Arhitectura este sculptur locuit.

Constantin Brncui
Arhitectura este marea carte a umanitii. Victor Hugo
Arhitectura este arta mam. Fr o arhitectur a noastr, nu avem sufletul civilizaiei
noastre proprii .Frank Lloyd Wright
Arhitectura este jocul savant, corect si magnific al formelor reunite sub lumina. Le
Corbusier
Arhitectura este voina unei epoci tradus n spaiu. Ludwig Mies van der Rohe
Arhitectura ncepe acolo unde se termin ingineria.Walter Gropius
A fi arhitect depaseste granita simpla de a cunoaste arhitectura ,a fi architect
inseamna mai mult de atat, intr-atat de mult incat oricare eforturi am face nu vom
putea devein pe deplin arhitecti si asta pentru ca a cunoaste acest domeniu implica
o deschidere incredibila si o receptivitate pe masura .
Acela ce indrazneste sa urmeze aceasta forma a artei trebuie sa cunoasca de la
inceput dificultatea alegerii sale, arhitectura este psihologie, sa nu uitam ca ea se
adreseaza oamenilor si nevoilor lor;
Este matematica ,amintesc aici nevoia de a sti rezistenta diverselor materiale si
comportarea acestora in timp pentru a crea spatii cat mai aproape de sublime; este
chimie ,vorbim de material de constructii si implicit vorbim dearctii chimice ce au
loc si trebuiesc cunoscute ; este muzica ,cultura muzicala a oricarui viitor architect
trebuie sa fie una vasta; este sculptura ,vorbim de forme si armonia dintre acestea
iar dincolo de orice ,arhitectura este o limba noua , o stiinta noua cu fiece cladire ce
iese din mintea creatorului .
Afi architect si om in societate este cu adevarat o provocare ,arhitectura cere
sacrificiul suprem .
Necesitatea unui adapost reprezinta una din nevoile fundamentale ale existentei
umane. Primii oameni au folosit pesterile ca pe niste adaposturi naturale;
constructia unor adaposturi de sine statatoare dateaza inca din timpurile preistorice.
Oamenii au recurs la materialele oferite de natura, cum ar fi lemnul is
piatra."Arhitectura"
Dintre toate formele de arta, arhitectura este cea care are cel mai mare impact
asupra vietii noastre cotidiene. In viata de zi cu zi, nu toti oamenii au de-a face in
mod obligatoriu cu pictura sau sculptura, insa arhitectura are de regula un impact
vizual cotidian asupra omului de pe strada. Masa tridimensionala a exterioarelor
cladirilor is volumul negativ al interioarelor lor sunt elemente de sculptura cu care
intram zilnic in interactiune timp de mai multe ori pe zi. Designul fatadelor

cladirilor introduce elementul artistic bidimensional sau estetic in perceptia zilnica

a ambientului nostru.
Arhitectul este preocupat nu numai de felul cum va arata cladirea ci si cum se va
incadra in mediul inconjurator, ci si de capacitatea portanta a zidurilor, de existenta
unor sisteme eficiente care sa asigure incalzirea, aerisirea, furnizarea curentului
electric is a apei. Planurile de arhitectura sunt desene care redau precis toate aceste
aspecte variate ale unei constructii, planuri folosite pentru dezvoltarea sau
prezentarea unor idei. Planurile obisnuite prezinta la scara proiectia grafica a
distributiei incaperilor, la diferite niveluri, privita de sus. Elevatiile ofera vederea la
scara a fatadei, a peretilor laterali si din spate, indicand locul unde sunt plasate
ferestrele, inaltimea usilor si a zidurilor. Sectiunile verticale transversale scot la
iveala unele amanunte, cum ar fi canalizarea, izolatiile si grosimea peretilor.
Desenele de perspectiva sunt vederi picturale care infatiseaza modul cum va arata,
de fapt, cladirea, inclusiv mediul inconjurator.
Arhitectura este tiina i arta de a proiecta i construi cldiri i ansambluri de cldiri
potrivit anumitor proporii i reguli, n funcie de caracterul i destinaia construciilor.
tiina ei const n rezolvarea funcional i tehnic a cldirilor. Arta arhitecturii este o
component mai special a artelor n general, care are un caracter mai deosebit, deoarece
cu elemente reale, utile, se creeaz i se compun imagini plastice nonfigurative, de esen
abstract, far s imite deci modele ale naturii.
Arhitectura nu poate fi comparat cu natura nconjurtoare dect prin aceea ca este un
organism artificial implantat ntr-un mediu natural cu care trebuie s se armonizeze att
funcional ct i estetic.
Arhitectura forma cea mai cuprinztoare de organizare a spaiului, urmrind rezolvarea
echilibrat, armonioas, a funciunilor complexe, multilaterale. Arta se tie este un
fenomen contient, arhitectura, pe lng aceast calitate mai este cognitiv i ontologic.
Pn la sfritul secolului trecut arhitectura era considerat "o decoraie a structurii"
(John Ruskin), iar n secolul nostru Frank Lloyd Wright redefinete arhitectura prin stilul
su de integrare armonioas a structurilor n natur, fiind exponentul cel mai de seam
al arhitecturii organice
Arhitectura este o art complex si grandioas. Ea satisface nu numai o cerint
oarecare, ci un complex de cerinte ale societtii omenesti si ntruchipeaz n ea valori
foarte mari ale culturii si tehnicii universale.
Grija pentru om constituie continutul principal al arhitecturii sovietice, al
arhitecturii realismului socialist.
Marii arhitecti din trecut spuneau, conform celebrei triade a lui Vitruviu,
c opera de arhitectur cu adevrat artistic trebuie s fie solid, util si frumoas. n
trecut aceasta se referea numai la opere cu caracter de unicitate

Chemarea arhitectului nu este de a face desene frumoase, ci de a construi bine,

repede si economic. Arhitectul nu este un desenator sau un pictor, ci constructorul
principal. Desenul nu nseamn nc totul. Desigur c arhitectul trebuie s stie s
deseneze. Aceast deprindere i este ns necesar, nu pentru a transforma proiectele sale
arhitecturale ntr-un fel de tablouri pitoresti mediocre, cu nori pomposi, copaci stufosi,
automobile etc. Stpnirea liber a desenului i este necesar arhitectului pentru a putea
reprezenta, fr greutate, orice form de arhitectur, orict de complicat.
nu i nevoie sa ai prea mult si ca adevarata bogatie etocmai sa nu doresti nici o bogatie
Vitruviu,, despre arhitectura
STRUCTURA UNEI OPERE ARHITECTURALE.FORMA OPEREI
ARHITECTURALE ARE 3 COMPONENTE:
-UTILITARA
-TEHNICA
-ARTISTICA
Un obiect devine obiect de arh atunci cand intruneste cele 3 calitati
Orice constr isi are in sine o forma tahnica si o forma itilitara ,nu orice const isi are
in schimb o forma artistica.
FORMA
UTILITARA
e ceea ce apare in evolutia omenirii creerea adapostului. Orice constr e conceputa cu
un scop utilitar adica in ascensiune moderna are
o ascensiunemajora care poate sa aiba in subordina.
FORMA ARTISTICA :e acea parte a unei constructii care face din ea un obiect
arhitectural sau chiar manument de arh.
Forma artistica e cea care trezeste emotiile estetice,emotii pe care le receptam la nivelul
de perceptie vizuala ca ceva placut si frumos.Arta inseamna ca in forma unei constructii
arhitecturale exista proportie ,ritm,cadente,pauze,asimetrii sau simetrii,pli-gol,si forma
intreaga.
Unele principii estetice in compunerea formelor artistice.
Proportii din natura ,cosmos,proportii pt obiectul arhitectural.
Proportia reprezinta raportul intre elem. Obiectului si obiectul intreg. Legile proportiilor
guverneaza materiale din cosmos si natura.
Nendoielnic, Immanuel Kant reprezint unul dintre gnditorii moderni cu cea mai
consistent i constant influen n spaiul teoriilor estetice.

Cea dinti, facultatea de cunoatere, vizeaz individualul (fenomenul singular) i

prezint trei niveluri: sensibilitate, intelect i raiune. Fiecare dintre acestea, fiind,
structural, pri oarecum autonome ale facultii de cunoatere, posed forme a priori
(dup cum am precizat, mai devreme, n legtur cu sensibilitatea) i anumite reguli
dup care particip fiecare la constituirea cunotinei ce are, potrivit lui Kant, caracter
universal i necesar i contribuie la sporirea cunoaterii. Dat fiind faptul c intelectul, ca
facultate a judecilor, contribuie n cea mai mare msur la cunoatere, judecata fiind
forma alethic (aletheia = adevr) a gndirii, Kant numete uneori facultatea de
cunoatere intelect (alteori o numete raiune, facultate teoretic, raiune pur teoretic
etc.). Nu trebuie ns nesocotit faptul c fiecare dintre cele trei segmente ale facultii de
cunoatere sensibilitatea, intelectul i raiunea are un rol propriu n constituirea
cunotinei.
Sensibilitatea prelucreaz datele senzoriale, activndu-i formele a priori, anume spaiul
i timpul (numite i intuiii pure, adic fr coninut sensibil, dar funcionale numai ca
forme ale unor coninuturi de acest fel). Materialul sensibil este apoi urcat la nivelul
intelectului, unde va fi prelucrat mai departe cu ajutorul formelor a priori proprii
acestuia, categoriile; n acest mod, cunotinele capt forma corespunztoare, anume
aceea de judecat (iar judecata, cum menionam, are valoare de adevr). Intervine n acest
proces i raiunea, cea de-a treia component a facultii de cunoatere, dar, pentru
constituirea cunotinei, aceast intervenie a raiunii trebuie s fie doar regulativ,
adic s indice scopul ultim al cunoaterii, fr s se implice n constituirea ca atare a
cunotinei (fr s-i asume un rol constitutiv, fiindc n acest caz rezultatul este
aparena, mai bine-zis, un spaiu al aparenei, ale crui obiecte nu pot exista ca fenomene
i nu pot fi propriu-zis cunoscute).

Facultatea de a dori, a treia n sistematica amintit mai devreme, numit deseori de Kant
raiune practic, voin, este facultate a universalului (cel care se distribuie
individualului, fr a pierde ceva din substana proprie, printr-o astfel de operaie).
Principiul ei de ordine este libertatea, iar faptul omenesc pe care l face posibil, dndu-i
legea proprie, este aciunea. Orice aciune omeneasc este determinat prin motivaie i
printr-un scop; motivaia, considerat drept originea aciunii, este legat de subiectivitatea
celui ce acioneaz, adic de nclinaia acestuia (termen generic pentru diverse dorine,
trebuine, interese, nevoi etc.); scopul este el nsui legat de motivaie, dei o scoate pe
A treia facultate despre care vorbete Imm. Kant n sistematica evocat, facultate proprie
fiinei raionale, este sentimentul de plcere (i neplcere). Este vorba de o facultate a
particularului n relaia sa cu generalul, al crei principiu de ordine este finalitatea (un

concept kantian complex, cu multe sensuri, dar esenial pentru nelegerea teoriei despre
frumos i art a lui Kant). Facultatea de judecare n genere este facultatea de a gndi
particularul ca fiind cuprins n general. Dac este dat generalul (regula, principiul, legea),
atunci facultatea de judecare care i subsumeaz particularul (i atunci cnd ea, ca
facultate de judecare transcendental, indic a priori condiiile n care, n mod exclusiv,
poate fi realizat subsumarea) este determinativ
Trasaturi esentiale ale artei si filosofiei
Faptul ca ntre filosofie si arta exista o strnsa legatura este de netagaduit, iar acest lucru
nu se datoreaza numai faptului ca att filosofia, ct si arta sunt parti esentiale ale
spiritului uman, ca ambele contureaza omul scotndu-l din animalitate, ci mai ales ca prin
filosofie si arta, omul ncearca nu numai sa cunoasca lumea ci si sa creeze o lume, sa
devina demiurg al acestei lumi, o lume de care este n continuu nemultumit si asupra
careia si exercita necontenit efortul creator, ncercnd sa o aduca la stadiul de
perfectiune. Faptul ca ambele discipline tind catre un ideal, nu nseamna ca ele (filosofia
si arta) sunt preocupate doar de ceea ce ar trebui sa fe, de lumea virtuala pe care ncearca
sa o aduca n concret, de fapt att filosofia ct si arta ncearca sa constientizeze ceea ce
este si ceea ce ar trebui sa fie, n efortul de a stabili un echilibru ntre existenta concreta si
existenta de ordin idestic, pe care omul ncearca sa o creeze dintr-o nevoie interioara de a
da un sens lumii si existentei sale. Daca filosofia a aparut din nevoia omului de a ntelege,
arta a aparut din nevoia omului de a exprima ceea ce ntelege ( sau, nu ntelege) si ceea ce
simte, astfel cele doua discipline sunt complementare, sunt n strnsa legatura
nfluientndu-se
reciproc.
Filosofia fiind o disciplina de maxima generaltate, una din trasaturile sale fundamentale
fiind de a exprima judecati de valoare, judecati de ordin axiologic, si asuma rolul de a
exprima judecati de ordin etic si estetic asupra tuturor lucrurilor sau faptelor, deci si
asupra artei. Astfel filosofia ncearca sa si asume rolul de judecator al artei, prin
judecatile sale de valoare ncercnd sa impuna niste reguli si norme de care arta ar trebui
sa tina cont. Dar cum omul nu este doar o fiinta care sa exprime judecati de valoare si
care se supune acestora ci si o fiinta care se revolta mpotriva tuturor constrngerior, prin
arta, omul, nceraca sa se defineasca pe sine ca fiinta libera , care si exprima gndurile ,
sentimentele si aspiratiile fara sa tina cont de judecatile de ordin estetic si etic existente,
intrnd deseori n conflict cu judecatile de valoare impuse de filosofie, dorind sa si
impuna modul de exprimare ntr-o arie n care sa se sustraga judecatii filosofice, si
reprosndu-i acesteia ca ncerca sa introduca judecati rationale ntr-o sfera n care domina
irationalul. Binenteles ca filosofia, fiind prin trasaturile sale o disciplina iscoditoare,
cauta intotdeauna sa cerceteze