DREPTUL PROPRIETII INTELECTUALE

SUPORT DE CURS

Consideraii introductive
Prin dreptul de proprietate intelectual se nelege ansamblul normelor juridice
care reglementeaz raporturile privind protecia creaiei intelectuale n domeniile
industrial, stiinific, literar si artistic, precum si semnele distinctive ale activitii de
comer.
Dreptul proprietii intelectuale a primit o consacrare definitiv si oficial o
data cu ncheierea conveniei instituind Organizaia Mondial a Proprietii
Intelectuale (OMPI) care a fost semnat la 14 iulie 1967 la Stockholm, ea cuprinznd
patru mari domenii :
Drepturi de autor pentru operele literare i artistice
Drepturile conexe dreptului de autor
Dreptul de proprietate industrial
Alte drepturi de proprietate intelectual neincluse in primele categorii

Izvoarele dreptului de proprietate intelectual

Dreptul de properietate intelectaual are dou categorii de izvoare: interne i externe
Principalele izvoare interne sunt:
1. n domeniul dreptului de autor:
- Legea nr. 8 din 14 martie 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe;

- Hotrrea Guvernului nr. 779 din 25 iulie 2002 privind organizarea i Funcionarea
Oficiului Romn pentru Drepturile de Autor i a corpului de arbitri;
- Hotrrea Guvernului nr. 1287 din 13 noiembrie 2002 privind numirea corpului de
arbitri de pe lng Oficiul Romn pentru Drepturile de Autor.
2. n domeniul mrcilor i indicaiilor geografice:
- Legea nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mrcile si indicaiile geografice;
- Hotrrea Guvernului nr. 833 din 19 noiembrie 1998 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii nr. 84 din 15 aprilie 1998 privind mrcile i
indicaiile geografice;
3. n domeniul desenelor i modelelor industriale:
- Legea nr.129 din 29 decembrie 1992 privind protecia desenelor si modelelor
industriale, republicat n 2002;
- Hotrrea Guvernului nr.1171 din 2 octombrie 2003 pentru aprobarea
Regulamentului de aplicare a Legii nr. 129 din 1992 privind protecia desenelor i
modelelor industriale, republicat;
4. n domeniul inveniilor:
- Legea nr.64 din 11 octombrie 1991 privind brevetele de invenie, republicat n
2002;
- Hotrrea Guvernului nr.499 din l8 aprile 2003 pentru aprobarea Regulamentului de
aplicare a Legii nr.64 din l99l privind brevetele de Invenie, republicat;
- Legea nr.93 din 20 mai 1998 privind protecia tranzitorie a brevetelor de invenie;
- Normele Oficiului de Stat pentru Invenii si Mrci nr. 211 din 22 septembrie 1998
de aplicare a Legii nr.93 din 1998 privind protecia tranzitorie a brevetelor de
invenie;

- Normele Oficiului de Stat pentru Invenii si Mrci nr. 242 din 18 februarie 1999
privind sprijinirea brevetrii n strintate a inveniilor romnesti, modificate si
completate prin Normele nr. 318 din 4 ianuarie 2000.
Izvoarele externe:
ncepnd cu secolul al XIX-lea, drepturile de creaie intelectual au determinat
includerea n conveniile comerciale bilaterale a unor prevederi referitoare la
proprietatea industrial.
Cele mai importante convenii sunt:
1. Conferina internaional de la Paris n cadrul creia la data de 20 martie
1883 a fost semnat Convenia pentru protecia proprietii industriale. Prin
aceast Convenie a fost creat i Uniunea internaional pentru protecia
proprietii industriale cu sediul iniial la Berna, iar din 1960 la Geneva.
2. Convenia de la Berna pentru protecia operelor literare si artistice Romnia a aderat la Convenia de la Berna n forma revizuit la Berlin, prin
Legea nr. 152, promulgat prin Decretul nr. 1312 din 24 martie 1926, cu
efecte de la 1ianuarie 1927. Ulterior, Romnia a ratificat si forma revizuit a
conveniei de la Roma, Stockholm si Paris.
3. Convenia pentru instituirea Organizaiei Mondiale a Proprietii
Intelectuale a fost semnsat n cadrul conferinei diplomatice de la
Stockholm din 14 iulie 1967. Convenia a intrat n vigoare la 26 aprilie 1970.
Proprietatea intelectual e o form de titlu legal care permite posesorului s
controleze utilizarea anumitor intangibile, cum ar fi idei sau expresii.
Formele comune de proprietate intelectual includ :

drept de autor
mrcile inregistrate
brevet de invenie
secretul industrial

Dreptul de autor
n dreptul roman nu ntlnim reglementri privitoare la protecia creaiei
intelectuale, cel mult putem gsi unele reglementri de ocrotire a bunurilor obiect al
dreptului de proprietate n care s-a materializat opera de creaie.
Primele patente au fost acordate n secolul 15 n Anglia i Veneia. Dreptul de
autor nu a fost inventat pn la apariia tiparului (1450, Gutenberg) i rspndirea
alfabetizrii. Regele Angliei era ngrijorat de posibilitatea multiplicrii crilor i a
promulgat Legea Licenirii n 1662 care a stabilit un registru al crilor liceniate.
Statutele reginei Ana a fost prima lege care acorda drepturi autorilor pentru o
perioad fix de timp. Pe plan internaional, Convenia de la Berna stabilea, la
sfritul secolului XIX, limitele proteciei dreptului de autor; aceast convenie e nc
n vigoare. Termenul Proprietate intelectual apare n Europa tot n secolul XIX; n
1846 e folosit de A. Nion n lucrarea Droits civils des auteurs, artistes et inventeurs.
Revoluia francez, nlturnd privilegiile feudale a pus bazele unor transformri
radicale ale dreptului, materializate n acest domeniu n Decretul din 10 iulie 1973,
act ce consacra dreptul de proprietate al autorilor asupra creaiei sale.

Prima lege care a reglementat n Romnia drepturile autorilor de opere literare i

artistice a fost legea presei din 13 aprilie 1862, dintre reglementrile creia am aminti:
dreptul autorilor de a reproduce i vinde opera n tot timpul vieii lor; dreptul
motenitorilor autorului de a se bucura de dreptul lor 10 ani dup moartea autorilor;
tiprirea, reproducerea operei fr voia autorului era sancionat cu confiscarea n
folosul autorului i cu obligarea celui vinovat la plata unei sume de bani reprezentnd
echivalentul a 1.000 exemplare originale.
La 28 iunie 1923 intr n vigoare Legea proprietii literare i artistice
caracterizat prin aceea c ea consacr dreptul autorului asupra operei sale
independent de ndeplinirea vreunei formaliti i prin aceea c asigura strinilor
aceeai protecie ca i a naionalilor, fr nici o condiie de reciprocitate (aa cum
cerea legea anterioar).
n perioada comunist, cea mai important lege era: Decretul nr.321/1956
privind dreptul de autor.
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, denumit n continuare
Lege, este un act normativ de o amploare neobinuit n dreptul nostru (154
articole), care ncearc s ofere soluii moderne provocrilor mai vechi sau mai noi
ale dreptului de autor, ncercnd s asigure i alinierea legislaiei rii noastre la
legislaia UE. Legea a fost modificat i completat prin Legea nr. 285 din 23 iunie
2004 i Ordonana de Urgen a Guvernului nr. 123 din 1 septembrie 2005.
Operele literare i artistice sunt protejate de "Convenia de la Berna pentru protecia
Operelor Literare i Artistice", care dateaz din 1886, fiind revizuit n 1971.

n lumea digital se aplic aceleai legi ale proprietii intelectuale i

drepturilor de autor ca i pentru toate celelalte creaii originale.
n martie 2002 a intrat n vigoare Tratatul OMPI pentru Dreptul de Autor (WCT) i n
mai Tratatul OMPI pentru Interpretare i Fonograme (WPPT).
Drepturile de autor reprezint ansamblul prerogativelor de care se bucur
autorii cu referire la operele create; instituia dreptului de autor este instrumentul de
protecie a creatorilor i operelor lor. Dreptul de autor protejeaz forma unei lucrri
expresive originale (literare, artistice sau tehnice).
Obiectul proteciei
Dreptul de autor protejeaz operele literare i artistice cum ar fi scrierile,
operele muzicale, dramatice i cinematografice, sculpturile, picturile sau gravurile.
Operele protejate pot fi:
- originare sau derivate;
- individuale, comune sau colective
Conform art. 7 alin. 1 din legea nr. 8/1996 constituie obiect al dreptului de
autor operele originale de creaie intelectual n domeniul literar, artistic sau tiinific,
oricare ar fi modalitatea de creaie, modul sau forma concret de exprimare i
independent de valoarea i destinaia lor, cum sunt:
a) scrierile literare si publicistice, conferinele, predicile, pledoariile, prelegerile si
orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
b) operele stiinifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicrile, studiile, cursurile
universitare, manualele scolare, proiectele si documentaiile stiinifice;
c) compoziiile muzicale cu sau fr text;

d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;

e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;
f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
g) operele de art grafic sau plastic, cum ar fi: operele de sculptur, pictur,
gravur, litografie, arta monumental, scenografie, tapiserie, ceramic, plastica sticlei
si a metalului, desene, design, precum si alte opere de art aplicat produselor
destinate unei utilizri practice;
h) operele de arhitectur, inclusiv plansele, machetele si lucrrile grafice ce formeaz
proiectele de arhitectur;
i) lucrrile plastice, hrtiile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiinei
n general.
Obiect al dreptului de autor sunt si operele derivate, care au fost create
pornind de la una sau mai multe opere preexistente, si anume:
a) traducerile, adaptrile, adnotrile, lucrrile documentare, aranjamentele muzicale si
orice alte transformri ale unei opere literare, artistice sau stiinifice care reprezint o
munc intelectual de creaie;
b) culegerile de opere literare, artistice sau stiinifice, cum ar fi: enciclopediile si
antologiile, coleciile sau compilaiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv
bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creaii
intelectuale.
Coninutul dreptului de autor
Prin coninutul dreptului de autor nelegem ansamblul drepturilor morale,
personal nepatrimoniale, i patrimoniale recunoscute prin lege autorilor.

DREPTURILE MORALE DE AUTOR

Drepturile morale sunt prevzute n art. 10:
a. dreptul de a decide dac, n ce mod i cnd va fi adus opera la cunotina public
b. dreptul de a pretinde recunoaterea calitii de autor al operei
c. dreptul de a decide sub ce nume va fi adus opera la cunotina public
d. dreptul de a pretinde respectarea integritii operei i de a se opune oricrei
modificri, atingeri aduse operei, dac acestea sunt de natur a prejudicia reputaia
sau onoarea sa
e. dreptul autorului de retractare a operei sale.
DREPTURILE PATIMONIALE ALE AUTORULUI
Drepturile patrimoniale sunt prevzute n art.12-13:
Dreptul de utilizare a operei- utilizarea unei opere d nastere la drepturi patrimoniale,
distincte si exclusive, ale autorului de a autoriza sau de a interzice:
a) reproducerea operei;
b) distribuirea operei;
c) importul n vederea comercializrii pe piaa intern a copiilor realizate, cu
consimmntul autorului, dup opera;
d) nchirierea operei;
e) mprumutul operei;
f) comunicarea public, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin
punerea operei la dispoziia publicului, astfel nct s poat fi accesat n orice loc si
n orice moment ales, n mod individual, de ctre public;
g) radiodifuzarea operei;
h) retransmiterea prin cablu a operei;

i) realizarea de opere derivate.

Titularii drepturilor de autor
Subiect primar este autorul operei, cel care a creat nemijlocit opera, i care nu poate
fi dect o persoan fizic; poate fi un singur autor ( n cazul operei realizate
individual) sau mai muli autori (n cazul operelor comune sau colective).
Subiect secundar este persoana care a dobndit unele prerogative ale dreptului de
autor; poate fi o persoan fizic sau o persoan juridic (succesorii in drepturi ai
autorului, cesionarii convenionali ai drepturilor patrimoniale, cesionarii legali ai
drepturilor de autor, organismele de gestiune colectiv ).De specificat faptul c
autorul unei opere derivate (opera realizat plecnd de la o oper preexistent, cu
condiia respectrii principiului originalitii)nu este subiect secundar, ci subiect
primar al dreptului de autor asupra unei opere derivate.
Principiul adevratului autor
Legea noastr consacr principiul adevratului autor, ca fiind persoana protejat prin
dreptul de autor. Astfel dreptul este legat de persoana autorului i comport atribute
de ordin moral i patrimonial, iar opera este recunoscut i protejat prin simplul
fapt al realizrii ei.
Calitatea de autor de opere aparine doar persoanelor fizice, pentru c doar acestea au
caliti specifice creatorului :inteligen, personalitate, facultatea de a concepe, de a
formula idei i de a le expune ntr- o form personal, original.
Autor se prezum a fi persoana sub numele creia opera a fost adus , pentru prima
dat, la cunotin public , iar proba contrarie poate fi fcut prin orice mijloc de

10

prob admis de lege.La rndul su, autorul contestat va putea dovedi prin orice mijloc
de prob c este autorul operei n litigiu, deoarece instituia dreptului de autor
protejeaz doar forma de manifestare i nu ideea, orict de valoroas ar fi.
Legea dreptului de autor specific i cazurile exceptate de la principiul adevratului
autor, respectiv persoanele (altele dect autorul) care au dobndit unele prerogative ale
dreptului de autor, ale unor acte intre vii sau pentru cauz de moarte. Acetia pot fi:
succesorii n drepturi ai autorilor drepturile patrimoniale fiind recunoscute pe
durat limitat,
cesionarii convenionali ai drepturilor patrimoniale exercit drepturi transmise
prin contract, n limitele si perioada convenit ntre cedent i cesionar,
cesionarii legali- cazul autorilor operelor realizate n cadrul unor obligaii de
serviciu, cnd drepturile patrimoniale de autor se exercit de angajatori,
n cazul operelor aduse la cunostin public sub form anonim sau sub
pseudonim (care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercit de
ctre persoana fizic sau juridic ce o face public, avnd acceptul autorului.

Drepturi conferite
Titularul drepturilor de autor asupra unei opere protejate beneficiaz n mod
tradiional de dou mari categorii de prerogative: drepturile patrimoniale i
drepturile morale.

11

Drepturile patrimoniale permit autorului s obin un beneficiu financiar legitim din

reproducerea i din difuzarea acestor opere atunci cnd el le-a autorizat. ntr-adevr,
titularul drepturilor de autor este liber s autorizeze reproducerea operei sale (dreptul
de reproducere) i comunicarea ei ctre public (drept de reprezentare). El poate,
exercitndu-i drepturile patrimoniale, s instituie msuri tehnice destinate s
restrng realizarea, fa de operele sale, a unor acte ne-autorizate sau nepermise de
lege.
Drepturile morale protejeaz i mai mult calitatea de autor i permit s te opui unei
utilizri care ar denatura opera sau s revendici ca numele autorului s fie menionat.

Durata de protecie
Drepturile morale de autor se bucur de o protecie nelimitat n timp.
Drepturile patrimoniale sunt protejate pe o durat limitat. Aceast durat i modul ei
de calcul variaz n funcie de genul operei, de modalitatea de realizare, dup cum
opera a fost sau nu adus la cunotina publicului n timpul vieii autorului, dup cum
opera a fost adus la cunotin sub adevratul nume al autorului, sub pseudonim sau
anonim.
Pentru majoritatea drepturilor patrimoniale (cele prevzute de art. 13, 16, 17, 18 i
21), durata de protecie este aceea a vieii autorului plus 70 de ani dup moartea
acestuia.
Dreptul de suit

12

Autorii unor opere de art originale (opere de art grafic sau plastic precum
tablourile, colajele, picturile, desenele, gravurile, stampele, litografiile, sculpturile,
tapiseriile, fotografiile, ...) beneficiaz de un drept de suit.
Dreptul de suit este un drept inalienabil n baza cruia nu se poate renuna, nici n
mod anticipat, la perceperea unui procentaj din preul obinut pentru orice revindere a
acestei opere dup prima cesionare operat de ctre dreptul de autor (articolul 1).
Scopul acestui drept de suit este de a proteja interesele artistitilor aflai la nceput de
carier i care sunt nevoii s i vnd operele la un pre sczut. Dobndind
notorietate, operele vor fi revndute la preuri din ce n ce mai mari, beneficiari fiind
numai cesionarii succesivi.n sistemul legal romn , dreptul de suit are dou
componente:
-

dreptul autorului operei de art plastic de a primi 5% din preul fiecrei noi
vnzri (revndut la licitaie public sau prin intermediul unui agent
comisionar sau comerciant)

dreptul autorului operei de a fi informat cu privire la locul unde se afl opera

sa

Informaiile i plata cotei de 5% din preul revnzrii trebuie comunicate autorului

in termen de dou luni de la data vnzrii, de ctre comisionari sau comerciani, si
de asemenea prin intermediul organelor de gestiune colectiv.
Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor
Potrivit art.13 din lege, utilizarea operei d natere la drepturi patrimoniale, distincte
i exclusive, ale autorului de a autoriza sau interzice:

13

-reproducerea operei
-distribuirea operei
- importul in vederea comercializarii pe piata interna a copiilor realizate, cu
consimtamantul autorului, dupa opera
- inchirierea operei
- imprumutul operei
- comunicarea publica, direct sau indirect a operei, prin orice mijloace, inclusiv prin
punerea operei la dispozitia publicului, astfel incat sa poata fi accesata in orice loc si
in orice moment ales, in mod individual de catre public
- radiodifuzarea operei
- retransmiterea prin cablu a operei
- realizarea de opere derivate.

Contractul de cesiune a drepturilor de autor

Este contractul prin care una din parti (cedentul) - autorul sau titularul dreptului de
autor, cedeaz altei persoane (cesionar), de obicei n schimbul unei remuneraii,
drepturile sale patrimoniale de autor al unei opere.
Obiect:
Contractul de cesiune poate avea ca obiect numai drepturile patrimoniale ale

14

autorului sau ale titularului dreptului de autor i niciodata drepturile morale.

Pentru operele create in indeplinirea atributiilor de serviciu precizate in contractul
individual de munca, in lipsa unei clauze contrare, drepturile patrimoniale apartin
autorului operei create. In acest caz, autorul poate autoriza utilizarea operei de catre
terti, numai cu consimtamantul angajatorului si cu recompensarea acestuia pentru
contributia la costurile creatiei. Utilizarea operei de catre angajator, in cadrul
obiectului de activitate, nu necesita autorizarea angajatului autor. deci, in acest caz,
cesionarea se face numai prin stipularea expresa a acestui lucru in contractul de
munca.
Tot o forma de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor o reprezinta si contractul
de comanda a unei opere viitoare. Contractul trebuie sa cuprinda atat termenul de
predare, cat si termenul de acceptare a operei. De asemenea, trebuie sa cuprinda si o
clauza prin care se stipuleaza cesiunea drepturilor patrimoniale de autor pentru
respectiva opera, in caz contrar, drepturile respective ramanand ale autorului.
Cesiunea care are ca obiect totalitatea operelor viitoare ale autorului, nominalizate
sau nenominalizate, este lovit de nulitate absolut.
Forma scris a contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale de autor este cerut
ad probationem, exceptie fcnd contractele avnd ca obiect opere utilizate n pres.
Asta inseamn c cesiunea drepturilor de autor nu se poate face dect prin forma
scris a contractului i nu prin alte mijloace de prob.
Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitata la anumite drepturi,
pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durat.

15

Tipuri de cesiune a drepturilor de autor: exclusiva si neexclusiva:

a) Cesiunea exclusiv - caracterul exclusiv al cesiunii trebuie sa fie expres prevazut
in contract.
In aceasta situatie, insusi titularul dreptului de autor, nu mai poate utiliza opera in
modalitatile, pe tritoriul si pe termenul convenite cu cesionarul. De asemenea, nu mai
poate nici sa transmita dreptul respectiv unei alte persoane.
b) Cesiunea neexclusiv - titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi opera si
poate transmite dreptul neexclusiv si altor personae.
Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane decat cu
consimtamantul expres al cedentului.
Pentru ca un contract de cesiune s ii produc efectele, este obligatoriu ca in
cuprinsul acestuia s se regaseasca precizate cu exactitate:
- drepturile patrimoniale transmise
- modalitati de utilizare
- durata si intinderea cesiunii
- remuneratia titularului dreptului de autor (se stabileste prin acordul partilor,
cuantumul calculandu-se fie proportional cu incasarile provenite din utilizarea operei,
fie in suma fixa sau in orice alt mod. Dac exist o disproporie vdita intre
remuneratia autorului operei si beneficiile celui care a obtinut cesiunea drepturilor
patrimoniale, autorul poate solicita organelor jurisdictionale competente revizuirea

16

contractului sau marirea convenabila a remuneratiei; orice clauza prin care autorul
renunta anticipat la exercitiul acestui drept este nula.
Absenta oricareia dintre aceste prevederi da dreptul partii interesate de a cere anularea
contractului. Nu este vorba, deci, de o nulitate absoluta, ci una relativa.

Sistemul de copyright
Cuvntul copyright manifest tendina de a se substitui, n limbajul comun,
expresiei drept de autor. n realitate, cuvntul copyright are o semnificaie i un
coninut diferit, iar n doctrina de specialitate se admite c termenul este intraductibil.
Ceea ce caracterizeaz protecia n sistemul de copyright e faptul c el privete
exclusiv drepturile pecuniare ale autorilor, ignornd drepturile morale. n sistemul de
copyright dreptul se nate din existena unei copii, a unui obiect n sine, n vreme ce
n sistemul continental al drepturilor de autor, dreptul ia natere din efortul
intelectual, din activitatea desfurat de un autor, de un creator. Dup unii autori,
ceea ce difereniaz cele dou sisteme de protecie este faptul c, n sistemul
continental al dreptului de autor, n centrul proteciei se afl autorul, iar n sistemul de
copyright, opera.
Acest sistem de protecie s-a dezvoltat n rile aflate sub influen britanic. Dar, n
vreme ce statele aparinnd Uniunii de la Berna inclusiv Anglia i Irlanda, dreptul de
autor s-a apropiat de sistemul continental de protecie, n Statele Unite protecia
continu s fie acordat n forma copyright-ului, chiar i dup aderarea lor la
Convenia de la Berna.

17

Legea american din 1976, prin modul n care reglementeaz obinerea copyrightului, pare a avea ca scop principal reglementarea unor aspecte de ordin economic i
mai puin cele care privesc personalitatea autorului i originalitatea operei. De aceea,
se consider c n SUA dreptul de autor reprezint mai curnd o problem de drept al
afacerilor dect un drept de creaie intelectual. Autorul care i-a cedat dreptul de
copyright nu mai poate obine nici un alt beneficiu i nu mai poate controla n nici un
fel maniera n care opera sa este exploatat. Iar atunci cnd opera este realizat n
cadrul unui contract de munc, cel care a realizat-o nu este socotit autorul ei i nu
dispune de nici unul din prerogativele recunoscute autorilor n dreptul european.
Programele de calculator se ncadreaz i ele in categoria documentelor electronice
protejate de copyright. Ele se ncadrau cu dificultate n categoria de opere protejate
pn la apariia lor n cadrul dreptului de autor. n cele din urm s-a admis c
programele de calculator sunt opere de creaie intelectual, opere ale spiritului,
originale n compoziia i expresia lor i c ele sunt protejabile n cadrul dreptului de
autor.
n Romnia, Legea 8/1996 privind dreptul de autor i drepturile conexe, nu cuprinde
o definiie a programului pentru calculator, preciznd n schimb care este obiectul
proteciei. Conform articolului 72(1) din Legea 8/1996 protecia programelor pentru
calculator prin drept de autor include orice expresie a unui program, programele de
aplicaie i sistemele de operare, exprimate n orice fel de limbaj, fie n cod-surs sau
cod-obiect, materialul de concepie pregtitor, precum i manualele. Durata
copyright-ului n statele Comunitii Europene pentru nregistrrile sonore,
programele de radio i televiziune, programele prin cablu i lucrrile realizate pe
computer este de 50 de ani ncepnd cu anul n care au fost realizate.

18

n ceea ce privete ara noastr, Romnia este membr a Uniunii de la Berna i a

Organizaiei Mondiale a Proprietii Intelectuale, legea romneasc aplicnd n linii
mari principiile europene privind excepiile i limitrile.

Drepturi conexe
Convenia de la Roma din 26 octombrie 1961 privind protecia artitilor interprei sau
executani, a productorilor de fonograme i a organismelor de radiodifuziune
organizeaz protecia titularilor drepturilor conexe dreptului de autor. Ea a fost
completat de dou convenii specifice: convenia de la Geneva (numit convenia
fonograme) i convenia de la Bruxelles (numit convenia satelii).
Convenia de la Roma acord unele drepturi celor care faciliteaz comunicarea ctre
public a anumitor categorii de opere. Ea constituie un minim convenional destinat s
i apere pe titularii de drepturi conexe mpotriva utilizrii ne-autorizate a
contribuiilor lor.
Aceast convenie se caracterizeaz prin juxtapunerea unor dispoziii n favoarea
diferiilor titulari de drepturi conexe. Protecia drepturilor conexe dreptului de autor
nu poate aduce atingere drepturilor autorului operei i nici nu poate limita exerciiul
acestora.(art. 92)
Obiectul proteciei
Convenia de la Roma i propune s protejeze:

19

- reprezentaiile sau execuiile artitilor interprei sau executani;

- fonogramele productorilor de fonograme. Fonogramele corespund oricrei fixri
exclusiv sonore a sunetelor provenind dintr-o execuie sau a altor sunete;
- emisiunile radiodifuzate ale organismelor de radiodifuziune. Radiodifuzarea
corespunde difuzrii de sunete sau de imagini i de sunete prin intermediul undelor
radioelectrice n scopul receptrii de ctre public. Aa nct sunt avute n vedere att
emisiunile de radio ct i cele de televiziune, dar numai atunci cnd sunt transmise pe
cale hertzian (unde radioelectrice) i nu prin fir (cablu).
Titularii drepturilor conexe
Conform art. 94, sunt recunoscui i protejai ca titulari de drepturi conexe dreptului
de autor:
artitii interprei sau executani, pentru propriile interpretri sau execuii;
productorii de nregistrri sonore, pentru propriile nregistrri;
organismele de radiodifuziune i televiziune, pentru propriile emisiuni.
Artitii interprei i executani sunt definii ca actorii, cntreii, muzicienii,
dansatorii i alte persoane care reprezint, cnt, recit, declam, interpreteaz sau
execut n oricare alt mod opere literare sau artistice.
Productorul de fonograme este persoana fizic sau juridic care, prima, fixeaz
sunetele provenind dintr-o execuie sau alte sunete.

20

Organismele de radiodifuziune sunt persoanele care organizeaz difuzarea de sunete

sau de imagini i de sunete prin intermediul undelor radioelectrice n scopul receptrii
de ctre public.
Drepturi conferite
Titularilor de drepturi conexe legea le recunoate, de asemenea, drepturi morale i
drepturi patrimoniale, reglementnd n capitole separate: drepturile artitilor interprei
sau executani (cap. II i IV), drepturile productorilor de nregistrri sonore (cap. III
i IV) i drepturile organismelor de radiodifuziune i de televiziune ( cap. V, seciunea
I).
Convenia de la Roma nu recunoate nici un drept moral titularilor de drepturi conexe
ale dreptului de autor. Prin urmare, acetia din urm nu beneficiaz dect de drepturi
patrimoniale.
Artitii interprei i executani beneficiaz n principal de dreptul de a se opune la:
radiodifuzarea sau comunicarea ctre public a execuiei lor fr consimmntul lor;
fixarea, fr consimmntul lor, pe un suport material a execuiei lor ne-fixate;
reproducerea unei astfel de fixri dac ea a fost fcut prima oar fr
consimmntul lor (sau n alte scopuri dect cele autorizate).
Productorii de fonograme pot autoriza sau interzice reproducerea direct sau
indirect a fonogramelor lor. Reproducerea direct sau indirect se refer la
reproducerea fcut direct de pe fonogram sau ca urmare a audiiei unei difuzrii a
acesteia i captat cu ajutorul unui aparat de recepie.
Organismele de radiodifuziune beneficiaz de dreptul de a autoriza sau de a interzice:

21

re-emiterea emisiunilor lor, adic emiterea simultan de ctre un organism de

radiodifuziune a unei emisiuni a unui alt organism de radiodifuziune;
fixarea pe un suport material a emisiunilor lor (sau a unei pri de emisiune);
reproducerea fixrilor fcute fr consimmntul lor;
comunicarea ctre public a emisiunilor lor de televiziune atunci cnd aceasta este
fcut n locuri accesibile publicului n schimbul achitrii unei taxe de intrare.
Durata de protecie
Drepturile morale ale artitilor interprei sau executani sunt protejate pe
durat nelimitat (art. 97 alin. 2).
Drepturile patrimoniale ale artitilor interprei sau executani, ale productorilor de
nregistrri sonore sau fonograme i ale organismelor de radiodifuziune i televiziune
sunt protejate pe o durat limitat, care este de 50 de ani i se calculeaz diferit n
funcie de specificul fiecruia din aceste drepturi (art. 102, 106, 114).

Proprietate industrial
Obiectele proteciei proprietii industriale sunt definite de Convenia de la Paris
pentru protecia proprietii industriale , semnat la 20 martie 1883 , ele putndu-se
mpri n trei grupe :
Creaii:
invenii rezolvarea cu mijloace tehnice a unei probleme tehnice din orice domeniu
tehnologic

22

modelele de utilitate reprezint o form de protecie asigurat de nregistrarea sau

acordarea unui brevet pentru o invenie aparinnd de regul domeniului mecanic
desene i modele industriale prin care se protejeaz aspectul nou al unui produs
avnd funcie utilitar
Semne distinctive :
mrcile semne susceptibile de reprezentare grafic servind la deosebirea
produselor sau serviciilor unei persoane fizice sau juridice de cele aparinnd altor
persoane
indicaii geografice denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o
ar , regiune sau localitate a unui stat , n cazurile n care are o calitate, o repetiie sau
alte caracteristici determinante pot fi n mod esenial atribuite acestei origini
geografice
nume comerciale - numele sau , dup caz , denumirea sub care un comerciant i
execut comerul i sub care semneaz
Reprimarea concurenei neloiale promoveaz mijloacele de aprare mpotriva
actelor de concuren contrare practicii oneste n comer sau industrie
Marca
Reglementare intern:
- Legea nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice;
- Hotrrea Guvernului nr. 833/1998 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a
legii nr. 84/1998 privind mrcile i indicaiile geografice;
- Legea nr. 3/1998 privind aderarea Romniei la Aranjamentele instituind o clasificare
internaional n domeniul proprietii industriale.

23

Reglementare internaional:
- Convenia de la Paris pentru protecia proprietii industriale ncheiat la 26 martie
1883, revizuit n mai multe rnduri, ratificat de Romnia prin Decretul nr.
1177/1968.
- Acordul TRIPS (Anexa 1 A la Acordul de la Marrakech privind constituirea
Organizaiei Mondiale de Comer), ratificat de Romnia prin Legea nr. 133/1994.
- Aranjamentul de la Madrid privind clasificarea internaional a mrcilor revizuit la
Nisa n 1957 i la Stockholm n 1967, ratificat de Romnia prin Decr. nr.1167/1968.
Este un element esential al strategiei intreprinderilor: ea face distinctia dintre
produsele si serviciile intreprinderii si cele ale concurentei.
Pentru consumator reprezinta cel mai comod mijloc de a recunoaste rapid o categorie
de produse si servicii care i-a fost recomandata sau, pe care experienta l-a determinat
s o prefere altor produse sau servicii de aceeasi natura. Pentru intreprindere, marca
reprezinta un mijloc de a cuceri si a pastra o clientela. O marca poate fi opusa altei
marci, utilizata de concurenta, numai dupa inregistrarea la OSIM.
Depozitul confera primului solicitant , pentru produsele si serviciile desemnate in
cerere, un drept de proprietate, care-i permite sa se opuna contrafacerilor sau
imitatiilor ilegale. Astfel, eforturile manifestate de catre titularul marcii ,pentru a-si
face cunoscute produsele , nu vor putea fi influentate de catre concurenti.
Marca inregistrata devine element activ , care se poate comercializa.
Drepturile asupra marcii pot fi transmise prin cesiune sau licenta oricind in cursul
duratei de protectie a marcii , astfel :

24

a) prin cesiune, independent de transmiterea fondului de comert in care aceasta este

incorporata. Cesiunea poate fi totala sau partiala, fara limitarea teritoriala a folosirii
marcii.
b) prin licenta , exclusiva sau neexclusiva , pentru toate sau numai o parte din
produsele/serviciile pentru care marca a fost inregistrata.
Drepturile titularului marcii sunt confirmate prin certificatul de inregistrare a marcii.
Inregistrarea marcii confera titularului un drept exclusiv asupra marcii pentru
produsele si/sau serviciile pentru care s-a efectuat inregistrarea, pe un termen de 10
ani de la data constituirii depozitului.Inregistrarea aduce cu sine interdictia , pentru
terti, de a depune sau de a utiliza, fara autorizatie, indiferent sub ce forma, marca sau
unul din elementele sale caracteristice, pentru aceleasi produse sau servicii.
Durata de protecie a unei mrci nregistrate este de 10 ani, dar prin nnoiri repetate
se obine o protecie pe o durat care poate fi nelimitat. Limitarea proteciei pentru
fiecare nregistrare la 10 ani are la baz raiuni de ordine social. Astfel, potrivit
articolelor 29 i 35 din Legea numrul 84 / 1998, nregistrarea mrcii confer
titularului un drept exclusiv asupra mrcii, cu ncepere de la data depozitului naional
reglementar al mrcii pe o perioad de 10 ani. Marca este un semn susceptibil de
reprezentare grafica servind la deosebirea produselor sau serviciilor unei persoane
fizice sau juridice de cele apartinind altor persoane. Pot sa constituie marci semne
distinctive cum ar fi: cuvinte, inclusiv nume de persoane, desene, litere, cifre,
elemente figurative, forme tridimensionale si in special forma produsului sau
ambalajului sau, combinatii de culori, precum si orice combinatie a acestor semne.
Distinctiv-capacitatea marcilor de a indica (direct sau indirect) sursa de provenienta a
produsului/serviciului (producatorul, respectiv furnizorul)

25

Oficiul de Stat pentru Invenii i Mrci

Conform Hotrrii de Guvern nr.573/07.09.1998 Oficiul de Stat pentru Invenii i
Mrci i desfoar activitatea ca organ de specialitate al administraiei publice
centrale in subordinea Guvernului i are autoritate unic pe teritoriul Romniei n
asigurarea proteciei proprietii industriale, in conformitate cu legislaia naional n
domeniu si cu prevederile conveniilor i tratatelor internaionale la care Romnia
este parte.
O.S.I.M. elaboreaz i supune spre aprobare Guvernului strategia dezvoltrii
proteciei proprietii industriale n Romnia i aplic politica in domeniu.
O.S.I.M. administreaz urmtoarele legi i acte normative care definesc legislaia
romana in domeniul protectiei proprietatii industriale:
Legea

nr.

64/1991

privind

brevetele

de

inventie;

- H.G. nr. 152/1992 cu privire la Regulamentul de aplicare a Legii nr.64/1991 privind

brevetele

de

inventie;

- Legea nr. 129/1992 privind protectia desenelor si modelelor industriale;

- Legea nr. 16/1995 privind protectia topografiilor circuitelor integrate;
-

Legea

nr.

84/1998

privind

marcile

si

indicatiile

geografice;

- O.G. nr. 41/1998 privind taxele in domeniul protectiei proprietatii industriale si

regimul
-

Legea

de
nr.

255/1998

utilizare
privind

protectia

a
noilor

acestora;
soiuri

de

plante;

- Legea nr. 75/1999 privind recunoasterea internationala a depozitului de

microorganisme in scopul procedurii de brevetare, conform Tratatului de la Budapesta

26

la

care

Romania

aderat;

- Legea nr. 93/1998 privind protectia tranzitorie a brevetelor de inventie

- Normele nr.242/1999 privind sprijinirea brevetarii in strainatate a inventiilor
romanesti.
Atribuii specifice ale O.S.I.M. conform obiectului su de activitate
inregistreaz i examineaza cererile din domeniul proprietii industriale, elibernd
titluri de protecie care confer titularilor drepturi exclusive pe teritoriul Romniei.
este depozitarul registrelor naionale ale cererilor depuse i ale registrelor naionale
ale titlurilor de protectie acordate pentru inventii, marci, indicatii geografice, desene
si modele industriale, topografii ale circuitelor integrate i noi soiuri de plante;
editeaz i publica Buletinul Oficial al Proprietii Industriale al Romaniei;
editeaz i publica fasciculele brevetelor de inventie;
administreaz, conserv i dezvolt, ntreinnd o baz de date informatizat;
efectueaz, la cerere, servicii de specialitate in domeniul proprietii industriale;
desfoar cursuri de pregtire a specialitilor in domeniul proprietii industriale;
editeaz i public Revista Romn de Proprietate Industrial;
atest i autorizeaz consilierii in domeniul proprietii industriale, tinnd evidena
acestora in registrul naional.
Brevetul de invenie.
Titlul unic de protectie a inventiilor in Romnia este brevetul de inventie.
Durata de valabilitate a brevetului este de 20 ani si incepe de la data constituirii
depozitului national reglementar.

27

Dreptul la brevet apartine inventatorului sau succesorului su in drepturi; in cazul

inventatorilor salariati, dreptul la brevet apartine, fie inventatorului fie firmei, in
conformitate cu prevederile legii sau acordului intre parti.
Conditiile de brevetabilitate sunt armonizate cu reglementrile internaionale in
vigoare.
Cererile de brevet se public dupa trecerea a 18 luni de la data depozitului naional
reglementar, sau a prioritii invocate.
Cererile de brevet publicate beneficiaz de protecie provizorie pn la eliberarea
brevetului.
Examinarea cererilor de brevet poate fi cerut in termen de maximum 30 de luni de la
data depozitului naional reglementar.
Pe durata a 6 luni de la publicarea hotrrii de acordare a brevetului, acesta este supus
opunerii publice.
Brevetul de inventie confer titularului dreptul de a interzice terilor s efectueze
fr autorizaia sa urmtoarele acte:
- pentru produse:fabricarea comercializarea, oferirea spre vanzare, folosirea,
importul sau stocarea in vederea comercializarii, oferirii spre vanzare sau folosirii;
- pentru procedee sau metode: folosirea acestora.
ntinderea protectei conferite prin brevet este determinat de continutul
revendicrilor, care se interpreteaza in legatura cu descrierea si desenele inventiei

28

Indicaia geografic
Este denumirea servind la identificarea unui produs originar dintr-o ar, regiune sau
localitate a unui stat, in cazurile in care o calitate, o reputaie sau alte caracteristici
determinate pot fi in mod esential atribuite acestei origini geografice.
Desenul sau modelul industrial
Poate fi inregistrat ca desen sau model industrial aspectul estetic (exterior) nou, al
unui produs in doua sau trei dimensiuni, avnd o funcie utilitar.
Prin desen se inteleg motivele (forme bidimensionale) prezentate pe esaturi, hrtie,
porelan, etc.
Prin model se intelege o form tridiemensional, de exemplu, aparatura electric,
mobilier, incalminte, etc.
Pot fi protejate ca desene sau modele industriale: produse alimentare, articole de
imbracaminte (moda) si mercerie, articole de voiaj, cutii, umbrele si obiecte
personale, perii, articole textile neconfectionate, materiale din fibre sintetice sau
naturale, mobilier, articole de menaj; utilaje si articole casnice din metal; ambalaje si
recipienti pentru pstrarea marfurilor, ceasornicarie sau alte obiecte de masura;
instrumente de control si semnalizare; obiecte ornamentale; mijloace de transport si
de ridicat; aparate pentru producerea, distributia si transformarea energiei electrice;
aparate de inregistrare, de telecomunicatii si de prelucrare a informatiilor, masini;
articole fotografice, cinematografice sau optice; instrumente muzicale; articole de
imprimerie si papetarie; masini de birou, materiale pentru arte, invatamant;
echipamente pentru vanzari si publicitate, semne luminoase si indicatoare; jocuri,

29

jucarii, corturi si articole de sport; arme, articole pirotehnice, articole de vanatoare,

pescuit si distrugerea animalelor daunatoare; instalatii pentru distributia fluidelor,
instalatii sanitare, de incalzire, de ventilatie si conditionare a aerului, combustibili
solizi; materiale si aparate pentru medicina si laboratoare; constructii si elemente de
constructii; aparate de iluminat; tutun si articole pentru fumatori; produse si articole
farmaceutice si cosmetice, articole si instrumente de toaleta; dispozitive si
echipamente destinate prevenirii si stingerii incendiilor; pentru prevenirea
accidentelor ; agricole pentru intretinerea animalelor, maini i aparate pentru
prepararea mncrurilor i buturilor, diverse.
Drepturile titularului care decurg din certificatul de inregistrare a desenului sau
modelului industrial sunt: dreptul exclusiv de exploatare; dreptul de a interzice
tertilor s efectueze, fr autorizarea sa, urmtoarele acte: reproducerea, fabricarea,
comercializarea sau oferirea spre vnzare, folosirea importului sau stocarea in
vederea comercializarii, oferirii spre vnzare sau folosirii desenului sau modelului
industrial al produsului in care acesta este incorporat

Bibliografie selectiv pentru disciplina

Dreptul Proprietii intelectuale:

30

1. Viorel Ro, Drago Bogdan, Octavia Spineanu-Matei : Dreptul de autor i

drepturile conexe. Tratat Editura All Beck, Bucureti, 2005.
2. Viorel Ro, Mrcile i indicaiile georafice, Ed. AllBeck, Bucureti, 2003.
3. Viorel Ro, Dreptul proprietii intelectuale, curs universitar, ed. Global lex,
Bucureti, 2000.
4. Ioan Macovei, Dreptul proprietii intelectuale, Ed. AllBeck, Bucureti, 2009.
5. Ligia Dnil, Dreptul de autor i dreptul de proprietate intelectual, Ed. Ch.
Beck, Bucureti, 2008.
6. Teodor Bodoac, Dreptul proprietii intelectuale, C.H.Beck, Bucureti,
2007.
7. Octavia Spineanu Matei Proprietate intelectual mrci/brevete de inventie,
desene si mrci industriale, drepturil ede autor si drepturile conexe. Practica
judiciar, Ed. Hamangiu, Iasi, 2006.
8. Legea nr.8 din 1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe, publicat n
Monitorul Oficial nr.60 din 28 martie 1996.
9. Legea nr.84 din 1998 privind mrcile si indicaiile geografice.
10. Legea nr.64 din 1991 privind brevetele de invenie, publicat n Monitorul
Oficial nr.212 din 21.10.1991.
11. Legea nr.129 din 1992 privind protecia desenelor si modelelor industriale,
publicat n Monitorul Oficial nr.1 din 8.o1.1993.
12. Revista Romn de Dreptul proprietii intelectuale.
13. http://www.osim.ro
14. http://www.patent-chamber.ro/
15. http://www.orda.ro/

31

Anexa 1:
Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor si drepturile conexe
Parlamentul Romaniei adopta prezenta lege

32

TITLUL I
Dreptul de autor
PARTEA I
Dispozitii generale
CAPITOLUL I
Dispozitii introductive
Art. 1.
(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice, precum si
asupra oricaror asemenea opere de creatie intelectuala, este recunoscut si garantat in
conditiile prezentei legi. Acest drept este legat de persoana autorului si comporta
atribute de ordin moral si patrimonial.
(2) Opera de creatie intelectuala este recunoscuta si protejata, independent de
aducerea la cunostinta publica, prin simplul fapt al realizarii ei, chiar neterminata .
Art. 2.
Recunoasterea drepturilor prevazute in prezenta lege nu prejudiciaza si nu exclude
protectia acordata prin alte dispozitii legale.
CAPITOLUL II
Subiectul dreptului de autor
Art. 3.
(1) Este autor persoana fizica sau persoanele fizice care au creat opera.
(2) In cazurile expres prevazute de lege, pot beneficia de protectia acordata autorului
persoanele juridice si persoanele fizice altele decat autorul.
(3) Calitatea de subiect al dreptului de autor se poate transmite in conditiile legii.
Art. 4.
(1) Se prezuma a fi autor, pana la proba contrara, persoana sub numele careia opera a
fost adusa pentru prima data la cunostinta publica.
(2) Cand opera a fost adusa la cunostinta publica sub forma anonima sau sub un
pseudonim care nu permite identificarea autorului, dreptul de autor se exercita de
catre persoana fizica sau juridica ce o face publica numai cu consimtamantul
autorului, atat timp cat acesta nu-si dezvaluie identitatea.

33

Art. 5.
(1) Este opera comuna opera creata de mai multi coautori, in colaborare.
(2) Dreptul de autor asupra operei comune apartine coautorilor acesteia, intre care
unul poate fi autorul principal, in conditiile prezentei legi.
(3) In lipsa unei conventii contrare, coautorii nu pot exploata opera decat de comun
acord. Refuzul consimtamantului din partea oricaruia dintre coautori trebuie sa fie
temeinic justificat.
(4) In cazul in care contributia fiecarui coautor este distincta, aceasta poate fi
exploatata separat, cu conditia sa nu se prejudicieze exploatarea operei comune sau
drepturile celorlalti coautori.
(5) In cazul utilizarii operei create in colaborare, remuneratia se cuvine coautorilor in
proportiile pe care acestia le-au convenit. In lipsa unei conventii, remuneratia se
imparte proportional cu partile de contributie ale autorilor sau in mod egal, daca
acestea nu se pot stabili.
Art. 6.
(1) Este opera colectiva opera in care contributiile personale ale coautorilor formeaza
un tot, fara a fi posibil, data fiind natura operei, sa se atribuie un drept distinct
vreunuia dintre coautori asupra ansamblului operei create.
(2) In lipsa unei conventii contrare, dreptul de autor asupra operei colective apartine
persoanei fizice sau juridice din initiativa, sub responsabilitatea si sub numele careia a
fost creata.
CAPITOLUL III
Obiectul dreptului de autor
Art. 7.
Constituie obiect al dreptului de autor operele originale de creatie intelectuala in
domeniul literar, artistic sau stiintific, oricare ar fi modalitatea de creatie, modul sau
forma concreta de exprimare si independent de valoarea si destinatia lor, cum sunt:
a) scrierile literare si publicistice, conferintele, predicile, pledoariile, prelegerile si
orice alte opere scrise sau orale, precum si programele pentru calculator;
b) operele stiintifice, scrise sau orale, cum ar fi: comunicarile, studiile, cursurile
universitare, manualele scolare, proiectele si documentatiile stiintifice;
c) compozitiile muzicale cu sau fara text;
d) operele dramatice, dramatico-muzicale, operele coregrafice si pantomimele;
e) operele cinematografice, precum si orice alte opere audiovizuale;

34

f) operele fotografice, precum si orice alte opere exprimate printr-un procedeu analog
fotografiei;
g) operele de arta plastica, cum ar fi: operele de sculptura, pictura, grafica, gravura,
litografie, arta monumentala, scenografie, tapiserie, ceramica, plastica sticlei si a
metalului, precum si operele de arta aplicata produselor destinate unei utilizari
practice;
h) operele de arhitectura, inclusiv plansele, machetele si lucrarile grafice ce formeaza
proiectele de arhitectura;
i) lucrarile plastice, hartile si desenele din domeniul topografiei, geografiei si stiintei
in general.
Art. 8.
Fara a prejudicia drepturile autorilor operei originale, constituie, de asemenea, obiect
al dreptului de autor operele derivate care au fost create plecand de la una sau mai
multe opere preexistente, si anume:
a) traducerile, adaptarile, adnotarile, lucrarile documentare, aranjamentele muzicale si
orice alte transformari ale unei opere literare, artistice sau stiintifice care reprezinta o
munca intelectuala de creatie;
b) culegerile de opere literare, artistice sau stiintifice, cum ar fi: enciclopediile si
antologiile, colectiile sau compilatiile de materiale sau date, protejate ori nu, inclusiv
bazele de date, care, prin alegerea sau dispunerea materialului, constituie creatii
intelectuale.
Art. 9.
Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor urmatoarele:
a) ideile, teoriile, conceptele, descoperirile si inventiile, continute intr-o opera, oricare
ar fi modul de preluare, de scriere, de explicare sau de exprimare;
b) textele oficiale de natura politica, legislativa, administrativa, judiciara si traducerile
oficiale ale acestora;
c) simbolurile oficiale ale statului, ale autoritatilor publice si ale organizatiilor, cum ar
fi: stema, sigiliul, drapelul, emblema, blazonul, insigna, ecusonul si medalia;
d) mijloacele de plata;
e) stirile si informatiile de presa;
f) simplele fapte si date.
CAPITOLUL IV
Continutul dreptului de autor

35

Art. 10.
Autorul unei opere are urmatoarele drepturi morale:
a) dreptul de a decide daca, in ce mod si cand va fi adusa opera la cunostinta publica;
b) dreptul de a pretinde recunoasterea calitatii de autor al operei;
c) dreptul de a decide sub ce nume va fi adusa opera la cunostinta publica;
d) dreptul de a pretinde respectarea integritatii operei si de a se opune oricarei
modificari, precum si oricarei - atingeri aduse operei, daca prejudiciaza onoarea sau
reputatia sa;
e) dreptul de a retracta opera, despagubind, daca este cazul, pe titularii drepturilor de
exploatare, prejudiciati prin exercitarea retractarii.
Art. 11.
(1) Drepturile morale nu pot face obiectul vreunei renuntari sau instrainari.
(2) Dupa moartea autorului, exercitiul drepturilor prevazute la Art. 10 lit. b) si d) se
transmite prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata. Daca nu
exista mostenitori, exercitiul acestor drepturi revine Oficiului Roman pentru
Drepturile de Autor.
Art. 12.
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a decide daca, in ce mod si
cand va fi utilizata sau exploatata opera sa, inclusiv de a consimti la utilizarea operei
de catre altii.
Art. 13.
Utilizarea sau exploatarea unei opere da nastere la drepturi distincte si exclusive ale
autorului de a autoriza:
a) reproducerea integrala sau partiala a operei;
b) difuzarea operei;
c) importul in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei a copiilor de pe opera,
realizate cu consimtamantul autorului;
d) reprezentarea scenica, recitarea sau orice alta modalitate publica de executie sau
de prezentare directa a - operei;
e) expunerea publica a operelor de arta plastica, de arta aplicata, fotografice si de
arhitectura;
f) proiectia publica a operelor cinematografice si a altor opere audiovizuale;
g) emiterea unei opere prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor,

36

sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;

h) transmiterea unei opere catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin
orice alt procedeu;
i) comunicarea publica prin intermediul inregistrarilor sonore si audiovizuale;
j) retransmiterea nealterata, simultana si integrala a unei opere prin oricare dintre
mijloacele citate la lit. g) si h), de catre un organism de emisie, diferit de organismul
de origine a operei radiodifuzate sau televizate;
k) difuzarea secundara;
l) prezentarea intr-un loc public, prin intermediul oricaror mijloace, a unei opere
radiodifuzate sau televizate;
m) accesul public la bazele de date pe calculator, in cazul in care aceste baze de date
contin sau constituie opere protejate.
Art. 14.
(1) Prin reproducere, in sensul prezentei legi, se intelege realizarea uneia ori a mai
multor copii ale unei opere, in orice forma materiala, inclusiv realizarea oricarei
inregistrari sonore sau vizuale a unei opere, precum si stocarea permanenta ori
temporara a acesteia cu mijloace electronice.
(2) Prin difuzare, in sensul prezentei legi, se intelege distribuirea catre public a
originalului ori a copiilor unei opere, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice
alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit.
(3) Nu se considera difuzare distribuirea catre public prin imprumut, cu titlu gratuit, a
unei opere, in cazul in care se realizeaza prin intermediul bibliotecilor publice.
Art. 15.
(1) Utilizarea sau exploatarea unei opere in modurile prevazute la Art. 13 lit. d) si e),
precum si in orice alt mod similar constituie comunicare publica.
(2) Se considera publica orice comunicare a unei opere, facuta intr-un loc deschis
publicului sau in orice loc in care se aduna un numar de persoane care depaseste
cercul normal al membrilor unei familii si al cunostintelor acesteia, indiferent daca
membrii care compun acel public susceptibil de a receptiona astfel de comunicari pot
sau nu sa o faca in acelasi loc sau in locuri diferite ori in acelasi timp sau in momente
diferite.
(3) Redifuzarea copiilor unei opere nu mai necesita autorizarea titularului dreptului de
autor decat pentru inchirierea si importul acestora.

37

Art. 16.
Autorul unei opere are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza traducerea,
publicarea in culegeri, adaptarea, precum si orice alta transformare a operei sale prin
care se obtine o opera derivata.
Art. 17.
(1) Autorul unei opere literare sau artistice beneficiaza de dreptul exclusiv de a
autoriza inchirierea originalului si a copiilor operelor, inclusiv a operelor
audiovizuale, a operelor cuprinse intr-o inregistrare sonora, a unui program pentru
calculator sau a unei opere care poate fi utilizata cu ajutorul unui calculator ori al
oricarui alt dispozitiv tehnic, chiar dupa difuzarea acestora in conformitate cu
consimtamantul autorului.
(2) Dreptul de a autoriza inchirierea operei reprezinta dreptul exclusiv al unui autor
de a pune la dispozitie pentru utilizare originalul sau copiile operei pentru o perioada
de timp limitata, in schimbul unui avantaj economic direct sau indirect.
Art. 18.
(1) Imprumutul public consta in punerea la dispozitia unei persoane, cu titlu gratuit,
pentru utilizare, a originalului sau a copiei unei opere pentru o perioada de timp
determinata, prin intermediul unei institutii care permite accesul publicului in acest
scop. Imprumutul public nu necesita autorizarea prealabila a autorului.
(2) Imprumutul public da dreptul titularului dreptului de autor la o remuneratie
echitabila.
(3) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica la:
a) originalele sau copiile unor opere scrise, din biblioteci publice;
b) proiectele de structuri arhitecturale;
c) originalele sau copiile operelor de arta aplicata produselor destinate unei utilizari
practice;
d) originalele sau copiile operelor, in scopul comunicarii publice, ori pentru a caror
utilizare exista un contract;
e) lucrarile de referinta pentru utilizare imediata sau pentru imprumuturi intre
institutii;
f) operele create de autor in cadrul contractului individual de munca, daca acestea
sunt utilizate de catre cel care a angajat autorul, in cadrul activitatii obisnuite.
(4) Dispozitiile alin. (2) nu se aplica in cazul imprumutului public realizat in scop
educativ ori cultural, prin institutii recunoscute potrivit legii sau organizate in acest

38

scop de catre autoritati publice.

(5) Imprumutul public al unor opere fixate in inregistrari sonore sau audiovizuale nu
poate avea loc decat dupa 6 luni de la prima difuzare a operei.
Art. 19.
Dreptul de comunicare publica prin intermediul inregistrarilor sonore sau
audiovizuale reprezinta dreptul exclusiv al autorului de a autoriza comunicarea catre
public a unor lecturi, interpretari muzicale sau scenice ori a altor forme de fixare a
operei sale in inregistrari sonore sau audiovizuale.
Art. 20.
Dreptul de difuzare secundara reprezinta dreptul exclusiv al autorului de a autoriza
comunicarea catre public a operei sale, ulterior primei difuzari, prin oricare dintre
mijloacele prevazute la Art. 13 lit. g), h), i), j)
si l).
Art. 21.
(1) In cazul fiecarei revanzari a unei opere de arta plastica la licitatie publica sau prin
intermediul unui agent comisionar, ori de catre un comerciant, autorul are dreptul la
5% din pretul de vanzare, precum si dreptul de a fi informat cu privire la locul unde
se afla opera sa.
(2) Licitatorii, agentii comisionari si comerciantii, care intervin in vanzare, trebuie sai comunice autorului informatiile prevazute la alin. (1) al prezentului articol in termen
de doua luni de la data vanzarii. Acestia vor raspunde de retinerea din pretul de
vanzare si de plata sumei corespunzatoare catre autor a cotei de 5%.
(3) Drepturile prevazute in prezentul articol constituie dreptul de suita si nu pot face
obiectul vreunei renuntari sau instrainari.
Art. 22.
Proprietarul sau posesorul unei opere este dator sa permita accesul autorului si sa o
puna la dispozitia acestuia, daca acest fapt este necesar pentru exercitarea dreptului
sau de autor si cu conditia ca prin aceasta sa nu se aduca atingere unui interes legitim
al proprietarului sau al posesorului. In acest caz, proprietarul sau posesorul poate
pretinde autorului o garantie suficienta - pentru securitatea operei, asigurarea operei la
o suma ce reprezinta valoarea pe piata a originalului, precum si o remuneratie
corespunzatoare.

39

Art. 23.
(1) Proprietarul originalului unei opere nu are dreptul sa o distruga inainte de a o oferi
autorului la pretul de cost al materialului.
(2) Daca nu este posibila returnarea originalului, proprietarul va permite autorului sa
faca o copie de pe opera intr-o maniera corespunzatoare.
(3) In cazul unei structuri arhitecturale, autorul are numai dreptul de a face fotografii
ale operei si de a solicita trimiterea reproducerii proiectelor.
CAPITOLUL V
Durata protectiei dreptului de autor
Art. 24.
(1) Dreptul de autor asupra unei opere literare, artistice sau stiintifice se naste din
momentul crearii operei, oricare ar fi modul sau forma concreta de exprimare.
(2) Daca opera este creata, intr-o perioada de timp, in parti, serii, volume si in orice
alte forme de continuare, termenul de protectie va fi calculat, potrivit alin. (1), pentru
fiecare dintre aceste componente.
Art. 25.
(1) Drepturile patrimoniale prevazute la Art. 13, 16, 17, 18 si 21 dureaza tot timpul
vietii autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit
legislatiei civile, pe o perioada de 70 de ani, oricare ar fi data la care opera a fost
adusa la cunostinta publica in mod legal. daca nu exista mostenitori, exercitiul acestor
drepturi revine organismului de gestiune colectiva mandatat in timpul vietii de catre
autor sau, in lipsa unui mandat, organismului de gestiune colectiva cu cel mai mare
numar de membri, din domeniul respectiv de creatie.
(2) Persoana care, dupa incetarea protectiei dreptului de autor, aduce la cunostinta
publica, in mod legal, pentru prima oara, o opera nepublicata inainte, beneficiaza de
protectia echivalenta cu cea a drepturilor patrimoniale ale autorului. Durata protectiei
acestor drepturi este de 25 de ani incepand din momentul in care a fost adusa pentru
prima oara la cunostinta publica, in mod legal.
Art. 26.
(1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor aduse la cunostinta publica sub
pseudonim sau fara indicarea autorului este de 70 de ani de la data aducerii la
cunostinta publica a acestora.

40

(2) Cand identitatea autorului este adusa la cunostinta publica inainte de expirarea
termenului prevazut la alin. (1), se aplica dispozitiile Art. 25 alin. (1).
Art. 27.
(1) Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor realizate in colaborare este de 70
de ani de la moartea ultimului coautor.
(2) In cazul in care contributiile coautorilor sunt distincte, durata drepturilor
patrimoniale pentru fiecare dintre acestea este de 70 de ani de la moartea fiecarui
coautor.
Art. 28.
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor colective este de 70 de ani de la data
aducerii operelor la cunostinta publica. In cazul in care aceasta nu se realizeaza timp
de 70 de ani de la crearea operelor, durata drepturilor patrimoniale expira dupa
trecerea a 70 de ani de la crearea operelor.
Art. 29.
Durata drepturilor patrimoniale asupra operelor de arta aplicata este de 25 de ani de la
data crearii acestora.
Art. 30.
Drepturile patrimoniale asupra programelor pentru calculator dureaza tot timpul vietii
autorului, iar dupa moartea acestuia se transmit prin mostenire, potrivit legislatiei
civile, pe o perioada de 50 de ani.
Art. 31.
Modificarile neesentiale, adaugarile, taieturile sau adaptarile aduse in vederea
selectiei ori aranjarii, precum si corectarea continutului unei opere sau colectii, care
sunt necesare pentru continuarea activitatii colectiei in modul in care a intentionat
autorul operei, nu vor extinde termenul de protectie a acestei opere sau colectii.
Art. 32.
Termenele stabilite in prezentul capitol se calculeaza incepand cu data de 1 ianuarie a
anului urmator mortii autorului sau aducerii operei la cunostinta publica, dupa caz.

41

CAPITOLUL VI
Limitele exercitarii dreptului de autor
Art. 33.
(1) Sunt permise, fara consimtamantul autorului si fara plata vreunei remuneratii,
urmatoarele utilizari ale unei opere aduse anterior la cunostinta publica, cu conditia ca
acestea sa fie conforme bunelor uzante, sa nu contravina exploatarii normale a operei
si sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularii drepturilor de exploatare:
a) reproducerea unei opere in cadrul procedurilor judiciare sau administrative, in
masura justificata de scopul acestora;
b) utilizarea de scurte citate dintr-o opera, in scop de analiza, comentariu sau critica
ori cu titlu de exemplificare, in masura in care folosirea lor justifica intinderea
citatului;
c) utilizarea de articole izolate sau de scurte extrase din opere in publicatii, in
emisiuni de radio sau de televiziune ori in inregistrari sonore sau audiovizuale,
destinate exclusiv invatamantului, precum si reproducerea pentru invatamant, in
cadrul institutiilor publice de invatamant sau de ocrotire sociala, de articole izolate
sau de scurte extrase din opere, in masura justificata de scopul urmarit;
d) reproducerea pentru informare si cercetare de scurte extrase din opere, in cadrul
bibliotecilor, muzeelor, filmotecilor, fonotecilor, arhivelor institutiilor publice
culturale sau stiintifice, care functioneaza fara scop lucrativ; reproducerea integrala a
exemplarului unei opere este permisa, pentru inlocuirea acestuia, in cazul distrugerii,
al deteriorarii grave sau al pierderii exemplarului unic din colectia permanenta a
bibliotecii sau a arhivei respective;
e) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public, in scopul informarii asupra
problemelor de actualitate, de scurte extrase din articole de presa si reportaje
radiofonice sau televizate;
f) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public de scurte fragmente ale
conferintelor, alocutiunilor, pledoariilor si a altor opere de acelasi fel, care au fost
exprimate oral in public, cu conditia ca aceste utilizari sa aiba ca unic scop
informarea privind actualitatea;
g) reproducerea, difuzarea sau comunicarea catre public a operelor in cadrul
informatiilor privind evenimentele de actualitate, dar numai in masura justificata de
scopul informatiei;
h) reproducerea, cu excluderea oricaror mijloace care vin in contact direct cu opera,
difuzarea sau comunicarea catre public a imaginii unei opere de arhitectura, arta
plastica, fotografica sau arta aplicata, amplasata permanent in locuri publice, in afara

42

cazurilor in care imaginea operei este subiectul principal al unei astfel de reproduceri,
difuzari sau comunicari si daca este utilizata in scopuri comerciale;
i) reprezentarea si executarea unei opere in cadrul activitatilor institutiilor de
invatamant, exclusiv in scopuri specifice si cu conditia ca atat reprezentarea sau
executarea, cat si accesul publicului sa fie fara plata.
(2) In cazurile prevazute la lit. b), c), e), f) si h) trebuie sa se mentioneze sursa si
numele autorului, daca acesta apare pe lucrarea utilizata, iar in cazul operelor de arta
plastica sau de arhitectura, si locul unde se gaseste - originalul.
Art. 34.
(1) Nu constituie o incalcare a dreptului de autor, in sensul prezentei legi,
reproducerea unei opere fara consimtamantul autorului, pentru uz personal sau pentru
cercul normal al unei familii, cu conditia ca opera sa fi fost adusa anterior la
cunostinta publica, iar reproducerea sa nu contravina exploatarii normale a operei si
sa nu il prejudicieze pe autor sau pe titularul drepturilor de exploatare.
(2) Pentru suporturile pe care se pot realiza inregistrari, sonor sau audiovizual, cat si
pentru aparatele ce permit reproducerea acestora, in situatia prevazuta la alin. (1), se
va plati o remuneratie stabilita conform prevederilor prezentei legi.
Art. 35.
Transformarea unei opere, fara consimtamantul autorului si fara plata unei
remuneratii, este permisa in urmatoarele cazuri:
a) daca este o transformare privata, care nu este destinata si nu este pusa la dispozitia
publicului;
b) daca rezultatul transformarii este o parodie sau o caricatura, cu conditia ca
rezultatul sa nu creeze confuzie in ce priveste opera originala si autorul acesteia;
c) daca transformarea este impusa de scopul utilizarii permise de autor.
Art. 36.
(1) Operele prezentate in expozitii accesibile publicului, licitatii, targuri sau colectii
pot fi reproduse in cataloage publicate si distribuite in acest scop de catre
organizatorii unor astfel de activitati.
(2) In cazurile mentionate la alin. (1) trebuie sa fie indicate sursa, precum si
paternitatea operei, daca acestea sunt mentionate pe lucrarea utilizata.
Art. 37.

43

In scopul de a testa functionarea produselor la momentul fabricarii sau vanzarii,

societatile comerciale care produc sau vand inregistrari sonore sau audiovizuale,
echipament pentru reproducerea sau comunicarea publica a acestora, precum si
echipament pentru receptarea de - emisiuni de radio si de televiziune, pot reproduce si
- prezenta extrase din opere, cu conditia ca aceste - operatiuni sa fie reduse la
dimensiunile necesare testarii.
Art. 38.
(1) Autorizatia pentru emiterea unei opere prin mijloace fara fir include si autorizarea
pentru transmiterea acelei opere prin fir, prin cablu sau prin orice alt procedeu similar,
fara plata unei remuneratii separate, cu conditia ca transmiterea sa fie realizata
nealterat, simultan si integral de catre organismul emitator de origine si sa nu
depaseasca zona geografica pentru care s-a acordat dreptul de emitere.
(2) Dispozitiile alin. (1) al prezentului articol nu se aplica in cazul transmiterii
digitale, prin orice mijloace, a unei opere.
(3) Cesiunea dreptului de comunicare catre public a unei opere prin radio sau
televiziune da dreptul organismului emitator sa inregistreze opera pentru nevoile
propriilor emisiuni fara fir, in scopul realizarii, o singura data, a comunicarii
autorizate catre public. In cazul unei noi emiteri a operei astfel inregistrate este
necesara o noua autorizare. Daca in termen de 6 luni de la prima emitere nu se solicita
aceasta autorizare, inregistrarea trebuie distrusa.
CAPITOLUL VII
Cesiunea drepturilor patrimoniale de autor
Sectiunea I
Dispozitii comune
Art. 39.
(1) Autorul sau titularul dreptului de autor poate ceda prin contract altor persoane
numai drepturile sale patrimoniale.
(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale ale autorului poate fi limitata la anumite
drepturi, pentru un anumit teritoriu si pentru o anumita durata.
(3) Drepturile patrimoniale ale autorului sau ale titularului dreptului de autor se pot
transmite prin cesiune exclusiva ori neexclusiva.
(4) In cazul cesiunii exclusive, insusi titularul dreptului de autor nu mai poate utiliza
opera in modalitatile, pe termenul si pentru teritoriul convenite cu cesionarul si nici
nu mai poate transmite dreptul respectiv unei alte persoane. Caracterul exclusiv al

44

cesiunii trebuie sa fie expres prevazut in contract.

(5) In cazul cesiunii neexclusive, titularul dreptului de autor poate utiliza el insusi
opera si poate transmite dreptul neexclusiv si altor persoane.
(6) Cesionarul neexclusiv nu poate ceda dreptul sau unei alte persoane decat cu
consimtamantul expres al cedentului.
(7) Cesiunea unuia dintre drepturile patrimoniale ale titularului dreptului de autor nu
are nici un efect asupra celorlalte drepturi ale sale, daca nu s-a convenit altfel.
(8) Consimtamantul mentionat la alin. (6) nu este necesar in cazul in care cesionarul,
persoana juridica, se transforma prin una dintre modalitatile prevazute de lege.
Art. 40.
In cazul cesiunii dreptului la reproducere a unei opere se prezuma ca dreptul la
difuzarea copiilor unei astfel de opere a fost, de asemenea, cesionat, cu exceptia
dreptului la import, daca nu se prevede altfel prin contract.
Art. 41.
(1) Contractul de cesiune a drepturilor patrimoniale trebuie sa prevada drepturile
patrimoniale transmise, modalitatile de exploatare, durata si intinderea cesiunii,
precum si remuneratia titularului dreptului de autor. Absenta oricareia dintre aceste
prevederi da dreptul partii interesate de a cere anularea contractului.
(2) Cesiunea drepturilor patrimoniale privind totalitatea operelor viitoare ale
autorului, nominalizate sau nenominalizate, este lovita de nulitate absoluta.
Art. 42.
Existenta si continutul contractului de cesiune a drepturilor patrimoniale se pot
dovedi numai prin forma scrisa a acestuia. Fac exceptie contractele avand drept obiect
opere utilizate in presa.
Art. 43.
(1) Remuneratia cuvenita in temeiul unui contract de cesiune a drepturilor
patrimoniale se stabileste prin acordul partilor. Cuantumul remuneratiei se calculeaza
fie proportional cu incasarile provenite din exploatarea operei, fie in suma fixa sau in
orice alt mod.
(2) Cand remuneratia nu a fost stabilita prin contract, autorul poate solicita organelor
jurisdictionale competente, potrivit legii, stabilirea remuneratiei. Aceasta se va face
avand in vedere sumele platite uzual pentru aceeasi categorie de opere, destinatia si

45

durata exploatarii, precum si alte circumstante ale cazului.

(3) In cazul unei disproportii evidente intre remuneratia autorului operei si beneficiile
celui care a obtinut cesiunea drepturilor patrimoniale, autorul poate solicita organelor
jurisdictionale competente revizuirea contractului sau marirea convenabila a
remuneratiei.
(4) Autorul nu poate sa renunte anticipat la exercitiul dreptului prevazut la alin. (3).
Art. 44.
(1) In lipsa unei clauze contractuale contrare, pentru operele create in cadrul unui
contract individual de munca, drepturile patrimoniale apartin autorului operei create.
Daca o asemenea clauza exista, aceasta urmeaza sa cuprinda termenul pentru care au
fost cesionate drepturile patrimoniale de autor. In absenta precizarii termenului, acesta
este de 3 ani de la data predarii operei.
(2) la expirarea termenului mentionat in alin. (1) drepturile patrimoniale revin
autorului.
(3) Autorul unei opere create in cadrul unui contract individual de munca isi pastreaza
dreptul exclusiv de utilizare a operei, ca parte din ansamblul creatiei sale.
Art. 45.
(1) In lipsa unei conventii contrare, titularul dreptului de autor asupra unei opere
aparute intr-o publicatie periodica pastreaza dreptul de a o utiliza sub orice forma, cu
conditia sa nu prejudicieze publicatia in care a aparut opera.
(2) In lipsa unei conventii contrare, titularul dreptului de autor poate dispune liber de
opera, daca aceasta nu a fost publicata in termen de o luna de la data acceptarii, in
cazul unui cotidian, sau in termen de 6 luni, in cazul altor publicatii.
Art. 46.
(1) Contractul de comanda a unei opere - viitoare trebuie sa cuprinda atat termenul de
predare, cat si termenul de acceptare a operei de catre utilizatori.
(2) Persoana care comanda opera are dreptul sa denunte contractul, daca opera nu
indeplineste conditiile stabilite. In caz de denuntare a contractului, sumele incasate de
autor raman acestuia. Daca, in vederea crearii unei opere care a facut obiectul unui
contract de comanda, s-au executat lucrari pregatitoare, autorul are dreptul la restituirea cheltuielilor efectuate.
Art. 47.

46

(1) Autorul poate solicita desfiintarea contractului de cesiune a dreptului patrimonial

in cazul in care cesionarul nu il exploateaza sau il exploateaza intr-o masura
insuficienta si daca, prin aceasta, interesele justificate ale autorului sunt afectate
considerabil.
(2) Autorul nu poate solicita desfiintarea contractului de cesiune, daca motivele de
neexploatare sau de exploatare insuficienta se datoreaza propriei culpe, faptei unui
tert, unui caz fortuit sau de forta majora.
(3) Desfiintarea contractului de cesiune, mentionata la alin. (1), nu poate fi solicitata
inainte de expirarea a 2 ani de la data cesionarii dreptului patrimonial asupra unei
opere. In cazul operelor cedate pentru publicatiile cotidiene, acest termen va fi de 3
luni, iar in cazul publicatiilor periodice, de un an.
(4) Proprietarul originalului unei opere de arta plastica sau fotografica are dreptul sa o
expuna public, chiar daca aceasta nu a fost adusa la cunostinta publica, in afara
cazului in care autorul a exclus in mod expres acest drept prin actul de instrainare a
originalului.
(5) Autorul nu poate renunta anticipat la exercitarea dreptului sau de a solicita
desfiintarea contractului de cesiune mentionat la alin. (1).
(6) Dobandirea proprietatii asupra suportului material al operei nu confera prin ea
insasi un drept de exploatare asupra operei.
Sectiunea a II-a
Contractul de editare
Art. 48.
(1) Prin contractul de editare, titularul dreptului de autor cedeaza editorului, in
schimbul unei remuneratii, dreptul de a reproduce si de a difuza opera.
(2) Nu constituie contract de editare conventia prin care titularul dreptului de autor
imputerniceste, pe cheltuiala sa, pe un editor pentru a reproduce si, eventual, a difuza
opera.
(3) In situatia prevazuta la alin. (2) se aplica prevederile de drept comun referitoare la
contractul de antrepriza.
Art. 49.
Titularul dreptului de autor poate ceda editorului si dreptul de a autoriza traducerea si
adaptarea - operei.
Art. 50.

47

Cesiunea catre editor a dreptului de a autoriza alte persoane sa adapteze opera sau sa
o foloseasca in orice alt mod trebuie sa faca obiectul unui contract distinct.
Art. 51.
(1) Contractul de editare trebuie sa cuprinda clauze cu privire la:
a) durata cesiunii;
b) natura exclusiva sau neexclusiva si intinderea teritoriala a cesiunii;
c) numarul maxim si minim al exemplarelor;
d) remuneratia autorului, stabilita in conditiile prezentei legi;
e) numarul de exemplare rezervate autorului cu titlu - gratuit;
f) termenul pentru aparitia si difuzarea exemplarelor fiecarei editii sau, dupa caz, ale
fiecarui tiraj;
g) termenul de predare a originalului operei de catre autor;
h) procedura de control al numarului de exemplare produse de catre editor.
(2) Absenta oricareia dintre clauzele prevazute la lit. a), b) si d) da dreptul partii
interesate de a cere anularea contractului.
Art. 52.
(1) Editorul care a dobandit dreptul de publicare a operei sub forma unui volum are,
fata de alti ofertanti similari, la pret egal, dreptul prioritar de publicare a operei in
forma electronica. Editorul trebuie sa opteze in scris, in cel mult 30 de zile de la
primirea ofertei scrise a autorului.
(2) Dreptul mentionat la alin. (1) este valabil timp de 3 ani de la data publicarii
operei.
Art. 53.
Editorul este obligat sa permita autorului sa aduca imbunatatiri sau alte modificari
operei in cazul unei editii noi, cu conditia ca aceste imbunatatiri sau modificari sa nu
mareasca esential costurile editorului si sa nu schimbe caracterul operei, daca in
contract nu se prevede altfel.
Art. 54.
Editorul va putea ceda contractul de editare numai cu consimtamantul autorului.
Art. 55.
Editorul este obligat sa inapoieze autorului originalul operei, originalele operelor de

48

arta, ilustratiile si orice alte documente primite pentru publicare, daca nu s-a convenit
altfel.
Art. 56.
(1) In lipsa unei conventii contrare, contractul de editare va inceta dupa expirarea
duratei stabilite sau dupa epuizarea ultimei editii convenite.
(2) Se considera epuizate editia sau tirajul al caror numar de exemplare nevandute
este mai mic de 5% din numarul total de exemplare si, in orice caz, daca este mai mic
de 100 de exemplare.
(3) Daca editorul nu publica opera in termenul convenit, autorul poate solicita,
potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru neexecutare. In
acest caz, autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz, poate solicita plata
remuneratiei integrale prevazute in contract.
(4) Daca termenul pentru publicarea operei nu este prevazut in contract, editorul este
obligat sa o publice in termen de cel mult un an de la data acceptarii acesteia.
(5) In cazul in care editorul intentioneaza sa distruga copiile operei, ramase in stoc
dupa o perioada de 2 ani de la data publicarii, si daca in contract nu se prevede o alta
perioada, acesta este obligat sa le ofere mai intai autorului la pretul pe care l-ar fi
obtinut prin vanzarea pentru distrugere.
Art. 57.
(1) In cazul distrugerii operei datorita fortei majore, autorul este indreptatit la o
remuneratie care ii va fi platita numai daca opera s-a publicat.
(2) Daca o editie pregatita este distrusa total datorita fortei majore inainte de a fi pusa
in circulatie, editorul este indreptatit sa pregateasca o editie noua, iar autorul va avea
drept de remuneratie numai pentru una dintre aceste editii.
(3) Daca o editie pregatita este distrusa partial datorita fortei majore inainte de a fi
pusa in circulatie, editorul este indreptatit sa reproduca, fara plata remuneratiei catre
autor, numai atatea copii cate au fost distruse.
Sectiunea a III-a
Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala
Art. 58.
Prin contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala, titularul dreptului de
autor cedeaza unei persoane fizice sau juridice dreptul de a reprezenta sau de a
executa in public o opera actuala sau viitoare, literara, dramatica, muzicala,

49

dramatico-muzicala, coregrafica sau o pantomima, in schimbul unei remuneratii, iar

cesionarul se obliga sa o reprezinte ori sa o execute in conditiile convenite.
Art. 59.
(1) Contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala se incheie in scris, pe
o durata determinata ori pentru un numar determinat de comunicari catre public.
(2) Contractul trebuie sa prevada termenul in care va avea loc premiera sau singura
comunicare a operei, dupa caz, caracterul exclusiv sau neexclusiv al cesiunii,
teritoriul, precum si remuneratia autorului.
(3) Intreruperea reprezentarilor timp de 2 ani consecutiv, daca nu s-a prevazut un alt
termen prin contract, da dreptul autorului de a solicita desfiintarea contractului si
daune pentru neexecutare, potrivit dreptului comun.
(4) Beneficiarul unui contract de reprezentare teatrala sau executie muzicala nu il
poate ceda unui tert, organizator de spectacole, fara consimtamantul scris al autorului
sau al reprezentantului sau, in afara de cazul cesiunii concomitente, totale sau
partiale, a acestei activitati.
Art. 60.
(1) Cesionarul este obligat sa permita autorului sa controleze reprezentarea sau
executarea operei si sa sustina in mod adecvat realizarea conditiilor tehnice pentru
interpretarea lucrarii. De asemenea, cesionarul trebuie sa trimita autorului programul,
afisele si alte materiale tiparite, recenzii publice despre spectacol, daca nu este
prevazut altfel in contract. (2) Cesionarul este obligat sa asigure reprezentarea sau
executarea publica a operei in conditii tehnice adecvate, precum si respectarea
drepturilor autorului.
Art. 61.
(1) Cesionarul este obligat sa comunice periodic titularului dreptului de autor numarul
de reprezentatii sau de executii muzicale, precum si situatia incasarilor. In acest scop,
contractul de reprezentare teatrala sau de executie muzicala trebuie sa prevada si
perioadele de comunicare, dar nu mai putin de o data pe an.
(2) Cesionarul trebuie sa plateasca autorului, la termenele prevazute in contract,
sumele in cuantumul convenit.
Art. 62.
Daca cesionarul nu reprezinta sau nu executa opera in termenul stabilit, autorul poate

50

solicita, potrivit dreptului comun, desfiintarea contractului si daune pentru

neexecutare. In aceasta situatie, autorul pastreaza remuneratia primita sau, dupa caz,
poate solicita plata remuneratiei integrale prevazute in contract.
Sectiunea a IV-a
Contractul de inchiriere
Art. 63.
(1) Prin contractul de inchiriere a unei opere, autorul se angajeaza sa permita
folosinta, pe timp determinat, cel putin a unui exemplar al operei sale, in original sau
in copie, in special programe pentru calculator ori opere fixate in inregistrari sonore
sau audiovizuale. Cesionarul dreptului de inchiriere se angajeaza sa plateasca o
remuneratie autorului pe perioada cat foloseste acel exemplar al operei.
(2) Autorul pastreaza dreptul de autor asupra operei inchiriate, cu exceptia dreptului
de difuzare, daca nu s-a convenit altfel.
(3) Contractul de inchiriere a unei opere este supus dispozitiilor de drept comun
privind contractul de locatiune.
Partea a II-a
Dispozitii speciale
Capitolul VIII
Operele cinematografice si alte opere audiovizuale
Art. 64.
Opera audiovizuala este opera cinematografica sau opera exprimata printr-un
procedeu similar cinematografiei, care utilizeaza imaginea sau combinarea sunetului
cu imaginea.
Art. 65.
(1) Regizorul sau realizatorul operei audiovizuale este persoana fizica ce isi asuma
conducerea crearii si realizarii operei audiovizuale, in calitate de autor principal.
(2) Producatorul unei opere audiovizuale este persoana fizica sau juridica ce isi asuma
responsabilitatea producerii operei si, in aceasta calitate, organizeaza realizarea operei
si furnizeaza mijloacele necesare tehnice si financiare.
Art. 66.
Sunt autori ai operei audiovizuale, in conditiile prevazute la Art. 5 din prezenta lege,
regizorul sau realizatorul, autorul adaptarii, autorul scenariului, autorul dialogului,
autorul muzicii special create pentru opera audiovizuala si autorul grafic pentru

51

operele de animatie sau al secventelor de animatie, cand acestea reprezinta o parte

importanta a operei. In contractul dintre producatorul si regizorul sau realizatorul
operei, partile pot conveni sa fie inclusi ca autori ai operei audiovizuale si alti creatori
care au contribuit substantial la crearea acesteia.
Art. 67.
(1) In cazul in care unul dintre autorii prevazusi la articolul precedent refuza sa
definitiveze contributia sa la opera audiovizuala sau se afla in imposibilitatea de a o
face, el nu se va putea opune folosirii acesteia in vederea definitivarii operei
audiovizuale. Acest autor va avea dreptul la remuneratie pentru contributia avuta.
(2) Opera audiovizuala se considera finita, cand versiunea definitiva a fost stabilita de
comun acord intre autorul principal si producator.
(3) Este interzisa distrugerea suportului original al - versiunii definitive a operei
audiovizuale in forma copiei-standard.
(4) Autorii operei audiovizuale, altii decat autorul principal, nu se pot opune aducerii
la cunostinta publica, precum si exploatarii in orice fel a versiunii definitive a
acesteia.
Art. 68.
(1) Dreptul la adaptarea audiovizuala este dreptul exclusiv al titularului dreptului de
autor asupra unei opere preexistente de a o transforma sau de a o include intr-o opera
audiovizuala.
(2) Cesiunea dreptului prevazut la alin. (1) se poate face numai pe baza unui contract
scris intre titularul dreptului de autor si producatorul operei audiovizuale, distinct de
contractul de editare a operei.
(3) Prin incheierea contractului de adaptare, titularul dreptului de autor asupra unei
opere preexistente transfera unui producator dreptul exclusiv de transformare si de
includere a operei respective intr-o opera audiovizuala.
(4) Autorizarea acordata de titularul dreptului de autor asupra operei preexistente
trebuie sa prevada expres conditiileproductiei, difuzarii si proiectiei operei
audiovizuale.
Art. 69.
Drepturile morale asupra operei finite sunt recunoscute numai autorilor stabiliti
potrivit Art. 66 din prezenta lege.

52

Art. 70.
(1) Prin contractele incheiate intre autorii operei audiovizuale si producator, in lipsa
unei conventii contrare, se prezuma ca acestia, cu exceptia autorilor muzicii special
create, ii cedeaza producatorului drepturile exclusive privind exploatarea operei in
ansamblul sau, prevazute de Art. 13 lit. a), b), c), f), g), h), i), j), k) si l), Art. 16, Art.
17 si Art. 18, precum si dreptul de a autoriza dublarea si subtitrarea, in schimbul unei
remuneratii - echitabile.
(2) In lipsa unei conventii contrare, autorii operei audiovizuale, precum si alti autori
ai unor contributii la aceasta isi pastreaza toate drepturile de exploatare separata a
propriilor contributii, in conditiile prezentei legi.
Art. 71.
(1) In lipsa unei conventii contrare, remuneratia pentru fiecare mod de exploatare a
operei audiovizuale este proportionala cu incasarile brute rezultate din exploatare.
(2) Producatorul este obligat sa remita autorilor, periodic, situatia incasarilor
percepute dupa fiecare mod de exploatare. Autorii vor primi remuneratiile cuvenite
fie prin intermediul producatorului, fie direct de la utilizatori, fie prin organismele de
gestiune colectiva a drepturilor de autor, pe baza contractelor generale incheiate de
acestea cu - utilizatorii.
(3) Daca producatorul nu finalizeaza opera audiovizuala in timp de 5 ani de la
incheierea contractului sau nu difuzeaza opera audiovizuala intr-un an de la
finalizarea acesteia, coautorii pot cere rezilierea contractului, daca nu s-a convenit
altfel.
CAPITOLUL IX
Programele pentru calculator
Art. 72.
(1) Prin prezenta lege, protectia programelor pentru calculator include orice expresie
a unui program, programele de aplicatie si sistemele de operare, exprimate in orice fel
de limbaj, fie in cod-sursa sau cod-obiect, materialul de conceptie pregatitor, precum
si manualele.
(2) Ideile, procedeele, metodele de functionare, conceptele matematice si principiile
care stau la baza oricarui element dintr-un program pentru calculator, inclusiv acelea
care stau la baza interfetelor sale, nu sunt protejate.
Art. 73.

53

Autorul unui program pentru calculator beneficiaza in mod corespunzator de

drepturile prevazute de prezenta lege, in partea I a prezentului titlu, indeosebi de
dreptul exclusiv de a realiza si de a autoriza:
a) reproducerea permanenta sau temporara a unui program, integral sau partial, prin
orice mijloc si sub orice forma, inclusiv in cazul in care reproducerea este determinata
de incarcarea, afisarea, transmiterea sau stocarea programului pe calculator;
b) traducerea, adaptarea, aranjarea si orice alte transformari aduse unui program
pentru calculator, precum si reproducerea rezultatului acestor operatiuni, fara a
prejudicia drepturile persoanei care transforma programul pentru calculator;
c) difuzarea originalului sau a copiilor unui program pentru calculator sub orice
forma, inclusiv prin inchiriere.
Art. 74.
In lipsa unei conventii contrare, drepturile patrimoniale de autor asupra programelor
pentru calculator, create de unul sau de mai multi angajati in exercitarea atributiilor de
serviciu sau dupa instructiunile celui care angajeaza, apartin acestuia din urma.
Art. 75.
(1) In lipsa unei conventii contrare, printr-un contract de utilizare a unui program
pentru calculator se prezuma ca:
a) utilizatorului i se acorda dreptul neexclusiv de utilizare a programului pentru
calculator;
b) utilizatorul nu poate transmite unei alte persoane dreptul de utilizare a programului
pentru calculator.
(2) Cesiunea dreptului de utilizare a unui program pentru calculator nu implica si
transferul dreptului de autor asupra acestuia.
Art. 76.
In lipsa unei conventii contrare, nu sunt supuse autorizarii titularului dreptului de
autor actele - prevazute la Art. 73 lit. a) si b), daca acestea sunt necesare pentru a
permite dobanditorului sa utilizeze programul pentru calculator intr-un mod
corespunzator destinatiei sale, inclusiv pentru corectarea erorilor.
Art. 77.
(1) Utilizatorul autorizat al unui program pentru calculator poate face, fara autorizarea
autorului, o copie de arhiva sau de siguranta, in masura in care aceasta este necesara

54

pentru asigurarea utilizarii programului.

(2) Utilizatorul autorizat al copiei unui program pentru calculator poate, fara
autorizarea titularului dreptului de autor, sa observe, sa studieze sau sa testeze
functionarea acestui program, in scopul de a determina ideile si principiile care stau la
baza oricarui element al acestuia, cu ocazia efectuarii oricaror operatiuni de incarcare
in memorie, afisare, conversie, transmitere sau stocare a programului, operatiuni pe
care este in drept sa le efectueze.
(3) Dispozitiile Art. 10 lit. e) din prezenta lege nu se aplica programelor pentru
calculator.
Art. 78.
Autorizarea titularului dreptului de autor este obligatorie atunci cand reproducerea
codului sau traducerea formei acestui cod este indispensabila pentru obtinerea
informatiilor necesare interoperabilitatii unui program pentru calculator cu alte
programe pentru calculator, daca sunt indeplinite urmatoarele conditii:
a) actele de reproducere si de traducere sunt indeplinite de o persoana care detine
dreptul de utilizare a unei copii a programului sau de o persoana care indeplineste
aceste actiuni in numele celei dintai, fiind abilitata in acest scop;
b) informatiile necesare interoperabilitatii nu sunt usor si rapid accesibile persoanelor
prevazute la lit. a) a prezentului articol;
c) actele prevazute la lit. a) a prezentului articol sunt limitate la partile de program
necesare interoperabilitatii.
Art. 79.
Informatiile obtinute prin aplicarea Art. 78:
a) nu pot fi utilizate in alte scopuri decat realizarea interoperabilitatii programului
pentru calculator, creat independent;
b) nu pot fi comunicate altor persoane, in afara cazului in care comunicarea se
dovedeste necesara interoperabilitatii programului pentru calculator, creat
independent;
c) nu pot fi utilizate pentru definitivarea, producerea ori comercializarea unui
program pentru calculator, a carui expresie este fundamental similara, sau pentru
orice alt act ce aduce atingere drepturilor autorului.
Art. 80.
Dispozitiile Art. 78 si 79 nu se aplica, daca se cauzeaza un prejudiciu titularului

55

dreptului de autor sau exploatarii normale a programului pentru calculator.

Art. 81.
Dispozitiile cap. VI din prezentul titlu nu se aplica programelor pentru calculator.
CAPITOLUL X
Operele de arta plastica, de arhitectura si fotografice
Art. 82.
Persoana fizica sau juridica organizatoare a expozitiilor de arta raspunde de
integritatea operelor expuse, luand toate masurile pentru inlaturarea oricarui risc.
Art. 83.
(1) Contractul de reproducere a unei opere de arta trebuie sa contina indicasi care sa
permita identificarea operei, cum ar fi o descriere sumara, o schita, un desen, o
fotografie, precum si referiri la semnatura - autorului.
(2) Reproducerile nu vor putea fi puse in vanzare fara ca titularul dreptului de autor sa
fi aprobat exemplarul ce i-a fost supus spre examinare.
(3) Pe toate exemplarele trebuie sa figureze numele ori pseudonimul autorului sau
orice alt semn convenit care sa permita identificarea acestuia.
(4) Modelele originale si alte elemente ce au servit celui care a facut reproducerile
trebuie sa fie restituite detinatorului cu orice titlu al acestora, daca nu s-a convenit
altfel.
(5) Instrumentele special create pentru reproducerea operei trebuie sa fie distruse sau
facute inutilizabile, daca titularul dreptului de autor asupra operei nu le achizitioneaza
si daca nu s-a convenit altfel.
Art. 84.
(1) Studiile si proiectele de arhitectura si urbanism expuse in apropierea santierului
operei de arhitectura, precum si constructia realizata dupa acestea trebuie sa poarte
scris, la loc vizibil, numele autorului, daca prin contract nu s-a convenit altfel.
(2) Construirea unei opere de arhitectura, realizata total sau partial dupa un alt
proiect, nu poate fi facuta decat cu acordul titularului dreptului de autor asupra acelui
proiect.
Art. 85.
(1) Sunt considerate opere fotografice si fotogramele peliculelor cinematografice.

56

(2) Nu pot beneficia de protectia legala a dreptului de autor fotografiile unor scrisori,
acte, documente de orice fel, desene tehnice si altele asemenea.
Art. 86.
(1) Dreptul autorului unei opere fotografice de a exploata propria opera nu trebuie sa
prejudicieze drepturile autorului operei de arta reproduse in opera fotografica.
(2) Drepturile patrimoniale asupra operei fotografice, care a fost creata in executarea
unui contract individual de munca sau la comanda, se prezuma ca apartin, pentru o
perioada de 3 ani, celui care angajeaza sau persoanei care a facut comanda, daca prin
contract nu s-a prevazut altfel.
(3) Instrainarea negativului unei opere fotografice are ca efect transmiterea drepturilor
patrimoniale ale titularului dreptului de autor asupra acesteia, daca prin contract nu sa prevazut altfel.
Art. 87.
(1) Fotografia unei persoane, atunci cand este executata la comanda, poate fi
publicata, reprodusa de persoana fotografiata sau de succesorii sai, fara
consimtamantul autorului, daca nu s-a convenit altfel.
(2) Daca numele autorului figureaza pe fotografia originara, el trebuie sa fie
mentionat si pe reproduceri.
CAPITOLUL XI
Protectia portretului, a destinatarului corespondentei
si a secretului sursei de informare
Art. 88.
(1) Difuzarea unei opere care contine un portret necesita autorizarea persoanei
reprezentate in acest portret. Autorul, proprietarul sau posesorul acesteia nu are
dreptul sa o reproduca sau sa o comunice public fara consimtamantul persoanei
reprezentate sau al succesorilor acesteia, timp de 20 de ani dupa moartea sa.
(2) In lipsa unei conventii contrare, autorizarea nu este ceruta daca persoana
reprezentata in portret este de profesie model sau a primit o remuneratie pentru a
poza.
(3) Autorizarea nu este necesara pentru difuzarea unei opere care contine portretul:
a) unei persoane general cunoscute, daca portretul a fost executat cu ocazia
activitatilor sale publice;
b) unei persoane a carei reprezentare constituie numai un detaliu al unei opere ce

57

prezinta o adunare, un peisaj sau o manifestare publica.

Art. 89.
Difuzarea unei corespondente adresate unei persoane necesita autorizarea
destinatarului, iar dupa moartea acestuia, timp de 20 de ani, a succesorilor sai, daca
persoana destinatara nu si-a exprimat o alta dorinta.
Art. 90.
Persoana reprezentata intr-un portret si persoana destinatara a unei corespondente pot
exercita dreptul prevazut la Art. 10 lit. d) din prezenta lege, in ce priveste difuzarea
operei ce contine portretul sau corespondenta, dupa caz.
Art. 91.
(1) Editorul sau producatorul, la cererea autorului, este obligat sa pastreze secretul
surselor de informatii folosite in opere si sa nu publice documentele referitoare la
acestea.
(2) Dezvaluirea secretului este permisa cu consimtamantul persoanei care l-a
incredintat sau in baza unei hotarari judecatoresti, definitive si irevocabile.
TITLUL II
Drepturile conexe dreptului de autor
CAPITOLUL I
Dispozitii comune
Art. 92.
(1) drepturile conexe dreptului de autor nu aduc atingere drepturilor autorilor. Nici o
dispozitie a prezentului titlu nu trebuie interpretata in sensul unei limitari a
exercitiului dreptului de autor.
(2) Drepturile patrimoniale recunoscute in prezentul capitol pot fi transmise, in tot sau
in parte, potrivit dreptului comun. Aceste drepturi pot sa faca obiectul unei cesiuni
exclusive sau neexclusive.
Art. 93.
In sensul prezentei legi, se considera fixare incorporarea de coduri, sunete, imagini
ori de sunete si imagini sau de reprezentari numerice ale acestora, pe orice suport
material, chiar electronic, care permite perceperea, reproducerea ori comunicarea lor
intr-un mod oarecare.

58

Art. 94.
Sunt recunoscuti si protejati ca titulari de drepturi conexe dreptului de autor artistii
interpreti sau executanti, pentru propriile interpretari sau executii, producatorii de
inregistrari sonore, pentru propriile inregistrari, si organismele de radiodifuziune si
televiziune, pentru propriile emisiuni.
CAPITOLUL II
Drepturile artistilor interpreti sau executanti
Art. 95.
In sensul prezentei legi, prin artisti interpreti sau executanti se intelege: actorii,
cantaretii, muzicienii, dansatorii si alte persoane care prezinta, canta, danseaza, recita,
declama, joaca, interpreteaza, regizeaza, dirijeaza ori executa in orice alta modalitate
o opera literara sau artistica, un spectacol de orice fel, inclusiv folcloric, de varietati,
de circ ori de marionete.
Art. 96.
Artistul interpret sau executant are urmatoarele drepturi morale:
a) dreptul de a pretinde recunoasterea paternitatii propriei interpretari sau executii;
b) dreptul de a pretinde ca numele sau pseudonimul sau sa fie indicat ori comunicat la
fiecare spectacol si la fiecare utilizare a inregistrarii acestuia;
c) dreptul de a pretinde respectarea calitatii prestatiei sale si de a se opune oricarei
deformari, falsificari sau altei modificari substantiale a interpretarii ori executiei sale
sau oricarei incalcari a drepturilor sale, care ar prejudicia grav onoarea ori reputatia
sa;
d) dreptul de a se opune oricarei utilizari a prestatiei sale, daca prin aceasta utilizare
se aduc prejudicii grave persoanei sale.
Art. 97.
(1) Drepturile prevazute la Art. 96 nu pot face obiectul vreunei renuntari sau
instrainari.
(2) Dupa moartea artistului interpret sau executant, exercitiul drepturilor prevazute la
Art. 96 se transmite prin mostenire, potrivit legislatiei civile, pe durata nelimitata.
Art. 98.
Artistul interpret sau executant are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza

59

urmatoarele:
a) fixarea prestatiei sale;
b) reproducerea prestatiei fixate;
c) difuzarea prestatiei fixate prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod
de transmitere cu titlu oneros ori cu titlu gratuit;
d) prezentarea intr-un loc public sau comunicarea publica a prestatiei fixate ori
nefixate pe un suport;
e) adaptarea prestatiei fixate;
f) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune ori prin televiziune a prestatiei sale,
fixate sau nefixate pe un suport, retransmiterea prin mijloace fara fir, prin fir, prin
cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar.
Art. 99.
(1) Artistii interpreti sau executanti care participa in mod colectiv la aceeasi prestatie,
cum ar fi membrii unui grup muzical, unui cor, unei orchestre, unui corp de balet sau
unei trupe teatrale, trebuie sa isi desemneze dintre ei un reprezentant pentru acordarea
autorizatiei prevazute la Art. 98.
(2) Reprezentantul este desemnat in scris, cu acordul majoritatii membrilor grupului.
(3) Sunt exceptati de la prevederile alineatelor precedente regizorul, dirijorul si
solistii.
Art. 100.
In cazul unei prestatii efectuate de artistul interpret sau executant in cadrul unui
contract individual de munca, dreptul patrimonial prevazut la Art. 98 poate fi transmis
celui care angajeaza, cu conditia ca transmiterea dreptului sa fie expres prevazuta in
contractul individual de munca.
Art. 101.
(1) In lipsa unei conventii contrare, artistul interpret sau executant, care a participat la
realizarea unei opere audiovizuale ori a unei inregistrari sonore, se prezuma ca
cedeaza producatorului acesteia dreptul exclusiv de exploatare a prestatiei sale prin
fixare, reproducere, difuzare si comunicare publica. Pentru comunicarea publica,
artistului interpret sau executant i se cuvin 50% din sumele incasate de producator.
(2) Dispozitiile Art. 43, 44 si 68 alin. (1) se aplica si artistilor interpreti sau
executanti.

60

Art. 102.
Durata drepturilor patrimoniale ale artistilor interpreti sau executanti este de 50 de
ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima
fixare sau, in lipsa, prima comunicare catre public.
CAPITOLUL III
Drepturile producatorilor de inregistrari sonore
Art. 103.
(1) Se considera inregistrare sonora sau fonograma, in sensul prezentei legi, orice
fixare, exclusiv sonora, a sunetelor provenite dintr-o interpretare ori executie a unei
opere sau a altor sunete ori a reprezentarilor numerice ale acestor sunete, oricare ar fi
metoda si suportul utilizate pentru aceasta fixare. Nu se considera inregistrare sonora
o fixare audiovizuala sau partea sonora a acesteia ori reprezentarea sa numerica.
(2) Producatorul de inregistrari sonore este persoana fizica sau juridica ce isi asuma
responsabilitatea organizarii si finantarea realizarii primei fixari a sunetelor, fie ca
aceasta constituie sau nu o opera in sensul prezentei legi.
Art. 104.
In cazul reproducerii si difuzarii inregistrarilor sonore, producatorul este in drept sa
inscrie pe suporturile acestora, inclusiv pe coperte, cutii si alte suporturi materiale de
ambalare, pe langa mentiunile privind autorul si artistul interpret sau executant,
titlurile operelor si data fabricarii, numele si denumirea producatorului.
Art. 105.
(1) Producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv de a autoriza
urmatoarele:
a) reproducerea propriilor inregistrari sonore;
b) difuzarea propriilor inregistrari sonore, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau
orice alt mod de transmitere cu titlu oneros sau cu titlu gratuit;
c) emiterea sau transmiterea prin radiodifuziune sau televiziune a propriilor
inregistrari sonore, retransmiterea prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin
satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin orice alt mijloc de
comunicare catre public;
d) prezentarea intr-un loc public a propriilor inregistrari sonore;
e) adaptarea propriilor inregistrari sonore;
f) importul pe teritoriul Romaniei al copiilor legal realizate ale propriilor inregistrari

61

sonore.
(2) De asemenea, producatorul de inregistrari sonore are dreptul patrimonial exclusiv
de a impiedica importul de copii ale propriilor inregistrari sonore realizate fara
autorizarea sa.
(3) Drepturile prevazute la alin. (1) si (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau
neexclusiva, in conditiile prevazute pentru dreptul de autor la Art. 42 si 43.
(4) Dispozitiile alin. (1) lit. f) nu se aplica atunci cand importul este facut de o
persoana fizica, fara scopuri comerciale.
Art. 106.
(1) Durata drepturilor patrimoniale ale producatorilor de inregistrari sonore este de 50
de ani, incepand cu data de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima
fixare.
(2) In cazul in care inregistrarea sonora este adusa la cunostinta publica in aceasta
perioada, durata drepturilor patrimoniale expira dupa trecerea a 50 de ani de la data
aducerii la cunostinta publica.
CAPITOLUL IV
Dispozitii comune autorilor, artistilor interpreti
sau executanti si producatorilor de inregistrari sonore
si audiovizuale
Art. 107.
(1) Autorii operelor inregistrate sonor sau audiovizual, pe orice fel de suporturi, au
dreptul, impreuna cu editorii si producatorii operelor respective si cu artistii interpreti
sau executanti ale caror executii sunt fixate pe aceste suporturi, la o remuneratie
compensatorie pentru copia privata efectuata
in conditiile Art. 34 alin. (2) din prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de
suporturi utilizabile pentru reproducerea operelor si de catre fabricantii sau
importatorii de aparate ce permit reproducerea acestora. Remuneratia se va plati in
momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a acestor suporturi si aparate si va
reprezenta 5% din pretul de vanzare al suporturilor si aparatelor fabricate in tara,
respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele organelor vamale pentru
suporturile si aparatele importate.
(3) Remuneratia prevazuta la alin. (1) se repartizeaza, prin intermediul organismelor
de gestiune colectiva a drepturilor de autor, intre autori, artisti interpreti sau

62

executanti, editori si producatori, dupa cum urmeaza:

a) in cazul operelor inregistrate sonor pe suporturi, 40% din remuneratie revine, in
parti negociabile, autorilor si editorilor operelor inregistrate, iar restul de 60% revine,
in parti egale, artistilor interpreti sau executanti, pe de o parte, si producatorilor de
inregistrari sonore, pe de alta parte;
b) in cazul operelor inregistrate audiovizual pe suporturi, remuneratia se imparte in
mod egal intre autori, artisti interpreti sau executanti si producatori.
(4) Colectarea sumelor datorate in temeiul alin. (1) se va face de catre un singur
organism de gestiune colectiva pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman
pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizarii acestor sume intre beneficiari se va
stabili printr-un protocol negociat intre acestia.
(5) Organismele de gestiune colectiva care colecteaza sumele datorate in temeiul alin.
(1) au dreptul sa solicite de la fabricanti si importatori informatii privind situatia
vanzarilor si, respectiv, a importurilor de suporturi si aparate si sa controleze
exactitatea acestora.
(6) Dreptul prevazut la alin. (1) nu poate face obiectul unei renuntari din partea
autorilor si a artistilor interpreti sau executanti.
Art. 108.
Remuneratia prevazuta la Art. 107 nu se plateste in cazul in care suporturile audio sau
video neinregistrate, fabricate in tara sau importate, se comercializeaza en gros catre
producatorii de inregistrari sonore si audiovizuale sau catre organismele de
radiodifuziune si televiziune, pentru propriile emisiuni.
Art. 109.
(1) Autorii si editorii de opere fixate pe un suport grafic sau analog au dreptul la o
remuneratie compensatorie pentru copia privata efectuata in conditiile Art. 34 din
prezenta lege.
(2) Remuneratia prevazuta la alin. (1) va fi platita de fabricantii sau importatorii de
aparate ce permit reproducerea operelor fixate pe suport grafic sau analog.
Remuneratia se va plati in momentul punerii in circulatie pe teritoriul national a
acestor aparate si va reprezenta 5% din pretul de vanzare al aparatelor fabricate in
tara, respectiv 5% din valoarea inscrisa in documentele vamale pentru aparatele
importate.
(3) Remuneratia prevazuta la alin. (1) se repartizeaza prin intermediul organismelor
de gestiune colectiva a dreptului de autor, in mod egal, intre autor si editor.

63

(4) Colectarea sumelor datorate in temeiul alin. (1) se face de catre un singur
organism de gestiune colectiva pentru fiecare domeniu, desemnat de Oficiul Roman
pentru Drepturile de Autor. Procedura repartizarii acestor sume intre beneficiari se va
stabili printr-un protocol negociat intre acestia.
Art. 110.
Dispozitiile Art. 107 si 109 nu se aplica importului de suporturi si aparate destinate
reproducerii, efectuat de o persoana, fara scop comercial.
Art. 111.
Difuzarea exemplarelor unei prestatii artistice sau ale unei inregistrari sonore,
ulterioara primei lor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor
conexe decat pentru inchiriere si pentru import.
Art. 112.
Dispozitiile Art. 33, 34 si 38 se aplica, prin analogie, artistilor interpreti sau
executanti si producatorilor de inregistrari sonore.
CAPITOLUL V
Organismele de radiodifuziune si de televiziune
Sectiunea I
Drepturile organismelor de radiodifuziune si de televiziune
Art. 113.
(1) Organismele de radiodifuziune si de televiziune au dreptul patrimonial exclusiv de
a autoriza, cu obligatia pentru cel autorizat de a mentiona numele organismelor,
urmatoarele:
a) fixarea propriilor programe de radio sau de televiziune;
b) reproducerea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de
suport;
c) difuzarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice fel de
suport, prin vanzare, inchiriere, imprumut sau prin orice alt mod de transmitere cu
titlu oneros sau cu titlu gratuit;
d) retransmiterea propriilor programe de radio sau de televiziune prin mijloace fara
fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar, precum si prin
orice alt mod de comunicare catre public;

64

e) comunicarea intr-un loc accesibil publicului, cu plata intrarii, a propriilor programe

de radio sau de televiziune;
f) adaptarea propriilor programe de radio sau de televiziune fixate pe orice tip de
suport;
g) importul pe teritoriul Romaniei al copiilor legal realizate de pe propriile programe
de radio sau televiziune, fixate pe orice tip de suport.
(2) De asemenea, organismele de radio si de televiziune au dreptul patrimonial
exclusiv de a impiedica importul de copii realizate fara autorizarea lor, de pe propriile
programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice tip de suport.
(3) Drepturile prevazute la alin. (1) si (2) se transmit prin cesiune exclusiva sau
neexclusiva, in conditiile prevazute pentru dreptul de autor la Art. 41 si 43.
(4) Dispozitiile alin. (1) lit. f) nu se aplica atunci cand importul este facut de o
persoana fizica, fara scopuri comerciale.
Art. 114.
Durata drepturilor prevazute in prezentul capitol este de 50 de ani, incepand cu data
de 1 ianuarie a anului urmator celui in care a avut loc prima emitere sau transmitere a
programului organismului de radiodifuziune si de televiziune.
Art. 115.
Difuzarea unui program de radio ori de televiziune fixat pe orice fel de suport,
ulterioara primelor difuzari, nu mai necesita autorizarea titularului drepturilor conexe
decat pentru inchiriere.
Art. 116.
Dispozitiile cuprinse in Art. 33, 34 si 38 se aplica prin analogie si organismelor de
radiodifuziune si de televiziune.
Sectiunea a II-a
Comunicarea publica prin satelit
Art. 117.
(1) Organismele de radiodifuziune si de televiziune, care au ca obiect de activitate
comunicarea publica a unor programe prin satelit, trebuie sa isi desfasoare activitatea
cu respectarea dreptului de autor si a drepturilor conexe protejate prin prezenta lege.
(2) In sensul prezentei legi, prin comunicare publica prin satelit se intelege
introducerea, sub controlul si responsabilitatea unui organism de radiodifuziune sau
de televiziune situat pe teritoriul Romaniei, a semnalelor purtatoare de programe

65

destinate captarii de catre public, intr-un lant neintrerupt de comunicare ce conduce la

satelit si revine la pamant.
Art. 118.
(1) In cazul in care semnalele purtatoare de programe sunt difuzate sub o forma
codificata, introducerea lor in lantul de comunicare este considerata comunicare
publica, daca dispozitivul de decodificare a emisiunii este pus la dispozitia publicului
prin organismul respectiv sau cu consimtamantul sau.
(2) Responsabilitatea comunicarii publice, in cazul in care semnalele purtatoare sunt
transmise de un organism situat in afara teritoriului Romaniei, este asigurata astfel :
a) daca semnalele sunt transmise satelitului prin intermediul unei statii de legatura
ascensionala situate pe teritoriul Romaniei, responsabilitatea revine persoanei care
exploateaza statia;
b) daca nu se apeleaza la o statie de legatura ascensionala, dar comunicarea catre
public a fost autorizata de catre un organism cu sediul in Romania, responsabilitatea
revine organismului care a autorizat-o.
Art. 119.
(1) Titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe pot cesiona drepturile lor
pentru comunicarea publica prin satelit numai printr-un contract incheiat individual
sau prin intermediul unui organism de gestiune colectiva.
(2) Contractul-cadru incheiat intre un organism de gestiune colectiva si un organism
de radiodifuziune sau de televiziune, pentru transmiterea unei categorii de opere
apartinand unui anumit domeniu, isi produce efectele si fata de titularii de drepturi
care nu sunt reprezentati de organismele de gestiune colectiva, daca aceasta
comunicare catre public prin satelit are loc simultan cu difuzarea terestra efectuata de
catre acelasi organism difuzor. Titularul de drepturi nereprezentat are posibilitatea in
orice moment sa inlature producerea efectelor contractului-cadru printr-un contract
individual.
(3) Prevederile alin. (2) nu se aplica operelor audio- vizuale.
Sectiunea a III-a
Retransmiterea prin cablu
Art. 120.
In sensul prezentei legi, prin comunicare publica realizata pe calea retransmiterii prin
cablu se intelege retransmiterea simultana, neschimbata si integrala, prin cablu sau

66

printr-un sistem de difuzare prin unde ultrascurte, pentru receptionarea de catre public
a unei transmisii initiale de emisiuni de radio sau de televiziune difuzate publicului,
cu sau fara fir.
Art. 121.
(1) Titularii dreptului de autor sau de drepturi conexe isi pot exercita drepturile lor
pentru autorizarea sau interzicerea retransmiterii prin cablu pe baza contractelor
incheiate prin intermediul unui organism de gestiune colectiva.
(2) Daca unii titulari de drepturi nu au incredintat gestiunea drepturilor lor unui
organism de gestiune colectiva, organismul care gestioneaza drepturile din aceeasi
categorie este considerat de drept a fi si gestionarul drepturilor lor. Daca exista in
acelasi domeniu mai multe organisme de gestiune colectiva, titularul de drepturi poate
opta intre acestea. Revendicarea drepturilor de catre acesti titulari se poate face in
termen de 3 ani de la data retransmiterii prin cablu.
(3) Exercitarea dreptului de retransmitere prin cablu de catre un organism de
radiodifuziune si de televiziune pentru propriile programe se face prin contracte
incheiate cu distribuitorii prin cablu.
(4) Este permisa retransmiterea prin cablu, fara consimtamantul titularilor de drepturi
si fara plata vreunei remuneratii, numai in cazul programelor proprii ale organismelor
publice de radiodifuziune si de televiziune cu acoperire nationala, precum si acelora
ale organismelor de radiodifuziune si de televiziune ale caror programe sunt
retransmise prin cablu in mod obligatoriu, potrivit reglementarilor in vigoare.
Art. 122.
Daca incheierea unui contract pentru retransmiterea prin cablu nu poate fi convenita
de catre parti, acestea pot face apel la arbitrii desemnati conform prevederilor Codului
de procedura civila.
Titlul III
Gestiunea si apararea dreptului de autor
si a drepturilor conexe
CAPITOLUL I
Gestiunea drepturilor patrimoniale de autor
si a drepturilor conexe

67

Sectiunea I
Dispozitii generale
Art. 123.
(1) Titularii dreptului de autor si ai drepturilor conexe isi pot exercita drepturile
recunoscute prin prezenta lege in mod personal sau, la cererea lor, prin organismele
de gestiune colectiva.
(2) Dreptul de autor si drepturile conexe care, prin natura lor, corespund unui mod de
exploatare a operelor sau a prestatiilor ce face imposibila autorizarea individuala, sunt
in mod deosebit susceptibile de a fi gestionate in colectiv. Fac parte din aceasta
categorie in special - drepturile prevazute la Art. 13 lit. g), h), j), k) si l), Art. 17, 18,
102, 107 si 109 din prezenta lege.
Sectiunea a II-a
Organismele de gestiune colectiva
a dreptului de autor si a drepturilor conexe
Art. 124.
Organismele de gestiune colectiva a dreptului de autor si a drepturilor conexe,
denumite in cuprinsul legii organisme de gestiune colectiva, sunt, in sensul prezentei
legi, persoane juridice constituite prin libera asociere, care au ca obiect de activitate,
in principal, colectarea si repartizarea drepturilor a caror gestiune le este incredintata
de catre titulari.
Art. 125.
(1) Organismele de gestiune colectiva prevazute in prezentul capitol sunt supuse
reglementarilor privind asociatiile fara scop lucrativ si pot dobandi personalitate
juridica, in conditiile legii, cu avizul Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor.
(2) Aceste organisme sunt create direct de titularii drepturilor de autor sau de drepturi
conexe: autori, artisti interpreti sau executanti, producatori, organisme de radio si de
televiziune, precum si alti titulari ai drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe,
persoane fizice si juridice. Ele actioneaza in limitele mandatului incredintat si pe baza
statutului adoptat dupa procedura prevazuta de lege.
(3) Organismele de gestiune colectiva pot fi create in mod separat pentru gestionarea
de categorii distincte de drepturi, corespunzand unor domenii diferite de creatie,
precum si pentru gestionarea de drepturi apartinand unor categorii distincte de titulari.
Art. 126.

68

(1) Avizul prevazut la Art. 125 alin. (1) se acorda organismelor de gestiune colectiva
cu sediul in Romania, care:
a) urmeaza sa se constituie sau functioneaza potrivit reglementarilor legale la data
intrarii in vigoare a prezentei legi;
b) fac dovada existentei unui repertoriu de opere ale membrilor si a mijloacelor
umane si materiale necesare exploatarii acestuia;
c) au adoptat un statut care indeplineste conditiile prevazute de prezenta lege;
d) au capacitatea juridica si economica de gestionare a drepturilor pe intreg teritoriul
tarii;
e) sunt accesibile potrivit dispozitiilor exprese din statutul propriu oricaror titulari ai
dreptului de autor sau de drepturi conexe din domeniul pentru care se infiinteaza.
(2) Decizia Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor privind acordarea avizului
unui organism de gestiune colectiva pentru a-si exercita drepturile se publica in
Monitorul Oficial al Romaniei, pe cheltuiala organismului de gestiune colectiva.
Art. 127.
Statutul organismului de gestiune colectiva trebuie sa cuprinda dispozitii cu privire la:
a) denumirea, domeniul si obiectul activitatii, cu indicarea drepturilor pe care le
administreaza pe baza repertorului de opere, constituit in acest scop;
b) conditiile in care se realizeaza gestionarea drepturilor pentru titularii acestora, pe
baza principiului egalitatii de tratament;
c) drepturile si obligatiile membrilor in raporturile cu organismul de gestiune
colectiva;
d) organele de administrare si de reprezentare, atributiile si functionarea acestora;
e) patrimoniul initial si resursele economice prevazute;
f) regulile aplicabile repartizarii drepturilor incasate;
g) modalitatile de stabilire a comisionului datorat de titularii de drepturi organismului
de gestiune colectiva, in vederea acoperirii cheltuielilor necesare functionarii;
h) modalitatile de verificare a gestiunii economice si financiare de catre membri;
i) orice alte dispozitii obligatorii potrivit legislatiei in vigoare.
Art. 128.
In cazul in care intr-un domeniu de creatie exista mai mult de un organism de
gestiune colectiva, organismul competent, in termenii prezentei legi, este cel la care sa asociat titularul de drepturi. In cazul in care acesta nu este asociat la nici un
organism, competenta revine organismului din domeniu, desemnat de titularul de

69

drepturi. Revendicarea drepturilor de catre acesti titulari se poate face in termen de 3

ani de la exploatarea drepturilor.
Art. 129.
(1) Mandatul de gestiune colectiva a drepturilor patrimoniale, de autor si conexe, este
dat fie direct de catre titularii unui drept de autor sau de drepturi conexe prin
contracte scrise, fie prin contracte corespunzatoare incheiate cu organisme straine
care gestioneaza drepturi similare.
(2) Dispozitiile din titlul I (capitolul VII, sectiunea I) nu se aplica contractelor de
mandat prevazute la alin. (1).
(3) Orice titular al dreptului de autor sau al drepturilor conexe poate incredinta prin
contract exercitiul drepturilor sale unui organism de gestiune colectiva, acesta din
urma fiind tinut sa accepte exercitarea acestor drepturi pe o baza colectiva, daca
gestiunea categoriei de drepturi in cauza intra in activitatea sa statutara.
(4) Organismele de gestiune colectiva nu pot fi abilitate sa asigure exploatarea
operelor si a drepturilor conexe pentru care au primit un mandat de gestiune colectiva.
Sectiunea a III-a
Functionarea organismelor de gestiune colectiva
Art. 130.
(1) Organismele de gestiune colectiva au urmatoarele obligatii:
a) sa acorde utilizatorilor, prin contract, in schimbul unei remuneratii, autorizatii
neexclusive de utilizare a operelor sau prestatiilor titularilor drepturilor, sub forma de
licenta neexclusiva;
b) sa elaboreze tabele pentru domeniul lor de activitate, cuprinzand drepturile
patrimoniale cuvenite, precum si metodologiile ce trebuie negociate cu utilizatorii in
vederea platii acestor drepturi, in cazul acelor opere al caror mod de exploatare face
imposibila autorizarea individuala de catre titularii de drepturi;
c) sa incheie, in numele titularilor de drepturi sau pe baza mandatului acordat de
organisme similare din strainatate, contracte generale cu organizatorii de spectacole,
organismele de radiodifuziune, televiziune si retransmitere prin cablu, avand ca obiect
autorizarea de reprezentare si de difuzare a operelor sau a prestatiilor actuale si
viitoare inscrise in repertoriul lor;
d) sa reprezinte interesele membrilor lor, in ce priveste exploatarea operelor acestora,
in afara teritoriului Romaniei, prin incheierea de contracte bilaterale cu organisme
similare din strainatate, precum si prin afilierea la organisme internationale

70

neguvernamentale din domeniu;

e) sa incaseze sumele datorate de utilizatori si sa le repartizeze intre titularii de
drepturi, potrivit prevederilor din statut;
f) sa informeze, la cerere, pe titularii drepturilor de autor sau ai drepturilor conexe
despre modul de utilizare a drepturilor lor si sa le comunice raportul financiar anual si
raportul de verificare financiar-contabila;
g) sa acorde asistenta de specialitate titularilor de drepturi si sa ii reprezinte in cadrul
procedurilor legale ce privesc obiectul lor de activitate;
h) sa indeplineasca orice alta activitate conform mandatului primit de la titularii
dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, in limitele obiectului lor de activitate;
i) sa ceara utilizatorilor comunicarea de informatii si inmanarea de documente
indispensabile pentru determinarea cuantumului remuneratiilor si al taxelor pe care le
colecteaza.
(2) Elaborarea tabelelor si a metodologiilor prevazute la alin. (1) lit. b) se face pe
baza negocierii lor cu reprezentantii asociatiilor patronale de utilizatori.
Art. 131.
(1) Tabelele si metodologiile prevazute la Art. 130 alin. (1) lit. b) se negociaza in
cadrul unei comisii constituite din:
a) cate un reprezentant al principalelor organisme de gestiune colectiva, care
functioneaza intr-un domeniu;
b) cate un reprezentant al principalelor asociatii patronale ale utilizatorilor dintr-un
domeniu.
(2) Organismele de gestiune colectiva, precum si asociatiile patronale ale
utilizatorilor, reprezentate in comisie, pentru fiecare domeniu, se desemneaza de catre
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor.
(3) Tabelele si metodologiile negociate se prezinta pentru avizare Oficiului Roman
pentru Drepturile de Autor care, in termen de 30 de zile, le inainteaza spre aprobare
Guvernului.
(4) In situatia in care, in urma negocierilor, comisia nu a putut stabili, in termen de 90
de zile de la data constituirii ei, tabelele si metodologiile, acestea se prezinta pentru
mediere Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor. In vederea medierii, Oficiul
Roman pentru Drepturile de Autor convoaca partile care au negociat, analizeaza
punctele de vedere ale acestora si decide forma definitiva a tabelelor si a
metodologiilor, pe care le inainteaza Guvernului spre aprobare, in termen de 30 de
zile de la data primirii.

71

(5) Tabelele si metodologiile aprobate prin hotarare a Guvernului sunt obligatorii si

pentru utilizatorii care nu au participat la negocieri.
(6) Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor poate fi sesizat cu o noua cerere de
avizare a tabelelor si a metodologiilor, in vederea modificarii lor, de catre oricare
dintre partile care le-au negociat, dar nu mai devreme de 3 ani de la aprobarea lor, in
ceea ce priveste remuneratiile stabilite procentual.
(7) Remuneratiile stabilite in suma fixa se pot modifica periodic de catre organismele
de gestiune colectiva, o data cu indexarea veniturilor, stabilita la nivel national.
Acestea devin efective incepand cu luna urmatoare comunicarii lor catre utilizatori.
Art. 132.
Gestiunea colectiva a drepturilor de autor si a drepturilor conexe se poate face numai
pentru operele si prestatiile aduse anterior la cunostinta publica.
Art. 133.
(1) Organismele de gestiune colectiva, in cadrul negocierilor purtate conform Art. 130
alin. (1) lit. b) in numele membrilor ale caror drepturi le gestioneaza nu pot pretinde
utilizatorilor mai mult de 10% in total pentru drepturile de autor si, respectiv, 3%
pentru drepturile conexe, din incasarile brute, iar in lipsa acestora, din cheltuielile
ocazionate de utilizare.
(2) Colectarea sumelor datorate de utilizatori se va face de catre un singur organism
de gestiune colectiva, pentru un domeniu, desemnat de Oficiul Roman pentru
Drepturile de Autor, pe criteriul reprezentativitatii. Repartizarea acestor sume intre
organismele de gestiune colectiva beneficiare se va face pe baza unui protocol
negociat intre acestea.
Art. 134.
(1) Exercitarea gestiunii colective incredintate prin contractul de mandat nu poate
restrange in nici un fel drepturile patrimoniale ale titularilor.
(2) Gestiunea colectiva se exercita potrivit urmatoarelor reguli:
a) deciziile privind metodele si regulile de colectare a remuneratiei si a altor sume de
la utilizatori si cele de repartitie a acestora intre titularii de drepturi, cat si cele privind
alte aspecte mai importante ale gestiunii colective trebuie sa fie luate de membri,
potrivit statutului;
b) titularii ale caror drepturi sunt gestionate de un organism de gestiune colectiva
trebuie sa primeasca periodic informatii exacte, complete si detaliate despre toate

72

activitatile organismului de gestiune colectiva;

c) in lipsa unei autorizatii exprese din partea titularilor ale caror drepturi le
gestioneaza, nici o remuneratie perceputa de un organism de gestiune colectiva nu
poate fi utilizata in alte scopuri, cum ar fi cele culturale, sociale ori pentru a finanta
activitati de promovare, altele decat acelea de a acoperi costurile reale ale gestiunii de
drepturi in cauza si de a repartiza acestora sumele care au ramas dupa deducerea
acestor costuri;
d) sumele colectate de un organism de gestiune colectiva, dupa deducerea costurilor
reale ale gestiunii colective, se impoziteaza potrivit prevederilor legale in materie.
Dupa alte deduceri autorizate de titularii de drepturi, in concordanta cu dispozitiile lit.
c) sumele respective se repartizeaza intre titulari proportional cu utilizarea reala a
operelor lor.
Art. 135.
(1) Organismele de gestiune colectiva sunt obligate sa furnizeze Oficiului Roman
pentru Drepturile de Autor informatii legate de exercitarea propriilor atributii si sa
puna la dispozitia acestuia, in primul trimestru al fiecarui an, darea de seama anuala,
aprobata de adunarea generala statutara, si raportul comisiei de verificare a gestiunii
economice si financiare.
(2) In cazul in care organismul de gestiune colectiva nu mai indeplineste conditiile
prevazute la Art. 124 sau incalca, in mod manifest si repetat, obligatiile prevazute la
Art. 130 si la alin. (1) al prezentului articol, Oficiul Roman pentru Drepturile de
Autor poate acorda organismului de gestiune colectiva un termen pentru intrarea in
legalitate. Ca urmare a nerespectarii acestor obligatii, Oficiul Roman pentru
Drepturile de Autor poate solicita instantei de judecata desfiintarea organismului de
gestiune colectiva respectiv.
Art. 136.
Existenta organismelor de gestiune colectiva nu impiedica pe titularii dreptului de
autor si ai drepturilor conexe sa se adreseze unor intermediari, persoane fizice sau
persoane juridice specializate, pentru a fi reprezentati in negocierile cu titlu individual
privind drepturile recunoscute prin prezenta lege.
CAPITOLUL II
Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor

73

Art. 137.
(1) Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi, Agentia Romana pentru Protejarea
Drepturilor de Autor, organ de specialitate aflat in subordinea Ministerului Culturii,
isi schimba denumirea in Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor si functioneaza
ca organ de specialitate in subordinea Guvernului, cu autoritate unica pe teritoriul
Romaniei in ceea ce priveste evidenta, observarea si controlul aplicarii legislatiei in
domeniul dreptului de autor si al drepturilor conexe, cheltuielile de functionare si de
investitii fiind finantate integral de la bugetul de stat. Ministerul Finantelor va efectua
modificarile corespunzatoare in bugetul de stat.
(2) Guvernul numeste pe directorul general al Oficiului Roman pentru Drepturile de
Autor, precum si un numar de 20 de arbitri dintre candidatii cu pregatire juridica
desemnati de catre: organismele de gestiune colectiva, asociatiile de creatori, de artisti
interpreti sau executanti si de - producatori si organismele care grupeaza entitati a
caror activitate profesionala are legatura cu utilizarea operelor, precum si organismele
de radio si de televiziune.
(3) Arbitrii nu au calitatea de salariat al Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor si
au dreptul la remuneratie pentru participarea la medierea tabelelor si a metodologiilor
de colectare a drepturilor gestionate de catre organismele de gestiune colectiva,
potrivit Art. 130 alin. (1) lit. b) din - prezenta lege.
(4) Printr-un regulament aprobat de Guvern vor fi stabilite normele privind structura
personalului, organizarea si functionarea Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor,
precum si functionarea corpului de arbitri.
Art. 138.
Atributiile Oficiului Roman pentru Drepturile de Autor sunt urmatoarele:
a) organizeaza si administreaza evidenta repertoriului de opere si de autori primit de
la organismele de gestiune colectiva pentru drepturile de autor si drepturile conexe;
b) acorda avize pentru constituirea ca persoane juridice, in conditiile legii, a
organismelor de gestiune colectiva si urmareste aplicarea legislatiei de catre
organismele a caror constituire a avizat-o;
c) avizeaza, in conditiile legii, elaborarea si negocierea tabelelor si a metodologiilor
stabilite de organismele de gestiune colectiva cu asociatiile patronale de utilizatori;
d) exercita, la cererea si pe cheltuiala titularilor unor drepturi protejate, functii de
observare si de control asupra activitatilor ce pot da nastere la incalcari ale legislatiei
dreptului de autor si a drepturilor conexe;
e) intervine, pe cale de mediere, in negocierile dintre organismele de gestiune

74

colectiva si utilizatori, potrivit Art. 131 alin. (4);

f) incheie procese-verbale de constatare a incalcarilor legii, in conditiile prevazute de
Codul de procedura penala, si sesizeaza organele competente in cazul infractiunilor
pentru care actiunea penala se pune in miscare din oficiu;
g) elaboreaza programe de instruire, de formare practica si teoretica in domeniul
dreptului de autor si al drepturilor conexe;
h) intretine relatii cu organizatiile de specialitate similare si cu organizatiile
internationale din domeniu, la care statul roman este parte.
CAPITOLUL III
Proceduri si sanctiuni
Art. 139.
(1) Incalcarea drepturilor recunoscute si garantate prin prezenta lege atrage
raspunderea civila, contraventionala sau penala, dupa caz, potrivit legii. Dispozitiile
procedurale sunt cele prevazute in prezenta lege, care se completeaza cu cele de drept
comun.
(2) Titularii drepturilor incalcate pot solicita instantelor de judecata sau altor
organisme competente, dupa caz, - recunoasterea drepturilor lor, constatarea incalcarii
acestora si pot pretinde repararea prejudiciului in conformitate cu normele legale.
(3) In cazul incalcarii unor drepturi recunoscute si protejate prin prezenta lege,
titularii acestora pot cere instantei de judecata sau altor organe competente potrivit
legii sa dispuna, de indata, luarea unor masuri pentru prevenirea producerii unor
pagube iminente sau pentru asigurarea repararii acestora, dupa caz.
(4) De asemenea, titularii drepturilor incalcate pot cere instantei de judecata sa
dispuna aplicarea oricareia dintre urmatoarele masuri:
a) remiterea, pentru acoperirea prejudiciilor suferite, a incasarilor realizate prin actul
ilicit sau, daca prejudiciile nu pot fi reparate in acest mod, remiterea bunurilor
rezultate din fapta ilicita, in vederea valorificarii acestora, pana la acoperirea integrala
a prejudiciilor cauzate;
b) distrugerea echipamentelor si a mijloacelor aflate in proprietatea faptuitorului, a
caror destinatie unica sau principala a fost aceea de producere a actului ilicit;
c) scoaterea din circuitul comercial prin confiscarea si distrugerea copiilor efectuate
ilegal;
d) publicarea in mijloacele de comunicare in masa a hotararii instantei de judecata, pe
cheltuiala celui care a savarsit fapta.
(5) Dispozitiile alin. (4) lit. c) nu se aplica pentru constructiile arhitecturale, daca
distrugerea cladirii nu este impusa de circumstantele cazului respectiv.

75

Art. 140.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la o luna la 2 ani sau cu
amenda de la 200.000 lei la 3 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava,
fapta persoanei care, fara a avea autorizarea sau, dupa caz, consimtamantul titularului
drepturilor recunoscute prin prezenta lege:
a) aduce o opera la cunostinta publica;
b) reprezinta scenic, recita, executa sau prezinta direct, in orice alta modalitate
publica, o opera;
c) permite accesul public la bazele de date pe calculator, care contin sau constituie
opere protejate;
d) traduce, publica in culegeri, adapteaza sau transforma o opera, pentru a obtine o
opera derivata;
e) fixeaza pe un suport prestatia unui artist interpret sau executant;
f) emite ori transmite prin radiodifuziune sau prin televiziune o prestatie, fixata ori
nefixata pe un suport, sau o retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin
satelit ori prin orice alt procedeu similar sau prin orice alt mijloc de comunicare catre
public;
g) prezinta intr-un loc public inregistrarile sonore ale unui producator;
h) emite ori transmite prin radiodifuziune sau prin televiziune inregistrarile sonore ale
unui producator ori le retransmite prin mijloace fara fir, prin fir, prin cablu, prin satelit
sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt mijloc de comunicare catre public;
i) fixeaza programe de radio sau de televiziune sau le retransmite prin mijloace fara
fir, prin fir, prin cablu, prin satelit sau prin orice alt procedeu similar ori prin orice alt
mijloc de comunicare catre public;
j) comunica, intr-un loc accesibil publicului cu plata - intrarii, programe de radio sau
de televiziune.
Art. 141.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 5 ani sau cu
amenda de la 500.000 lei la 10 milioane lei fapta persoanei care isi insuseste, fara
drept, calitatea de autor al unei opere sau fapta persoanei care aduce la cunostinta
publica o opera sub un alt nume decat acela decis de autor, daca fapta nu constituie o
infractiune mai grava.
Art. 142.

76

Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu

amenda de la 700.000 lei la 7 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava,
fapta persoanei care, fara a avea consimtamantul titularului drepturilor recunoscute
prin prezenta lege:
a) reproduce integral sau partial o opera;
b) difuzeaza o opera;
c) importa, in vederea comercializarii pe teritoriul Romaniei, copii de pe o opera;
d) expune public o opera de arta plastica, de arta aplicata, fotografica sau de
arhitectura;
e) proiecteaza public o opera cinematografica sau alta opera audiovizuala;
f) emite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor,
sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit;
g) transmite o opera catre public prin fir, prin cablu, prin fibra optica sau prin orice alt
procedeu similar;
h) retransmite o opera prin orice mijloc ce serveste la propagarea fara fir a semnelor,
sunetelor sau imaginilor, inclusiv prin satelit, sau retransmite o opera prin fir, prin
cablu, prin fibra optica sau prin orice alt procedeu similar;
i) emite sau transmite intr-un loc accesibil publicului o opera radiodifuzata sau
televizata;
j) reproduce prestatia unui artist interpret sau executant;
k) difuzeaza prestatia unui artist interpret sau executant;
l) reproduce inregistrarile sonore ale unui producator;
m) difuzeaza inregistrarile sonore ale unui producator, inclusiv prin inchiriere;
n) importa, in vederea comercializarii in Romania, inregistrarile sonore ale unui
producator;
o) reproduce programe de radio sau de televiziune, fixate pe orice fel de suport;
p) difuzeaza, inclusiv prin inchiriere, programe de radio sau de televiziune fixate pe
orice fel de suport;
r) importa, in vederea comercializarii in Romania, programe de radio sau de
televiziune fixate pe orice fel de suport.
Art. 143.
Constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu
amenda de la 500.000 lei la 5 milioane lei, daca nu constituie o infractiune mai grava,
fapta persoanei care:
a) pune la dispozitia publicului prin vanzare sau prin orice alt mod de transmitere cu

77

titlu oneros ori cu titlu gratuit mijloace tehnice destinate stergerii neautorizate sau
neutralizarii dispozitivelor tehnice care protejeaza programul pentru calculator;
b) refuza sa declare organelor competente provenienta exemplarelor unei opere sau
provenienta suporturilor pe care este inregistrata o prestatie ori un program de radio
sau de televiziune, protejate in temeiul prezentei legi, aflate in posesia sa in vederea
difuzarii.
Art. 144.
Actiunea penala se pune in miscare in cazul infractiunilor prevazute laArt. 140, 141 si
142 lit. a), c), j), l), n) si o), la plangerea prealabila a persoanei vatamate in sensul
prezentei legi.
Art. 145.
Actele incheiate de Oficiul Roman pentru Drepturile de Autor in exercitarea
atributiilor sale de control, conform Art. 138 lit. d) si f), urmeaza regimul prevazut de
Art. 214 din Codul de procedura penala.
TITLUL IV
Aplicarea legii. Dispozitii tranzitorii si finale
Art. 146.
Dispozitiile prezentei legi se aplica in oricare dintre urmatoarele situatii:
A. operelor:
a) care nu au fost aduse inca la cunostinta publica si ai caror autori sunt cetateni
romani;
b) care nu au fost aduse la cunostinta publica si ai caror autori sunt persoane fizice
sau juridice cu domiciliul ori cu sediul in Romania;
c) care au fost aduse la cunostinta publica prima data in Romania sau care au fost
aduse la cunostinta publica pentru prima data in alta tara si simultan, dar nu mai tarziu
de 30 de zile, in Romania;
d) de arhitectura construite pe teritoriul Romaniei;
B. prestatiilor artistilor interpreti sau executanti:
a) care au loc pe teritoriul Romaniei;
b) sunt fixate in inregistrari sonore protejate de prezenta lege;
c) nu au fost fixate in inregistrari sonore, dar sunt transmise prin emisiuni de radio sau
de televiziune protejate de prezenta lege;
C. inregistrarilor sonore:

78

a) ai caror producatori sunt persoane fizice ori juridice cu domiciliul ori cu sediul in
Romania;
b) a caror prima fixare pe un suport material a avut loc pentru prima data in Romania;
c) aduse la cunostinta publica prima data in Romania sau aduse la cunostinta publica
pentru prima data in alta tara si simultan, dar nu mai tarziu de 30 de zile, in Romania;
D. programelor de radio si de televiziune:
a) emise de organisme de radiodifuziune si de televiziune cu sediul in Romania;
b) transmise de organisme transmitatoare cu sediul in Romania.
Art. 147.
Strainii, titulari ai dreptului de autor sau ai drepturilor conexe, beneficiaza de
protectia prevazuta prin conventiile, tratatele si acordurile internationale la care
Romania este parte, iar in lipsa acestora, beneficiaza de un tratament egal cu cel al
cetatenilor romani, cu conditia ca acestia sa beneficieze, la randul lor, de tratament
national in statele respective.
Art. 148.
(1) Existenta si continutul unei opere se pot dovedi prin orice mijloace de proba,
inclusiv prin includerea acesteia in repertoriul unui organism de gestiune colectiva.
(2) Autorii si alti titulari de drepturi sau detinatorii de drepturi exclusive ale autorilor,
la care se face referire in prezenta lege, au dreptul sa inscrie, pe originalele sau pe
copiile autorizate ale operelor, mentiunea de rezervare a exploatarii acestora, constand
in simbolul C inconjurat de un cerc ,insotit de numele lor, de locul si anul primei
publicari.
(3) Producatorii de inregistrari sonore, artistii interpreti sau executanti si alti
detinatori de drepturi exclusive ale producatorilor sau ale artistilor interpreti sau
executanti la care se face referire in prezenta lege au dreptul sa inscrie, pe originalele
sau pe copiile autorizate ale inregistrarilor sonore sau audiovizuale ori pe invelisul
care le contine, o mentiune de protectie a drepturilor lor, constituita din - simbolul P
inconjurat de un cerc, insotit de numele lor, de locul si anul primei publicari.
(4) Pana la proba contrara se prezuma ca drepturile exclusive semnalate prin
simbolurile C si P exista si - apartin persoanelor care le-au utilizat.
(5) Dispozitiile alin. (2), (3) si (4) nu conditioneaza - existenta drepturilor recunoscute
si garantate prin prezenta lege.
(6) Autorii de opere si titularii de drepturi, o data cu includerea operei lor in
repertoriul organismului de gestiune colectiva, isi pot inregistra si numele literar sau

79

artistic, exclusiv in vederea aducerii acestuia la cunostinta publica.

Art. 149.
(1) Actele juridice incheiate sub regimul legislatiei anterioare isi produc toate efectele
conform aceleia, cu exceptia clauzelor care prevad cesiunea drepturilor de exploatare
a totalitatii operelor pe care autorul le poate crea in viitor.
(2) Beneficiaza de protectia prezentei legi si operele create anterior intrarii in vigoare
a acesteia, inclusiv - programele pentru calculator, inregistrarile sonore, operele
cinematografice si audiovizuale, precum si programele organismelor de
radiodifuziune si de televiziune, in conditiile prevazute la alin. (1).
(3) Durata drepturilor de exploatare asupra operelor create de autorii decedati inainte
de intrarea in vigoare a prezentei legi si pentru care au expirat termenele de protectie
se prelungeste pana la termenul de protectie prevazut in prezenta lege. Prelungirea
produce efecte numai de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
Art. 150.
(1) Utilajele, schitele, machetele, manuscrisele si orice alte bunuri care servesc direct
la realizarea unei opere ce da nastere unui drept de autor nu pot face obiectul unei
urmariri silite.
(2) Sumele datorate autorilor ca urmare a utilizarii operelor lor beneficiaza de aceeasi
protectie ca si salariile si nu pot fi urmarite decat in aceleasi conditii. Aceste sume
sunt supuse impozitarii conform legislatiei fiscale in materie.
(3) Sunt scutite de taxa de timbru actiunile si cererile civile nascute din raporturile
reglementate de prezenta lege, precum si din caile de atac aferente acestora, introduse
de titularii dreptului de autor sau ai drepturilor conexe ori de persoanele fizice sau
juridice care ii reprezinta.
Art. 151.
Litigiile privind dreptul de autor si drepturile conexe sunt de competenta organelor
jurisdictionale, potrivit prezentei legi si dreptului comun.
Art. 152.
Organismele de gestiune colectiva care functioneaza la data intrarii in vigoare a
prezentei legi sunt obligate sa se conformeze dispozitiilor Art. 125, in termen de 6
luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.

80

Art. 153.
Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu dispozitiile dreptului comun.
Art. 154.
(1) Prezenta lege intra in vigoare la 90 de zile de la data publicarii ei in Monitorul
Oficial al Romaniei.
(2) Pe aceeasi data se abroga Decretul nr. 321 din 21 iunie 1956 privind dreptul de
autor, cu modificarile - ulterioare, precum si orice alte dispozitii contrare.
(3) Pana la aprobarea tabelelor si a metodologiilor negociate conform prevederilor
Art. 131 din prezenta lege, se aplica tarifele stabilite prin actele normative in vigoare.
Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputatilor in sedinta din 19 februarie 1996,
cu respectarea prevederilor Art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR
Adrian Nastase
Aceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 20 februarie 1996, cu respectarea
prevederilor Art. 74 alin. (1) din Constitutia Romaniei.
p. PRESEDINTELE SENATULUI
Ion Solcanu
Bucuresti, 14 martie 1996.

81