Sunteți pe pagina 1din 41

..

CONVORBIRI LITERARE.
ANUL XI.
1 Martie 1878.

1 ApriIie 1877

Redactor :

Tacob

"s(egrwiTi.

i, 1878.

T1POGIIA.FLA. NATIONAL)! STRADA S. ILIE.


Ow,

www.dacoromanica.ro

Arml XL No. 3.

1 Iunie 1877.

CONITORBIRI LITERARE.
Apare la 1 a fie carel luni.

nu din principin. Fland inv6tAture1e lor in


in col1 nemteti de la vgrsta cea mai fra-

SCRISORI.

geda, ei ii insuesc modul nemtesc de gAndire 1 in acesta scriu i grAesc romanete.


SCR,SOAREA. ilL
La ei se vede un fenomen foarte curios: dnScriitorii strialimbci se impart in trei ca- mani de moarte ai germanismului de a cArnia
tegorii : IntAia este acea a latinizatorilor san
intindere pintre Romani tremua ca de cea
pedantilor, cum 6i numete Alecsandri. Pamai mare primejdie ce amenintA nationalitatea
ternici inteo vreme, and domneau fitrit mar- noastrA, tocmai ei sunt acei ce-1 introdnc, farA
ginire asupra colilor, ei astAzi scad din ce
voc, in multimea poporalui. Chipul lucrArii
in ce mai mult la numr. Putinii etti au lor este aceasta : Ei ieu frasa nemteasa i

mai remas privesc cu ochii plini de lacrimi


la risipa clAdirii lor, risipA ce nu mai pot

schimbl fie care cuvnt en until

impiedica. Cei de pe urmA representanti, impresurati din toate partile, s'au intarit ca intr'o

latine neintrebuintate i necunoscute de popor,

cetatue in Societatea Academia de undo se


mai aparA pe at le este en putintl. Dictionarul academic este suprema ince/Tare de a
'Astra prestigiul ce avusese qi tocmai acesta
le di lovirea de moarte, aci prin adunarea
la un loc a tuturor deantatelor lor cnvinte
i ziceri ridiculul a eit la luminit cu atAta
strAlucire, inat chiar ucenicii lor eel mai
simpatici se feresc acum de d6nii.
Categoria a doua se compune din germanizatori : Acetia, nerepresentati in Romlnia,
ci nnmai in Austria, se deosebesc de cei intiti
prin aceea c strici limba numai de nevoie,

ronagnesc ;

dar necunosand limba lor, parte ieu cuviute


parte alcAtuesc cuvinte intortochiate care au
d 3 scop de a reproduce intoemai pe cele nemteti, dar firete nu deteaptI in mintea RomAnului nici o idee limpede. Cuvintele sunA
ciudat i frasa intrea0, in constructia ei
strains, i mai ciudat and.

Pe ling numeroasele exemple despre aaceasta ce ne di d. T. Maiorescu in critica


sa Limba romanit in jurnalele din Austria")
mai adaog cite-va lute din limba lor jar!.
D-nnl S. C. pornete un proces la tri) V. Crit ce, pag 8.

www.dacoromanica.ro

11

sausora.

78

bunalul din Arad contra d-lui D. S. i. zice


intre altele in petitiunea sa :
me rog de onoratul tribunale comitatense, ea
sti binevoeascA a enuncia:
7,

CA jumtate din averile notate intru cartea

fund. pentru Paulisiu la Nr. 132 pe basa


dreptului de succesiune este proprietatea mea

si ca incatul D: S: este deobligat a preda


7

aceastA jumetate din lasamntul moplui meu

M. S. in poscsiunca mea 7i ca incatul e deobligat a-mi solvi in decurs de 15 zile sub


greument de eseculiime spesele spetificand

vre odata pan la el ; ea nu se intemeiaa pe


nici un principiu ea acea a latinizatorilor
pentru a putea fi sprijinita in teorie i antorii inqii au dorinta de a schimla chipul lor
de a scrie. 0 indreptare se poate ehiar yea
de eati-va ani incoace 1 va fi tot mai simtitoare, cu at vor inflorl institutele romaneqti

de inv6tamnt in Austria i Cu at Romanii de acolo vor intra in a atingere mai


deasa i mai intima cu Romanii de dincoace de
Carpa ti.

in decursul procesului, reservndu-mi dreptul


d'a cerca desdaunare pentru fruptele folosite

Categoria a treia cea mai numeroasa tii mai


primejdioasa se compune din acei ce vom numi

pe nedrept din aceastA juratate.

frantuzitii. Istoria lor incepe pe la anii 1845


46 and un num& de tineri creseuti in Paris
se intoarser6 in patrie. Inantati de strainarea eivilisatiei franceze pe care o vauser6
de aproape, uimiti de deosebirea cea mare
dintre patria lor i. tara in care petrecuse
un timp gat de indelangat, plini de entasiasm i Cu inimi tinere i lesne erezetoare,
ei incepur6 deindata a lucra la reformarea

D-nul T. D. cliamb, in judecata pe d. F.


R. inaintea tribunalnlui de Radna 1 zice intre altele in petitiunea sa.
Deloraful a conto pretcnsiunii a fost keret mai multe cAte toate li la 1 Ianuarie
de est timp 7i-a formulat conta sa aneesA
ad sub B. in suma de fl. 188 v. a. darn
restul n'a solvit in mania nzai multor proyawl, amicabile neci creditorelui, neci cesatariului, neci mie celui ce in puterca decisului de sub C. sum curatorul de secuestru
al bunurior socrului meu I. C. care actualminte se aflA sub cercetare la comisariatul
reg. din Seghedin.

Compaand limba juridica romanti din


Austria, eu acea din Romania, se gasete vre

o asenAnare ? Socotese a cei mai multi juriti de la noi nici vor intelege ceea ce se
cere prin petitiile eitate.
Ins . de latirea acestei a dona elase nu a-

vem a ne teme, ad limba ei e mult prea


strAinft poporului roman pentru a strabate

Aeeasta activitate a lor


avii cea intai urmare practia in annl 1848,
societatii nciastre.

cancl, plini de incredere in principiele ce supseser6 in colile 1 societatea francea, se ma-

galia cu speranta a vor put intoeml tara


noasta dupa chipul i. asemgnarea acelui popor mare, viteaz, generos riii luminat cu care
avem 9 departata inrudire prin comuna noastra
origine i prin oare care foarte Mine i foarte
mid asem6nari de earacter. Luerarea acestor
tineri entusiati avt urmiiri i bune i rele pe
care le simtim mai mult acum deat atanei i
care se vor judeca eu mai mare dreptate i. nepartinire Ana det generatiile viitoare. In pH-

vinta limbei, de care singua mi-am propus


sa vorbese aid, se poate spune a la ineeput

www.dacoromanica.ro

SCRISORT.

79

acei din tineri ce aveau menirea de a deven1

Deci, in graba de a se arCta, de a ajunge,

antori, au facut mural bine. Mai moderati

de a eltiga, de a straluel, ei nu mai avean


nici timp, nici placere de a se mind intrn

in aceastA privintA, decAt in privinta politica


i sociall, ei an desv61it limba romlneasel pe

calea apucata de scrlitorii buni cc am avut

inv6tarea limbei pArinteti i astfel parte de


nevoie, parte din uprintA, ei vorbirC i seri-

la inceputul veaculai nostra, mai cu samit de


la 1821 incoace. Cu inceperea reformelor
s'au infiat i un num& mare de cuvinte luate
din limba franced, dar mai toate trebuitoare
i folositoare : ei scriu romitnete ap de ca-

sere romlnete ap cum le venea mai inda-

rat, incitt ori ce scriere a lor ne place i ne

a face RomInii din Austria, ci pnnean in

atrage pe nesimtite. De signr el tot ap ar


fi urmat mersnl i. propiirea limbei, dacA
deodata, cam de la proclamarea unirii principatelor, nn ne-ar fi apucat pe toti o ameeala neinteleask i, cuprini ca de nn v6rtej,

pripA pe cea franceza fill% mai multI cercetare. Legi none impunCnda-se poporului en
gramada, textul acelor legi ne infatijeaza o
icoana credincioasa a limbei lor. Pe langa
aceasta, viata noastr politica, ap precum
ne-a facut-o institutiile de astNzi, aducCnd en
sine inmultirea colilor, parlamentarismul en
euvCataxile sale, intinderea jurnalismului, a

nu am fi incepnt a sfadma cu o graba, i o


rAtIcire nepreceputa tot ce ne remAsese din
trecuf, binele ca i r6n1. Cann acestei micAri

oarbe trebne O. fie creterea strMna ce am


apucat a da celui mai mare num& al copiilor
Cn introducerea deplinei egalititti de
dreptnri, copii din toate clasele sociale se trinotri.

mitean de mici in Paris, unde instrainati de


tall, de OHO, disfacuti de toate amintirile
nationale, i atrai de acel popor francez care,
Ca nici in altul, are meteugul de a plitc6

i de a contopl elemente stdine in sinnl sea,

se departan fad voe de legatnrele patriei


i se intorcean straini in mijlocul popornlui
lor. Plecati de mici ca RomAni bani, ei se intorceau maH ca rei Franceji.
In tad insit reformele incepute Ci sileau

mai pe toti sa intro in viata publid pentrn


care cunotinta limbei romAneti era neaparata,. In saloane, in corespondenta i in convorbiri private limba franced se introdusese,

dar in viata publica aceasta era cu neputibta.

mAng, adica cu constructia franeeta i en cuvinte franceze. Nici macar nn-i Wean osteneala de a inlocul in frasele lor zicerea
strAina ea nna romtineascA, precum se incearca

teatralui, in toate aceste se vede o neingrijire i o necunotinta a limbei cu ant mai


mare, cm cat pripa lucrarii nici le mai
lasa nn timp de cugetare cAt de mic. Acei
care nu inv6tase la coala strAina trebni .
rA sa nrmeze pilda lor, parte de nevoie,
preenm advocatii, judecAtorii, impnicinaii i
toatA gloata micilor fanctionari chemati de a
pnne in lucrare nAmolul de legi none ce citzuse pe capul lor, parte de raine ca O. nu fie
invinovAtiti el snit oameni incu1i i ruginiti.
Chiar bCtranii, cuprini de frignrile ce bantnean intreaga noastrA societate, alergau orbi inainte in aceasta goana obteascA ; ba

ce e mai malt autori i poeti buni care odinioad incAntase poporal romInese cu scrierile lor, se grabeau in editii none 2.-i ase-.
mCna limba dupA moda ci stricau astfel ea
o manli hulitoare frumuseta limbei cu care

www.dacoromanica.ro

80

SCRISORT.
411R

deteptase pintre Rom Ini simtirea nationaliMtn, cIte-va zeci de ani mai inainte. D-nii
G. Sion, C. Boliac 1 multi altii, pintre care

resar mai en saml Bolintineanu 1 Eliad ne


dau cele mai lamurite pilde despre aceasta.
Cati-va scrlitori din 1848, putini la numgr,
intre care mai cu saml V. .Alecsandri,
ei
care incepnse micarea reformelor stittean acum uimiti in fata faptelor ce se petreceau
inaintea ochilor lor. Dupg oare care incerdri de a opri puhoiul prin bane sfltuiri, Sall
prin lugri in ris, vgz6nd cl reman nebggati
in. sama, ei se retrasese plini de mIhnire
din micarea generall. Poporul alnneca neoprit pe acest povirni primejdios pentru individualitatea sa, dud deodatI marimea rgalui pare a fi proclus cleteptarea : Bunul simt
so arIta, din non, mai intai sfiicios, apoi cu
tot mai mult curaj pe fie care zi ce merge.
Dar en ce dumani, cIt de puternici 1 dt
de numeroi are sI se lupte! Cu mai intreaga
adunare a legiuirilor, cu tot aparatul regulamentelor de administratie, cu scriitorii jur-

popoare. Pe la sfiritul veacului al 17 multi


antori ingleji, uimiti de strIlucirea literaturei
franceze care atunci ajunsese, in privinta formei, la culmea frumusetei, i atrai de inrinrirea politid 1 sociall a Franciei asupra poporului inglez, cgzurg in acela pdcat, deqi
nu intr'un grad aa de intins. In Germania
asemene este tiut cum frnmoasa limbl a lui
Luther fusese schimositI i prin latinizari ne-

sfirite ale pedantilor i mai cu samI prin


inriurirea scriitorilor ce urmau cu atrnare
pe literatii franceji, pnit ce un mare critic
i un insemnat num6r de anted geniali ar6tare poporulai lor calea cea adevgratI. La
noi, dei epoca oamenilor de geniu poate nu
a venit ItncIt, totu rgul pare a fi ajuns la
culme. Trebue sa mai dovedesc aceasta cu
exemple ? N'a avea dead a lua in manI mai
ori ce carte noug, mai ori ce num& de-jurnal din cele ce apar pe fie care zi; n'a avea

decIt a cita od care cuvgnt limit in corpnrile legiuitoare san inaintea vre unui tribunal. Cu alt prilej, sant acum zece ani, am mai

nalelor politico-literare cu cei mai multi

luat in .ris aceastl stdinomanie introdnd in

oameni politici i, ce e mai primejdios, cu


un foarte insemnat num& de invgtatori i
scrliteri. InsI isbIndI nu poate fi indoelnid.
Limba nu poate fi scoasI cu meteugire i
ngprgsnicie din calea ei fireascit, cAci, dacI
RomInii au pierdut alte tradipi ale lor prin

limba noastrI (v. Gramaticale in Copii de pe


naturg, pag. 200), astIzi m marginesc la cgteva exemple speciale, luate din jurnale cu totul none i din discursuri flcute de cur6nd de
barbati politici cunoscuti :

intamplIrile istorice, limba a remas deapurnrea


vie 1 statornicI; ea nu a fost pierduth i
reggsitg,, ci a urmat drumul ei incet i regulat.

In Fulgerul din 23 lan. 1877 se cetete:

Literatura popularI ce acum se adunI ne dit


dcspre aceasta cea mai bung dovadl 1 este
cel mai pnternic sprijin al bunilor scriitori.
De altmintrelca ceca ce m mIngle este eg,
prin restimpuri asemgnate an trecut i alte

In Mesopotomia a isbucnit cholera, ravagec (striaciuniIe) ce a fAcut...

In Pressa" din 17 Fevr. 1877 :


SA vedem and o s finim oclatA cu acest

compt? ii intrebA intr'o zi unul din crean-

www.dacoromanica.ro

SCRISORI.

tierii sel.(finir, compte, crdancier in boo de


a 0941, socoteald, creditori).

In acela jurnal din 13 Martie citesc verbul


a sup lia (supplier). Cuyentul pantO (pente)
in loc de povirni se intrebuinteazI foarte
des. Pe d. N. lonescu, nnul din oratorii nostri
cei mai cnnoscuti, l'am auzit rostind odatI
in Adanarea deputatilor : Noi din aceastA
sacrosanctel incing (enceinte) sl ne forum de
a luneca pe aceastA pang periculoasI etc.
D. G. Vernescu fost ministru de interne

in sod. AdnnArii din 11 Martie 1877 intrebuintead verbal , a se recria" (se rcrier).

Jurnalul Timpul" a numit mult1 vreme


comisiunea insArcinatl cu facerea instructiei
ministrilor dati in judecatA
Comitetul do saint public.

Un salut(l) masculin, te infiori cAnd citesti


asemene cnvinte ! *)

D. N. Blaremberg, in o sedintA memorabill


a adunrii, numeste dIunAzi trupele strAine in-

trate in RomAniainvahisoril (envabisseurs,


ntivklitori).

Din curzul de literaturg generallt al d lai


N. Droc-Barcian (Bacuresti 1877), carte ce
no poate fi de povAtuire cum nu trebue sA
se scrie romiincste, aleg din mii de exemple
numai unul de la pag. 51.

81

D. Chita actual ministru de instructie publicA, in adresa din anal c. cu No. 12,298 sale :
Funclionarii agcniiei romttne, care depasand (dpassant) ori ce idee de competenVt
etc.

D. Ioan Ghica in edinta Senatului din 9


Fevr. 1877, zice :
La Hamburg nu se primelte graul nostru,
dedit cu o pcsd (poids) oareyi care...

Mi s'a intImplat stL cetesc o carte de jadecatA, in care un judecittor do pace condemna pe un impricinat la frenri de proces"
(frais du proces).
Mai en samA done vorbe franceze non introdase si obsteste intrebuintate, sunt en atitt

mai ciudate, cu ctit ele existA in romIneste


din vechi, sub- un ca total alt inteles. Aceste
sunt yorbele sol si cursd. AstAzi toatI lumea
dA cuyhtului sob, dupI limba francezl, intelesul de reliant: d. e. solid nostru este inviolabil

BA aparAm so/u/ strAmosesc... etc, pe cAnd

sol insemneazI un trimis san representant al


Ord, agent diplomatic etc, de undo si solle
insemneazI legallune. Ear cursel se intrebuinteazA astAzi pentru cuyntal alergare. In Bacuresti and sant alergAri de cai, afiele lipite pe 'Anti indeamnA publicul sA vie la
Cursele de la BAneasa. Cat ar fi ris barAnii

Doue excese sunt de evitat in stilul epistolar : I. .... figurile strAlucitoare i pompoase, tururde (les tours) pompoase etc.

nostri cetind asemenea invitAri ! Ei stieau ca. in


romAneste cursd insemneazI un instrument san

Trebue sX marturisesc tit do o vreme in coace jurnalul Tempul si.0 indreptat limba foarte mult. Asemons i jurnalul Roniiinul. Se vcde cit axle nationale
insemnate care misca sari= iMma unui popor, produe efectelo sale binartc6teare in toate privintale.

rut curios de a fi poftiti la o mug ce Ii s'ar

masintt care are scopul de a prinde pe eineya pe neasteptate, o capcanA, si le-ar fi pAIn Iasi afiele indeamnA, pe public
sA vie la Alergdrile do pe sesul Bahluinlui.
intinde.

www.dacoromanica.ro

SCRISORI.

82

Pentru co acest caveat romAnesc nu se intrebuinteazI i. la Bucureti ? Odinioarl Itomnii nu aveau alergari de cai. La infiintarea
lor, urmatA la Iai cam pe la annl 1850, initiatorii acestei petreceri s'au intrebat cum
trebue sa-i zicit pe romlnete, 1 i-au adns
aminte de o neve% a mai Constantin Negruzzi scrisA in annl 1836 1 intitulatA o
Alergare de cai, novell in care intriga incepe
la prilejul unei asemene alergIri in ChiinAn.*) Cuventul era bun fiindcl reproduce&
ideea intocmai; era introdus de un autor cunoscut, prin urmare a fost primit i s'a pastrat. In Bucureti insit alerglrile infiintAnclase abie in anal 1875, initiatorii an &cut cmn
fac mai toti Ito mlnii culti de astAzi : n'an
mai cercetat de avem cuventul in limbs san

nu, ei an luat cuventul francez ftr


batae de cap.

multA

Deaceea jumetatea societatii

pentru imbunAtAtirea cailor din Romania aflit-

toare in Bucureti are curse ear a doua jumetate cea din Iai are alergarz !
Dar nu nnmai cuvinte singnratice, ci intreaga constrnctie a frasei este francezit, ba
chiar locntiuni san zicetori i proverbe frauceze se intrebuinteazit, traducencla-se din caveat

in cnvent. De cAte ori am auzit i cetit in


scrieri moderne ziceri ca i And !" pentru
franceznl et encore !" sail la ce bun?" (a
quoi bon?); aceasta sare in ochi (cela saute
aux yeux ;) 4i voesc pentru aceasta (je vous

en veux) etc. Am vezut chiar citat ca proverb romInesc pe unmAtorul : la bun auzitor
salute! (a bon entendeur salut !)
P.An intr' atIta lumea cultA i-a indentificat gandirea i vorbirea cu cele franceze, incAt se mirA, dacA cine-va nu pri*)

V. Collat. Negruzzl, Baled Complecte Vol. I pag. 35.

cepe aceastA limbl a lor. Toti WO, CA locutinnile i proverbele sant proprietatea esclusivA

unui popor, sunt eite din fend. On original


de a concepe lumea, cA s'au alcAtuit odatit
cu disvelirea poporalui in toate manifestArile
vietei sale, i cA avend inteles pentru densul,

ele nu an nici un inteles pentrn un popor


stain. DacA a intoarce lucrurile i a traduce
nn proverb romInesc in frantuzete, aceasta s'ar

yea deindatit foarte lAmurit, aa d. e. until


din cele mai originale 1 mai frumoase din pro-

verbele noastre: reu cu ru, dar mai flu far


de reu are pentra noi RmAnii un inteles
foarte limpede, pe cAnd: mal avec mal, mais

pire sans mal, este pentra Franceji o fras1


de om smintit. Dace, noi zicem, am mers
struna san am picat de pe dram ; nu dan
Tatarii ; mort-copt ; calea-valea ; nati o bunit;
caracteristicul apoi de ! etc. Mille aceste de
locutiuni sunt ale noastre proprie, intelese

numai de noi, 1 flrA inteles pentru alte popoare, precum acele straine, ori cat le-am
traduce an au nici un inteles i nici un pret
pentra noi.
Teti acei care vorbesc, sau scriu san Inv*
pe copii in aceastit limbA stricatI fac numai
rea originalitAtii poporului nostru. Este foarte
trist de a vedea cA multi tocmai din cei ce
an nesfirsit cuventul nationalitate" in gurA
i se lanai cu simiriie lor nationale, ne sfAritmA limba pArinteascii, elementul de nationalitate cel mai puternic. A nu invela limba
poporulni, a nu-i da osteneala sA petranzi
firea ei adeveratA, ci a o privl ca o jucArie
pe care toll au dreptul sA o sfAie duptt plac,
este fapta unui om ce nu respecteaza de loc
nationalitatea sa. Ori de vom schimba limba
noastrA in limbI latinl, ori de vom germa-

www.dacoromanica.ro

ECRISORICIICOANA. NASTASIA IIODORONC.

niza-o, ori de vom inadu91 o sub un nmol


de cnvinte li ziceri franceze, fie en vole, fie
fArit vole, resultatul este acela: dArAmAm cel
mai trainic element, cea mai puternia temelie a n4ionalitMii romline!
Jacob Negruzzi.

83

qloim.

In?.. Esti di treabA?.. Ha?.. Duduchi inchi


spus drept! Iu!.. iu nu 9ti jidan ca toate jidanile ele proaste, af man munes!.. Toti bierile
dipi tirgul Ei ai mofluzit i toti ale nostre s'ai
imbighitit dipi chele lor I.. Numai iu, vai di cap
a niu, mAnine ceap i vusturoiu di mi vusturA
pi linghirichi i cu chit mAninc cu atAt balabusta
face mai multi cupii, oi vei, oi veil.. Vus zugter ?... poate chi nu credeti?..
No. 3

Cuplete.

Zic zo, jidovile toate


Care-s azi priprietari
Chi dighenile bigate

Cucoana Nastasia Hodoronc.

i bencher 9el mai marl!.

Comedie in trei acte, Cu ccintece.

Michel, Herse, Avrum, Gold-rinchi,

Iteiba Can, jupAn Iic


Vain toti chit sA vezi inchi

ACTIJL II.
So petrece.la Iai, un salon blue moblat.

ol mai man

i &lei mai michi

S CENA T.

$loim, Elena, Filip.

Cu eames esit la spati


Auf man glic, zugter bai got
Ai vinclut harbuji murati
Prin tirg chicului prin glot
7

Filip.

M'ai somat prin portArei, jupAne,

clau

banii?

Iu?.. Fermat Dumnizoi... dar jidan asela

big.

Eri, la vacs i la chibrituri


Azi, c'un lope 9chiop birjar

care dat banile dipi d-ta ai pus pi mini sit iscA-

lese in numele a lui...

MAni cu made moruntisuri


Ai ajuns toll bencher marl

FiUp.

Mai spune i minciuni acum.

Numai iu ghiet loim Finfthuler


Rupt din tAlpi pAnA'n tichiu

oim.

Ala sit trAelti, chi nu

Ai remas tot timer vuler...


01 vei, vei di cap a niu!..

Filip.

fao?.. Acum n'arn parale...

Ce
-

his.

Faip.

spitz.

Vus? N'ai parale?.. AtAta reu 1 A vra iu sit


am chit ai avot buierile dipi lam Moldovei.

TEL lase, nu mai spune gogi, cA


nA 91

gap phi-

lie.
'Tam.

Elena.

Vezi Filipe nu-ti spuneam eu adineori?


pion.

Vus?.. Ha?..
Elena.

ti spuneam cit 9ti un om de treabit (in parte).


CAnd n'are pe eine intela.

G9a niu?.. AtAtA pagubl di pi cap a d-tale.


Di trei zile slearpata, slearpata cu glod pi papuci
9i n'ai -ficut iiici un alirerif... Cum rernane chiconi Filipi? rAfosul 9ela di jidan nui vrei sA

mai 9tepte, a trecut trei luni el spus chi mergi


pisti jidichitirie.

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONO.

84

Elena.

Ce mai zici acum Filipe ? Mai vre sa me opreTti de a m mArita ?


Eilip (lui

Ti-am spus cA nu pot plti acum, trebue sit


mai altepti; ce dracu! Oiu plati eu!.. Nu-i me-

ghiter tug!.. Aa se faci si trebile chiconi FrAsini i al niu... (tare). Ferten tuler, fallen pares,
trei hindert ferten, met fer und fiften rendler,
mallen tauzent fer hindert rendler!... Nu, face
tocmai dipi tocmai 1400 do galbeni...
Filip.

Cum o ride patru sate? Esti nebun?

sia in. mama ta?

10i111..

qlo im.

Iu?.. Iu. 9 gtepta, dar el nui vrei,

ai gAsit

sA dai la un alt bier cu trei la sut5... D-voastrit


ye mAritati duduchi ?

Iu!.. Nu esti mbun . . FA sichitealA, mi rog !..


Nola sute capete ai sit dei?.. Ha ?. . Cu doue
si jumitate pi trci luni: tvei mul nein ahten; met
fer a halbe, tvei und tvitutig met a halb, trot
mul?.. Faci eizeci i epte ijiinitati i cu douo
Bute: nein hiudert zeb und zectig met a halb,
met Svoi hindert... Vus ?.. faci tocmai o tribe, o
sutit eizeci l epte ; acum, dobandile pi sum
luni: trei mul elf ist trei und treisig, met trei
7

Elena.

Asa jupAne I
t5Toim.

Noroc sit dei Dumnizoi ! Dar pi eine luvati?


Elena.

Pe d-nul GugulA Trostea!


7077711.

Vus?.. Pi chiconile GhighitA Proste?.. Ha?..


A ghites safte zic zu, wind gros dipi pinghi si
dipi cap!.. (in parte). A Raft, a maftl.. Ia BA
videm dachi nui putea chitiga i d'aicea ceva
parale. (tare). Cum facim chiconi? El ai spus

chi scoti m9ie pi vinzare dachi nu i dei parali


chiar astAzi...
Ftlip.

Bine; voiu lua si eu de la altul, ei vol. da si


pace.

mull zebn und zectig, mahen fenf und trcisig ; a


fertel ist trei, acum zees mul faci 228 i cu 1167,
fact nu? 1395, douo zeci i cinci franei hartie di

pi timbri, trei galbeni pentru d ni Grefier dipi


obiceiu. Ha ?... faci tocmai di pi tocmai pi cap
1400 di
Filip.

Tu faci socotealA pe 31/2 la sutit?


Nu-i, &easel Dumnizoi numai Pi 3 /i 1/4; asellalt bier Ai dA 4.
Elena.

Cum palm?. . Adineori spuneai trci ?. .

AFoint (in parte.)

Vus zugter?.. Oi veil a svart iur!.. (tre.) Ia


ai spus pi d-lui sA schimbi sinetile inchi pe lase
luni i dachi mai aveti nevoi de viva parale, sA
ve mai dei vr'o sutA, doue de galbeni...

qlo://t.

Trei? (cittre public). Zugter duduchi trei !..(tlenei)


AtAta rAu i iu 9 lava chi trei dacA 9 avea

banii di prApAdit... auf =nen tatAs...


Filip (se scoalA).

Zii sit vie, ne-om invol.

Doar n'am inebunit I Haide, carl-te deaici, oiu


imprumuta de la altul i mitine Si-oiu da paralele.

pits.
El ai plicat azi dimineatA pi Viana chi ai inehirchitirile pi sichiteli, dar ai litsat di pi mini sinetili chi dichimentii ea sit ii facem pi numile a
niu; mi-a dat i parali i un cole di hirtie pi timbri, dachi vreti facem obligatiuni chiar scum.
Pik).

,Floim (in parte).

Adu ineoacel.. (ia hArtia pe care 1-0 (16 loim


pune la Buis)

i se

qloim.

Faeiti sichitealit... (in parte). A ghiter tug

Vus ?. , Vus ?.. Vus ?.. Ni?t ghit I..(tare) Ghini,


chicone Filipe, ghini...
incapi sipirari. . . dar

ai si del la un altul chit nu-i faci, af man glic,


ai se-i plAt9ti inchi unu la sutit dipi tribinal
b9 ca se-ti dei napuliuni eau galbini i zarafile gi telalic... pe cAnd asa mi-i da i mie, doi,
trei galbeni pentru vostinealit, ti-i face fi un pomanit, de trei zile n'ai mineat de chit un chisel
de vusturoiu qi trei beghele.. Oi vei .

www.dacoromanica.ro

CUCOA.NA NAsTAsa IIODORONO.

Elip.

Si-Fs

Nu dau decitt doi 7i jumtate, s'a sfirsit.

65

apliett, constituiie,

Paragraf doi zeci i cinci !..

AFOiM.

SA n'ai parti dipi pereiuni a rabinului, zugter


var, dachi pi Leiba Bacan, nu-i platesti trei
inchi pini si ghiselti parali se faci trirhi qi fliechi
ca vai dipi cap a lui... S'ai scumpit marfili di pisti
vaml si plAtirn la donmul prinlar tot ce chistigam
dipi chicli bor... i inchi si mai vezi...
7

Nu 4. Cuplete.

Ghir pi cap, ca se prinzi miuti,


Pi loseli, poduri, ghir,
Do si-si rupi vei, toti dinti
Chind si mergi pi spaiir !..

Numai pentru balabuste


Nici un ghir n'avem di dat ;
Dar acurn ai venit veste,
Chi la earner si senat

Un proect i face-acumA
Extra-fain; cum nici nu-i stii
SA-i plAtelti un franc pi lund
bis.
Ca s'ai drept sa ai cupchii.
1
Oi vei !.. Oi ! vei !.. i chiti altili di pi cap a
lor, nutuai ia 7tii; sA fereascA Dumnizoi!
Elena (facet lui Filip).

DA-i cal cere, ce sd faci? tii cat ai umblat ti


n'ai putut gAsi... 7'apoi ne trebue p antra nuntA,

Ghir pi muni, ghir pi chicioari


Ohir pi pomg, ghir pi nuci,
Pi chibrit, pi liminari
Ohir pi cusmi, pi papuci.

cAci, Filipe, suet hotAritA, iau pe Gugu;A, ori-cum


ar fi !
'51am.

Ba-i patent& pi dighiand


Ba-i lieeniA si 'nchi cum !..
Ba-i fonciar, bai timbri, vamg,

Nu, chim remune chicone ?


Elena.

Ilaide 1oim, ii dAnt cAt ceri, dacA insA ii-om


da banii inainte do termen, s ne scazi dobAnda
cum ii-o platim acurn !

Ba-i regic pi titiun!


A zoi, chi di soccIi ghini
Toate chetri din. asfalt,
Sint, zic zoi, mult mai puOne

$/oiat.

Aista nu se chiamA treabA sfirsita


chiconA du;
7

duchi.

De chit ghir l'avem de dat.

Altfcl sanatatel nu-mi trebue !

.Apoi vini ghir pi curr


Pentru Rabin i halrun
Dipi cum la carte zugtor

qlo ha.

Ghini, chicone, ghini nu to sipiral. Ca si vezi


chi iu 9ti prietini chi d-ta, fie chim ai z!s, duduchi. . . (Filip se pane la seris). Dar mie, mi-i da

Chiar din vremi lui Avraru !

ci mie telalichi ?

Pc gitini, pa ghilti, pi curchi


Pi coll, daschili fi pi boi,
Ghir pi linguri, oale, curhi

Fdip.

Lad, ca, Guilt banii toi (sale)


b:s

Ca sA nui sprain pi no'.

Vus ?.. Ai niei ?.. AtAta r6u dipi cap a niu !


oxen iu atite banile, mi fac beneher pi
Viana ea RotOld undi i plAtelti dud 1 pse la

Apoi vini ghir ; Oi tuits


La prinlari i la prifecli
Mai dilmi af manen munes
De chit toati cari deV.

Chin al

suti...
?dip.
1 vase in sutA pe

Da, Ea plate7te dud

*i de nu-i vrei, la
Mergi pi sus, in pumni si'n brinci

qloim.

Zugter pi an 1.. Pi lunA, man creuvurt

www.dacoromanica.ro

12

CUCOANA NASTAISII IIODORONC.

Be

=IS.=

Elena.

Atunci iti multAmese... Vino de sezi colea

Pe an !

lAngA mine 1..

Anne a nostru Lei tocmai pi tocmai chit cloisprezece de a li bor... d-ta nu-i sti, d-ta n'ai fost
pi bursi .. Iu ai fost pi toti bursili... si vezi ci
ghiligie esti acolo, chind esi di pi diusili par'chi
ai bevut un sip intreg do prafuri de chini china
esti bulnav di frighirile; a zoi var, vi ih leb !
!

(lade pe canapes imprennit cc Mihai).


Mihai.

Nu te intreb de trecut, liu cA ai avut multe


superAri... sA vorbini do viitor... Filip, mi-a

Bps

Elena.

Cd me mArit?..

Fthp.

Mihai

Da! nu mi-a spus insd pe prea fericitul mire !

EatA obligatiunea gata.

Elena.

Ha ?. . SA mergem dipi tribunal... (is parte). Mi


duc intAi pi la chicona Nastasia, sA-i spun, ea iu
ai ficut sd se insori cu chiconu GhighitA 1

D nub GugutA Trostea.


Mihai (s,u1Ant1n-se).

Cutn ?.

Negresit glumesti 1 ..

p.

Me intorc indata; Eleno !.. Es pe din dos ea sA


gAsesc mai curend trAsurA .
Haide *loim !. .
.

Nagai.

Dar bine, aceasta imi pare cam... nepotrivit.

.57f/1m

A ghits sabas

Ekna.

Ba, de loc.

sArut rnunile ducluchi !...

(salutd pAn ce ese).

Elena.

De ce?
Mthai

SCENA III.
Elena (singurg).

E un... nu 9'iu cum sA-ii spun...

S6rmanul Filip, cAt de tare e sup6rat!.. SA


impotriv9te la cAsAtoria mea eu aeel 004 pentrued dragostea sa de frate, ghiceste cA-mi onitor
inima, -cA-mi ingrop viitorult Dar fie ce va fi, nu

sunt eu cut d'intAi femee, care se jertfeste ca


sA aibA cu ce trAl!
0 I dar ce viaV, voiu mai
ayes Doamne ?... Nimeni care sA te inteleagg,
nimeni care sA facA

batA inima! oterge Iscrim9.

Elena.

Un prost vrei sA zici ?.. Fie !.. Ce sA-ti spun !


0 femee ca mine numai umbld dupA boabele de
nisip care strAlucesc. Satuh i. de a numAra stelelc
'pc cer, chitcste la stupii plith cu miere, nu la
bAzAitul albinelor...
Mihai.

Imi iau euventul inapoi, am lAsat o femee cu


inimA de foc i gAsese in boo un sloiu de ghiatA !

SCENA IV.

Elena.

Elena, Mihai.

Nici una, nici alta. Ai lAsat un vlAstar care se

Mthai.

frfingea din cotro bfitea vAntul si gAsesti un trunchitt


care nu se mai mhidiazA, ci stA neelintit pe rAdA-

Doamna Elena Vultur ?. .


Elena.

Mihai ?. . Frumos 4i lade, nu mA mai cunosti ?

cina sa.
Mihai.

Mihai

Dum, d-ta ?.. A ! am si dreptate, am lAsat un


copil i vez in fata mea, eel mai frames chip de
femee.
Elena.

Al. Al. tii cA spui frumos complimentele ?


Nu ride, me vezi uimit.

AscultAndu-te irni pare cA vizez 1..


Elena.

Pentru cc ?.. Am stat destul in cuscA poleitAl


suspinAnd de amor, po cAnd elinarasul meu imi
cAnta pe toate tonurile, pAnd ce intr'o bunA dimineatA s'a isprAvit sementa din sticlutA 1.. Sunt
sAtulA do Ah si de Of 1.. mAncare bunA, visez
1

www.dacoromanica.ro

87

CUCOANA NASTASTA RODORONC.

privind la lunA 0 la stele, somn adAnc dorelte


infitteArata mea inimA, cAnd sara po rAcoare la
glasul privighitearei undele loptese frunzelor pe
pc aripele zefirului...

Adam san Eva a fost de vinA ; d-voastra inst no


desebideti usile
sau ne aruncati scara de mAtasA
)

Mihai (in part )

De Met sA nu v scuture praful de pe aripioare, bArblitelului cAnd se intoarce in zori de


zing, de la cArti sau do la drAgutele sale !.. A-

Nu, nu se poate s5 fie adev5ru1 ! De cAnd. stint


n'am suferit mai mult ascultAnd asemenea cuvinte
... (mica tticere). i pe cAnd nunta ?

pe fereastral..

Elena.

tunci, vra sA zicA, eqti pusnic !

Elena.

Eu sunt gata, ciit mai cufend atAt mai bine


7

cA zeu dacA e nesuferit sh remite cine-va fatA mare,

apoi mai prost lucru nu sc poate, decAt sd stai


multd vremc v6c1uvA !
Mihai.

Pentru ce ?

.211,1tai

Nu, sunt advocat !


Elena (isbutind a se liniti).

A ! A !. ear vine cucoana Nastasia, de s'ar isprAvi mai cur6nd istoria asta cA nu mai pot sti
resuflu de dAnsal..
OIilto

Elena.

PentrucA o fatA se viscazI eroina romanclor ce


citete, plange sau sArutA de plAcere pe dAdacA
ti adoarmo strinend la sin un vohun din biblioteca de lecturA a vre unui librar pe cand

o vduvt... M dar se schimbAm vorba, barbitii


nu inieleg aceasta i femeile trebue BA ascunza
bine, bine di farA, ei nu pot ... Ia spune-mi ce
te-ai &cut de atAt mnar de vreme ?.. Filip mi-a
spus cit ai fust in strainatate ?. .
Mihai
A?a, doi ani i jumatate am lipsit die taril, am

fost in Paris !..

Cine-i accea, cucoana Nastasia?


Elena.

N'o cuno0i ?.. mare minune, cucoana Nastasia


Hodoronc este o betrAna, ca multe alte, care te
face frumos ca sl-ti spue cA. eti urit i care face
starostii, I) pentrucA, ajunsa in vtirstA de a nu mai
fi iubitA, gAs9te o deosebita plAcere sit fact pe
alcii a se lubl si al II) cA0g1 parale bunicele ;
cum vezi i chiar de la mine, cu meltelugurile sale,
ea m'a stArostit cu d. Trostea!
Mimi (care a stat pe groduri, in partt.).

Cum s'o scap ?


Elena

SCENA V.
Aceiafi Nastasia.

Imi inchipuesc ce-ai fAcut acolo, ai studiat inima femeilor.

Nitstcsia.

Strut ochii puiurrule .

Mihai

Te ineIi, a fi perdut thnpul cAutAnd acul in


carul cu fen : cartea aceasta n'are nici inceput
nici sfir0t. Din nenumratele file ce o compun,
partea cea bunit s'a facut nevzutA i pe cea rea
civilisatiunea a turnat cerneala din toate cAlimArile amoresatilor, Meat te fe?teleti feu de tot,
dact vrei sa cit9ti intr'Ansa.
Elena.

A cui e vina ? DacA nu furati filele cele bune


ti dact nu vArsati cerneala pe raindOid ; cea mai
frumeast 0 mai placuta carte tot inima femeet
ar fi fest !

Elena.

Strut maim cucoanA Nastasic.


Nastasia (Meet)

Am fost eri pe la mire, 'di mai da tatu-seu o

motie...
Elena (zimbind cu amariiciune).

Bine, bine oucoanA Nastasie

iti infatirz pe

cel mai bun prieten al nostru...


Nastasia (il ingso.trii, de ens pa'nX j $s)

SA. mA invrednicesc cu faniilia d-tafe. Ej sunt


cucoana Nastasia Hodoronc !

Elena

Ni7wa.

Dnmnezeu singur a remas n indoiala, daca

D-nul Mihai Luciu:

www.dacoromanica.ro

OUCOANA NASTASIA HODORONO.

E8

nstasia.

Incat toti ca pe-o minune


Po-un cal breaz m6 cunottca
Mie ti mare 'ntrcaga lume
Pan i plodur' le pe-ata,...

Ficiorul, cucoanei Smaranda Luciu ?


111,1zai

Apt, !

Nastasia.

Dar vai !.. soarta Nastasiei


Ii intoarse fata 'n dos
Turd', Nemti, Ruti s'a dus pustiei
'am remas, cum vezi, pc; jos !.. I

Ptiu!. . BatA-te norocul sA te bath!


Mihal.

Ai cunoscut pe maica mea ?


Nastasia.

Dar cum Doamne eartd-m ? Cunosc; ipe cuconu Costachi, ti pe cucoana Sevasta i pe cuconu Pavel i pe Lerqa i pe Marita i pe Iancutor i pe CostAchita. Toti act crescut pe bratele
mele ; ia mai detmAzi erai o broascA ia atAtica ti
acum to ai fAcut gogemite...
Mihal.

Magar !.
Nastasie.

zi.. . zi, nu-ti perde vorba cucoanA

Mthai.

Ce sA facem cucoanA Nastasie asa e in lume :


Azi, mladitA. de tufan,
MAnc, coadA de ciocan !
Nastasia.

CoadA de ciocan ?.. Ti !. ca mucalit mai efti,


bata-to norocul, cucoano Malaita. (in parte). Da i obraznic cum se cade ! sAri-i-ar ochii !.. (tare). E17
dar mAtAlutl, drag& mAsei, ce-ai mai fAcut, de
cAnd nu te- am vzut ?

Nastasia.

Alei, MihAitg dragA, ca" doar nu m'a fAcut mama pe Bahluiu!.. Ei ! Ei !.. am fost i eu odatA,
Int rad dam pe zecel umblau baetii dupA mine cu
limba scoasA ti nu dear cA nu mi plAcea, batA-i

bath. !.. Ei !.. undo sunt vremile celea, pe


and Nastasia, era totul lui tot in tergul Iatului?
sA-i

No Li.

Cuplete.

Cu carete-apelpisite

Cu caletti de cele maxi


Numa 'n pluturi, poleite
cu seaseoarmAsari,

Cu ciocoi protipeniadi
Cu-ArnAttii cu mot la fes
ijuu 'n caprg, s'altu 'n coadA
Si cu visitei pe-ales !..

Lis.

Elena.

Ce sA fac cucoanA Nastasie ?.. ea la tarA, m


se urca grozav !
.Nastasia.

SAraca Nastasia! CAnd cram ca matAlutA, nu


stiam
ce e uritul !.. toatA, ziulica mi-era plinit ca;
sa de musafiri, ttii colea !.. alesi pe sprinceanA
...unul mai dihai decAt altul, de nu ttiai pe care
sA pui ochiul ; acum s'a intors lumea cu susu 'n
jos, cele tinere ii mAnAncA zilele la bucAtArie Ii
nu vezi pe uliti decAt de cele in doi peri, de nici

dracul nu se mai uitd la cle... Ei !.. Ei !.. in


vremea mea, nu Oa cucoana ce e bucAtAria, ai ce bucatari! MAncai
veam patru bucatari
bucatele cu ochii, par'a nu crau acute de inAnA
de om!
No. 6.

Ce blamanjale
Ce baclavale
Ce ciulamale
Bort sfrantuzesc,
Ce anghinare
Mutelti la frigare
Stacoji de mare
Stufat nemteso
D'apoi chescheturi

Zioa, sara pe rAcoare


Untie nici cu gAndul dai
FrAgezica ea o &are
0 matcatA in6 'ntAlneai.

CAnd cu Rut i la brateti


CAnd cu 'n PaV4 cu 'n Vizir
Cana cu Consuli 'n caretit
Cand cu Ncmii la spatir.
www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA 110DORONC.

nire-ar fierea 'n tine !. . (iueet Elenei). E istet bAetul, numai cam obrAzuicut, dar zha gAsit omul,

Cu marafeturi
Crafae wnfiate ca din cimpoin
Dar capamale
Ghiveciu, sarmale
D'apoi pacelo cu usturoiu...

par'cA nu ittiu eu cine-i ? Ia tatu sell a fost un


biet vechilaf la cumnatul verului de nepot al nepoatei verului al doilea al socrului socru meu arhen postelnicul cuconu Nastasaehi Burdufiescu; a
fAcut i el din ciupite de colea oleacA de dincolo
o lecutA, done trei pArAlute i biata ml-sa Durn:

CAnd de plAcinte
Mi-aduc aminte

Nal simt ca-mi vine sA, tot inghit


Cat do piftio
Halal sA-i fie
Nici Sahul Frantei n'a pomenit ! .
Eaca ye spun Ti-nai lasa gura apA !

nezeu s'o erte a cam calcat de multe ori pe lubis.

necusuri
altmintrelea o femee de treabA
)

numai

umbla cu traista de minciuni, de colo pAnA colo,


fi-i-ar terina uparA !
7

Mihai.

.21filiai (in parte).

Credeam eft n'are sit se mai sfirrascA, cucoanit


Nastasie, borsurile
frantuzeTti
si
stufaturile nem!
)
;
teyti .

89

Me pune la cale cotoroanta dracului...


Elena.

Te rog nu-mi critica familia lui ; tin la denim


Kastasia.

CA nici nu se sfirrau !.. Tinea mesele de dimineatA si pAnA sara i de sara pAnA dimineata !
Mihai.

ca si la a mea!
Nastasia.

Cum, ai kat inadins ? Dar eu glumesc, Lentico

Nu ye perdeati vremea.

Dumnezeu s'o erte; vorbind drept nici n'a

fost femee mai de ispravA...

Nastasia.

Aa sA tii d-ta I Raposatul d-nialui, era odatA om, romKn nea9, bun i la casa lui i la
Dumnezeu sA-1 erte I ... Me ve-

casa altora !.

dea cu ochii in gura lAcomiei i unde miji


resucea musteata zicend : Brava tie Nastasie!"
Nu ca de-al de tineri din zioa de azi, cArora nu
le intrA in cash, dacAt tot lingAi de-ai lor frA
sorocovAt in buzunare, de biata nevastA abia ii
face cAte o rochita pe au, si aceea de cit ori
de lAnA ! Pe cAnd dacA an mai in chide ochii, i-ar
umbla nevasta. nurna 'n mAtAsArii si 'n catifele...

cum bunAoarA cucoana Sita cea de lAngl tergul


cucului... tii cea frumoasA ?.. Toate cucoanele
o rAvnesc !..
Elena.

Elena.

Ia sA lAsAm mortii la o parte cucoanA Nastasie.


(se depIrteazil).

Nastasia (in parte).

Hm !.. cocos boule . . vorba ceea ; se tine cu


densul ori nu me chiamA pe mine Nastasia !
Bine cl prinsei de veste ! .. de-a fi sA pierd suta
de la FrAsina, sA scot macar ceva do la acesta !
(tare). Doamne, Lenti*oarA, pe zi ce merge te faci

mai frum9icA nuli fie de diochi...

Elena.

MC faci sk me rorsc cucoanA Nastasie !


Nastasia (ineet).

Ar fi bine sit dai cu nista alifie venAtA pe obraz,


cA eaca ai done sbArcituri cam mAricele colea.

Te inrli, cucoang Nastasie, nu toate !

Elena.

M'am nAscut cu de, nu sant de betrAnctA ! . .

Nastasia (n pa te).

Cinbtita mh-sei !...

Nastas:a (lui Mihai).


Mohai

Cucoana Nastasia, are dreptate, cum s'ar fi deosebit D-ei de celelalte ...(des(bicle un album, in parte)

SArmana Elena !

VorbA-i? a cam inceput sA-i dea Oral alb ! ,


.Mihai (tare.)

Cui sit dea p Crul alb ?

A'astas'a.

Ba al ziob cucoane MihAitA

d-nei Vultur ? .

Nastasia.
. (;n

parte). Plea-

Trone MArico i d-ta mie fratioare cA ea ei abia

www.dacoromanica.ro

90

CTICOANA NASTASIA 110DORONC.

niscuti in lume, a fi av6nd vre-o douezeei de

Elena

Ce vrei si zici, nu inteleg...

anisori...
Elena.

.Nastasia.

Si doi impliniti.

Ei Iasi nu te mai ferl de mine, ei nu to spun

Nastasia

eu la nimeni.

(Jn parte).

Pe-o rases, cum s'ar zice. .

nicut cum se cade flaimuc ista !

Ei, dar e obrAz-

Elena.

NJ te inteleg, cc vorbesti !

. .

Elena.

.Nastasia.

Timpul e 9a de frumos !
M'as duce si Ind
primblu putin, mergi cu. mine Mlai ?

Hai, hai, nu te mai preface, botoaico ! SA ne


veclem sAnatosi cucoane MihAitA

Nastasia.

Mihai.

Duceti-vd, ducef-v6 hu1ub9ilor, dad!, nu-ti petrece acum cAnd suntcti tineri, cAnd yeti imbetotal, iti vrea i nu+ putca!
(incet Elenei). Ei
frumusel bitiatul !

Cu pleaciune, arhonda cucoanit Nastasie !


Nastasia.

Vai de mine Mihditil, co me arhonderetdi, ei


doar nu Bunt dccAnd nemtii cu coadi ?

Mihai.

Mihai

M6 earti, voiu s'astept pe Edits!

Pardon, pardon, ai rezon! A rcvoir Madame

Nastasia.

Apoi atunci, tii una, pui9orule !


mAtAlulA

Hodoronc ! .

ca si mi ei singuri in birji...
Elena

Nu te supera, in toate zilele es singuri.

Nastasla (in parte).

Madamit e mi-ta si tatu-thu jerchinosule! .. Las'


sfrijitule mi-i incipea tu vreodatit 'n ghiari !
Maici Doamne, ce scArmAnAturA am si-li trag ca

lui Surnurache and nu e cu minte.

.Nastasia.

Ce sup hare incape ? eaca vorbi ! . (incet).


tii SA nu intri pe gura lumii, poate Si

,$'apoi

simri mirele.

merg eu cii

Elena.

EatA-m6 gata, la revedere Mihai !

SCENA VI.
Mihal singur, apoi Filip.

Elena.

Cum ?

Mihai

Nastasia.

Haide, haide degrabi, om merge oleaci i prin


sfinta Vineri, am dat si-mi facA ni7te cArnati de
mascur cu mirodenii
Elena (in parte)

Eati lipitoarea care suge singele cel bun din

Filip (intrind).

Nastasia.

Ce fel, singur ? .. Elena


iMthai.

S'a dus sA se primble putin.


Filip.

Elena.

Nu te duci Mihai, pini ce m6 voiu intoarce ?

Sin gull ?

(il ia de minn.).

Mthai.

Cu cucoana Nastasia. Nu te super-a, dar eu nu


as lsa pe sora mea cu o rAncizAturi ca aceasta!

Mihai (siruti mana).

Daci nu vei intArzia !

Filip.

Nasfasia.

Las, las ci ia acul ti-o adue inapoi... (Elenei)

Ar,

(rot:Ann gi -

ditor )

Buna zioa Mihai


nu-i aici?

Aa mi se cade, eine m'a pus ?


Hai, garofita misci.

Sermana Elena: !

inima femeilor !

tif, sit potrivim lucrurile sit nu se pr

Imprejuririle silesc de multe ori pe om sit bea


cind nu-i e sets !

www.dacoromanica.ro

bi

et,e0aNd. liatiTASiA LIODUItONC.


=9..0 50.MPA:G1=1==C2,

Fait,

Mihai.

Nu inteleg, cum? vei lisa pe soma ta sa ia de


sot pe GugutA Trostea ?
raip.
Ce sa fac, .nu vrea sA m'asculte !
Mthai.

Dar bine nesocotitule, cunosti pc acel out?


Filip.

Cand roiu vedea astAzi, va fi intAia

ottrit !

Nu ti-e povestea, basra? .


Mihai.

Poveste, basm, boteaz-o cum iti placeBata co


to rog. De fel aunt grozav de fricos, me sparii
de toate lighioanelc ce intAlnesc in cale noaptea,
asa pe ne9teptate ; ii n'as voi, dupl cc m'oia insura s A me impedec de vre-o stafie aseunsA in
dulap sau in vr'un loc stiut. tii ea prietenii stint

foarte prieteni, and

Mthai.

Filip

Asa imi spun toti, dar ce si fac? Ti-ain spus


cu mosia perd neincetat, am fost silit sA
mai imprumut de la jidan astAzi 200 de galb.;
eri,

astfel cA acutn pentru 500 de galb. imprumutati,


datoresc 1400.
Mihai.

Vra sa zic, jertfesti pe Elena, ea sA te scapi


pe tine ?

lovit in sufictul meu cu aceste cu-

Mhai.
Atn spus adeverul i imi pare rea cA a trebuit sA
ti-1 spun eu pentru ca sA-1 vezi . AscultA Pilip,
opreste aceastA cAsAtorie...
.Filip.

Ti-am spus cA Elena, nu vrea sA m'asculte.

vrei sit me faci pazitor ? . . pe mine ? eauta-ti


de
treaba, nu sunt bun de-asa lucru, me cu.;

nose bine, oiu face ea lupul pe care l'a pus sa


p Azeasca oile...
Mihai.

Nu-ti cer aceasta, numai pecatul acesta nu


vrea sa mi-1 ieu in spinare. Nu, me fereasca Dumnezeu, tocmai ca sA nu dau de
ripl mA a gat de tine. Femeea de care iti vorsosesc cu totii de la tart aici. Cum va veni, incepi de-i ft carte, intrebuinteaza toata ghibacia
ta ea astfel sa stiu cu cine am a face.
7

Ftltp.

lini pare cam nccuviincioasA aceastA faptA...


Mihai.

Necuviincioast ?.. De ce ?.. Cine deschide ochii dupa ce cumperit, cumpera totdcauna marft
proasta.

Mihai.

Trebue sA o luminezi.

FiltP.

FittP.

Lumineaz-o tu dacA te bizui, eu am facut tot

ce mi-a stat prin putinta.

Ti-e lesne de torbit i toate vor fi bune daca


ii va bate joc do mine, dar daca jucAndu-mA cu
focul me voiu frige ?

Mthai.

MA insArcinez cu multAmire, mai Cu samA cA

insumi voiu core de la tine o indatorire de prieten. Mai intAi trebue st-ti mArturisese cA pe eat
me vezi de mare si de bun sfetnic, aunt, cum s'ar
zice, amorezat .

Mihai.

N'ai teamA) voi fl secs din cuptor inainte do a


se cone pAnea.
Filip.

Multe prostii am &cut, voiu face-o 9i pe aceasta.

. .

Filip.

Amorezat ?

nevasta frumusicA.

besc este Margareta filea. lui Tachi TurturicA, vara


bunft cu natArAul de Gugula. Dupa cum stii, astAzi

Filip.
i

tii-e

Filip.

E un dobitoc, o vita incAltata .

Mihai,
vinte !

Mihai.

Tu? . .

Aceasta scrisoare 4i va arata arvona ce mi-a

Maui.

Eu d gArgAunii cAsAtoriei imi sbarnae prin

dat.

coati

www.dacoromanica.ro

CUCOANA 2.1.18TABIA 1101)013.0NC.

913

Mihai (in parte).

SCENA YU.

Ce idee nimeritA imi vine!

Aceia,7i, qloins.

Voim

Filip.

Oi vei, chicone, ghini chi ti ghisesc !..

Nn-ti fie fricA degeaba, mei prostule!..

Frlip.

Mrhai (amain littor).

Ear ai venit, cc mai vrci ?..


qtoim.

Oi vei, nu-i ghini di cap a niu! D-ta nu i spus


pi mini chi ai pricina pi jidichitirie chi vicini di
pi pArnent a kr. Oi vei, ai vinit pisti tribinal, patea tcrenoi de ei coloi, par'cd sint ursoi di scli
cari li poartA Iiganile chi betide dipi nas i voi7

Ba are toat dreptatea sa-i fie fric, clumnule.


Oui loim). Dacti te-a impins pecatul sA-i imprunn4i bani, isf fundul mogici pc care n'u are, apoi
pcqi sA le antii aliluia!
qloan.

Vus, Aljluia. lh ?..

i frighiros5, ca un pa p'. dipi tara tureeasc5,

nicosA

chind s'oi vuitat di pisti mini parchi intrase in


curhi chi lei asa) imi cargo sudorile dipi sadnarea
Ky. 7

Fit ip.

Cc, 91i nebun?..


Mihai (Ci face seam farti si-1 radii loim).

Nebun e?ti d-ta, d-le, care ai incIat pa toatd


lumea, dar tc-oiu invqa en minte, vein cumpCra

Donmul pre7edinte chind nui l'ai vizut

i sinetul acestui biet jidan, precum am cumperat

Par a d sale smirna s'oi ficut


i china ca zavozi tus-patru-ai strigat
Toti jidichitori s'oi virit subt pat !..

rata eu ce prqcsc oamenii necinstiti ca d-ta.

pe a celorlay pc care i ai intIat i-ti vain aqroim.

A glitter vurt!. Ai vurghit ca un puret de sici

Oi rilmen, rihnen rihnen


Asa vulintir
Oi rihnen) rihnen iihnen

fain!.. In vinz, iu vinz dipi d-ta...

Faip (in parte).


A!

N'ai vizut, vei mir!..

acurn inteleg...
Mihai.

Jidovime toata di pi tribinal


Peste cap pi scarA toti ai dat naval

Cati bani i ai dat, nenorocitule ?

Zo ! di spaimA marl, tot,i strigam ghivalt

0 mie de patru sute do galbinini pi Napuliuni

i chi bot, di frichi, dam in elalalt! ..

(tuna.

chi

ziny...

Oi rihnen, rihnen etc.

Ei si ?..

Mihai.

0 into patru sute de galbeni ?

F11;p.

Faip.

Minte, numai cinci sute.

Vus vi?.. Nu-i luau dipi fagl 1.. Eli ai spus


chi d-ta nu ai mulie ehim n'ara in, ehi diehimen-

trill cari le-ai pus ipotechi pi mini sint hunt sa

Vus einei sute?.. sinetili a niu e legalizat pi


tribinal: o rote patru sute

fact perciuni, chi eli ai dichimenturi lobe dipi ingenerli di hotarnichi 1 chi sa-ta i iu avom BA
no Ettergem pi bot a lui.
Fa:1).

Eti un prost, eu i-am tras in judceatit pentru

Mihai.

Atunci, srmane, zi cA nu i-ai avut niciodatit!.


70im.

'Vus zugtcr?.. Oi vei, arihnen poltlhi


Mihai

cft mi a impresurat pArnAntul!

Ruline sA-li fie d-le I frurnoase aunt acestea ?

70im.

stt

Vus impresurat?.. Eli spun chi ai furat, nu-i


impresurat I..

mitnanci plinea unui biet sarae I..


AFoint.

Oi vei, oi vei mir 1

www.dacoromanica.ro

89

CUCOANA NASTASiA 1.10DORONC.

Filip.

Filip (in parte).

Bani din punga lui nu perde cleat cinci sate,

Dar bine le arpeste !. .

toti ccilalti sunt dobAndal


Chim ?.

Faint.

DobAnda ? .. Dar dobAnda nu esti bani, mi rog?


Zugter dobdadl ! .. Dar iii n'ai plitit dubAndA patru la sutA dipi Nuhlm BarbA-G-roasit ca sA-i dei

pi d ta cu trei s'un sfert ? .. Chic oi velt a svarter suler !


d-ta ?

Facem un ghisefc chicone, chit dei

pint.
Chim?.. Ai insilat pi vara d-sale,

ha ?..
Mihai.

Da nenorocita, a desonorat-o!...
sPoin.t.

01 vei vei I.. A zoi a motpanoia iah hab an


manen leben nist ghezein !. .

Mihai.

Ce gheseft, si 50 de galbeni dacA-ti voiu da,


ti-i dau de pomanA
(scoate mai mate hartii din
b:zunar.) Priveste : acesta e un sinet al d-sale de
patru mii de galbeni .
Fo

Ftlip (in parte).

De undo dracu i trAsnea asemenea lucruri prin


cap ?. .
Mihai.

Atanci iti dau 500 de galbeni pe sinet.

Vei !

Cinci sate ?.

Mihai

Acesta de 1500, tot cu ipoteel!


galbeni pe ele i i le dau tie.

dA-mi 10

Vei mir I. Moisi, Moisi di ce-ai

&cut pi neam al nostru?.

Ftl(p.

Ce-ti pasA tie ? Nu ziceai cA nu sunt banii tdi?

'Tatra.

Iu am toate dichimentrile di pi musie, zugter


var ?

Nu-s ai thei, zic i zu, i-am imprumutat dipi


M

Ce s fac eu ele nu-ti spun cA sunt minciunoase ?

pint.

iu mai las 50 di galbini dipi sinet... Buni parali, zo var ih leb, nu i perdi chilipir ! . .

..

Zic zoi chi nu! .. (1uandu-1 la o


parte). Sint pi cheli di epirle de sei bdtrAn L. Pam
vdzut iu singhir chind l'ai impiseat.
Minscinoase ?

NusAm BarbA,GroasA, frati al niu, dipi mama lui


tatu-sAu .. (lui Mihai). tii una, chicone, eacA jut

Mihai.

Nu am vreme BA stau la toemealA eu tine Oui


Filip). Vrea sA zicA nu vrei, d-le, s'o iei de nevastA ?.. SA ne vedem sAnAtosi ! (urel).

Filip (in par!e).

Foim.

Monne, jidanul de Ma!

Chum remAne cu mini, chicone ?

Mihai.

Intelege, sdrmane, cA mosia lui toatA e de zece


Wei dupA documente si cA a hnpresurat pAnAntul

rAzesilor pe care i-ai v-dzut la tribunal, dacA di


vom sooata mosia In vdnzare, eel mult o sit-ti re mAo o sutA do galbeni f i aoeia oine stie and i-i
lua!

. .

Mihai.

Cum si remAe ? .. Ai perdut banii si pace 1..


floitta (plInge).
V oi

veil . vei I

ghitAr got !.. Marnl niu, ma-

mA niul de ce te-ai ficut balabusta lui tata niu

ea si mi fad pi iu?..
1Foitn,

Wait

01 vei, ghiter puret, chit dei d-ta ?

Priveste, d-nule, in co stare ai adua per..un blot


sArac I

Mihai.

DacA se hotAreste sA ia de nevastA pe vara


mea pe care a inselat-o ea tin misel , .

Fein).

Oi ghiter puret, par'ehi esti Moisi, ehind ai dat


22

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTASIA HODORONC.,

Di

mana, dipi jidovi ca si ii mininci!. Chit mai dei ?


Mai da ceva buerule ... (se vaitu).

Mihai.

Na e6rmane, ii dau tot eu.


1o*m.

FiRp.

Me 'nvoesc d nule, iau de nevastA pe


vara d- tale, insA mai am o conditie...
Taci I

FiUp

conditie ? .. Mai vrei conditie .

Hal. hal. hal. esti nebun


dau 700 de galbeni jid nului ?.

SA me scapi si de terani!

.. Qui Mihni)

Nu ? . Acuma se insoard chit mai dei buierule?.


Mihai

Bine atunci... pentru cA mi e mild de tine iti


dau 700 adicA 200 dobtmdd la cei 500.
7

Ai cei 200 pe care i-ai imprumutat de la densul azi?


Filip.

Dal
Mihai.

,Foim.

Eu am primit eri 550 o parte din mostenirea


ce mi-a remas de la mosul meu.

SA perd 700 de galbeni ?

Fil p.

Ce fel? Eu insA...

Mika.

acestia ti i dau degeaba!

.Mihai.

6loim (incdt).

Nu i degeaba, zichi zu, el ia pi d-voastrA di


nevastA i i Pa da indirdt, el esti un om di trea-

bi, bai got... Mai dA macar 200...

perde vorba in zadar! La ce dracu ar


fi bun un prieten, cAnd n'ar da ce-i prisoseste
pentru a ajuta pe cei care-I iubesc ?. . numai sA
te sArute i sA te inAd9e stringendu te in brate ?.
DA-mi ce-i 200 de galbeni !..

Mihai.

Nu mai dau o para !..

Ftlip (dandu-1).

Eatd-i... Dar aceastA purtare nu este oare cam...

510:00.

Oi vei, oi vei !
Stai d nile advocatili, stAi I
Svarter iur .. (est.).
Ftlip (singur).

Saracu jidan, nu i frica pro stA I Cum dracu a


trecut prin capu lui Mihai cabazlAcul acesta ?

Mahai.

Nu fii copil I Jidarad a dat 500 si ia 750 in


doi ani, imi pare cd dobAnda e foarte band 1..
MO) (NrCznd pe loim).

Jidanul I

In adever ideea ar fi minunatl...

Mihai.

Mihai (intrnk.

M'am intors d-nulc, pentruci aeest nenorocit

DacA nu to vei tine cre cuvent, d-le, sA stii cd


te impusc I..

s'a hotArit sA mi venzA sinetul cu 760 de galbeni.

Du-te jupitne de cumOrA o coald de hArtie thnbru I

De unde vrei sA
.

Mahai.

$1ohn.

Nu-i, nu-i, lasd si-1 omoare tdranii I

Am iu hArtii dar si mi prifac chi mi due si-I chimpar. . . (ese.)

qloim.

Vus ?

A yvail iur, a svart iur ! . . (in parte, scoOnd o Mrtie.)

t710i111.

Da, si-1 omori, ea p'un musehi I . . Pultim harti.


(Yihai se pone la biurou l Buie).

..
$loint.

./Vo 8 tFloim.

Mi due, mi due!. (coboar). Cine dei parale?


Filip.

DA tu!
$57oint.

Zugter si dei parale 9i pe hArtie amid.

Oi siracA
Capi sacA
Perciunoasd
i rifoasA
Cum di ciudA, n'ai murit.

www.dacoromanica.ro

(bis).

CCCOANA NASTASLt HODORONO.

Traisig tauzent thuler


Oi vei Sloim Finfthuler
Vie a id ferfliht

95

S CENA VIII.

Filip, Elena.
Elena.

Te-ai intors?

Hast als sih fertirt!..

Filip.

Bani toati

Tocmai, cAnd tu plecasesi.

Chistigati

Zic zu, frati,


Pi driptati
Oi vei, vel, ai prapadit!.. (bis. trei ori).

Elena.

Mihai; s'a dus?


Filip.

Tu ai intrat pe ici si el a csit re colea. Nu


stii ce s'a intdmplat in. lipsa ta!

Si Rifehi, Rifehi sedi pi casA


Cu un cociorbi lunghi i groasA
Ca un lioaicA di pi pistia
Oi Moisi, Moisi schinare-a niu.

Elena.

Ce?
Pint/.

Mihai nea scapat mosia din mAna jidanului.

Toate jidani
Toate tirtani
$i toti mutani
Oi; ioi, ioi io!

Elena.

Cum?
FlUp.

Si AncA plAtindu i numai 750 in loc de 1400 de

galbeni...

Ca dip'un chini

Cu bot pi vini
Ei dipi mini
Or striga ho!

Elena.

Nu inieleg de loc!
Filip.

Adevdrat c gen de inieles!.. Jidanul inselat


Vino jupAne de sub aerie, eatA 200 de galbeni.
Haide ea mine sitli dau i pe ceilalti.

asupra rAzesilor, a crezut cA Cu am impresurat


pAnidntul lor.. Mihai profitA i cumpda de la jidan sinetul nostru pe care-1 plAteE,Ite cu cele 200

de galbeni ce mai imprumutasem azi i cu 530


de la ddnsul.

Micar 50 mai dei chicone


Mihai (se preface cA vrea sA rup5. s'netul).

Primesti ori ba?

Elena.

Ce fel? a-1i inselat pe jidan ?


(bo5n.

nu-i iachi iscAlesc!.. Nu 'ncapi sipirari!.


tiseMeste).

dov.edit cA am plAtit banii jidanului cu clulAndA


foarte bunA. DacA ai fi fost aici, ai fi ris de tc-ai

Mihai.

Haide la tribunal si nimeni sA nu ;stie auzi ?. .


qloim.
(es).

Mihai ii-a dat 550 de galbeni?


Filip.

Filip (singer),

Visez oare?. . Visez sau in adevdr mi-am Bel-

pat mosioara din ghiara jidanului?.. 0! da un


prieten adevArat e mai priincios cleat vederea
ochilor I..

fi prApAdit!
Elena.

Ghini, ghini, (pe la spatele lui Filip). Oi rihnen ta-

taneu a svart rih!..

Filip.

Si eu am crezut mai intAi asa, dar tot el mi-a

FArA sA-i cer si fdrA sA-mi dea timp BA nu-i


primesc!
Elena.

AceastA purtare dovedeste un suflet nob:1 si


bun; md simt cu totul miscatA! ti volts m 1
www.dacoromanica.ro

CIICOANA NASTABIA HODORONO.

96

innl din toatit inimal.. (in parte). Vorbele acelei


femei adineori m'a &cut 3A rolesc, scum, de ce-

SCENA X.
Aceia.,91, Ghcorghe.

mi bate inima 9a de tare?

Gheorghe.

Auleu I Auleu I
SCENA IX.
Aceiagi, Nastasta.

Tog.

Ce este? Ce s'a intAmplat?

Nastasia.

Hop

Gheorglae.

i eu!

Auleu I
Elena (in parte).

Filip.

Ear?.. A!..

Dar ce e?
Xastas'a.

Gheorghe.

Am auzit suerAnd
drumul cel de fer, si am a,
lergat sA firn cu toiii eAnd o veni mirele.

Ne-am r6starnat ea drumul eel de fer, lual'ar


dracu, Auleu!..

Fdip.
tii una cueoanA Nastasie ? Mi-am luat de saml;

toatA lumea imi spune eA Gugur, cela e un dobitoc; nu vreu BA nenorocesc pe sorA-mea i dar
noi ne vom duce chiar acum la un otel ear d-ta
vest9te i.
Nastasia.

Vai, de mine! Nu faceli una ca aceasta cA reLencur, nu te Ina dupl


mAn de ris si de ocarl
gura lumei mAieur, e frumusel bAiatul, 'apoi
unde pui atAta avere, (ince. Nu I scApa din mAnA
LencisoarA, mAritA-te 0 pe urmA joacAli calul

cum ti-a plAcea...

Tog.

CAnd, unde, cum?. .


Gheorghe.

Auleu! cit ne-a omorit cucoane. Mo dusesem cum

imi poruncise cucoana stt-i qtept la harA, numai


ce fuerA i sosesste harabaoa cea nemtascA fir-ar
implitatA sA fie, cAnd sA steal pocneee odattt ca
din fundul ocnei i ne isb9te in slava cerului.ca
pe boabele de grAu la vOnturat i pe cei din nit-

untrui pe cei de afarA ciel s'a apart m4na...


Tog.

A!..
Nastasia.

Vai de mine! Dar stApAnii tel uncle Bunt?

Elena

Nu, Filipe, mai cu samA acum sunt hottiritA II


voiu laa de scq ori cum ar fi!

Gheorghe.

Dumnezen mai stie, i-a fi laat dracu pe toii...

.Nastas'a.

Vezi bine puiusorule, ce are a face cA e cam


copilandru! atAt mai bine!.. (incet.) apoi ai pc
celalalt ca sA ti tie de urit.
7

Elena.

Voei (afurg).

Aleo ! Valco I (mare sgomot)


SCENA XI.
Aceiafi, Tachi, Frcisina, Gugiqil, Margarela (top stalcili.)

CucoanA Nastasie, ve yog...


Filip.

No 9.
(Fie care rand zis de Priisina se repet1 do Tachi, G gu(it
gi Gheorghe)

Ce BA fie acest sgomot?

I.

Gheorghe, (afoul).

Auleu! Auleu!..
Nastasia.

Ptiu! Piei drace!

Vai de mine
de mine
Of nu mO lasati cti, pier (bis.)
Vai de mine
de mine
Lua-l'ar dracu drum de fier (bis.)

www.dacoromanica.ro

CUCOANA NASTABIA HODDRONO.

Freisina.

Capu!

Top.

Tachi.

Coastal

Goguttl.

Guguta'.

Mori

MAseaoa (bis).

Auleu spinarea meal


Capu!

Freisina.
Tachi.
Gugutd.
Ghcorghe.

Tachi.

Too.

Coastal

Dar la mine ?
Frdsina.

Gheorghe.

Fretsina.

Gugutel.

MAseaoal (bis)

Mor!

A161.. cft nu-mi incape pe mAnA, num* eel


cu drumul de fer, lua-Par toi dracii de tioactli 1..
Vai ce anghimaht i-a da sA mAnAnce, numai eu
&tin
Ne ataii ma mg. cucoana Elena ?

Impreuuit.

Elena.

Valeo, valco coasta meal..


Valeo, valeo falca meal..
Al Al A! mAseaoa meal..
Auliu spinarea mea I..

Da, DoamnA, sant foarte mAhnitA de cele ce


vi s'a intAmplat !

1 bis.

Gguf, (Nastasiei).

D ei, e cucoana Elena.


Nastasia (ineet).

Freisina.

Vai de mine 9i de mine !

Of! of!

m'a o-

Da uitA te gaii la ea.


I

moritl

Freisina.
Guguta.

Welt Valeu! raseaoa,

mei; I.

Ia uitaii-vo

cum s'a umflat 1..


Tote.

Co 'ntAmplare !
Frasina.

Aa mi se c ide, dacA mi-am luat asfel de bar-

A9a surioarA, ne-a adus drumul de fer, de prin


sara nemiascit ca BA ne rupA oscioarele 1.. FrVorul matale?
Filip.
Da, cucoanA FrAsino (in parte). Ce minunatA familie , fata insA e frum9icl...
Nastasia (Elenei).

bat !
Tachi.

Dar bine FrAsinio, tot eu aunt de vinA ?

Tachi.

mestec...
"%rhino.

M'ai virit cu toi jidanii la un loc, MITA masA

Se cunoaste de pe urechi.
7

Freisina

Vai de mine in ce hal me vedeli.... Ia pri-

Eu am zis, drAguil i tu ai spus sA nu ma a-

sA me stAlcesti
)

Bietul mire !.. Ntt te laa cA-I vezi 9a, altmintrelea e curAiel!
Elena (Nastasiei).

Frasina.

Fugi sA nu te vaz in ochi, si-am spus sA mi ie


bilet la clasa 1.7 n'ai vrut...

Bina'

97

remAn calla, toatA viata!

Nastasia.

Auzi d-ta! Ei hei! saracu rAposatu, Dumnezeu


sA-1 crte, cum mi-1 mai invarteam. eu !

veste me rog... Acesta e barbatu-meu Tachi Turturicit par'eA-i prins pe Bahluiu... Acestalalt vi-1
infiiez nepotul melt Guguig, in te uitA la el;
deabie l'atn scos din hoo.t) eacu masinei
7

undo a-

zuse, nutnai verful picioarelor 9i capul di mai remAscse afarA !..


Gugutii.

Alen ! Valeu! tare me doare !


Frasina.

Tachi (in parte)

Lua-tear naiba 9i pe tine chiftiri0,!


Fraina.

EatA qi pe tlica inca Margareta!

Aa surioarA sA ma omoare I

D-voastrA vi s'a intAmplat .ceva dloara,?..

Tachi.

Filip.

Dar la mine, nu te uii FrAsinilo, in ce hal


sunt 1..

Mavarcta

Nu; Irara lovit polio la mAnn, clan nu-inimio.

www.dacoromanica.ro

CIICOANA NSSTASTA HODORONCANDRU C:ODANUL.

93

Ioana (iuirAud rApede).

Cuconi01 cuconqa, am trimcs dupit un doctor


si au venit patra!
7

Too.

Patru doctori?.. Alm! Valeul.. (incep care de


care a so YAM mai tare.)
(Sfirs:tul actului 13).

G. Bengescu.

ANDREI CIOBANUL.
povestirea unui satean.

legat boll la grajdiu ; Matachl cA nu a ghtit


arAtnra de teamnI; ear Alecn el, are gran

de trierat si de trimis la Galati.


De-ar fi Iorgu la tirii, zise Mai, stin eh
el nu ne ar refuza ; el e gata la ori ce potrecere, dar el rimbll dupl insurat si chiar
a pocnit-o bine, clei am auzit despre logodnica lui, cit e &area fetelor din Iasi, frumoas& ea Elena Cosinzeana, ins& cu cosita
neagrA nu de aur.
Halal de el ! respunsei si imprenutE aleAtni-

ram o scrisoare de felicitare si o trimiserlm


bunului nostru amic Iorgn.
A doua zi dimineata pe chnd edeam trim-

Era in toamna anului 1860, pe la sfirsital


lnnei Septembre. Eu si cu un amic al men
din copilArie ne preumblam pe pustille strade

ale orasului Folticeni i cAntarn a iscodl petneeri.


Ce facem noi, Nicnle, pe asa frames
timp, gi zisei en, nu este chip sA pregatim
vre-un vgnat? nu dear pentrn a stArpi toate
sAlbatAcinnile din codri, par pentrn a ne gls1
mai multi la nn lee si pentrn a sfirsi vgnatul
jos la cover cn o scripch si o cobz 5. la spate.
Minune de idee ! imi respunse Nicn. SA
cerclm pe la prietenii nojtri proprietari de
phduri dear gi vorn indapleca ; eu mg voiu
duce la Matache ; tn date la Gheorghiej sau

la Aleeu, si pe la opt ciasuri a ne intilnim


la Constantinica ca sh.-1 indemnIm i pe el,
desi e cam gros in burti. Amundoi am plecat la treabA.
Ciasul opt sosind, am fest la local de intAlnire dar mare no fa supgrarea cAnd Oargm unul de la altul cA am foA refuzati de

toll de a rindul.
Gheorghies spnse ea nu a gAtit 1nel de

tit in pat en o tigarA in gull, nn pupas


vechin a fratelui men Costachi, Ion Tarn,
intr.& in cas& en nn raval: Cucoane Vasilid,

zise el, nn neamt a sosit chiar acum de la


Homer si a adus o scrisoare eltrA d-voastrl."
Luand serisearea, ce se vgd. D. Bezirks.

vorsteher din Homer, mg invita pe mine i


cAti-va prieteni si Mtn parte la o vgaItoare
in pIdurile Solchl spre a mai impntina cerbii
care faceau stricieluni stogarilor locnitoresti

in penile Warner.
Mg imbrAchi nurnal

decit si alerghi la

Nieu care dormea Ana: Sai Nienle gi zisei


en, traggnda-i perina de sub cap, imbracl-te,
pregAteste-te sl mergem la Homer la nn vg nat mare : suntem iuvitati de Tastanefski ;
astAzi spre sarl trebue sl, fim ace's), cid
goana porneste mine.
Bravo ! zise el, avem O. petrecem de mi nune, Tustanofski e vesel ; vom vgna, nu

vom vgaa, dar vin ban stin cA vom boa, si


vom, vea6 cele done nemtoicute cc ne-a dat
in ()chi and am fost in earn treenti acolo.
Ala, in vreme el prinse si se pregateas7A, ea

www.dacoromanica.ro

ANDRE: CIODANUI.

m6 dusei Ia Constantinica sag indemn s mear-

gg i el, insa aici n'am isbutit, caci nagncase


ea o zi mai inainte cn prea =lig pofta nite
alivenci i acum ii platea Ocatele Iscomiei.

Din toti invitaii numai Nicn i eu cram


nestramutaV in hotarirea de a merge la Homor, i snindu-ne in birja lui Constantin
cn Tarcu pe caprg, clang; clanga, eati-ne ajani la Cornu-Iyancei, treatoarea Bucovinei.
Quten-morgen zise un neamt b6trgn, cu nn
nas cat o patlagicg, cu o pipa de faians in
guru, av6ad portretul lui Ferdinand pe ea,
i pnfuind ate o roati de fum, a carni miros
ne fgcea s stranntam.
Nicn care era mai tare in nemtasca a explicat trecerea noastra in Bucovina i scopnl
care ne-a facut a Ina pntile en noi, cxci
putile splim6utase pe d. EinnEhmer crezgml
ca mergem si le lulm Bucovina indarapt, i
nnmai dupg ce am argtat scrisoarea mai marelui Oa am oblinnt libera trecerea, inseninandu-ne nutnele, pronumele, ochui, ba (liar
i negeii de pe ob-az in mai multe condici
i protocoale.

Pe o osea and mai bung, egad mai rea,


am Onus Ia jumdtate cale, Cotal morii undo
am intrat pe K. K. Sfrasse adic oseaoa co vine despre oraul Suceava i merge in Transil-

vania. Deacolo am inceput a vedea poalele


muntilor, i dupa un drum de un cias ca prin
o grading, ajunser6m la Homor unde Tustanofsld ne atepta cu marl preggtiri.
Sara a fost vesell,o mitt societate foarte
plIcutg ne-a primit in sinul ei ; petrecurna

53

-Dupg nu cias de mers am ajuns la oraul


Vama, ear deacolo pe o oselutg gngustg pe
malul Moldovitei am plecat spre locul aa
mamit Dea de unde trebal sg porneasca goana; ne am inchipuit ca Dea va fi un sat, ca
acolo vom ggsl gonai, pucai, caini etc. insa
ajunggnd acolo v6zuram in loc pustiu care

'Area a fi fost odinioarg o vatrg de sat, caei


Mica pe uncle locuri se vedea ate un stilp
raslet, eate o andrama vechie rgzematit pe
furci, ate rtn copacel roditor, pntred la raTustanofski dada ordine sit inceapa
goana i noi puraii ne suir6m pe un pieior
de mnnte gafaind de ostenealg. Tacerea cea
(lacing.

mai mare se flcuse pang ce goana inceph,


dar deodata se alai tin tropot ea de o herghelie de cai ce pArea di se apropie ; Cerbnl
pornise cu o ciutg i doi iezi; i vedeam foarte
blue din depArtare cAd plidurea e naltg ci
rata.
Se auzi in sfirit o puca, inteo aripa care
produsese in inimile pucailor in neastempr
foarte mare. Mare fu necazul nostru cand
vdzur6m v6natul Ingnd naprasnic o directie

en totul opnsa noud i merggad spre aripa


stinga, uncle erau cei mai proti pucai cad
noi cram pui in locnrile cele bune, ca pucai de mang intai.

Turcul insg, caul se pleca, and se ridica,


del nu indrgznea a da de la mare departare,

impreunk pang pe la mieznl noptii i adouazi

dei 61 singur acum mai vedea frumosul cerb


cu alaiul seu,
A .doua 1 a treia impucAturl se auzir6.
In sfirit haitaul se mantul; pucaii se
adunard la un loc i tocmai cel mai pAclitos

dimineata patru cants nemteti, cAte cn nn


cal la o parte de oite, ne-au incarcat i dus
la locul hotgrit pentru goang.

dintre ei avusese norocul sl oboare cerbul,


ear ciuta i iezii resucindu-se la acea impqciturl au rupt linia gonqilor i au scApat.

www.dacoromanica.ro

100

ANDREI CIOBANUL.

V6natul e bun, e frumos, nu-i vorba, dar


a sosit vremea sa ne coborim la conac unde
ni se pregatise de-ale mAncarii ci b6uturei.

de Oil i de lege, sufletul acelnea e,dat dra-

Aco lo v6zui pe un puca3 b6trAn ce cedea

vestit Ana ceva: aici in sat era un blet

mai aproape de mine 0-1 intrebAi dacA nu


cumva in acea vale a Moldov;tei fusese vreodinioarl sat.
Sat ! sat! domnule, respuuse el, oftand. Dar
oamenii din el fiind r6i, Dumuezeu i-a pedepsit i eland potop peste sat, i-a inecat, i

a hat casele i biserica, cid vezi d ta d-le,


uncle curge acum apa Muldoviti, volo era
o bisericup pe un dlnab i astlzi nici de urmA,

nu i se mai dl.
Plin de curiositate rugai pe mo, Vial

cului.

Apoi domuule nu numai atIta ; s'a mai pofoarte bun, blAnd, dar fAr
frunaos ca un brad, cinstit
intai gospodar.

avea o fatA frumoasa, i, din una in alta, vznda-se copii azi, v6z6ndu-se mAni, i a

plAcut until altuea, i aa fata von sA-1 iee


de barbat, insI eand pArintii an simtit, au alungat pe &din, i-au oprit veo cate-va oi,
ce avea cumprate cn munca lui ci i-au po-

roncit se fag din sat.

La poalele muntelui Dal era un saticor,


care se alcatuea din vr'o douezeci de case.

gAzdul.

ci in ograda bisericei era o asap, uncle traea


popa satului, pArintele Alexa Stupcanu.-0amenii din sat erau cunoscuti ca oameni
farA frica lui Dumnezeu, 1iartgoi i chiar
talhari, cxei in fie care an d. Bezirks Vor-

i harnic ca cel

El s'a tocmit cioban la oi, la cel intil


fruntac al satului Ionip DrugA, dar omul

sA mi povesteascA acea intamplare i apzandu-se b6trAnu1 pe o rAdlcind de brad, el incepA sA ne spue astfel :

In mijlocul satului era zidita o bisericutA mica

parinti ; el era

Ca toate acestea flecAul nu a pArAsit satul;

un alt on], Ion Mull ii lui pe langi el i-1


Se zice ca Iordachi Drugi, de ciudA, ar fi
dat intr'o noapte foc casei lui IIiu1, pentru
cl a primit in gazdA pe Andrei, cAci in adev6r, casa lui Iliup arse intr'o noapte plu'in
temelie pe cind intra popa in Vinerea-Mare

la prohod.Popa insI era siret, el tinea cu


cei bogati i strimbAtAtea pa acei slraci i cu

steh.er trimitea cate trei, patru la d. Hauptmann


la CernAuti, spre a-i inchide la temnicti cu fere

chipul acesta se alAturase de casa lui Drugl

in pieioare i cn lantuguri in. degete.Nici po-

DrugA, fruntacul satului. Apoi acesta sfAtuit


de popa i tem6ndu-se ca nu cumva fata lui

pa nn era tocmai om curat, el nu era romAn de


batin ci rusneac, i-mi spunea tatal men cl

popa cel intii i dupX el cei mai multi slteni


din Dm, singuri in toatA Bucovina, an mers de
s'an inchinat la Bezirksamtul din CAmpu lung,

dad a venit poronca di Bucovina 0 imp6rgteasca i nu mai ede domneascl. Aceastl


fapti a lor se vede el a mlniet pe Dumne-zeu, cxci tatal men spun, di eine se leapldit

i mustra pe I1iuA di, nu a fost supus lui

sa se mai intoarel la Andrei, o mAritit cu


sila dap& fiul popej, un prostallu ce nu tia
paste bobocii.

Ear Andrei perznd toatl nIdejdea, s'a dus


din sat i de voea lui s'a bagat in oaste, s'a
fIcut catanA, inctit o bucatl de vreme nici
s'a auz it vorbind de el in Dee; spre bueuria

lui Drugl i a popii.

www.dacoromanica.ro

ANDREI CIOBANUL.

-101

ani mai tkrziu in luna ml cuptior,


dupk o secetk de trei luni, se vic2it deodatk

rkma i Dumnezeu fulgera si ineca pe cei

dupa, muntele Dea, ridickndu se o negreatk

vine furioasti si tem6ndu-se a nu o apnea


noap tea pe camp, lad copilul in brate si treat

ese

cumplitk ; fulgerile incepur6 si brkzdeze cerul,

nourii se rostogoleau unii asupra altora si tin


vuet, ca cum ar fl fost sfirsitul lumii ingrozea norodul : o cumplita furtunk se st6rnise,

un nour se sparse in ceriu 1 cash lui Drug fu trAsnitk i acoperitk de flackri, ear

r6, Zamflra sermaua, v6z6nd ca Moldavita

cu rkpegiune bratul sting a rialui, insit and


sk, tread si bratul cel drept, deodati se vnit
incunjurata din toate pitrtile de apk, care
cretea v6z6nd en ochii. Atunci ea tidied co-

pied pe cea de alkturea, care era a popii si


o preact in cenu,k.

pilal in sus, si in spaima ei cumplita c5.-1


va perde, incept sk, rAcneascd din toate putulle cernd ajutor.
Trei catane se aflau pe mal i se uitau la

Popa, v6z6nd nenorocirea ce ameninta satul,

aceasta cumpnit, care ameninta viata mumei

s'a bkgat in biscric i Mud epitrahirul in


gat a incepnt sfintele ragIciuni ; car Zamfira

si a pruncalui. Unul din ei ii svrli mun-

cu copilaul era dusk la camp peste apa, uncle


popa avea poptioi de prasild.
De .ce popa cetea, de ce vijOlia se facea

in not improtiva suvoiuld, care ajunsese a-

mai mare, ear dad Drugl vrol sk pue pi-

lupta cu moartea, smunci copilul din manile


ei si ajung6nd la mal ii depuse in bratul celorlalte dou6 catane, ear el se intorsese spre
femee care acum era acufundatd de valurile
apei. Cufundkudu-se si el, o prinse de Or at
o vitejie nepilduitA i luptind impotriva inspnmatelor valuri, o scoase si pe d6nsa la mal,
mai mult moartd deckt vie.
--Dumnezeu a fo3t cu tine Andrei, strig; r3

de pe casa lui o park rolie ruptl de v6nt

ciorul pe pragul bisericei, un fulger II atinse


i-1 mica cu feta la reskrit i cu 'allele incletate, ca cum ar fi vroit sk se roage lui
Dumnezeu ca. sl 1 ci te do pdcatele ce Muse.
Nu treat mult i ploaea amestecatk cu
grindind mare ckt ouele, nu mai cddea in
pickturi, ci curgea pAnzA ca sivoiul, inekt intr'o elipA acoperl tot satul, afarl detkt aceste
cAte-va uri i andramale pe care le vedeti
astAzi aice. Mserica, dupI ce se clktink clt-va

tiny, se risipl deodatI c'un vuet ingrozitor


acoperind sub ddrkmktarile ci pe toti acei cc
alergase inikuntrul intro care era si barbatul
Zamfirei,

Casele erau fdrmate, pomii desrkdacinati,


si in urgia aceasta, numai IliuA, cel cu friea
lui Dumnezen, care Oploise pe Andrei, a
scapat cu viatI urcAndu-se grabnic la munte.
In vremea aceea, pe cand satul Dea se da-

dirul pe mal, se descultit si so arunco: in apk


cam Ong, la brAul nenorocitei femei.

Voinicul ajunse la local unde Zamfira se

soldapi de pe mal, vzad aceastk


faptk vite.
jeasck la care ei nu s'ar fi cutezat ; ai scitpat
done sufiete si imp6ratul te va resplAtt nogreit.

Deodata Zainfira detepOndu-se din leftnul ei amuck un tipet recuno'sc6nd pe Andrei,

care o inbise din toate puterile inimei.


Zaanflro, 6i zise atunci Andrei,

tu nu te

vei intoarce in satal ta, intre nelegiuitii de


shteni din Dea ; iLvoiu gIst en alt local 1
Dutunezeu te va mitngdea si addposti I
23

www.dacoromanica.ro

102

ANDREI CIOBANULSTAREA. NOASTRA ECONOMICA.

Dar satenil din Dea nu mai erau cad satul intreg fnsese spalat de infricoatul uvoin.
Unde era odinioarl biserica trece acum

matca pktulni Moldovita, i undo era tam


lui Drag, se vede numai an stilp afumat i
aphiet de fulger. Ear un an dupit aceastA
intImplare Andrei cu voea implratului se cununa en Zamfira, se aezl la Orguorul Vama, unde petrect o via muncitoare i imbelugatA. Ear din tulpina lui e1 un neam intreg
de oameni buni numiti Andrieviceti care i.
altAzi sant fruntaii tlrgnorului Vama.

V. Forescu.

chidA o pitql insemnatl in Orient, mai ales


in Turcia. Cea intli grijl a acestor popoare
iudustriale a fost de a incheia conventiuni cu
Poarta, prin care sa reducd mai la nirnic taxa
pusd asupra obiectelor de import; pentru ca
astfel put6nd vinde mai eftin productele lor,

intindA necontenit negotul.


Din timpnri mai vechi declt eAderea noas-

trl sub Poarta OtomanA ne-a remas an document relativ la Moldova, care este foarte
important peutru studiul relatiilor comerciale
ale acestei teri, alezAra6ntnl doa0 aniar al mai

Alexandra cel Ban, pomenit mai sus (Nota


22). Prin acest document flcut in favoarea
negutitorilor din Lemberg, li se invoete ea ei

tllth! asura slat unstro RCIMO.


STAREA NOASTRA ECONOMICA.
(tIrrnare).

Care stint cauzele acestei stAri injosite a


industriei noastre, pentru care insui agricultara nu poate prospera ? DupA cum credem
noi sant done mai cu saml 1) concurenta
strlial ; 2) o rea .sistenal de instructie.
Concurenfa streiind. Natiunile acele care
au ajnns mai curgad a avea 0- Industrie au
cAutat de indatl ce industria lor a inceput a

produce peste trebuiqele Ord, locuri unde


el poatl vinde productele lor. Nu au socotit
deci nici pedeci, aid indepArtare pentru a-i
deschide piete spre vnzarea prisosului lor i
aa 4ncl de prin secolul XVI vedem cl Anglia
i Francia yin dupl Italia i cautA Ali cles-

sl plAteascl vain/ mai uoarl de cum a fost


in trecut prin urmare contine deja urmele
unni prbgres in sensul liberului schimb, care
a fost atlt de dinnAtor Romknilor. Taxa
vamalA este redusa, in genere la 71/2 la sutl
(3 groi de la o grivng, grivna avea 40 de
groi) dar micimea taxei se compensa prin faptul el dad marfa mergea prin mai multe orae,

in fie care din ele se plAtea vamit, conform


sistemuln feodal introdns i la noi in uncle
priviri prin inriurirea polonA, prin urmare,
in realitate taxa era cn malt mai mare decilt
71/2. Pentrn a mai atin gecIteva particalaritAti
ale acestni document, insemnAm c cunoscgii

cai buni moldoveneti trebnitori la resboae,


ceara din care se fAceau luminArile pentru

bisericl, argintnl ce se estrAgea din bli i


slujea la facerea podoabelor bisericeti i
la baterea monedei, jderli din care se fAceau
blAnurile boereti, erau oprite a se exporta din taxa. Tara pe atunci era tot in
stare& in care se vede oi astAzi, adicA carat
agricoll ; deaceea o vedem importAnd posta-

www.dacoromanica.ro

EMMA NOABTRA, ECONOMICA.

103

vuri, stag, =RA, stofe de matasl,

si

nadragi, coarde de arc, sIbii i export/Ind vite


porci, veverite, vulpi, piei crude de oae, de
miel, de bou, pegte nepreparat i alte materii
brute pentra care se plAtea o vault( in destul
de mare de export, care va fi ingrealat foarte
malt scoaterea lor din tarn. De cereale nu
se vorbegte de loc in documental acesta, fiind
c. Moldovenii atunci necunosand popugoiul
sa nutreau cu gran, svarA, 'mein i pe lAngA
aceste agricultura era departe de a avea intinderea actuall, pAnagatul fiind mai cu matt
acoperit cu 'Mari, ear lAtirea agriculturei
incepknd in terile noastre abia de'la regulamental organic, incoace (1834)46). Totugi exista o industrie nationalA constAnd in facerea de funii pentru boi, de pAnza, de cask
pentru rufele sIteanului, de ciciule, sumane,
cojoace, opinci, catrinte i altele de aceste.
Dupit ce Moldova gi cu Mantenia intrar6
sub suzeranitatea turceascA, Tureia le impuse
tractatele ce le fAcuse cu. Francia, Anglia,
mai apoi i cu alto teri, prin care taxa importalui era redusk la 3 la sutl, istfel cA
acele tractate degi nu incheete de noi, ne began totug in mod abusiv, a respecta alcAtuirile contractate de poporal suzeran. Cel intAia
tratat de pace gi amicitie, care contine deja
unele dispositii relative la negot, a fost incheet intre PoartA i Francia in 1535 ; acesta
a fost urmat de alte tractate in 1569, 1581,
1604, 1614, 1673, 1740, gi mai la urmk in
1802 gi 1838. '') La inceput taxa de import
pentru productele industriei franceze precum

era de 5 la sntk, dar printenn tractat de

") Vezi respunsnrile comishlor agr;cole in Analde economice 1862 p. 109. Din acest fapt se esplici cum
ogoarele noastre desi neingrAsate totus n'au secat
47)

acea de export pentru productele turcegti

comereiu mai nou ea fa redusA la 3 la sutti,


dupg cum se poate yea aceesta din articolul

inserat in tractatul eu Rusia din 1783 gi


reprodus nice din capitalatiile franceze"): De
si negastorli franceji an plait mai inainte 5

la sutA vamk pentru mArfurile ce ei aducean


in statele noastre i pe care le duceau de-a-

ice, dar fiindcl s'au rugat de a reduce acest


drept la 3 la mita in considerarea prieteniei
celei vechi, ce an en Sublima noastra Poartl
gi a rugamintei lor de a insera aceastk schim-

bare in nouele capitnlaii, noi am primit cererea lor gi ordonAm ca in conformitate ea


ea sA nu se mai poatk cere de la ei mai
malt de 3 la sutk etc." In 1838 insk v6e.ind
Francia cA Tarcii tot urmeazA a laa pentru
export gi import care care alte dkri neprev6zute de tractate, convenl cu Turcia, ca pen-

tra mArfurile exportate din Turcia se pla.teasel 12 la sutti ear pentru cele importate
5 la sutk, ceea ce se regalk prin conventia
incheetA in 1838 intre Francia gi Poarta Oto-

maul art. IV gi V.49)


Ceva mai tArziu cleat Francia sub domnia
lui Iacob I intrk gi Anglia in legAturk cu
Poarta prin tractatul din 1606 clruia urmeazA
tractatele din 1641, 1675 gi 1809.5) Dreptul

de vamk, care de sigur la inceput era de 5


la sata ca i pentra mArfarile franceze se reduce mai apoi la 3 la sutI, pant cAnd in
1838, urmeazI aceeagi modificare in tarifal

vamal ca gi pentru Frantia5').


4 8)

49)

pan& astazi.

b0)

Martens et Cussy. Recnells des traits II p. 278.

81)

Martens. L. C. I p. 287.
Martens 1V p. 543-548.
Martens 11 p. 174 si 333.
Martens 1V p. 533.

www.dacoromanica.ro

104

bTAREA NOASTRA ECONOMICA.

Dupti aceea ineheiard Teri le de jos, Spania,

tru a fi de acum observate in intreg imperiul

Italia, Austria, Rusia si Prusia conventii co-.


merciale n Turcia toate fiind primite pe picior egal cu natiunile cele mai favorizate;
Francejii i Englejii, i indatorite a plAti 3 la

otornan.54) Deasemene in tractatul cel mai nou

ca teri tributare flu erau do loc legate prin

incheiat cu Francia i Englitera in 1861 se


prevede in art. XX ca : Tractatul se ya pune
in lucrare din zioa incheerii sale si va reremlne valabil pe 28 de ani. Supunerea acesttda la vre-o revisie sau declaratia de
a TOI SI so prelungeaseA validitatea lui Anel,

conventiile comerciale incheiate de curtea suzeranl 53), dar in fapt Incrurile se petrecuse

pa 21 de ani inainte trebue al se facl dupti


decurgerea de 14 ani. Va area Mae pests

altfel. Terile ce impingean pe Turd la tractate aveau tot interesul de a ne considera si


pe noi ca legati prin aceste conventii, si pe
de alti parte puterea' Turciei si slAbAciunea
noastr esplic indestul cum acest principia de drept international nu fu respectat si

tot teritorul tureen inclusiv Egipetul, dependinple africane, .Moldova, Muntenia. Iualta
PoartA se declarit gata a conferl i altar naVuni favorile garantate prin acest tractat." 55)
Deaceea i vedem cum Poarta ne impune direct prin firmanuri respectarea acelor tractate.
Astfel printeun firman din 1843 Octoravrie,
Poarta conform regulamentelor de yiimi, a-

suta din valoarea mArfei importate 1 exportate.52) Dup1 drept Moldova si Tara RomAneasca

noi cAzur6m victima pnternicilor nostri competitor]. Moldova si Tara RomAneascA fur6
deci considerate ca legate prin tractatele incheiate de Tarci i aceasta nu numai indirect dar se exprima chiar categoric in uncle
tractate de comercin, asa d. e. in tractatul en

Austria din 1784 in care in art. Il se spans


ca : Desi dispositiile relative la vamA sunt
clar si precis llmurite in tractatul decomercin
de la Passarovitz ; fiind insl ca internunciul
a declarat c prin trecerea timpulni s'an stn.

carat in privirea acelei aseari mai multe abuzuri contrare regulei stabilite in provinciile
otomane si mai ales in Moldova i Valachia,
Sublima Poart1 le confirma aici din non pen52)

Pentru cele done Sicilii tractatele din 1740 qi 1799


Martens. L. c. 11 p. 154. Pentru Austria din 1649,
1699, 1718 (Csrlovitz) 1739 (Belgrad), 1747 i 1784. -

53)

Martens I p. 319. Pentru Spania 1782. Martens I p.


235. Fentru Prusia 1761 Martens I p. 11 . Pentra Rusia in 1711, 1739, 1774 (Cue uk Cainardji) i 1783.
Martens I p. 111, 162, 278.
tarea de popor tributar nu implica dealt acele indatoriri ce i 1e-aa luat expres Ora asuprii.-i. In
toate celclalto priviri ette stat suveran.

cAror observatiuni sunt obligatoare pentru toti

supuii imperiului nostra si conform traetatulni de comerciu cu puterilo amice, care fixeazit la 5 la sutA dreptul de perceput prin
vAmile imperinIni nostra pa toate mArfurile
importato din strAinAtate, yAmile yalahe vor

percepe, fie pe apl, fie pe uscat, dreptul de


6 la sutl pa toate mArfurile importate in
principate. "56) Printeo serisoare vizirialA din
acela, an, Dechemyrie, adresata, Domnulni Valachiei, se prescrie ca" de la marfurile austriace
atat exportate cAt i importate sA se ice numai 3 la sutA.57)
In 1859, Guvernul turcesc vaAnd cA prin

taxa de 12 la sun. asupra exportului cauza


an mare rAu agriculturei imperiului sell, nu54)

Martens I p. 319.

$5)

Analele economice 1862 p. 159.

56)

Martens V. p 367.

51)

Raccoita dei trattati

clei

suditti austriaci negli

stati della Porta ottomana. 1823 p. 206.

www.dacoromanica.ro

STABEA NOASTRA, ECONOMICA.

105

mi o comisiune insArcinatA cu schimbarea


tarifului vamal, astfel a taxa de export sti,

in tub, ezte un adevArat act de tradare na-

fie redusl la 8 la sutA i de acolo in fie care


an sA se reducit cAte 1.0/0 heat dupa 8 ani
exportul O. fie en total liber, ear lipsa resultata in casa statului din aceasta redacere
sa se implineasea dintr'un adaos de 3 la sutl

Si cercetarn deci sistemul protectionist in

la taxa de import, care fu prin urmare ridicata la 8 la sutL


Pria tractatul din 1861 incheet pe 25 de
ani intre Frantia, Anglia i Poarta otomana,
se introduse acea taxA de 8 la sutA, asnpra
obiectelor de import care fuses() fixata prin
reforma vamall a imperiului otoman. FiindcA
prin acest tratat despre care s'an arnat mai
sus se cuprindea in mod expres i provinciile
Romane ca parte integrauta a imperiului oto-

man, terile noastre pentru a face in act de


autonomie reduserA ea 14 0/0 acea

taxcl,

de

pentra a protesta astfel incontra acelni


abus ce-1 fAcea Poarta aroganduli asupra
noastrA drepturi ce nu le avea. Astfel akinserAm noi a impune numai 71/2 0/0 pe reArfurile strAine, care tax5, poate fi consideratA mai mult ca o taxa fiscala decAt ca una
protectionistA. Din aceasta instt derivA toatA
nenorocirea noastrA, neputinta desvoltArii industriale. Dar aceasta invinovAtire a liberului
schimb, regimul sub care am trAit pana acuma,
poate 'Area stranie economitilor notri, care

fiind import* mai cu sama din Francia


focularul ideilor liber-schimbiste, cunt i mai

toti partisani ai acestui nenorocit cistern. i


nu se sfiesc a sustin chiar in Camcrit teorii,
care conduc Ia o mina sigurA pe poporul
nostru, atAta putere dobAndesc ideologiile cAnd
pun stapAnire pe oameni ! CAci noi credem
cL

sustinerea ideilor liber-schimbiste la noi

tionaia.

asemAnare cu liberal schimb qi. sA vedem pentru starea in care ne aflam, care din cloud

este de preferit.

IV.

Pentru a pretul in adevArata sa valoare


liberul schimb trebue s. observAm in care
teri el s'a desvoltat mai MU. Acepta de
sigur cA s'a fAcut in Francia i Anglia, don6
teri care prin desvoltarea lor industrialA au
ajuns la acel grad de a puth concnra cu ori
ce altA tarA i care prin urmare au tot interesul de a nmplea lumea cii prisosul productelor bor. Cine insa a observat cA economia politicA e departe de a fi o tiintA
purl i el ea represinta in mare parte tendintele politice ale popoarelor, va intelege de
indata pentrn ce s'a nIscut ia Francia i Anglia teoria liberului schimb : pentrucA aceasti
teorie era cea mai potrivitA, cu starea indus-

trial1 a acestor doue teri.


Ce ne spnne sistemul liberulni schimb ?
Cumpgrti obiectele de care ai nevoe de unde le
poti avea mai eftine qi mai bune, prin urmare,
tu Romanule, procurcl-fi obiectele trebuin(elor

tale din Anglia, Francia sau Austria qi nu te


apuca sa le produci singur ccca ce n'ai putt
face nici aga de bine nici aga de eftin ca
concurtnfii tgi, ear tu remiui indeletnicindu-te
cu crearea de producte brute pentru care te-a
creat Dumnezeu !

Liber-schimbijtii uitA in aceastA teorie pe


personajul principal in economic, anume pe
producgtor i so gAndese numai la con-

www.dacoromanica.ro

106

tiTAREA NOASTRA BOONOMIC41

sumator. Dar cu ce va cumpilra produatorul


acele prodncte eftine ? Se va respunde : cu
productul muncei sale. Dar ce va fi acest
product intr'o tara in care cariera muncei e
inchisk pretutindenea i care nu este alta dead acea grea i r6u platita a cultivatornlui
de pitmnt ? Nu este total de a cump6ra, fie
cat de eftin. Trebne sit ai en ce sa cumperi
i pentru a avea acel ce, trebue sti-1 catigi ;
citigul insa intr'o tara agricola este en totul
marginit nefiind nici o concurenta prin varietatea muncei la care pot s se dedee oamenii58). Mal capital al sistemulni libernlui
schimb este deci ca deqi clei o pialet mai efUna pentru cumplirarea oblectelor, ucicle piafa
mult mai necesard pentru vinclerea muncel. 59)
Liber schimbitii ne spun apoi ea noi cump6ram de la straini marfuri v6ndute in schimb

pe ale noastre, incgt in realitate noi consumam tot productele noastren. Aa ar B, dna
in acel schimb nu s'ar face nici un profit,
clad produatorii de manufacturi s'ar multaml numai en onoarea de a produce, fark a
tinde la vre-un catig material ; dar catigul
material &di de care nici un om nu produce
SS)

Mill, unnl din aparatorli cei mai puternici ai liberuled schirnb dovedeste prin argnmentarea sa ca are
in vedere numai pe consumator. In principiile sale
de eonomie politica (traducerea germana III p.277).
el spnne: oste cu toate aceste evident (si ca d.
Carey nu vede aceasta este unul din multele lacrnri
ciudate din carte& d-sale) ca. aceasta ingreuiare nu

este primit cleat pentra a dobindi un avantaj covirsitor. Cand o marfa este cumparati. in strainatate
en producte indigene cu toate indoitele costuri ale
transportnlni, atnnci acest fapt demonstra cit economisirea la costurile productici este totus mai mare
cleat cheltneble de transport, on cat ar fi de grele
si ca astfel mtinca terei intregi tot dobandeste o resplitire mai bun4.4
SA)

Dithring. Kritische Grandlegang chr Volk wirth.


schaftslehre 1866 p. 431.

60)

I. B. Say. Copra complet d'conomie politique Fatigue 1 Cap. XIV I XV.

nimic, schimba, cn total lucrurile i anume


in defavoarea terei agHcole. Inteadev6r, cand
vindem noi o catime de lank bruta pentru o
suta lei i o primim tot pe aceea inapoi sub

forma de leseturi in valoare de o mie lei,


ce catiguri s'a realisat prin ea ? de la noi
an cittigat numai prodneaorul de materie
bruta, o catime oare care de bani, necesari
pentru existenta sa ; de la tara industriala an
catigat acei ce au spalat, ce au curittit, ce

au tors, ce au taut lana, acei ce an boit tesetura ; apoi fabricantul, care an dat mainele

pentra a face aceasta, au eatigat cuptorul


ce am topit feral necesar la fabricarea acestor
maini, au etitigat lucratorul de la mine ce
am scos feral din primbt 1 in sfilit am ca-

tigat toti aceia, ce au conlncrat intru ceva


la fabricarea postavului v6ndut in WA la noi.
Deaceea ne 1 trimite inapoi aceeai catime

de lAna en un pret inzecit decat costase


materia bruta, pentru a in acest pret sant
cuprinse catigurile tuturor oamenilor ce an
conlucrat la fabricarea ei Prin nrmare c5.tigul nostrn este 1 i. a Orel indnstriale 1 0 ;
ea ne platete nond 1 i noi i pltiin ei 10.
Cine catig a. din doi ? Ni se pare a respunsal nu poate sa fie indoelnic i edit pentrn
ce este foarte pagabitor a aduce fabricate din
teri straine in loc de a le prepara noi inine.
Al doile argument tot atat de pnternic al
liber schimbitilor este ea introdncerea de

manufacturi strkine in o WI, care le-ar produce singura mai scamp este o binefacere
and ea are de resultat ca acela articol sa
fie dobIndit cm o cheltneala mai mica de
mud. i capital din partea terei6 '). Aa ar
fi dad sistemul protectionist ar trebul sus") Mill. Economia politica. (trad. germ) III. p, 230.

www.dacoromanica.ro

STAKE& MAMA ECONOMICA.

tinnt pentrn vecie"). Dar dug fabricele indigene ajung dupa cat-va timp a fabrica acele
obiecte tot atat de bine ca i acele straine

107

aptiratori ai libernlui schimb. Prin urmare liberal schimb osindete pe UR popor


a se indeletniel veduic cu agricultura, deci

atnnci desigur ca fabricantul indigen le va


put vinde mai eftin cu tot pretul transportului, cleat acel strain prin urmare i consumatorii vor catiga dapa ce vor fi snferit
atilt timp o scampete mai mare.
Apoi liberal schimb este tocmai in contra

numai cu munca cea mai grea 1 cea mai r6u


platita 1 a reman pentru totdeauna sclavul
naturei in loc ca el sa comande acesteia.
Impiedecarea industriei i reducerea unei

ideei libertii. Dupa liberi schimbiti, fie ce popor are dreptul de a sill pe alt popor a cumpra
de la dAnsal productele ce e gata a le vinde
deaceea a i. intreprins Anglia faimoasa ex-

din acest panct de vedere liberal schimb este


de respins.
Daca oamenii ar fi aa, cum i presupune
Adam Smith, adica buni i dedati numai ct
la ocupatil pacinice, fr vointa de a face sen
i de a exploata pe semenele Au, atunci teoria liberalai schimb tot ar pate fi primita.
Dar ura de rasa i tendinta de a exploata
celelalte natiuni este tot atat de inradacinata
in popoare ca i ura aproapelai i tendinta
de-a exploata, in omul singular. Prin urmare
sistemul protectionist, care nu este alta ceva
decat o apitrare incontra cuceririi economice
malt mai pericaloasa decat acea prin arma,
este lndreptatit prin natura lucrarilor, ca ori
ce aparare.
Dar insu Adam Smith este departe de a
apara intr'un mod esclusiv sistemnl liberalui
schimb. El admise impreunarea manufacta-

peditiune in China pentru a sill pe Chineji


a enmpAra Opiumo otravi, de la ei. Aceasta
teorie e foarte carioasa, ea toate aceste e enstinutti ea armele in mad, care se 'ntelege ca
snnt argumentele cele mai pnternice i de
signr cit nici o causa de rAsboia nn ar fi mai

imbratiata cleat acea provocata printenn


sistem protectionist. Dar fie care popor e
proprietar pe parnntul Au, pe piata sa, i
fie care ca proprietar are dreptul de a impiedeca pe un vecin

sae si

exercite o specula

care ar &Lana intru cat-va interesele sale.


De un asemene argument insa, nici c vrau
s'anda liber schimbitii 1 ei cu de-a sila ii
impun teoriile imprenna cu marfa lor ca i cand
ar face alt-ceva decat a ascunde sub masca ti-

intei cea mai nArovit tendinta de a asupri i


a exploata lnmea intreaga.
Liberul schimb impiedecei desvoltarea industriei, in ferile cele mai inapoiater ce nu
pot concura cu cele mai inaintate. Acest

adev6r nu se neaga nici de cei mai aprigi


') Insui d. Dahring, anal din eei mai infoeati apiri.

al protectionismalui spane : Wle tinter Urnstnden


der Behatzzoll der nat(irliche weg ear Handelsfreiheit
iSt" Capital und Arbelt p. 82,

teri la o stare carat agricoll am vdzut insa

ce rele atrage dapa sine kelt cel

putin

relor en agricultura pe acela t6ai i dupa


ce arata mijloacele prin care Anglia cauta
de a pastra siei toate manufacturele silind pe
coloniile sale a se indeletnicl numai cat en
prodactele brute i annme: 1) prin impositul

cel mare asupra zaharalai rafinat fabricat in

colonii pe dud pentrn zaharul brut nu se


platete mai nimic ; 2) prin incurajarea fabricarii feralui brut in colonii pe dud oprete
en desivirire infiintarea de Orsatorii pentru

www.dacoromanica.ro

108

STAREA NOASTRA ECONOMICA.

topirea ot.eluluim san pentrn lacrarea ferului;


3) prin impedecarea exportatiei de 11 o provincie a coloniei la alta, a pAlAriilor, lAnilor
1 altor prodacte coloniale pentru a impiedeca fabricarea lor acolo i a sill pe locuitorii acestor teri sA-i cumpere fabricatele lor
din Anglia sfirete prin cuvintele urmA-

toare: Ca toate aceste a impiedeca pe un


mare popor de a trage tot folosul ce poate
din fie care producere a sa sau de a Litrebuinta capitalurile i indnstria sa in chipul
pe care 1 crede mai folositor este o jignire
evidentit a celor mai sfinte drepturi omineti69).

Tot Smith recunoate cA actele de navigatie

ale hi Cromwell, prin care marina englezl


fn proteguitA contra celei olandeze, de bane
1 priincioase pentra Anglia 64).
Si aa en cei mai multi apArAtori ai libernlui schimb, core dei ii sustin din toate
puterile, totui suut nevoiti a recuuoate cl
sunt casuri in care sistemul protectionist poate
fi aplicat en succes. Astfel ne spune I. B.
Say : CAte orae i provincii nu sunt, in
care se urmeazI din rutinA aceleai obiceiuri
pentru specalarea banilor. Aid, nu se tie
altA ceva decat aezarea lor in route ipotecare asupra pAm6nturilor ; acolo, namai cAt
in case; mai departe, in dregAtorii i insArcinAri publice.

Ori ce aplicare noul a pu-

terii nnui capital este in acele locuri obiectal


neincrederii i al dispretului i protectiunea

acordata unei intrebnin(ari a mined qi

ba-

nilor intr'adever profitabild poate deveni o bine-

facere pentru o tard; insfirit catare judotrie poate ajunge a fi pAgubitoare pentru un
intreprinator, care ar pune-o in lucrare fdrA

ajutor i care cu toate aceste este menitl, a


aduce foarte mari c4tiguri cAnd lucrAtorii
vor fi deprini cu ea i cele d'intAi piedeci
vor fi invinse" 65). Aiurea vorbind de Colbert,
acelai autor spune : ci Frantia posedi astAzi
cele mai frumoase manufacturi din lume pentru stofele de lAnA i matasA, ceea ce se datorete probabil inteleptului sistem urmat de
Colbert."

Blanqui arat cA experienta ne a inv6tat


cA un popor nu trebae niciodatA sA sacrifice
soarta manufacturilor sale comerciului esterior " 66). "Tot acest autor vorbind de Colbert
spume : Total ul acestor m6suri compune cea
mai frnmoass cladire care a fost ridicatA de
tin guvern tiintei economice. Singur pintre

ruinele seculului au remas in picioare i el


plutete incA en toatit inAltimea sa asupra aezAmintelor noastre, care ea toata ciocuirea
revolutiilor nu au pierdut din impunAtoarea
sa origivalitate. Colbert, deschise carierA mun-

cei intr'un chip regulat i tiiutific ; prin el


Frantia incelii de a fi carat agricola 0 ea se
inibogeirt deodatei cu toatei valoarea cca noud
datei teritorului i locuitorilor ei 67).
Rossi spune cA sacrific:ul ce-1 facem astAzi68)

ar put6 sA aducA in urmA foloase, care, sti


despAgabeascA pe deplin perderile. Nu este
mid un pArinte de familie, care, av6nd puternici temeiuri pentra a crede cA existA in domeniul s&i un mare deposit de bogAtii minerale, El nu. se creada indatorit, dad, are
mijloacele, do a face incercAri pentru a yerifica faptul i a deschide copiilor s6i acest
63)

I. .73: Say. Tralt d'couomie po itique Cap. NUL

66)

Mania. Histo re de Pconomie politique II p 237.


Blanqui. L. c. p. 2.
Prin pretarlie mal marl platite pentru mirfurile proteguite precam it calitatea lor mai proastit.

6?)
43)

Adam Smith. Bogatia natiunilor (trad. franc) II p. 80 L

") Adam Smith L. c. II p. 220.

66)

www.dacoromanica.ro

STAREA. NOASTRA ECONOMICA.

non isvor de prosperitate. Ace la, lucru poate


sl fie adevrat i pentru o natiune" ").
Ace1a0 autor adaoge : m6 grAbes3 a recunoate d libertatea comerciului primete

chiar in terile noue esceptiuni, pe care teo Ha cea sAnittoasa nu se teme de a le marturisi" 70).

Chevalier se espriml astfel : Este de datoria positivl a oH clrui guvern de a lucra


astfel in- epoca propA0rii unei natiuni spre
a face ca sit puna mAna pe toate ramurile de
industrie pentru a chror cAltigare natura i a
dat vre-o posibilitate a 71).

109

moderat va fi adeseori onijlocul cel mai potrivit, pe care o nalie ii va putea iutrebuinfa
pentru o asemene incercare: numai cAt protectiunea sl fie marginal la acele obiecte de
la a cAror fabricatie se poate altepta cu sign-

ramp ca dupft dt-va timp nu va mai area


nevoe de scut. Si produatorii indigeni sit nu
se atepte niciodatA la o protectie mai lung
decal e de nevoe pentrn a pune la incercare
capacitatea lora "). Velem prim urmare cli
chiar cei mai infocati sustin6tori ai liberulni
schimb, fac concesii sistemului protectionist.
Dar acest sistem este atAt de tare intemeiat

In sfir0t John Stuart Mill spune : ,,Singunil cas in care tarife protectioniste se pot
apara, dupl principiile economice, este dud
se pun pentrn Ian timp oare-care mai ales la

in natura luerurilor, indt nu are nevoe de

o natinne t6n6r1t 0 care porne0e pe calea


proplOrii, en scopul de a introduce un ram
de producere strain/ dar potrivita conditiu-

slibi Batt a raina o indastrie indigenft ; 0 nu

nilor terei, cAci adesa superioritatea unei teri

aft inteleagA eI i pentru susfinerea ei, este


tot atat de necesar. bar a se admite aceasta,
este a se admite sistemul protectionist, cAci
nici unui protectionist nu i- a venit vre-odatit
in gAnd a apAra prin taxe acele industrii,
care an in WA o desvoltare atAt de mare,
incat nu se tem de loc de concurentA strAinA,

intr'o ramud deosebita a industriei este numai cat o urmare a inceperii sale mai de
timpnrin. Se poate foarte uor intampla ca
o tarA a/ nu aibl asupra celeilalte o favo rare special/ a imprejurArilor 1 cft superioritatea sa momentana aft fie numai cat resultatul experientmi 0 a ghibAciei castigate ...
dar este en neputinta de ateptat ca oameni
privati pe risicul lor, ba chiar cu perspectiva
unei perderi signre sit introducA o noul fabricatiune i aft ducl greutlitile productiunii,

pita ce vor ajunge pe acei pentru care aceasti Ocupatie dateazA deja de multi ani.
Impunerea unei tar;fe proteclioniste pe un timp
64)

70)
711)

Rossi. Cetus d'dconomie politique II p. 307.


Rossi ibid.
Chevalier. Examen du systeme commercial connu
sous le nom de protection, Paris 1862.

asemene concesii pentru a fi indreptAtit.


Protectia indnstriei e necesarA oH cAnd se

vede el o concurentl stritinl este in stare a


intelegem cam d. Mill care anted/ aceasta
pentru inceputurile unei industili nu voete

d. e: dad Anglia ar vol sA protegneasd la


ea industria forului sau noi agricultura noas72)

Principil de econ. polit (trad. germ.) III. p.


236. Stuart Mill care este liber schimbist se bal.
nerite in pared ea d. Thiers care este until din pro.
tectionistii eel mai energici; eat& ce spune d. Thiers
inteun Expos de motifs citat de Chevalier in Revue
des deux Mondes 15 Iunie 1876: .Emp1oy6 comme
rdprsailles le sistme restrictif est funeste; comma
favour il est abusif, comme encouragement a nue industrie exotique qui n'est pas importable, il est impuissant est inutile. Employi pour protger tin pro-

duit qui a chance de reussir il est bon, rnais il est


bon temporairetnent; ii doit finir Quand l'ducation
rIo l'industrie est finie, guanc1 ale est adulte."

15

www.dacoromanica.ro

110

STAREA liOASTRA ECONORICA.

tri. Protectia industriei in casurile necesare


este deci nn princip mare care se apnea in
totdeauna, i forma sub care se aplid este

sale, nn mai era iertat corbliilor strAine de

indiferenti, fie aceea a tarifului vamal, impus


pe obiectele a ciror concurenti voim a o indeparta, fie prin intervenire directi a statulni

plit in puterea maritimi a Olandei, fiind

in mintinerea unor industrii, prin cump6aturi pentra nevoile sale. Important este principiul; casul si forma concreti a aplicArii sale
este indiferent.

Dar sit lislm la o parte discutia stiintfici


a intrebArii si si ne uitim putin la omenire
imprejnr pentru a vedea, care sant natiunile,
ce an progresat, acele ce au aplicat principiile liberulni schimb san acele ee s'an condns de ideile protectioniste ; i chiar din acele
ce astAzi admit liberal schimb, prin ce alt
mijloc an ajuns la putere si desvoltare dedt
prin sistemul protectionist.
SA incepem inthi 011 Anglia. Pe timpul lui

Eduard ill (1327-1377) Anglia era inci, o


tari agricola, care exporta lana cea bruti in
Flandra de unde o primea inapoi sub forma
de teseturi. Acel mare rege intelegind riul
cel insemnat ce decurgea de aid pentru Anglia
atrase in tara sa mai multi fabricanti Flamanzi,

a aduce in Anglia cleat mixfari fabricate


in propriile lor teH", ceea ce loviud cumCI

prin aceasti m6surli Olandejii, ce nu fabricau


nimic in tara lor, ci transportan mai ales
in Anglia productele altor eri, perdur6 tot
comerciul lor cu Anglia, ceea ce dida marinei
engleze, an av6nt neauzit73). Astfel originea
Angliei Ca natinne comerciali 1 industriall
este datoriti la doue acte protectioniste. Apoi
in urmi, dupi ce se descoperl masina de tors
si cea de tesut74), oare Anglia nu impiedici
esirea acestor maini din tail i expatriarea
lucritorilor ce tieau sit le fabrice ; cAnd apoi

printr'o politici dumanA impiedid pe coloniik ei de a fabrica ori ce product manufacturat 0 le sill sA se dedee numai la cubtura bruti a lAnei, bumbacului ci ferulni, cAnd
fict ca salinele Indiei sA se inchidi i ca oamenii de acolo sA moari din aceasti causi cu

miile de foanae, nnmai spre a avea un debit


mai mare pentru sarea estrasi din mimic engleze, oare ce ficil Anglia decit urmA sistemului protectionist, dar nu an sistem protectionist natural ca acel ce se baseazi pe es-

dindu-le tot felul de privilegii i scutiri, ba


chiar cAutindn-le femei frumoase engleze pen-

73)

tru a-i insura i a-i lipl astfel de pAmntul


Angliei. Astfel se stabill pentru prima oari
industria teseturilor in Anglia. Dar aceasti
tari suferea milt din catisa puternicei concurenti ce-i ficea Olanda pe mare, cAci
Olandejii fiind malt mai vechi marinari i aavind foarte multe corAbii pusese mina pe
tot comerciul Europei. Veni Cromwell care
edicta actele de navigalie, dnpl care : sub
pedeapsa confiscArli corAbiei i a incirciturii

ApAritorii liberului schimb, Adum Smith, Stuart Mill

etc. recunoso folosul ce l'au tras Anglia din actele


de navigatie, dar pentru a nu-i da o insemnitaie comerclalA prea mare spun cA acele acte eran necesare
Angliel pentru cit aceastA ar avAnd nevoe de ma-

rinarl pentra aparerea sa militarA, nu-i putea dobAndi in chtimea necesarl decAt de la o puternicfi dcsvoltare a marine! comerciale. Dar a se spune

aceasta este a se vedea cA Adele:, de navigatie au


produs o paternicit marinit comerciall, care numai
indirect att contribuit la apararea terei i de sigur cA
Cromwell and a edictat actele de navigatie urmArea
scopul cel mai apropletcrearea marinei comercialn
qi nu acel mai indepArtatapArarea Orel.
74)

Cea de tors descoperitii de Arkwright in 1768. Cea


de lc sut la 1802 de francezul Sacquard.

www.dacoromanica.ro

STAREA NOASTBA ECONOXICA.

111

cluderea productelor stable printr' un tarif


vamal, ci un sistem protectionist dusmInesc
omenirii care ucide totul pentru sustinerea
industriei unei con, un sister!' protectionist,
care conduce la ruinarea 1 moartea societhcilor asupra cArora este aplicatA, prin impunerea silit a sistemului d3 a vinde eftin si
a campara scamp, i pentru care totus economitii liber- schimbisti nu gAsesc cuvinte
de reprobare, ci mai eg l'ar admite, desi in
fond. este tot o ingeren0 a guvernului in afaceri econornice75), in contra cAreia se pro nuntl cu atAta putere indatl ce ia forma de
tarif vamal.
Acuma, se 'ntelege, 6i vine Angliei uor
de a proclama liberal schimb de vreme ce are
tot interesul ca fabricatele sale sA fie vhdute

Turgot, care de asemene in practicA, e partisan al sistemalui protectionist. Dupl aceea


urmeazI revolutia, care prin sfArmarea cor-

i niceri s nu intAlneascA vrc-o pieded, prin

la Nantes prin earn o multime de protestant"

vr'un tarif vamal.


SA trecem acum la Francia. Paterea indnstriall a francejilor dateazA de la Sully i

isgoniti din Frantia se asezarg mai ales in

Henri IV, ear mai ales de la Colbert, pe


care desi protectionist, economitii din Franta
nu stiu cum sit-1 inalte mai mult, ceea ce

face o impresie in destul de comicA v6and

cam ei se inceard a impaca contiinta kr


de liberi schimbisti cu gloria protectionistA
a lui Colbert. Acest mare om desfiinta toate
vAmile provinciale si le strAmutA la hotarele
Frantiei uncle prin tariful din 1667 impuse
grele dAd asupra fabricatelor strAine si astfel
desvolt in cur6nd in Franca o inclustrie pe
care nici revocarea edictului de la Nantes,
nici resboaele lai Ludovic XIV, nu o putur6.
nimici.
75)

Dupl Colbert, vine la 100 de ani

Mill incepe critica sistemalui prutectionist cu cuvin-

tele urmittoare: Stint lucruri in care nu ar trebul


ea, se amestece gnvernul4 citind apoi intre acele lacrud i comerciul unui popor. L. c. 111. p. 229.

poratiilor, prin secularizarea averilor mAnIsti-

resti si declararea egalitAtii inaintea legii usura foarte mult combinatia i negotul in
Francia Se introduce ear tarifa ltd Colbert,
care fusese desaintat printr'un tractat en Anglia din 1786. Napoleon introduce fabricarea
zaharulni i favoreaza, malt cultura mAtasei,
apoi prin sistemul continental protegueste in
mod energic, industria Europei contra concurentei engleze76). Prin urmare i ridicarea
Franciei este datoria tot sistemulni protectionist.
Ce-au fAcut Germanii ? Originea indastriei
germane dateazA de la revocarea edictulai de

Prnsia, infiintand acolo mai multe industrii,


care prin Frederic II, fur6 puse sub scutul
unei puternice protectii.
Dar o industrie germanA nu se pntea intemeeea din causg, cA, exista, ca remAsiti a
timpurilor feudale i ca urmare a impArtirii
Germaniei intr'o multime de state, o multime
de vAmi interioare, care se opuneau la v6n76)

Eat& ce spline d. Thiers asqpra bloculai continental:


Les manufacturiers du continent qui cherchaient b.
S extraire le mere da raisin
on de la betterave, la sonde da sel marin, on lea

filer, a tisser .e coton,

teintures de diverses combinaisons chimiques devaient

trouver dans aue difference de prix, qui tait sonvent de 60, 60 et memo de 80 potr cent; ma encouragement suffisaut pour letirs efforts. Aussi les ma-

nufactures da continent, surtout relies de France


taient elles en grande activit. 11 est vrai que le
consommaleurs supportait la cherl de lour fabrication, mais ii y tait rsign comme a une condition
de guerre et on atteignait par ce moyen tut double

but, celui de crer l'industrie francaise et eclat de


dprecier les vakurs snr lesqnels repose le credit de
l'Angleterre, Hgtoire de l'Entpire XII. p. 182.

www.dacoromanica.ro

112

STAREA NOABTRA ECONOMICA

zarea eftinA a productelor industriei germane


in diversele state din care se compunea aceastA
tail. In 1819, inchee Prusia cu Mecklemburg,
Saxa-Weimar i alto state mici un tractat,
prin care se suprima vAmile interioare i ta-

araml ale Prusiei s'au deschis cea mai mare


parte abie in anii din urml."77)
Rusia deasemene de la 1824 incoace an

rife prusian devenea tariful general al tuturor acestor teri. In 1831 intrarS i alte teri-

introdus un sistem prteetionist cam draconic


(1000/0 pentru multe obiecte !) Dar de-atunci
in loc de a mai importa pAnzA i postav, ea
exporta aceste lucruri in China 0 in toatI

pare inteaceastA asociatie i de-atuuci dateaztt

Asia 0 importa din contra lnl i bumbac.

uniunea vanzalei germand (Zollverein). UrmArile

Deasemene a fAcut Stiedia i Danemarca.


In privirea Staturilor-Unite, care in secolul

acestei uniuni fur6 c, pe and : in anul 1825


Germania exporta 28 milioane pfunzi della
brutit, care era plAtitA prin inapoerea unei
mici portiuni sub forma de teseturi. In anul
1853 se unit citimea de 1W importatA in
in Germania la 25 milioane pfunzi ear cAtitimea postavulni exportat la 12 milioane de
pfanzi ; prin urmare crescuse consumatia interioarK la 50 milioane de pfunzi, o urmare
a acelei apropieri intro pretul materiilor brute
0 a fabricatelor prin care produatorul de mijloace de existentA i de lAna, este pus in
stare de a consuma o mult mai mare cAtime
de obiecte de trebuintA. Inainte en 30 de
ani, Germania procura lumii intregi petici
imborta mai toatl hArtia de care avea nevoe ;

acuma se urel importul de petici la 40 milioane pfanzi pe cAnd exportul de hArtie au


sporit foarte tare. In anul 1830 se suea intreaga cAtime de cArbune de pliant extrasI
din mine la 8 milioane 200 de mii tone ; in
anul 1854 se urci la 40 milioane. In anul

1834, and 76 mii tone fer, in 1850 se NI


cAtimea la 200 mii i afarl de aceasta se
mai produse gnc mai mult de 600 mii tone
fer brut. In anul 1849, nu se vedea nici un
cuptor in apropierea oraplui Minden ; acuma
insit spune un citl6tor nou, se ridicA ca tarnuri pe intinsa cmpie. Multele mine de

nostru an trecut mai de multe ori de la liberal schimb la sistemul protectionist 0 viceversa resumA Carey, omul cel mai competent
in aceastit privire, in modul urmAtor efectele
acestor done sisteme :
Tarifal protectionist, care tint pAnA in
1818 lAsa in urma sa un negot, care producea un import cu prisosintA de bani in num6rAtoare, i un popor la care buna stare, predom-

nea pretutindene, un venit insemnat al statului


si o datorie publicA in scAdere pe fie care zi.
Liberul schimb care incept in 1818 i se
sfir1 in 1824, lAsa in urmA-i un negot, ce
producea o exportare prisoselnicA de numt-

rAtoare, un popor sarac, un venit al statului


din ce in ce mai mic i o datorie publicA
necontenit in sporire.
Sistemul pretectionist earA in vigoare

de la 1824-1835 lAsa in tarA un import


prisoselnic de num6rAtoare, un popor mai bo-

gat de cum fusese vre-odatl, un venit al sta-

tului alit de insemnat inat dArile pe chin,


cafe i alte obiecte de trebuintA puturd fi suprimate i un tesaur public, ce nu mai avea
de plAtit nici o datorie.
Dar in 1835 se reintroduse liberul schimb
care tint pAnA in 1842 produc6nd un export
77)

Carey. L. c. p. 269 270.

www.dacoromanica.ro

BUM NOASTRA ECUs:MICA-430E3M

foarte simtitor de numratoare, nu popor aruncat in mizerie, un guvern care refusa plata
datoriilor sale, o cad publica in bancratil,
care calicea de pretutindenea imprumuturi
pentru dobanzile cele mai marl un venit public ce se primea i cheltnea in bani de Urtie, nerealisabili in nnmerar i o datorie pu-

ma foarte mare.
De la 1842-1847 fu reintrodus sistemul
protectionist i lasa in tail un import prisoselnic de num6atoare, un popor in starea
cea mai infloritoare, guvernul en creditnl restabilit, un venit al Statulni necontenit cres-

dtor i o datorie publia in apede scadere.


Dar sistemul liberulni schimb fa eara
introdus in 1847 i en toate minele Californiei, atunci descoperite, care produsera ante
de milioane in anr mai toate aceste milioane
fura exportate sau ascunse in Wile privatilor. Urmarea este de v6zut din faptele de

astazi (1856) and negotul este rainat, and


pretul anrului in oraele comerciale sta de
ani de zile la 10-300/0 and datorlile contractate in strainatate aunt aa de mari inat

113

fie mai saraci i statul mai indatorit. Care


e cansa acestei stftri, cad din timpuri mai
vechi se constata a parte din aceste teri
eran in floare in toate privirile. Alta causit
nu este decitt cft ele fiind supuse sistemnlni
englez al libernlni schimb, ori ce industrie
ped i ele devenirg teri curat agricole, in
care muncitorul de pamnt primete o plata,
foarte proasta pentru munca cea mai obositoare ; proprietarul vinde eftin productele sale

pe piete indepartate pentrn a cump6ra de-acolo scump obiectele necesare, banal se scarge din tara qi el fiind rar, e foarte scumpit
plata intrebnintarli lui i prin nrmare e. cu
neputinta ori ce imbunatatire a agriculturei;
toti oamenii ocupandu-se en aceleai lacruri,
lipsete puterea asociatiunii 9i schimbnl dintre
ei; clasa comerciantilor e atat de puternica

inat suge o mare parte din avutia generala


MI a produce nimic, in sfirit, in aceste state
se intalnese toate acele rele la care am v6zut

a aunt supuse terile curat agricole.


(Va Tama).

A. D. Xenopol.

pentru a plati dobanzile lor este de nevoe o


sumit, care intrece exportul mijlocin de obiecte

ale hanei inspre toate pltrtile lumii" 78).


SA vedem acuma in co stare se afla terile
supuse sistemului englez : Turcia, Portugalia
Indiile i tara noastra.
Aceste teri sunt inzestrate din natura cu
celo mai bogate isvoare de avutie : lana i
matasa, gran, oleu i tntun, bumbac i carbane de panAnt, precum i cele mai diverse
metale stan intinse pe snprafata lor sau ascunse in maruntaele muntilor. Cu toate aceste
nu exista teri in care oamenii in generc aft
78)

Carey. L. e. p. 404.

PO ES I

I.

IN MEMORIAM.
DoUot niojorum immerltus lues.

(HoralItt. od. V. o. III).

De la porlile de stinca, a lui Hercules coloarte


Care vd treand de veacuri navele cu milioanc,
Care'nfrunta v6ntul aprig cu-a lor creast seculara,

Implantand a lor Vine pe-a Iberiei ponoara,


i pe pnInul african,

www.dacoromanica.ro

POEM.

114

Trees nava uri9A... Cormoran me9tergit,

Cetole de la Morena i din Sierra-Nevada

Cu surguciul sAu de abur si cu pliseul aurit ;


Trece 9i despiel 'n uncle apele scAnteitoare
Ce- resfrAng in solzi de aur toate razele din soare
Minunatul Cormoran !...

CAlArimea andaluzA, taberele din Grenada,


Numantinii mult mai aprigi decAt fearAle pAdurii,

Trece i in urmA lasA pe noeanul lucitor


Mii de brazde luminoase de cristal si de fosfor
Turturi albi, rotate undo, pe cAmpille albastre
Jerbii de mArgArintare ce ea visurile noastre
Intr'o clipI se topesc !

Visuri de mArete fapte i mArete cuceriri


sporante '9elAtoare, i delarte amAgiri,
Jertfe de iubire sfAntA i credinti imponcipte,
Patimi omenesti nAtAnge, crude 9i neimpAcate

Trees Cormoranul mAndru... termurile inverzite


Pe-amundoue continente par'cl sunt de vAnt gonite,

Si in fuga kr cea mare, peste umedele plaiuri


Oglindesc cu rApejune maurettele seraiuri
S'apoi nu se mai zArese.
Fug oravele rklete ea fantasme pribegite
Cu-a lor turnuri de aramA, cu-a kr ziduri intArite,
Cu clopotnitele albs, sprintenele minarele,
Semiluni i cruci de aur ce se 'naltA pin la stele,

Fug ea vulturul in sbor!


Si de-y parte 9i de alta, duse pe aripi de vnturi

Cestilecrii nalti ea bradul... vAile Estramadurii


Cu-a lor sAnge-au ingrAlat!

Pentru veci v'ati alinat!


Martor vitejiei tale, a eroilor tel nume
Dincolo la alto neamuri, alte termuri, altA lame)
Spanio, odinioarA pe-a lui valuri sgomotoase
Le a dus oceanul mAndru de-a ta falA glorioasA,
Si Istoria le-a scris !

Ear acum... acum?... in pripA pe altarele uitate


Copila9ii tei sA vie cu-a lor mAni nevinovate...
SA depuie crini i rose... flori de pace i extare
SAngele frMcse tot strigA pAn la ceriuriresbunare
Cerial li este deschis!

$i tAmAia rem9cArii sA se 'nalte in spirale;


Fratricida-ti rAtAcire 9teargA-o lacrimele tale !

Se ascund in depArtare dincolo pests pAmAnturi,


Cu munti verzi, cu stinci ple9uve a Esperiei hotare
Si Alhambra i Tangerul, musulmanele popoare
Sub un cer strAlucitor !

Patrie adAnc mAhnitA, plAngi pe-a flflor ti oase I


PlAnsul tAu de miscrere! Sunt cer9ti 9i marl pH-

...Aeolo perit-au neamuri aruncate'n invrAjbire :


Sarazini i Mauri aprigi, a Emirilor Wire,
Viriat pAstor selbatec ce s'aruncA ca o lavA,
Legioanele romane, consulii cu laticlavA,
Zegrii i Abenseraji!

CA6 in timpuri de furtunA dupA rugi, dupA cAintA

noase !

Lacrimele omeneIti!

Dintre norii d9i i negri ese-o razA cu priintA


Pe-a ei cAi nepregetate, criminala omenire,
Perde steaoa ce-o conduce... dar o scapA din peire
IndurArile cer9ti!
Destul sAnge ! destul doliu! timpul acum se'mpli-

Nubianul eu ochiu luciu, al pustiiului copil


Si Berberii ce incunjur pe Califul Boabdil,
Si lAuntrecele certe mai fatale, mai cumplite
Bandele Cataloneze cu-a kr piepturi otelite
Si-au tocit a lor curaj!

neste...
Sus pe ceruri pintre stele din nou steaoa ta 1uce9te !
$i

pilotul so aratA... semn de pace i iubire,

Destul doliu! destul sAngel de la templu de'nfrAtire

www.dacoromanica.ro

Pe-al tu rege 'ncoronat!

POEM.

Oh! dormiti, dormiti in pace, generatii obosite!


In mormintele inchise uncle stati adApostite,
N'a BA vie de acuma sit vA tulbure 'n lArinA
Nici o grijA omeneascA, cAci Dumnezeeasca mAnA

115

Sau pe termuri parfumate de-a kr flori nemuritoare ;


Sauprin crAnguri ce resunA de cAntAri mAnglitoare,
Sa stAm impreunA, dragA, pAn ce lumen s'a sfirtil!

La repaos v'a chiemat!...

Altii, vai! in local vostru beu din cups cea amarA,


Alii pe-a plangerii vale plAng ca voi odinioarA,

Mill sant chiemati acuma la dureri i fupte noue,


Altii i 'mplinesc solia!
deci ertare, pace voue7
Biruitori, ldruii !

Voi, pe calea suferintei destul lacrimi ati v'ersat;


Voi ati tras a voastrA brazdfil ati iubit i v'ati
lu p tat,

Voi v'ati implinit solia, v'ati luat partea din hune


Pe nAsipul existentei, voi a ti scris al vostru name;
Mergeti i v odihniti
I

Acolo blondA Lydie,m6 jur pe amoral met]. !


Al prAda cerul de stele, i 9 lua azurul seu
i din purpura de aur ce se 'ntinde luminoasA,
Lydio, ti-aft face tie halite albe de mireasA
Ce'n luminA si splendoare pe Olym ar covirp!

Vino, blAnda mea Lydie, nu vezi tu cum timpul


trece,
Nu vezi tu cum viata sboarA, nu vezi tu MOrmn-

tul rece
Cum atteaptA la sflrfit? 0 Lydia mea iubitA
SA nu rizi de-a mele lacrimi nici de inima-mi mAlinitA.

Lacrimele-s mAngAere omului nefericit.

Vino, draga mea Lydie, vino scumpul meu tesaur,


N'arunca nu Ira de doliu peste visul meu de aur,
i a lui Bathyl iubire n'o schimba in suferintA ;

BATHYL CATRA LYDIA.


(Elegie in git,tut antic).

Lydio, pe inAltimea culmelor ne apropiate,


Sau pe valurile mArii de furtunA infuriate,
Lydio, prin umbra noptii luminatA de-a ei stele,
A7 vol cu tine numai, strinsA in bratele mele
Ca sAgeata arztitoare in iubirea mea BA sbor ;

Al feu suflet ffirit milA sA v peardA in cAintA


CAnd in S izu.l trist i negru Voiu peri nefericit I

A. Naum.

Sau ea v6ntu1 care fuge cu a lui aripi infocate


Ce 'afro clipA viziteazA polurile departate
SA m 'nalt poste tAria, peste boltele ceretti

OCHI DULCI .

Undo nu strAbate ochiul rfiutAtii omenelti,


Nici invidioasa urA a vre-unai muritor
1

Ochi dulci, ce luciti tainic ia raze de iubire,


Unde singur OU Cu tine, cu tine, dragl Lydie,
Pe o treaptA luminoasit po-a Elisiei cAmpie,

Voi ,farmec al vietii, a mintii rAtAcire ;


De-a fost prin voi sA wafer, de oe v'am intAlnit?
Tu inimA nebunA, o 1 pentru ce-al lubit?

www.dacoromanica.ro

116

P0ESIIB1BLIOGRAFIE--CORE8PONDENTA.

De ce ol soarta crudit, ai vrut ca in naturk

UNDE IS AMICII. .

Tot ce-i mai bland, mai dulce, sit,' fie-a mea tortura?
Si dac' a lumii bunuri, tu n'ai vrut ca sa-mi dai,

Unde-s amicii plini de credinia,


Ce 'n veci iubire mi-au fost jurat,
Cand a mea punga, era deschisa ?
Unde sunt astazi unde-au sburat?

A ei podoaba dulce, de ce mi-o aratai?

De ee? ziceam odata, i 'n dorul meu ferbinte


Setos de fericire, priveam, priveam nainte.
Crezand ca. viitorul ce-aveam naintea mea
Macar o zi ferice in viala imi va da.

Uncle suuteti voi, paseri ware


Ging9e fete scoase din raiu?
Pe eine astazi copile blande
FArmecati dulce cu-al vostru graiu?
Uncle sunteli voi, fiir4o placute
Adfinc plecate Pal meu cuv6nt?
Voi ce din ternii eu ridicasem
V'ati stins cu tolii de pe parnant?"

Zadarnica dorinli! sperania '9elatoarel


Trecut-au multe zile in langA 9teptare
Si 'n calea trist' a vieVi oH cat am naintat
Acea zi mult dorita eu Ana n'am aflat.
I. Ninon.

Cum ii BRE punga? Prea raiz, batrane


Averea toata eu mi-am mancat
Cu-acesti prietini"Nu-i dar minune
Copile draga, ca te-au Mut.

A. L.

VOI POETI. . .

Voi poqi, ce-a voastre versuri


Pe ton tragic imi croiii:

Ca iubita va tradeaza...
01 fugy, fugy, fugi(d

BiblIograti e.
Cerectdri asvpra prowbelor ronidne, studin critic si bibliografic de G. Dem. reodoreseu 1 vol.
in 80. si 107 pag. Bucuresti 1877.
Mandrinu, cdpitanul Bandifilcr, traducerea IiberA dupit Clmence Robert de Petra-Petreseu 1
7

Mie-mi place versul dulce


Versul dulce de vin bun,

Eara nu plangeri amare


Nascocite de-un nebun.

Cana iubita m tradeazit


In boo alta glisesc eu,

Ear and vinul imi lipsette


Ahl atunci, atunci e rau I

vol. in 8. mic ti 221 pg. Sabiiu 1877.


Emilia Galottl) traged. in 5 acte de Lessing,
trad. de St. lorguleseu, broil in 8. mare i 90
pg. Bucuretti 1877.
CORESPONDENTL

D-Iui M. S. Dar sitrutarea dulce diu gura-ti aurio".

gura audrie?1

D4111 S. I. P. ,.C'asa mi-a fost soarta ca febla-mi

Febla fiin, falisimg incercare I


D-1tti se. st. en S. Primi0 multmiri1e noastre sincere, hid
pulinA ritbdare I La ocasi .ne I
Red

Redactor, hob Neyrusai.

Tipografia NalionalA

www.dacoromanica.ro