cat cand ii s'a -rtipt einbotele diking pe evreu ; cand i s'a stricat
geamul chianti ear pe evreu ; and are nevoe de un surtuc chiama in sfirsit tot pe evreu. i apoi strigam cft nean coplesit evreii;
dar golurile industriale trebne BA le umple
cineva ; la noi le-au umplut evreii, i cat
timp 6i vom lgsa in toatg, libertatea sg, ne
copleeaseg, ne vor cople0, sg ne omoare, ne
von omorl; del in lupta cea cumpliti pentrn
viatg, fie care se gandete intai la sine ci
apoi la aproapele dn.

Lipsa prin nrmare cea mai simPtg la noi


in tug este acea de scoli potrivite eu nevoile terli, de scoli care sI fad plugari din
bgetul plugarului, dar plugari inteligenp ; si
facg, ciubotari si croitori, steclari i tinichigii,
alamari i ferari din bgetii de pitari, barbieri

si laegtasi ear sa nn-i ereaseg pe acestia toti

imprenng en acei de oameni avup en greceasca i latineasca, en filosofie, retoricg si

Peutru: a amintl o si pic industrie care cere o invtittura chiar artistica., dar care educe on venit minunat intreprinzatorului ei; citAm sculptura lemnului,
dip care se pot face cele mai from ase mobile. Neuit,tul Martian vizirAnd expositia din Londra spune:
Elegantele mobile de stejar din lidecklemburg imi

adusese aminte de barbarul lux al saloanelor noestre a celor cu mobiliare din lemnirie striiinA pe cAnd
stejatii, paltinul, arinul i nucul pAdurilor romAne

de-abia ii aft pretul ca lemne de foc.4 Analele


econotnice 186,2 p. 10.

www.dacoromanica.ro

STARE& NOABTRA ECON01110A.

121

istorie, tiind bine a talentul extraordinar

destinate a intretinea marile traditiuni lite-

va e1 in totdeauna la lumina.
In aceasta parere ca instructiunea la noi
in tars e vicioasa din fundament, simtim o
deosebitit multamire de a aye in partea noasta, pe singurul adev6rat economist ce l'au
avut vre-odata Romania, pe Martian, ()and

rare. Gimnaziile noastre nu fac deosebire intre

acela, care Ana de mult timp v6and rftl


ce ne ameninta a strigat s. ne pazim, dar
ca toate glasnrile cele inteadev6r binevoitoare

in aceasta nenorocita tara, au remas WI resunet. Eatit ce spune el in una din scrierile
sale economice : N'am invetat 9i nu invtana
decAt a till (consuma) in eleganta ; nu ne ocuparn decat cu politica de partide i toata
sistema noastrit de instructiune nu a produs

viitorul om de stat i intre literat, intre viitorul timplar i intre viitorul bucatar. A generaliza astfel educatia, este a nu tinea socotealit de trebuintele vietii. Cad data, se
euvine unei natiuni ca studiile liberale sit le
alba in onoare, cu atat mai mult este de
lipsit a inmultl studiile practice 1 a da tuturor puterilor produatoare scumpele parghii
ale tiintei i ale artelor, care-i inmultesc
puterile inteun mod nem6surat." 82)
Sistemul protectionist in sensul esplicat de
noi i colile profesionale, until pentra a ridica industria mare celelalte pentru a face sit
infloreasa pe cea mica, eata singurele mij-

ceva mai folositor decAt o legiune de advocati. Dar fiiinda coalele noastre nu produc
decitt poeti i advocati, and ne trebuesc du-

loace prin care Romania poate sa ajanga o


tara, pe care s'o fericeasa copiii ei i sit
nu-i blasteme soarta cA s'au nascut in ea.

bote, haine, scule, instrnmente, and ne se


frange o roata, clad ni se stria feral phi-

Ambele aceste mijloace atrnA de la stat, aci


statal ca putere supremA in societate, are indatorirea de a lucra in totdeauna astfel ca
stuna cea mai mare de bine i fericire sA se

gulni, and ni s'au oprit maina, ce am cum.perat-o en doue luni de zile mai inainte cu
mii de galbeni, trebue sit alergam la staini
i Ana De tinem fericiti cAnd i avem intre
noi ca sit ne faca cele trebuincioase i ea sit
nu trebueaseit s trimitem comisiuni in stainatate. Ne trebue inainte de toate coli profesionale organizate i respandite prin judete
dupa trebuintele inclustriale locale i in capitala Romanid inainte de o Universitate de
tiini ne trebuete un Polytechnic= adicii

o universitate a industriilor.8) Nu este nimic mai absurd deat fata cu nennm6rate1e


trebuinte ale societatii a impnne intregei generatii viitoare o singurit programa, acea care
s'ar euvenl numai minoritii sau unei grupe
I")

Analele economice 1862 p. 1 1 3.

averse asupra supuilor sa.

VII.
Toate alele la care este expusa o taa
carat agricoll nu aujost pAna acuma atilt
de puternic simtite, din causa CA pitnAntul
nostru fiind in mare parte exploatat abia de
la 1834 incoace 83) el pana acuma n'a avut
timpul de a seca ; apoi fiinda imprejurarile

exterioare cu totul neatitrnate de noi an favorat foarte mult exportul ganelor noastre
Astfel nu se poate contesta .ca pang in anul

Analele economice 1862 p. 28.

") Vezi note 26 supra.

www.dacoromanica.ro

122

BURSA NOASTRA ECONOMIC/AI

1870 exportul a intrecut importnl i a produs


astfel nu escedent in favoarea bilantulni nostru comercial, care ne-a intretinut pe toti
intr'o stare destul de infloritoare.
Dar acest export, singura noastrd avufie,

scade pe fie care an din doue canze principale : mai Ant6i reaoa calitate a grAnele noastre
i al doilea concurenta celorlalte teri agricole :
Banatnl, Rusia, America 1 in timpul din urmA
Indiile. SA esaminAm fie care din aceste done

cause in deosebi, fiindcA ele an pentra

1101

cea mai mare insemnAtate, o insemnittate atat

de capitalA incAt de la ea at6rna nu numai


cat propairea ci chiar existenta nationali_
tatii noastre.
In privinta inferioritatii productelor noastre, aceasta provine mai Antai din cultura cea
cn total primitivA din lipsa de ingragare a
pamntnlai 1 din lucrarea sa de tot proasta;

de aici vine cA granele noastre sant mai upare cleat granele altor teri ceea ce le face
malt mai putin cautate ; apoi din faptul el
granele noastre sunt foarte necurate. EatA
ce ne spnne in aceastA privire Martian : Nn

putin ne stria renumele de popor agricol


necurlifenia productelor noastre. La bursa de

grane a Londrei s'a notat el 3 pang, la 4


procente din granele RomAniei stint ingre-

dientii nu numai nefolositoare dar in mare


parte vatamatoare. Faina prodas1 din ele
dobAndete o acrime neinlaturabill prin curatirea mai tarzie, ear in timpnl transportului
aceste ingredientii parasite pricinuesc o mai
mare stricAcinne prin caldurA, umezealA i

Magazinele noastre sunt an construite, modal inmagazinarii, a pastrarii gi


a v6ntararii este i mai vicios. In toate terile 0 in toate porturile din strAinAtate s'a

introdus nouele procedari in aceasta, numai


magazinele i inmagazinarea noastra a remas
stationarA in deprinderile cele vechi." ")
GrAnele noastre aunt deci mai ngoare i mai

necnrate decat grAnele popoarelor care concureaza cu noi ; prin urmare vor fi mai putin
cAutate. Deaceea d. e. in Olanda s'a impus
grAnelor ce se vkid pe piata Amsterdamului

o greutate fixl, atat de mare incAt cu signranta putem athnita di granele romitneti,
care nu ajting niciodatA la acea greutate, vor
fi numai decat escl se de pe acea piatA importantit. Dar alp, cum Bunt granele noastre,
ele sant amenintate molt mai pnternic printeo altA imprejnrare, anume prin concurenta
granelor strAine ci mai ales a acelor americane. Deja Martian arnncase in lumea belt

at total linktita i incAntatA de mersul cel


minnnat al afaceriler, strigAtn1 de alarmA i
vestise Romanilor cl concurenta se apropie
9i de singura ramurit de prosperatie ce ne-a
mai remas. El argtase in 186285), cum Danatal, Ungaria i Rnsia meridionala, incepuser6 a lacra i resultatul acestui lucru fasese

in export foarte insemnat de grane in ApnEd Enropei. Deja in 1857 Ungaria i Banatal exportase la 2,300,000 kilogr. fid in
1858, 1,100,000 in 1859, 1,000,000 ; ear
in 1860, 3,400,000. Ungaria insit gi Banatul
an avantajal de a fi malt mai aproape decal
noi de pietele cump6ratoare incAt granele
$4)

Analele economice 1862 p. 203. Tot Martian spnne


en ocasia visitarii expositiei din Londra undo) v67,11

grin-le nngureqti: Gaul de Banat ca pretutindene


qi aice qi-an sustinut superioritatea ; celelalte gaguri,

insecte.

nn multe aunt do o calitate mai binit. ilia toate stint


mai curate, mai bine grijite decat ale noastre." Id=
pag. 13.
$5)

Prezental qi viitorul cxportulni de grituele Romani&

Analele economics p 201-205.

www.dacoromanica.ro

EITAREA NO11E111E21 ECONOMICA.

123

Ungureti vor fi de sivur mai eftine decat


cele romaneti d prin urm are preferate. Pe
de alta parte Itusia ne face de la 1862 o

Unde sa mai fie scapare ?


Dar nu numai atata. Pentru a put judeca daca bi1anul comerciului a carui insem-

concurenta din cele mai puternice, dobandita


mai ales prin calitatea productelor ei. Astfel
diversele porturi ale Mare-Negre exportau in
1862 pentru 535,540,340 1. v. materii brute
provenite din agriculturit. Dar din toate concurentele cea mai periculoasa este acea a A-

nitate am artat-o mai sus este sau nu in

mericei d in timpurile din urma a Indiilor


engleze. America incepuse inca inainte de resboiul de secesiune a exporta in Europa grane
i producte brute agricole ; aa din Septem.
1860
Sept. 1861 au exportat in Europa

producte brute in valoare de 700 milioane


Id vechi, ci numai cat resboiul cel cumplit
Nordamerican impiedici pentrn 4 ani de zile
acest export. De la 1865 insa exportul a
reinceput eu putere i se mantine la o inAltime ne mai pomenita. Causa principala este
lucru curios tocmai eftinatatea transportului.
Inteadev6r ded America este mai departe de

pietele cumgratoare de zece oH decat noi


totud costa mai eftin a transporta gran din
America cleat de la noi din Ora, pentruca
multele corabii, ce merg din Europa incarcate
in America, cand se intorc inapoi nu pot plutl
decerte i sunt nevoite sa fie incarcate en balast.86) Ei bine, graul american slujede drept
balast incat pupil transportului se reduce
mai la nimic. Apoi de la facerea canalulai
de Suez s'a scurtat intr'un mod insemnat calea la Indii astfel c erile apusului incep a
se aprovisiona i de aice cu gran i prin urmare concurenta ne ameninta din toate partile.
") Mai adauge c. roata vapoarelor ce aduc griinele este
intrebnintatA pentra a milica nito pietre de moari
tacit in timpul transportului griul este prefacut in
Mina.

defavoarea noastrA, trebue pe %Iva valoarea


productelor importate se mai adaugim And
alte cheltueli, care an sporit in timpurile din
urma intr'un mod inspitimentator cifra miiioanelor ce es1 pe fle care an din tam noastrA.
In rbdul intai vine insemnata noastri datorie
publica care se urea aproape la 500,000,000
pentru care platim vr'o 44,000,000 anuitati.
A doile cheltueala ce trebue s'o adlogim este
acea ocasionata prin absenteismul noastrn.
Mai nu este roman din clasa mai culta, care
sA nu fi vzut odata macar Parisul. Apoi cati

nu sunt care-d petrec acolo char viala lor,


incat se poate spune cu drept cuy6nt ca striinatatea este piing de romani, care cheltuesc
acolo tot venitul ce-1 trag din holdele lor,
mai ales prin multimea cea cu totul abnorma
a tinerilor ce merg la inv6taturi. Daca luam
aminte ca numai cat stndentii din Francia
cheltuesc pe an suma insemnata de 4,200,000
franci, nu va fi prea mult a evalua la 20
milioane franci suma totall a banilor cheltuiti de romani in strainatate.67)
Aceasta sa ne esplice, pe langa ci mai mult
decat imprejurarile politice, crisa cea cumplita
ce ne bantue chiar in acest moment. Mai Antal

pentru a avea o idee despre aceasta crisa


trebue sti amintim cft arendadi statului au
remas datori on 15 milioane cactiuri, ca cea
mai mare parte din arendadi particularilor
an remas deasemene datori, dar ca proprietarii s'an temut de a-i actiona fiindca nu ar
fi facut alta ceva decat ai mina pe ei, mlS)

Obeclenars L. c. P. 244.

www.dacoromanica.ro

124

STAREA NOASTRA LCONOMICACIICOANA NASTASIA HODORONC.

nanda-se pe sine insui. Falimentele s'an inmultit intr'un mod insplim6ntAtor i pretutindene vezi afiqe de desfacere totall, din
causa marei crise de bani. Nimene n'are parale ; aur nu se mai vede pe la casele publice
i toatA lumea e in snferinpi. Dar care este
causa acestei crise ne mai pomenitl pinA acuma in societatea noastrA. Causa este inceputul, simptomul boalei acele cumplite care
are sA ucidA societatea i poporul nostru :
este lipsa de bani ,adusd prin imputinarea export:dui nostru. Inteadev6r neavnd produc-torii notri bani proven4i din vWarea productelor lor, toatA societatea noastrA snfere
aceastA lipsA. Statul nu are bani flindcft pe
de-o parte nu incaseazI veniturile, pe de alta
aceste se imputineazA. Privatii nn an bani
fiindca producnorii ducAnd lips1 nu cheltuese
nimic ; deaice stagnalinnea comerciului i a

Cucoana Nastasia Hodoronc.


Comedie in trei acte, cu ceintece.

ACTUL 111.
Se petrece intr'o gridinit en boschete, banci etc. eriiri prin
toate parti1e.

SCENA I.
Elena (vine gilnditoare)

01.. la ce am fast menitA ?. . Solia acestui


om?.. S'a sfirsit
I nenorocirea mea va fi yea,
nicA si Inuit mai amarA decAt credeam I .. De ce
oare sunt atAt de tulburatA?. . De and am revzut pe Mihai, deand Filip mi-a spus purtarea
lui, par'cA Bunt fArmecatA. . . m sllese i nu isbutese sA-mi smulg gAndul de la &maul

spune cA un popor curat agricol e condemnat

a perl dad nu se grAbete a introduce la


sine ramurile de indnstrie ce se pot desvolta ;
1 aceastA peire de care suntem amenintati
bate deja la uele noastre, oare mai este timp

de a o inlAtura, oare nu ne vom detepta


prea Orzin ? EatA intrebarea dinaintea areia
simtim cit singele ne inghiatit i cA scIptim
pana din mlni.

. .

Tre-

bue sA graben a pune stavilA intre inima mea


si ell ea nu aceste idei nebune sA m6 fad. a iubi
pe un om, care negr9it nu se gAndeste la mine
decitt ea la prietena sa...
SCENA H.
Elena Mihai.

taturor afacerior i ruina generalA. AceastA

crisi insl ne vorbete foarte llmurit, ea ne

Mihai.

Mi s'a spus cA esti in gradinA

i alerg sA te

gAsesc.

Elena (in parte)


Cuin imi bate inima (tare). Buna diminealit Mihai
Mihai..

In sfirtitit am isbutit, eatii-vrt mosioara seApatA.


(1 d hrtiile Matto sul).
Elena (luitudtt-le).

Esti atAt de bun si ai fAcut atAt de mult pentru noi.


Mika.

Sit nu vorbini de aceetea.

A. D. Xenopol.

Elena.

Cu ce-aii putea sit te reeplitteso?


Mihai

Cu aceea de a nu lua pe GugutA de sot.


Elena

Pentru ce stfiruesti atitt de mult?


Mihai.

Pentrucit vei fi nenorocititl

www.dacoromanica.ro

CUCOADTA NAMIBIA. 110DORONC.

125

Elena.

Mihai

Te inseli m'am gAndit bine!

0 1 nu, lasA-me EA me duc 1.. Ce rel.' am fAcut


c'am venit1

Mihai.

Va fi prea tArzia in urmA, nu-yi da frumuseta

9i tinereta cleat aceluia care le-ar cumpera cu


iubirea sa.

Elena.

Mihai

. (in parte).
in mAni p1ingn4.
.

0 Doamne

(ili ascunde fata In

Mihai

Elena.

PlAngi?.

Sunt sigurd cIt mt5 va iubil

Elena .

Mihar.

Cat sunt de nenorocitA 1

Nu e destul s8 fim iubiti, trebue sIt i putem


iubl.

Mihai

Nenorocitl?. . i eu aunt causa?..

Elena.

Voiu sill inima mea sA-1 resplAteascA!

Elena.

0 1 nu

Mihai.

Nu mai zic un cuvent 1

(renatime einditor, pleacA,

remitne).

Mad .

Eleno, te rog, nu voiu sA ved lacrimi in ochii

Elena.
Inte lege Mihai, sunt ireprejurari...(micA Were). De

ce ai remas 9a gAnclitor ?

ni
Elena.

Va trees IDA-me sIt me duo... te rog I (ea.)

Mihai.

Nu ?tiu, me eartit... Nu voiu sA te mai impovArez cu lucruri improtiva vointei d-tale... Mirole ;be, sosit i poate chiar timpul ce perzi cu

mine, ai dorl mai bine...

orthai (dram).

Oare ce se petrece in mine ?.. 0 ! Doamne 1..


Nu cum-va amorul, un amor nebun a alungat a-

micia din inima mea ?.. Nu cum-va in adever


iubesc pe Elena ?. . (mic sgomot). Ce ved ?. . Filip
aleargA cu Margareta in fundul grAdinei?.. De
ce m'am tulburat astfel de vederea lor ? Sangele
mi-acopere f9a... poate oft me iube?te sermana
copilit. A 1 ce-am facut... N'ain simtit niciodatA
pentru densa aceea ce simt acum 1.. Trebue sa,
gAsese pe Filip singur trebue sA-1 opresc a mai
face incercarea cea neghioabA dac'9 pute. (esA).

Elena.

Ce copil esti 1
Mihai.

Ii sArut mAnile 1 (vrea sA-1 is mAna).


Elena (nu i-o di).
Mai still putin 1
Mihai.

La ce ?...

SCENA III.
Gugufd, apoi Gheorglie.

Elena ((Blida-1 mAna).

Gag uta (vine facnd versuri).

Ai dreptate, du-tel (Mihai sAruta, mans vr ea sA WO.


ATa. . .

Mihai 1

bun... bun... i-am facut un cAntee

la sA mai vedera odatl: (citelite cadentat).

Mihai (oprindu-se.)

Ce dore,ti?

Ofl of nu mi-e de-a bunA


Jalnie toatA noaptea
Ca un cAtel la lunA

Elena.

Eliti sup erat pe mine? (urea).

Am tot oftat 9a:

Mihai.

Of! of1 ofl

Eu?. . Nu ?.. Cu ce drept 9 fi ?..


Elena.

Nu voiu sA pled astfel 1 (61 is mAna). Mai stAi

Cocovu 'n poetutA


CAnd cucuriga cAnta
17

www.dacoromanica.ro

CUCOAIWYASTASTA 1:10D0R0NO.

12S

GugutcY, stlind ait-I lege).

Eu gAnclind la rnAtAlutA

Taremi mai place, niC 1

Oftam tot asa:


;

Of! of! of!

Gheorghe.

De bocet li de durere

Apoi dacAli place cueonarle tot de oblojele


sA ai parte.

Dec And pe mata te-am vezut

Guguld.

Par' cA m'a apucat alte cele


Nici n'am mAncat, nici n'am beat!

ToatA noaptea n'am dormit.


Gheorghe.

Of! duducit 7i cucoani


Nu me pedepsi cu-amor
*i deli Bunt pe plac fdli pomanA
CA me sting, li oiu sA mor !
Tare-i frumos I.. Acum sA-1 pun colea si sA

Te dor fAlcile -tare ?


Gupta.
Nu, me, inima I
Ghcorghe.
i-1

trimit ! (il pane in plic).


Gheorghe (intrA cu o catapleazmi in masa).

Te doare la inimA ?.. Pesemne cl-i bolnitA li


pe mine me doare, me due sA-ti aduc o leacA de
rachiu cu chiper!

Cucoane GAgAutti, ti-am adus sA te schimbi la


oblojele 1

Gugulci.

Nu, me... De m'ar insura mai euread.

Gupta.

Gheorghe.

Tare e frumoastt.

Cu cucoana Elena ?..

Gheorghe.

Gugufei.

Ce cucoane, oblojeaoa ?

Ori cu dAnsa, ori cu duduca Zamfirita cea creall.

Gugufei.

Gheorghe.

Nu, mA, cucoana Elena!

Aceea par'cii mai tenerA.

Gheorghe.

Eu credeam, cA vorbea-i de oblojele.


qugufei.

Te dogorqte, cAnd te apropii de ea!

Gugulei.

i aceasta me are numai 20 de anirri... Me,


nu ltii cum sA fac, sa-i vorbesc...
Gheorghe.

Gheorghe.

Ali, pune mAna, e mai malt rece decAt caldA.

Eaca poznit; cum se vorbe7te.


Gugufis.

Gugufci.

Vezi cA nu 'ndrAznesc 1

Dar nu, me, ea, ea cucoana...

Gheorghe.

Gheorghe.

Dar de ce eucoane, GAgAutA ?

Eu credeam, cA oblojeaoa I

augutd.

Gugufee.

Mi-e ru7ine 1

Trebue sA fie grozav de bunA I

Gheorglie.

Gheorghe.

Apoi, drAcoaica cea de IoanA Itie aft le facA


bine de tot I
Gupta.

Ruline ?..
Gugufit,

tii me, ea e invetatA.

Tare esti
prost, me, eu vorbesc de cucoana
;

Elena, i3i. tu...

Gheorghe.

Eu credeam cA de oblojea, dar stai sa, ti-o leg


cA se rAce7te de tot (it leag4).

Gheorghe.

Apoi tocmai dacit ar fi neinvetatA, ar mai incApea ruqinea, dar a7a... Me due euconarle, ci
m'asteaptA cuconul Tache sA umblu la camarA.
(i rc5.).

www.dacoromanica.ro

IIIP

CIICOANA NASTASIA HODORONC.

127

Gugutd.

Gugufd.

A I.

ral, ml...

Cara ?..

Gheorghe (coboarA)

Margareta.

Pst!..

Ce-i cucon9u1e ?
Gupta.

Na, du aceasta

Filip (intrAnd foga).

ai-o (11 in mAna cucoanei Eleni

D-le GugutA, n'ai vOzut pe . cl-ra Margareta ?

Gheorghe.

Gugard.

N'am vOzut-o !

Bine I.. (0 ia, urcA).

DacA te-a intreba

A !.. te-ain prins !

sA nu spui ca-i de la mine!

Margareta.

A 1.. nu asa Daca si-a spud (se strimbl la Ga.

Gheorghe.

gotA). Ins 1.. Stai, Mica odata

Bine I (arca).
Gugutd.

Me I. MO I . (Gheorghe coboarit). Ba

Filip.

si-i spui, dar

Ba nu, ba nu!. .

sit nu-i spui c si-am spus au!

Margareta.

Prinde dacA poti ! (istrx intr'un boschet, Filip dupli

Gheorghe.

densa, ea esit pe la spate, strhbate scena si se ascunde in

Bine! (mai).

celalalt).

Gugupt.

MO 1. MO I. (Gheorghe coboarl). Cum 0 sit-i sPui?


Gheorghe

Faip.
A ! uncle se ascunse?
Margareta.

Cuconii,A, m'a trimis cucA 9u Glgaula Prostea...

Iii!.. (nlip se fa dupa Ulna aceIa jor, dispar.)

Gugufd.

Gugup, Trostea, prostule

A !.. te oiu prinde eu! (ese).

Ghcorghe.

GAgaup,Prostea, prostule ?.. Bine 1 M'a trimis


cuconalu GligAuta Prostea, prostule.

Gugura.

Tare as vrea sA mO joe i eu asa cu duduca


7

Elena !

Fugutd.

(ede).

Dar nu. mO 1.

SCENA V.

Gupta, Nastasia, Friisina.

Gheorghe.

SA-ti dau aceasta, dar mi-a spus sl-ti spun el


nu mi-a spus d-lui sA ti-o dau (urea).

Frasina (vine vorbind cuNastasia fArA s vada pe Gugati),

Oare s'a face cucoan Nastasie ?

Gugutii.

Nastasia.

Me I. mO 1..

Las pe noi ! . Sloim a fAcut treabA bunA ! Eaca


ti-am adus 5,epte pene de cue9 i trei fire din

Gheorghe (ia fund)

Las pe mine, ca doar m pricep i eu la atAta


lucru (esA)

p6rul ei, spalA peptenele lui Gupta*, pune apa


ceea intr'o oalA cu acestea la un be, vir-o sub
patul Vulturoaii 0-apoi sA vezi minune.

STENA IV.
Gagutd, Margareta apoi Faip.

Frasina.

Bine... Ei place lui Gugu0. de se prApAdelte.

Margareta (ultra fuga).

Nastasia.

Ascunde-mA !.. Ascunde-mO, GugatA !.. Unde ?

... A 1 colea !.. SA nu-i spui c. m'ai ve.zut 1..


(so ascunde).

o surprinde).
(0 H dare in scenA )

Filip (s'iiprople inept

Gugufci.

MA ! mO I (Gheorghe coboarA)

nrAtt pe furis). Cole ...

CA are i de ce, bat-o s'o batI, par'cA-i un ei-

re? copt

www.dacoromanica.ro

128

CUCOANA. 1TASTASIA RODORONC.

Frdsina.

cela de Mihai, tare mA tem ca mi-a acrl mierea...


la sA dau zor, de mi s'a face sA m'agAt de Zam-

1Vastasia.

firia (tare). Haide, haide cAte trei la dnsa,

EatA 9i GuguiA!

cit

s'o fi svArcolind ea un qarpe de dorul lui Guguia I

Ce faci acolea, singur ?

Frdsina

GuguN.

Apt, a9a, haidera Otte trei. (es, Fritsina dace de

Of! of! of!..

iamb: pe Ougutg.).

Nastasia (incet FrAsinii).

Acestea 's de-ale mole, m'as prinde cA si ea


s'a ascuns unde-va qi-i buimaca... (mui GurmiA). Hai!

SCENA vr.
Margareta, Filip.

hai, nu mai sta par'cA essti o broascA cAreia i-a

Margareta (vine fuga ab'a resuflind).

secat lacul... Aa e dragostea ce sa-i faci

A ! A I A I. nu mai pot !

(cade pe scam)).

Filip (asemen,a o prinde pe la spate)

I.

Ei acum mai zici ceva ?. Te-am prius, da-m

Asa ne i soarta ori si ce-om face


Nu e scapare, caci purhiu Amor,

floarea.

CantAncl din di:Ambit, joci cutu Ai place


Tanananaoa, intr'un pieior !

Margareta (o schimbil din mac& in mit*.

Ia o dacit poii I

Ce s. i faci nu e scApare
Pro?ti, istq, uriii, frumoi
Sluti cu ghebul pe spinare
Plini de dub, sau caraghi9i

Faip (qe kVA s'o is).


Aqa ? (Vargareta ride, dap& putinit lupta, Filip i apuc
mama in care e floarea). A .

Fie care isi gAseste


Vednd, nevrAnd ac de cojoc

(com o lasA Flip ea lage). Vin I de o ia. (coteqte pe

Margareta (se scoalii.)

Nu voiu, nu voiu... StAi

dau singura!

Filip in thenA).

'ntr'o zi se pomen9te

Flip (o priade).

Foshind ca lemnu 'n foe !

A ! acum nu-mi mai scapi 1


Margareta.

Caci dracu-i dracu sa rizA 'i place


Si. pulchiul cela ce-i zic Amor
CAntAnd din drAmba pe tof 6i face
SA joace durda intr'un picior !

Apoi nu ap !..
Flip (cu araor).

Margareto !
Margareta.

FrAsina

Du-te Gugula, du-te de te mai spilcuelte o leacA,

cere loanei

oil i-o

dea o alt legatura curatA,

cA

Nu ala, nu 9a! (se lupta pup,

o saratA). A I.

d-le Filip !

aceasta-i murdarA.

Margareto te iubesc !

Nastasia.

illargareta.

Vezi bine, O. cAnd te intAlngti cu Vulturoaea,

mai fa-i cu coada ocinului, mai spune-i Cate o

0 ! lasA-m 6, rn'ai suprat

giugiulitura.

Filip.

FArt voia mea, earth-mA !

Gugutd.

Vezi cA, eu nu stiu s fac eu coada ochiului.

Margareta.

Uite m faci sit plang !

Frdsina.

LasA, lasa, ca-i vei placea mato, si asa...


;
.Nastasia (In pa te).

Am arit mai adineoare pe Elena ear cu calicu

Filip.

0 ! nu, nici o lacrimd, eattA-rnA, te roc..0 Mar


gareto . sau plang i eu acum

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONC.

129

earta-m6, ti-a pus cine-va cAlwil in gull, CUM

Margareta (ingenuos).

Te ert, dar sd nu mai faci !

dai ochii cu o femee te proste9ti de tot.

Filip.

Gugut4.

01 nu, nu niciodatit ! (vrea ear s'o sante).

Oft..

Margareta (Ii pune amundoue mitnele pe gurA).

Nastasia.

i ce oftezi aa par'cit sufli 'n foc?..

Nu voiu 1. .
Filip. (sarutAndu-le cu aprindere).

Gugutd.

Margareto I.

Vezi cA...
Margareta.

Nastasia.

Aro. faci? . .

Se poate sd nu-i spui nici o vorbd mAcar ?. .


Filip."

Gupta,.

Margareta.

Era sd-i vorbesc, eu, dar n'am putut, cum am


deschis gura, mi s'a suit un nod mare in gAt

Te iubesc 1..

m'arn inecat 1.

Vrei sA m6 sup eri ear ?

Nastasia.

Filip.

0 I nu, nu, voiu

caticavaler, desghiatit- te omule, vorber


te-i colea sd simtA . Vitduvelor le 'plac barbatii
...mai obrAsnicuti 1. .
Arno.

fi cuminte 1

Margareta.

Atunci, haide, prinde-m6. (esti foga).

Gugutil.

Filip.

Apoi mie mi-e ruine !

A !.. nu i spuneam eu prostului celuia de Mihai

Poftim, din bun teafitr, nebun cum se cade !

eAt e de frumoasd... mi-e draga demi sar


ochii !.. Ba zeu nu e vina mea, i-am spits sA

Nastasia.

Rusiue ?. Atunci fatul meu) sterge-te pe guritA,

Ah !

me lase in. pace ! Ce incAntAtoare copilA!.. Ce


nevinovAtie .. Supere-so Mihai eAt i-a plAcea, o
iau de nevastA i pace 1.. 0 ! ce zic eu nenorocitul de mine !.. Astfel di voiu resplAti prietelugul ?.. (Margareta in verful picioarelor Tine co un paiu
gAdiI6, el urmeath a vorbl i crethnd (it-i

in mint%

ti-o suflA altii de sub nas 1..


7

Gugata.

Cum mi-o sufid

Nastcsia.

Mai asa 1

Sfrijitu cola de Luciu imi stA pe

stomach...
Gugata.

mus(it se tot apAra cu mAnile) Ce dulce privirel .. Cat

e de zglobie !.. dracul m'a pus sa-1 ascult 1.. Ba


z6u e vina lui... Par'cA sunt nebun !. . imi vine
sIt plAng do ciuda !.. A !.. dar nu sunt bArbat,
ce dracu trebue sA m stApanese, sunt destule
femci in lame care .
Margareta (tipit la urediia luit.

Beau !.

Ce spui ?.

0 !. md due sA me omor 1. .
Nastas7.a.

Cautit ti de treabh 1.. Mai bine du-te la ea)


apuc-o din scurt, toach-i din gull ce ti-a trece
prin creeri Ti nu-i da pas nici sIt resufle I Pune-te
langit densa, giugiulqte o, stirutti-i mAna i tot
asa dd-i inainte !..
7

Gugutii.

Filip (sArind drept in sus).


A !.. (Margareta foga rithnd Filip duplt ea). A I.

Vezi cA.
Nastasia.

Bine !.. Priveste : intri tantol, cu nasu 'n sus


si uitAndu:te galeq, ia asa ! . . apoi te apropii, Ci
ziei cu glasul subtire i tremurAtot : sArut mAnile
aici te opre0i, oftezi odatA
9i picioarele i o

SCENA VII.
Nastasia, Gag 1,ta.

Nastasia.

FA-to 'neoaco, par'ca eTti opitrit!.. Ce Doramne

din putere qi te 'nfiori din cre9tet i pAnit'n tAlpi L.

www.dacoromanica.ro

CIICOANA NASTASIA HODOR0110.

180

Guguicl.

Gugufel.

Cum sit mg 'nfior ?. .

Dar 1 .. (ea 11 trage, el o Darla)

Nastasia (tot ce zice face).

Nastasia.

Uitit-te la mine, ia 9a : Apoi zici odatit resuflAndu-te : Ah 1 tare egti frumoasA 1.. Of ! m gAdila la inimi 1 .. Aici o iutegti ... Ti (lei gi dit'i gi
tafa gi lafa, pAnit cAnd odatit incepi sA sufli tare,

sforAi pe nas, ritujegti dintii, dai ochii peste cap,


te faci cam nebun, nu te mai poti stApAni i soe 1
o saruli cu foc 1

A7a, 9a sitrutii-me mereu 1 . .


Gugafel.

Vezi cit n'are sit vrea 1 ..


Nastasia.

Nu face nimic, sirutit-miS cu sila fi zi-mi cA


m iubesti.
;
Gugutcl.

Gugutd.

Apoi ..

Cum s'o sArut ?..

.
Nastasia.

Nastasia.

Nici sA sAruti nu gtii omule ? (i1 alma la alirutat).

DA 'nainte, dit 'nainte, fli mai obrasnic ! ..

Ia aga 1 ..

SCENA VIII.
Aceefi, Elena.

Gugutd.

Dar vezi cA me doare falca! ..

Elena.

Co vas?

Nastasia.

Da 'nainte, dA 'nainte 1 .

Gugurd.

Gugutd

Cat mi-egti de ...

Nastasia (in parte).

Ti 1 .. cit nu mai stAth oleacA, (tare). Tocmai de

Nastasia.

Mai aprins I .. mai aprins 1

d-ta vorbeam, pui9orule, (incet). Te iubegte de-i


sar ochii din cap. Ia-1 de la megtegug cit-i neinvetat bAiatul . .. sit te vd ! ..

. .

Gugut.

Mai aprins ! . . mai aprins 1

. .

Elena.

.Nastasia.

Ce voegti sit zici, cucoanA Nastasie ? . .

Cu foc 1 cu foc 1

Gugutii (in parte).

Gugag.

Tare nu mi-i indAmAnA 1 ..

Cu foc 1 cu foc I
Nastasia.

Dar nu aga 1 Apropie-te de mine, ia-mi mAna,


sarut-o, gi tot inainte !
Gugutei.

Dar ce sa mai zic ? .

Nastasia.

Las cit me pricepi d-ta hotoaico 1 .


Elena.

Ce sA pricep ? . .

Nastasia.

Dec 1 .. cA doar nu esti


de eri de alaltieri gi;

Nastasia.

Zi ce ti-a placea, ca; nu se bagA de saml . ..

reato. (tare). rd las hulubagilor BA ITC giugiuliti 1


GuguVi.

Gugafel.

Zi ce ti-a plAcea ca nu se bagA de samA ..


Nastasia.

Mai apropie-te ! . .

Mai apropie-te ! .
SitrutA-mii 1

Cum ?
Elena (in parte).

E nebunA, femeea aceasta I

Gugurei.

Nastasia (incet lui Gupta).

Nastasia.

Uiti-te mai gale1, ce dracui par'cl n'ai mAncat de trei zile 1 . . Da-i zor, (tare). GugutA are
sit-ii vorbeasca in patra ochi ...

www.dacoromanica.ro

181

CUCOANI NASTABIA PIODORONO,

Gupta.

Elena.

Mo lasA singur ? ..

A!

Nastasia (ince*

SuflA 'n foc tapAn, dacA vrei sA s'aprindA I ..

Alla, atia

...

Gugufd.

nu mO lAsa sA mO rAcesc!..

Gugufd.

Elena.

Vezi cA, eu nu I tiu . . .

Esti nebun d-le!


7

Nastasia.
IncurcA-i, Nichidutit, sA-mi iasA,

titu! .

i mie sans-

Guguid.

Mai apropie-te

(es4).

..
Elena.

Elena.

InceteazA cu aceste cuvinte sau chem aid toatA


familia d-v.

Ce vroiati sA-mi spuneti?


Gugufd.

Eu?. Nimic! . Ba ...


ce mai faci? Bine ? ..

adicA

...

Gugufd.

Stirut mAnile

Cu foc 1 .. (vrea s'o sirute en ails).


Elena.

Elena.

A! .. (Oi trage o paha.). Na . . (eel rApede.)

V6 multAmese 1

Gugufd (tiindu-se de fad).


Valeo . . ValeoL.

Gugufd (in parte).

Cucoana Nastasia, a zis s'o iau rApede...


Elena.

SCENA IX.

Dar! ..

Gupta, Nastasia, Frilsina, Flip, Margareta (via toil fuga, apoi Elena.

Gugufd

Of!. Ah .. Dac'ai lti ... dac'ai titi ...

Tofi.

Ce este? .. Ce s'a intOmplat ear? ..

Elena.

Gugufd.

Ce sA ltiu? ..

Valeo 1. Valeo !

Gugufd.

Palma.

CU, cAt bni etiti...

Ce e Gugur, cc-ai Sift? .

Elena.

Gugufd.

D-le Trostea ... nu te prinde de loc I ..


Valeo I
falcAl ..

Gup(a.

DA 'nainte, dA 'nainte!

Filip.

Elena.

Cum? ..

Ce ziceti?

Frdsina.

Gugufd.

Co fel? .

Mai aprins ! (face un pas).

Margareta (in parte).

Elena kdepArtAndu-se).

Al oe bine-mi pare! (ride).

Vo rogl..

Gugufd.

Ougufd (s'apropie de ea).

Valeol en 61 spuneam ce mO invorse cucoana


Nastasia i dOnsa mi-a tras o palmA ...

Cu foc
Elena (suptiratit).

Ce vrea sA zicA aceastA purtare ?

..

Nastasia.

Ougufd.

Zi ce ii-a plAcea el eu nu bag de samA.


nrmeazi jowl de scenit).

.. Cucoana Elena mi-a dat o palmA peste

(se

Eil . Eil . Las' cA nu-i nimic, ha trece ; e lute


la singe drAcoaica, pesemne cA s'aprinsese, qi ca
sA se recoreascA...

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONO.

132

Frasina.

Ce fel de vorbl-i asta? .

Frdsina.
.

s bath bAiatu.

. .

Ei si ta ce tot te rAnjesti?
2

Margareta ride).

Margareta.

Filip.

Vezicit mama! ..

Nu se poate Elena nu e in stare sA facA astfel de lucru! ..


!

Frdsina.

Taci din gull! .

Naslasia.

Ia nu vA mai burzulu4i degeaba; o palmA, ce


mai treabA!
Aceasta-i dovadA de dragoste .
Frsina.
Ia lasA-me cucoanA Nastasie ! .. Cum a?a, ?

Foarte frumoasA purtare, cucoanA Nastasie .


Filip (Nastasiei).

DacA n'am fi in casA strliinli... Te-a da pe uIt

afarit

Gugutii.

..
Nastasia.

Valet); valeo ! (1Iargareta ride).

Vai de mine, cucoane Filipachi, me faci sit


m'apuce alte celea. SA me dai afarIt pe mine ? .

Filip.

Nu pot crede ... Me due s'o gAsesc

Filip.

Elena (intrnd).

E de prisos

Elena

d-nul spune adeverul I

Nu se poartA cine-va astfel cu oamenii!

. .

Naatasia
Dec I cA doar nu era s'o mAnAnce bAiatul pu-

Faip.

Ce fel? .. Nu te i]4eleg I

pAnd-o .

_Retsina.

Eelena

Cine-a mai vkut una ca aceasta?

Haide, Filipe, to rog sit plecAm chiar acum de

Elena.

D-nA, eram hotAritA sA iau de bArbat pe nepotul d-voastrA, dgi toatA lumea mi se impotrivea,
pentru cd-1 credeam prost dar nu ?i obrazoic 1

aici

..

(ese).

Filip (in parte).

Margareta s'o las ?

Margareta (incet)

Teri.

Cum, te duci, d-le Crinescu?

Cum ?

Filip, (incet).

Elena.

Treceam adineoare pe aici, and d-nul sub cuvent cA voe?te sii-mi vorbeascA, me opre?te incepe sA-mi spue cuvintele cele mai obraznice Ti
la urmA cu sila vrea sA me sArute

0 nu, nu a? mai put trAl farA d-ta, du-te in


I

partea cealaltA, vin indatA sA te gasese I

(ese).

Freisina.

Foarteli

Vezi ce-ai facut cucoanA Nastasie ?


multamese de-91a treabA .

Al .

Nastasia.

Gupta.

Eu fAceam ce me invqase cucoana Nastasia I

rrdsina.

Cum 9a ? ..
Gupta'
D-ei m'a inveiat : dit-i nainte, mai aprins, cu foe,
nu me lass sA me racese ?i pe urmA s'o sCrut

cu sila.

Dar lad, surioarA, cA nu-i a pagubAl Acum afiAiu eu, sA fne cu Mihai Luciu
N'ai teamit
cA altfel nu s'ar fi burzuluit pentru o'a vrut, s'o
sArute bAiatul I Lits4 pe mine i-oiu gitsi altd miread, mai frumoasit mai ... asta era yi betrAna

pentru Gug91; e de 40 yi cAii-va de ani


Gupta.

Dar vezi cii aceasta imi place mie

. .

Frdsina.

Top.

Al .. (Margareta ride).

S'a isprAvit, n'am sA-1 pot insura

www.dacoromanica.ro

i pace! ..

CUCOANA NASTASIA HODORONC.

1BB

Nastasia.

Cugutii.

Ia taci, cueoauit FrAsinito, el doar aunt si eu


pe-aici, de n'a vrea sal ia asta, l'a lua Zamfirita

Nu voiu, nu voiu! Ori cucoana Elena, ori Zamfiri0 cea crea0.1

lui DArzea .

Frasina.

Imi vine sA nebunese de ciudit 1. Are sl-mi remAe fata ne 'nzestratii i pace.

Gugutel.

Cea creatit ?
Freisina.

Nastasia.

Vezi cit aceea n'a vrut! Vai de mine si de

Ia stati, imi vine un gand, m duc la Vulturoaea s'o iau de la mef;teug 1..

mine 1

Frasina.

Gugufil.

D-ta eti de vinii, d-ta m'ai inv61at

sA-i

dau

zor 1. .

Ia vezi cucoanit Nastasie, sparl-o eit-i scoate


jidanul molia in v6nzare i remame pe drumuri...

Nastasia.

Nastasia.

&aft!. &ay.!. Stai, i-am gAsit altit mireasA...

Ateptaii-m6 in odae la d-ta.

(ese.)

Guguld.

Nu I Nu! Nu 1 Nu voiu Asta imi place !

Frhina.
Bine! Hai Gug146, vino incoace I

Nastasia.

Ia tacit Gugutl, maicL.. CAmi Ai vedea-o pe


cealaltit, ai sit crezi ca-i minunitia din poveste:

Gugutii.

Sit ft-4i cit eu m omor, dacit zmu ml-ti insura!


(en).

No. 2.

De stat naltutit
La trup gritsulit
Cu ochi negri codati i vii
Fruntea 'nchinatit

SCENA X.
Mihai apoi Filip.
Mshai.

In. sfirsit eatit-1 singur, de n'ar fi prea tArziu!

$i sprincenatit

Faip.
N'o v'ez nicAirea .. (vznd pe RUUD Mihail (in
parte). Ce-i voiu zice?

Cu obrajii roi stacojii...

Pe mAndra-i fatit
Are-o albeatit

Mihai.

tii cum e toamna brnza de vaci


0 gululita

Si o guy,

Las pe mine!.

bis.

De zeu te bagl in mii de draci.


De gospodinit
Nu-i poti (la vinit

Te caut de doue ciasuri; am de vorbit en tine!


Filip.

Mihai poti sA te superi pe mine cat ti-a placea


dar iti voiu spune adeverul
Mihai

Nu ml iub9te Margareta?

Minuni es toate din miina ei.


$tie nemiefte

Filip (ineureat).

$i franluzeide
} bis.
Coase'n gherghefuri on i ce vrei 1

Una iti vorbete


Te prIpAdefte
Ear do te-apropii cum-va de ea

Sit vezi..
Mihai (in parte).

Ce fericire ar fi ..

(tare).

Spune mai cur6nd I

Filip (in parte).

N'am eurajul sit-i zdrobesc inima!

Doamne pAzeide

Mihai.

Te dogorelte
I bis.
Incitt te frige pe legea meal.

Dar spune, spune odat, m faci sit mar de


nerabdare I
18

www.dacoromanica.ro

CCCOANA.NASTASIA HODORONC.

134

Filip, (in parte)

Filip.

Neleg, a aflat purtarea mea cu Margareta

Apoi... te iubetae!

di

vrea sA me insulte I

Mihai.

Nenorocire! Ce sA fac ?

SCENA XI,
ileeeagi, Elena.

Filip (in parte).

Seracul cAt va trebul sA sufere cAnd va afla! . .

Elena.

Te caut, Filipe!.

Mihai.

Filipe imi 9ti adeverat prieten? Me iubeti tu


indestul?

Muer:.

Eleno, to rog in genunchi! RefuzA acea cAFilip.

Apoi de, Mihai, sunt lucruri care.

sAtorie... fii a mea, vei fi fericitA, nu am avere,


dar am o inimA care te iube0e cu nebunie 1..

Mihai.

Elena.

Trebue sA me scapi!..

Mihai?. . e un vis?. . aud bine acele ce-mi

Ftlip

spui?..

Cum ?

Mihai.

Mihai.

Trebue sA faci tot celi stA prin putiaiA ea sA

0 I da, te iubesc!

me uite I

Elena.

AceastA fericire, nici am cutezat s'o dorese

SA te uite?

Fs lip

Mihai.

Da, Filipe... S'au intAmplat lucruri aici pe care

tu nu le OH

Ia s!ap, ia stap me rog

Nu cum-va ve batep

joe de mine ?
Elena.

FthP.

A! pop sA te sup eri Filipe cAt

Ce ?

placea, dar

nu me pot stepeni (so asverle in bratele lui Mihat )


Mihai.

Mihai.

Elena... sora ta...

Eleno, cAt mO faci de fericit!

Fthp.

rasp.

Cum nu le ltiu, eram acolea...

Dar bine cum, Margareta...

Mihai.

Mthai (ineet).

Cum ?. Ai auzit?.

Te rog, taci, i scape-me cum tttii!


Filip.

Filip.

'Tot, nuli spun cA cram acolea?

SA te scap ?.. (1mfnelte de ri )

Mihai.

Vrea se zice, tii ce inC iub9te?

SCENA XII.
Aceiafi, 247astasia, .Fraoina, Margareta.

Filip.
Cine ?

Frdeina.

A!

MAO.

Elena!

Nastasia (in parte)

Mi s'au incurcat iV3le !

Filip.

Elena?. Mihail nu curn-va nu ti-e bine ?..


EllIot

E atAt de bunA ! Met de drtigMaA.! atet de


simptoare !..

Frdsina (in parte).

SA me fac cA n'am vOzut!.. (taro. CucoanA Eleno, veneam sA vedem de nu s'ar pute irnplica

treaba...

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASU TIODORONC.

135

f=
Nastasia (ince).

Margareta (in parte).

Tatul lui Gugt1A ei mai dA AncA o mosie

Poftim, nu vrea sA me lase, nici sA me mArit


acutn!

Friisina.

Nu mai fii sup eratA.

CucoanA FrAsino, te rog gAnd9te-te cf

Elena.

Sunt atAt de fericitg, cA nu mai pot fi sup eratA,


cucoanA FrAsinA I Din potrivfi, venirea in casa
d-tale mi-a fost cu noroc ! . . Ire infdtisez pe mirole meu! (aratA pe leihath
7

Frtisina.

OdatA cu capu! . . (in parte). Of ! de-as pune mina pe Tachi sA me resuflu, cA mor !.. (ese Wind
pe Margareta care plitnge.)

Nastasia (in parte).

Tori.

AI

Am festelit-o si pace I

Mihai (in parte).

De fatA cu Margareta ?.. Sermana fata

Elena.
.

Nastasia.

Numai trebue sA stAm mAcar o clipA mai mult


in aceastA casA.

Cum adicA ?.. (in parte). SArlli-ar ochii I M'alesei

cu nimic 1..

Mihai (series kind man lui Filip).

Te ai purtat ea Int adeverat prieten ii mu4AFilip.

Da, cucoanA FrAsinA, sora mea are dreptate,


casa d-tale a fost norocirea noastrA. Elena si a
gAsit bArbat care ei e drag si care o iubeste
drept resplatA cA nu poate lua pe d. GugutA, vin
eu sA ye cer mAna dloarei Margareta, pe care

mese !..
Edip.

Vrei sA-ti spun adeverul ?


Mihai.

Ce ?

o iubesc.

Fdip.
Elena.

Mai bine te'necai cu 'n os de paste, decAt imi

Cum ?

dAdea-i astfel de sarcinA !


Freisina.

Elena.

Ce fel?

Veniti, sA plecAm degrabA, dA-mi brau1 Mihail

Mihai (in parte).


Ce inimA nobilA I se jertfeste pentru mine !

(ese).

SCENA XIII.

Nastasia.

Nastasia, Fdip apoi Tachi.

Dar aceasta ?

Fraina.

Vai de mine !.. me mir de d-ta om in toatA


firea I.. Fats mea e o copilA, sA i bagi in cap
astfel de lucru...
Margareta.

Ce copal mamA ?.. Sunt de 18 ani.

Fair.
Sunt prApAdit! Mai jertfeste-te me rog pentru
prieteni!
Nastasia (in parte).

AdicAtelea BA remAn eu cu buzele umflate ?. .


Haida-de, s'alerg indatA la DArzea, poate-o fi pri-

mit respuns de la tata lui Gugutl.

Freisina.

Filip.

Lipsesti de aici, obraznieo !

CucoanA Nastasie, nu e chip s'o hotArim cum-

Nastasia.

Ia lasA surioarl, vai de mine !.. nu vezi el-i

Val cA zeu, sunt in stare 6'0 iau cu sila!


Nastasia (in parti).

a mfirita fetei ?

Oare?. N'oiu putea sA-1 clipAtuese pe acesta ?. .

Freisina.

Ia s'o intore eu de la mest9ug (tare). Apoi dit


moue Filipaehil eu nu niti mai ameeteo l Imi
www.dacoromanica.ro

DAmi pace si d-ta... eapoi cum aunt de supgratit!.. (1fargaretef) Milicl-te de-aici...

CUCOANA NASTASIA EIODORONO.

186

fitgaduise i rnie o sutisearA de galbeni dacA s'a

Filip.

face treaba cu Gupta i dupli toatA munca : ba


hAi in colo, ba hq in coace, ba s'o hotAresti pe

Tocmai despre aceasta vroeam sA v vorbesc!

densa, ba sit-1 mustruluesti pe dobitocul cela cum

Apoi trebue Bit vorbesti cu FrAsinqa, oft pe


mine nu me lasA sit me amestec. (in parte). Dar
am sa me amestee odatA, 9i cAnd m'oiu ames-

sA, &Mt dragostea, i Ia urma urmei m'alesei cu


degetu. 'n gar& !

Tachi.

teca...

p.

Ii dau eu suta de galbeni, dacA vom isbutIl

Nastasia.

Datft-i vorba a7a are sAli imbetraneascA fata

Nastasia.

Dac' mn isbuti ?. Apoi nu me cunosti! Las' pe


mine, una-i Nastasia! (in parte). Cruce-ajutit Dar
cum draeu s'o intorc ? (tare), A !. uite tata-seu
vine intr'acoace, aft i o cerem ki...

la usit !
Tachi.

Faip.

FereascA Dumnezeu!
Filip.

Am cerut-o la cucoana d-tale i d-ei se impo-

Crezi cl...

triveste I
Nastasia.

ti e fricA de nevastA, de moare ; dar sit-1 infuriAm in potriva ei !

Tachi.

AI! nu mai spune 1.

Nastasia.

Tachi (rApede)

Auzi batjoeurA ! Nu mai e do traiu, mi-a scos

Gogemite fatoiu si ea zice cA-i copill de VIA.


Tachi.

sufletul !

Auzi d-ta!

Nastasia.

Faip.
trebue en-ti mArturisesc, ne iubim !..

Ce-ai pAit, cucoane Tachi ?


Tachi.

Ce sA pat, frAVoare ?.. Ia nevasta mea a nebunit si pace!

Tachi.

Asa?..
Nastasia (incet).

Nastasia.

Mai ass,. . . Dar a cui evina ?.. A d-tale, prea


esti fle9cA !

E hotArit s'o ia cti sila de nu

da-o

Tachi,

Zeu ?..

Tachi.

Ce aft fae cucoanA Nast Biel e in stare ta-mi

scoar, ochii...

Faip.

D-ta esti capul familiei...


Nastasia.

Tachi.

Auzi d-ta 1.. Ei !. El ! ia sit flu eu in local d-tale !

Eu, capul?
Nastasia.

Tachi.

Cum adicA, crezi cA eu ?.. Ei hei, nu m'am hotArit, cAnd m'oiu hoteri !. .

BArbatul trebue sA fie stApAn in casA I


Tachi (in parte).

Ba zeu, imi pare cA mai la toll e dimpotrivi,...

Faip.

Vroeam tocmai sA v6 spun cA...

Nastasia i Faip.

Te 'nvoesti ?..

Nastasia.

Cuconu Filip, vrea sA ia de nevastA pe Mar-

Tachi.

Cum nu, cum nu...

gareta.

Faip.

Tachi

AEI! ba Zeu?

A !.

www.dacoromanica.ro

CUCOAN.CNASTASIA ROD ORONO.

Nastasia.

Arna om! Vrea sit zicit vrei

moarA fata
nemftritatA, buimAcitl de dragoste, vrei s'o apuce
vr'o ofticA sau lingoarea neagrft ?

cAnd mft intreceam cu gluma. Ia a7a se sburlea


si mft fAceam mititicii, incAt abia m gitseai prin
fundul sub-patutui I
Tachi.

Dar vezi eft FrAsina mea are nn pAcat.

Tachi.

Pugehe pe

187

FereascA sfantul ! mai bine...


Nastasia (incet).

Nastasia si Fair.

Ce ?..

Mi-a opus adineori fata, verde'n ochi, ca, de nu-ti

da-o dupA Crinescu se otritvegte cu goriceasl!

Tachi (se nit& imprejnr apoi le spune in taini).


LeyinA I

Tachi.

Nastasia, Filtp.

Vai de mine I
In mAna d-tale

A !..
stA,

sA inlAturezi o mare ne-

Nastasia.

Pentrucit nu i-ai tAiat din unghigoare... Stie

norocire I

eft de s'a preface leginatA ai sA vii sA-i sitruti tal-

Tachi.

Ce sA fac?... Ce sA fac, dacA nu vrea.

FrA-

pile ea sit te erte, dupA ce tot ea te-a batjocorit!


Ia rAcnegte odatA la dftnsa sborgit, sA veal cum fti
tree istericalelo 5i marafeturile !

sinita I
Nastasia.

Ce sit fad ?.. Sit fii cocog, nu gAinil, a/ te sbur-

l9ti odatA gi sit zici aga voiu, aga va fi

Tachti

Cum, adieft se prefAcea cft leginA ?

Tache.

Cat pentru asta n'avea grijA


t/hi! ..

cAnd m'oiu ho-

Nastasia.

Mai asa fasolituri

Filip.

SCENA XIV.
Aceiasi, Margareta apoi Frasina

Trebue sA te hotAregti, d-nule TurturicA, e la


mijloc viitorul fiicei d-tale.

Margareta (vine miorliind).

Tachi.

Papa !. . Papal..

Aga ?.. Apoi...

Toti.

Nastasia.

Nu te mai lua dupft marafeturile mueregti cit


. 5'apoi mai mare ruginea; se
laudA la toata, lumea cA ea e totul i co. d-ta etti
un nfttArilu, o gurA cascA... pe care o tine sub

te dud de ripit,
p apue ! . .

Ce este?..
Margareta.

Dupa ce te-a lisat mama pe d-tal m'a apucat


pe mine i pentru co. m'a cerut d-nul Filip 0 eu
i-am spus cit 9i mie imi place...
Fibp.

Tachi.

NAtAritu ?. Guro. caseit ?.. Eu ?. Papuc ?.

Aa

0 auzi, d-nule, o auzi ?.

e vorba ?.. 0 !.. apoi m'am hotArit 1.. Deacum


sA v'atineti

!..

Margareta.

D ei vrea sft. mft ducA la monitstire


Filip.

Aga vezi !.. Aratit-i ce poti !.

Toti.
.

d-ta egti om, nu

A !. .

jucArie !

Margareta.
Tachi.

Las' cit-ti vedea cine-i Tachi TurturicA


Nastasia.

Zice ea sunt nebunA, par' ci d-ei era nebunit


cAnd s'a mftritat !
Tachi.

Par' eft visa pe reposatul Dumnezeu sit-1 'ertel


Ce face ?.. la monAstire?..
www.dacoromanica.ro

CCCOANA NAiTASIA. HODORONC.

138

Nastasia (in parte).

Nastasia.

Ai vezut, cucoane Tachi ?.. Sburlelte-te, nu te


da, cA inteo bunk zi te-a duce i pe d-ta unde-va!

Uf!.. slavA Domnlui !.


Frdsina, (vroind sA ia po Marg )

Doar sA mor eu!.. Miqclte !. .

Tachi.

Zen?.. Apoi... Apoi m'am hotArit!..

Nastasia (incet).

Nu te da !

Freisina (intrA rApede, Fritsinei.)

Cine li-a dat voe sA esi din casi ?. .

SA nu me dau !.. (tare). Femee veal de treaba


ta, eu Bunt stApAn in emit!

Margareta.

Apoi, mama...

Frifsina.

Frdsins.

Al A! Al Imi vine reu

Lipseste, ca-li scot ochi 1

Tachi (utendu-se.)

Tachi.

Cum, sA-i seq. ochii?.. SA-mi Lei fata la mol pe mine nu Itiu undo ?.. Vino 'ncoace

nAstire

Margareto!

Vai de mine !
Nastasia.

Las'o el se fasoleste !. . Ritcneste odatA lapin!


Tachi.

Fasina (ristitit se ritrede la el.)

Cum, ce ai zis 7.

Tachi (incet).

Ia ascultA, sfirseste cu fasoliturile, sau ia-ii catrafusele si esi din casa mea, m'am sAturat sA fiu
gAinA i d ta cucos !

Tachi (moale trAg6ncla-se inapoi).

Am zis...

Frdsina.

Nastasia (incet).

Cum, me dai afarA din casa mea?. . A 1 A 1 A

Nu te da 1

Margareta.

Tachi (incet).

SA nu me dau ?.. (tan ). Am zis sl-mi 1ai fata

MamA !

Nastasia (incet).

in pace !
Frdsina (farioasii, acelaq joc).
Cum indrAzne&iti?.. (Nastasia d ghesuri lei Tachi).

Asa, 9a, ia-o rApede, nu-i da pas, nu te potrivl, cA i foc, ii sare in cap !
Tache.

Tachi.

Oare?

Ia indrAznesc !

Nastasia.

Frdsina.

Asa ?.. Ei lasA c'om vedea noi!. Am s'o duo


la monAstire, mAcar dc-i crApa de ciudA!.. (\far-

Ascultii pe Nastasia, i eu fAceam asa... spari-o


iapAn.
Tachi.

flareta plAnge).

S'o spariiu? (Tare luAnd pe Marg. I dAnd-o mi Filip).

Filip.

Margareta du-te la barbatul t6u, de azi inainte

Aceasta o barbarie !

d-ei, nu mai ii-e mamA 9i nici mie nevastA.

Frdsina.

Te-9 pofti, me rog !

Frdsina (dried furioasi).

A! 98,2.. Bine!. (strigi). Gheorghe! Gheorghe !

Tache.

Ba si-i ineca pofta in Bahlui, cucoanft FrAsinA...

Mu mai plAnge, Margareto !.. Cucoane FIlipe,


eaca fats: ai cerut o de nevastA, ii-o dau!. CAnd
me hotAresc eu, apoi I.. (.11argareta merge in bratele
lui F lip, multAmire mare a Nastasief).

Nastasia.

Nu te teme, se preface !
Frdsina.

Gheorghe ! Neculai !.. IoanA !.


Gheorghe (intrind).

Faiy.

0; cAt aunt ae fericit

Poronc4i ?

www.dacoromanica.ro

CUCOANI. NASTABIA I1000RONC.

Frasina.

189

Tachi (dreendu-si gland).

Spune sA-mi pue caii sA me ducit la frate-meu!


Naslasia

Ce mi-ai &cut ?. . Dar co poftesti sA mi faci


mai mult ?.. SA mi duci fata la monAstire?

N'o slabi I

Frda:na
Tachi.

Ce te potrivesti, ziceam 9i eu asa .

Sit n'o slabesc ?.. CAletorie sprineenatit!. Sit


vii inapoi cAnd te oiu aduce de mitnii I
Fraina (mai ditmolitA.)

. .

Taehi.

Pentru ce te ai impotrivit, me rog, i n'ai vrut


sA dai pe Margareta dupA d nu Crinescu ?

Vrea sA skit vrei sit ne despartim ?

Frasina.

Nu m'am impotrivit... dar eram superat de istoria lui Gugup.... (in parte). A ! . . mi i inclpea
tu pe manit... vai de pielea ta I

Tachi.

Chiar asa!
Nastasia (incet).

Bravo! Nu te da 1

Tachi.

Vrea sA zica, dacA nu s'a gad nici o proasta


ca sit impArechezi 'pe Gugtql sit mi remie fata

D-nulo TurturicA !..


Margareta.

nemitritatit?

TatA I..
Tachi.

Nu e treaba voastrit L. Nu v'amestecali 1.. Sunt


grozav cand me porneso 1. .
Frahm (in parte)

Te poftese !

Sant in stare 1.. SA nu

te mai amesteci sA-mi incurci trebile. (in parte).


Spuneam eu o'am sit n2amestec odati i cAnd
m'am amestecat...
Frasina

Bine, Tachi, nu m'oiu mai arnestoca! .

Uf 1 imi vine sit piesnescL.

Tachi (mlindru).

Haide de astit'Aat57 te ert t

Nastasia (incet FrAsi el).

Moae-te, drAgutA cucoanA Fritsinit, moae-te pitnA

i or trece toanele, s'apoi inverteste titirezul!

. .

. .

Frdsina (in parte).


Am sA i o scot pe nas, aceasta!

Frdsina (blitudit).

SCENA XV.
Acdasi, Mihai, Elena mai pe mina $loim.

Cum, Tachi, me Iasi sit mit due ?..


Tachi (uititudn-se).

Elena.

Apoi de FrAsinip. . .

Haide Filipe, aunt gata!

Naslasia (incet laf Tachi).

Filip (vrnd sit piece en Marg.)

Nu te muea, cit te leagit cu tulpanul la cap I

SA mergem i eu sunt gata 1

Tachi (in parte).

Cu tulpanul ?. . (tare). Ia-si catrafusele 9i s'auzim


de bine I

Taciti (oprinda-1)

Me rog, mit rog, stAil nu-mi lua fats pe nemaritate .

Ft.daincs (blindit de tot).

Dupit co am trAit douezeci do ani impreuni ?

Elena, Mihai.

Cum ?

Tacit+ (in parte).

Miti,.. mai Dar stii

cit-mi cunoaste bine


nevasta, hodoroanca asta ?.. Par'cit nu-i cea do
eri !.. Ei apoi bine cit i-am afiat mestesugul L.

Tachi

CucoanA Eleno, ve cerem ertitciune de purtarea prostului celuia i ve rugitra sA nu v6 duceli


din casa noastrA pAnit nu s'or face nuniile ! . .

Frd3ina

Elena, Mthai.

Tachyt, ce i am fitcut eu, de ts-ai superat asa ?

Care nu4 ?

www.dacoromanica.ro

110

CUCOANA NASTASIA HODORONC.

.Nastasia.

A lui cuconu

lip cu Margareta i a d-voastre.


Elena.

Cum, vrea sit zicit ?

(Trece

vorbeste incet en

Filip i Margareta)

Margareta Tur . i cAte-va puncte (Ini Mibai).


Tu ai crezut CA e TarturicA si ea era Turtescu!
(Din non ris, cei care nu titin cer esplicatie qi Is um/ ris

Bfihai (in parte).

Saracul Filip, eu l'am nenorocit 1

(Ris general i joc de seen& intre perseanele care qtin intlimplarea).


.Filip (cetind).

general).
.

gloina (venind rApede)


. Chicone Tirtirichi, unde eqti
teranile di pi advicatili lor? Oi vei mir ! . .

Chicone Filipe .

Filip.

Numai tie Mihai trebue sit+ multimesc

. .

Toti.

Mihai.

Dar ce-ai pAit Ioim?

DragA Filip, te incredintez cA.. .

Mthai (in parte).

Margareta.

Cum, d-nu Lticiu se insoarl cu d-na? Dar cea

Au aflat jidanul 1 ..

eu scrisoarea ?

pin?.

Par' chi iu

Mihai.

Negrelit a voit od.i batA joc de mine i me-

ritam ... SA uitArn dar amundoi acel trecut

Id 1

. .

ytii

.. Oi .. 011 .. 01

ferflihter

(esplica)ii intro bilhai Flip gl Elena).

(ln

Te rog inapoelte-i scrisoarea s'o rupA sin-

Ceilalti.

Ce vrea sA zicA ?

eurA 1..
No 4. ,Floim.

Margareta (luAnd-o)

Pe inimi mi sgAreetlti

Ce-i asta ?

Oi vei di cap a niu

Mihai.

Scrisoarea d-tale !

Toti.

Dar ce-i, ce ai, grA9te ? .

Margareta.

A mea ?

qloitn

(deschide).

Oi vei, par' chi iu ytiu ..

Mihai.

Aeea de la pension?

Asela

Frsina.

Vei 1

Cum de la pension?

oltih chini
care-ai chimpirat

Sineti di pi mini
Oi vei ne-ai in?ilat

Margareta (ride tare.)

Ha ! Ha ! Ha scrisoarea dloarei Margareta 1.


1

In manen gaten leben


Veil vei ! Oi svarter iur !
Ih hab noh ni?t gheseen
A zoi a slater spur 1..

Teti.

Cum? ..
Mthai, Filip.

Ce fel ?
Mihai.

ImpreunN.

N'ai acriso d-ta ?


Eu ?. .

qloim

Toil.

Margareia.

01 vei 1 veil vei I vei


PAralute-a niei

Mihai (in parte.)

Oi veil veil veil veil


L'ai pierdut pi ei

Cum se preface de bine 1. . Saracul Filip !

. .

IL Tuti.

.112argareta.

E scrisA de dloara Margareta Turtescu, guveinanta noastrA .

MAi, dar ce e, ee-i ? .


De tipi mereu vei 1
Chiar ea un cotei
FAr sA ftirn ee vrei 1

Noi nu tim jidovette


Vorbete lAmurit

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONC.

141

$/oint.

qt. ioi

Dichimentrile seli di pi chiconu Filip chi ipu-

Vei ! Slolin se prApadesti

techi pi icprili !

Tog.

Dar ce e, ce-ai pAtit?

Rastasia.
A!

loini

M9ia sa Bulboace
Acum in ai aflat
Cinci mii de galbeni face
Cu ochile ligat.

. acum inteleg !
Tachi.

Eu nu 'nteleg nimic

Frasina.
Cum, i le-a luat cu sila ?

Si Rifehi, balabustA

Foim.

Chind i ai spus e'ai pirdut


Ai dat pi mini bustA
Oi vei chirn m'oi bitut ! ..

Cu Bile, cu sila !
Mthai

De ce mint!, jid.ane ? . Mi le-ai vndut de bunA


voe, dovadA cA ai luat paralele i ai declarat in
tribunal

Impreanii.
Too.

qloim

Oi vei ! vei ! vei ! veil Ce tot strigi, vei ! vei !


Perciunasii niei
Si nu spui ce vrei!
Oi veil vei ! vei ! vei I Ce-a patit si ce i ?
Ce-ai pita pi ei!
Bre, dar prost ovreiu ! . .

Poftim parali, mi rog 1 .. In n'ai luvat nici o


para, nu i sti, n'ai vizut ! auf man .tAtas I
Mihai.

Sfirseste jidane !

qloim (lui Filip).

Unde-i, unde i advicatile, chicone Filipe ?

7oim.

DA-mi dichimentrile, chi strig ghivalt de se

Filip.

stringe toi jidovi aice !

Care advocat?

Frsina.

?feint.

Vai de mine, in casa mca ?

Arla di piste musia iiranilor a lui.

Mthal.

Mihai

A I Asa! ..

Ce vrei cu d6nsul?

Nastasia (in parte).

A I Ghini chi ti ghisesc aici. Am aflat iu ghiseft a d tale ! .. Chic ne Filipe, aista ne-ai inselat pi amindoi !

Doamne, bine mi-ar pArea sA i tragA o batae


j idanii 1

Mihai.

Vrei ducumentele ?

Tote.

Atunci eatd l

A ! cum ? .

Zici cA te-am inselat ?

i le dau ! (scoate un pistol si 1-1 aratA

pe furhi )

El nu esti advicatili, mi- ai spus franoile, el elti


un alhAroiule.
Mihai

7oint.

(rezAtul cg suet hArtiile se rApede sit le la, vAzilad pistolu so retrage spAriet.) Vus ? . . Vei I . Vei ! ..

Un cuvnt de vei mai zice, to zdrobesc !


7067t.

Dar de ce ? .. DA mi dichimentrile ind6rAt, chi

eli esti a niu

Mihai.

(Jac Ca pistolul, de chte or] loim vrea sit fad sau


respunza, alt ceva decitt voeqte Mihai).

Co nu vrei

le iei ?

Top.

Ce doeumente ?

Nu 1, nu-i, nu-rai trebii.


19

www.dacoromanica.ro

Bit

sA

OIICOANA NASTABIA HODORONO.

142

To(i.

q10110.

Vus? .. 50 de galbeni ?
Elena, ha ? . .

Apoi atunci jidane, ce tot urli aid ?


$lonn.

China dracu se nu-i urli ?

Nu-i,

dachi

nu il..

. .

D-ta iei pi chicona

Tot!.

Asa,

loim

Mihai.

qloins Cn paste).

Fii toii marturi, ca sA nu mai fie vorbi in


urmit I

Ha ?
Ie furlte ich! Ider timer copf !
Nu, mersi chicone . . sit' fie di ghini I

Tori.

(tare).

SCENA XVI.
Aceiafi, Ioana apoi Gheorghe, Gupta'.

Da, da, suntem marturi !


Mihas.

Mi-ai vendut sau nu de bunA voe, dreptnrile


ot sinetul ce aveai de la Filip Crinescu ?

CuconitA !

Iouna
CuconiA !
SArip

qloim.

Ce este ?

Ce este ?

01 ! Oi I Da, da ai vindut! Ai vindut !


Mihai.

Ai primi top banii cu cAt ne-am invoit?

&sip

Toti.

loana.

S'a apAnzurat eucon9u1 GuguiA 1


Toti (spAimitintati).

Dachi ai prima banile ? N'ai pri


Nu-i, nu-i, nn i, ai prima, ai primit tocmai pi tocmai mi
rog ! ..

A1

Iu ?

Nastasia.

Mihai.

Dee !

Tofi?

alta acum I
GheorgIsi

qloim.

Toti !

Frassna.

Vol de mine!

Eaca poznA ! (aduee pe GugulA eu o franghie de et .

Tot!
7

Tori.

Mhni.

Mai ai veun fel de preterqiune asupra mea ?

Cum ? Ce fel ? De ce ?
Frdsina.
Gugup, 1 Guguitt

Nu i, nu-i, dar bagA chistoli pi bisinar !

Gugutli.

Of ! De ce nu m'ai lAsat sA mor ?

Mihai.

Cum ai zis ?

$ioirn (tremurind).

Oi vei, me stringi frichi dipi voase par'chi-mi


N'ai zis, n'ai zis nimic ! .. A rihnen avali in tatAna pi Tel care ai fieut puphi i chistoli I

toarnA voloi hiert dipi schinari I


GuguAt MaicA I

Tot'.

Atunci la co dracu te vAicArai ?

To chi

Dar de ce vreai sA te gAtui, omule ?

'Warn.

Vaister, ah vus ?

Gugutd.

Mihai (incet.)

Acum drept resplatA ai 50 de galbeni la mine,


sit vii acasA dupA ce me voiu cununa cu Elena
sit

dau.

PentrucA me ducep de colo pAnA colo ca sA


me insuraii, l eu tot neinsurat remAn
Elena (incet)

0 I Mihai din ce m'ai scApat I

www.dacoromanica.ro

CUCOANATASTABIA HODORONO.

143
mama,

Ifastas'a.

Frsina. (citellte).

Dar nu ti am spun Guguth, maicA, cA am sft-ti


dau o nevastA cAt zece ?

hotarit sA I ia fata lui DArzea" (triturHito Berlsoarea)

FrAsino nu mai cAuta mireasA lui GuguA, s'a

Al Al am perdut tot! .. vedeti ce ati facut!

Gugutii.

Eu nu iau, decAt ori pe cucoana Elena, ori pe


Duduca Zamfinta cea creatil!
Nastasia.

Ei eaca sA nu mi zici mie Nastasia, de nu ti-oiu


da pe Zamfirita cea creatAl

Tachi (hand scrisoarea.)

Las cA am eu cu ce sA-mi inzestrez fata

(citeste). Luati pe Guguta qi veniti BA facem nunta


aici! (trinteste scrisoarea). VorbA i sA mai chel-

tuesc si bath degeaba acum cu nuntile altora!


7

Filip.

Gugufa.

CAnd ? .. Nu voiu sA mai astept I .. Ori me in,


surati, ori me omor I

LAsati ci nu mi trebue nici o zestre !


Margareta (care Inane serisoarea qi o cites)
AI

Top'.

Tori.

Cum, acutn indatA ?

Ce este?

Gugufet.

Da, numai decAt, vroiu sA me 'esor numai decAt !

De, acum indatA, n'ai cu eine

Margareta.

EatA, eatA, ce mai zice (se string toti imprejurol ei.)

Fagaducala care am dat o pentru Margareta o


o tin, in zioa cAnd s'a mArita ei dau 5000 de

Nastasia.

galbeni!"

Toti.

Gugutei.

A I .. Bravo !.. Bravo !

Nu ftiu eu!
7

stii
una?.. DacA vrei numai decAt...
,

Me insor cu duduca Zamfirita a lui

Cum ?

cuconu DArzea?

Gagulci.

Alminterea me omor.

Nastasia.

Asa Ei, ati vezut cA unde-mi vir eu nasul BA


isprAvelte lucrul cu Isaiia dAntuelte !
!

Nastasia.

Apoi fiinda cucoana Elena ia pe cuconul Mihai, Margareta pe cuconu Filip, n'am remas decAt eu nemAritatit
tti dacA vrei sA me iei .

Tachi.

Vrea sA zicA dA zestre Margaretei ?.. Ce om


de ispravA!

GruguN.

Freisina.

D-ta eti prea betrAnA !

Da; Tlehita si dacA i vorba asa


stiti una?
)
Hai sA facem cAte trele nunti acolo !
7

Nastasia.

Dec !.. In zioa de azi asa e modal tinerii iau


babe si mosnegii fete! Ia mi.oiu mai face si eu
cAte un benghiu pe ici pe colea, m'oiu mai zu7

grAvI o leacfi, ineAt oiu pArea de 20 de ani.


Gheorghe.

CuconitA a adus un rav9 de la cuconu lordachi !

Gagurei

Nastasia.
AdicA

Filtp, Elena, Millar; Margareta.

Te 'nvoesti?
Frtisina.

Apoi pe semne, tot cuc9ului ei este dat ad


cAnte, nu gAinei !
fie!

DacA vrea Tachi 9a, aE.4a ad


Tori.

Friisina.

Ce fericire !

Adu sA vedem !

Ce fericire

Tachi (in parte).


Tachi,

Oare ce o fi scriincl?

Ti
reu imi pare cA n'am ftiut treaba aceasta
mai de mult !

www.dacoromanica.ro

CIICOANA NASTASIA RODORONCMIGGLES.

141

arnestec nedescris de cordele, aluri, blane

Final No 5. (de la actul I-lu.)

Unde-mi vir eu nasul, nu mi 1 vir degeaba (etc.)


(se reia numai eupletul al 2-le).

Vaduvite tinerele (etc).


(La stitlit Nastasia ii

anti cupletul

Chor general.

Improtiva soartei pcqi lupta dar geaba,


Ce e scris se 'ntAmplfi, noroc ca-i pe plac
treaba
2l cA, 'n veselie se afirseste
)
CAci toata tingirea i a gsit capac !
7

(sfirlit).

G. Bcngescu.

i vOluri. Nu so auzea decAt vuetul rotilor,


i acel a ploaei care bate deasupra pe imperiall. DeodatA diligenta se oprl i glasuri
diferite sosir6 pitn la urechile noastre. Conductorul incepnse o convorbire din care fArmAturi cam de aceste : podul e rupt, apa e

naltA de 20 de picioare, nu se mai poate


trece," strAbAteau pAnA la noi, predomnind vu-

etul furtunei. Urfa, apoi un murmur neinteles, 1 o voace misterioasA, pornind de pe


cale, dAdt sfatul urmAtor :
Cercati la Miggles.
Pe cAnd deligenta cArnea cu incetul, noi
intrev6zurAm pe cAlluzul nostrn. Era calare
i la moment dispart in iroaele de ploae.
Eatl-ne pe calea care conduce spre Miggles
Cine i uncle este Miggles? judecAtortil, sin-

MIGGLES.

gurul om competent dintre noi, nu-i amintl


acest nnme, en toate eti se lAuda c cunoalte
tara pe deplin. Co16torul din Virginia credea
cA Miggles trebue O. tie un otel.
Noi ian

trad. din Bret-Harte.

Eram opt, num6rAnd i pe conductor. 0


vorkt nu eise din gura nim6rui in cursul celor
din urnaI eSe mile, decAnd sAriturile grelei
diligente pe calea sapatA cn hopuri, intrerupsese ultima citatiune poeticA a judecatorului.
LAngA judecAtor, cA1dtorn1 cel gros dormea en

capul rAzemat de bratul s6u, trent in cureaoa


trAsurei, 1 alcAtuea astfel un obiect moale,
fOrA forml hotAritA, ca nn spAnzurat desflcut de treang. Pe scaunul de dinainte, de
asemene, dormita dama francezA, pIstrand
ins oare care sfiall de posa sa, precum se
vedea din punerea basmalei cu care ii aceperise fata pe jumittate. Doamna din Virginia City, cMAtorind cu sotul ei, perduse de
mult ori -te urma de individualitate, intr'un

tiam alta, deal ea inundatia ne oprea din


toate pArtile i cZ Miggles era limanul nostru
de scapare.
Dupft o blevititurA de zece- minute, pe un
drum lAturalnic 1 ovAlat, pe care abia putea
trece deligenta, ajunser6ra dinaintea unei porti
bine inchise, ferecate, en zAvoarele trase si
care ineheia un gard n4lt mai bine de opt pi-

Era vederat el sosisem la Miggles.


Era vederat cA Miggles nu tinea otel. Concioare.

ductorul se pogor3, sgudul poarta. Poar ta era


inchisi de nklejde.
Miggles ! he ! Miggles !

Nici Un respuns.
Migg-les ! mai rAcni conductornl, pc un

ton din ce in ce mai stp6rat.

www.dacoromanica.ro

MIGGLEB.

Miggles, rostl curierul cu glas mai duke I


0 Miggg! Mig !
Miggles, in crude, nesimtire, nu respunse
nici asta data; judecatorul care Wage geamnl
in jos, scoase capul pe oblon si incepi un ir

de intrebari care, dad, ar fi primit un respuns litraurit, ar fi putut lumina pe deplin


acest mister ; dar pe care conductorul l'a in-

inldturat ziand ea ne face mai bine

li

ne

sculam en totii si sa strigam pe Miggles. Ne


sculargm dar, si strigar6m in chor: Miggles !
apoi, fie care in parte, si dupa noi, un Irlandez
suit pe imperiala urla : Maygels. Auzindu-1

am pornit Ia ris cu totii, i pa and rideam


conductorul ne zise :
Tacere, ascultati
Spre mareaa noastra, mirare, auzir6m din-

colo de gard chorul lui Miggles repetat din


cuvnt in euv6nt, si fie 'care Miggles a parte,
si Maygells final si saplementar.
Ce echo ciudat, zise jadecatorul.

La dracu, Miggles, ajunge I arata-te !


tuna conductorul. Fii 0111, Miggles, nu te
juca de-a baba oarba. In locul tOn, de sigur
n'as aye inima de suguit urma Yuba-Bill,
care, de mania, tropaea din amundoue picioarele.
Miggles ! urma o voace misterioasa, o
Miggles !

Iubite domnule Mighail, zise jadecatorul cu


glas duios, indulcind pe cat se poate, asprimea

acestui nume; baga de sama, cat e de crud


a refasa, la niste fcmei slabe, un aclapost in
contra injuriilor timpului. Glasul sa fa insa
acoperit de o suma de Miggles, incoronat and

cu un hohot de ris.
Yuba-Byll nu mai stitea Ia indoeala. Ridicand o peatra mare el culea poarta la pa-

145

m6nt si intra in curte dimprenua cu calluzul.


Noi urmaram paii bor. Nimic nu s'arata.
DELIA niste tufari de rose pe acarora frunzis
se scurgeau picaturile de ploae i ne stropeau,
putur6m, cu tot intunericul, sa intelegem cft
ne aflam intr'o gradina. S'atata tot. Ajungnd dinaintea unei cladiri de lemn lungareap, i iregulara.,cunoti pe acest Miggles?
intreba judecatorul pe Yuba-Bill.

Nu, si n'as fi prea doritor de-ai face


cunosthita, respunse, en ton sec, Yuba-Bill,

care, prin absenta lui Miggles, credea a se


insulta in persoana sa, intreaga companie a
diligentii pionierilor.
Dar atunci ? . . observa judecAtorul, en

gandul la poarta asternuta pe pam6nt .

Ei bine ; intoarce-te in deligenta. i as-

teapta pang, vei fi presentat... en unul intrn...

si zicnd, deschise ua de la casa.


Urmaram i noi pe conductor i pe alarm,
i ne aflare'm inteo camera lungareata, luminata numai de niste taciuni a unui foe ce se.
stingea. Flacara tremuranda facea sft apara
din dud in cam', niste desemnuri bizare care
acopereau paretii de sus Omit jos. Dinaintea

earninului, sta o flino intenn jilt mare.


D-ta eti Miggles ? intreba Yuba-Bill.
Omul de pe jilt nici vorbi nici se misca ;
atunci Yuba-Bill, plin de manic, inainUt spre
cl6nsu1 si intoarse spre obrazul lui, felinarul
de la trasura pe care-1 adusese in mana. Era
obrazul unui om imb6tranit inainte de timp,
en sbareituri numeroase si adanci, si en ochi
foarte marl, care exprimau solemnitatea nemotivata pe care am cetit- o in ochii cucoveicilor.

Acesti doi behi holbati se primblau dupa


flgura lui Bill, pang la felinar, i se atintirg

www.dacoromanica.ro

MIGGLES.

146

insfirit asupra acestui obiect luminos. Bill


intrebuinta toga aria sa de snflet pentru

a-i stapanl mania.


Eti surd, Miggles I in tot cazul tin

a nu eti muti. Yuba-Bill sentara de limr


pe strainul venerabil, care in ochii notri inspaimantati se &ea jum6tate mai mic decat
forma sa d'intai, i. se lag s caza in jos ca
o movila de vetminte.
La dracu! striga Bill, retrag6ndu-se

de la lnpta en desperarea in suflet.


Atunci jadecatorul inaina, i ridicaraa pe
aceasta fiina, lipsita de oase, spre a o pune
in positinnea primitiva. Bill, cu felinarul s6n,
fi trimip pentru a inspecta afara, caci era
peste putinta a crede cit neputinciosul sa pima
tral singur in casa ; ear noi ne aezar6m cu

totii in jarul caminului. Judele care, reekpatase toga autoritatea sa, i care nu incetase de a desfaura talentele sale de conversatinne, sta dinaintea noastra en spetele intoarse spre foe, 1 se adresa astfel catra, un
juriu inchipuit :
Este vederat ea stimabilul nostril amic,
aici present, se afla in conditiunile descrise
de Shakespeare, adica ea frunza galbena 1
vetezith; sau cA este cuprins de o slabaciune

prematura a facultatilor mentale i fisice !


Cat despre iutrebarea dna el este in adevr
Miggles.

. .

Aici judecatornl Iii intrerupt prin: Miggles,


o Miggles, Migglesy! Mig ! rostite en aceleai
intonatiani neobicinuite, care deja mirase urechile noastre. Tin moment ne uitarm unii

cleasupra caminulni, pe o scandura sta intr'un

picior o Ord mare, care de la o vorbire rapede trect la o Were mornAitalit. De sigur
pe (Masa am fost auzit-o de pe cale, i amicul nostru din jilt nu era respunator de aceasta, abatere de la regnlele politetei. Yuba-

Bill, intors de la cerceari zadarnice, nu se


indupleca a crede pe deplin aceasta almacire, urmand a observa en sflall pe paralitic.
El aflase un adapost pentra cai, i se intorcea, murat de ploae 1 plin de neincredere.

Done pote jar imprejur, nu-i alta, fiinta


omeneasca, afara de d6nsul, i-o tie prea bine
acest lAtran iret. Credinta majoriatil era
insa mai intemeiaa 1 se vadl peste putin,
cad able Bill incetase de-a murmur& se auzI
un pas rapede, i fo.nitul nnei fuste ude prin
coridor. Ua se deschise ica fulgerul luminos

al dintilor celor albi, en scanteia ochilor Cebu negri, en lipsa totala de ceremonial san
de sfiala, o t6n6r6 femee intl.& Ea deschise
ua i, gafaind, se razema de d6nsa.
Cu voea d-voastre, en stint Miggles.
Miggles era acea femee en ochii de foe, cu
sinul bogat ! Rochia, de stofa ordinara, albast/A, uda din toate partile se lipea de nite
forme statnare a caror frumnsete, ea in zadar
cerca BA le ascunda. De la capul cel adapostit
sub o palarie de marinar, pan la picioarele cele
mid en fine incheeturi, ratacite intr'o pareche
de ciubote marl, barbateti, totul, la dnsa,
era gratie 1 stralucire.

la altii sparieti.

Astfel Miggles ii ridea de noi, in modul


eel mai voios, cel mai deschis 1 mai firesc

Judecatornl mai ales, se departa de la locul


seu anzind cA voacea 'Area ca plead drept de
dupft um6ru1 Sen. Dinapola lui, in ado*,

din lume.
Ascultati, WO, ne zise ea c'un glas pripit, tiind retina cea micutft in lold, fart a lua

www.dacoromanica.ro

BUG GI ES.

sama la ingaimeala noastrit care nu afla o


vorbg de_ zia, 1 la complecta demoralisatinne,

a lui Yuba-Bill, a egruia trgs6turi luase espresinnea nnui estas 1-ostesc; ascultati MeV :
eram la done mile de aice clnd vol v po-

goreati in vale. Am socotit a poate v yeti


oprl la mine i am alergat tot drnmul, tiind

147

Miggles aruncg, o clutaturg, rApede i piing


de des6dere asupra celor done dame care egl6toreau dimpreung cu noi, i care, dupg cum
observasem deja, flu impArtgeau admiratiunea
generalg, i zice serios :

Nue Jim.

Urmg, o tacere... Damele2,se apropiar6 mai


tare una de alta. Virginianul se nits, tintg la foc

eata de ce gafgesc, aceasta-i scuza mea.


Miggles scoase pMgria de muama cu tin
aer istet, stropindu-ne en o adev6ratg until
de ploae, vra s aeze Oral sburlit, i lg-

Cu persistenta, i vecinul stu, urieul, pgrea


ca-i intoarce privirile in sine spre a afla un
ajutor in aceastg criticg imprejurare. Dar risul
lui Miggles, care era molipsitor, rump6nd tg-

sand sg cadg done spelce, riAnd ca hohot,

cerea :

ci nu-i nime acasg, afarg de Jim i . . .

se aeza. langg, Yuba-Bill cn mg.nile incruciciate pe genunchi. Jadecgtorul egpitand cel


d'intgi mintile, incep sg fad, un compliment
extravagant.
M6 rog, dg-mi spelcile de jos, zise Miggles cu seriositate.

0 jum6tate dazing de mlni se incglcid pentra onoarea de a presinta spelca frumoasei ei sthpgne. Miggles trednd in cealalt parte a eamerei, aJntI privirea asupra ochilor solemni ai invalidalni, care respunser6 en o espresiune de care nu i-am fi
crezut capabili. Viata, intelepciunea, iluminarg de odat g. acesta fata vestezitg.

Miggles

rise din non, un ris de o neobic1nuitg eloqaentg, intordnd earl spre noi dintii cei
albi i ochii cei negri.
Aceastg nenorocitI persoank incepil ju-

decgtord cu sfiall este dar .


Jim, respunse scurt Miggles.
Tatul d-tale ?

Nu.
Fratele ?

Nu.
Barbatul ?

Ai, zise ea, trebue sg vd

fie

foame.

Cine-mi va ajuta pentra a preggti ceaittl ?


Nu lipseau oameni de bung-vointa. Dupg
putine momente, Yuba-Bill era ocnpat ca i
Caliban, la carat vreascuri pentrn Miranda,
i calguzul la rgnit cafeaoa. Asupra mea
czii sarcina delicatg, de a tgla slgnina in fell
subtirele. Judecatorul ii reserva rolul de a
da sfaturi cu limba liii voioasg, i uoar1 de
inv6rtit. Cand Miglles, asistatit de judecgtor
i de Irlandezul de pe imperiala, sfiri de pus
masa, impodobitg en o sumg, de farfurii 1 de
castroane, noi toti eram deja voioi, en toatg
ploaea care bgtea mereu in geamuril en tot
v6ntul care in v6rtejuri genAnde, entriera
caminul, cu toate eg cele done dame opteau

retrase inteun colt, i a tarca de sus de pe


sandttra, ingitna prin tipete ascutite i ironice convorbirea ce urma intro cola done stilpuri de yirtute. La lumina focului care acum
incea, noi putur6m constata ct pgretii erau
acoperiti cu jurnale ilustrate coordonate cu
cu un gust i o intelepciune en total femeeti.
Mobilele din camerl, evident improvizate se
compuneau din cutii de lumintiri i lazi de

www.dacoromanica.ro

MIG GLES.

148

acoperite cu nit cit de coloare vie,


sau en piei de dobitoace selbatice.
isteatit a poloboculni en fAing. Toate ama-

Acesta-i cAnele men pAzitor ; nu ve temeti,


nu mucA, adaogA Miggles vezend pe cele doue
dame el fugise spre a se ascunde intr'un colt.
Aa-i, moule, zise ea, cAtr inteleptul Ioachim?

nnntimile acestei camere ni apgruse pe cat


romantice, pe atat de o curAtenie farl path.
OspItul fa pentra Miggles inainte de toate

DupA ce hrAnl i dah earl pe Ursa-Minor, sa ye spun, bAeti, continul Miggles, ati
avut noroc c Ioachim nu se Oa la postul

un succes de bucAtArie, apoi un succes de spi-

sea cAnd ati sosit aiei.


Dar uncle era, intrebA. jadecAtorul.
Ca mine noaptea el merge dupA mine,

mArfuri,

Jiltul lui Jim nu era deal o variatiune

rit.

Ea conduse conversatia cu un tact ne-

obiclnuit. Punea singurA toate intrebArile, insl

pe nu ton de franchetA care indepArta ori ce


indoeall despre buna ei credintl; astfel incAt
noi vorbirem de noi, de planurile noastre,
de cAletorie, de timp, unii de altii, intr'un
cuvent de toate afarA de stApAnul i stApIna
de casA.

Trebue sA mArturisim

Miggles nn era elegantA,

cA,

conversatia lui

rare ori corectI

i din cAnd in and ea arunca cuvinte din


acele acIror sexul nostru singur ii reservA
libera intrebuintare. Dar i acele cuvinte
erau insotite de fulgerul dintilor i a ochilor nrmate de un ris,
ris particular lui
MigglesatIt de limpede i de onest, incAt
'Area a purifica atmo.lera moralA.
In timpul prAnzului, auzirem deodatA nn
plrea un trap greoiu care s'ar freca
vaet
de pAretii din afarA ; apoi se auzl sgAriind, i
o resuflare fornlitl venl de dupA uA.
Acesta-i Ioachhn, zise Miggles, respunAnd la eanturile noastre pline de euriositate.
Doriti st-1 vedeti ? Fara a mai atepta respuns, ea deschise ua i ne arata, un pnin de

pas cltrI pas, ca i and ar fi un om.


Toti tIcure un moment, ascultAnd ventul,
i inchipuinduli pe Miggles, noaptea, pe el-

rare in codrul inundat de ploae, urmatl de


selbaticul ei pAzitor.
Judectitornl, dad nu me inel, vorbl atunci
de Una i de leul son. Miggles priml compli-

mentul acesta, ca i pe cele de mai inainte,


cu o seninA gravitate. Nu glcise ea oare admiratiunea ce ne inspira ? mai ales cA adoratiunea lid Yuba-Bill Ell lesne putea fi trecutA cu vederea. N'a dorl s'o spun, dar
francheta i libertatea ei de spirit, aceeai
cAtrA toti i pentru toti, era cam nmilitoare
pentrn grapul tinerilor din banda noastr.

Ursul nu aduse nici un argument favorabil


lui Miggles in opinia persoanelor de sexu1
ei, i dupA prAnz receala ce arAtau cele dote

dame era atAt de mare, inekt crengile de brad,

aruncate pe foe, de bratul puternic a lui


Yuba-Bill, eu greu puteau lupta spre a o
covirl.

Miggles simtind aceasta strigA deodatA ca-i

nrs care se i scula in done labe, intinand


cele dinainte in posa obicinuia a ceritorilor

timpul de repaos, ci propuse se conduel damele in camera de-alAturea undo se Oita pa-

de strada, i priviud la Miggles eu un aer


de admiraciune care i dAdea o stranie asemenare eu Yuba-Bill.

turile lox%

Voi, bleti, tologiti ve


pute, este numai o odae.

www.dacoromanica.ro

(Lice,

cum yeti

149

HUG GLES.

==

Sexul nostru, sexul cel, tare rar este taxat


de vorbaret i de curios. Ca toate aceste,
aunt silit a mirturisi c, deabia Miggles eise

cueam la Marysville. Teti me cunoteau, too


puteau sA me cunoasei. En tineam Polka-

pe u, noi ne intrunirem optind, Hand,

aiei ea si triese en Jim. Stint ese ani


atunce!.. Poate el m'am schimbat.

preschimbind gndirile i nedumeririle ce ne


inspira gazda noastri i euriosul ei tovarig.
Me tem chiar, ea in mieirile noastre si nu fi
ghiontit putin pe paraliticul prostatic care sta
in mijlocul nostril, mut ea stattta lui Memnon,
eisetind gum la vorbele noastre dearte, eu
senina nepasare a trecutulni.
In mijlocul acestei discutiuni infocate, Mig-

glee se inturni, dar nu mai era aceeai Miggles care, en cite-va oare mai nainte, se ivise
ochilor notri ea o aparitiune iinbititoare.
Tiind ochii la piment, ea se oprl tin moment
en indoeali pe pragtil uei, tinend sub brat
tin eghial strins in patra. Miggles pima a
fi perdut indrizneala ce ne ineintase la in-

eepntinaintind spre j i1ul paraliticului, ea


apropie in taburet, se acoperl cu oghialul,

zicendu-ne:De nu ve superati, eu voiu pe-

trece ithaptea aid, este putin loc in cask


ea lui atunci mina invalidului i intoarse ochii
spre focal murind.
Sentimental instinetiv eft eram la inceputul
unui ir de confidente viitoare, san poate ruinea ce simteam de curiositatea care ferbea

Salon, pini asti earni and m'am mutat


de-

In contra ateptitrii sale, vezend ei nime


n'o cunoacte, ea remase putin confusi, atint1
din non ochii asupra focului, plz1 eitte-va
momente ticerea, i apoi en glas ripede:
Ei bine credeam ei unul dintre d-voastre
trebne sit me cunoasei, dar in sfircit . nu-i

eati ce era BA 0 spun. Jim (c


vorbind es Ini mana lui in mina sa) me cu..'
notea, i a cheltuit multe parale en mine,
nimic

toati averea sa, in done cuvinte.


i inteo
zi, stint deatunce ese ani, Jim int/A in camera mea, se puse pe o sofa, cam il vedeti
acum pe-acest jilt, i deatunce, fArA ajutorul

men, nu s'a mai pntut mirk lovit deodati


ca de-un fulger.
Doetorii sosire i declarare cA viata ce o

dusese pin' atunce Jim era causa reului,el


itibea in adever plicerile pia la turbareci
nu se poate insinitoa i el nu o va duce
mult timp. Imi didure sfatul de a-I pune in
spital la Frisco, cid nu va mai fi bun la
nimic, i va remine un copil pe toati viata
sa. Poate am cetit ceva in ochiii lui Jim,
san poate fiinclei nu avusem niciodati tin co-

in noi, ne filet pe toti a pAz1 ticerea.


Ploaea bitea And in acoperipl easel, aripa

pil, eu am zis : nil

ventalui lovincl pe neateptate trezea din eind


in Mid lumina focului. Miggles, profitind

domnicori, buni-oari ca domniile-voastre yeneau si me visiteze adese, ci hottirii de a me

de tin moment de impicare a elementelor,


ridici capul i aruncind perul eel negru ne
intrebi:
M ennoate cine-va dintre d-voastre?

retrage la moment; camping aceasti easi

Nime nu respunse.
Aduceti-ve bine aminte. In 53, en lo-

Eram bogati atunci;

singuratici, ci acezii in ea pe copiltil men.


Vorbind, ea ii schimbase ineet ineet, positia primitivi aa hien ea dispiruse in umbri dupi figura muti a neputinciosului, care

sta act= intre ea i auzitorul

www.dacoromanica.ro

ei.
20

Miggles

160

?JUGGLES.

'Area ca ni-1 presinta astfel ca o apologie

Uinta a faptelor sale. Dei in Were i ne-

Ioachim colo in codru ; el era mic i ram inMat a ceretorl mancarea ; i apol mai am

micatit, figura totu vorbea puternic in fa-

pe Polly (tam) i petrec serile ascultand-o

voarea lui Miggles.


Sdrobita, fnlgerata de mama providentii, ea
intindea asupra protectricei sale un brat nev6zut, i ascunsa 'n intuneric, cu mann, lni

cum carae, par'c'a fi intr'o numeroasa cornpanie ; nit ea sunt singurit in acest loc. Si
apoi Jim, pe care-1 priviti, zise Miggles c'un
ris incantator, eind ea total din intuneric,

Jim in man sa, t6n6ra femee urma:


Mu lt timp nu m6 putui deprinde cu

ei bine nu v6 puteti inchipul cate i cat de


bine el intelege and, pearl' un om in starea
lui. Adese 6 adnc flori, i el se ulta la diMsele par'cl le-ar fi cunose6nd. Alta data and

vials, acestul loc ; caci eram inv6tatii en Inmea i cu placerile. Nici o femee nu voea
sti-mi dee ajntor, i nu indrazneam sa m6 incredintez intr'un barbat. Intrebnintand hag

pe Indieni pentru lucrurile cele mai grele, i


adadnd din Nork-York cele trebnitoare, en
i Jim, de bine de r6n, am dus o pana asta-zi.
Doctoral de la Sacramento se abate din and
in and pang la noi, intreaba despre sanatatea
cocutei lni Miggles (astfel numete el pe Jim)
i plecand adaoge : Miggles ! ai o inima mare ! Domnul sa te bine-cnvinteze ; i atunci
nu m6 mai simt eat de singura. Cand a venit
aid cea de pe urma data mi-a zis deschiand
ua : tii tn Miggles ea cocuta ta va devenl
om mare i va face onoare mnmei sale ? Dar,
Miggles, ilia nu Rice, nu pe acest pimnt ;

i mi s'a pant ea el se departa plin de tristeta.

Voacea i capul lui Miggles se perdnr6 cu


total in umbra.
Vecinii notri sunt oameni buni, urma

Miggles, dupa o scurta Were i apropiin-du-se putin do lumina focului.

Din inceput

barbatii se tot invrteau in jural meu, dar


insfirit s'an convins ca nu era trebuinti de
-c16nii ; femeile eara sunt bane ... nu yin nici-

aata.
Altfel traeam singura, pan' a nu gas1 pe

suntem singuri amundoi, 6i. citesc cele scrise


pe aceti p6reti, i zeu! in asta earnit i-am
cetit top paretii din dreapta
cad Jim in

vremea lai iubea lectura in mod deosebit.

De ce, intreba judecatorul, nu te mariti


cu acest om caruia i-ai inchinat tinereta dtale ?

Pentruca aceasta ar fi o purtare rea fata


cn Jim) a abusa de starea lni. S'apoi,
fiind barbat i femee, eu a fi datoare sit fac

pentru Omni ceea ce astazi indeplinesc de


buna voea mea ; 91. cred el am resimtl aceasta
amundoi.

Dar eti and t(In6ra ci. frumoasa.


Oara e tarzie, zise Miggles serios, i
ar trebul deja sa dormiti toti ca nicte butuci.
Noapte buna, fratilor 1
Trag6nd oghialul pesto cap, ea se intinse
langti jiltul lui Jim, cu capul razemat pe tabu-

retul de la picioarele lui 1 nu mai rosti an


cuv6ut. Fie care din noi, se inv611 asemeno
in Were, i peste putine momenta nu se anzl
in camera alt sgomot dee/it ploaea ce cadea
pe acoperil i respiratiunea grea a dormitorilor.
Putin inainte de resaritul soarelui, md trezii
in mijlocul unui vis tulburat ; furtuna era a-

www.dacoromanica.ro

MO GLEE! POEM.

stelele luceau Inch pe cer, i pintre


ferestrele fArA obloane, luna pling se ridica
deasupra cipreilor fanebri i se uita tinth
in cash. Cu o mill nesfilith ea se atinse de
remhita omeneasch care sta aezath in jilt,
i phrea c boteazh en o undh luminoash capul femeesc al chrui pr, ca in dulcea i frumoasa istorie evangelich, acoperea picioarele
celui iubit.
Aceasth, razh imprumuta un soiu de poesie,

chiar umbrei lui Yuba-Bill, care pe junAtate


culcat pe un cot, sta intre acest grup i grupal ch16torilor, cu ochii deschii i veghihnd cu

rabdarea neadormith a unui Olbatec.


Duph aceasta eu adormii din nou, i. nu
mA trezii decht zioa mare, la glasul conduc-

torului care, plecat spre mine, imi striga la


ureche :

Pe un virf de movilA sta Miggles en pArul

la vhnt, ochii de foc, i an adi intre dintii


cei albi. Ea &Aura din basma, noi respunserem desgolindu-ne capul ; aped Yuba-Bill,

ca i chnd ar fi avat frich de o noul ademenire, slobozi call in fuga mare, i ne fact.
sh chdem en totii pe banchetele noastre.
Nu preschimbarm nIci un cuvAnt Oa la
North Fork, undo diligenta se opri dinaintea
otelului Independenfa. Atunci cu judecatorul
in frunte, inaintare'm phnh la contuar.
Domnilor, intrebk judechtorul, scotAnd
en un gest ceremonios prdkria albh de pe cap,
paharele sunt toate pline ?
Pline erau phnh la vArf.
Ei bine in shnhtatea lui Miggles, pe
ckre Domnul s'o binecuvinteze!
Poate Domnul o binecuvAntase inainte de
urArile noastre

In trAsurA !

151

Cine mai tie ?

Cafeaoa ne atepta pa mash, Miggles insh


era dusk. Noi cutrierarna casa mult And duph
ce se pusese caii,ea nu se mai intorcea. Era
vederat c fugise spre a inlktura euvintele de

V. Pogor.

adio, i pentru a ne lhsa liberi de a pleca

POESII.

precum am fost venit.


Suind damele in tritsurh, noi merser6m spre
a zice un remas-bnn solemn paraliticului pe

DONA CLARA.

care il restabileam in positia sa obicInnith, duph

fie-care stringere de mita,.


Aruncar6m ultima cluthtura, asupra camera
cei lungi, i asupra taburetului pe care sthtuse Miggles, i kpoi ne aezar6m in diligenta
ce no atepta.
Biciul plesnleath-ne plecati. In momentnl

insh de a intra pe drumul mare, mkna ghibace a lui Bill, opri deodati cei ese cai pe
picioarele dinapoi, i impriml diligentii o nhstrupich sgaduiturA.

C'dtait dans la nuit brune,


Sur le eloeher jauni,
La lune
Cimino um point Bur tut i.
A. de N us se t.

I.

Sub veranda elegantA de mittasit viinie


OndulatA de suflarea zefirului sburittor,
Stit la umbrA, gAnditoare pe un jilt de iasomie,
Dona Clara, i ingAnit o romanitt de amor.

www.dacoromanica.ro

POESII.

162

N'a zimbit pe lume alma o guriO mai frumoasa,


Nici v6zutu-s'a veodatti un picior mai mititel,

Ca o trestie-a lui mijloo, bucle blonde 0 mustete,


A lui pinteni sunt de aur, par'cit e un cheruvim !"

i Murillo de-ar mai face pe madona cea faimoasit

Negreqit pe Dona Clara ar lua-o de model!


Dona Clara de la Jaen, o minune andaluzit
Ai Bei umeri sunt de filde9, sinul ei curat de crin.

Pagiul intra, se inchinit cu genunchiul la plim6nt,


Numai ochii sei se mina...
ce au insit amendoi ?...
)
Dona Clara 'nmarmurltit nu roste7te un cuvlint.
Don Paez ei dit scrisoarea li porne9te inapoi.

Dar ce are de e trista li pe rumens ei buzit


Vecinic sta malmirea neagra, vecinic sboarit un
suspin ?...
Dona Clara, zic vecinii, tot mahnita acum este...
Decand bravul Don Fernando a plecat la oaste eri;
Ce blastem mai sunt pe lume li resboaele aceste...

Cigi viteji nu pier in ele vi clqi nobili cavaleri!"


si-a luat cu el pe pagiul Don Paez din Alcantara...
DecAnd a plecat la oaste Don Fernando solid seu,
Cate lacrimi noaptea'n tainit, intristata Dona Clara
A v'ersat pe-a ei dantele... Itie numai Dunmezeu!

II.
A trecut acum trei zile li din lagar nici o veste.
Don Fernando, Don Fernando ! cum ea nu me
intristez 1..

III.
Insereazi li amurgul pretutindeni se litielte,
A Madridului parcane acum noaptea le-a'nv'elit;
Ca o candela de aur luna 'n ceruri straluceTte,
Ear castelul singuratec doarme'n umbra adancit.
Numai tropotul s'aude pe paveaoa sunatoare,
Pe-o cavala Imdaluza catra porlile de Fez,
Ca un fulger sboarten spaliu intorcend cu el seris o ar e,

Pentru Don Fernando, sigur, pagiul tear, Don


Paez.

Dar ce umbra se strecoarli sub veranda vilfinie?...

A saltat ceva in aer ?.. a sburat ceva pe v6nt ?..


Noaptea ochiul te in,alii... poate-o stafie sa fie...
Licurici, fantoame, trestii, or un pinten de argint...

Ohl blitstem! blitstem- pe lame aunt resboaele aceste ! ..

Oh! e luna, luna breazit

Ca sa ai prin cine aerie n'ai kat pe don Paez?

Curioaza,
Si

nDona Clara, zic vecinii, tot mahnitit acura este...


DecAnd bravul Don Fernando a plecat la oasts eri;
Ce blastem mai Bunt pe lume fii resboaele aceste 1
Cali viteji nu pier in ele 7i call mandri cavaleri!"

Dar ce tropot se aude pe paveaoa sunatoare ? ..


Pe-o cavala din Murcia despre poilile de Fez,
Ca un fulger sboara'n spaliu, aducend cu el seri-

cumtrit... cu-a ei razil


Imiteaza,

Chiar in nopiile senine


Pe ori eine!
Cu-a ei gene argintii,
Luna breaza,
Imiteazi
Bucle crq3,
Si muskie,
Trestii, pinteni aurii1

soare,

Pentru Dona Clara, sigur, pagiul tene'r Don Paez.

Madrilenele alearga la balcoane, la ostrqe,


Don Paez din Alcantara! efiV, fete, sa-I privim !

www.dacoromanica.ro

Curioasit

Se avazit
Luna breazit
Cu-a ei razit

POESII.

258
CCM

Indiscrete
Pe pArete;
Se coboarA
Pe covoard,
i strAbate prin zebrele
$i cu 'ncetul se lAtette,

BATALIA PIERDUTA.
(Victor Hugo, Les Orientates)

Ali! cine-mi va da oare ottirea me bogatA,


Emirii, cAlArimea de sAnge insetata,

De colanuri se lipette
$i prin colturi se ascunde,
Or i unde,

$i

$i se'ndeasA prin perdele

Sub alcovuri se atterne


Pe sub perne !
Ochiul sAu cel argintiu
Se inourcA;prin dantele,
Sparge gratfile grele,
CAnd e colo, cAnd e ice,
Duh zburdalnic, licurice,

cortul meu, i cAmpul intins i minunat,

Ce aprindea in noapte atAtea dulci lumine


IncAt pArea cA cerul pe tristele coline
Cu stele-ar fi ploat ?
Cine-mi va mai da Beii cu blAni fluturAtoare ?
Timariofii mAndri, ottiri resvrAtitoare ?
Hanii mei mult aprigi i vajnicii Spahii?
Beduinii negri veniti din piramide,

Ce 'nfricogau cu risul tarancele timide,

Pare' ar fi un argint viu!

CAncl strAbAteau calare prin holde 0 cAmpii?

Oh! e lune! luna breazA !

$i caii cu pati gralMici

CurioazA I

i cu priviri aprinse

$i cumAtrA... cu-a ei razA


ImiteazA

Ce sbor ca

Chiar in noptile senine


Pe or eine !

Multimea lor, prin moarte zadarnic micturatA,


Acoperea de-un fulger ottirea mea bogatA,
Pe dugmani respingAnd!

i lAcuste pe lanurile 'ntinse,


N'am sA-i mai vAd deacuma vzduhul strAbAtAnd r

IV.

De mult a 'noptat acuma. Luna'n cer cAlatorette


A Madridului parcane demult noaptea le-a'nvelit,
Don Fernando'n lagAr singur foarte rdu se odihnette,
Ear castelul singuratee doarme'n umbrii adAncit.

Sunt morti, scaldati in singe ; artelele pompoase


Sunt mirtivite astAzi ao pete sAngeroase ;
In coastele lor tporii rernas-au ruginiti,
CAci n'au sA mai trezeascA copitele ce sboarl.
$i lAngA cai vitejii stau morti ; odinioarA

In zile de popasuri dormeau de ei umbritil


Numai tropotul s'aude pe paveaoa sunAtoare,
Pe-o cavalA andaluzA cAtrA portile de Fez,
Ca un fulger cAlAregte inspre tabAra cea mare
Unde-agteaptA Don Fernando, elegantul Don Paez.

Dona Clara, zic vecinii, fericitA acum este,

Allah! ce-mi mai remAne din oastea mea temutA ?

Privette-o, toatA zace pe cAmpuri agternutA

Ca aur prisoselnic pe drumuri aruncat.


De cai, de cavalerii arabe i tartare,
Cu-a lor galop, turbane, drapeluri ti fanfare

Imi pare c'am visat !...

CAci bAtrAnul Don Fernando i-a trimis scrisoare eri,


Ce blAstem mai sunt pe lume i resboaele aceste,

CAti viteji nu mor in ele ti cAti mAndri cavaleri !"


A. 217aunt.

voi otteni resboinici, cai ageri i de fall!


Nu mai aveti acuma nici armA, nici zabalA,
Voi stati cu voacea, paif, muti, fArA sbor voios

www.dacoromanica.ro

154

POES11.

De trupurile voastre e plink astA vale :


Purta-voiu multA vreme in suflet neagra jale
AstAzi miros de sAnge i mAni de morii miros.

Azi desbracat de toate, invins, proscris, de fricA


Alerg... fi din imperiu-mi vail nu mai am nimicA,
,,Allah 1 nu am acuma nici turnul increstan

,,Cum? nu-i decAt o umbrA olitirea mea mAreail 1


Din ziuA pAnA 'n noapte ei s'au bAtut cu viatA,
'n cruda bAtAlie mergeau inflAcArati.

Trebui se fug, eul pasA7 vizir, eu, in rusine !


SA spintec orizonul falbastrele coline,
Fugar, ea cersitorul umil sA merg deacum?
Ca si un hot ce fuge prin nopti ingrozito are,

Mantaoa noptii negre pe orizon apare.


Acura sunt morti vitejii: incep corbii sA sboare
Prin norii depArtati?..

Creznd cA vede'n urmA furci de spAnzurAtoare


Prin arborii din drum ! ..
77

Acura ii scot ei pliscul din pene lucitoare,


Din codri de pe piscuri de tristA depArtare
Alerg, flAmAnzi, in cArduri, din morti via a ciupl;
Ostirea mea eri AncA era intinsA, mare,
>7

S'aceastA oaste mAndrA putere nu mai are


5A spAria Un vultur si corbii a gonl!

Astfel Resid deplange perduta-i bAtAlie.


Noi am avut in luptA greci prApAditi o mie.
Si pArAsit vizirul de campul ros fugea;
MAhnit, 9tergea pumnalul; doi cai de el aproape
Stau gata ; cu piciorul fac in pAnAnt mici groape;
goale, pe-a lor coaste a selei scAri suna

Ahl de-9 avea ostirea aces nemuritoare,


As vrea acum cu d5nsa sA cuceresc popoare,
As face-o sA domneascA pe regii inimici,
Ar fi a mea sotie, iubitA 'ncAntAtoare I..

Atunci ce-ar face moartea in veci neroditoare


De-atAti perduti voinici?. .

De ce nu's mort mai bine de ce pe cAmp, in


ceatit

N'au lunecat turbanu-mi cu titva mea sumeatA!


Eu eri eram puternic; eri mAndri, neclintiti
Aedeau pe tell de tigru.. trei ofieri calare
In fa4a mea, la pragul corttlui meu cel mare,
Si caii lor cu pene erau impodoby I

Eu eri aveam in cale tambure si ostire,


Agi patruzeci ce fata-mi priveau cu umilire,
Din crunta mea sprinceanA sA tremure-i fAceam!
In loc de-atAtea arme ce stau pe cAmp sfArmate

Aveam frumoase tunuri pe patru roti purtate,


Tunari engleji aveam!
Eu eri aveam casteluri, orase 'neAntAtoare,

Femii grecesti cu mia la jidovi de vnzare,


Aveam marl arsenals, harem imbelpgat! .

COPILUL
(Victor Hugo; Les Orientales).

Turcii tree si numai doliu i ruinA las in cale,


Chio, insula de vinuri nu-i decAt un term de jale,
Chio, de frunzari umbrit,
Chio ce-si scAlda in valuri ale lui pAduri tufoase,
Ale lui dumbrAvi, palate, umbra fetelor frumoase
CAnd dantau in chor unit!

Totul e pustiu, dar singur, lAngA zidul plin de sAnge


Un copil cu ochi albastri, un copil grec stk i plAnge

Umilit cu fruntea 'n jos.


El n'avea azil pe lame 9i sperare mai slAvitA
DecAt in o floare albA ca i de"nsul pArAsitA
In v5rtejul sAngeros.
,,Copilas descult ce umbli prin pustii in rAtAcire !
Pentru-a 9terge-a tale plAnsuri din albastra ta
7)
privire
Ca
al
cerului
senin,
)7

www.dacoromanica.ro

lit

POESII,

1,$i'n azurul unor iacrimi de durere mult adAncA


SA mai simp o razAtblAndA de plAceri si Wapiti
AncA

Capul t6u frumos, blondin,

Co vrei tu? copile mAndru al t6u suflet ce doretite


7)Pentru ca s'aduni in plete peru-ti blond ce rAtaceste
Pe-al Mu um6r, dupA plac7
Plete neatinse AncA de-ale armei loviri crunte;
Care plAng imprAltiate pc a ta frumoasA frunte
71

Fiind cA suferi astAzi, nu zi: cA nu-i sperantA,

CA e o vorbA numai, cu care ne 'nselArn.


Speranta este steaoa, ce lumineaan viatA,
$i spre acest luceaf6r cu tatii ne 'ndreptAm.
Dac'ar puth privirea-ti, sA se coboare'n mine,
Atunci ai intelege, ce pot eu suferi;
Dar eu cu toate-acestea, am gAnduri mai senine,
$'adese ori se 'ntAmplA, cA pot AncA zimbi.

Aa-i vorbeam eu tie, vezend a ta mAhnire,

Ca i frunzele 'n copac !

CAnd ochii ti cei negri, de lacrimi s'au umplut,

17

Din ce vin-a tale lacrimi i amara ta gAndire ?

17

Nu pentru cA porti o floare dulce ca s'a ta privire


7)

17

Din Iran; de la izvor ?

$i prin acele lacrimi, eu si a ta simtire,


$i sufletu-ii de Anger, atunce am vzut.
Tu lasA-le sA curgA, flindcA poti a plAnge;

Sau un fruct rupt din copacul cel nemArginit sub


care

Un veac pune totdeauna ca sA easA ear la soare


Ori ce cal alergAtor ?

Ca rota din durere pe suflet vor pica.


01 cAte alte patimi, o singurA ar stinge,
$i cAte alto inimi, pot AncA vindeca 1

77

/If. Rosetti.
Chilinia 1877.
77

Ce vrei tu pentru-a-mi suride, pAser:ca cea frumoasA

Care cAntA eu o voace mult mai dulce, mai duioasA


If DecAt glasul omenese ?
Ce vrei? floarea, fuctul dulce, pAserica de minune ?

AM SCIUT

0 1 prietene, copilul cel cu ochi albastri, spune:


Numai praf i plumbi voesc!...

...

Am vtiut cA 231 astA lume

P. V. Griqoriu.

Eu nimica n'oiu afia,


Ce adAnca mea durere
Ar puth-o alina.

Am

PE ALEIUMUL D-REI E. G.

0 1 nu mai zice, dragA, cA viata e amarA,


$i cA deacum 'nainte cu toate s'au sfirsit.
In inima ta blAndA, ce este o comoarA,
Tu poti sA gAsevti AncA putere de iubit.

www.dacoromanica.ro

taut... an a mea carte

Despre jale tot citesc


Despre chin vi auferintit...
Numai asta eu gAsese.

$i deatunci... nici dor nici tainA

Nu ascunde pietul meu,

POEBIIBIBLIOGRAFIECORESPONDENTA.

168

Dec At numele eel dulce,

Nume dulcecA-i al Mu;

PASERELELE. .

G. V. Stefaniu.
PAserelele uloare
CAntAnd dulce sbor la cer

Si din cer s'ascund de scare


In al codrului mister.
DORULE . ..

Dorule eu-aripi de -Vent


Uncle vrei sA te opreati?

Ele aunt ah I fericite

Viaia kr e dulce cAnt


Si domnia kr se 'ntinde
Intro eer Ti 'litre pamntl

Alb e capul meu acuma


Ear tu nu mai oboseyti.

r)

Stiu o tainicA poeanA

Si un teiu cu crengi uscate


Semne aunt pe-a lui tulpinit
Amintiri de vremi sburate.

De-aft avea 9i eu aripe

In v'Azduh m'af inA4a


Si treand de-a lumii margini
Nu m'a mai reinturna 1

J.
Acolo te due acuma
S'aclo ne vom opri,
Eu in peptuli, tu sub cruce
Vednic ne vom odihnll

Bibliografle.
Despre eroarea in materia civilei, tratatA dupA

dreptul roman ti dreptul privet roman, de Ioan


C. Baroogi, lieeniiat in drept, 1 vol. in 8. 9i 160
pag. Iarii, 1877.
Odd la resbel de Vasile D. Nun 1 bro7. micA,
Bacureliti 1877.

DE PURTUNI ...

De furtuni, de ani, de fulgeri


Te-ai sfArmat mArea0 stincA,

Dar isvorul nesecat


Curge, curge ne 'ncetat.

CORE SPONDE NTA.

D-lni C. if. Bcumpa diteetd este a d-voastrA marire, comoo* nespuod ferieire, Siren& onoare, oununa vietei, virtute, iubire, eredintd, viald fii duke ope-

De dureri, de crudii soartA


&theta, tu eriti sdrobit,
Dar amorul ea isvorul
Fi-va oare nesfir,it?

rant& Prin inmultirea nnor asemene substantive ati


il putat inmultl al itrofele pAn la nestirsit.

D-lni L. Tato in B. Lucrare bung pentra class V-a gimnasial6,.

D-lui if. S. in B. Nu =tern aspri, din contra. Dar en


toatA bunavointa nn ne este prin pntinti sA public/lin
asemenea nimicuri.

D-nei Smaranda. Zafi

Colinile strut dese ea eapete de vidre .."


Fi Smitrindito I ...

Bed.
........100,

s.

Redactor, hob Negruni.

www.dacoromanica.ro

Tipografia Naponala