din Brazitia a importat 0 colonie pentru a urmari fel fericire, un roj a scipat neobservat 5 aceast& ras hibridindu-se cu cea local, a euprins roitoare, Din aceasta hibridare, ins, a iesit un feni nu poate luera cu ele, cfci nu este lint Weriziri cu api, alacind grav oamenii, ani Pe heum aplcultase acestor dou fan precum ft cca din alte fri latino- americane si nord americane cauté mijloace de a le stapini. ©) Apis meliifiea monticola la poalele muntilor Kilim: si Apis mellifica jurul Jacului Tanganica, @) Apis mellifica fasciata din Egipt are 0 caracteristick aparte culoarea ultimelor doud tergite ale abdomenului e rosie, Bund culeg’~ , are defectul de a fi roitoare; cind se pregd- cite 250 larve in botei de roi african, cu 0 caracte- ; se nase albine lucratoare si din oud it si 1a mai toate rasele, albinele lucr’- fecundate. lor din Madagascar de culoare neagra con ‘acea insula complet izolatd de contacte cu deci nehibridatd, din oua fe Un_now_nascut ROIUL CU CELE TREI CASTE ALE COLONIEI In Linistea noptii de vara cu sclipirtiri de stele ce se prelungese in haul tntunericului, mi plimbam cu cursantii printre rindurile de stupi ai prisdeii, Boarea vitului aducea din depirtiri parfumul florilor de isop si matdciune cultivate in lotul apicol din preajma stupinei. Dintr-un stup se aude un sunet ca o chemare de tulnic, cireia ii raspunde un ecou scurt si infundat: tui... tui... tui...! Cinté o matei, iar din botcile inca c&pacite rispundea ca o inginare abia soptita un sunet asemanator. — Auziti, — tineri apicultori ? Aceste sunete ne dau de veste ci miine va iesi un roi din acest stup, Insemnati-i numarul siu de ordine, si intre orele 9—16 sé stea unul din voi in apropiere ca sa ne ves- teased cind va apare roiul. tn ziua urmatoare, la orele 11, dintr-odata albinele’ stupului au’ Inceput si jas graibite afaré ca un guvoi. Repede am fost ves- tit si eu. Roiul se mai valurea in tinutul prisieii, dind roataé stupu- lui, in timp c2 0 mick parte in cepuse sd se ageze pe o crear a visinului din apropiere, formin- du-se ca un ciorchine (ig 3). ind toate s-au adunat acolo, clorehine matea lor, \ceput si bat 7“a ea nu cumoastem dact ecut — in care caz roiul este primar, sau acolo este 0 mated tins inci’ neimperecheaté — deci este roi ‘secundar — vom face 0 proba ; am pus sub roinifé o pinz& neagrd; peste 15—20 minute ridicind putin roinifa intr-o parte am vazut pe pinza neagra niste puncte albe : fcelea nu sint alteeva declt oud scépate din vaginul mitt; am stiut deci c& acolo se aflA matca fecundaté din anul trecut si deci roiul este primar. Dack in coz negativ, pe pinza neagra nu s-ar fi vézut aceste puncte’ albe, stim cA roll are 0 malol ini nelmperecheatd, néscutd in stup de eiteva zile, si deci este roi secundar. ‘Atunci am adus lings roinigS un stup sistematie cu faguri artifi- ciali pentru a indica elbinelor care s& fie directia de clédit a fagurilor In fafa urdinisului stupului larg deschis pe toata latimea peretelui stu frontal, am ‘margini ajungeau la seindura de zbor a stup ita cu roiul din ea pe prelati, albinele pentru ca o api vie, juctust toare. Insd cele s in pragul stupul interior, au inceput @ bate vioi din aripi, Stind tn pozitie cu abdomenul inclinat putin In sus, s-a observat c& in ultimul segment abdominal, denumit tergit, era un punet alb. Acolo se afl o anumiti gland’ — despre care vor aminti Ia ans- tomia albinel — denumiti glanda tut Nassanov ce emite efluvit par- fumate cu miros de gera ghidate de mirosul respecti in interiorul stupului. Ap itoare in viata cu tot alaiul de albine ‘tate tinere, rupt din trupul siu, roi plecat spre ziri igure, si care a lésat in urmf toatd bogitia adunata cu truda, re si polen ce rimin dincolo pentru continuarea viejui Aceasta insi reprezintA ceva sproductie si rdspindire in Tume @ speciei! Este un nou nascut al speciei Apis mellij acolo in stupul unde a fost scuturat 8% formeze existent 0 vom urmari pe tot parcursul invatimintului apieol ¢e-1 vor face impreund. S& nu credeti — tineri apicultori — c& stupul sistematic se face numai ati vazut, fi scuturat direct fn stup, deasupra ramelor cu faguri artificiali ce mai intfi am pus peste stup un magazin gol de recolt& albinele si coboare intre faguri dind pe deasupra putin fum. Am pus deasupra podisorul si capacul, lésind deschis, jos, un mie urdinis cam de 2—3 cm. Curind, albinele vor incepe si ‘clidease’ faguri intregi din cei artificiali pusi la dispozitie. 28 Dac am ales prima metodé de introducere stup, scuturindu-l pe prelatd, este pentru cf astfe de @ urmirimatea care se observa. usor, ea fiicele sale. In al doilea vind si va dati seama mai sint un numdr limitat de trintori, iar grosul popula albinele Iueratoare, Deci, in noua colonie exist tret categorit de fi stiin{a le-au denumit caste, deci tel caste, fiecare cu spe: ce Indeplinese In noua colonie func! ine de functii. » spune Chauvin — nu trebuie interpretat ai la fel cu cel folosit pentru desemnarea in sensul social uman a unor sociale inchise, car le lor egoiste, ci tn sensul d sarcini precis diferentiate Prima castd in roiul prim si care de acum a devenit o colonie nout 1m prisact, este reprezentata de acea unicd fiinfé din comunitate de care Gepind celelalte dou caste si care este casta femelet fecundate, deci matea, capabilé s& depund mii de ou i, aga cum se intimpla la ma cu mitei virgine, dintre ele, aleg numai pe una cu destinafia de a fi viitoare mama a generat albine ce se vor naste in noua locuinfi. Legea coloniei nu tgadi © singuré mat cul ei, care sd depund oud fecundate sau nw, in care ind sint fecundate se vor naste albine lucriitoa: nt fecundate se vor naste trintori (fig, smacea tatotorut sting Iuerdtoare Fig. 4. — Cele trei caste ale cotoniei de albine: matea, teintorul si albina lacestoare, Cea de-a doua casti este a masculilor, deci uit numérul lor este limitat la citeva sute de iva se vor imperechea cu indiferent din ce stupi provin, Ba ceva mai de departe In preajma prisieli, dijAtura_imperecherea tates!) care de la tupinei. spear Rg ay cide eproiae, evades Ste), conam un aig are mit epee Penta Se ey tn Hg ed ee a en tor ds abiee pal snl larva nif fears formaend etn lo de hme ells Stent" Sas aba empat melnoe parece ct orn er ae te as mate Ln anil condi de bare on a oe din ele nu se pot naste decit numai masculi. Intr-adeve constatat Bi a a ae ee se face numai prin impirtires tntre mas urmé pot fi subdivizate intre femele sexu . ‘Albinele din casta lucritoarelor functioneazi pe rinduri in. sarcini temporare: albine gospodine ale stupului deci ,,curdtitoar albine re, ventilatoare, doici ete. legate de o anumita funct re acestea sint di n distincte in legatura cu distribui i virsta lar- belor sf cata din care vor face parte, Toate acestea Je vor must pe larg cind vom ajunge s& cuncastem anatomia coloniei, si totusi vor ma amine ined mulle necunoscute de dezlegat ! Cu drept cuvint cunoscuta cercetatoare, biologa A. Maurizio spune multe cercetiri de facut cu’privire la albine in domeniul genetici, fizicit si chimiei*. 9 Consaneuiniiate ~ radenie de singe ine sols ce se tmperecheazs ORGANIZAREA STUPULUI DE OBSERVATIE Din magazia de utilaje am scos stupul de observatie pe care trebui si-1 organizim, pentru a urmari In mic viafa interioaré a unei colon: Am luat dintr-un stup oarecare un fagure cu puiet cipicit gi necipicit, impreuna cu albinele lui acoperitoare ; am evitat ca intre albine s4 fle matea coloniei. Acest fagure cu puiet lam asezat in partea de jos a stupului de observatie, acolo unde se afl& si urdinigul. Deasupr am agezat un al doilea fagure avind in el hrani — fegurele avea pe el multa albind Iueritoare si citiva trintori, fntrueit spatiul rmas gol, unde ar fi trebuit st agezim si cel de al treilea fagure, era prea mare deoeamdata, am pus deasupra dea doua rami'un carton cu Ge 1,5 em diametru, pe unde, cu i" pilnii ca tub lung, sé putem intro- lucel hrana nécesari cind va fi intéri mica populatie aflata am periat in fata ur- a allt i” stupi si am pus aceste rame cu pulet ne- eipicit in'stupit' din care atl fost. scosi 8 provizoriu. Awind in vedere c4 albina din acest LZ. 7 stup de observatie provine de la diferi stupi din prisacd, si deci au mirosuri ferite, le-am unifieat mirosul introducind deasupra celui de al fagure un tampon de vati imbibat cu un parfum oarecare. In lipsa acestuia se pot pune acolo 2—8 foi de ceaph adrobit _Am dus stupul de ob: astfel format, intr-o camera rico- roas, cu urdinigul inchis provizoriu, cu perdelele coborite, dar cu aeri- sirea de la fund deschis’, lésindu-I acolo dou’ zile, in care timp am alimentat zilnic ulucelul de hrénit cu cite 100—150 g de sirop. Dupa trecerea acestor dou zile stupul de observatie I-am adus in prisaci, cffitiv de “Gertie. pocaec epi j. — Stup sub observatl 3fra prea mult soare, deschizindu-i wratoare l-au parasit ducindu-se la stupii lor, dar a rémas teriorul miei colonii — care era orfani de mate’ — numai albina indir care nu apucase si-si faci zborul de recunoastere. Daci se observa ci cele rimase sint prea pufine pentru a popula bine micul stup de observatie se mai perie alte albine tinere de pe 2—3 fagui luati din stupii Vecini, repetind si unificarea acestela cu acelasi_ mit ca cel din stupul de observatie. Desigur cl operatia de periere a acestor nou-venite se face chiar in fala urdinigului, pe unde ele se grabese invafimintele ce vi le vor prima este sitwatia injelege mai bine, tineri apicultori, inuare, studiind deocamdati dowd prea des, vom urméri este situatii prin geamurile de plexiglas, modificind rar aranjamentul iin interior, cind va fi nevoie si a imuriti intr-o nous problemi. Apropiindu-ne de stupul roit am putut observa ci plecarea roiului nu a micsorat Vizibil activitatea coloniei-mami in comparatie cu acti- vitatea_stupilor ‘are nu au roit. Intr-adevar, roiul a plecat cu prefios sprijin la numeroast -a schimbat itatea, care a continuat si se de dupa roire, re au veni lesfsoare nor: Jat-o! am ridicat podigorul ; albinele stau ca 0 pinzi deasupra ramelor. E dovada c& populatia stupului este ined foarte mare. Dack stupul ar fi avut magazin de recolt, il giseam gol. Cu putin fum imprastiat pe deasupra, sau pulverizind usor albinele cu apa dintr-un pulverizator cu picituri fine, am scos. primul fagure marginas pe care se aflau mulfi trintori, dar’si albine ce-si descircau cosulefele cu polen in unele alveole goale. Incepind cu fagurele urmator, am intrat in sectorul cuibului cu puiet. O parte din albinele acoperitoare stéteau imobile peste puiet ca si-i tind de cald, Altele se agitau pe suprafata fagurelui fcind un fel de dans caracteristie culesului, In faguriiurmatori puietul forma elipse mai exlinse pe mésur aproplam de fagurele central si apoi, dincolo de acesta, ce in ce mai reduse. Zeci de mii de’alveole erau ocupat cy. Pulet clpicit sau nu. Tn, avestea din urmé se vedeau larve mal albe ca neaua, stind alungite cu eapetele aproape de al alveolelor, fir si 2 coat incovrigate pe fundul chilioarelor natale, inot hrana oferiti de albinele doici ce le ingrijeau. 32 cu 0 rezistentA deosebita 1a boli si o longevitate mare. Dupf ce aseme- nea mated apare in colonie, se imperecheaz incepind si depundi oud, iar cea mici si nevaloroasé obtinuté din botci de salvare, dispare. Pentru studiul nostru tnsd, neavind timp ca si urmérim in intre- gime acest proces in stupul de’ observatie, vom proceda la inlocuirea acestor botei de salva cu una din cele de schimbare linistit’, dacd stim ci se aflé una disponibila intr-o colonie din prisaci, fie cu 0 mate’ gata fecundata, a cérei activitate si o putem urméri, Vom alege solutia din urmi. — Dar de ce si nu folosim in locul matcilor de salvare una din ari si frumoase din cele de roire, ce le-am gésit In stupul deja eabi un tindr apicultor. In stupiritul sistematic urmérim ca roirea natural corespunzi- 8 fie elt mai redusé, pentru fragmentarea coloniilor puter- ele tinere si o mare parte din culegatoare, Cum acest instinct este ereditar, daci vom folosi botci de roire pentru a inlocui pe cele de salvare, vom transmite prin ele inclinarea spre roit, aptitudine pe care noi o combate, deoarece este unul din indicii negativi ai selectiei matcilor. In schimb, folosind botel de sckimbare linistiti reducem partial acest instinct, Selectionind colonii din cele neroitoare un vestit apicultor francez, Sibenthal, n-a mai avut nici o grija c& stupii lsafi pe munte i ile sale isi schimbau singure matcile care a urmérit aceasti problema n-a avut nici un roi, Pentru a-si pistra ins intactd aceasta finut stupii la 1600 m altitudine, unde nu se ured fru ca prin imperechere cu matcile lui Ruttner In sint sigure in de alte stupini, are insemnatate. le sint recunoscute ca foarte mile oui si eclozioneze. Trei zile dup’ aceasta, distrugem toate botcile de salvare clidi ‘acest timp, dup care altoim pe fagurele de cuib ire linigtiti“, In acest scop botea cea bund, taiatd din fagurele pe’ care se afl’, va avea 0 porjiune micé din fagure denumit ciletiul botcié, Concomitent, in fagurele i in spatiul creat afara de suprafata fagurel ite se pune in pozitie verticala, putin mai sau chiar lipitf de acesta, dat totdeauna 35cu virful liber, ca matca s& poaté iesi ugor la eclodare. Operajia trebuie FAcuta cu toatl atentia pentru ca si nu se deformeze virful botcii altoite. Dupa 1—2 aile, va apare 0 mated foarte bun’, voluminoasd, prolific, Jongeviva, uneori chiar mai buna ca una din cele de roire. Dar’ ddei intr-adevar mari re importanta ei in pri- vinfa greutafii_ matcilor si nu eredeli ca absolut toate botcile de intr-o colonie in ‘a vind stuparul se tarea botcilor nu si vai ghideze, ci si ele- Opiniile diferitilor cerce- la, folosind botci excesiv de ate in: Ls si greutate factorul de marime mentul de mare important tEtori sint in divergent. In aceastd privinta “4 Ordsi Pall spune cd intr-adevir matcile ‘triese mal mi i rezistente nu trebuie sa general ‘aceastA constatare. Daci la si cea de greutate si marime, va fi cu ‘de salvare cu cele de inlo« stita, intimpinam unele greutéi stupi pind se gi- seste 0 astfel de botea ; stuparul, se poate ingela folosind drept bune botci nenatural de lungi, care se datorese unui accident, in special la transportul in pastoral. Atunci multe larve din deplasate de pe patul lor cu ‘A aproape de virful botcii datorita trepidatiei cdlitoriei, Albinele doici, pentru a le hrdni si feri de récell, prelun- gese peretii botcii, iar cind o cipiicese, i au fliminzit 0 bund bucati de timp si deci valoare scazuta. vedea ce productie a dat acea colonie de-a lun astfel si cerinta de urmirire ereditari, — Dar prin ce se deosebese atunci botcile de roire fata de cele de inlocuire linistit’ ? ma Intreaba un alt tin&r apicultor, sint in num&r mare si variate aceeasi virsté, Cele d stith sint cel mult trei botci. Apoi Jocul celor de roire este la baza fagurilor sau pe laturile lor, pe cind cele de Inlocuire se gisesc uneori chiar in mijlocul fagurelui de cuib. Botcile din categoria celor de ,schimbare linistitA* le gisim obis- muit in perioadele de dupa roire, deci dupa a doua decada a lui iulie $i august; atunci cind mitcile obosite de atita ouat in sezonul de vist, nu mai satisfac albinele coloniei ; acestea din urmi vor sti Ie schimbe cu toate ci mitcile virstnice sint prezente si depun oud. Numai albinele stiu cit mai este ea de valoroasé ; cici nu le dau suficienti substan{4 de lins si de aceea clidese botci si crese alti mate pornind de la stadiul de ‘ou. In acest scop hranesc larvele din plin; dupa eclozionare se impere- cheazi, incep si depund oud, si abia atunci dispare matea virstnicd sau bolnava. Aceste mitei vor fi eind in naturé culesul nu a stuparul nu hréneste stimulent coloniile ce urmeazi si creascl mitci, 36 ae rezultatele ce ele Je dau nu sint pe deplin satistacatoare, in spec pe cele erescute in toamna; atunci hranirea lor este mai pl dent&, iar in prisacd, ori in imprejurimi, sint putini trintori pentru o imperechere suficienté. Chiar daci in disperare de cauzi albincle le erese, ele vor fi schimbate In primavara urmitoare, eid in stup si in prisacd au aparut trintori maturi numerosi, iar florile au inceput de mult si dea nectar si polen proaspit. Aparent, boteile se aseaménd mai toate ea form! nitoare unor ghinde mari de stejar, dar ceva mai pe foguri este verticala ; cele de schimbare linigliti sint elite, cum am mai spus, pe suprafala unui fagure din cuib si sint suspendate in intervalul dintre doi faguri vecini ; in schimb botcile de roire sint cli dite pe marginea de jos a fagurilor cuibului si uneori chiar pe marginile laterale ale acestora. Lungimea naturalé a botcilor este in medie de 2—3 em, iar diame- trul de 8—8,5 mm, Fundul este ingrogat, iar capacitatea lor fn mod nor Cind in natura nu este cules, capacitatea lor este ele sint asemi- te. Pozitia lor mirimea lor, albinele le ornamentezi, ingrosi exteriori cu ceari si cu desene hexagonale ; rostul ‘acestor ingro- ‘ind cf ele stau suspendate, yr eventuale, pe cind puietul din fagurii directa lor apropiere. depun pe fundul lor 0 mai din cele mai bune. Ble sint dupa impereche Alzeste reciproc Cind boteile sint mare cantitate de liptisor, prolitice si ineep si depuni oud la citeva zi gind perioada de ouat pind toamna tirziu. Cind mitelle au abdomen lung, inseamnii ci cele dous tergite abdo- minale sint mai late ; tubuletele ovigene sint mai lungi si deci in con- secin{, pe traiectul lor se formeazi un numir mai mare de ovule ite cauze, hrinirea Ja transporturile in Pastoral, despre care v-am amintit, sau cind matea este prea bitrina si suferi de nanism', Orice misedri bruste a ramelor eu botei pot compro- mite viitoarele mit , prelun- dea de la depunerea oului de catre m Incoconarea sau impuparea — adick fesitura mét¥sonst a tm sului nimfal necesita dowa vile. Aceasté important opera are lo endocrine, nervoase, digestive seu agent! patogen! sau a wnor cond 37patra zi de la clipiicire ; glandele serigene ale nimfei secreté o sub- Stanfa care in contact cu aerul intireste firul matiisos. Tn sfirsit, in preziua ecl glandele mandibulare secreté o substanta care in- moaie ‘ce capatd o culoare mai deschisé. Daci albinele nu vor ined s& elibereze matca care a ajuns la maturitate, ele ingroasi_ca- care prizoniera il roade pe dinduntru. Cind matca roada circular cipicelul, iesind la sau artificial’, vom da si metabolism, Pentru a face ins’ un studiu comparativ in privinfa inféfisérii miteli, scoatem din stupul de observatie fagurele cu botci deja studiate introducem un fagure cu matca lui, cu albinele acoperitoare, _scos ‘un stup oarecare, ciruia in schimb fi dim fagurele cu botei stupul de observatie (de pe care insi periem incet in fafa urdinisulul albinele, care vor intra toate in nucle orificiul de iesire s-a pus 0 foilé de fagure artificial, pe care cle il rod repede. MA mirginese deocamdaté numai la acest mijloc simplu de in- caci aici avem o situatie special rovizoriu care-si crestea botci de ‘A nidejde de a-si creste o alta troducere a unei métei intr-o colon! un nucleu lipsit de mated salvare, si cdruia surile care se iau je mare, ceea ce troducerea mitcilor™, din ‘Tehnologia apicoli Dupé trecerea a 24 de ore de la aceste modificiri fcute in stupul de observatie, matea si-a luat in primire sarcina. Atunei, deschizind din nou obloanele, am putut si continudm studiul comparativ Intre aceasta femela fecunidati si albinele lucritoare. MATCA. CASTA FEMELEI FECUNDATE in comunitatea stupului, care con- — Priviti_aceast difioneaz’ bund-sti are capul cu un profi lor si cel intermediar intre ‘Abdomenul su are 0 luertoarelor. Ea nu are coguleje la picioarele poster Dac s-ar privi la microscop unul din aceste picioare, s-ar observa clar un rudiment de cosulef, ceea ce dovedeste c& pe parcursul perfec- 1 = maton 2 3 — cabine imopnoare ; 4 — alveote ain ‘care Buseba@ eclaastiondirii si evolutiei speciei, matea a avut si ea odati cosulefe — care hefiind Zolosite, intrucit safeina ei a rimas doar de a procrea —, au disparut. ‘Culoarea miiteii este deosebit’ de cea a albinelor inconjuratoare si diferé de la resi la rasi ; cele de rasi italian’ au 0 culoare galben’ pre- Gominanté a segmentelor abdominale ; cele caucaziene sint cenusii ; egiptenele au segmentele rosii, iar cele din rasa comuni din Franta sint negre (fig. 2). : Greutatea miteli roménesti — dupi studiile facute de N. Foti — este in medie de 196—200 mg fata de 100 mg cit are o albinai, Cind gu fost hednite insuficient in stadiul larvar, ele cintérese 152—185 mg St chiar mai putin, cum am mai amintit,’ Cercetatorii au stabilit. tunel cind cantita jnsemnate, greutatea mateilor eresie, cf i ‘De asemenea, greutatea mitcilor imperecheate si cantitatea puie~ capaeit sint cu atit mai mari, cu cit hrana care o primese de la .ele curtence inconjuritoare este mai abundenti. Greutatea lor creste pind la finele luni mai, iar suprafata puietului caj ipsele fagu- Hilor de cuib este concordant pind la jumatatea lunil tu prin aceasta, inci odat, importanfa hranei dat Tarver, dar mai ales cind ea a ajuns maturd si isi indeplineste sarcina de procreatie. ‘Aceasti crestere in greutate in lunile de vari a mateli fecundath e greu si o punem pe seama hranei, firé a socoti cantitatea mare de oul din ovare. Deosebirile cele mai importante intre mated si albinele coloniei ‘mai mie. Prin specificltatea rolului ce fl are matea de indeplinit in rezumindu-si activitatea numai la opera de procreatie, este ferent is a ereierului, cfc albina de-a anelor de ani a avut ocazii imense si se loveasci de anumite oprelisti, pe care pind la urmé le-a putut ocoli. Acestea s-au risfrint asupra celulelor er , eare sa dezvoltat ca volum fard sisi fi Inmultit numfrul neuronilor, pe cind cel al méteii nefiind supus efor~ turilor cerute de situa{ii variate gi vitrege a rimas mi In schimb, glandele mandibulare ale mitei tate fata de cele ale lucratoarelor, cici ele indeplinese sareini mai nume roase in viata eoloniei, Ele secret’ acea substanfti de mated cu caracter hormonal, ce constituie elementul principal de coeziune a comunitat despre care vom vorbi la anatomia albinei cind vom explica sistem nervos, cel hormonal $i enzimat Gusa_miteli este cu 02% mai mic’, deoarece ea nu ate nevoie sisi fach un depozit alimentar, fiind hranita continuu de grupul albi- nelor Insotitoare si care au grijfi de toate nevoile ei. Pentru acelagi motiv stomacul su e redus, ea consumind aproape permanent secretli glandulare si hrand mult prelucrati care nu las reziduuri, Numai foarte 40 rar, si mai cu seam in timpul iernii, ea consumi foarte putin’ miere din gusa albinelor insofitoare. a este pulin tn- covoiatd, asemiriétoare cu cea a unui hanger turcese, pentru a putea, i iatci rivale. In gsemenea impre- jurdri Intre matei se dau lupte indirjite, lupte care au rolul de a asigura oloniei o mama viguroasa. ‘Organul stiu de reproductie este cel mai important al El este aleatuit din doua ovare in forma de para, de culoan care se. situeaza sub diafragma dorsal’ a ‘abdomenului, oc inal mare parte a acestuia Ovarul misoard ca Iungime 5—6 mm, iat ea ltime $—4 mm, El are un invelis subjire Intesat de mumeroase traheole care pitrund conjoara fiecare din numeroasele sale tubule{e ovigene. Acestea Genumite si ovariole sint in numfr varlat de la mated la mated, in Tegitura cu originea sa, si mai ales eu con de intretinere in stadiul larvar si a depo: uit, numdrul tubuletelor ovigene este de 160—250, dar s-au gasit matei de cali- tate superioar care aveau mult mai multe, lor in. botel, asa cum vom explica la capitolul telinica de crestere a mateilor®, 2 In_aceeasi misuri se dezvolld si vecien orificiului de iesire a spermatozolzilor pentru fecundarea oualor. © alta deosebire intre mated si_albine consti in mirasul siu caracteristic, ce diferd de la mated la mated, imprimindu-1 intregii eolo- nil, fagurilor gi chiar stupului in cuprinsul sau. El este un produs complex al aparatului repro- ducitor, cu continutul su neomogen al vezicet spermatice. El provine de la seria de trintori x care ea s-a imperecheat {a zboral de nunté. In acest complex intré o secretie produsé de Blandele sale mandibulare, descoperita de cer- cetitorul englez I. Butler, denumind-o substanfade mated. Descoperivea lui Butler coincide cu cea a cercetitoarei franceze 5. Paine care considera substanta un feromon. Dupi noile observatii ale savantului F. Rutiner acest feromon al glandelor mandibulare indeplineste dou& functii bine distincte intre le: functia de regulator al vietii sociale din interiorul coloniei si aceea Ge substan{a sexual atractiva in aer liber. Cind o mated chiar batrind este suspendata si, ridicata cu un balon Ia 15 m, dac& e in curs de ouat, poate — chiar dupa 5 minute — si fie puternic atractiva pentru trintori. Substanta sau feromonul, indiferent cum va fi denur pare pe corpul mteli dupa 3—4 zile’de la n fitatea sa creste pe masurii ce matca — dup imperecherile repetate — fa inceput s& depuné oud in cuib, Din acel moment, ea reprezinti in colonie factorul principal de reproducere si de coeziune a comunititii, Substanta este linsi de pe capul si corpul su de albinele ce o inconjoaré — de cele mai virstnice — cici cele i de a o hréni in permanent; ele aceasti substanta devenité astfel albin& din cel mai indepirtat col in gurd ‘iu, pind la ultima az astfel pre- grame. Dup: perechere gi la 3-4 s&ptit cele bitrine, epuizate, mai au numal 18,25 micrograme, ceea ce determina colonia si eliideascd botei de schimbare linistita a miteti. va de mated a primit mai mult lptigor, cu atit la maturi- tate ea va oferi albinelor ‘mai mare cantitate de substant ca so ling’ de pe corpul Aceasti substan{i hormonal foarte pers mesaj , de atractie fai de albinele coloni timp atrigitoare pentru trintori tn perioada roitului si este atit de persistent, ineft mirosul siu fl pistreaz un timp chiar cadavrul miteii. De aceea este bine si nu aruncati mitcile, ci s4 le pastrati intr-un borean is pentru a servi in unele imp: enti are un rol de Ea este in acelasi ‘nu 2board nici prejurdri adie& isi alege la Inceput cfteva albine care si depun’ ua dar din acestea se nase numai trintori ducind colonia Ia pieire. Daci insi stu- parul leagi eu o sirmulitd cadavrul unei miltci moarté de curind $i i suspend in intervalul dintre doi faguri albinele considerd cd au mated si nu clidese bot ca 88 poati depund oud in fagurii cuibului, Desigur aceasta poate fi de durat&, cici dupi un timp de 10—16 zile albinele vid ci s-au inselat. In schimb, stuparul poate pind atunci 14 si colonia si-si poatd regiisi echil yrul biologic, cot ") un merogeam ene egal eu a mia parte din gram. 42 Cind 0 colonie ramine pe neasteptate {ari mated, se produce o mare neliniste, 0 tulburare, o alarm. Albinele ineeteaz pentru un timp orice activitate de cules, de adunare a nectarului si preluerare a lui in miere gi cu att mai putin polen. Afar de doici care nu las puietul far: i celelalte se mobilizeazi in cutarea stupului, mai ales pe cel frontal, al isperare, de Dacd atunci matca ‘este satisfactie, 0 mingtie, o Incepute. repetat, auzit clar si uun api atent poate interveni s& o salveze . In acest scop el deschide stupul, afli matca Inghemuita de citeva zeci de albine, ghemulet pe care dacé fl aruncd intr-o farfurie eu api, albinele despresoara prizoniera pe care stuparul © spelii bine in api ca si piard mirosul de venin ce-l are pe corp, sl oferind-o in colivie, ea poate folosi la un stup orfan, Longevitatea mateli este o marcanté deosebire fat de albincle lucrdtoare. Ea poate tréi 3—4 ani, iar un mare erescitor de mitei din S.U.A. — ‘Smith — a finut 0 mated experimental pind la opt ani, fined fecunds. Interesant este la ea gi o particularitate deosebitl, de data aceasta de ordin psihie ; cea de vrajmasie crunti pind la moarte ce o are fat de rivalele care apar in stup sau care sint ined in botci, in stare nimfala. Se binuieste & aceasti rivalitate este generat de anumite glande aflate pe abdomenul lor. Cercetdtorii au acoperit abdomenul cu un lac si au extirpat unor mitci si glandele lor mandibulare generatoare de sub- stanje alarmani smi mai vrijmisit, cf au trilt pagnie; cind ei s-au ma s jasci abdomenul, vrajmigia a fost activa si lupta a inceput intre rivale; s-a tras deci concluzia ci pe abdomen exist care mai trebuie ined examinatA si care genereazi vréjmas Obisnuit, in astfel de inclestari fatale, moare matca virstnicé deoarece in afar de faptul c& puterile sale sint slabe fati de una tindrd care vrea si-i ia locul in colonie, vezica sa cu venin e de mult timp atrofiaté, Ins 7 nu_o oprese s4 ucida pe cele care si infige acul cu venin prin peretele de ceari a tiecirei botei, ucigind acolo pe aceste nevinovate, Apoi albinele completeazd rest peretele boteilor, scot afard cadavrele, le sug limfa, si avide de léptisor botel, matea tindra 43‘consumi cu icomie restul de hrand ce sti incé pe fundul boteilor, inc& neconsumat integral de matcile decedate. : Daca miteile manifest o atare inclinare la lupta contra rivalelor, care sint répuse cu Veninul acului, nici odati ele nu folosese acul contra \reunei albine, nici chiar cind albinele o atacd, si cu atit mai putin asupra omului care le fine in mind si se poarti cu ele far menajamenie. ‘Ar mai fi de limurit, pentru a termina acest mare capitol pri privese exclusiv intregul comu stu Giului nostra privind acest mare complex biologic care este colonia si fanume in lectia despre ,sexul cotoniet $i mediul siu uterin“. ‘Incheind cele expuse pind aici privitor Ia miitel, rezumim in eiteva cuvinte ce condifii trebuie si indeplineasca spre a fi considerati matca bund; s& depund oul eft mai multe in concordant eu sezonul, pentru maxima in pragul marelui cules ; dezvoltarea i ib, fara a lisa alveole goale nefolosite ; ‘mai tirzin in toamn’, pentru a pregéti tinere, care sé inlocuiasct isi bat fnclinare accentuatii la roft, stuparul avind grija si Mingind cuibul si punind la'dispozitia albinclor cliditoare fag cladit ; si abi un caracter blind; si nu fie prea sensibila la lun atune! eind stuparul deschide stupul si cerceteazi fagurii si si mu-si dea drumul de pe el, edaind undeva unde s-ar pfende, asa cum sint de pildé miiteile din rasa comund din Franfa. Bolile mitefi. Matca poate fi atacati de boli specifice, despre care trebuie si vorbim inainte de a epuiza acest important capitol privitor la mates si care se incheie cu moartea ei, Una din cele mai perieuloase boli despre care vom vorbi mai pe larg in eapitolul despre bolile albinelor este nosemoza, cauzaté de para~ Nosema apis Zander, care se cantoneazi in inveligul intestinului mijlociu, deci stomacul stu, cu grave tulburdiri intr-o masuri chiar mai mare decit atunci cind ataci lueritoarele, Matcile infestate experimental au trait cu 35750 mai putin decit miitcile martore, Din ce in ce elipsele sale de puiet din fagurii cuibului se tot micyoreazé pin’ cind colonia se epuizeazd, daci stuparul nu intervine la timp cu un tratament drastic pentru albine si prin schimbarea miteli. C. L. Farrar (S.U.A.) consider’ 4 inlocuirile linistite ale matcilor de c&tre albine au de multe ori la baz o infectie cu Nosema apis a mitcii in proportie de 80 %, iar pro- Guctia coloniei seade cu 24 %, Parazitul, atacind epitelful intestinului si ‘iculului gi uneori chiar tubuletele malpighiene ce reprezinté ri- nichii insectei si chiar ovarul ei, determin& pleirea miiteli daci nu se fau miisuri severe, pe care le vom descrie cu ocazia discutarii belilor albinelor. 4s Melanoza este cauzatd de ciuperca Melanosella mors apis, deci boal micotiet, sie cea mai periculoasi pentru sinatatea mateli, pirea alt data féré important, dar care in ultimii ani a devenit pri mejdioasa. Melanoza, ciupered din familia Dematiaceae, clasa Hypho- mycetes, atzcd inti albinele adulte, care se innegrese, si apoi trece La mated instalindu-se in aparatul reproducdtor ; ea se inmulteste prin spori si inmugurire terminal sau laterala, deci asexuati. Forma spo- rilor este rotunda si sint inghititi odatd cu laptisorul pe care il pri- meste matea de la albinele insolitoare, fixindu-se in tubulefele ovigene si in cele doud oviducte, care iau o culoare galben-inchis, Sporii sint transportati de albinele culegétoare ale in orgs rabil si — in’ consecinté — nici respirdtia, nici digestia si nici celelalte functii nu se mai fac normal. Matca, plerzindu-si puterile, pare paralizatd ; neputind si se {ind pe fagure, ea cade pe fundul stupului, unde find izolaté moare, ‘Tratament direct nu se poate aplica decit daca se mut stupina la un cules de nectar a mierea de mand aflaté in stup si care este tent, coloniei i se da 0 mated nowa, dupa ee s-au luat mis prin flambarea interioard a stupului si a accesoriilor I fagurilor care au fost cu miere de mand si topirea I Brauloza este o boali parazitar’ a mitcli datorita w Braula-cocca, care tot de albine este edusd in stup, unde in repede si mult, invadeazi in special mates. Este o diptera Braula, dupa diferite locuri unde sa ri in Asia, Parazitul are 0 culoare bran-roscat (© trompi pentru supt, pe care o i Jor sau mai cu zecile si genul in Europa gi in special posedind la partea bucali roduce in cavitatea bucali a patazitaté. Tn special pe mated, parazitii se acumuleaz’ consumi din hran&, tir ca matca si poati ‘fi indestulats. In consecinta, ea slibeste, oui din ce in ce mai putin, si daci apicultorul nu intervine, ea poate si piard. Piduchele care are 1a picioarele anterioare niste perigori fi regiunea bucali a miteli, care regurgiteszi brana din gust, din care se -ospat Ei sint observati ugor, clci tau! pe toarecele mitcii 4 de pe trintori se eantoneazi pe partea inferioaré a ‘ma pot fi inde- Partati de acolo. Matca poate fi sclipatii de acesti parazi muiat in miere de care ei se prind usor ; mai pot fi indepirtal fum de {igaré, matea flind introdusé intr-un tub de matea retrocedata coloniei sale poate fi respinsi di tutun, care chiar dack este dat si unor albine, ele tot o resping. De citiva’ ani tnsi a aparut un medicament bun care di reaultate bune in lupta contra braulozel : este fenotiazina ce se gaseste usor | veterinare. Substanta se prezinti sub formi de cristale cafenii-cenus fri miros, care se oxideazé in contact cu lumina si aerul. Se 6 grame de fenotiazin’ in pachetele mici de hirtie de ziar ; cind afurn’- 45torul are cirbuni de lemn bine incingl, pe acestia se agazi un pachetel se dau la primul stup 30 de puffituri ; apoi se trece la cel veein, dindu-se . Cum substanta inc fumeg’, operatia asupra celor doi stupi se repeti Deci, in total, ficeare familie primeste 50 de pufaituri, dup care urdinisul se inchide 10 minute. Cum inainte de aceasti operatie pe fundul stupului s-a intins un tar, péduchii ametiti cad pe acesta, iar mai ales dack ramele stupului sint putin mai distantate prin retragerea in preslabil a doud rame marginale. Se scoate apoi ziarul si se arde. Operatia se repetd astfel la toti stu atacati de paraziti, folosind cite 6 g substanti la fiecare doi stupi. Parazitul a avut ins& grij& ca si depunt inainte oud si larve sub c&picelele fagurilor cu miere, unde ele fac adevirate tunele de trecere si cu afumitorul, care are la virf un prelungitor, ca sti intre in urdinis, unde fumul nu le atacd. De aceea, apicultorul completeaza tratamen- descipicirea acestor faguri. Mierea cu ciptcelele respective se ise foloseste la ofet sau hidromel, Pentru a nu fi rmas larve fierbe, nedescoperite, este bine ca afumarea cu fenotiazin’ si se repete dup’ 7 zile in care timp larvele au ajuns la maturitate si pot deci fi ucise. Lupta contra acestor paraziti trebuie dusi cu toati seriozitatea, cici vehiculeaz’ si boala nosemoza. Prof, Carlo Vidano (Italia) recomandi 0 metod! batere a braulozei si anume descipécirea obligat miere in perioada de maxims dezvoltare a piduchilor it majoritatea acestora sint distrugi. Dintre bolile de care sufer’ miitcile, amintim si unele anomalii care apar in decursul Jor, asupra cirora stuparul nu poate inter- decit daci schimbA matea cu una normali, we viefuirea. Obignuit, abinele au inst griji jologica® de com- a fagurilor cu august. Astfel, relor, prin fnfundarea cu mu prin degenerarea spermatozoizilor etc. In toate aceste ocazii stuparul nu trebuie s4 ezite la sacrificarea mitcii afectate si inlocuirea ei cu una sindtoast, In primul rind se va ocupa de originea celor noi, ele se crese n col ind pe eft posibil inrudirile prea apropiate care au consecinte grave. © Machensen, (S. U. A.) crescind mitei din aceeasi Linie si deci strins Snrudite, a observat c& dupa opt generatt coloniile au fost desfiintate singure, 46 ‘Trebuie evitatd asezarea stupinei tn locuri umede, prea umbrite, deoarece un atare mediu cauzeazd adesea boli grave, care in primul rind ating matca, elementul cel mai sensibil din colonie, pentru c& este supusé la mari eforturi, Moartea miiteii Moartea matcii in afara de bolile descrise mai poate fi accidentala, adeseori cauzaté chiar de stupar, printr-o comportare neatenté sau brutal, cu ocazia cercetarii coloniei. Ea este foarte sensibili la lovituri, chiar dacd este numai usor rinité, albinele cladese curind botci de inlocuire linisti Ypuie si se lucteze cu cit mai putin fum, aga cum am mai spus si numai atunci cind ele sint iritate din anumite cauze si cind fn naturé timpul este furtunos si sint des- cind in stuping s-a iseat furtisag ete. In local fumu- Iu si se foloseasca un ppulverizator cu api fn jet fin si, pe elt este posibil, si se Iucreze sub cortul-umbrelé protectoare care nu numai ei ap de vint si burniff, dar nu ingiduie albinelor straine sii apard gi af intre in stupul deschis, In atari ocazii, matea, care este sensibilé la fum si zgomotele deschiderii capacului si podigorului, incepe si fugi pe fagusi cdutind si se ascunda, iar albinele véeind-o firt insotitoarele ci obis- nuite, 0 considera strdina ; este suficient ca una din cele batrine mai Dinuitoare s& 0 urmareasca, prinzind-o de un pieior sau si se arunce asupra el, c& deindats se formeaza in jurul sit un ghemulet de 6—10 albine care nu mai pot controla dact este mama lor sau 0 sirdind ; in special apasin yghesule mai intens cu atit mis- cdrile sale respirator Niciodat4 albinele nu o ucid implintind acul cu venin in corpul el; este posibil ca in invilmaseala iscatd, uncle si 0 ereadé 0 hoatd si 88 0 accidenteze direct. Tn schimb, acolo domini un miros persistent de venin care improseat si pe corpul el, fi provoaci moartea. De aceea, ind stuparul este sesizat ci matea coloniei este prinsi in ghemulet, sesizare ce o face auzind sunetele ce ea le scoate, 0 poate salva, fir a eluta sé o depresoare indepirtind albinele cu mia, ei aruned intregul Shemule} intr-o farfurie cu aps, Albinele, speriate de inec, o despre- soar de indat. Apa spal totodata veninul de pe ea si punind-o intr-o colivie automat, albinele o vor elibera dupa citeva ore, si poate si-si continue activitates, 7Daci a fost molestati prea mult in ghemulet, ea mai trieste putin timp, dar albinele dack vad ci ea nu mai elibereazi atfta substanté ca s& ajungi tuturor, clidese botci si o Inlocuiesc, dup ce nous mated a ineeput si depund oud. secre asemenes, refuzul mite de a plirdsi stupul odati eu roi fest, iit albinele. Ele se reintore atunci in stup pentru ca a doua zi sf iasd din nou in roi; dac& si de data aceasta ea refuz’, e ucisi prin ghemu- far colonia va roi a opta zi dup ce in stup a aparut 0 nou matci numeroasele botei de roire din care 0 setie de mite tinere isi asteapté rindul le eclozare. mt ‘greseali facut de stupar este aceea cind, scofind ramele din stup rnéru control, reazema ramele de peretele stupulul in loc si le ageze in ladifa portaliva cu capac. Puse rezemate afard lings peretele stupului, este posibil ca metea s& fie pe una din rame; ea trece neobservat pe perete si se riticeste definitiv cind rama este pusi la locul ei in stup. Reamintim si o alté gresalé ce poate duce la pierderea mateli — ‘atunci cind controlul métcii de pe ramele scoase nu se face deasupra stupului, ci in afara perimetrului acestuia, iar matca c&zind jos prin iarb& este sigur pierduld. Alte ori, speriati, poate sé-si ia zborul de pe fagurele pe care stuparul il tine in mind. In atare ocazie el pune repede ramele la loc, lask stupul deschis citeva minute, iar matea ciliiuzita de mitosul cunoscut al stupului ori intré pe urdinis, ori se asazi printre albinele aflate pe stupul deschis. ‘Accidentarea mitcilor poate surveni si la un transport al stupilor cu avioane supersonice, Mai mult chiar, au murit mitci chiar in stupii unej prisiici din directa apropiere a aeroportului Orli (Pranfa), datorita vibratillor puternice ale aerului si zgomotelor ereate la decolare, ‘TRINTORM. CASTA MASCULILOR FECUNDATORE Privind prin geamul stupului de observatie la un fagure de curind cladit, unul din tinerii apicultori observ cd nu toate alveolele sint egale. Un numir redus din ele erau mai mari, mai cu seama in partea de jos a fagurelui si ma intreabii care este cauza acestei abateri, — Oferind albinelor faguri artificiali pentru clidit ale efror baze alveolare imprimate in foile de ceard sint perfect uniforme cu funduri prizmatice rombotde, albinele cliditoare modific’ o parte din ele lér- gindu-le, De unde initial diametrul lor este de 5,42, ele ating 6,75 mm tn a foil de fagure artificial. In aceste alveole toare; ei misoaré in lungime 16 mm fati de 12 mm eft au lucra- toarele, iar greutatea lor este aproape dubli, cici un trintor cintireste 230 mg falé de 125 mg cit are o albin’. Trintorii difera deci A de lucriitoare ; stadiul lor de dezvoltare este de 24 de zile de stfel nimfele de sub cApicel au 0 supratata mai mare de respirajfe, necesitind 0 proportie mariti de oxigen care Pitrunde sub cipcele prin orificiile pe care acestea le au, La unele inele las cpcelului de trintor un orificiu median mérit, in acelasi seop. Privindu-i din punct de vedere anatomic — trintorii au doi ochi mari, bulbueati, cu vedere ager, cici numérul fatetelor oculare numird 13.000 deci mai’ mult ca dublu deett lueritoar’ © particularitate deosebiti a ochilor de trintor — dupa H. Rutiner — este o adaptare a vederii lor pentru lumina cerului si a’ zirii. cu Proportia mare a acestei lumini cu raze ultraviolete si albastre. Ochiul lor conjine in partea mediand si superioaré receptori nervosi exclusivi pentru aceste doua categorii, Receptorii pentru culorile verde si galben sint In numar mai redus decit la lucratoare, cici albinele culegitoare trebuie s& se orienteze in cdutarea florilor cu nectar si dupa diferitele culori pe care acestea le prezint’, pe cind trintorii au nevoie si recep- ioneze i sa observe cit mai repede posibil aparitia in zbor a orictrei mite! ce vine la imperechere, privind fn lumina cerului. 4nose 49privind locurile de adunare'‘a trintorilor complicit recunoagterii si atragerii mitcilor 31 Noile descoperi si mai mult. semnificatia procesul trintorilor. Se va vedea mai departe. ‘Trompa trintorulul este mai scurti nu poate si culeag cu ea le, cei trintorul se hraneste numai din depozitul de miere aflat in alveolele fagurelui sau primese un timp hran& direct din gust, dat de albinele doici, deci iarasi o problema de adaptare. ‘Antenele trintorului au o articulatie in plus fala de cele ale albinei lucrtoare, mirind astfel numarul plicujelor poroase la 37000 fafa de cele 6000 ale albinei, Cu acestea trintorul poate sesiza de la mari de- partiri mirosul matcilor iesite spre imperechere, lor se face in mare mas , inidturind. astfel pericolul consangviniaari, Tnveligul lor corporal este format din perigori de culoare inchi i particularitate deosebit suprafata ari 0 protein aseminatoare cu pie~ le sint activate de puternici muschi toracici, pentru a putea stribate in zbor dis tante mari pind la locurile lor de adunare, in vederea zborului nuptial al mateilor virgine, ce vin ,sd se prind’ in aceste hore® pe care ti torii’le aledituiese, fn locuri aproape totds organele sale se: pereche de testicule de culoare galber yeestea au dowd lungime de 1,5 mm us din dou’ membrane. Ye nutritive si corp gras, prec $1 6 sorie de colule pentru stimularea metabolis- mului. Flecare testicul este strabitut de 100 tu- bulete denumite testiole pline cu celule sexuale de dez turare“, spermatozoizii ajung maturi, si vor fi bine ad&pos ipermatozoizii’ au cap, colet si flagel. Cu acesta din urmé sperma- se pot migca. Lungimea lor variaza de la 240 la 775 milimicroni) tendinta si se fixeze cu capul in peret Din testiculi coboaré dowd canale defer capete, avind in schimb partea lor mijlocie mul mari, lungi de 6—7 mm, cu un diametra de 1,5 mm, compuse din celule glandulare care secreti ‘mucusul. Acesta este usor i la trintorii tineri, dar viscos la maturitate, El are iar dupa indepi Jandele mucoase reunite in partea lor i putin curbat, cu un diametra fe de un nerv ‘gros ce porneste i se aflé organul copulator compus din: bulb in forma de para, aza penisului care este baza endofalusului. El fare doud proeminente giunoase denumite ,,cornite* (pneumofize), cu in galben-portocaliu, ciptusite cu plici chitinoase, fn in- ului se afld o substan{ mucilaginoasi, ieazi sperma. Cind actul ‘apoi mucusul impreund cu epiteliul glandei mucoase. Sub presiunea aerului, invelisul pocneste cu un zgomot distinct, ‘Totul decurge asa cum vom ariita cind vom deserie zborul nuptial si actul sexual la capitolul ,,Colonie — imperecherea miteii ‘Numarul trintori colonie este normal de citeva sute si este firese si fie numai atitia, finind seamf ck ei triiese cel mult 58 zile, iar perioada lor de crestere in este mult prea scurt’ fats de numeroasele generatii de albine luerétoare pe care doicile le crese Incepind cite odata chiar din lunile reci ale sfirsitului de iarnt. Matea incepe tirziu s& depuni oud nefecundate de trintori, cam din a doua %) municront ~ a miloane paste dinte-un enferon,decadi a lui aprilie, De asemenea, vietuirea lor in stup este scurti, numai pind la mijlocul lui julie, cind’ albinele nu numai cd gisese putine Fesurse de nectar si polen, dar — mai ales — atunci si instinetul st fndemnarea lor spre roire'se stinge pentru perioada anului respectiv. Matea nu depune oui nefecundate in celulele mari, decit atunci cind albinele curstitoare curdja si sclivisese fiecare celulé in care matcs Grmeazé si depund oul. Cind cle nu vor s& crease’ trintori, lasi neouré- fate alveolcle largi iesite in calea méteii, iar ea le ocoleste si trece ma Xeparte depunind oud fecundate in alveolele mici, de Iucrdtoare. A« ‘vom lémuri mai departe cind vom vorbi despre cuibul color ‘rintorii sint partenogenetici, cAci ei provin din out nefecundate ') fiind fii numai ai mamei lor — ci n-au tat, asa cum vom vorbi despre ou si evolutia lui in capitolul ,,Albine lueritoare’ ‘Maturarea trintorilor dup eclozionare se face in primele 8—10 zile, ‘repaus complet la 0 temperaturd de 35°C. In primele 4 zile albi fe servese direct In gurd o secretie glandulara din gusa lor ; stind nele apoi i tineri incep s4 se hrimeascd singuri adunindu-se pe feguri tmirginasi, unde albinele culegatoare depun miere pe cale de maturare, Cei tineri’ consumé 4 mg pe ord. Cind ies in zbor in a 8-2 zi consumul se rea la 14 mg pentru 30 minute de zbor. Abia atunci sint maturi dar jned nu vieili, cdci maturarea sexual apare in a 15-a zi de la eclozionare. $i totusi virilitatea lor nu e totdeauna asigurati. Cercetitorul po- lonez Gontarski atribuie aceasti impotent sexuali faptului ci unele larve de trintor primese de la doici un lapt se adauga 0 substanté cristalina a cérui continut nu este dep! ccint’i, desi tofi ies in zborul horelor, nu au posibilitatea s& participe si el ‘asemenea, doicile le prepara o hrand spe- cial cu mult pole: dozarea acestuia este mai zgh Caracterele trintorilor sint cele mostenite de 1a mama lor, mult amplificate gi de cele ale albinelor doici di selectionate, chci, cresterea lor cere — ca si la cresterea mat colonii puternice, cu multe doici, cu mari rezerve de hh De lor faringiene, caracterele mamei lor comune. Viftorii P — sub influenta acestei hriniri ce influenjeazi celulele lor sexuale — transmit descendentilor doici deodaté cx cele ale mateii din care provin, Dupa trei zile de stadiu larvar, prepara pentru larvele de trintor o hrand speciald cu n a polen, plus o seeretie limpede a glandelor mandibulare dat in proportii mai mari decit cel dat larvelor de lucritoare ajuté le formarea spermatozoizilor ; doza redusi de polen daté larvelor de lucritoare, determina la viitoarele albine o castrare nutritivé a organului reproducitor, ele riminind cu ovare mici si fami posibilitate de im~ fle sint cele care transmit, prin al ota Sere RTECS Par aaa oosteek nckecndathy yao Mhelihe es de Stace), matte brouyeel ee erechere, dupi cum von trata la capi Hi metabolism” 7 Trebuie Insi si refinem, cH in afara de starea oului — fecundat sau nu— determinarea castelor, in colonia de albine o face 5i b Giferenfiat determin’ anumite schimbari in formarea organ! Jor, care se résfringe in special asupra organelor de reproduc ‘Zborul trintorilor are loc zilnic, intre orele calde, de pref ta 12—16, mai ales cind nu este vint decit slab. Cu cit aerul este mai senin cu ‘atit zborul este mai aprig. Ei nu zboord Ja intimplare, cl se adund In anumite locuri, luminiguri, poiene, ori o colina putin mai deasupra cireia se formeazi hore de atractic a méitellor virgine, hore cu tun diametru de 20—150 mm la care mateile vin pentru imperechere, In ‘mod obignuit acesie locuri sint din an in an aceleasi. Asemenea Jocuri de adunare a trintorilor au fost observate pentru prima oar cu vreo zece ani in urma de francezul Prost, si apol confir- .H. Rutiner. Curiozitatea acestui fenomen Colonie — alimentatie care pot atinge chiar 15 km, c&ci tot H. Rutiner gasit la aceasti enormA distan{A de zbor, in vreo colonie strain unde ei sint primiti fra opreliste. __Dupa cum am mai amintit, acestui autor fi aparyine constatarea cl ei adesea trec peste altitudinea maxima de 500 m. ervatiile sint foarte pretioase pentru cei care fac cresteri de asi puri, care trebuie si evite ca in jurul acestor marje, s& existe alte prisici cu trint ‘oferind acelor apicultori in mod gratuit mitei selectionate si trintori’ de acelasi soi, pentru. evitarea ‘intorilor in hore este obignuit de 12—18 ‘virgine o strdbat fulgerator pentru a m aceast zoni vore, in special deasupra prist wt pbstoose stupul ent rat ins In zona de abo a tintortr, ma tint aptrate de orice dugman, chet chiar acexte locuri de adunare, fie ef sint speriate de aumzetul lor de atgoal numerogilor tsidor! cave we sapustese anuyra 10 Zborusile lor in zon ave im primul vind rostul de compet atari de cel de apirare @ muti, Gel neviril cu greu.se por mentine info afl de frtccere, unde. cel mat ine, preg sexual asigurata, sintelgightont carsl spre marl act al dragostel, De care-l plstese pe'rind flecare, din cel 811 trintori ce 0 fecundeazacare mor in clipa imperecherli sau foarte curind, dup aceasté aprig’ Gorinja de posedare. In general Viata lor este scurta ; sint cercetitori care nu le acorda decit 28 de zile de la primul zbor de recunoagtere, iar cercetatorul sovietic Lavrehin spune cf in totul trdiese 54 de zile, dupa care ei ns trintori, putini la numéir, care eclodeaz toamna, in special in stu cu matci i traiese pind in primfvard flind ingdduiti atu de albine a cu eventuale matel ni ei unei matel la iesirea mai fi prezenfi atunei cind mitcile timpuril ie far imine nefecundate si ar deveni mate! ous de trintorl, Cine face crescitorie de matel timpurii este ol toamnei, stimulind serios eu substante proteice in sirop, s& puna in mijlo~ cul cuibului, in stupii de selectie, cite un fagure cu celule mari, tocmai al si eclodeze din primivara se — Dar trintorfi mai au ceva atributil in colonfe ? mi intreabi unl dintre tinerii apiculto: — Pirerile sint impirjite intre cercetatori ind parazitar din bunur — ceea ce nu poate fi adevarat, Inirginagi, S-a observat insi ci cel tineri, si care inc nu au ajuns la ma- furitate sexual’, fac schimb de hrand eu albinele culegttoare ce vin de afara cu gusile pline. Se binuieste ci ei primese in gusa lor incapitoare nectar pentru eliminarea apei din el. Dr. Ana Maurizio consider’ ci aceasia constituie chiar o sarcind id culesul este bogat, iar albinele prelucratoare nu mai dovedese s concentreze nectarul si sé-i transforme in miere, Coea ce pare a fi sigur, daca iau parte la aceast’ lucrare, este c& acestia eel mult elimin& apa din nectar, dar in nici un caz ntl pot prelucra in miere, cici ei nu posed& glande faringiene. In tot cazul, prezenja Jor in colonie satisface 0 necesttate de ordin natural pentru sti- mularea lucrdtoarelor, fe ne gi sterile, Intr-adevir, s-a observat c& desi ei consuma din str tia de miere a stup Fac o greseala stuparii care procede: ucigind asifelnimfele ce traiese acolo si isi asteaptd_eliberares. Aceasti operatic s-a dovedit oi este chiar ddunitoare, clci albinele elimi. ‘omorite sug limfa din corpul celor ucise, ceea ce le provoact witatea lor. Se banuieste de cercetitori o& aceste se- in ele substante glandulare din hrana dati de doict fe de cipicire dezvoltd oarecum sistemul reproducitor atrofiat al lucratoarelor, Operatia aceasta {ns se impune in stupinele unde se fac lucrari pentru cresteri de matci selectionate ; acolo nu numai ei nu se fm fasa, dar chiar se stimuleazi cresterea lor in coloniile recordiste, lésindu-se din toamn’ clte un fagure cu celule mari, aga cum 54 am spus ; pe acestia matcile fi insiminteaza, obfinind astfel trintori tim- purii din'cei cu calititi superioare. In schimb, in coloniile roitoare ei sint distrugi pentru a nu trasmite aceasti accentuati inclinare spre roit. fare nu Vrea ca in stupli lu si aibi trintori faguri artificiali montati pe intreaga supra- fata a ramei, cu sirme bine intinse in sens vertical si care nu se ondu- tatea albinelor ce-i cliidese, facind in aceste ondule celule mari de trinto: ‘Teintorii odata lor si nu-i mai sila maturitate sexual simt chemarea des . Fapt cert este ef chiar avind hrand In timpul imperecherilor ei intré firi oprelistea pazi urdinig care. lasi si Orta prin consagvinizare Heterospermia') este lege pentru comunitate gi cu cit va fi mai accentuatd, cu atit mirosul viltoarei mitei din stup va fi mai deosebit si distinct fati de mirosul coloniilor vecine, Prin faptul ci trintoril obig~ nuiese si zboare deparie si se adapostese in orice stup le iese in cale, se inldturd consangvinizarea ia. Aceast& ospitali- tate si numai lor, miri pregatiti cu grija, crescuji in larg, din belsug, cu tot de albine intre{in astfel 0 gloat numeroasf, numai pen- vole si se asigure fecundarea miteilor virgine, ce vin si prindé in. zburdalni anumite situat tare pot fi considerate de oam lume, sul are si partea lui de bine", Consumul de miere a 1000 frintori ge 750 g, plus alte 475 g de polen, dar albinele nu tin seamé de aceasti pagub’, cind Sst pot asigura imperecherea miteilor, ceea ce le geranteaza un viitor sigur. In schimb, acest alesi ai soartei, ce gusti din fiorul dragostei platese cu. propr! Jor viata Imbritisarea Gatitoare de moarte pentru. masculii fecundato dar care in schimb dau viata sutelor de mii de out din care se vor naste Ge-a lungul anilor albine luerdtoare, ce asigura belsugul si viefuirea colo- niel in veae. ‘Micelul trintorilor Cité vreme florile cimpiei si pAdurii ori ogoarele insmintate cu plante entomofile inei mai dau nectar si polen, prezenta masculilor fe-cundatori este duit, Pe de alt& parte si instinctul de reproductie al coloniei — roitul — s-a stins ; nu se mai manifest asa cum se arta din prima deeada a lul julie. Atunei si fenomenul de fotope- \d ziua Incepe si se scurteze si noaptea se Iungeste, influ- enfeazé si colonia, dindu-i de veste cA trebuie si se pregliteasci pentru Mlitorul Sezon al ‘toamnei si iernii, Ele incep a concentra mierea din faguril minginasi in spre cei centrali, facind coroane de miere cipic deasupra elipselor de puiet care se tot micsoreazi pe masurd ce no} se récese si se lungese. De asemenea, albinele prelucreazi polenul pasturd, acoperindu-l cu un strat izolator de miere si cApicindu-l. Matca mai are apoi pe la inceputul lui septembrie o perioada de rea ovarelor, pentru progitirea special ce trebuie si dea forma contingentele albinelor de iarnd, aga cum vom arita vorbi de iernare. acesti hulpavi nesitui infometarea, Ei inghesuindu-i prin col{urile stupului, je 0 garda care nu Je mai di pas si iasi fa strinsi in alveolele fagu- lor cu miere. Daci unii incearcl si se le grabeste_sfirsitul impingi afard di last s& cada din fnaltime. Apoi totul intra In ordine ; fiecare albing vitate, Aceasta trista inth 4 baza meli viet’, vorbind desigur de Datrini sau acolo unde roii din vai joemelile sélasului de ian’. Cind soarele primivaratic dezmorteste firea, cfnd boarea vintulut stup vestirea parfumati a primelor flori, in stup incepe si polenul si nectarul proaspit atit de activ, fneit matea, dup’ ce depune un timp in cuib numai oui fecundate, din care vor ecloza tinere lucratoare, albinele curititoare incep s& scliviseasci si o mic parte din alveolele mari, in care matea depune oud nefecundate, din care vor ecloza viitoril masculi fecundatori. iu, ind elipsele cu pulet din culb se tot 1argesc in diametru, jar matca depune 1060—1500—-2000 de oud in 24 de ore, albinele cli toare incep si schifeze miei potirase, viitoarele botci, care prin sint Insiminjate cu oud fecundate. Tn stup, inc de pe ta 15 aj fecundatori, gata pentru un nou ci farele albine lucrétoare un imbold de muncl activa. ‘au apucat sisi termine % Fotoperiogiom = ancamisl de react ale viejltoarelor tat de tangimes el et 2 sont ALBINELE LUCRATOARE. CASTA FEMELELOR NEFECUNDATE ineri apicultori, dupa ce ati cunoscut viata acelei femele care este matea coloniel, dup& ce stiti destul despre 7 fecundator’ — trintoril, vine rindul si toare ce se agit cu atita zor in stupii prisicli, elt si in acest stup de observatie ce constitule gi el o colonie in miniaturt Pe grupe, albinele {gi impart sarcinile temporare formind adevi- rate organe cu fun aseméniitoare cu cele ale unei albine pri- viti anatomic. Ele sterile, nefecundate, care in stadiul larvar au primit o anumi Problema De veacuri, came! In jurul lor s-au boluri serioase, Vraci entomologi si seriitori cu renume au preamiirit aceste gize avide de savoa- ee, duleeata si parfurnul mie si de pulberea aurie sau cu mozai- cul ce f) adincim “im inci nek desiegate ‘4 rispuns! De curind prof. uni ia: fe taine decit piramida iseh, cu_subteranele sal: mormintele ej, Descoperirea limb Tor de la Karl von Fri aptitudinilor de orientare departe de stup, cf aruneat asupra vietii din stup o luming mare, Poate totusi elucida problemele ce se pun intre re dintre indivizi si ciclul anual al coloniei § tatii din interior. Totul in albina melifer& este complex si simplu in acelasi timp! In ni © alta viefuitoare nu se realizeazi 0 intruchipare asa de perfect unitara, cu un fel de vial aga de inalt organizat ca la albini. Albina unest ea, cu toatd micimea ei, 0 sum de facultiti, care, afari de ea, se Tegi- see ici gi colo, la alte insecte, dar disparate. 87icultori —la tainele anatomice ale acestel jine felul sau de viati propriu, ea fiind in acelasi timp o simpla moleculd in vastul complex organic ce este colonia, Vom afla astfel caile cele mai directe, pentru ca in felul acesta cunos- tintele dobindite s% Va fie de folos pentru diversele aj Cunoastem c& viata unei albine porneste de inzestraté cu toate parti color de o seama cu ea; deel in aceasté celuld rezidé toate capacitatile de dezvoltare prin metamorfoz Tn oul micuf, in nucleul din mijlocul lui, se aflé in f pistrate_memor aceste benzi, ce formeazi bagajul ereditar cu toate caracterel chimice ete. Oul depus de capete putin mai sul jar cel opus ceVa mai gros; greutatea lui abia atinge a zecea parte dintr-un miligram ; el miisoari 1,71 mm si are un diametru de 0,3 mm. Ouale de primivara si toamna sint mai mari ; cele cind’matea depune 2000—3000 oud in 24 de ore, sint ceva |. Coaja lui denumita corion este de culoare albi-sidefie, format din corionind — substan{i asemAndtoare cu chitina din care este facut $i inveligul corporal al all 1 are pe suprafata sa desene hexagonale putin alu Sub coaja se giseste o membrana subt sub aceasta se afl c deocamdat4, nucleul pluteste. Tn ou sint acumulate toate aptit formatie a viitoarei insecte, care stau deocamdata in stare de somnolenti. Din punct de vedere chimie — dupi M, Prenant nentelor ce cuprinde celula-ou este foarte complex : pri 5 proteine care au un rol esential, precum i unele enzi apol alte sub- stanje indispensabile ca: grisimi, zaharuri, siruri, api.’ Toate acestea Iucreaza chimic uncle asupra altora si asupra elementelor constituente ale mediului fneonjurdtor, eft, gi totalul reactiilor care dau loc la mis- carea materiei ce caracterizeazi viata, In protoplasma se gisesc numerosi nucleoli si granule sau basto- nage ca: mitocondritle’), si multe vacuole 4), adesea sferice, afarii de de grlisime, griunciori de amidon ete, care Vatiazd dupa tipul eelulelor si cfteodata dupa starea lor. Toate aceste Git $i citoplasma fundamentala in care ele se scald, au compo- ‘Nucleul este totdesuna bogat in proteine ; mito- proteine ; vacuolele in apé. Ci oul este mare sau este cel al unui animal mic, ori e ou de stru; — oul cel mai mare din lume — ori este ou de mated sau ovul uman — misura este determinata de condifille de viafé in care este pus, pentru ca s4 ajung’ Ja urmi o fiinfé cu totul aseminiitoare speciei respective din care a nit, Porallexemplul dat mai sus cu celula-ou a strujulu éste foarte sugestiv. El este aga de mare pentru c& femela strufului nu-l cloceste, ci il ingroapa nisipul fierbinte al Saharei. Acolo nu se glseste apa necesari dezvol- De aceea Natura I-a ficut atit de mare, puitl de strut, atunci cind coaja oului se desface. citoplasma Inconjuratoare, eu in ele a Ja cel depus de mates stiug cum se formeazi ovulele in ovarul mat incepe si se formeze la baza de sus a ovs 32 de cromozomi, eu putin inainte de maturiza- rea lui si transformarea sa in ou, suferd un proces de divizare reduc- onal — denumité si reductie cromatica — care injumatateste numirul de cromozomi, Dec! ‘tuatie, ovulul nu mai are decit 16 cromo- zomi, Maturizindu-se ca ou complet, fheepe si coboare pe traiectul ovidue- tului spre vezica spermatic’, asa cum v-am explicat la mate, Ch in dreptul ei matea il fecundeazs sau m afla, tunel cind vom Vorbi de sequl coloniel i felul cum cule nu fecundate. Prin fecundarea oului spermatozoidul si irece mai departe spre vagin, el a numai cu zestrea i, e nefecundat, si 1a naste un trintor. jologica, oul fecundat, care are deci doud gar i, este denumit ou diploid. ta schimb cel rimas num: garnituré de 16 cromozomi — oul nefecundat, este denum! depus de mates intr-o alveoli a fagurelui din cui cu o substantl cleloasd, std timp de trel zile, adi ind clocit la o temperatura de 34 > inctustantAceastd cildura este fntrefinuti de albinele coloniel si ea ajuti la for marea embrionului. In ambele situafii fie c& oul este fecundat sau nu procesul embrio- nie este acelasi. Insd in oul cu spermatozoizi pe el se petree anumite manifestirl specifice oului fecundat si anume : spermatoz cali pe suprafaja lui cauté in grab si ajung’ la acel o denumit micropil pe unde numai unul din cet multi pitrunde, lsindu-si afaré coada (flagelul). De fapt prima parte a spermatozoidului care a pitruns in interiorul oului este insusi nucleul acestui element mascul, De indati orificiul se inchide cu o membrani izolant’, pentru ca activi- tatea de crestere si dezvoltare a embrionului s8-si urmeze firi ineetare cursul normal. Aceasti membrani izolanti indeplineste rolul de zdvor, tras la usa care era pind atunci deschisi ; ea se inchide indiferent dack t sau nu, depus de mated in alveole mari sau mici incepe din acel moment procesul de formare a embrio- ma de raze, fapt acestor accesori ce inconjoar , La un moment dat spermato: se contopeste, El aduce in citoplasina sa acele aptitudini functionale mos- tenite de Ja intorii care au fecundat matca. Ele se contopese cu aptitu- citoplasma ovulului cu care s-a unit for- in acel moment incepe stadiul embrionar pornind ul devine larva prin dega- care dureazi alte sase la cu corpul siu este clipicita in a alveola natali de cite mated. Sub capicel larva devine nimfa, deci incepe stadiul nimfal ce dureazé 12 zile in care au loc toate procesele de transformare morfologict, tn de a 21-a 2i de la depunerea oului in alveoli, apare o albir a cepe 0 viatl supust legilor stricte ale comunitat nefecundate, in care desigur nu mai intervin toate pro- eesele de impreunare, c&ci acolo lipseste elementul mascul care este sper- matozoidul, oul fiind haploid cu 16 eromozomi incepe procesul de mito- 2; apoi se petrece stadiul embrionar, larvar si in sfirsit nimfal, proces care dureazi 24 de zile de la depunerea oului pe fundul alveolei mari, cind apare un trintor deplin format, Oul fecuntlat sau nu, procesul de mitoza isi urmeazi acelasi curs : protoplasma — sau cum i se zice citoplasma — are rolul principal cdi Suporti toate modificirile ce apar si decurg, fie cd ele sint urma- rea unei descompuneri din care se naste energia, fie cf-si formeazi sub- stanfe noi din elementele care-i ies in cale si pe care le devori. Cercetitorii au urmérit cu microseopul acest proces de di a celulei-mame care se destisoari asa: ea se stranguleazi la mijloe 60 ale: fiecare parte isi ia material de creatie a doui celule n In acestea intra gi cele dou’ jumatiti ale fostului de'cromozoni care poarté zestrea invilmisealé a griunciorilor de cromafi se poto- leste foarte curind, clict ei se reunese, agezindu-se longitudinal in centru, sub formé de filamen cel cromozoni despre care v-am suportii genelor ereditatit. La alestuirea culici ADN ,marele arhitect purtitor al instructiunilor si informatiilor ereditare* prin codul sau cifrul genetic, asa cum este denumit de M. Prenant. inelor s-ar putea spune multe, Mi -numitele sterotipi ‘extraordinara §i ate acestea sint cu precizie exprimate datorita decodificare existent in celul Aceste fenomene, u: vi le mai aduceti aminte jie. Cei care vreti si r satisface pe de} coloniei au format in jurul fiecirei alveole din acei faguri cite un cere de propolis, ingustind deschiderea alveotelor, pind la diametrul celor de albine luerétoare, in care matea — dupf un control al dimensiunii lor cu ajutorul antenelor, gasindu-le destul de strimte, a depus in ele oud fecundate. In felul acesta albinele acelel colonii au gisit cea 1 soh inliture impasul care astiel ar fi dus colonia pieire, Albinele acelei colonii i ntirile pistrate® in bagajul idind plici de propo! feri cuibul de curenti periculosi sau de difer adunate cu trudi. Construind inelul din propolis tn ji a putea depune ous fecundate, rul @ intrat in normal, matica de fecundate din care trebuie si se’nasc&albi Intr-o comunitate ca cea a coloniei tre ele contribuie intregul ei, Intimplari de ace: find transmis generatiilor urmitoare, Nu degeaba savantul german F. Rutiner s-a angajat pe aceasti cale calificind unele albine drept Proaste, pe cele care nu fac anumite Iucrdri asa cum trebuie, ceea ce ‘at perimetrul lor data aceasta oud 612 duce 1a concluzia ci unele din ele pot fi mai destepte si gasese In acest bagaj ereditar solufii bune ca sa ias dintr-un impas si le ajuté la nevoie. Mutatille sint Tenomene genetice cu un rol foarte important in evo- lutia viefultoarelor in general. De Ia ow Ja albina maturi 72 de ore de la depunerea oul se produc o serie de modifi Pozitia lui in alveola rimine aceeasi — usor inclinata si nu culeaté cum se spunea alti dati. In acest timp — dupa cercetatorul Melampy — oul pierde din greutatea sa initiala care a fost de 0,12 it pi 0,009 mg, dev observa asezarea ‘izate formind blastoderma, timp nl materia nutri- tiva, riminind din ea doar citeva granule. Procesul de formare — indiferent dac& oul a fost sau nu fecundat — incepe de Ia capatul mai in ciu, care e stomacul embrionului subtire, Totodati apar ct meaz& corpul gras, or 1 nervos deocamdata apare ca un sinjuley cu prelungirea cordonului abdominal ; se observa vagi inceputuri de organe sexuale femele sau mascule, dupa ‘cum oul a fost fecundat sau nu, Din mezoderma apar saci aerieni ai sistemului respirator, vezica rectala si inima, Usoare migcari, determinate de toate aceste transformiri, dovedesc o foarte redusi activitate em- brionari. alveolele unus fagure | celor 72 de ore de la depunerea oului, mi oului devin m: embrionul de sub’ Larva apare ca un mic viermug ce exterioari prin a consuma ceea ce afl in fundul alveolei, depus de doici, e&ci rezervele oului au fost consumate anterior in intregime de embrion, oprindu-si din ea o insemn: Incepindu-si viata sa yr txintor, primind o hrand cu alte componente pentru ci maturitate s& fie’ apt s& fecundeze 0 mated, daci i se va ivi aceastt fe- rieitt ocazie, Deci hrana este pornind de Ia acest stadiu, larvele vor face parte aste diferite. ea de larvi, deriv de la cuvintul latinese care inseamna spresie care inseamnd f r céci larva acolo sub actiu in substante de cre i ce se destace din cogja oului inoati in masa lpti- Ea, la ineept, n-are pici di, de culoare alba, misurind 1,66 mm cu organe sub forma de'mugurasi. Capul e cao capsulé tare, format “ituit dintr-un sirag de 13 segmente ce larva face miselri de a infndu-si gura deschis ca si oat inghiti ceea e ie ar fi trim, 63provocat de un hormon Acesta este procesul denumit ,.népir 7 denumi de coreelatonl ectysom, selzetat de glandele torecice pe perloada nipirisilor repatate, tn melamorfosd iniervine 9l-un al d ‘Ganda alles inapol eorpora’allaca', Fenomenul nipirlii are loe la. anuoite pein data dupa 12 ore de la aparitia lave, cea de a. dows dupt al Bo de on Go Ge ore Sar @ patra Is 78 de ore, aceste nagivir Gureara 20 de minute. Pe fegummentel eutcalar larva 2 iNprefbi tise Pgmente ca nipte sping Flapinditi in-mod neregulat, : mdetd considera cf servese.plapinde eae Gintact ou exlerorul, Gar si pentru ca colcsla sf nu se st eu peretialveo Ginniod sf apar alte ongane sensoriaie, Larva cress vimitor de repede, pe velape, os pe misurd ce in compl siu'se formeagi nol organe de Fleuire, cu 0 aia structurs, De pilda testicull de wsintor spar iimele tel ore dupa lesirealarvei format, fv dezvoliai repede incit este dep| din oud fecundate, deci care au in ziua a cincea de stadi ale larvelor destinate a fi albine lucratoare, se redue ca numar tn mod treptat, prin procesul de reduetie cromaticl, Incit fn stadiul urmator — cel nim! ramin in numér de 4—8 ovaridle : pe cind larvele destinate s& devini yumdrul lor rémine intact. Organismul larvei este aleituit din glicogen — substanté de rezerva in proportie de 30% pentru cele lucratoare si 25% pentru larvele trintor; de si azot (in corpul gr: lint 25%. Dupf ce au trecut noua matea a depus oul respectiv in alveola natela din care urmeazii s& apard o viitoare lucritoare; opt zile viitoare mated, sau 11—12 zile pentru un trintor, albinele co- loniei capacese alveo! “apicelele se e. Pe suprafata cApicelul 580% ceard, 2%/p polen si 40% substante se observa i pe unde lar- de sub cipacel respira, aspirind oxi- genul din aerul stupulul. Cépicelul larvei de trintor, ca si cel al boteii de mated, este bombat, prezentind deci o suprafati’ mai mare fa} de cel al larvelor de lucritoare, Ceara pentru aceasti operatie este pus 1s nivelul superior al alveolelor de citre albinele cerese, in primele zile ind apare embriontl Sub cipicele, larvele de trintori si de Juerdtoare se alungese in ndu-se de-a lungul axelor acestora incepe viata sa printr-un somn adine ce dureazi cinct intregul organism sufere o adinci prefacere. Corpul tot segmentar, se imparte in trei parti :pul, toracele $i abdomenul, Aparatul bucal isi ia forma defi- nitiva ; picioarele care pind atunci erau simple rudimente, se alungese ; 64 aripile deja formate, stau deocamdat ea niste foife mototolite. Pentru aceasté opera de resiructura de 0 abundenta alimen- tatie cu substanje protelce, singurele care stimuleazi eresterea gi for Cum insa ea este capacita si nu poate primi niei un face apel la insemnta rezerv corporala acumulaté in corpul gras, aflata in cavitatea pericardic’, Acolo — dup& cum am. spus — s-a inceput opera de acumulare a proteinelor $i grisimilor ined din stadiul embrionar dar mai ales in stadiul larvar. Intr-adevar, histologii au gasit ci in cele 12 zile de la c&picirea alveolelor natale — deci In stadi fal — se desfagoara toate proce- sele morfologice ale onganismului, procese de resorbtie, de histolizd deci de disparifie a unor organe care nu mai sint de folos, dar in schimb incepe procesul de histogenezd, deci de formare a unor noi celule, vezi- cule germinale de imago — adic ultima forma a nimfelor, gata ca albine mature cind pardsese alveolele natale, Aceste noi organe apar in anatomia interioara a nimfelor. De pi Ig larve era compus numai insemnata pierdere epicirii ei, datoritd consu- Sturtewant'au constatat c& r, ele pierd cite 20 mg din re, numai dupi 24 de ore ele atale ca albine intregi prima zi, dupa greutate, De unde aveau 160 mg la cintéreau 124 mg, iar la pairisirea alveol abia cintareau 105,9 mg. Creierul in aceste 12 zile de stadiu nimfal s-a dezvoltat_volu fart ca celulele inifiale din formatia embrionard cu neuronii sai ini ‘8a se mai inmulfeascd, Aripile se desfac din mototoleala lor, iar pi- cioarele se desivirsesc. Totodata se desavirsesc ochii compusi, iar la mate? intori, glandele de reproducere se completeazs, fe aceste prefaceri In stadiul nimfal se datoreazi unei alimen- tatii diferenfiate a nimfelor celor trei caste: — iar eclozionarea lor are loc la mated dupa 16 zile de la depunerea oului fecundat in inceputu- rile de botei de potirase, dup 21 de zile pentru albina lucra- ‘toare si dupi 24 zile pentru trintori, Anatomia exterioars a albinei Iucrdtoare — Si acum — tineri apicultori — dupa ce am vazut de unde si cum porneste dezvoltarea albinei pind la maturitate, si ne indreptim Gin nou spre stupul de observatie spre a studia infétisarea extern a albinelor, In acest scop, vom deschide stupul, vom peria un numir mie de albine Intr-o farfurie cu alcool medicinal, tn care ele in lleva secund muri. Expunem aceste albine la soare, pe acoperisul unui stup, dup citeva minute cind cadavrele se zvintA si luam fiecare cite’ 0 , pentru a o studia direct. s-ose aTat& cum se prezinté o albind: misoaré 12 mm lungime si cintd~ reste 125 mg. Are trei pirfi principale; eapul, toracele si abdomenul, Caput cu antenele, ochii si gura cu mandibulele ei. Apot toracele cu membrele de locomotie legate de el: dou’ perechi de arip| membra- noase si trei perechi de picioare. In sfirsit, abdomenul este format din segmente agezate ca figlele pe acoperigul unei case, cu margini unele sub altele, legate cu membrane extensibile. despre care vom vorbi ceva mai departe la anatomia intern a albinei. Antenele, dou la numér, sint formate din 12 articulatii, pe cind Inceput un dimorfism sexual *) deocamdata privitor la lafii ce formeazi antena insectel. Antenele sint ase- zeste, antenele find organul speci ‘Acesta pi- eroasele o} i, pori, aflate pe cea de-a dota, mai mic’, este pedicelul. Pe aceasta se afla organul sen sorial c&ruia i'se atribuie deocamdat& simful auzulud insectel. El a fost descoperit de cercetitorul Johnston, Dupi unii cercetitori célulele sen- agezati pe pi- percepute de un sistem de particularitati pentru c& unii corzi. ‘Am insistat ‘mai apicultori sustin c& albina ar fi surda, ceea ce nu este A treia parte a antenei, flagelul este format din natoare cu Je dou’, La capétul fiecdrei articulatii sint foarte nu- se referd la vorbirea prin sunete observati de von Frisch, Precum gi la pereeperea tactila cu care — dupa cercet&torul I. Zaleschi, albinele percep chiar forma obiectelor, dupa miros. Tot 1a antene sint celule sensoniale care percep gradele de umidi- tate, de temperatur’, elt si coeficientul i de carbon din inte- riorul stupului, La cele dou’ parti laterale ale capului se vid doi ochi mari com- Pusi, precum gi trei oceli plasati pe frunte; dupa von Frisch cei mari Sint alestuiti din 5000 fatete microscopice denumite omatidi ce au 9 Dimorfion = existenta ta acceagt specie a dout forme spectice ditinte, 66 forma hexagonal, Matca are fn jurul a 3500 fafete, in schimb trintorul are 8 000, Dimensiunea fiecirei omatidii este de doi microni. Fiecare din ele nu di 0 imagine total a obiectului privit, ci nu- mai cite un punct al acelei imagini, Cum fiecare din falete este orien- fati ugor in directie diferitt, ansamblul lor echivaleazé cu un ochi complet, iar mile de puncte capteazii in acest fel un mozaic, care res- inea integral ochiului Ochiul cu fatetele ui — spune prof, M. Lindauer — este un aparat de misurat wtermediul cirora poate fi determinat& pozitia soarel citatea de a calcula cu precizie orientarea fata de soare strabatut de astru atit ziua cit si noaptea ; aceasté capacitate nascuté ; in acelasi timp albinele pot cunoaste diferentele regionale si sezoniere in parcursul soarelui' culoarea rosie dar este sensibil la albastru, ultraviolet, galbi violet si purpuriu, De aceea este bine ca scin- durica de zbor a fiectrui’ stup si fie vopsitd variat faji de culoarea stu pului si tot aga Jos a peretelui frontal al acestuia. — albina adund imaginea ne- cind insecta isi spo- reste vizi Zitatea Inconjuritoare. Alfi observatori atribuie ocelilor un rol si mai important in capacitatea lor de orientare si misurare. Este ins’ gresiti presupunerea cé prin intermediul ocelilor albinele ar vedea in interiorul stupul Studiind mai departe capul albinei observa gitul — denumit i pul se leagi de torace printr-o articulatie ‘Astfel, organele din cavitatea cranian& se afl in orificiu pentagonal denumit foramen. Gura albinei se aflé in partea de jos a capulu{ purtind doud man- ornoase, Ea posed organe ale aparatului bucal legate de cel pe care-l vom deserie curind. este situat intre cap si abdom eu perigo re retin polenul cind albinele cercetes it de aproape cu o lupa, se distinge cA este compus din patru inele chitinoase, bine sudate intre ele ; fiecare din primele trei inele au pe margini cite o stigma respiratorie in ambele deci in total sase stigme. Primul inel toracie denumit protorax articulate pe el prima pereche — cea anterioari — a picioarelor. care este cel mai lat dintre ele — mezotorax sint articulate picioarele mi perechea de ari arele posterioare si perechea de aripi mici sint articulate pe cel de-al treilea inel toracie, denumit metatorax, In sfirsit cel de-al patrulea epitoraz face legatura toracelui cu abdomenul ; IA $i centrul de echilibru al corpului albinei jcatuite din noua articulatii, unele mai lungi, 67si trochanterul ; apoi urmeazi alte trei articulatii mai lungi rul, tibia si metatarsul in sfirgit labufele avind un lant de pal art formeazi tarsul ; acesta se termina cu doud ghiare ce-i servese albinei SA se poaté agita de peretii stupului sau pe orice suprafaii mai yerunfuroasi, Cind albina este nevoiti si circule pe suprafete lucii, viscos, ce-I ajuta insecte si se poata ‘Toate picioarele albinei au pe cle niste mbricdmintea ei piroas. Cu cele de la pi eoolteazi polenul, din anteréle deschise ale florilor, iar ett periuy suri{A suprafata ochilor si antenele. In special pentru antene al nosed intre tibia si metatars o articulatie ca un fel de cleste ce are 9e margini periufe. Cum antenele trebuie si fie totdeauna perfect curd- ate, pentru a putea sesiza minosul florilor, albina introduce antena ntre periutele acestui cleste curdtindu-le de praf sau pulberea polenului. Pentru a vedea cum recolteazi albina polenul stringindu-l in ogulefele picioarelor posterioare, si urmirim aceasta lucrare pe supra- aja florii-soarelui, ce 0 avem in prisaci, Priviti picioarele posterioare ; prima articulatie sta in pozifia ori- ontalé — este femurul; tibia si metatarsul au_o pozi tical’. Pe ibie se vede o scobituré pe partea sa exterioara, ca un fel de jgheab, niirginit de niste peri tari ca niste fepuse ale unui car cu snopi, Aceastd njghebare formeazi cosuleful. In interioral lui albinele string polentl. Metatarsul de la aceste picioare este o articulatie foarte dezvoltati, ca ) bia aproape dreptunghiularé, In partea exterioard a fieckrui meta ars, care acolo este putin bombati, se vid zece rinduri orizontale de erigori. Sint periile cu care albina gi curaté polenul de pe supratata orpului ef, introducindu-l in cosuletejele tibiel. Albina se servesie de jciorul drept ca si umple cosuletul de la piciorul sting, si apot invers, cel sting umple cosuleful piciorului drept, La inchierea dintre tibie si metatars se mai observ un iesind ca m cleste; cind cele dou articulatii se departeaz’, clestigorul acesta ® apropie, El este cao pensii co serveste albinei si prind’ eu el sol- igorit de ceard, cind ei apar intre inelele abdominale ale albinei cind ecreteazi ceara, de polen a cosulefelor dusi in stup este desclircat pe rind, du-se de pintenii aflati la picioarele mijlo. “ Aripile albinel, o peredhe mare si alti pereche scurtd. Acestea din ‘ma stau adiipostite sub cele mari, atunei cind insecta este in repaos. le sint ine cu aer, peste igori_mferoseopici. farginile aripelor mici au 16—27 cirlige, Cind albina vrea si zboare, ligele se prind tntr-un jgheab aflat pe marginea aripilor mari, astfel icit ambele perechi formeazi o unici supratati de zbor; suprafata tal a acestui plan este de 45—54 mm? care atunci cind albina se fl4 in zbor bat cu diferite freevente in raport de sezon. In toamnd 8 cind culesul este foarte slab frecventa bit ste domoalé, iar in vard ind la 24 Hz!) pe secunda fn minus eu 20%, Inckreditura de polen pe care albina o poate duce in zbor este de 1,27—2,35 mg. — Dar, interveni unul din cursanti — vid pe seindura de zbor albine care bat din aripi, fra si zboare! Ce sareind indeplinese si de ce nu se inaltf in aer ? le si actioneze separ: nu se mai pot ridica in aer, Albina se fixeazi solid cu suprafaja scindu cum actioneaza colonie rolul social al grupului Abdomenul este cea de a anatomia exterioara a albinei. El este mediul unui cordon denumit petiol, se strecoara din torace in abdomen o serie de ganglioni ner sirati ca margelele pe o aff. Tot pe acolo trece si o pante a sistemului circulator si cel traheal ce serveste sistemul respirator al albinei si cel digestiv. Abdomenul este compus din sapte segmente chitinoase translucide, colorate diferit de la rasi la rasi, Dintre ele numai sase sint vizibile, Ele se contract si se dilaté ca o armonici, find legat membrane increjite ce ingiduie abdomenului si se dilate Fenomenul are loe ci albina absoarbe apa sa ituzele pe de zbor, avind astfel 0 mai mare stabilitate. Felul wi_o vom explica cind vom anita le latoar ima parte ce completeazi st de torace prin inter- incarea gusa cu nectar. ale segmentelor sint denumite tergite, iar cele patru sternite ecoper’ patru perechi de glande ceara, Ble au o culoare brun-i te ii de ceard, cind glandele ‘Yor secreta, Despre cle vom trata mai pe larg in capitolul lonia : formarea scheletul pe partile laterale cite sase stigme cum ele lucreazé il vom descrie Ia aparatul respi- Indoind usor abdomenul al studiul nostra, emana eter comunicare la exterior intre albinele aceleiasi colonii. In sfirgit, chiar in virful abdomenului albina are arma sa de atac si de apirare : acul cu venin, Descrierea lui o vom face mai departe la sistemul glandular. sacrificate in alcool pentru } aceea este glanda odoranti, ‘atrgitoare, ser’ 9 Ma = nom! — unitate de freevenys pe secundl 69Anatomia intern a albinei Pentru a deslugi mai bine, acest capitol — cel mai important din snatomnia insectel, si privim figura 11. Aparutul digestio expune mai pe scurt, cici expl Is mai dezvoltate le ve-ti primi cind vom ajunge si vorbim despre nutritie a wm, fn. cea de-a doua parte & referitor la capitolul ,colonie*. Aparatul digestiv euprinde, — ordine — aparatul ducal; apoi stomacul albinei denumit mijlociu; la extremitatea posterioari a acestuia se aflé sfine- terul, un mugchi rotund care se des- intestinul subfire. chide reflex. in In preajma acestui “oa GShalionat nervos voracle ‘masa hemolimfi (ingele albinel) existi 0 serie de canale malpighiene fe constituie aparatul de filtrare, de distilare, de purificare si excrefie. fn continuarea intestinului subtire se afld infestinul gros care este de dururi alimentare impreund cu punga rectala, care se ter anal ‘pe fieeare din aceste elemente ale aparatului digestiv cu funcliile ce le indeplines "‘Aparatul Ducal al albinei este adaptat pentru supt gi lins. Gura ‘este 0 deschidere in regiunea superioara a laringelui, avind 0 muscula- fura puternicé de contractare cu scopul de a indruma mai departe hrana absorbita. In partea a @ gurii se afl buza superioard care nu se poate observa distis d mascati de o increfituré tegumentard, Tn ambele parti ale gu oui mandibule comnoase, puternice, care-{ Servese albinei la multe lucréri : apuct ca un cleste inveligul anteneloz ‘ prinde si transporté afaré. toate albinele stréine care tind si pitrund’ in interior ; mesteci so Gatorité celor dowd perechi de mugchi puternici : unii adductori abductor’). ele au_o suprafa| ial neteda, prelucreazi cu ele intind uniform ca o mistrie pe suprafaja peretilor stu- deask si F i peretii stupului. interioari mandibulele au o scobitura in care devarsi o fn jurul acestei scobituri se afli o coroani de nigte dinti, ce ajutd la masticatia*) polenulu. lor gi in’ partea lor interioard se deschide canalul glandelor mandibulare. In partea de jos a gurii se afl trompa uns permanent cu secreti glandei postgenali aflati la baza limbii, Lungimea trompei impreut cu limba variazd de la 6 la 7 mm dupi rasa din care albinele fac p: ‘acorda lungimii limbii mare important, cei sint multe jinele cu trompa scurt4 nu pot absorbi nectarul, In stare de repaos albina fine limba strinsi sub birbie, dar cind are de ebsorbit un lichid — apd, nectar, sirop ete. — toate partie ce formeazi trompa — adic palpele labiale — se adun& si formeaz4 un tub aspirator In care limba lucreaz& ca pistonul unei pom Pitrunde prin aceste parti componente, apoi in gus. mult poroasi, limba cu_ per! virful ei, refine 1. Muschi, fn numar de patru tetractori, se contracta saul se alungesc ; tea bucald se devarsi secretiile mai multor glande, secre{ii ja le scoate dupa cerinjele de moment gi in doze precis mugen cze_anropie,un_membeu, de peportionate, Astfel, glandele foringiene seccetd Iptigorul ; mat tiraiu He produc ensime} ia fel glandele thancibulare, salivare, toracice Post ‘ora limuri la eapitolal De asemenea, in trompa organele de gust, formate din placute pore j.pe palpi $i sub buza A se afl mi care ajuta distingerea gustului hranei, Dinspre fundul gurii porneste faringele, care are la bazi o plack pe care se revarsi secrejia glandelor faringiene, Faringele are muschi de largire si contractare, pentru a putea aspira si propulsa din cavitatea bueali alimentele ce tree prin el spre esofag. Acesta este un tub lu subfire, elastic, ce trece prin gituitura denumiti cerviz dintre cap torace, strabate gi pefiolul dintre torace si abdomen, deversind hrana ingerata in gus. $a, organ extensibil de culoare argint principal la transformarea nect albina o consumé treptat, aceea ea este denumiti stomacul social al coloniei, Intr-adevér, nu depoziteaz’ miere in gus numai pentru nevoile sale de hrinire, ci ea face schi de ha nitate. De asemenea, cind roiul pleaci din stup, gusile miere, pe care o vor consuma la confectionarea faguri ‘© mica supapa separ gusa de siomac, denumit gi intestinul mijloch al albinei, lisind s& treacd catiile all toriti_acestui iscusit meear suourile digestive. Un rol de seami al gusif este si acela de instmijare cu lacto- fermenti ai graunciorilor de polen, pe care-i transformé in pisturd necesari pentru consumul de {arn& al colonic Capacitates riazd de la rasi la rasa, de la 50 la 75 mm?, In rare ocazii umple guga pind la refuz; in felul acesta ea zboara eu grou Obignuit ea transporté spre stup 40—50 mg nectar la un zbor. Pere! ai gusii sint extensibili $i formeazi cute. Cu ajutorul muschilor, prin contractare, nectarul din gus. este resat ca si iasi din now prin esofag in cavitatea bucald, Operatia de igurgitare si regurgitare repetindu-se de citeva ori, nectarului i se globeazd secretii glandulare de genul invertazei, care contribuie la wansformarea in miere. Vom reveni pe lang asupra acestei probleme in capitol hharana eit, Gusa mai are Incl un alt rol emnat : depozitarea apei. Cind temperatura din interior prea ridicati find peste normalul de 35—36°C, unele albine specializate vars din continutul gusii 0 oarecare cangitate de api, pe care 0 scot pe limba si o réspindese pe suprafata fagurilor. Acolo, apa se evapora si récoreste microclima stupului, in raport de nevoia de umiditate a cuibului, 72 Urmirind trafectul aparatului digestiv, dup gus, gasim proven- tricolul, dispozitiv care rejine griunciorii "de polen din’ mierea abla transformata din nectar. Intr-adevar, graunciorii de polen care patrund in gusa in vederea alimentafiei albinei cu substante proteice, substanie de creatie si de reparalii organice, nu rimin acolo, nici nu trebu: depusi In alveolele din 1 fost Iuati, ci sint trecuti din guy stomac, prin proventricolul se prezinti cao cups inch partea dinspre gusd are o supap’ mult dilatata fa de lumenul'tubul apa este format din patru ghiulare, cu margini chitinizate ale ciror virfuri se i centrul supa find o forma aseminitoare 4 este alcaty in fibre musculare agezate gusa se contractd, se amestecd continutul prelucrat si incdreat ‘eu seeretiile glandulare Acesta din urma insi este retinut de perisor find adunat ca ghemotoace in nigte buzund- rele ale valvelor, unde ramine cel putin 12 ore, Acolo el este supus unei actiuni de degrada Neectarul sau apa tree prin proventricol farii oprire si se varsé in intestinul mijlociu. In schimb polenul este dizolvat parfial cu ajutorul secrefillor glanlelor mandibular incepind cu stratul sdu graésos denumit poleind, ce acoperd partea exterioara a wr depolen, Numai in felul’acesta, graunciorii de polen {ara r protector, trec mai departe ca bol alimentar!) in stomac, prin capiitul opus al ‘proventriculului, care acolo are forma unui tu bulet indoit in unghi drept. El st4 in’suspensie in lumenul stomacului Astfel polenul pe fi digerat de su digestive, nu se mai poate inapoia din gus sau in cavitalea bucali; in schimb ‘care este ate fi regurgitat’. mijlociu® are un mare rol In digerarea urile digestive si enzimele pitrund in el prin pori, dizol ine de spori ai nosemei apis, parazit periculos ce-si are Jocul de predilectie in intestinele albinei, In stomae se h mare. Albina o face eu glandelor pe care il vom des Stomacul are o forma ‘sale care se contract ritmic datoriti muschilor longi- transversali si oblici, cu celule striate intre care se giseste un \junctiv care le uneste, 4) Bot elimentae — cocot 3— Dar cum se face si ce este digestia la albine ? mi intreaba un tinar apicultor. =" Digestia inseamni reducerea si dizolvarea alimentelor ingerate de albini, transformindu-le din substante complexe in substante simple care trebuie s4 intre permanent in compozitia organismului, actiune care se face cu ajutorul unor fermenti sau enzime asupra cérora vom insista mai departe la capitolul ,,sistemul glandular al albinei*, In felul facesta ele sint lichefiate cu ajutorul secretiilor glandulare formind Sueul nutritiv sau digestiv, Incit sub aceasti forma el poate trece usor prin peretii intestinului si intra in circuitul sanguin al insectei. Partile hedigerate sint elimnate. Chair si mierea consumata las un procent de 2/o reziduuri nedigerabile din substanfa uscaté sau 7,6% din cea umeda. ‘Sucul nutritiv — dup’ von Frisch — se realizeazi cu ajutorul apei ce 0 contine alimentele sau cu cea adusa in stup de albinele cra in raport de felul toare de api. Ea este addugaté dupa necesititi alimentului, Apoi albinele mai intervin cu secre ale glandelor din cavitatea bueala, din gus’ si stom: serie de procese fermentative, de’ accelerare a rei degradare a alimentelor brute, de fel cum chimistii utilizeazd catalizato Cercetitorii au gisit oi in timpul organismul creeazi din substan{ele simpl proteine animale si griisimi, care contribuie la constructia organismului albinel Felul cum hrana va fi folositii o vom Mmuri in partea a doua a lui nosiru, cind vom trata nutrifia si metabolismul coloniei de igestiei sub actiunea enzimelor, ‘din nou, substante complexe : intretinerea studi albine, Tntregul proces al digestiei uzeazi epiteliul, adic& altfel cptuseala stomacului, care insi se regenereazA prin ea insisi adevar, epiteliul care’ este compus din eripte In forma de un inspre' margini o zon de regenerare, cu celule care, prin di ereeazi altele noi, inlocuindu-le pe cele uzate. Regenerarea lo poate face numai cind albina consuma hran cu proteine, adi are, BL for- r digestive si Aceasta, dupa I, Husi care au piitruns in stomac ca 0 pungi ce inveleste alimentele a acestuia In pa membrana peritrofic& se_rupe repetat si este climinaté odaté cu resturile alimentare, dar se reface repede o alta’ membrani, de 4—6 ori in 24 de ore. Stomacul cu glendele sale secretorii posed totdeauna si celule excretorii, care elimini granule de carbonat de calcu, Urmind traiectul intestinal hrana ajunge sau posterior, al cirui rol in organismul albinei intestinul terminal ya este numai ca sd a eer i } retin cltva timp reziduurile alimentare, ci si cel de reglare al pro- centului de apa necsar {esuturilor. Albina — dupa Gontarski — elimina gor @pa prin exerementele aruncate din zbor, si prin respiratia tra- ind temperatura in ghemul de iarnd este de 20°C, i terminal ingiduie ca prin deshidratarea Feziduurilor, apa si reintre in circuitul hemolimfal gi astfel albinele. desi aproape imobilizate, pot si-si satisfacd necesarul de apa al organis- mului. Este asa-zisa apa metabolica*, despre care vom da lamuriri mai ample in eapitolul Colonia de albine : nutritie si metabol La eclodare din alveola natal, albina tingré are punga rectala plind cu un lichid limpede care se ingrasi cind insecta atinge virsta de zece zile, Apoi continutul devine fluid datorita resorbtiei apei de citre glandele rectale (Hoskins), Tot acolo cercetatorii au constatat si 0 cireulatie de fosfati. ‘Vorbind mai departe de aparatul digestiv trebuie si limurim aci rolul foarte important pe care-l are in organism acea rezerva corporal denumité ,corp gras si care este un adevarat organ-tampon ce pri- meste in mod permanent, gi cedeazé din acumulérile pretioase ce detine substantele solicitate de organismul albinei. V-am amintit de el si pe cind albina era abia in stadiu de embrion, apoi ca larva si nimfa. Organismul, tn ori care stadiu de cregiere si dezvoltare are gr prisosul alimentatiei si depun’ o rezervi. Nucleul o are fn ac nutritiv; embrionul din tot ce consuma din acumularile oului, az 0 rezerva corporal depozitaté in partea inferfoard a mezo- dermului, Cind embrioaul sparge coaja oului si devine larva, aceast rezervi corporal ocupi 50—60%/, din greutatea sa totala. Cereetitr au gisit c& va primeste de la albinele doici hrana sara formi depune la rezerva o parte insemnatf. Substantele r mut. In. special vacuolele grisoase sint mult mai voluminoase, ca o spumi, asa cum 0 caracterizeaza bi W, Fyg. Locul de predilectie unde se face aceasta acumulare a corpului gras este cavitatea pericardiacé aflati, sub in- veligul corporal al larvei, — dect pariet in preajma intestinul iniflociu — deci visceral. Acolo se gisesc si primil eorpusculi prote acumuléri de grésimi si hidrati de carbon (lucide) in special sub forma de glicogen'), Albinele mature, tot in cavitatea pericardiack depoziteazi corpul gras dup o alimentare cu polen si hidrati de carbon, formind acest organ-tampon care serveste nu numai ca. subiect, ci ca tuna ce face parte din marea colectivitate care este colonia, In complexul acesta biofiziologie albina trebtie consideraté, doar ca o moleculé, servind in special la eresterea tineretului, viitorul de mine al speciei. Corpul gras este un organ central al metabolismului si veti fn ege bine importanta lui, cind vom vorbi despre colonie, nutritia metabolismul ei, 9) Gilegren —, polsanaria, animgs, format pra polimerirares gtucoce! | Is animale smart am Goan’ Gancayh Us nigel Bene Sonatbaina “enarve de" glide organiom 75are o forma alungiti slestui zculare. De-a lungul siu se afl Aparatul circulator musculare puternice si se rechi de perforatii denumite os Fiecare elimiruté are un vestib ici pe- nigte cimérufe ce dau una in alta, format dintr-o deschidere prin care arufele sint inzestrate cu niste supape veulator sau mai bine-zis, circuitul hemolirmfal tuturor celulelor organism = un concentrate in acel suc nutritiv. despre care hemolimfa este aspirata ; ec digestiv. care se deschid pe ri lk si apoi se inchid ‘cind ele se Dar ee este hen ? — tntreabi un tthe epieultor, contracta. Deei inima lucreazi ca aspiro-respingltoare ‘sub — Hemolimfa este tn lichid comparabil cu singele omul actiunea diafragmelor emintite mal inainte ; una s a abdomenulut sa dowa — ventrald, deasupra ‘lor, dar mai poseda acea substan{a albumin glionar. care formeazd materia coloranta rosie a Incepind de la prima climiruf& peretele musculos al. ini 4 cu oxigen, avind rolul de al réspindi ping la ultima : subjiazl progresiv, prelungi care este cor “singele albinei — duce cu ea numai aceasta strabate pefiol it, dar nu transporta si oxigen cum torace, ca si pitrunda in cavitetea acestuia din urma, aorta, fa La albine, oxigenul eircula separat prin Sneretfturi sirinse celelalte ca burdufal unei armonici, Acolo or celulelor. Hemolimfa albinei nu se afla foarte multe traheole fine, prin care circuld oxigenul, asa ineit hemolimfa se oxigeneazi inainte de a ajunge in cap, in imediata apro- Odaté ajunsi acolo, hemolimfa pompata de inim’, sealda toate organele : baza antenelor, glandele cefalice si ereieru cap hemolimfa este pompali pe cale inversi in restul organismulul fasemenea, in hemolimfa. se mi jutoral unui organ de pulsatie, compus dintr-o pungi ce ocupa eum sint’ monozaharide, proteine, ‘zi nucleici din. bolul let spatiul dintre frunte si baza celor dou anten ingerat. . . Punga propulsoare executi misciri_peristal Hemolimfa mai posed si_substante bactericide pentru apirarea lestindere a muschilor (ca la faringe), Astfel, supapa din cap organismului de anumite boli, De asemenea, continutul de zai si deschide intrarea in aceast punga cu aer, ingadule hemo- hemolimfa nu se limiteaz& la glucozd — asa cum este in sing “i si patrunda acolo, . La inapoiere, hemolimfa nu mai antului nervos .gan- face singele din corpul nostri trahee este rosie, ci transparer Hemolimfa fiind incareaté numai cu sueu: © mare dozi de zahar, precum si produsele ac insectei si rézultatele schimburilor chimice care au deci de con- in ea se afla gi alle zaharuri : fructoza, trehalaza ete. . cireula pe aceeast ea coboari din cap spre cavitatea Hemolimfa Indeplineste si functia de rezervi de api yinuli la toracied trecind pe lingd aortd prin cervix — adied gitul ce leagt dispozitia fesuturilor cind acestea, din anumite motive, fncep si se des- de torace. Ea pitrunde deci hidrateze. Ca rezervi de api necesard jesuturilor, atunci cind ele aparatul de filtrare — tubii malpi se deshidrateaz’, hemolimfa transmite oarecum presiunea dintr-o regiune @ corpului larve} in alta, atft in timpul nap imfa, cit si la aparitia si dezvoltarea ari ‘Volumul hemolimfei — dup Lenski — in procesele i ford a larvei si a nimfei pind la stadiul de imago”) larvele au cantitatea cea mai mare de hemolimfa, din greutatea total maturd s-a format si f Hemol je toaté cavitatea corpului insectei, activ, céci ea este propulsati de un organ compus din dou’ elemente : inima si aorta. Ble sint ajutate de doud diafragme aflate in abdomen, precum si de dous organe de pulsatie aflat care toate conlucreazi pentru circulatia activa este hemolimfa. Inima, propriu-zis, se afli in cavitatea abdor PArtii dorsale, iar aorta’se afl in torace, trecind foarte putin fa purificata in care tubti plutesc, se fi substante oferite de aparatul digestiv din hrana ingeratd, digerati, , ‘in procesul de osmoz& ‘trece prin ide in himotimfa. se inlintuie si colaboreaz la albine iejuire : digestiv, circular, respirator si de “4 hemolimfa al incomparabil_ mai fat’ de cele ale altor insecte imalelor super iv omul. La anelizele facute albine s-a aflat de opt ori m magneziu decft fn jar fosforul este de asemenea superior cantitativ; aminoaciz Sint de 15’ ori main emer em ic, cqloare, sole sontinut tn abuse cot are "Imago 2 dentunire dsth Zortel aduize © tntclcbor.la 1 kg singe; peste aceasti concentratie apare o hiperglicemie patolo- gic, pe cind la larvele de albine glucidele sint intre 6,38 51 7,64 calculate fn glucozé, La albina zburdtoare — dupa Bishop — glicemia este In medie de 239%, cea ce nu se intlineste la nici o viefuitoare, si deci fea nu poate fi comparat in aceasté privinté cu cea a animalelor su- perioare, Florul are procente mai mari comparabil cu cel al altor ani- male. Greutatea specific’ a hemolimfei este de 1,038 fiind mult mai ridieatd fafé de cea a serului din singele uman care are abia 1,027. Cercetitorul ¥. Lenski a gisit cA exist un echilibra al circulatiei fin fesuturi gi hemolimfa, pe care-l pastreazé un mecanism de osmo- reglare, Rezervele de glucozi din hemolimf’i ingidule un zbor de 15 mi- nute, Dat fiind ci albina se alimenteazi intre timp si cu nectarul dife- ritelor flori pe care le cerceteazi, ite continua munca de cereetare peste acest termen. Zaharoza n efortul. Atunei intervine urgent zaharoza in glucozi si fructozi. In hemolimfa se gésese mari cantitati de glucoz’ 800—1 000 mg", Cercetétoarea elvetiand Ana Maurizio a gisit adeseori predominanta fructoza. Hidrafii de carbon — zaharul — ce dau energie organismulut, acumulindu-se fn hemolimfa si fesuturi, sint consumate in raport de efortul fizic si de neces ard Jina s& posede gi un mecanism regulator al glicemie). De i obositor consumi adesea intreaga rezervi de glucozi din hemolimfa albina face apel la rezerva de glicogen de 2% ca si poati ajunge la stip. Pro- abil cind si aceasta rezerva este consumatd, albina cade din inéljime si moare. depozitindu-se nu celulard, in muse! hidratii ‘de carbo: mai ales in activitatea de zbor; prof. R. Chauvin produs glucidic de rezerva al insectelor, depozitat in gus si in muschi. 1 larvele de Iuerdtoare au un procent ridicat de glicogen iar cele de trintor 25%/, Albinele doiei il posed in mari Propor{ii acumulat in intestin si mugchi, In timpul iernii el se gaseste in corpul grag, avind 0 deosebiti concentratie in moleculele de zahar ce servest musculatu: in ghem fsi tremuré musculatura pentru mentinerea acti rea temperaturli comune. Aceasti rezervi organicd asigura duraté de viaji mai mare si o rezisten}i deosebiti 1a atacul nos: cesele de reproductie si erestere ale tineretului, eliminind si acea presiune 78 ). Totodata in hemolimfa dup’ cum am mai arditat ine pure, lipoproteine si glicoproteine, substante minerale ca: potasiu, calelu, magneziu, fosforul etc. ce ocupé un loc de seam’ si in cantitiifi mai mari ca cele din serul uman. ¥. Levschi a intocmit in acest sens tabela 1. Tabetar polenul ingerat de albini, pitrunde in inimé. De acolo isi reia aceiasi cale descris putin mai inainte scéldind cu ea aparatul respirator din torace si cap unde se afla sistemul nervos central, si f&cind cale intoarsa pentru purificare si i se fac schimburile chimice ce au loe in organele corpului al ‘transportind si secretiile hormonale, acolo cerute, Hemolimfa este clrdusul apei necesare tesuturilor in- sectei, in raport de sezon, dar gi de climinare cind organismul n-are ie de ea, De pild’, spre toamna, albina creste In greutate pentru cA lat rezerve insemnate de albumin’, grisime si glucide tn sia corpul gras, dar pierde,din fesuturi apa, cea ce fi inlesneste si suporte usor rigorile ierni wAsurd redusi, pe care si fructoza erese. Spre tcamna si mai ales iarna, metabolismul albinei scade bruse, les cind In stup se acumuleazi o mai mare proportie de bioxid ‘arbon. Aparatul respirator — Va amintiti, tinerl apicultori, cind v-am vorbit de aparitia tinerii larvei din coaja oulul, c& ea a rimas citeva secunde in repaus de adaptare, dup’ care a inceput sa respire.Privind plansa care reprezinti corpul une! albine cu aparatul siu respirator care trei perechi la torace si gapte la abdomen. De _asemen sacii aerieni ce constituie depozit foarte subtiri si extensibili. i se tot ingusteazé pink ajung c: mia parte dintr-un stigmele se inchid, iar aerul trece prin traheele m parfial sau total inchis cu ajutorul unor valve, dublu : primul este cel ardtat mai inainte, inspirat din mediul inconjurator ; al di fig 12) se observ zece perechi de stigmate sau stigme din se vid mugchilor in ‘ce stritbat ‘Abatind apoi 5 ‘Acestia fiind extensi- odati plini cu aer, greutatea specified a insectei scade, iar albina isi poate lua zborul. In timpul zborult ina foloseste rezerva de oxigen din ei, c& in aceasti actiune consumul de oxigen’ es! foarte mare. Tracheele prin care circuli aerul sint alcdtulte din spirale chitinoase foarte elas, ioe ; astfel de spirale nu se afla ni aerient in ramificatifle tral de subtirl si cu diametre neegale, pi aerul strabate sl ofera oxigenul necesar perechi de stigme toracice di stare de repaos inspira si expiré aerul sub actiunea i, ale abdo- menului, A treia pereche tnsi sti inchisd ¢1 functioneazi numal atunei cind aerul de respi- ratie nu mai este eu totul normal si are 0 dozi insemnatd de bioxid de carbon. In aceasti si- tuatie stigmele actioneaz’ invers ; se abdomenul se contract’ si se deschid cind el se dilati, In felul acesta prin trahee trece un curent de aer ce pitrunde prin dou din pri- mele perechi de stigme gi iese prin cea de-a ia. Acolo este exact locul unde muschii ari- de carbon in timpul pilor produe mult bi zborului, jul primelor stigme este foarte mart ie — dup R, Chauvin — dar nnmal in perioada marilor activitati gi pentru aceasta, Inchiderea acestor orifici ace imposibil zborul. ‘De aceea, cind se vad albine ce se tirdse pe jos, ori stau_urcate pe ierburi si nu pot i sti oX stigmele lor sit obturate, datorita unui accident sau be Sclimbul de gaze in corpul albinei se face prin migedri respira- ‘care sint in numar de 25—50 pe minut In stare normali. Ele se ‘i temperatura este "uscat’. ind albinele sosese cu. gusa plind si vor s& aterizeze pe scindura de zbor a stuptl fn fata stupuluf, e 0 dovada a rare- flerii aerului din sacit respiratori abdominali. Ele’nu pot zbura pind Gind, din nou, sac lumplu anevoie datoriti presiunii mari a gusii prea pline, presiune pe ‘care aceasta o exerciti asupra sacilor aerie: fenomen de difuziune a aerului, schimbul de gaze se face usor in corpul albinei, cdci trakeolele find’ raspindite | toate organele, dind fiecdret celule oxigenul necesar indis- ‘in ’din organism bioxidul de carbon si vapori in hemolimfi permanen{a de celule si diferenta Iui de concentrare se mentine fri intrerupere. fapt se ereeazi un curent continu al moleculelor de traheice. ea muschilor dor- lucreazi in concordant cu cele dou diafragme, elimi- vieiat din saci prin stigme. Inspiratia 5i cups Vuillaume i Galichet <- se, fac aproape cu aceeasi 16°C miged- intreruperea interme- Ja 21—35°C freoventa ured regulat, dar ny si amplitudinea, care réimine aproape acceasi. De la 37—42°C albi- nele se zbat siveste foarte greu si se poatd inregistra freeventa inspira- : jar Ia 42°C survine moartea albinei. facul aerian din eap nu are contact cu exteriorul aja cum ati cel abdominali sau cei toracici; aerul inedircat cu oxigen patrunde acolo numai datorit presiunii hemolimfale. Cind aceasté presiune creste, diara aproape suprim;sacii aerieni se contract& s1 resping aerul viciat din xid de carbon. Cind presiunea scade, aerul este aspire aerian din torace, Inliiturarea bioxidului de carbon se face in virtuirea aceleiasi di- fuziuni a aerului inst moleculcle lui se deplaseazi in ordine inversi, Prin sistemul traheeal se Inliturd surplusul de apa din organism, Aerul venind in contact cu lichidul din traheole se Incarci cu Vapori de api care tree apoi in tulpi colice si in saci aerieni de unde sint climinati In’ privinfa_bioxidului de carbon, concentratie de 5%, curba respiratorie nu 10% frecventa si amplitudinea se mrese simultan si se mentin aproape Ia acelasi nivel 1a 15—20%, Incepind de la 50% amplit enorma dar frecventa scade pind la starea de anestezie fata de care albina este deoscbit de rezistenti, Albina este foarte rezistenti la azot bu s-au putut observa modificari respiratorii, ctnd amestecul oxi azot confine 60% si chiar 80%, azot. Sistemul respirator al albinei contribuie nu nums de carbon, ci sila realizarea cdld A 4 se repartizeazi in organism tot pe cale respiratorie. Ap : in economia sociala a coloniei, aa cum vom vorl regularizarea termici si de cuibul coloniei, in partea a doua a st lu nosteu. incdreat cu bio~ in nou in sacul Aparatul de excretie In aceasti privinfi avem putin de adfugat faté de ce s-a arditat la aparatul digestiv si circulator. ‘La organismul bine sustinut, cu hrana primiti sub forma direct sau luata din rezervele organice, cind se acumuleazd o anumitd canti- tate de deseuri, acestea trebuie neapiirat evacuate, clci altfel cle ar intoxica albina, In acest Scop deseurile rezultate tn urma digestiel tree din stomae prin pilor, acesta diind tnconjurat de un inel de muschi puternici. In Preajma pilorului si tnainte de prima curburd a intenstinului subtire, i tubi malpighieni, despre care am amintit si care for~ meazi aparatul exeretor ce activeazi sub impulsul unor factori gene rali si alfii speciali, in legiturd cu circulatia apei prin ei. Tubii malpi- ghieni se contract puternic cind temperatura este mai ureatil, Culo: rea lor este alb-gilbuie si numfrul lor este de cirea 10, plutind in voi fin hemolimfi. Forma ler este ci avind un epiteliu subjire, cu un singur strat de celule, Suprafata b: oriental’ spre exterior ; ele stau strinse unele in celelalte, constituind fata exterioard a tubilor, acoperita cu o membrand. Inspre interior insi celulele se strim- teazi, iau forma unor conurl trunchiate sau ascutite. Tubii malpighieni nu au diastaze (enzime) si deci nu au parte la procesele digestive. In schimb rotul lor insemnat este eliminarea apel, inedreatd eu'reziduiuri toxice din organism. Aceastd acjiune se datoreacd 82 permeabilititii tubilor malpighieni, care Iucreazi sub actiumea _unor hormoni produsi de corpora allata si corpora cardiaca, Se banuieste cd vine in ajutorul Jor si o scdzuta presiune hemolimfalé, Plutind in masa hemolimfei, tubii malpighieni absorb apa din plasma acesteia, in- chreati cu acid uric, care este un produs de descompunere a nucleo- proteinelor ce sint in hemolimfa, idul uric este Insotit si de alte sAruri nefolositoare organismu- i, toate dizolvate in api, fn proportie de 90,38% si de alte substanje n ‘proportie de 9,61%, Prof. R. Chauvin considera ca aceasti cifré va~ riaza intre 48 si jup Sursa de azot consumata de albin’. Toate sint in intestinul posterior, unde se afla secre{ii glandulare si in special enzima catalaza care opresc putre- facia reziduurilor din punga rectaldi, Ble sint evacuate prin anus este in plin zbor, In timp ce sacii aerieni plini cu aer preseazi asupra aces Punga rectaia, format dintr-un epiteliu subtire cu celule amocfe, cu margini ce nu Se pot observa, formeazi cute numeroase si elastice care-i ingiduie si primeasca cantititi mari de reziduuri si substante de excretie. Ea are in interior, inspre intestinul gros, sase ingoragari ale peretelui epitelial, la egal distant intre ele. Acestea sint ,,papile rec tale* ce servese Ia absorbjia apei din organism, a fierului,"clorurei de sodiu gi alte sdruri, Prof. R, Chauvin, sustine c& in punga rectald sint digerate lipidele din polenul ingerat. Aparatul reproducdtor Aparatul reproducdtor este constituit din dou ovare atrofiate, care se prezinti ca dowd filamente albe ce se adunA tntr-un oviduct comun. Ovarul din stinga e mal dezvoltat, Diametrul lor este de 0,054—0,080 mm. Verica spermatic’ abia masoar 77 microni. ‘Aceasti stare de semifemeld se datoreazk se larvele de lucrdtoare de la doi 28 zile de la eclozionarea lor din ou, Apoi, in restul timpului diu larvar pind la cépécire, larvele prime wand de compos cuta din miere, putin polen, ap si o secretie limpede @ glandelor man- dibulare, In consecinté aparatul lor reproducitor este atrofiat si la ne- voie ele pot produce 4—8 oud nefecundate, haploide din care se vor naste trintori, In aceasti stare de semifemele lucritoarele rimin atita timp cit in stup existi 0 mated bund care satisface intreaga colonie cu substanta ins de pe capul ei. Dac colonia rémine orfand intr-o perioada cind fn cuib au sint oui si larve, iar in prisacd nu sint trintori, albi- rele lucritoare, in disperare de cauzi, incep s& autoconsume propriul lor Wptigor ; ovarele lor se miirese si depun in cuib citeva ous. Curind ins& majo: 60—80%/, din ele depun oud. Aceste tied, Dac& stuparul prinde de veste de aceasta stare si oferd coloniei multi precautie 0 mated mai virstnici, de pe care albinele incep ling substanfa si o transmit tuturor din colonie, situatia se redreseaza. 83Larvele de trintor — frat fs je servese laptisor 3 hnrana de compozifie le a > cantitate mai ‘mare de polen. Aceasti hran’ determin’ o virilitate deosebiti trintorului cind ajunge la maturitate sexualé. mai favorizati de dofei Sistemul de autoapiirare a stinatafit albinet ‘Un cunoscut cercetator francez, P. Lavie, lucrind in laborator, a ous din fntimplare intr-un mediu nutritiv pentru culturi bacilare elteva bine ucise de curind. Cu surprindere a observat dupa 24 de ore eA trdgind concluzia & albinele au. pe ‘Adincind cercetirile, el a pus 10g Extractele respective aplicate pe culturi bacilare au fost n dezvoltarea lor, ba unele chiar distruse to — Dar unde se afla aceste antibiotice? — intreaba un tinér apicultor, — Chiar pe invelisul corporal si anume pe cuticula chitinoas’ a binei, dar mai cu seam pe cap; proportia cea mai mare de antibio- ice pe cele trei pirfi principale ce formteaz corpul albinei a fost glsiti 2e cap unde este de patru ori mai mare decit cea de pe torace si de frinate c&ci_supus la o temperatura nu si-a pierdut ‘actiunea sa Pastrat la lumina ictiv 90 de zile ; cel tn alcool eterat si-a pujine "pe Se banuieste ci substanta de glandele cuticul fare, in special tied este secretaté cel putin par- Se stie acum precis ci glandele fari 5 ele, produc antibiotice. Chiar si albinele eclo- le posed antibiotice. Albinele orfane tinute a etuvi sase zile au proportii mici de sint cu totul siti de aceasti armi.de aplirare a sindta fecundatA dis- re deci nu au avut asistenta $i ajutorul a ‘pe corp mult nai Putin substanf. Tn schimb, glandele mandibulare ale méteilor sint oarte dezvoltate continind multi substantia antibiotica. arpatine are calititile eek 2 boli, © dovadi de netigiduit o prezint& albinele italiene, care rezist la atacul bolii loca, Tn lupta contra acestui flagel al bolii loca, vesti- 4 tul cercetittor Toumanot a gisit colonii care rezistau la atacul _bolii chiar atunci cind li se dadeau faguri cu puiet ucis de agentii_ patogeni ai bolii, Aceast calitate — scrie autorul — este ereditard. S-a consta- tat acum ei aceasta rezistenfi se datoreste abundenjei de antibiotice. Sistemul_nervos al_albinet —Incepem, tineri apicultori, studiul celet mai tmportante pérti din oricit moagi strédui 84 lamurese gree Aristotel si_pin’ apoi sérind peste veacuri, la C. N, Ionescu"), i ficut cel mai minutios studiu ‘urmat de mul{i cercetatori de seam ca: Snodgrass, Grassé, Haberman, adus cite cova, 14rd si amure astfel fara deslegare. oti cercelatorii recunose c& ,albinele au un bogat ansamblu de ‘organe senzoriale ale ciror functiuni sint ined necunoscute, Frisch spune clar c& albina este perfect inzestrat iar finejea mijloace- ‘ional a sistemului su consider’ — pe drept nervos al albinei este cel care realizeazi legaturi reciproce ale organelor intre ele, cu reglarea gi coordonarea _tuturor functiunilor organismului, Sistemul nervos si trasmifétorii chimici sint elementele principale ce regleaz’ funet lor de perceptie este nervos central : cr Creierul Sistemul nervos al albinei este aletituit din doud parti strins legate intre ele: creierul si lanful ganglionar format din 10 ganglioni — trei In torace si sapte a ereierului se disting lobii_protocere- spar deja formafi inci din stadiul de embrion ; pe parcursul stadiului larvar creierul se mareste ca volum, iar in urmaiorul stadiu, de nimfa, volumul séu atinge un maximum, dar numirul neuronilor ‘rémine insi acelasi de la tnceput neschimbat, Da- toritA acestui fapt cercetitorii denumese neuronii celule perene dect vivace, trdind mulfi ani, Desi este alimentat continuu cu substante chi- mice din organism, ca fosior sporeste doar volumul, in capsula cefalicl, nu ins& si numérul lor celulare, cu care "s-a tuturor vieluitoarelor aseminétoai wutriese si mor cu neuronii pe care i-au avut la nastere*, Acestia au grijd sii se diferentieze aglome- rindu-se in mai multe straturi de substan{4, cunoscute dup’ nuanta lor Ia lumina ca: celule cenusii si albe. Zena gn gas iid Noles SAREE ata roleichente ‘Onicteuchungen der das Gehimn der Honigblene. Tena 85,Ca greutate raportatd Ia cea corporala, ereierul albinei echiva~ leaza printre insecte cu ceea ce creierul omiului reprezint pentru jumea mamiferelor. Comparindu-l cu subiectii celorlalte dou casie ale coloniei, ereierul albinei Iuerdtoare diferd ca dezvoltare _ volumetrieé : cel mai mare este al lucrétoarelor ; apoi ceva mai mic al trintorilor si ja urma este acela al femelei fecundate, matca, B si normal si fie fel, dat find c& aceasta din urma are o singuré preocupare : ouatul, iar nevoile sale fiziologice de hran& si ingrijire ii sint deplin asigurate’ de ali si sto mare parte din viata ei in contact cu natura, care-i scoate in cale o sumedenie de necunoscute, cdrora este nevoitd si le glseasci cdi de adaptare, " Stim de la Pavlov e& ,formarea Insusitilor de adaptare la animale — de¢i si la insecle — se"produce prin reglarea metabolismului si a comportamentului*. in aceasti privinfa un pun exemplu: albinele duse intr-un pustiu isi creeazd rezerve mari de apd in stup, umplind unii feguri si reglind astfel umiditatea cuibului. in felul acebta ele se adepteaz’ ujor mediulut de acolo ficind ceea ce nu fae cele ce trajese intr-un climat temperat, unde problema apei nu se pune atit de str pe problema ape De-a lungul anelor de ani, de cind albina se tot adapteaz’ me- reu, in contact cu natura, si-a creat un ‘sistem nervos superior ‘celorlalte vieluitoare. Intr-adevar, pe rind sute de mii de specli au pierit pentra ed nu au putut suporta si supra perioadelor gl i a rimas gis toata suprafata Terrei, Ble s-au adaptat Fiziologie tn acest complex biologie care este ghemul de ia astiel supravietul, acum bath cu Iaptigos uw relor in formatie 0 Creierul este aledtuit di bul pul se remafica — dupa von Frisch — ca un arbore, din care pleact aflati in creier crn Gries cole cris, determinate Rbrior nervoAse, Ea are 56 ramurl groase si lungi denumite aroni, de care se leagi altele Cind ele se unese, formeaz4 grupe, noduri, ganglioni. Ulti- mele ramificatii ale acestora din urin terminafii nervoase se ‘adund tn fire subjiri si, ca niste sirme telefonice, sint indreptate spre 0 Centrali (Leuenbergher). Hi sint nervil ce merg spre musehi sau spre organe, Din ganglioni pornese fibre nervoase groase. ,Se pare — spune Chauvin — c& orice excitatie merge de la centrul senzorial spre corpu- rile pedunculate si nu invers, Cind centrii senzoriali sint activi,.fiecare fibra @ corpurilor pedunculate se giseste simullan excitaté In lobul if, Creierul, denumit si ganglion supraesofagian, este compus din ce- Jule senzitive asociate. El coordoneazi centrul de migeare activ’ in egiturd cu receptorii vizuali si sté in legiturd directa cu el prin dou’ conective. Protocerebronul, aflat in partea anterioard, are numerosi neuroni de tip asociativ, privind excitatiile ochilor mari compt si ai ocelilor. In interior, protocerebronul este compus din straturi cu ramificattile respeative, dintre care cel mai de seami este stratul compus din dou late — agezate simetric in forma de ciuperci — adeva- corpuri pedune rate centre asoci voase din fiecare corp pedunculat di cajii fine), care se ramificd in central leagi cu ramificatiile terminale ale nervilor care patrund acol ferite pirti ale creierului, Legéturile p&rfilor pedunculate cuprind toate organele principale ale simfurilor si ale lantulul ganglionar ventral. “Tot In protocerebron se produe si hormonit, acele substante exci- tante despre care vom vorbi putin mai departe si care conlucreazi 1a © armonioast activitate organic, Creferul are in partea mediand denu- mité deutocerebron receptorii in antenele albinei, flind in leghturi cu nervii senzitivi si loeomotori. Cea de a treia parte a crelerului, tritocerebronul, este aleatuitd din ‘— drept si sting, Prelungirile lor se intind pind deasupra intes- unde se unese, Din tritocerebron pleact si un nerv spre gangli- mntal al sistemului nervos vegetativ, care exciti nervii buzel superioare, De tritocerebron este legat nodul ganglionar —subesofagian cu ajutorul a dowd conective. Din acest nod pornese trei nervi spre apa ratul bucal cu maxilele superioare, inferioare si buza inferioars. Lantul ganglionar Cercetdtorii au gisit celule neurosecretorié atit in ganglionul sub- esofagian, cit si pe parcursul Intregulul lant ganglionar in cei trei gan 87econditionate de comportare, formate de-a lungul’ 0 parte din sa Frisch — ‘sint indeplinite gi de 1a ordonat sistemului nervos central, deel ereferulul. In Jlungese de-a Tungul corpu- ¢ organism —- dup von ganglionar nervos, care este sub- neral, sistemul int ereditare, toate, se conecteazi intre ele, In sistemul nervos al albinei totul este coneziune™. organe, ori, in cei senzitivi si cei Langul ganglionar subesofag voase paralele care stribate mai 2nd Ia abdomen ; acolo se situeaz ion toracie ramific relor anterioare; al doilea nod ganglionar din Primul gai spre picioarele In continuare, glion si pi Jantul gang! Ta al Saptelea inc le care sint transmise de Ja periferie spre centrul nervos ai simfurilor sau cu ajutorul neu- citre muschi, glande sau alte jutorul unor neuroni ce fac legiturd intre se uneste prin doua cordoane ner- patrun- stinga nervii picioa- ‘ace ramified nervi si posterioare. nar ineepind cu cel de al t iv asigura nervii respectivi tu ganelor si tegumentelor din abdomen si anume : cel de al patrulea este rezervat organelor de reproducere veste organele din abdomen: tul Fig. 14 a, — Schema I de al cincilea si al gaselea deser- malpighieni, intestinul subtire si ‘gros cu punga reciald, iar saptelea, actioneazi asupra ac de care era legat ‘si ramine cu acul si venin, actionind asupra acesteia cu ajutorul pentru a stoaree in tesut con- finutal de venin al vezicei. , de circulatie hemolimfal, excrefie, ‘musculara este asigurati d nervos vegetativ, subordonat sistemului nervos central. Sistemul nervos vegetativ actioneazi asupra aparatului bucal, inelusiv esofagul si faringele. Acest sistem actioneazi inima, aorta, zona in- testinului anterior — gusa si stomacul — iar ganglionul frontal asupra migcdrilor de Inghitire. Din el pleaci doi nervi la stigmele respiratoare, care actioneazi muschii de inchidere si deschi- dere a acestora, Sistemul terminal — zis si codal — actioneaz sectorul posterior al aparatului de reproductie. ‘e4 albinele au organe de simt reprezentate ‘fla pe multiplele pérft ale corpului, demumite glandei faringiene, se afl nigte organe senz Crete sce ta Baan attonclee ca 9 la ultima acute @ aces. ., sint patra tipuri de organe senzoriale cu le cu_numeroase celul organe de sim, eu de- humiri acomodate la forma lor : tricodea, basiconica, coelaconica, pla- codea, scolafara. Piecare dintre acestea sint sesile de miros, auz, pipait si de gust, Organele senzoriale de pi deservite de perigorii _subtiri, afl sne, pe anexele aparatului bucal, pe abdomen si in apro- pierea act ‘Organele de gust sint pe limb’, precum si in cavitatea bucali si in cea a antenei ; cu ele albinele simt substaniele dulci, sirate, amare si acide, In afar de toate aceste mijloace de sesizare a senzatiilor si a or prin sistemul nervos, albina mai are un simt aparle — eel al timpului — foarte sigur. Acesia — dup’ von Frisch — aclioneaz& ca un ceasornic, in interiorul corporal al albinei. Gratie lui, simte eu precizie in ce moment al zilei se tor este c& ea cunoasle exact pozitia soareh er, chiar si pe timp noros, prin perceperea lumi de cer albastra fine pentru albind locul soarel ile profecorului von Frech, asisiontl sau la eatedra dr, M, Lindauer serie! ,s-a dovedit cf albinele caleuleazit foarte exact la care grad de intuneric se vor intoarce la timp in stup (pentru a nu le prinde noaptea pe drum) si in conseciné inceteazd Sborul pentru a nu Zi prinse afar sau departe de stupul lor Organi descoperit de Johston — despre care cercetitorii sustin 4 ar fi mnumeroase celule senzor rece 0 tijinervoasi, care dupa cere tinge prima articulatie a antenei ajingind la ereler. Este itor cu clocinagal de la timpanul uman care vibrind, transmite ere- jerului sun In ceca ee privesie vorbirea prin sunete prot, von Frisch, spune ca yexista doar 0 comunieare prin tonuri, dar foarte primitivas. Flagal eatecee ore couple @ tela pata a teste Gere care am vorbit, are’ in capitul posterior al’ fiecirei anticula{ii nu- meroase celule senzoriale de mizos. td — proces tinle prin care saz de lumina ty gohmmolmincaren PERG Sil fsStS wie “ondtlatone’ pe un singe pine. 89Albina mai are si un organ static de echilibru, care face parte si el din cele ale simfurilor ; cu ajutorul lui, albina percepe gravitatia lerestré, de care ea trebuie S4 tind seama permanent, fie cd se afla in stup la’ claditul tagurilor, fie c& este afari in activitatea ei de zbor. Acest aparat este format din doud parji: prima la legdtura dintre cap i torace, la cervix, iar a doua Ia petiol, deci intre torace si abdomen. in ambele parti se’ aflé cite o pereche de ne In niste periufe, formate de perisori tactili. Numerosi cili senzoriali transmit creierului senzatiile de apropiere sau de distantare a org {4 de celelalte, astfel ci albina igi poate pastra just po ‘bru in orice activitate pe care o indeplineste. Reflexe, instinete, hormont {jul ganglionar, — intervine unul in treacit despre reflexe, Ce sint marele fiziolog Pavlov, react excitant, care se produc pe fac o strinsé in Pavlov spune una de Je influenfe exterioare. Aceasta legiturd se realizeszi prin flessoy "care tone satis’ ongensmuh, care se, produe ct ispuns la excitatia receptorilor si se realizeazi cu participarea sist mult nervos central”, pactiparea sie Reflexul_ incepe pri exterior sau interior ast usoard a antenel ‘adeevate ale organismului le nervoasi, {4rd interventia F central. In aceasta privinté ic i reflex poate fi suspendet prin interventia ereferului sub influenja altor percepte superioare' © alta caracteristicd si mai sugestiva este cea a prof. M. Prenant care spune cf 0 activne aplicati asupra unui organ al simfurilor, de- ferminé 9 modificare de ordin fizio-chimie numiti flux nervos, Acesta se transmite in lant de citre celulele nervoase si cind a ajuns la ex- rremitatea lanfului nervos la un muschi, acesta ‘se contracté producin- lu-se o migcare care este raspunsul caracteristic, deci efectul obliga- oF al excitatiei. Acesta este reflexul. Reflexele, ca ajutoare ale sistemului nervos central, pot lexe simple, complexe, neconditionate. Cele dowd din urmA constituie > elasliaparte, Adtele rejlexe simple sint cele ale eiror reac! luratd, la anumite excitafii. Ble sint caracteristice int provocate de vreun facior oarecare, ci de un complex — 0 com- vinatie — de factori. De exemplu, albinele cladese foguri in anumite sint de scurts 00 conditii : daci in natura existé cules ; dacd in stup exist spatiu ber ; Gach colonia are matcd Imperecheat&; daci are multe albine tinere $i dac& acolo unde sint pot si. mentind o temperatura ridicatd, Dac& unul din factorii aritaji lipseste, albinele nu vor cladi faguri. laté deci reflexul simplu. Reflexele complexe sint caracteristice prin multilateralitatea ris- punsului asupra imprejurarii care o provoacd. Réspunsul elaborat const Gintr-un sir de acjiuni consecutive, coordonate, care sint limitate in timp. Totodaté, prima actiune efectuati serveste ca excitant pentru executarea acjiunii a doua; aceasti a doua actiune odata indepliniti devine excitant pentru cea ‘de a treia, $i asa mai departe. Raspunsul {nsectel se manifest’ deci sub form de lant de actiuni consecutive. De exemply, reflexul albinei fat de fumul din afumétor dat asupra ei. ‘Acest reflex a fost creat cu milioane de ani fn urmi, cind albinele {gt traiau viata in scorburile arborilor seculari, in pldurile ce acopereau mare parte a Descireiirile electrice determinau incendierea pé: durilor, pardiseau scorbura fn grabé, luind in gusk miere ca hran de cilitorie, dar mai ales ca materie primi pentru secretarea cerii cu care isi clddeau fagurii intro noua asezare, Procesul declansat la apatitia fumului in stup, dat de apicultor, destasoar in lant 0 serie de actiuni consecutive: prima impresie este cea de stupoare, de uimire, de fried, cind nu se vede pentra moment o activitale anormala ; urmeazi o prima actiune : emi- ferea unui zumzet de alarm’, transmis tuturor albinelor coloni aceasta este urmati de organizarea un tuati a aripilor ; concomitent, albinele se reped la fagu miere din cei mérginasi, umplindu-si gus putea clidi faguri noi in viitoarea locuinf’, departe de locul i; deci un now excitant pentru cea de-a treia actiune, Dac& apicultorul a fncetat a mai da fum, inchide stupul si totul intrd’ in ordine, albinele vazind c& m ‘un pericol de a parési locuinta, devarsi 'mierea in fagurii g si isi reiau activitatea Intrerupti de unde o Vsaseri tn grabi; iatd deci un nou ‘de-a patra actiuni, si aja mai departe. Toate ins& sint executate in legitura cu sistemul’ nervos Tuate in mod separat nu au per miere sau polen, ‘a. mirosulu si jentare lor, forma fiecérei sp ‘un fel de important. Cind inst albina va Intr-o floare ce are 0 anumiti falunel aceste caractere devin pentru ea semnale al fonate, Acest reflex conditionat se formeazi 1a albing In tot cursul vietii si exist atita timp eft ea va gfsi hrana in florile cu mirosul. culoarea si forma respeetivi, Legitura conditionati ins dispare, eind albina zburind din stup nu mai géseste nici miere, nici polen in acele aflori, Ea inst tsi poate elabora reflexul condifionat Ia alte combinatit ale acestor caractere. Un alt exempiu semnificativ in privinta reflexului _conditionat, nil oferd cercetstorul sovietic Lobasev. in legiturd cu producerea dé venin : unor albine li se aprinde un chibrit sf totodaté Il se transmite 0 zguduire elect scot imediat acul. Incerearea fiind repetaté, dar apoi lésind albinele lnistite citva timp, va fi suficient numai si se aprinda chibritul féra a mai declanga 2guduitura electricé, pentru ca albina sé scoati acul. Aprinderea chibritului determing singuré reflexul condiionat de scoatere a aculu: Colonia este edlduziti de patru instincte: cel de reproduclie — roitul ; cel de crestere a puietului; cel de clidire a fagurilor si cel de aceasté privin{é este ste la 4—5 ani odatd, Apicultorul cel mult amelioreazi albinele, Intre condifiile de ameliorare el urméreste si inldture instine- tul de roire. Cercetatorul francez Sibenthal a ciluzit astfel stupinel sale, incit in cei 40 de ani de cind se coup de api dar in schimb le-a inlesnit posibilitatea acceptati si-s. el poate influenta de" fotoperiodism. — cind in. stare ni Interesul api a avea contigente mari de albine In primavara va ajunge si multe albine culegatoare, toamna, ele sint oarecum ingelate ch in consecin{ matea isi continua ouatul pind m operatia reuseste. Am facut de pil toamni un fagure plin ct oud pe toata suprataja. Di mise era puternicé, ia prima noapte albinele ei eu consumet toate Totus, inceteaz cresterea puietulul le si creasel puiet pentru care s& treack imprejurari cind chiar tn plin’ vari, instinctul de crestere a puietuluj s& fie infrinat, Astfel, daci in timp ce o colonie se pregiteste de reproductie, deci de roire, apare bruse un cules, de indata albinele rod botcile ucigind viitoarele matei in devenire, si ‘tree la cules. __qvimpulsurile instinetuale inniscute si reflexele — spune von Frisch — pot fi asociate in acte complexe instructive, care dau impre- 92 sia unor acte gindite, dar care le fapt ereditare, Actul instructiv Dar este cu neputini si se giseasci inteligenta. Aceasta isi are fara indoiala ori- ginea in perfectionarea reflexelor*. — Dar hormonii si feromonii despre care ne-ati ami si ce legitura au cu sistemul nervos al albinei tinerii apicultori, ‘— Despre hormoni am vorbit in treacdt cind am atins problema substanfei de mated si feromonii in general, Pentru completare, va spun c& hormonii sint substante organice de excitatie, produsi de anumite glande care formeazi un adevarat sistem denumit endocrin, care-si Yared secrefiile direct in hemolimfa, deci substantele care due informa- formate fn mediul in- fille de la o gland’ anumiti la tesuturi, secret tern, spre deosebire de glandele ale céror secreti fuzate la exterior si due informatille i |. Notiunea vine de la grecescul fero — a duce, albinelor sint de dowd feluri: feromon I gustativ care x si feromon II, care este partea mirosi- matci s& fie atractivi pentru are intra juni trebuie spus c& feromonii i, in color int feromoni mandibulari, céci mule inelor iAdeascé botel de roire atita si ajunge tuturor membri- nr este prezenti undeva lar se manifesta pregnant id colonia roieste, iar atractivitatea ei este adunarea tuturor albinelor in le nuntire, feromonul ce-1 rais- Jor comunitatii. in multimea popul si afara de stup atunci determinaté pentru forma ciorchinelui jurul mamei lor, De asemenea, in zbo1 ‘optime, Ferom! au 0 componenta foarte complicata pe care chimistii abla au putut-o identi A si red ‘cetatorul Roox, citat de sit c& acesti feromoni lari cuprind aci 9 decen’— 2 aransoie si acidul hidroxi — 9 decen — 2 of i prin extractie din mat ind puterea de atractie a factor foarte important in act nupfial ; ei mai au facultatea de a impiedica dezvoltarea ovulelor albi- nelor lueréitoare, Hormonii sint substante secretate intern de glandele endocrine, asa cum am amintit adineaori, substante de corespondenta spre organele 93,@ cdror dezvoltare sau activitate aw in acelasi timp si alte parti ale corpul Jor, In concentratii minime, activeaz’ — dupa N. B. Hogdson — asupra unor finte reprezentate prin organe aflate departe de sursa de origine. Ele sint duse de curentul hemolimfal pentru buna functionare a mitor celule ale organismului, asupra cirora au o reaciie normal, Ei sint un mijloc de legaturi complicate, cu functiuni specifice, de pildi: cregterea, dezvoltarea, reproducerea, cred: activitatea nervoasi, digestia, excretia, diapauza mite special tn metamorfoza insectei, hormonii activeazi asupra larvelor si nimfelor. Functia lor este determinaté de_ ,hormoni le glande ca: gla int dirijate de hormoni, doze anumite si au lenti sint responsabile de diferentierele somatice — deci cele privitor la corp — dintre cele trei caste ce aledtuiese colon! ‘Substantele secretate de glandele hormonale — spune P. Roox — sint de natura chimict si s rt in dowd grupe : hormoni derivati din protide si hormoni stero nu se cu noaste ined precis daci si dac& au il_genelor. jormoni sint De asemenca, care actioneazi asupra formei , determin’ fenomenele de crestere si de dezvoltare, a napir- lor $i @ metamorfozelor. nerves? — mi 1d cei care stabilese legiturile de corelajie la mari distante, esemandtor — cum spune autorul citat mai sus —cu un serviciu de telecomunicapii, aga cum se observa la secretia hormonal a si fet de mated, a carei prezenta influenjeaz jormonale sint deci secretii glandulare descircate direct si care transportindu-le realizeazi un fel de mesaj citre alte organe, Acest mesaj determina — dup’ caz — secrejia unei substante on i alt hormon, printr-un efect metabolic asupra unui fesut ‘chi, glande laptoase sau asupra ansamblulul orga- mul aflat sub actiunea unel agre- exterior, reactioneazi secretind istemul nervos, fie si ingidule flinfel respective si-l ocoleascd sau si se inde- parteze. Dupa cum vedest h cetatorul Hodgson ai a origine si serviciu, Cer i observatii pretioase le-am in: 1 — protormoni, care Sint mal prmmitivi din puret de vedere genetic 2— prehormont’ care tesuturilor produsi de 4 — hormoni primari de activare, independenti de orice activitate endocrina ; 5 — hormoni secundari de- pendenti, cum sint cei ai népirlirilor ; 6 — hormoni juvenili produsi de anumite'glande sub ac{iunea stimulenti a altor horm hormnoni — substan(sde inhibare a miteli despre care am vorbit la , Precum $i mutatiile si modificirile organice ete, reciproce intre hrana ingerata si starea fiziologicd a albi- 1, cit si longevitatea lor, si cind se formeazi si se dez- Toll lore, se observa aparitia easuslor de nanion” despre care Vad {t cei care ajutt la dezvoltarea sistemului glandular al Savantul canadian prof. G, ‘Townsend a extirpat unele glande st cei care ajutti la formarea fecutului galben al nervilor si le mentine puterea lor neurchormonali, Hormonii de activare — tot dupa Townsend — sint produsi de celulele neurosecretoril, de culoare alb-laptos ale creierului, formatii ce sint nigte clorchini pe supraf fiecirei emisfere a ganj sub-esofagi i metabolism, activind sporirea corpului gras, Ja plstrarea rezervelor de hranf, mirind rezistenta la ger 0 organismal le — spune Hodgson — se aflfi o granulé fibrele acestei celule formeazd o pereche 95,de nervi mici : corpora cardiaca, produc&tori de hormoni si corpor of Wrtcual an’ complex ineicrobva cae. examinat de ceretatorh ‘constatat ci posed cantititi extrem de mici de neurosecreti napola ereierului, intre aorta si esofag; corpora cardiaca mai jos, iar corpora allata deasupra fprimei, eu componentele lor egale intre ele prin nervul allata. Cereetatorii au pus in Tucratoare tinere, pastrate la temperatura de 23—24°C zaharozi ; 0 parte din ele au mai primit sl un adaos de proteine (polen proaspit) ; la fiecare 2—3 zile se misura glanda corpora allata la albinele din fiecare colivie, S-a inregistrat erestere semnifica- tiv ia consumul zaharozei Ia temperatura scamuti pentru plstrarea echi- In schimb la cele care au consumat si proteine, dupa constatrile prof. R. Chauvin — se dezvolta 1p eft albinele nu au luat inci contact cu matca. De indaté ce 11 mateii a fost lins de pe corpul ei, dezvoltarea corpului allata Seren honoie gonadotr repune Chauvin — se pare chs potenteact re echilibru stabil in metabolism. 7 crelerului au ui mare rol in. metaboli Ambele corpuri activearé si asupra Wb Md apel din hemolimfd, ciel corpora alata iicgorenzisecreia. cl 2.0 mireste pint la 22%, ve caoblena Nornonilor ext foarte vant, dz fe spuse aie! in legaturd directs cu vista albinel de stadia eft 91 en meloeud in oest orgasim, socal Din cele expuse, reiese rolul foarte mate al ereierulul ee colaboreaz4 cu secrefile hormonale s1 cu reflexele, drijind actele albine! privith ca st~ bieot ce Te executé att in afar, cit si in interiorul comunsiat, peivind rnurita la interiorul cominiti{ii, privind viaja lor bazali pe procese de memorie. M rie si instruire eT primele lecii privind roiul prins — interveni unul dinre tnerit 9p —a al au o memorie bun’, si cf prin ate mosienese tn tezsur de cunostine. pentru a dedlega situa neprevirute. Dar se popte oare merge mai departs, pesie acest rag? ele pot sk ,fnvete" unele mai mult, altele mai putin din cea ce ) Hormon gonsdotrop = grip de a fap de hormont cx acjiune stimulatoare supra gonsdstor 96 juate de-a Jungul milioanelor de ani de cind vieuiese pe Terra, imaginly Watetii, care sau transmis prin ereditate. Ele contribule ca in colectivi- {hte colonia 8a afle calea cea mai dreapti, cea mai direct pentru inlé- {urarea unor greutiti neprevazute. are discerndmint ziee_L. Roussy — nu este la albind 0 forms de inteligent’ animal? Experimentele feute confirma aceste ele au Iuat-o ; apoi a ferecat PS faldturat in primivaré ; albinele au venit la fereastra si ca desi trecuserd 5 luni, timp in care memoria a pistrat impresi Aer eee Darwin sf Luboc au facut observaiii aseminBtoare, eu ace leasi rezultate. Te Dnvinta eapacititit ce o au albinele de a invita sau de a de- prinde uh anumit fel de comportare, K, Weiss —citat de R. Chauvin > eene un adevarat studiul cu titlul ,Capacitatea de invéjare a albinelor, 1 e& albinele au memoria recunose stupul dupa ‘prind drumul de urmat la cules dupa repere memorlzate ; Pate caz particular. Deci — serie autorul — ,trebuie si consideram ca iuieeutd calitatea albinei de a calcula cursa soarelui. Variallile acestei curse dupa cum decurge timpul anului si condifiile regionale, trebuie invatate*. Desigur ci nu trebuie si se exagereze — spune K. Weiss — si sii se considere cd pornind de la aceste baze comune animalelor superioare $1 Souulut insusi si se caute manifestiri superioare ale psihicului cum ar £ Congtiinta, © intelegere perfect’ care se produce intr-o clipll si pe ne: Geteptate ; tn aceasta privinjé albinele nu ne dau nici o speranti. Este asiePha care ni se ascunde cu totul la albine, ea de altfel in tot regnul obleme de transmiterea infor- 2 URSS, sa stabilit cd albinele sint jcatt a unor excitatit optice, de abstrac- eapabile de 0 general tizarea unor obizcte concrete. Intr-un interesant articol cu titlul: ,,Albinele pot si socoteasci®, “Ideile cercettorilor att dus 1a aceasta concluzie ce const pe baza unti reflex conditionat de hré falbing a fost invilat# si deoscbeasca o anumi sau de o grupé de figuri B. In timpul ex« administrat nici un fel de hand, s-a vei © nou’ figurd A modificat’, de alte figuri modi modificate A, In timpul examinaril, a fost fa albina s-a ‘constituit o reprezentare generalizaté a figurilor categorii® Autorul a continuat experientele sale oferind albinelor desene Toe 97geometrice cum ar fi un triunghi de diferite dimensiuni si forma, in- diferent de marimea unghiurilor sau de orientarea in spatiu, dovedind capacitatea de a recunoaste figurile dupa caracterul lor general.’ Pe aceeasi cale a demonstrat cA albinele abstractizau si configuratia culorilor 3i puteau recunoste desenele dupa caracteristicile impestritirié s{ chiar dupa doua semne generalizate, Dupi ce a mai ficut numeroase experiente privitor Ia alegerea orii invafate, a formelor, numarul figurilor ete. autorul conclude : ina trebuie’ si fie considerat’ ca obiect potrivit pentru cercetarea recanismelor cunoasterii pentru ca aceasta s& fie modelate si sé poatd {i utilizate in tehnica, Prof. Bouvier de la Academia francez spune ci memoria indivi- dual gi cea specifica sint strins legate ; ea se combind cu automatismul. ‘Albinele nu_sint-masini reflexe ; obiecetul cistigat ramine definitiv. ‘Patra generafie si sint transmise ereditar. Teflexe cici ele stiu si se plece faté de im- Prejuriri, s& cistige obiceiuri noi, invafa si refin dovedind un discerni- mint, Artropodele — cum este si albina — sint mai eu seama animale de instinct, a céror activitate se reazemA in primul rind pe automatism, dar unul dominat de puterea cerebral. In ce priveste aga-zisul ,invatimint* pentru a face unul sau mai multe lucrari, cercettorii au 'stabilit c& albinele tinere ,fnvati* de la cele mature felul cum trebuie si lucreze. wFiecare zbor — spune von Frisch — inseamna o leetie, iar cind les, ea cunoaste deja foarte florilor respective de la care a cules nectarul si polenul* Venerabilul savant de la Miinchen priveste viata psihicd a coloniei sub aspectul unor permanente comuniciri de la albinele virstnice la cele fnere, iar apropiatul siu colaborator prof. dr. M. Lindauer scrie : ,albina melifera este o fiinfé deosebit de favorabila pentru limurirea mecanisme- lor ce stau la baza acumulirilor de informatii in celula nervoaséi a pro- cesului de invatare. __ Ceva gi maim un simpozion tinut la Statfunea francect de apiculturs in 1962, savantul german F. Ruttner a spus : ,o albin& poate invija foarte repede si recunoasei 0 culoare, in timp ce altele vor folosi de 2—8 ori mai mult timp pentru a ajunge la acelasi rezultat. Acestea sint albine proaste". Sint procese psihice care deocamdaté nu s-au putut fixa, dar care sistemul nervos al albinel si noi trebuie s& le amintim prin aceasta si se considere cé'le privim ca atare, ei doar informativ. ‘teml nervos al coloniet vom dezbate mai pe larg aceastt problema. ‘Sistemut glandular Sistemul glandular — tineri apicultori — are tn organismul albinei © foarte mare importan{i, O parte din glande, cum sint glandele de reproduefie ale mateil si ale trintorulul au fost deverise si mu mat re- venim. 98 Ramine de explicat felul cum functioneaz4 acest sistem fn conexi cu diferite pirti ale organismului si cu o abundenté brani proteica, polenul, in lipsa caruia glandele nu numai ci nu pot labora secrefiile respective, dar degenereaza si tmbiitrinesc inainte de termen. Printr-un proces de osmoz8, glandele extrag din hemolimfa albinei anumite substante cu care hemolimfa fncdreat’ si pe care ori le Gisociazé si le folosese direct in hri i Unele echilibreazi schimburile organice, inlesni ce altele prepari diferiti hormoni, enzime, vitar damentale in funcionarea normalé a organismului metabolismul, in timp », care au roluri fun- gland& secret dou’ feluri de secretit iviai din comunitate. De Jr in functiune inainte chiar de nasterea int glandele cutanate, care ajuti embrio~ onganelor, aflate deocamdaté acolo sub Glandele faringiene, dow’ la numar ( . glande de nutritie, Fungi de 14— id situate far secretia lor — produsi de wr -— apare pe o plac in preajma faringel ind sau deschizind canalul secretor, dupa nev foarte acida ca un pH de 4,9—5,2, determinind proteinele al rocesul de digestie. La © infitisare sticloast, coljuraté hréinese abundent ei polen si aproape total cind au trecut p: 0 dezvoltare mare, atit a ac In lipsa polenului glandele faringiene stat sensibile 1a activ data de apicultor, hrénire ce consti in substante Sint drojdia de pline sau de bere, laptel sirop de zahlir, Ia care se mai adaugé pantotenat ce ealciu. Cind albina este tindrd, ele produc acea seerefie de- humiti liptisor, produs viscos, de culoare alb-gilbuie, la care doicile imal adaugi 9 secretie limpede, produst de glandele mandibulare; dupa iimp in care glandele faringiene au dat Mptigor diferentiat, cu fu hrdnit larvele eit si matea, acinii lor ineep si se restring’y far productia lor devine din ce in ce mai mica. Atu Sneep si produca enzime4), fermenti de tipul invertace IMerarea hectarului in miere de cftre un grup social din colonie — cel al prelucritoarelor de nectar in miere. Cind ins in naturé apare un neregulaté. Dupi ce tinerele albine se Tefae complet corpul gras, consumat in stadiu) nimfal, aceste glande cunos aceleasi glande 99cules important, az prelucrarea nectarului si dup& aceea tinerele igienie sint foarte sensibile 1a modificdrile mé Jor de dezvoltare este in legitura cu prezenta SO atimentaie bogatl Tn Polen redd glandelor imbitr tate, ‘O funejie de mare insemnatate a acestor glande — dupa P. Lavie si J. Paine — este producerea de al ee, mult superioara glandelor mandibulare, care au gi ele aceasti facultate. i ajuti la prelucrarea nectarului in miere, producing ‘otodatii ele dau si diastaza, care ataci pentru erat, Tn ambianja acestei opere intri si glandel. de a dizolva cristalele de zahir si cele ale m: inelor zahar tos, pe care ele I-au transforma : itorii au gisit in organismul albinelor de trei ori mai mult invertazi si de 12 ori mai multé amilazd fati de solujia dintr-un sirop de zahir. landele mandibulare Ele sint compuse din dou la numar — se afli in partea frontal. secretia lor apare tot pe it sudate de cap. Ele incep mediu. bactericid, "Ba ‘este incoloré, impede, ‘ceca ce 0 deosebesie de secretia albi a glandei faringiene. Contine un acid gras: acidul 10 hi- xidecencic 2 al cirui mires se aseamin cu cel de migdale ; 0 parte | secretie este foarte 14 ajutind mateli si fie repede recunosoutd imperechere de trintori, care se orienteazi dup’ mirosul pe care il legaja matca virgin’. Glandele mandi antifungice © alti secre rilor de ceara cind acestia apar pe oglinzile ceriere ale glandelor pro~ ducdtoare, solzigori care altfel s-ar topi la 36—97°C ; dupa prelucrarea solzigorilor cu aceast secretie gradul lor de topire ajunge pin la 63,5°C. La mated glandele mandibulare produe atit feromor guraté de prezenta mite! nea de alarmare a coloniei care e atacati de hoate, sec Hepatan, produsi de glandele albinelor ce fac paza urd 100 Sse rn Same mate de H. Rutiner, albinele doici seereti in sucul nutritiv limpede uw produs al glandelor sativare din ap, impreuna cu secretia glandelor man- abunden{a substanfele : biopterina sé acidul pan- totenie care au rol de seam la formarea de mitel din larve de albine luerdtoare, in cazul cind colonia nu mai dispune de oud sau larve potrivite ca virsté eft mai frageda. In acest caz, albinele fiind silite s& hrineascd farve de lucrétoare care nu au depisit virsta de trei zile, dindu-te in determin 0 mare dezvoltare a ovarelor 1 cd devin mitci, Valoarea lor nui este prea mare dar in tot cazul cheate, pot depune oud fecundate, din care putin mai tirziu al niei pot si-gi creasci o alti mated, pornind chiar din stadiul de ou, sau de larva mai mici de 12 ore, si care va fi o matcé de valoare deosebita, Glandele labiale au o secretie aseminatoare salivei si fac grup im- preund cu cele post-cerebrale, denumite si cefalice cit si cu cele toracice, adunindu-si secretiile intr-un canal comun, afla ‘ofera doieilor 0 protesza, ul oriedrei activités jent4, glandele toracice au o secretie grasi, ugor alea- lind, cu un pH asemandtor cu cele post-cerebrale ; secret’ atit inver- tazd inte-o misuri redusi, cit si tret aminoacizi, rimfnind activa toata viata. Aceste glande sint cele care mai oferi biopterina, folosita numai Ia hrana larvelor de mated. Glandele salivaro-toracice, altele decit cele aflate in capul albinei. dar mult asemanitoare ca sectetie si functie, au un rol in producerea iribuie la fenomenul de nipir- ard Ja digerarea pisturii eu care proaspit. Tot cu ajutorul acestor je. interiorul alveolelorpreparate sch secrefia cu o mic& cantitate de pro- polis —substan{& antibioticd mai ales antimicotica — ce garanteazd oarecum o apirare contra unor agenti patogeni ai care urmeazi si-si inceapa viata in acest gineceu curat si asep! Cu seeretia glandelor salivare impreuna cu cea a glandei postgenati, albinele isi ung pirtile chitinoase ale trompei, cind e: fun ca un pision de popma, pentru absorbtia nectarului din potirele foi De asemenea, cind al ig substan{a de mated de pe capul ma lor, 0 dilueazi cu secretia gh salivare pentru a putea fi transmi din gurd in guri tuturor albi P glandele aseminditoare funetie cu cea postgenali sint glande dintre tergitele abdomin ale albinelor gi ale mateii care ung partile de contact frecate perman intre ele, atit la respiratie, elt si la ovulatie. 10Glanda odorantd a lui Nassanov, amintitf la anatomia extern a nportant rol social fn comunitate. Ea se aflé la ultimul ca un punct alb cind albina sta cu abdo- cali, descoperind-o astfel, ca si raspindeasci irositoare secretate de cele 500—600 tubulete fine, ‘Secretia ei este un produs chimic — geranionul — ce are aci rolttl de feromon, Ea exercité 0 atractie pentru albinele din afara coloniei cind Se intore la stupul lor, dar mai ales pentru matea care, iesita in zborul siu de imperechere, si nu greseasci si si intre In alt sti ‘Secrejia sa este deci un element in spatiu., S-a observat ci o data cu rispindire: ce fac acest servielu insojesc emiterea secre! anumite tonalititi, adevairate cheméri perce| munitati. La unele rase de albine — cum sint cele din Mexic — glandele odorante serves ca indicatoare de drum pentru tinerele culegitoare care plecind pentru prima dat’ la cules, simt in aer eterurile volatile ale celor €e le preced, Adeseori, chiar puncteazd unele flori din calea lor, ca rumir de gase, stind insirate la distanfe egale, prezentindu-se ca niste ingrostiri longitudinale de-a lungul intestinului, ‘Ele secretit enzima catalaza pe care o gisim si in glandele faringiene dar cu alt rost acolo. Aici ins au rolul de descompune glucoza ce se mai afl in reziduurile intestinale si 0 trans- forma cu ajutorul oxigenului din traheolele cu aer, in acid gluconic, aflat descompune si pero- 4 in intestin) gi care si ea altfel ar ansforma in api si oxigen, amin~ rectale servese gi la absorb- tia fierului si cloruri observat ei dup o hrinire cu zahar si mai ales cind are in ea simi — lapte, soia ete. — papilele rectale ingiduie si apard acesti ‘compusi ‘Aceasta dovedeste of sinteza grisimilor se face cel putin partial Ja nivelul papilelor rectale. Glandele ceriere si ceara Glandele ceriere se afli in partea central a abdomenului, la seg- . formind patru_perechi; cite doua de it ci la albinele tinere acestea sint le, ca apoi la 22 zile si scaddi repede la 29 de zile abia mai ating 3 microni. Tn perioada de Lindaeur a gsit albine tinere numai de t luerau la fagurl, avind glandele ceriere pink 1a 21,6 microni mérime. Aceste glande stau adipostite sub un strat de chitin protector, asezate ca figlele unui acoperis. Forma lor este ovald, neteda gi strélucitoare, fapt pentru care au $i fost denumite : oglinzi ceriere. Secretia lor apare pe aceste oglinzi sub 102 forma de solzigori foarte usori, cici 100 din ei abia cintarese 0,0002 g. Ei sint maleal A ca neaua, gol in interior si bombati spre exterior ca urmare a unui abundent consum de zahir gi putin polen, albinele stind in perdele suspendate in complet’ nemigcare 16—18 ore. -o-carbonat, lichid iniial pind intré in ste lipsité de azot, flind un produs al metabolismului albin« ia nastere in corpul el prin transformarea zahirului (3,500—5,200 kg zahar pentru 1 kg ceard). Secretia strabate stratul epidermic format din elule moi spongioase si cubice $1 aceasta numai datorita alimentarii lor din primele ore cu. polen, pentru refacerea corpului gras consumat in ‘nimfa. S-a constatat de toti cercetatorii oi la albinele care et: polen in primele zile de la parisirea alveolelor natale, glandele ceriere se dezvolta foarte incet, Incit aproape nu secret de loe arte puting, In comparatie cu cele ce s-au hrinit cu polen ind intr-a 12-a zi de la nastere. ‘La elaborarea cerii albinele fac apel si la secretia glandelor labiale, cervieale si toracice care le oferi enzimele lor, in special lipazele. Cind Fig. 14 b. — Glancele cer Ivrea cu abdomenul fo sus, qpre.a se vedes sees glandele sint stimulate cu o hrand bogatit In mierea si zaharul, celulele din cubice, devin cilindrice, atingind chiar 140 microni. Tn mijloe este un gol inelireat cu oxigen, venit acolo prin ireheole, oxigen necesar celulelor secretorii. Dups cftva timp confinu- celulelor devine grunjos si apare pe suprafata ogli lor 0 secretie care este ce minatoare cu cea a grisimilor organice, Pentru int foloseste secretia glandelor mandibulare, Schematic vorbind ceara albi- nelor este compusé din molecule mari al céror schelet este format din Tanfuri lungi de atom! ai carbonului, ; Caracteristicile sale sint urmétoarele: ceara este mai usoari ca ‘apa, este rece, farimicioas’, iar la +20°C devine plasticd si se topeste Ja €8,5°C ; este hidrofoba si insensibila la lumin& gi alfi agenti dizolvanti. Ingropaté in pamint, ea igi pistreazd structura fir nici © modificare dupa zeci de . Cercetirile mai recente flicute de Downing, R. Karlov, lachimovici, au stabilit urmitoarea compozitie a cerli : miricind 71—76%/s, acid cerotic 103eooli 70%); un flavold galben care confine polenul consumat, hidrocarburi solide cum i care daci nu sint inde- intim existenfa unei stimuleze intens colonia cu sirop. In stup trebuie si existe spat © colonie bund poate da intr un sezon pind la 1,800 kg ceard mai ales cind se folosese stup fame eladitoare (fig. 19) in care all nele clidese f8gurasi pe 0. speteazi mobili, ‘thind fagurele si lisinkd acolo sus o suviti pentru continuarea luer’ Felul cum albinele folosesc ceara la construirea fagurilor il ve limuri pe larg la capitolul Anatomia coloniei — scheletul ei si grupul social al cliditoarelor*. Aparatul vulnerant si glanda cu venin Acesta este eparatul cu care albinele atacd pe viata comunititii sau indi deci o armi de atac a salva agoniseala strinsi cu atita trudi si rivnit’ pr toate vietuitoarele. dulceaja ei de jtul al 7-Iea din segmentele abdomenuli doua parti: acul propriu-zis foarte tare, foarte ascut d intr-un fesut produce o senzatie de durere atroce ; a doua parte este vezica cu venin care insoteste ac p&truns intr-un fesut, nu mai poate fi retras de “ul ei o serie de mugchi con- ulti nervns, se contracté asupra wr veninul este pompat In {esut pe mésur’ ce acul itrunde din ce’in ce mai adine. La exterior rimine doar verica golltl de continutul ef veni care este eauza principal a durerii ce 0 Provoaci infepitura, Miscdrile acului in momentul inteparii sint determi. hate de opt grupe de celule senzoriale, ce se gisese in interiorul si mijloeul acului si care pun in aciune’cinei muschi si doua pl: alungite, cu nervi proprii, independenti de sistemul nervos cen 104 Co- menzile deci sint localizate Ja cele opt grupe senzoriale si la ultimut ganglion nervos Tupt din lantul nervos abdominal (tig. 16). ‘Acul este aledtuit din doud jumatati de stilet ce se migc’ alternativ; " Et ‘A pe cirligele marginale ale ju- ainteazi_adincindu-se mereu in este un produs endo- gen, deci unul provenit din interio- Tul onganismului, cu pH-ul 6. Bl este asemiindtor, oarecum, cu veninul gerpilor, dar mai putin al cobrei. Este o secrelie lichid& inifial dar care in contact cu nute, Are actiune bactericid’ asupra bacililor patogeni gram pozitivi si negativi, Secretia este dati de dowd glande aflate a conferd toxicitatea ; mult, mai_micé, are 0 seeretie alcalin’, uleioast, Aceasta bu ia parte la forn servesle 1a ungerea acului, inles ea de a patrunde ugor fn fesutul atacat, sa de venin din vezicd este relativa ; daci sar cintiri tot ce se adund in primele 15 zile de —— Ta eclozionarea albinei se ajunge la 15 mg; 1a o injepatura ins’, vezica descarea cel mult 3 mg. Greutatea Iui specifics este de 1,913, este dens, incolor, cu_ gust amirui infepator. El are proprietati corosive datorita acidului fostoric ce conjine §i care este neurotoxic. siu este asemindtor cel al bananelor datorita unei sub- ‘substan(a care este alarmaté pen= hi alte colonii din prisacd ; acestea simtind mirosul respectiv, vin si atacd pe intrusul care le tulburi. Per- soanele care consumA banane sli nu lucreze in prisaci decit dupa 24 de ore, cécl pistreazd pe piele mirosul alarmant care Je expune atacului albinelor. “esa de izopropi, — cu sinbolul CHCOOCH ; este un lend snestor cu pune ce wpe SH, Gust cracks HRS iat Gn ebs in Beate Inamabil (Prot Shusneaeny 105Dintre substantele care intri in compoaitia veninului amints acidul forme, histidina,fosfataza D, care este un hemolizant) Cea tal importanta parte 0 deline o substan proteled ce aleituleste masa: prin- i de toxine a veninulth, Ba este Insotta de meliting, care determing lamarea tesutului respectiv, cit si dureren provocaté’ de venin, aminoacizi bogati in sulf : metioni ‘si cistina, folositoare oamenik eas eal eae eee alt aes ar asupra organismului uman si animal este foarte i Se folosegie in terapia reumatismulul eu rezul- ‘ n ignuite cu veninul, el ereeaz uneori alergii d n alte ori chiar periculoase. De curind a intrat in uz serul sanguin luat de la apicultorit imunizafi de-a lungul anilor de practicd, contra actiunii veninului, imunizare datoriti unei enzime ce D creeazs organismUl pentru acomodare, Dupa studii amanuntite fécute chiar la noi de doc, dr. A. Derevici, dr. V. Dima, A. Filote, R. Brauner ra. rerultatele bune in ce priverie rexslenta Unor_apicultori tai de veninul albinelor nu se bazeazA pe formarea de anticorpi if enzimatice care due 1a neutralizarea veni salcorg @l pe modifies unea veninului contra organismulul atinge in ‘vos, eéci sub influenta toxinelor ce le conti Aparatul musculator iitori— termini aceasté parte importantd siu musculat Jonrelor 1a rnd vin mupeil ce determina funciona di si sisieme din cuprinsul coxpulu ei, In aceasta mugch Plegelor bucale, al Uimbl, tompels mandibulelor ; mos lor ; cet de la cervix (ceaft) care Inlesnese migcArile capul sparaiului digestiv, af gusll si faringelul de contractare si relaxare ; nuschii esofagului’ si intestinelor, favorizind deglutitia si digestia cu nigedri peristaltice ; musehii pungil rectale de extindere’ pentru depo- itarea reziduurilor alimentare si expulaarea In final a acestora ; mugehii eracielsint eei care determind migeirile respirator sub actiunea eelor ous lafrgme epuse poxitonl. Ble actives apertal elton eh roti Inrendd Sus mute tems th tot corp albiet et as (cc EMEA OS SISTA Sa aot ueaea 06 toracie! stnt, prin migedrile féoute de tremurare, factor ‘creatia edldurii corporale, mai ales in perfoada de iarnd Gind albinele stau sirinse in ghem, Imprumutindu-si reeiproc cildura. ‘Muschi picioarelor premotori si remotori (coxe) mai servese albine- lor, fn afara de migclrile in deplasare si la recoltarea polenului pe care-] ‘aduna in cosuletele picioarelor posterioare, aducindu-l in stup sub forma de ghemotoace. Tot cu ajutorul picioarelor, albinele scot de pe o4! ceriere sol- zigorii de ceard, irecindu-i spre aparatul bucal care-i preluereazi. flelalte articulafii ale corpului albinelor sint servite de mugchii flexori si extensori. Muschii care dau impuls aripilor pentru zbor sau ven- tilatie sint si el situati in cavitatea toracicl ; cei abdominali inlesnese tespitatia prin migcarea segmentelor ventrale’ si dorsale, cit si operatia Ge indoire a abdomenului pentru ca acul cu venin s& poatd plitrunde per~ pendleular intr-un fesut neted sau moale. Acul ins — dupa cum v-am §pus — are propria sa musculaturé dirijati de ultimul ganglion nervos ce-l insoteste. ‘neheind — tineri apicultori — aceasta important parte a studiu- iui nostru privitor la anatomia albinei, tin s& va atrag atentia ci pe ea se bazeazi rezolvarea a foarte multor probleme ce vai va apare in prac- tiea voasira pe teren. Eu insumi nu dadeam atentia cuvenita a acestel pirji din lucrarile ce le citeam, urmérind in special partea privitoare Ja aplicatiile tehnice de obtinerea marilor productii. ‘Simfeam ins ci nu sint stipin pe toate problemele apicole si nu stiam eatuza, Era ca un gol, un fel de buimdeealé, ca 0 perdea de dantela Ja o fereastr’, care las ca lumina s& treaci In casi, dar nu poti deslusi decit vag figurile de dineolo de ea. Intr-o jan cind am avut mai mult timp liber am reluat la eitit cfrfile mai insemnate, ca cea a lui Root, Dadant si Layus, dind deose- Bitd etentie enatomiel. Cu cit citeam mai mult in aceastdi directie, cu atft mi luminam si giseam solutii multor probleme ce ramiisese In mintea mea fara rezolvari, ‘De atunci si pind azi studiul biologic al albinel a facut saltu enorme pe care le-am prins in studiul nostru mai ales olism si mai ca seama asupra sistemulul nerves a albinel al coloniel, Veli vedea pe teren cit vor fi de folositoare, stiindu-le,COLONIA DE ALBINE, Unitate biofiziologics complex vederea pleedrii 0 Parte din populatie nu mai incipea si sta revarsald de peretele fron al stupului, Albinele din ultimele’ egaloane placate la cules, se inten lle pline de nectar sau cu cogulejcle de ia picioare doldor Urdingele larg deschise pe toaté latimea stupor le ingidulau sf intre io valuri, in timp ce grupul social al albinelor ventilatoare, ricoreau eri cald din interior. oe = V-am vorbit, tiner! apicultori, pina acum, despre cele tr studiind anatomic pe fiecare in parte. De acum inainte vom privi "omplex studiind grupele sociale in care albinele apar doar ca simple ea thatea este elementul de procreatie, masculii sint cei care-I comple- eaza fecunditatea, iar albinele lucratoare sint cele ce formeazd marea populatie, constituind organe sociale temporare. Numirul de albine din acest complex social este In raport de ano- imp, de necesitétile stringente ale comunitatii, spre atingerea a trei nari finte: de creatie prin neproducei 3 de risph ume pri de continuitatea vi limentare Pentru atingerea acestor {into vom privi colonfa ca un organ biofiate omplex, ce posed toate aparatele si sistemele de vietuire a unei fiinte erfect Organizatl fini. i cllonie — dupa cum afi vizut — oxista tn afar de mascult loud forme feminine, deci un eaz de dimorfism: prima este cea a femelei ecundate, singura capabili de reproductia sp a de-a dowa forms, ea a femelelor incomplete, care sint lueratoarele, dar care Ingrijese uietul femelei fecundate, cate este matca. 08. i La rindul acter temporar mult sau mini r, lucratoarele sint impartite pe grupe sociale cu ca- sareini legate strins de ‘sctivitatea unor glande mai dezvoltate, dupa necesitijile comunitati Toate insk lucreazd intro perfecta armonie. Incepind cu cele mat tinere care formeazd grupul social al gospodinelor stupului, eel al curdfitoaretor, el reprezinté in colectivitate organul de apdrare contra eventualei invazit de agenti patogeni — producstori de boli — ce pot tri bine acolo unde Gar réu onganizate. Ajutate in inelor de pazi — ele nu esc sarcina de a apira chilioarele fagurilor. Acolo se care secreté ceara, cu care isi care zi si noapte tsi Ingrijese puietul larvar ce reprezintd viitoarele albine, molecule de re- we este colonia pentru ca ea grup social fac parte curtencele, cele ce ingrijese si hranese matea, ce reprezint4 sexul coloniei creatoare de noi molecule-aibine. Fiecare din aparatele descrise la anatomie au reprezentantul stu Aspeetul social al aparatulut respirator il oferi sup oxigenul necesar acestora albinelor Alituri de acest grup social si in concordanté cu el sint grupele sociale ce formeazé aparatul circulator i excretor legate de sistemul glandular si enzimatic, dirijate toate de acel sistem nervos, care este motorul acestei uzine eu zeci de mii de piese angrenate unele cu altele, ca rotile unui ceasornic electronic, Este grupul social al cercetaselor, pentru descoperirea resurselor de nectar si de polen, urmat de marelé grup social al culegdtoarelor, care nu numai ea adue hrana in stup pentru pulet, dar formeazi o agoniseala in stup pentru zile grele de restriste, cind in naturd aceste bunuri alimentare dispar. Ele reprezintA in comu- aparatul de alimentare permanenta, care intretine activi- wrani, care se consuma’ si care tvece in mod continu, din guri in gura, prin schimbul ei ce are loc intre toate albi- nele — inoleculele acelea ‘constituind in ecelasi timp aparatul su cir culator. Intr-adevar, hrani, inseamna hemolimfa jar aceasta inseam: a si puietul Jarvar intimplare accidentala ridicd semnalul rosu de stopare nefinita. Sint unele grupe sociale care au specialitatea transportului apel, 109cum sint alte grupe sociale care formeazi aparatul sanitar al co- prin acel propolis inhibitor al multor agenti patogeni, care im- despre care am amintit cu putin Inainte, au i i. Acolo fiecare albind-moleculi perfect alei- organic — dupa cum afi vazut la anatomia lor — contribuie armonios la producerea si pistrarea unui regim termic normal pentru cuib si pentru puietul din el, fel bine determinat, ce reprezinta asigu- rarea Viitorului speciei. Albinele melifere nu pot trai dectt in colecti- rivit de multi si de bun rand ar avea la clci numai in mierea si polenul giseste esenta de viafd, ce izvoriste din totalitatea coloniei, Schimb de substante hormonale, la care matca isi daruieste cu prisosi partea ei, Kste acel efect de grup despre care ‘vom vorbi mai depar Moartea unei albine singuratice vine de la starea de deprimare, de ipsa oelor ce o inconjuresers, de dorul simfdimintutui de fraternifate, de unire, de apropiere, de afectiune, de sprijin reciproc, pe care numal tn i prima oara, ind cu ct picloarele tuloarea usor cenusie ce 0 au noile i din stup, De aceea, iti de acest _mediu fizie si psthic, pe care tt furnicile, surori bune cu albinele, facind parte din acelt raport cu puterile lor, agonisind fara incetare si cu , bunuri alimentare, tot timpul cit florile dau nectar, stringindu-le pentru viitorime, cind stupul este incipitor vremea bund, ca un avar care nu giseste fericire decit vazind comori cit mai bogate adunate in Ele intruchipeazti dragostea nemirginiti pentru urmasi, pe car crese cu atentii vidite : doicile viziteaza larvele de sute de ori pe dind fiectireia alte si alte rafii de hran& dupi virsta si casta din care fae parte. In_aceasti ordine de id vor veni in sezonul rece al ie yp rezerve Indestulé toare de miere si pasturd, aducind din fagurii marginasi aceste bunuri mai aproape de cotlonul cald al ghemului de iarnd, pentru a nu fi silite si se deplaseze pe timp rece. Ele contribuie la pastrarea unei a unei microclime calde si usor umede in ghemul form: adunate strins, ca si nu se iroseasel din cilduri ds Acolo, totul este organizat dupa virste: matca la mij cald ; jurile urmitoare albinele tinere ce pot produce mai multi i previid greutatile ce edlduri, cu un consum eft mai economicos de glucide; urmeazi spre margin] cele mai virstnice se schimb& ca intr-un’ rond, ca nis ele infrigurate ce intré in dormitorul lor ca si se dezghete fnlocuite de altele cu gugile pline cu miere, capabile si reziste frigului. ‘Miscaitoare sint de asemenea atentiile ce le dau mamei lor in jurul cdreia un numiir restrins 1i formeaz& o Suita, care o pizesc $i jese ‘vestale, ce stau treze la vatra strimogeasc in care focul sacru tu se stinge niciodata. Si cu toate cele zise pornite din partea sutelor de cercetitori si a observatiilor proprii de-a lungul unei vie{i de @proape 80 de ani, care 66 numai in apicultura, nu am putut dezlega ined multe taine din viaja acestei minunate colectivitati care este colonia. Alte manifestiri de caracter ale coloniet Pe cind dadeam tinerilor apicultori aceste imuriri, veni in prisaci pidurarul de Ja pidurea vecind cu noi, care ne intrebi ce poate si faci cu niste roluri apirute acolo peste noapte pe fosta vatra a unei stupine plecaia la alt cules, de la saleimul al doilea. Ne-am dus la fafa locului si intr-adevar am gisit formati patra clorchini cu albine pirisite. ave{i ocazia si vedeti una din caracter de albine : cea de interatractie, Albinele gdunate in acesti noapte la alt cules de saleim de a noi, Acolo salcimul abia ‘infloreste pe cind aici este pe terminate. sint cele care, in dorinta de a acumula eft mai mult, s-au fngelat plecind la cules fnainte de inserare, dar prinzindu- ‘cul, ‘au ramas peste noapte pe florile ce ined mai secretau ceva nectar. Dis neata, intoreindu-se la vatra cumoscuti n-au mai gésit stupina, si in disperare de cauzi strins in elorchinii ce-i vedeti ca niste In grab, unul din tine! a adus patru matei din stupus nostri de imperechere, Scuturind fiecare roi pe rind in stupi separati, s-a dat fieciruia cite o mate inchisi in colivia ei si am dus roii In livada de lings casa p&durarului ca si-si formeze si el © mic prisaci. — Aceast manifestare, incepui eu expunerea, este caracteristicd Ea este urmare a aga-zisului efect de grap ce apare chiar intre albinele straine, atunei cind se prezinté 0 ocazie ca cea de azi sau in altele ce Je vom explica, — Dar sub imboldul cArei_ nevoi, albinele stréine réticite s-au adunat si au format acei ciorchini ca la roire? Intreabi un tinir apicultor. — Albinele—dupi cum v-am mai spus—nu pot tri decit in colo- nie, aceasta constituind mediul in care ele isi afla elemental principal de vial care este, dup hrani — cildura, Ele fac parte din categoria poikilotermelor, adic din rindul vietétilor care au temperatura corporalla fel ca cea a mediului inconjurator, aga cum sint pestii si reptilele, céci metabolismul lor ereste 0 daté cu temperatura medi Dupa cercetirile lui A. I. Root, aceasta particularitate de poikilo- termie se manifesté numai in timpul ‘noptii, ede ziua albinele, mai bine- caldunt dealt temperatura exterioard mul lor urmeazi pur si simplu vai exteriorului, la fel ca insectele, Aceasta este cu atit mai uimitor — zice Root — cu acest fenomen nu se vede citusi fin stup. Cerceti la aceste concluzii ficind studi ‘cu aparate speciale si in diverse situatii Un alt cercetator — Glimov — urmirind temperatura individual bine a constatat ci ea pistreazi 30% din energia consum oarecare de miere, sub 0 forma capabilé si prot o activitate in organism. ,,Cind oxigenul este prezent — spune autorul — glicofostatelor sau difosfatelor, fri s& :, Dar cind nu exist oxigen, degradatia menge mai departe si poate inc si produci energie " Cum inci cildura individual’ are o limit& precist, cea dat& de na hidrocarbonoasa din gus’ s: i cind aceasta se termind, atunci albina are nevoie de sprifinul grupul eu care ficind schimb de hrani se ajutoreaz’. Firi cildura grupului, albina singuratic’. nu poate crea o regularizare termick si moare curind, Moartea este precedati de o paralizie semitotali, sub actiunea ricelij 1a 0 temperatura de 12°C. La albine regularizarea termici nu se realizeazi complet dectt in grup. La 10°C un mic grup de 10 albine tréiese numal 5 ore ; 25 de albine -comt a constatat cA incepind cu 12—20°C, In masura In care tempera- ira devine mai joasi, cu atit mai usor si mai repede, albinele se string grup. Un alt element, care Je determina si se adune, este nevoia de hrani in cormunitate fries ibuie hrana in proporti ce n-au deloc sau au foarte pi Asa de departe merge accattd felietate in alstibutia brane, net dack mitell, care mai supravietuieste citva timp pina cind eade Matca este principalul element de atractic nevoia ca din grupul lor, mare sau mic, s4 nu Fa intruchipeazi viitorul speciel, iar prezenta vereste acea substanta hormonal ce o secreté corpul stu nisi albinelor co} 2 Glicolad — microtek 9 glicogsnalul, deatecerea tut ta apd st biorid de carbon, ca tperaceh erg! cotinute, prdes are” dee" ioe in'coeatlah in’ cade teesbobanad Este migedtoare o intimplare care ilustreazit aceasti nevoik In timp ce un stupar cereeta un stup, matea a cizut nu a fost gisiti, Albinele, dupi inchiderea stupului , dupa care s-au li a fi sigur, a redeschis stupul dupa parte albinele nu crescusera botei atunci a observat un grup mie de albine ce stiteau grimada pe unul din pereti céei matea se ascunsese Intr-o crapaturi dintre doua scinduri ale peretelui de unde ea nu putea si iasd. Albinele au descoperit-o acolo, au hranit-o, au lins permanent de pe capul ef substanfa hormonal pe care o transmiteau color inconjuratoare. Albinele stiind ci matea este in stup n-au mai cldit botei, find satistcute de prezenja ei, It exemplu de atractie a albinelor una fat de cealalt, se observa atunei eind stuparii fac acele micronuclee de imperechere a méteilor, cu un numar de 150—200 de albine in stupusorii care au doar un mie fagurag cit o sectiune, avind sus un ulucel pentru hrand si o bots gata de eclozionare in mijlocul lor. Cind se perie albine tinere in aceste muclee si inainte de a da botea, privind prin peretele lateral de al stupugorului, se obse tinere este cea de adunare la ineeput 50 de minute ele se formeaza in cior« reeiproc efldura pentru a putea supt Este un fenomen de inter- atractie ce 0 exercitA flintele din aceeasi specie, unele spre altele si care le indeamni s& se grupeze, Mecanismul interatractiei — dupi Lecomt — este de ordin olfactic; mai intii acel fenomen de atractie determinat de substanja de ated de naturé chimici al doilea de ordi ele disperate le, emitind efluvii volatile {1 facut de vibrafiile aripilor, care se transmit tuturor, che- Al efect de mulfime, deci superior celui de grup degre care am vorbie albinele se adun’ pentru c& sint ‘Asa se unese obisnuit albinele lucritoare In atrase de acel jurul aceleiagi surse de hrand. Prof. Grassé considera ci fenomenul este generat pornind dintr-un spirit gregar — deci de turmé. Daci dupi 2—3 ore de la scuturarea albinelor cleul de imperechere, s-ar introduce un termometru in mi hrana din gusi. Caldura este efectul metaboli hhrane care gene- Feazit procestl de ardere, Problema va ft pe larg dezbituta cind. vom vorbi de organizarea cuibului coloniei. Deoamdatii, cu aceast’ oca apare cu o alti latura privitor la felul cum albinele isi organizeaz ciclul biologic : este efectul de economie care este atit de inridacinat in fiinta lor, Adunatul hranei din flori sau din alte surse dulci este 0 preocupare ‘pe care 0 Gl toat viata; in tot ceea ce fac, In tot ce consuma, in tot ce s-em