Sexualitatea si voluptatea sunt prezente atat in betia apolinica cat si

in cea dionisiaca ,dar se manifesta diferit linistea extrema a unor senzatii

proprii betiei1 se reflecta in gesturile si naturile sufletesti cele mai
linistite.
Sentimentul betiei se mainfesta cel mai intens in in timul
imperecherii intre sexe, atunci se descopera o diversitate de lucruri
necunoscute, noutatea este cea care amplifica sentimentul. Forta sporita
are ca urmare infrumusetarea,aceasta fiind urmare a unei armonizari a
celor mai puternice dorinte
Betia este o stare de placere care se manifesta printr-un puternic
sentiment de putere. In acest moment se modifica perceptiile spatiotemporale, orizonturile se largesc, se descopera lucruri noi ,se acorda
deosebita atentie unor lucruri mici, neobservabile in mod obisnuit, corpul
se relaxeaza, apare placerea miscarii prin dans, starea de betie da
putere ,vointa si neinfricare, omul devine indifferent in fata vietii si a
mortii. Aceste stari sunt influentabile de la un om la altul, astfel uneori
ajung sa fie descoperite sentimente intime, ca extazul religios si excitatia
sexuala.
Artisii sunt considerati ca fiind superior inzestrati, dar acestia sunt
predispusi la exces, sunt asemanati cu animalele in forta si senzualitate.
Castiatea unui artist este considerata economie , iar fecunditatea unui
artist se sfarseste odata cu puterea de a procrea
Artistii trebuie sa vada lucrurile simplificate ,sinuoase si viguroase,
nu asa cum sunt ele in realitate, dea aceea ei trebuie sa isi traiasca viata
in ideea tineretii ,a renasterii ,adica un fel de betie.
Implinirea si placerea de a trai se regasesc in starile pe care omul si
le creaza : instinctual sexual, betia, ospatul, victoria asupra
dusmanului,actul de bravura, cruzimea,extazul sentimentului
religios,toate apartinad celor mai vechi bucurii ale omului,regasindu-se in
artist inca de la inceput. Starea estetica reprezinta amestecul intens al
acestor stari. Lipsa acestor stari eliberatoare opreste receptarea artei prin
lipsa fortei artistice originare
Perfectiunea in aceste stari este manata de instinctual cel mai
puternic si reprezinta o amplificare a sentimentului de putere, de bogatie
si eliberare.
Arta face trimitere la vigoarea animalica unde se regasesc dorintele
cele mai intense.Ea este o accentuare a sentimentului de viata cel mai
puternic.Uratul este si el inzestrat cu putere deoarece artistul este
creatorul lui , stapanul lui. El devine puternic si atunci cand stimuleaza in
om placerea cruzimii,uneori si autoprovocarea durerii, dand sentimental
de putere asupra propriei finite

Frumosul si uratul influenteaza natura unmana.Ceea ce displace in

mod estetic ,dauneaza omului.Instinctul estetic, actioaneza imediat si
contine o judecata. Astfel frumosul trece de partea valorilor creatoare de
bunastare, longevitate si o intensificare a sentimentului de putere
Frumosul si uratul sunt delimitate prin prisma valorilor umane de
conservare cele mai vechi. Frumosul va avea valoare diferita pentru
fiecare categorie de oameni, astfel un om comun poate considerea unele
lucruri frumoase,iar omul si supra-omul poate avea o privire diferita
asupra acesora, astfel nu poate fi vazut obiectiv deoarece nu se poate
inlatura interpretarea ,daruirea, implinirea si forta poetica
Judecarea frumosului pe baza instinctului nu ia in calcul
consecintele. Intelectul este cel care distruge reactia data de instinct, el
calculeaza atent pentru a preveni consecintele, de aceea judecatile
privitoare la frumos is urat sunt impotriva intelectului deoarece acestea au
la baza instinctul care are o reactive imediata pe cand intelectul are
nevoie de timp.